1.

Următoarele afirmații referitoare la scorul Glasgow sunt adevărate

a. Minimum de puncte este de 3 puncte
b. Evaluează răspunsul motor răspunsul verbal și deschiderea ochilor
c. este folosit pentru evaluarea stării de comă
d. maximum de puncte este de 15 puncte
e. pacientul cu scor Glasgow mai mic sau egal cu 8 este în comă
f. scorul min este 1
g. evalueaza raspunsul motor ,raspunsul verbal si refexul pupilar fotomotor
h. la pacientul constient scorul Glasgow este de 10 pct
i. nu se poate calcula la pacientul comatos
j. scorul maxim este de 12 p

2. Urmatoarele afirmatii referitor la hematomele extredurale sunt adevarate

a. imagistic HED are aspect de lentila biconvexa
b. HED pot avea ca sursa de sangerare artera meningee mijlocie
c. HED cu volum peste 30 cm^3 au indicatie chirugicala
d. HED au un prognosc mai bun decat hematoamele subdurale
e. Hematomul extradural este localizat intre os si dura mater
f. HED sunt localizate intre os si scalp
g. HED are indicatie chirurgicala absoluta indiferent de dimensiune
h. Explorarea CT cranio cerebral nu poate face distincția între hematomul subdural și
hematomul extradural întrucât dura mater nu este vizibilă la explorarea CT
i. HED pot avea ca sursa de sangerare artera temorala superficiala
j. Hematom extradural nu reprezintă o urgență neurochirurgicală

3. La inspecția pacientului cu traumatism cranio cerebral se pot întâlni următoarele modificări

patologice
a. Echimoză mastoidiană (semnu Battle)
b. Echimoze mastoidiene/ periorbitare care sunt sugestive pentru factura de bază de craniu
c. plăci și lacerații la nivelul scalpului
d. prezența de lichid cefalorahidian la nivelul fosei nazale numită rinoliicvoree
e. Mireasa unilaterală datorită angajezi uncusului hipocampic
f. Echimoze periorbitare ochi de reptila
g. Echimoze periorbitare sugestive pentru hematom subdural acut frontal
h. La palparea craniului se pot depista discontinuități la nivelul bazei craniului
i. Otolicvoree reprezintă hemoragia la nivelul conductului auditiv
j. Anizocorie datorită angajării subfalcifome

4. hematoamele subdurale se caracterizează prin

a. se dezvoltă între arahnoida și dura mater
b. hematoamele subdurale si clasic în acute subacute și cronice
c. majoritatea hematoamelor subdurale se resorb spontan
 d. ruperea venelor în punte reprezintă una din cauzele hematoamelor subdurale
e. aspectul imagistic CT al hematomului subdural acut este de lentilă concav -convexă

F. Toate hematoamele subdurale au indicație de evacuare chirurgicală

G. Originea sângerării în Hematoamele subdurale este totdeauna venoasă
h. La examenul ct hematomul subdural de culoare neagră
I. prognosticul hematoamelor subdurale acute este mai bun față de cel al hematoamelor
extradurale
J. administrarea tratamentelor anticoagulante nu reprezintă un factor de risc

5. Fracturile craniene închise se caracterizează prin

a. Se pot însoțit de pneumocefalie
b. Fracturile depresive ale boltei craniene au indicație chirurgicală dacă reprezintă o înfundare mai
mare decât grosimea osului
c. Fracturile craniene progresive apar la copii de vârste mici
d. fracturile din punct cranian pot fi liniare sau cominutive
e. fracturi ale pasei craniului se pot însoții cu rinolicvoree sau otolicvoree

f. fracturile bazei craniului au indicație chirurgicală absolută

g. prezenta bulelor de aer intracraniana sugereaza o infectie precoce
h. Fractura baza de calcul nu reprezintă o contraindicație pentru montarea sondei nazogastrice
i. facturile progresive la copii nu necesită tratament neurochirurgical
j. explorările angio ct și angio IMR nu sunt indicate niciodată in evaluarea fracturilor bazei
craniului

