1.

Următoarele tumori sunt benigne:

1. Lipomul
2. Chistul epidermoid
3. Ganglioneurinomul
4. Osteosarcomul
5. Nefroblastomul
6. Hepatoblastomul
7. Neuroblastomul
8. Hemangiomul
9. Teratomul matur
10. Adenocarcinomul

2. Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la hemangioame:

1. sunt mai frecvente la rasa neagră

2. sunt mai frecvente la băieţi
3. Frecventa este de 1/100 nou-nascuti vii
4. toate hemangioamele au aspect de „fragă”
5. Se pot complica cu ulceratie
6. Reprezinta cea mai frecventa tumora a sugarului si copilului
7. au o primă fază proliferativă, care durează 6-10 săptămâni
8. incidenţa la copiii cu greutate mică la naştere este de 23%, mai mare decât la cei cu
greutate normală
9. Sunt tumori maligne
10. Rezectia chirurgicala este rar indicata

3. Din tratamentul hemangioamelor nu face parte:

1. tratamentul cu Prednison
2. excizia chirurgicală
3. Radioterapia
4. tratamentul cu Interferon
5. Tratamentul cu Propranolol
6. Chimioterapia
7. tratamentul cu Salazopirină
8. Tratamentul cu Heparina
9. supravegherea clinică, fără nici un tratament activ
10. Excizia chirurgicala in limite de siguranta

4. Alegeţi afirmaţia falsă cu privire la hemangioame:

1. la naştere apare ca o pată maculară eritematoasă sau telangiectazie localizată

2. de obicei este diagnosticat la nou-născut
3. Nu poate fi tratata cu Interferon
4. are o frecvenţă de 1/100 nou-născuţi vii
5. este cea mai frecventă tumoare a sugarului şi copilului
6. Este mai frecventa la fete
7. Nu poate fi tratata cu Prednison
8. Nu regreseaza niciodata spontan
9. este compusă din aglomerări de celule endoteliale, pericite, celule dentritice, mastocite
10. Nu se poate localiza la nivel hepatic

5. Un nou născut prezintă la nivel abdominal anterior, în regiunea ombilicală, o

formaţiune tumorală rotundă, acoperită de o membrană transparentă prin care
se întrezăresc anse intestinale. Diagnosticul poate fi de:

1. Hernie amniotica
2. hernie în cordonul ombilical
3. hernie ombilicală
4. omfalocel
5. Celosomie
6. Granulom ombilical
7. extrofie de vezică
8. laparoschizis
9. Exomphalos
10. Hernia liniei albe

6. Alegeţi afirmaţia falsă cu privire la omfalocel:

1. diagnosticul poate fi stabilit din perioada antenatală

2. Este o tumora ombilicala maligna
3. nu există avantaje dovedite ale naşterii pe cale cezariană comparativ cu naşterea naturală
4. Este reprezentat de o punga plina cu lichid amniotic, situat in regiunea ombilicala
5. Pentru diagnosticul antenatal este necesar RMN fetal
6. Este datorat unei anomalii vasculare antenatale
7. In punga omfalocelului se poate gasi ficat
8. este asociat frecvent cu anomalii cromosomiale sau alte malformaţii congenitale
9. se poate asocia cu hipoglicemie neonatală
10. este o urgenţă chirurgicală, integrarea anselor intestinale în abdomen trebuie realizată în
primele 6 ore după naştere

7. Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la omfalocel:

1. Nu poate fi tratat conservator

2. pentru omfalocelele de dimensiuni mari este întotdeauna indicat tratamentul chirurgical in
primele zile postnatal
3. se poate asocia cu microglosie
4. Diagnosticul antenatal se bazeaza pe ecografia uterului gravid
5. face parte din pentalogia Cantrell
6. Se poate asocia cu sindrom Beckwith-Wiedemann
7. cele mai frecvente anomalii asociate sunt atreziile sau stenozele intestinale
8. Tratamentul este de regula chirurgical
9. Se poate asocia cu hipoglicemie
10. în caz de diagnostic antenatal este indicată naşterea cezariană

8. Un nou-născut cu laparoschizis poate beneficia de următoarele forme de

tratament, mai puţin:

1. Sutura membranelor rupte si apoi tratament conservator

2. tratament conservator, prin badijonări zilnice cu soluţii antiseptice şi epitelizare treptată
3. integrarea anselor intestinale în abdomen şi închiderea defectului de perete abdominal cu
un patch din cordonul ombilical
4. plasarea anselor intestinale într-un sac din material sintetic şi integrarea lor treptată în
abdomen
5. Rezectia intestinelor eviscerate si inchiderea defectului de perete abdominal
6. integrarea anselor intestinale în abdomen în sala de naştere, fără anestezie generală
7. Tratament cu Salazopirina
8. plasarea anselor intestinale într-un sac din material sintetic si intgrarea lor in abdomen la
varsta de un an
9. integrarea anselor intestinale în abdomen la câteva ore postnatal, sub anestezie generală
10. integrarea anselor intestinale în abdomen, sub anestezie generală, si stomie in caz de
atrezie intestinala

9. Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la laparoschizis:

1. organele eviscerate sunt acoperite de o membrană transparentă, care le protejează

2. Tratamentul chirurgical este recomandat cand copilul are o greutate de 10 kg
3. Poate fi diagnosticat antenatal ecografic
4. se asociază cu atrezii şi stenoze intestinale în proporţie de 55%
5. frecvent este eviscerat stomac, anse intestinale, ficat
6. Este o urgenta chirurgicala neonatala
7. Laparoschizisul se mai numeste si gastroschizis
8. Organele eviscerate nu sunt acoperite de sac
9. diagnosticul este posibil antenatal doar prin RMN fetal
10. cavitatea peritoneală este întotdeauna insuficient dezvoltată

10. Atrezia duodenala se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia:

1. Se poate suspiciona antenatal pe baza polihidramniosului

2. Pentru stabilirea diagnosticului este necesar CT-ul abdominal
3. Tratamentul este chirurgical si se realizeaza cel mai frecvent prin duodenoduodenostomie
„Kimura”
4. Este asociata cu infectia cu Helicobacter pylorii
5. Este datorata secretiei acide gastrice
6. Imaginea radiologica caracteristica este de “balanta”
7. Se poate diagnostica pe baza cantitatii scazute, de aprox. 2.5ml, a aspiratului gastric obtinut
la verificarea permeabilitatii caii digestive
8. Poate fi explicata etiopatogenetic de teoria vacuolizarii a lui Tandler
9. Tratamentul chirurgical vizeaza incizia transversala de o parte si de alta a obstacolului cu
anastomoza transelor
10.Tratamentul cu Atropina poate avea rezultate favorabile

11. Malformatiile anorectale se caracterizeaza prin:

1. Diagnosticul fistulei perineale la baieti se stabileste usor in primele 24h postnatal

2. Baietii cu cloaca asociaza frecvent si anomalii ale sacrumului
3. Coexista frecvent cu leziuni malformative ale altor organe si sisteme
4. Frecvent sunt asociate leziuni ale coloanei vertebrale si sacrumului
5. La fete mai mult de 1/3 din cazuri sunt reprezentate de fistule rectovaginale
6. Chiar si tratate corect, pot determina alterari ale continentei
7. Sunt diagnosticate frecvent la ecografia uterului gravid in trimestrul III de sarcina
8. La baieti fistula recto-vestibulara este diagnosticata pe baza examenului clinic
9. Ecografic se poate masura distanta dintre tegument si fundul de sac rectal
10. Diagnosticul initial este in principal clinic

12. Alegeti afirmatia falsa despre diagnosticul bolii Hirschprung:

1. Radiografia simpla abdominala este neconcludenta in primele 2 luni de viata

2. Manifestarile clinice sunt direct proportionale in intensitate cu lungimea segmentului
agangliotic
3. Manifestarea cinica neonatala este sindromul de detresa respiratorie
4. Este o afectiune dobandita
5. Se mai numeste si megacolon secundar
6. Biopsia rectala prin suctiune se realizeaza la 1-2 cm deasupra liniei dintate si necesita
determinarea activitatii acetilcolinesterazei
7. Manifestarea clinica neonatala este intarzierea eliminarii meconiului
8. Biopsia rectala este examenul de certitudine la sugar
9. Este datorata infectiei cu Citomegalovirus
10. Aspectul caracteristic de palnie nu poate fi identificat pe irigografie la nou-nascut

13. Megacolonul congenital se caracterizeaza prin:

1. Clisma baritata este un examen esential la copilul mai mare de cateva luni
2. Alternarea constipatie cu perioade de enterocolita la sugar
3. Este o obstructie functionala datorata absentei celulelor ganglionare din plexurile
submucoase si mienterice
4. Stenoza la nivelul sigmoidului
5. Exacerbarea reflexului inhibitor anorectal
6. Este considerat o boala din categoria neurocristopatiilor
7. Este manifestarea fibrozei chistice a pancreasului
8. Se asociaza cu hipoglicemia neonatala
9. Intarzierea in eliminarea meconiului mai mult de 48h de la nastere
10. Se manifesta cu diaree apoasa de la nastere

