Consumul energetic al organismului:

metabolismul bazal
Igiena și sănătatea mediului

Nume si prenume: Buta Andreea Violeta

Specializarea: AMG

Anul/seria/grupa: an II, seria B,

grupa 14

Cuprins:
1. Consumul energetic al organismului.......................................................................................................1
2. Despre metabolism.................................................................................................................................1
3. Metabolismul bazal.................................................................................................................................2
3.1Cum se determină rata metabolică bazală?........................................................................................3
3.1.1. Calorimetria directă..................................................................................................................3
3.1.2. Calorimetria indirectă...............................................................................................................4
4. Rata metabolică în stare de repaus.........................................................................................................5
6. Importanța RMB & RMR..........................................................................................................................6
5. Efectele termogenetice...........................................................................................................................6
6. Factori care influenteaza metabolismul bazal.........................................................................................7
Bibliografie:.................................................................................................................................................7

1. Consumul energetic al organismului

Viața oricarei ființe presupune o cheltuială continuă de energie și, totodată, o permanentă
degradare a constituenților organismului. Atât nevoile de energie, cât și cele corespunzătoare
reînnoirii constituenților tisulari sunt împlinite de alimentație. Necesarul energetic variază cu:
caracterele somatice (greutate, înălțime), vârsta, activitatea fizică desfășurată, condițiile de climă
și starea de sănătate. Într-adevăr, studiile efectuate pe pacienții spitalizați au dovedit că stresul
catabolic sever caracteristic unei boli, determină creșterea cu mai mult de 100% a cheltuielii
normale de energie. În asemenea cazuri se produce și un dezechilibru azotat foarte marcant.
Compensarea lor imediată se realizează prin mărirea substanțială a necesarului energetic. Situații
similare de mărirea necesarului energetic prin suplimente de hrană se întâlnesc în condiții de
sarcină sau de alăptare, când nevoile sunt crescute cu 300-500kcal/zi. În cazul copiilor de diferite
vârste (copii mici, aflați la pubertate, adolescenți) nevoile energetice sunt determinate nu numai
de compensarea metabolismului bazal și a cheltuielilor prin efort fizic, ci, într-o măsură
considerabilă, și de creștere (dezvoltare). [ CITATION DrV \l 1033 ]

2. Despre metabolism
Metabolismul se referă la toate procesele chimice care se desfășoară continuu în
organism, ce permit viața și funcționarea normală (menținerea la valorarea normală a diferitelor
constante fiziologice din mediul intern al organismului se numește homeostazie). Cele două
obiective ale metabolismului sunt: în primul rând, utilizarea energiei chimice stocate în alimente
și, în al doilea rând, înlocuirea structurilor sau substanțelor care nu mai funcționează în
organism. Aceste evenimente apar în funcție de nevoile specifice ale fiecărui organism și sunt
dirijate de mesageri chimici numiți hormoni.
Un organism este în stare de ”echilibru energetic” atunci când procesele anabolice sunt
compensate perfect de cele catabolice, așa încât constituenții organismului își mențin același
nivel. [ CITATION DrV \l 1033 ][ CITATION Dan \l 1033 ]

Anabolism – reprezintă aspectul de dezvoltare al organismului. Cuprinde procesele de sinteză și

creștere a complexității biomoleculelor și este asociat cu consumul de energie (reacții
endergonice). Mai simplu explicat – anabolismul reprezintă procesele prin care organismul
acumulează și construiește. El include reacții chimice care fac ca moleculele mici să se unească
între ele, dând astfel naștere unor molecule mai mari și mai complexe. Un exemplu foarte bun de
proces anabolic este gluconeogeneza, prin care se generează glucoză.
Rezultatul ultim al tuturor acestor procese îl reprezintă constituirea materialului celular (celulele,
enzimele, țesuturile etc.). Anabolismul mai este, de asemenea, procesul răspunzător de creșterea,
menținerea și reînnoirea țesuturilor. În acest proces anabolic mai sunt implicați și mai multe
tipuri de hormoni din corp, precum: estrogenul, testosteronul, insulina, hormonii de creștere.
Catabolism – este procesul exact opus al anabolismului. El cuprinde reacțiile de degradare a
biomoleculelor cu structură complexă în biomolecule cu structură simplă, procese biochimice
care se caracterizează prin eliberare de energie. În procesul de catabolism are loc descompunerea
componentelor alimentare (cum ar fi carbohidrații, proteinele și grăsimile) în formele lor mai
simple, care pot fi apoi utilizate pentru a furniza energie și elementele de bază necesare pentru
creșterea și refacerea celulelor din corp. Catabolismul implică, la rândul său, tipuri de hormoni,
diferiți de cei prezenți în procesul anabolic: adrenalina, cortizolul, citokinele, glucagonul.
!!!Acești hormoni sunt importanți pentru că orice afecțiune legată de ei (cum ar fi cele legate de
glanda tiroidă) poate crea probleme în buna funcționare a proceselor mai sus amintite, ajungând
până la perturbarea metabolismului în general.
Fiind parte integrantă a metabolismului, aceste două procese afectează într-o importantă măsură
și greutatea corporală. [ CITATION htt1 \l 1033 ]