6. Traumatismele cranio cerebrale prezintă următoarele caracteristici

A. starea de comă este definită de un scor glasgow mai mic sau egal cu 8
B. indicația de elecție în evaluarea traumatismelor cranio cerebrale este reprezentată de
tomografia computerizată CT
C. Scorul cresc evoluează deschiderea ochilor răspunsul verbal și răspunsul motor
D. pacienții cu scorul mai mic de 15 examenul neurologic normal și ct normal pot fi externați cu
recomandare de supraveghere la domiciliu
e. monitorizarea PIC este recomandată la pacienți cu glasgow mai mic sau egal cu 8

f. în evaluarea pacienților cu traumatism cranio cerebral este necesară calcularea scorului

MMSE
g. B indicația de monitorizare a presiunii intracraniene este reprezentat de scorul glasgow mai
mic sau egal de 12
h. TCC minor este definit ca un scor lesco de 3-5 puncte
i. Cel mai frecvent tip de angajare cerebrală este cea transependimară
j. Plăcile scalpului la copil rareori pot produce o sângerare masivă

7. fistulele LCR post traumatice se caracterizează prin

 a. efectuarea de puncții lombare repetate poate permite vindecarea fără intervenție
chirurgicală
b. fistula de LCR recurentă reprezintă o indicație chirurgicală pentru închiderea acesteia
c. fotolii Coreea reprezintă exteriorizarea de bunLCR nivel auricular
d. menținerea patului ridicări la 30 -45 ° este parte integrată din tratamentul fistulelor de LCR
e. majoritatea fistulelor se închid spontan în decurs de 3 -5 zile

f. administrarea de antibiotic este eficientă pentru prevenția meningitei

g. rinolicvoreea apare datorită unei fracturi la nivelul etajului mijlociu al bazei craniului
h. pentru localizarea precisă a fistulei de LCR se efectueazăi IRM cranio cerebral nativ
i. fistulele de LCR trebuie tratate chirurgical imediat de la confirmare pentru a scădea riscul de
meningită
j. administrarea profilactică de antibiotice nu determină selecția microorganismelor rezistente

8. contuziile cerebrale prezintă următoarele caracteristici

a. contuziile cerebrale reprezintă vânătăi ale creierului
b. localizarea cea mai frecventă este la nivelul lobilor frontal și temporali
c. leziunile prin contralovitură sunt leziuni ale creierului controlateral față de locul de impact
d. unul dintre mecanismele implicate în producerea contuziilor este reprezentat de forțele
bruște de accelerare- decelerare
e. în cazul loviturilor directe, leziunile ce apar sub locul de impact se numesc contuzii directe

f. mecanismul de contralovitură nu este pe deplin înțeles

g. legiunile purtat constituite nu pot reprezenta o creștere de volum ulterioară
h. explorarea cetei cranio cerebrală nu este necesară ar fi repetata în primele 72 de ore
i. contuziilor cerebrale au indicații chirurgical indiferent de statusul clinic al pacientului
j. cele mai multe dintre ele necesită intervenție chirurgicală

9. următoarele afirmații referitor la traumatismele cranio cerebrale sunt adevărate

a. angajarea cerebrală produce stare de comă
b. hernierea transtentoriala poate comprima nervul 3
c. hematoamele pot fi extradurale si subdurale
d. prezenta semnelor de angajare cerebrala impun realizarea unui ct cranio-cerebral
e. hematomul extradural poate determina angajare cerebrală

f. angajarea trenstentorială erte rareori intalnită in TCC

g. hematomul subdural acut nu poate det. angajare cerebrală

h. fracturile craniene se insotesc frecvent de angajarea tesutului cerebral
i. un scor glasgow de 15 puncte exclude orice leziune traumatica intracraniană
 j. scorul glasgow nu poate fi evaluat la pacientul intubat

10. Hidrocefalia se poate clasifica in

a. Hidrocefalie obstructivă
b. Hidrocefalie comunicantă
c. Hidrocefalie cu presiune normală NPH
d. Hidrocefalie tetraventriculară
e. Hidrocefalie triventriculară

f. Hidrocefalie intermitentă
g. Hidrocefalie purulentă
h. Hidrocefalie selectivă
i. Hidrocefalie necomplictă
j. Hidrocefalie tranzitorie