14. Alegeti afirmatia adevarata despre invaginatia intestinala:

1. La copilul mai mare se cauta punctul de plecare al invaginatiei (de exemplu diverticulul
Meckel)
2. Debutul este insidios descoperit fortuit prin palparea tumorii de invaginatie
3. Cea mai frecventa forma este invaginatia colo-colica
4. Se manifesta cu varsaturi si stare de agitatie
5. Imaginea ecografica sugestiva pentru diagnostic descrie aspectul „in tinta”
6. Tumora de invaginatie se palpeaza intotdeauna in fosa iliaca dreapta
7. Sugarul poate avea scaune cu mucus amestecat cu sange
8. Triada clinica tipica se caracterizeaza prin: febra, varsaturi si absenta scaunului
9. Clisma baritata este utilizata ca prima investigatie imagistica
10. Este ocluzia intestinala specifica sugarului
 15. Care dintre următoarele afirmații despre fracturile cartilajului de creștere este
adevarata?

1. Fractura Salter Harris tip V reprezintă o separare ce se extinde prin epifiză și metafiza
2. Fractura Salter Harris tip II este o fractura cu fragment intraarticular ce necesita fixare
chirurgicală
3. Fractura Salter Harris tip I reprezintă o separare a epifizei de metafiza
4. Fractura Salter Harris tip IV este o fractura cu fragment intraarticular ce necesita fixare
chirurgicală
5. Fractura Salter Harris tip II reprezintă o separare a epifizei cu ruptura unui fragment
metafizar
6. Fractura Salter Harris tip III este o fractura cu fragment intraarticular ce necesita fixare
chirurgicală
7. Fractura Salter Harris tip IV reprezintă zdrobirea plăcii epifizare
8. La copii placa de creștere reprezintă zona de creștere dintre metafiza și diafiza
9. Fractura Salter Harris tip II se insoteste frecvent de ruptura periostului
10. Fractura Salter Harris tip I reprezintă o separare a epifizei cu ruptura unui fragment
metafizar

16. Care dintre următoarele afirmații legată de tratamentul fracturilor este falsa?

1. Fracturile supracondiliene si cele ale antebratului proximal se imobilizează în atela

brahiantebrahipalmara, insupinatie
2. Fracturile Salter Harris tip III se fixează chirurgical fiind fracturi cu fragment intraarticular
3. Fracturile de 1/3 distală a antebratului se imobilizează în atela semibrahipalmara, în poziție
indiferenta
4. Fractura “în lemn verde” a radiusului se tratează prin imobilizare ghipsata ce trebuie sa
cuprindă antebrațul,cotul si pumnul
5. Fracturile femurului se imobilizează in aparat ghipsat pelvi-pedios
6. Fracturile Salter Harris tip IV se fixează chirurgical fiind fracturi cu fragment intraarticular
7. Fracturile femurului fără deplasare se imobilizează pe atela ghipsata cruro-gambo-podala
8. Fracturile obstetricale de clavicula se imobilizează în Dessault de ghips 3 săptămâni
9. Fracturile Salter Harris tip III se imobilizează în aparat ghipsat
10. Fractura “în lemn verde” se tratează prin ruperea celeilalte corticale si imobilizare pentru
prevenirea deformatei angulare

17. Pronatia dureroasa a cotului(Cotul de dadaca):

1. Apare frecvent prin smulgerea copilului din fata unui pericol prin tragere de mana
2. Este necerasa o radiografie de cot pentru evidențierea subluxatiei capului radial
3. Reprezinta o subluxatie a capului radial
4. Clinic copilul prezintă durere la nivelul brațului asociata cu impotenta funcțională a
membrului superior afectat
5. Reducerea se realizează prin flexia antebratului pe brat
6. Tratamentul este ortopedic prin reducerea subluxatiei
7. Este frecvent întâlnită ca copii cu vârsta între 5-10 ani
8. In caz de imposibilitate a reducerii se va fixa chirurgical cu o broșă
9. Tratamentul consta in reducere ortopedica si imobilizarea ghipsata a membrului timp de o
săptămână
10. Este frecvent întâlnită ca copii cu vârsta între 1 si 5 ani
 18. Care dintre afirmațiile referitoare la displazia de dezvoltare a soldului este
adevarata?