3. Metabolismul bazal
Cantitatea de energie, măsurată în kilojuli (kJ), pe care corpul o arde la un moment dat
este influiențată de metabolism. Metabolismul bazal face referire strict la cantitatea de energie
necesară organismului pentru supravietuire atunci cand acesta se afla in repaus total. Numele de
”metabolism bazal” este justificat de faptul că este corespunzător cheltuielii energetice necesară
menținerii unor activități fiziologice bazale: respirație, ritm cardiac, funcție renală, echilibru
osmotic, activitate cerebrală, temperatura corpului. Deci, consumul energetic minim necesar
menținerii funcțiilor vitale reprezintă metabolismul bazal, zis și metabolism de întreținere.
[ CITATION DrV \l 1033 ]
 3.1Cum se determină rata metabolică bazală?
Determinările de metabolism bazal trebuie să se facă întotdeauna în condiții standard.
Acestea presupun existența unui mediu cu temperatură caldă în care subiectul, aflat în stare de
veghe, să stea în repaos complet, iar măsurătorile respective să-i fie făcute după 12 ore de la
ultima masa [ CITATION DrV \l 1033 ]. Pentru determinarea metabolismului bazal este necesar de
respectat strict aceste condiţii. Rata metabolismului creşte considerabil în timpul efortului fizic.
Metabolismul bazal plus energia necesară pentru a efectua efort fizic se numeşte metabolism
general. Rata metabolismului depinde de activitatea desfăşurată. Respectiv toate persoanele în
dependenţă de activitatea desfăşurată pot fi repartizate în 4 grupe profesionale:
1. Intelectualii – ei necesită zilnic 3000-3500kcal
2. Muncitorii de la întreprinderi complet automatizate – 3500 – 4000 kcal
3. Muncitorii de la întreprinderi parţial automatizate – 4000-4500 kcal
4. Persoanele ce îndeplinesc o muncă fizică grea – 4000-4500 kcal
Cantitatea de kcal necesară fiecărei grupe profesionale trebuie cunoscută pentru a calcula
cantitatea de produse alimentare administrate zilnic în dependenţă de conţinutul de kcal pentru a
satisface pe deplin cerinţele organismului.
Calorimetria este o metodă de calculare şi determinare a metabolismului bazal. Există
două metode calorimetrice:
-          calorimetrie directă
-          calorimetrie indirectă
3.1.1. Calorimetria directă este bazată pe calculare directă a căldurii cedată de organism
într-o anumită perioadă de timp. Această metodă se efectuiază cu ajutorul unor camere speciale
numite – calorimetre. Există camere calorimetrice pentru animale de laborator sau pentru
persoanele examinate. Prin aceste camere circulă apa prin anumite ţevi şi căldura cedată de
organism va fi captată de apa circulantă prin ţevi care se va încălzi. Calculând temperatura apei
iniţial şi după ce individul s-a aflat un timp în camera calorimetrică putem determina
metabolismul bazal, cu ajutorul unor formule speciale:
Q = cm(t2-t1)/MT
Q – metabolismul bazal (în kcal)m – masa apei din calorimetru

c – capacitatea termică a apei

t1 t2 – temperatura iniţială şi finală a apei

M – masa corpului; T= timpul

 3.1.2. Calorimetria indirectă 
Drept sursă de energie în organism servesc reacţiile oxidative, în cadrul cărora se formează
CO2 şi se consumă O2, cheltuielile energetice pot fi calculate pe baza studierii metabolismului
gazos. Această metodă bazată pe analiza gazelor (O2 şi CO2) se numeşte calorimetrie indirectă.
Există două metode de analiză a gazelor pentru a determina metabolismul bazal:
3.1.2a. Analiza gazoasă completă
3.1.2b. Analiza gazoasă incompletă

a. Analiza gazoasă completă  (metoda Duglas-Holdane). Persoana examinată inspiră aer

atmosferic timp de 10-15 minute şi expiră aerul în sacul Duglas fixat pe spatele acestuia. Se
măsoară volumul gazului din sac şi cu ajutorul gazoanalizatorului Holdane se determină
procentul de O2 şi CO2 care apoi se transformă în unităţi de volum.
b. Analiza gazoasă incompletă. Persoana examinată inspiră O2 din rezervuar şi expiră în
rezervuar O2 neconsumat, CO2 şi vapori de apă. Concomitent se înregistrează spirograma Crog.
(Spirograma – înregistrarea volumelor respiratorii). Cu ajutorul spirogramei Crog se calculează
VO2 consumat timp de 1 minut. [ CITATION Med1 \l 1033 ]