11. Alegeti afirmatiile corecte referitor la hidrocefalie

a. LCR este secretat la nivelul pexelor coroide
b. Rebsorbtia lichidului LCR are loc la nivelul granulatiilor arahnoidiene
c. Hidrocefalia poate fi secundară unei meningite
d. Hidrocefalia la copil se insoteste de cresterea diametrului cranian
e. Hidrocefalia acuta rep. O urgenta neurochirurgicală

f. Lichdul LCR este produs de către ependimul ventricular

g. Obstructia apendictului Sylvius nu poate determina hidrocefalie supratentorială
h. Hidrocefalia este o afectiune ce se intalneste doar la pacientul adult
i. Hemoragia intraventriculară nu poate determina hidrocefalie
j. Drenajul ventriculo peritoneal nu rep o metodă terapeutică definitivă

12. În privința producerii de lichid cefalorahidian se poate afirma că

a. este în principal la nivelul plexului coroid
b. producere e dependentă de anhidraza carbonică
c. se produc aproximativ 0,3 ml pe minut
d. volumul total de lichid cefalorahidian este înlocuit complet de 3 ori pe zi
e. este situată în spațiul subarahnoidian

f. Lichidul cefalorahidian este produs în sinusurile venoase cerebrale

g. lichidul cefalorahidian este produs în sinusul limfatic cerebral
h. Se produc aproximativ 50 ml pe minut
i. volumul total de lichid cefalorahidian este înlocuit complet de 10 ori pe zi
 j. volumul total de lichid cefalorahidian în craniu și în canalul spinal este de aproximativ 1 L

13. Legea Monroe-Kellie se referă la

a. Presiunea intracraniană
b. capacitatea de compensare a creierului până la atingerea unui prag
c. creșterea exponențială a presiunii intracraniene după atingerea pragului de compensare
d. autoreglarea presiunii intracraniene
e. într-un spațiu inextensibil apariția unui volum suplimentar permite menținerea presiunii
intracraniene până la depășirea mecanismelor compensatorii
f. presiunea arterială
g. presiunea de perfuzie cerebrală
h. relația între presiunea intracraniană și presiunea intratoracică
i. relația dintre presiunea intracraniana și frecvența cardiacă
j. relația între presiunea intracraniană și starea de conștiență

14. Presiunea de perfuzie cerebrală

a. este dată de diferența între tensiunea arterială medie și presiunea intracraniană
b. normal este mai mare de 50 mm Hg
c. când scade sub 45 mm Hg apare riscul de ischemie
d. intervalul normal este obținut de 55-65 mm Hg
e. este factor important de prognostic
f. este dată de diferența între tensiunea arterială sistolică și presiunea intracraniană
g. este dată de diferența dintre tensiunea arterială diastolică și presiunea intracraniană
h. este data de diferența dintre tensiunea arterială medie și presiunea intracraniană împărțit la
2
i. normal este mai mică de 30 mm Hg
j. intervalul normal este obișnuit de 10-20 mm Hg

15. Hernierile cerebrale pot fi de următoarele tipuri

a. Transtentorială
b. Subfalciformă
c. Amigdaliană
d. centrală ascendentă
e. prin defect osos (craniotomie sau defect traumatic)
f. Subdurală
g. Extradurală
h. intraventriculară
i. sfenoidală
j. etmoidală

16. examinarea neurologică a pacientului cu sindrom de hipertensiune intracraniană trebuie să

includă
a. Statusul mental
b. nervii cranieni
 c. funcția motorie și reflexă
d. funcția senzorială
e. stabilitatea scorului glasgow la pacientul traumatic
f. statusul psihologic
g. Funcția sfincteriană
h. funcția respiratorie
i. statusul cardiac
j. funcția digestivă

17. scala de comă glasgow

a. apreciază răspunsul ocular, motor, verbal
b. Scorul poate fi cuprins între 3 și 15
c. un pacient este considerat comatos la un scor mai mic sau egal cu 8
d. poate fi indicatori de prognostic
e. se corelează cu gradul comei
f. apreciază răspunsul verbal, motor, senzitiv
g. scorul poate fi cuprins între 0 și 15
h. un pacient poate fi considerat comatos la un scor mai mic de 7
i. nu se corelează cu gradul comei