1. Testul Barlow si manevra Ortolani sunt in special utile in primele 2 săptămâni de viață
2. Ecografia de sold reprezintă “gold standardul” diagnosticării displaziei de sold
3. Radiografia nu este indicata in primele 5 luni de viață deoarece capul femural este
cartilaginos si nu se poate
vizualiza Rx
4. Ecografia de sold este indicata după apariția nucleului de osificare a capului femural
5. Riscul de displazie este mai mare la fete
6. Manevra Ortolani reprezintă luarea soldului dacă exista instabilitate la nivelul acestuia
7. Testul Barlow reprezintă o manevra de reducere a capului femural cu poziționarea acestuia
in acetabul
8. Prezentatia craniana si al doilea născut reprezintă factori de risc a displaziei de dezvoltare a
soldului
9. Daca patologia este unilaterala, copilul va avea un mers schiopatat
10. Radiografia de bazin reprezintă “gold standardul” diagnosticării displaziei de sold la nou-
născuți

19.Scolioza:

1. Clinic apare asimetria mușchilor spatelui

2. Fetele sunt de 9 ori mai afectate ca băieții
3. Poate fi structurala sau non-structurala(corectabila)
4. Scolioza structurala este însoțită de o diformitate vertebrală rotativă ce poate fi corectata
printr-o schimbare
a posturii
5. Curburile severe pot fi tratate cu corset
6. Tratamentul curburilor moderate este chirurgical
7. Reprezinta modificarea curburii in plan sagital
8. Cea mai frecventa scolioza este cea congenitală
9. Tratamentul scoliozelor cu o curbura minima este conservator
10. Cel mai frecvent tip de scolioza este cea idiopatica

20.Hernia inghinală necomplicată:

1. Este cauzată de persistența canalului peritoneo vaginal

2. Necesită intervenție chirurgicală în ”urgență amânată”
3. Este extrem de rară la prematur
4. Nu necesită tratament chirurgical, se vindecă spontan pînă la vârsta de 3 ani
5. Nu există la sexul feminin
6. Apare la nivelul punctelor de slăbiciune ale peretelui abdominal anterior
7. Se manifestă ca tumefacție inghino scrotală nedureroasă
8. Se manifestă ca tumefacție inghino-scrotală dureroasă
9. Nu se opereaza inainte de vârsta de 6 luni
10. Poate apărea și la fetițe

21. Despre hidrocel putem afirma faptul că:

1. Este definit de acumulare de lichid în vaginala testiculară
2. Nu transiluminează
3. Hidrocelul canalului spermatic este o noțiune falsă
4. Poate fi comunicant sau non comunicant
5. Se poate vindeca spontan până la vârsta de 3 ani
6. Este definit de dilatații varicoase ale venelor spermatice
7. Este considerat fiziologic la nou-născut
8. Necesită explorare de tip computer tomograf pentru diagnostic pozitiv
9. Necesită intervenție chirurgicală în ”urgență amânată”
10. Este o formă de persistență a canalului peritoneo-vaginal

22. Despre fimoză putem afirma faptul că:

1. Este fiziologică până la vârsta de 2-3 ani

2. Este o urgență chirurgicală
3. Poate determina retenșie acută de urină
4. Este cauză de hidronefroză
5. Fimoza fiziologică nu necesită circumcizie de rutină
6. Fimoza cicatriceală necesită circumcizie
7. Se poate complica cu balanite
8. Este patologică indiferent de vărstă
9. Fimoza fiziologică asociată cu anomalii renale și Infecții de tract urinar are indicație de
circumcizie
10. Are indicație de circumcizie la diagnostic in toate cazurile

23. Despre criptorhidie putem afirma:

1. Vanishing testis defineste un testicul necrozat antenatal

2. Un testicul nepalpabil in scrot, dar palpabil inghinal de unde nu poate fi coborăt este un
testicul necoborît adevărat
3. Laparoscopia este varianta diagnostica in cazul unui testicul nepalpabil
4. Vârsta optimă pentru intervenția chirurgicală este 1 an
5. Testiculul localizat intraabdominal este un testicul ectopic
6. Computer tomografia este varianta diagnostica in cazul unui testicul nepalpabil
7. Vârsta optimă pentru intervenția chirurgicală este 5 ani
8. Testiculul retractil nu necesită tratament chirurgical la vârstă preșcolară
9. Vanishing testis defineste un testicul localizat inghinal
10. Un testicul nepalpabil in scrot, dar palpabil inghinal de unde nu poate fi coborât este un
testicul retractil