!!! În clinică, exprirnarea metabolismului bazal nu se face în valori absolute, ci comparativ cu o

valoare ideală, standard, care reprezintă cheltuielile energetice ale unui subiect de aceeaşi vârstă,
sex, greutate şi inălţime. Valorile standard au fost stabilite pe baza unor determinări efectuate pe
zeci de mii de subiecţi. Astfel, metabolismul bazal se exprimă în procente faţă de valoarea
standard. Deviaţiile de -±10% sunt considerate normale.
!!! La persoanele cu același sex și vârstă, valorile metabolismului bazal sunt constante. Pentru
indivizii de aceeași vârsta, ele variază cu sexul, fiind întotdeauna mai mari la bărbați, iar pentru
persoanele de același sex, valorile metabolismului bazal variază cu vârsta, fiind mai mari la tineri
și mai scăzute la bătrâni. În afară de variațiile în funcție de vârsta și sex, întâlnite în condiții
fiziologice, metabolismul bazal prezintă variații importante în unele afecțiuni, mai ales în cazuri
de tulburări endocrine. Spre exemplu, în hipertiroidism el este mult crescut, iar în hipotiroidism
este redus. De asemenea, administrarea unor medicamente determină variații ale metabolismului
bazal acesta crescând sub influența medicamentelor stimulatoare ale sistemului nervos.
[ CITATION DrV \l 1033 ]
 [ CITATION DrV \l 1033 ]

4. Rata metabolică în stare de repaus

Rata metbolică bazală RMB vs. rata metabolică în repaus (RMR):

Oamenii folosesc adesea acești termeni ca și cum ar fi unul și același. Cu toate acestea, ei sunt
ușor diferiți în ceea ce estimează. În timp ce RMB estimează numărul minim de calorii de care o
persoană are nevoie zilnic pentru a-și menține funcțiile vitale, RMR estimează numărul de calorii
pe care o persoană le arde în timpul unei perioade de inactivitate.
Există două ecuații prin care se poate calcula RMR-ul: ecuația Harris-Benedict și ecuația
Mifflin-St. Jeor. Ambele oferă o estimare separată pentru bărbați și femei.
Pentru a calcula RMR-ul, se vor utiliza următoarele valori: greutatea (în kilograme), înălțimea
(în centimetri), vârsta (în ani).
Ecuația revizuită Harris-Benedict 
Bărbați: (88,4 + 13,4 x greutate) + (4,8 x înălțime) - (5,68 x vârstă)
Femei: (447,6 + 9,25 x greutate) + (3,10 x înălțime) - (4,33 x vârstă)
Ecuația Mifflin-St. Jeor
Bărbați: 9,99 x greutate + 6,25 x inaltime - 4,92 x varsta + 5
Femei: 9,99 x greutate + 6,25 x înălțime - 4,92 x vârstă - 161
Specialiștii spun că ecuația Mifflin-St. Jeor este mai exactă.
Sau, pentru a simplifica și mai mult, se poate folosi un calculator online pentru a afla rata
metabolică în repaus [ CITATION htt2 \l 1033 ]

6. Importanța RMB & RMR

Atât RMB-ul cât și RMR-ul dau informații în legătură cu numărul de calorii, deci datele
obținute în urma acestor calcule le-ar putea fi utile persoanelor care încearcă să-și normalizeze
greutatea sau care vor să se asigure că au un aport caloric adecvat.
Dacă o persoană încearcă să slăbească, aceste calcule ar putea-o ajuta să-și dea seama
câte calorii trebuie să „taie” în fiecare zi pentru a ajunge la o greutatee normală. În unele cazuri,
acest lucru poate însemna că e nevoie să consume doar atâtea calorii cât să își susțină funcțiile
vitale. La polul opus, dacă o persoană dorește să ia în greutate, ar putea să-și calculeze aceste rate
pentru a descoperi câte calorii în plus ar trebui să consume în fiecare zi. [ CITATION htt2 \l 1033 ]