18. în privința metastazelor cerebrale se poate afirma că

a. Sunt mai frecvente decât tumorile cerebrale primare
b. cele mai frecvente sunt cele cu punct de plecare cancerul pulmonar
c. Melanomul este cea mai frecventă neoplazie care dă metastaze cerebrale multiple
d. simptomele datorate metastazelor cerebrale duc la descoperirea inițială a cancerului primar
în 15 % dintre cazuri
e. explorarea de elecție este IRM cerebral cu substanță de contrast
f. reprezintă aproximativ 10 % din numărul tumorilor primare
g. cele mai frecvente sunt cele cu punct de plecare carcinomul de colon
h. Cancerul gastric este cea mai frecventă neoplazie care produce metastaze cerebrale
multiple
i. simptomele datorate metastazelor cerebrale duc la descoperirea inițială a cancerului primar
în 90 % din cazuri
j. explorarea de electie este Ct-ul

19. În privința tumorilor cerebrale primare următoarele se pot afirma că

A. Sunt mai puțin frecvente decât metastazele cerebrale
B. tumorile intracraniene primare intraparenchimatoase sunt mai frecvente decât cele
extraparenchimatoase
C. drumurile parenchimatoase primare sunt predominant maligne
D. majoritatea tumorilor extra parenchimatoase sunt benigne
E. tumorile cerebeloase sunt mai frecvente procentual la copii comparativ cu adulții
F. sunt mai frecvente decât metastazele cerebrale
 G. tumorile intracraniene primare extra parenchimatoase sunt mai frecvente decât cele intra
parenchimatoase
H. tumorile intra parenchimatoase primare sunt predominant benigne
I. majoritatea tumorilor extraparenchimatoase sunt maligne
J. Tumorile cerebeloase sunt mai frecvente procentual la adulți comparativ cu copiii

20. în privința glioamelor cerebrale următoarele afirmații sunt adevărate

a. includ astrocitomul, oligodendrogliomul, oligoastrocitomul, ependimomul
b. Astrocitomul de grad 4 este cunoscut ca ,, glioblastom multiform,,
c. glioblastomul multiform reprezintă una dintre cele mai agresive tumori maligne ale
creierului
d. glioamele maligne metastazează rar
e. supraviețuirea medie în glioblastomul multiform este de 12- 13 luni
f. includ meningiomul, schwanomul , Adenomul hipofizar, craniofaringiomul
g. Meningioamele cerebrale se pot transforma în glioblastoame
h. astrocitomul pilocitic juvenil reprezintă una din cele mai agresive tumori cerebrale
i. glioamele maligne metastazează frecvent
j. supraviețuirea medie în glioblastomul multiform este de 10 ani

21. Meningioamele intracraniene

a. sunt tumori predominant benigne
b. iau naștere în celulele arahnoidiene de tip ,, cap,,
c. pot implica osul adiacent ( hiperostroză)
d. Sunt vascularizate prin ramuri meningeale din ACE
e. gradul de rezecție are valoare prognostică
f. Sunt tumori predominant maligne
g. Iau naștere din celulele sinusurilor venoase durale
h. nu interesează osul adiacent
i. gradul de rezecție nu are nici o valoare prognostică
j. Nu beneficiază de radioterapie

22. Schwanoamele Vestibulare

A. sunt cele mai frecvente Schwanoamele de nervi cranieni
B. tumorile unilaterale apar sporadic iar cele bilaterale în neurofibromatoza de tip 2
C. iau naștere din celulele Schwann ale componente vestibulare a nervului 8
D. Pot afecta prin creșterea lor nervii cranieni 8, 7, 5 ,9, 10.
E. Radiochirurgia stereotoracică este o alternativă la rezecția microchirurgicală pentru tumori
de până la 3-3,5 cm diametru
F. Pe locul 2 ca frecvență între Schwanoamele de nervi cranieni după Schwanoamul De
oculomotor comun
G. sunt frecvent bilaterale
H. iau naștere din celulele Schwann Ale componentei acustice a nervului 8, de aceea se mai
numesc și neurinoame de acustic
I. pot afecta prin creșterea lor nervii cranieni unu, 2, 3, 4, 12
 J. radiochirurgia este singura opțiune de tratament