24. Absența testicolului din scrot poate fi explicată de următoarele forma anatomice:

1. Vanishing testis
2. Testicul cervical
3. Varicocel
4. Hernie inghino-scrotala
5. Testicul retractil
6. Testicul ectopic
7. Testicul intraabdominal
8. Orhiepididimita acuta
9. Testicul ascensionat
10. Hidrocel

25. Torsiunea cordonului spermatic:

1. Este mai frecventă la adolescent , fiind intravaginală

2. Este singura cauză de sindrom de hemiscrot acut
3. Este mai frecventa la nou născut, fiind extravaginală
4. Produsă la nou născut poate determina criptorhidie
5. Nu se produce niciodată la nou-născut
6. Este caracterizată de durere scrotală vie, extrem de intensă
7. Poate fi tratată simptomatic (antialgic, comprese cu Rivanol)
8. Este o urgenta chirurgicală
9. Este frecventă în intervalul de vârstă 2-10 ani
10. Este caracterizată de durere scrotală moderată și de „blue dot sign”

26. Stenoza hipertrofică de pilor:

1. E caracterizată de vărsaturi bilioase, in jet

2. Explorarea imagistică de elecție este ecografia abdominală
3. Tratamentul chirurgical este reprezentat de piloromiotomia extramucoasă
4. Face parte din ocluziile congenitale neonatale înalte
5. Vârsta tipică de debut a simptomatologiei este vârsta de 4 zile
6. Vârsta tipică de debut a simptomatologiei este vârsta de 4 săptămâni
7. Alcaloza hipocloremică este prezentă în tabloul biologic
8. Acidoza hipocloremică este prezentă în tabloul biologic
9. Aspectul radiologic tipic este imaginea ”în balanță”
10. Vărsătura in jet, alimentară, cu lapte digerat domină simptomatologia clinică

27. Boala Hirschsprung:

1. Localizarea bolii este in marea majoritate a cazurilor în zona de colon macroscopic dilatat
2. Nu se manifestă niciodată în perioada neonatală, ci mai tarziu prin constipație
3. Este o ocluzie funcțională, secundară unei tulburări de peristaltică
4. Tușeul rectal este contraindicat
5. Diagnosticul pozitiv poate fi uneori stabilit doar pe simptomatologia tipică, fără alte
explorări suplimentare
6. Se manifestă la nou născut prin întârziere în evacuarea meconiului
7. Localizarea bolii este in marea majoritate a cazurilor recto-sigmoidiană
8. Este o ocluzie mecanică, secundară unei stenoze colice extinse
9. Tușeul rectal ajută în diagnosticul diferențial cu constipația idiopatică
10. Diagnosticul pozitiv necesită obligatoriu examen anatomo-patologic

28. Boala Hirschsprung:

1. Irigografia stabilește întinderea segmentului intestinal afectat

2. Inspecția perineului relevă absența orificiului anal
3. Poate afecta întreg cadrul colic
4. Tranzitul gastro-duodeno-intestinal stabilește întinderea segmentului intestinal afectat
5. Nu poate afecta întreg cadrul colic
6. Se manifestă prin constipație severă la copilul preșcolar
7. Necesită colostomie în toate cazurile
8. La nou născut poate determina episoade severe de enterocolită
9. La nou născut poate determina hidrocel
10. Necesită lavaj colic (nursing)

29. Ocluziile congenitale neonatale:

1. Asociază întotdeauna absența evacuării meconiului

2. Malformațiile anorectale sunt o formă de ocluzie neonatală joasă
3. Pot beneficia de chirurgie fetală
4. Pot fi cauzate de anomalii de compoziție ale meconiului
5. Gastroschizisul este o formă de ocluzie neonatală joasă
6. Pot fi secundare anomaliilor de rotație și fixare ale anselor intestinale
7. Nu necesită tratamment chirurgical, ci doar dezinvaginare manuală
8. Cele înalte au tipic vărsături precoce
9. Cele înalte și medii pot fi asociate cu emisie de meconiu
10. Cele înalte au tipic vărsături tardive