5. Efectele termogenetice
Metabolismul bazal nu reprezinta decât o parte din cheltuiala energetică a individului.
Pentru cunoasterea cheltuielii energetice totale trebuie ca la metabolismul bazal să se adauge
cheltuiala energeticǎ ce corespunde activității musculare iar, în unele conditii de mediu, trebuie
luată în considerare și o cheltuială energetică fie de termogeneza, fie de termolizǎ. Prin cheltuială
de termogeneza se îngelege cheltuiala de energie impusă organismului de necesitatea păstrării
temperaturii proprii atunci când temperature mediului este prea scăzută și provoacă o pierdere
termică excesivă. Într-adevăr, în această situație organismul trebuie sa-si intensifice
metabolismul principiilor immediate astfel încât sa compenseze pierderea termică excesivă. Pe
de altă parte, organismul este pus uneori în situația să se opună unei creșteri a propriei lui
temperaturi determinată de o temperatură prea ridicată a mediului. În asemenea cazuri,
organismul respectiv transpirǎ astfel încât evaporarea transpirației să determine scǎderea
temperaturii corpului (termoliza).[ CITATION DrV \l 1033 ]

6. Factori care influenteaza metabolismul bazal

Factorii genetici – unii oameni au o rată crescută a metabolismului bazal, comparativ cu
alții, gratie moștenirii genetice.
Masa musculară – mușchii ard de trei ori mai multe calorii decât grăsimea, chiar și în
stare de repaus. Asta înseamnă că proporția muschi-grăsime poate modifica metabolismul bazal.
Concret, persoanele cu o masă musculară dezvoltată ard mai multe calorii chiar și în stare de
repaus, spre deosebire de cei care au mai multa grasime.
Vârsta – vârsta face o diferență majoră atunci când vine vorba despre rata
metabolismului bazal. Asta pentru că, pe masură ce o persoană inaintează în vârsta, pierde din
masa musculară, iar aceasta pierdere încetineste metabolismul. Copiii şi adolescenţii prezintă un
metabolism bazal mai crescut decât adulţii; valorile maxime sunt înregistrate la 2 - 3 ani, acestea
ating 2 - 2,5 kcal/kg/oră; metabolismul bazal scade la adolescenţi la 1,5 - 1,7 kcal/kg/oră şi
rămâne constant la valoarea de 1 kcal/kg/ oră între 25 - 45 ani; la 55 - 60 ani este cu 15 - 20 %
mai redus decât la adultul tânăr
Febra – temperatura ridicată a corpului crește rata metabolismului bazal cu 0,7%/ fiecare
grad în plus.
Afectiuni tiroidiene – atunci cand glanda tiroida nu produce suficienti hormoni, rata
metabolică poate să scadă cu până la 30-40%. Așadar, persoanele care suferă de hipotiroidism
pot avea o rată metabolica redusă.
Dietele foarte drastice – înfometarea încetinește metabolismul bazal întrucât determină
organismul să își conserve cât mai bine energia. De aceea dietele foarte drastice nu sunt
recomandate pentru scăderea în greutate. Femeile trebuie sa consume minimum 1200 de calorii,
iar bărbatii minimum 1800 de calorii, pentru ca metabolismul bazal să nu fie încetinit.[ CITATION
Dan \l 1033 ]

Bibliografie:
1. Dr. Veronica Dinu, Dr Eugen Truția, Dr. Elena Popa Cristea, Dr. Aurora Popescu. Tratat Biochimie Medicala.
Bucuresti : 1998.

2. Simeanu, Daniel. Nutriție umană. Iași : Editura ”Ion Ionescu de la Brad”.

3. Medtorrents.com. [Online]

4. https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/ConditionsAndTreatments/metabolism. [Online]

5. https://ro.weblogographic.com/difference-between-catabolism-and-anabolism-2291. [Online]

6. https://www.medicalnewstoday.com/articles/basal-metabolic-rate. [Online]

Subiectul 17:
Stabiliţi diagnosticul de dezvoltare fizică al unui copil de sex feminin cu vârsta de 15 ani ce are o talie
de 165 cm şi o greutate corporală de 64 kg (T medie –162,83 cm cu sigma 5,99 cm, iar G medie –
54,05 kg cu sigma 7,73 kg).

T (165 cm) > T medie (162,83 cm)

T-T medie/ sigma T = 165 – 162,83 / 5,99 = 0,36 = interval între - σ și + σ = talie în clasa mijlocie

G (64 kg) > G medie (54,05 kg)

G-G medie/ sigma G = 64 – 54,05/ 7,73 = 1,28 = interval între + σ și + 2σ = talie în clasa mare

Ceea ce înseamnă că persoana are o dezvoltare dizarmonică în clasa mijlocie cu un plus de greutate.