23. empiemul subdural

a. este o urgență chirurgicală
b. de obicei pacienții prezintă febră și au o stare generală alterată
c. explorarea IRM este superioară CT ului
d. Crizele convulsive sunt prezente în aproximativ 50 % din cazuri
e. rata de mortalitate este ridicată 21 până la 35 %
f. este urgență medicală, în puține cazuri chirurgicală
g. aproape niciodată pacienții nu prezintă febră
h. explorarea CT este superioara IRM-ULUI
i. Crizele convulsive sunt rare fiind o leziune extracelulară
j. Mortalitatea este scăzută sub 1 %

24. Hemoragia subarahnoidiană poate fi determinată de

a. traumatisme cranio cerebrale
b. ruptura anevrismelor intracraniene
c. ruptura malformațiilor arterio venoase intracraniene
d. hipertensiunea arterială
e. hemoragie la nivelul unei tumori cerebrale, melanom
f. leziunile axonale difuze
g. astrocitom ul cerebral
h. empiemul subdural
i. hipotensiunea arterială
j. hematomul extradural

25. Tabloul clinic al unei hemoragii subarahnoidiene post ruptură anevrismală include
a. Cefalee paroxistică cu caracter de explozie
b. tulburări ale stării de conștiență
c. sindrom meningeal
d. midriaza unilaterala
e. sindrom febril
f. paraplegie
g. marca traumatică la nivelul extremității cefalice
h. exact anemie și hemoragii conjunctivale unilateral
i. cecitate brusc instalată
j. migrena
26. Localizările preferențiale ale anevrismelor intracraniene sunt
a. artera comunicantă anterioară
b. artera comunicantă posterioară
c. bifurcația arterei cerebrale mijlocii
d. bifurcația arterei bazilare
e. bifurcația arterei carotide
f. Artera pericaloasă
 g. artera caloso-marginală
h. Arterele talamo-striate
i. Artera cerebeloasă anterio inferioară
j. artera vertebrală

27. posibilitățile de explorare imagistică a hemoragiei subarahnoidiene prin ruptură anevrismală sunt
a. computer tomografie fără substanță de contrast
b. angio-CT imediat după diagnosticarea hemoragiei subarahnoidiene
c. rezonanță magnetică nucleară RMN fără substanță de contrast dacă CT nu evidențiază
hemoragia subarahnoidiană după un episod de cefalee violentă
d. angio- RMN pentru diagnosticarea și urmărirea anevrismelor intracraniene nerupte
e. Angiografia arborelui vascular cerebral prin tehnica Seldinger
f. Computer tomografie cu substanță de contrast
g. angio– CT La 48 de ore de la identificarea hemoragiei subarahnoidiene
h. echo -doppler transcranian
i. angio- RMN pentru diagnosticarea și urmărirea anevrismelor intracraniene rupte
j. angiografia arborelui vascular cerebral prin tehnica Seldinger imediat după un episod de
cefalee violentă

28. complicațiile hemoragiei subarahnoidiene prin ruptura anevrismală sunt reprezentate de

A. ruptura anevrismală în primele 24 -48 de ore de la prima ruptură anevrismală
B. vasospasmul arterial cerebral care se poate instala după 72 de ore de la tur anevrismală
C. hidrocefalia obstructivă inițială imediat după ruptură anevrismală
D. edemul cerebral
E. dezechilibre hidroelectrolitice
F. ruptura anevrismală după 72 de ore de la prima ruptură anevrismală
G. ban pa s spasmul arterial cerebral care se poate instala imediat după ruperea anevrismală
H. hidrocefalia nu obstructivă instalată imediat după ruptură anevrismală
I. poliuria
J. crizele jacksoniene