30. Invaginația intestinală:

1. Tratamentul este chirurgical in toate cazurile

2. Examinarea clinică a abdomenului nu relevă nimic specific
3. Poate fi idiopatică, cel mai frecvent întâlnită la copilul peste 2 ani
4. Examenul abdomenului relevă la palpare prezența tumorii de invaginație
5. Poate apărea scaun in ”jeleu de coacăze”
6. Durerea este tipică, extrem de intensă, apărută în reprize, cu perioade de acalmie
7. Poate fi idiopatică, cel mai frecvent întâlnită la sugarul eutrofic
8. Dezinvaginarea hidrostatică sub control ecografic poate fi o metodă de tratament
9. Durerea nu este un elemnt de diagnostic
10. Poate apărea scaun melenic

31. Invaginația intestinală:

1. Diverticulul Meckel poate fi punct de plecare al unei invaginații

2. Este o ocluzie intestinală
3. Pneumoperitoneul contraindică reducerea hidrostatică
4. Este o ocluzie intestinală congenitală neonatală
5. Ecografia poate identifica imagine ”în cocardă”
6. Ecografia poate identifica imagine ”de balanță”
7. Necesită în toate cazurile rezecție intestinală și anastomoză
8. Apare exclusiv sub vârsta de 1 an
9. Poate fi confundată cu un prolaps rectal
10. Asociază hipoplazie pulmonară

32. Despre Gastroschizis putem afirma faptul că:

1. Tratamentul chirurgical poate necesita inchidere etapizata a defectului

2. Tratamentul chirurgical necesită inchidere rapidă cu tegument a defectului în toate cazurile
3. Defectul de perete abdominal este paraombilical
4. Este o urgență chirurgicală
5. Defectul de perete abdominal este la nivel ombilical
6. Diagnosticul antenatal nu este important in a decide momentul nașterii
7. Asociază frecvent Atrezie intestinală
8. Diagnosticul antenatal este important in a decide momentul nașterii
9. Nu este o urgență chirurgicală
10. Asociază frecvent anomalii crosmosomiale

33. Despre omfalocel putem afirma faptul că:

1. Asociază frecvent Atrezie intestinală

2. Asociază frecvent anomalii crosmosomiale
3. Tratamentul poate necesita doar pansamente zilnice și epitelizare treptată
4. Defectul de perete abdominal este la nivel ombilical
5. Tratamentul chirurgical necesită inchidere rapidă cu tegument a defectului în toate cazurile
6. Defectul de perete abdominal este la nivel ombilical
7. Ficatul nu este niciodată exteriorizat la nivelul defectului
8. Primele 24 ore postnatal sunt folosite pentru investigarea anomaliilor asociate
9. Este o urgență chirurgicală
10. Nu necesită amniocenteză în caz de diagnostic antenatal

34. Hernia inghino-labială:

1. E cauzată de un exces de estrogeni ce cresc lazitatea țesuturilor

2. E secundară persistenței canalului peritoneo vaginal
3. Poate fi confundatp cu un chist de canal Nuck
4. Se manifestă ca o tumefacție inghino-labială
5. Este o entitate ce nu există
6. E cauzată de un defect de perete abdominal
7. Prezența ovarului în sacul herniar scade riscul de încarcerare față de o hernie inghino-
scrotală
8. Prezența ovarului în sacul herniar o transformă într-o urgenșă chirurgicală
9. Se operează după vârsta de 5 ani
10. E asociată cu risc mare de necroză ovariană

35. Atrezia esofagiană:

1. Poate asocia comunicare eso-traheală (fistulă)

2. Asociază oligoamnios
3. Asociază polihidramnios
4. Este o ocluzie neonatală medie
5. Se manifestă prin sindrom de detresă respiratorie acută
6. Nu asociază niciodată comunicare eso-traheală (fistulă)
7. Este o anomalie izolată
8. Poate fi diagnosticată în sala de nașteri
9. Este o ocluzie neonatală înaltă
10. Poate fi diagnosticată antenatal
36. Hernia diafragmatică congenitală postero-laterală:

1. Prezența stomacului în torace este factor de prognostic negativ

2. Prezența stomacului în torace nu este factor de prognostic negativ
3. Este o ocluzie neonatală înaltă
4. Poate beneficia de tratament fetal (ocluzionare traheala) in cazuri selectate
5. Se poate manifesta și tardiv, după perioada neonatală
6. Este o urgență chirurgicală
7. Chirurgia minim invazivă este contraindicată
8. Este o urgență de terapie intensivă
9. Se manifestă clinic după vârsta de 1 an
10. Poate beneficia de tratament toracoscopic

37. Malformatiile ano-rectale:

1. Pot fi prezente în cadrul asocierii VACTERL

2. Cloaca este prezentă doar la fetițe
3. Fistula recto-uretrală este prezentă la ambele sexe
4. Cloaca este prezentă doar la băieți
5. Sunt o formă de ocluzie congenitală medie
6. Sunt o formă de ocluzie congrenitală joasă
7. Fistula recto-uretrală este prezentă doar la băieți
8. Imperforația anală va beneficia de tratament curativ în perioada neonatală
9. Imperforația anală va necesita colostomie
10. Fistula recto-uretrală este prezentă doar la fete

38. Fimoza cicatriceală:

1. Este rară la adolescenți

2. Este frecventă la nou născut
3. Necesită tratament chirurgical
4. Este o situație fiziologică
5. Nu răspunde la tratamentul cu corticosteroizi topic
6. Examenul clinic identifică mici cicatrice radiare sidefii la nivelul orificiului preputial
7. Poate fi cauzată de decalotări intempestive
8. Poate fi cauzată de Balanitica xerotica obliterans
9. Este frecvent asociată cu hidrocelul testicular
10. Răspunde la tratamentul cu corticosteroizi topic

39. Verificarea permeabilității tubului digestiv la naștere:

1. Utilizează sondă Nelaton 4Ch (cât mai subâire și flexibilă)

2. Este obligatorie a fi efectuată în sala de nașteri
3. Utilizează sondă Nelaton 8-10 Ch
4. Diagnostichează o hernie diafragmatică congenitală
5. Poate diagnostica o atrezie rectală
6. Poate diagnostica o Atrezie esofagianaă
7. Necesită cursuri de pregătire specială pentru a putea fi efectuată
8. Un nou-născut fără Atrezie esogfagiană va permite pasajul a circa 15 cm din lungimea
sondei
9. Se efectuează doar la copii cu suspiciune antenatală de existență a unei malformații
10. Se efectuează după vârsta de 1 lună pentru a nu traumatiza nou-născutul

40. Polihidramniosul:

1. Este asociat cu uropatiile obstructive

2. Poate apărea în cazul formațiunilor dezvoltate intratoracic prin compresiune esofagiană
3. Este asociat anomaliilor de tub digestiv
4. Este definit de o cantitate de lichid amniotic mai mică decât normal
5. Este semn de prognostic nefavorabil în herniile diafragmatice congenitale posterolaterale
6. Este frecvent asociat Fimozei
7. Este definit de acumulare de lichid amniotic în vaginala testiculară
8. Este definit de o cantitate de lichid amniotic mai mare decât normal
9. Poate necesita plasare de șunt vezico-amniotic
10. Este semn de prognostic favorabil în herniile diafragmatice congenitale posterolaterale

41. Constituie urgențe chirurgicale următoarele:

1. hernia strangulată, cu fenomene de ocluzie intestinală

2. eșecul manevrei de taxis și vechimea mai mare de 24 ore a ștrangulării herniei
3. hernia la fetiță
4. chistul de cordon spermatic
5. hidrocelul testicular pur
6. hernia strangulată de mai mult de 24 ore
7. hernia la băiat
8. hidrocelul comunicant
9. chistul de canal Nuck
10. hernia încarcerată ireductibilă

42. Asocierea malformativă VACTER- L implică:

1. malformații costale (Ribs)

2. malformaţii traheoesofagiene (TE)
3. malformaţii anorectale (Ano-rectal)
4. malformaţii vertebrale (Vertebral)
5. choanal atresia (atrezie Coanala)
6. anencefalie (Anencephaly)
7. malformații cardiace (Cardiac)
8. malformatii ale membrelor (Limbs)
9. malformații venoase (Venous)
10. malformații tiroidă (Thyroidal)

43. Despre manevra de verificare a permeabilității căii digestive superioare este falsă
afirmația:

1. se utilizează un cateter obişnuit (sondă Nelaton, de exemplu), cu o grosime Ch 10-12