29. anevrismele intracraniene

A. an de an reprezintă principala cauză a hemoragiei subarahnoidiene non- traumatice
B. se pot asocia cu rinichiul polichistic
C. se pot asocia cu coarctația de aortă
D. se poate asocia cu sindromul marfan
E. sunt cel mai frecvent sacciforme
F. reprezintă principala cauza hidrocefaliei obstructive
G. se pot asocia cu rinichiul în potcoavă
H. se pot asocia cu tetralogia fallot
I. sunt denumite anevrisme gigante dacă au diametrul peste 50 mm
J. sunt cel mai frecvent fusiforme
30. anevrismele intracraniene sunt
a. mai frecvent sub vârsta de 60 de ani
b. mai frecvente la femei decât la bărbați
c. cu caracter familial în 10 % din cazuri
d. însoțite de peste 40 % decese la prima ruptură
e. mai frecvente în unu ½ anterioară a poligonului Wills
f. mai frecvente sub vârsta de 30 de ani
g. mai frecvente la bărbați decât la femei
h. cu caracter familial în 30 % din cazuri
i. mai frecvente în ½ posterioară a poligonului willis
j. însoțite de peste 60 % decese la prima ruptura

31. Hemoragia intracerebrală spontană poate surveni datorită

a. Hipertensiunii arteriale
b. Aniopatiei amiolidă
c. Abuzului de droguri
d. Vasculiteror cerebrale
e. Rupturii malformațiilor arterio-venoase
f. TCC
g. Hipotebnsiunii intracraniene
h. Lezarea arterei meningee-mijlocii
i. Ocluzia arterei cerebrale mijlocii
j. Ocluzia arterei carotide interene la nivelul bifurcatiei intracraniene

32. Factorii de risc pt boala cerebro-vascularăarterosclerotică includ

a. Istoricul familial pozitiv
b. Hipertensiunea arterială
c. Fumatul
d. Diabetul zaharat
e. Hiperlipidemia
f. Afecțiunile valvulare cardiace
g. Hipotensiunii intracraniene
h. Dezechilibre hidro-electrolitice
i. Infectiile cerebrale
j. Vasculitele cerebrale

33. Coloana vertebrală se caracterizază prin

a. Este formată din 29 de vertrebe
b. Are 3 curburi fiziologice
c. Are 3 coloane in plan sagital
d. Se atașează de scheletul axial si musculutura
e. Coontine maduva spinarii si rădăcini
f. Este formata din 24 de vertrebe
 g. Este rectilinie
h. Are 2 ă coloane in plan sagital
i. Canalul spinal este format din apofizele spinoase si fațetele articulare
j. Porțiunea posterioară a canalului spinal este formată din apofiza spinoasa și cele două apofize
transverse

34. Fracturile de odontoidă se carecterizează prin

A. Sunt clasificate in 3 tipuri
B. Fracturile de tip 1 si 3 se trateaza prin imobilizare
C. Tratamentul chirurgical se face prin abord anterior sau posterior
D. Fracturie de tip 2 pun probleme in luarea deciziei terapeutice
E. Pun probleme de ingrijire , mai ales la vârstnici
F. Toate tipurile se tratează chirurgical
G. Fracturile de tip 3 se treareaza doar chirurgical
H. Fracturile de tip 2 sunt in varful odontoidei
I. Tipul 1 sunt baza odontoidei
J. Toate tipurile se tratează prin imobilizare

35. Fracturile vertebrale se explorează , imagistic, in mpd curent prin

A. Radiografii clasice
B. CT spinal
C. RMN spinal
D. Radiografii in dinamică
E. Radiogafii in pozitia inotatorului
F. Mielografia ct
G. Scintigafia osoasă
H. Doppler carotidian
I. Ecografia de părți moi
J. Electromiografia

36. Care sunt mecanismele de producere ale fracturilor Vertebrale

a. Flexia
b. Extensia
c. Flexie-extensie
d. Compresiunea
e. Flexia laterală
f. Smulgerea
g. Tracțiunea laterală
h. Reducerea
i. Rotația
j. Impactarea