2. se utilizează un cateter obişnuit (sondă Nelaton, de exemplu), cu o grosime Ch 6-8
3. nu necesită examinare radiologică pentru confirmarea parcursului si a poziţiei sondei în caz
de suspciune înaltă
4. dacă sonda introdusă se opreşte (“butează”) la aproximativ 8-10 cm de narină sau de arcada
gingivală, cu mare probabilitate este vorba de atrezie esofagiană
5. se efectueaza dupa 24-48 ore de la nastere pentru a fi concludenta si mai facil de efectuat
6. nu există posibilitatea de rezultate cu verdict fals de normalitate
7. sonda se trece printr-o narină în faringe, esofag, până în stomac
8. se efectueză de către mamă la 24 de ore de la naştere după prima masă
9. se efectuează în sala de naşteri, oricărui nou-născut indiferent de starea generală a acestuia
10. se ştie că sonda a ajuns în stomac dacă după un parcurs de 15-20 cm se poate aspira
conţinut gastric

44. Cea mai frecventă formă de atrezie esofagiană este:

1. Distanţa dintre capetele esofagului este uneori de peste 2 cm

2. Este cunoscută ca tipul III Ladd
3. Reprezintă 85-90% din cazurile de AE
4. Este cunoscuta ca AE tip I Ladd
5. AE cu fistulă eso-traheală pe ambele capete esofagiene
6. AE pură, izolată (fără fistulă eso-traheală)
7. Cele 2 capete esofagiene pot avea în comun o punte de musculatură parietală
8. AE cu fistulă eso-traheală pe capătul distal
9. AE cu fistulă eso-traheală pe capătul proximal
10. Fistula eso-traheală izolată (fistula in "H")

45. Complicatiile hemangioamelor sunt urmatoarele:

1. Gigantism
2. Macrocefalie
3. Insuficienţa cardiacă
4. Macrodactilie
5. Hemihipertrofia
6. Hemoragia
7. Scolioză
8. Ulceraţia
9. Obstrucţia respiratorie
10. Obstrucţia vizuală

46. Diagnosticul diferențial al herniei inghinale nu se face cu:

1. hernia Bochdalek
2. tumorile renale
3. hidrocelul comunicant
4. hernia hiatală
5. hernia crurală
6. varicocelul simptom din tumori retroperitoneale
7. tumori testiculare
8. hernia Morgagni Larrey
9. adenopatia femurală
10. varicocelul boală în localizarea stângă
47. În cazul unei paciente de sex feminin, în vârstă de 2 ani, diagnosticată cu hernie
inghino-labială stângă, putem afirma următoarele:

1. va urma un program de gimnastică medicală pentru întărirea peretelui abdominal

2. monitorizare până la vârsta de 5 ani
3. necesită intervenție chirurgicală imediată
4. necesită tratament medicamentos
5. În 30-60% din cazuri și canalul peritoneo-vaginal din dreapta este deschis
6. Prezența ovarului în sacul de hernie, într-un procen de 1% din cazuri semnifică un testicul
feminizant
7. nu necesită tratament deoarece nu a prezentat complicații până la această vârstă
8. se va monitoriza până la vârsta de 3 ani
9. Sexul masculin interesat de 4/1-10/1 față de sexul feminin în cazul anomaliilor de inchidere
ale canalului
peritoneo-vaginal
10. O intervenție temporizată poate crea situația în care gonada să fie compromisă în caz de
complicații precum încarcerarea/ ștrangularea

48. Sunt forme de persistență a canalului peritoneo-vaginal următoarele, cu excepția:

1. chistul de canal Nuck

2. chistul epididimar
3. hernia inghinală la băiat
4. hernia inghino-labială la fată
5. adenopatia inghinala
6. varicocelul simptomatic
7. hidrocelul comunicant
8. hidrocelul testicular pur
9. torsiune de hidatida Morgagni
10. hernia crurala

49. În cazul unei paciente de sex feminin, în vârstă de 2 ani, diagnosticată cu hernie
inghino-labială stângă, putem afirma următoarele:

1. va urma un program de gimnastică medicală pentru întărirea peretelui abdominal

2. O intervenție temporizată poate crea situația în care gonada să fie compromisă în caz de
complicații precum
încarcerarea/ ștrangularea
3. Prezența ovarului în sacul de hernie, într-un procen de 1% din cazuri semnifică un testicul
feminizant
4. necesită tratament medicamentos
5. nu necesită tratament deoarece nu a prezentat complicații până la această vârstă
6. Sexul masculin interesat de 4/1-10/1 față de sexul feminin în cazul anomaliilor de inchidere
ale canalului
peritoneo-vaginal
7. În 30-60% din cazuri și canalul peritoneo-vaginal din dreapta este deschis
8. necesită intervenție chirurgicală imediată
9. se va monitoriza până la vârsta de 3 ani
10. monitorizare până la vârsta de 5 ani