37. Socul spinal se caracterizează prin

a. Pierderea tuturor funcțiilor spinale sub nivelul lezional
 b. Dispariția tonului simpatic
c. Abolirea tonusului muscular si al ROT
d. Abolirea tuturor tipurilor de sensibilitate
e. Pierderea controlului sfincterian
f. Cresterea tensiunii arteriale
g. Hiperactivitate simpatică
h. Greturi asociate cu varsaturi
i. Pastrarea sensibilității mioartrokinetice.
j. Poliurie

38. tratamentul chirurgical al fracturilor de cpoloană vertebrală are drept scop

a. Decompresiunea elementelor nervoase vertebrale
b. Reducerea luxațiilor
c. Restabilirea curburilor fiziologice ale coloanei
d. Fixarea
e. Restabilirea staticii vertebrale
f. Scop estetic
g. Fixarea in poziția podusă de leziune
h. Scop antalgic
i. Menținerea in repaos a pacientului
j. Imobilizarea pacientului

39. Alegeți variantele corecte cu racturile ale coloanei vertebrale

a. Rep o afectiune vertebrală osoasă si /sau ligamentară spinală
b. Sunt frecvente în cazul patologiei traumatice neurochirurgicale
c. aceste leziuni pot prezenta deficite neurologice, care nu sunt obligatorii
d. se tratează fie chirurgical, fie conservator
e. pot produce sechele neurologice severe
f. sunt leziuni extrem de rare în patologia neurochirurgicală
g. se tratează doar conservator, prin imobilizare
h. se tratează doar chirurgical cu tije și șuruburi transpediculare
i. nu dau niciodată deficite neurologice
j. explorarea imagistică de elecție sunt radiografiile simple

40. alegeți răspunsurile corecte în legătură cu tabloul clinic general și neurologic în fracturile
vertebrale
a. Pot fi neurologic intacte
b. pot avea deficit neurologic complet
c. pot avea deficit neurologic parțial
d. tulburările respiratorii pot să apară asociate cu deficitul neurologic
e. deficitul neurologic se poate ameliora spontan
f. au întotdeauna deficit neurologic
g. Nu au niciodată deficite neurologice
h. nu au niciodată deficite neurologice parțiale
 i. nu se asociază cu dureri toracice expresie a leziunilor toraco -pulmonare asociate
j. durerea radicula nu se asociază cu fracturile vertebrale

41. Următoarele afirmații referitoare la hernia de disc sunt adevărate

a. nucleul pulpos se deshidratează din cauza vârstei
b. nucleul pulpos deshidratează din cauza traumatismelor
c. nucleul pulpos se exteriorizează printr-o ruptură la nivelul inelului fibros
d. hernierea apare de obicei postero lateral
e. hernierea discului produce frecvent compresiunea unei rădăcini nervoase
f. nucleul pulpos herniază cel mai frecvent anterior
g. hernierea discului produce cel mai frecvent compresiunea măduvei
h. nucleul pulpos se exteriorizează prin ruptura ligamentului vertebral anterior
i. de generarea discului intervertebral este cel mai frecvent simptomatică
j. cele mai multe hernii de disc simptomatice apar în regiunea toracală

42. simptomele Hernierii discului intervertebral includ

a. La nivelul coloanei și a unei rădăcini nervoase
b. Durerea este exacerbată de tuse și strănut
c. durerea este exacerbată prin mișcări ale segmentului interesat al coloanei
d. Paraplegia în cazul hernierii discurilor toracale
e. abolirea reflexului achillean în hernia de disc L5-S1
f. Durerea doar la nivelul unei rădăcini nervoase
g. durerea exte exacerbată în urma expunerii la căldură
h. abolirea reflexului rotulian în hernia de Disc L4-L5
i. Abolirea flexiei plantare a piciorului în hernia de disc L4-L5
j. Hemiplegia în cazul hernierii unu disc cervical

43. Diagnosticul diferențial al herniei de disc lombare inferioare se poate face cu

a. arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare
b. anevrismul disecant de aortă
c. necroza aseptică de cap de femur
d. tumorile vertebrale
e. spondilodiscita
f. insuficiența circulatorie venoasă cronică
g. Colica renală
h. scleroza laterală amiotrofică
i. hernia de disc toracală inferioară
j. polineuropatia diabetică

44. Tratamentul chirurgical al herniei de disc lombare este recomandat atunci când
a. se instalează sindromul de coadă de cal
b. se instalează paralizia nervului sciatic politeu intern
c. se instalează paralizia nervului sciatic politeu extern
d. Se instalează tulburări de micțiune
 e. se instalează tulburări gastrointestinale
f. durerea lombară este mai importantă decât durerea radiculară
g. durerea radiculară este mai importantă decât durerea lombară
h. reflexele osteotendinoase de la nivelul membrelor inferioare sunt abolite
i. paresteziile la nivelul membrului inferior capătă caracter permanent
j. contractura musculaturii paravertebrale nu se ameliorează la tratament decontracturant

45. Stenoza lombare se dezvoltă prin

A. degenerarea discului intervertebral
B. bombarea discului intervertebral
C. apariția osteofitelor
D. Hipertrofia fațetară
E. artropatie
F. degenerarea ligamentului vertebral anterior
G. Hernierea bruscă a nucleului pulpos
H. fractura osteofitelor
I. hipertrofia ligamentelor interspinoase
J. bombarea unilaterală postero -laterală a discului intervertebral

46. Tratamentul stenozei spinale lombare constă în

a. Laminectomie simplă decompresivă de mai multe nivele
b. Hemilaminotomie bilaterale multietajate
c. Rezecția ligamentului galben
d. Fațectomie medială bilaterală
e. Foraminotomie
f. Laminectomie unilaterală
g. rezecția ligamentului interspinos
h. rezecția ligamentului vertebral posterior
i. rezecția apofizelor spinoase
j. ablația herniei de disc mediane

47. Cele mai frecvente etiologii implicate în apariția metastazelor vertebrale medulare sunt
a. cancerul pulmonar
b. cancerul de sân
c. cancerul de prostată
d. cancerul renal
e. limfoamele
f. melanomul
g. cancerul colorectal
h. cancerul tiroidian
i. cancerul hepatic
j. mielomul multiplu
48. următoarele afirmații despre neurofibroame sunt adevărate
a. sunt cele mai frecvente tumori intradurale extramedulare
b. se dezvoltă dintr-o singură rădăcină dorsală senzitivă
c. la pacienții cu neurofibromatoză se găsesc leziuni multiple
d. se extind extra durar prin găurile de conjugare
e. au frecvent aspect de halteră
f. se situează că frecvență imediat după meningioamele spinale
g. se dezvoltă din 2 rădăcini dorsale senzitive adiacente
h. la pacienții cu neurofibromatoză se găsește o singură leziune
i. se extind intramedular
j. nu se localizează niciodată la nivelul cozii de cal

49. Tratamentul chirurgical al stenozei spinale cervicale constă în

a. discectomia anterioară și furnizarea pe mai multe niveluri
b. Laminectomie decompresivă pe mai multe niveluri cu furnizarea maselor laterale
c. laminectomie decompresivă pe mai multe niveluri fără furnizarea maselor laterale
d. laminectomie decompresivă bilaterală
e. Vertebrectomie și instrumentație cu grefon
f. Discectomia posterioară
g. laminectomie decompresivă unilaterală cu furnizarea maselor laterale
h. Laminectomie decompresivă unilaterală fără furnizarea maselor laterale
i. discectomie posterioară cu furnizarea maselor laterale
j. laminectomie decompresivă unilaterală

50. tabloul clinic al stenozei spinale lombare se caracterizează prin

a. durerile radiculare apar în mers și se ameliorează la repaus
b. pacientul poate parcurge distanțe din ce în ce mai scurte
c. simptomele se ameliorează dacă pacientul merge cu coloana în flexie
d. în repaus pacienții sunt asimptomatici
e. sindromul radicular este frecvent bilateral
f. durerile radiculare apar în repaus nu se ameliorează în mers
g. pe măsură ce pacientul parcurge distanțe mai lungi durerile radiculare se ameliorează
h. simptomele se ameliorează dacă pacientul merge cu coloana în extensie
i. la mers pacienții sunt asimptomatici
j. sindromul radicular este frecvent unilateral