U maAp i

https: //examen. umfiasi. ro/questionPreview

1 . Despre sindromul serotoninergic este adevărat:

1. Apare hipotensiune

. Apare pirozis

. Apare doar la tineri

. Pupilele sunt normale

. Nu are tratament

. Apar mioclonii

- Este dat de antibiotice

. Pielea este transpirată

. Poate fi dat de antidepresive

. Este rapid rezolutivă

2. Despre hipertermia malignă este adevărat:

1. Pielea este transpirată

. Apare rigiditate de tip „rigor mortis”

. Tensiunea arterială poate fi crescuta

. Are debut progresiv, cronic

- Poate fi dată de antiinflamatoare nesteroidiene

. Pupile midriatice „orb ca liliacul”

. Are debut abrupt

. Poate fi dat de antidepresive

Refl exele sunt diminuate

. Apare secundar ulcerului gastric

3. Despre tulburările psihotice este adevărat:

1 . Tul burarea psihotică scurtă durează câteva minute

Tulb urarea schizoafectivă poate fi tratată cu antipsihotice

. Tulburarea delirantă nu întrunește criteriile pentru schizofrenie

. Tulburarea delirantă întrunește criteriile pentru demență

. Tul burarea schizoafectivă se tratează cu extract de pătrunjel

Tulburarea schizoafectivă prezintă cel puțin două simptome menţionate la schizofrenie

. Tulburarea schizofreniformă nu depășește 6 luni

. Tulburarea psihotică scurtă nu depășește o lună

Tul burarea depresivă majoră și mania nu cauzează niciodată psihoză

. Tulburarea psihotică scurtă durează minim 2 ani

4. Despre sindromul neuroleptic malign este adevărat:

- Tratamentul este cu neuroleptice

. Apare în tulburările de personalitate

- Este o complicație frecventă

. Nu este cauzat de antiemetice

. Este o complicație rară

CPK crescut

. Apare encefalopatie

. Prezintă rată înaltă de mortalitate

. Apare febră

. Ciproheptadină este ineficient

5. Despre supradoza de anticolinergice este adevărat:

1. Apar simptomele negative

. Pupilele sunt normale

. Debutul este cronic

. Apar halucinații vizuale

. Apar pupile midriatice „orb ca liliacul”

. Se poate trata cu fizostigmină

- Durează cel puţin 6 luni

- Tratamentul de elecţie este atropina

. Debutul este abrupt

. Este rapid rezolutivă

6. Despre schizofrenie este adevărat:

1. Nu este important istoricul familial

Este o psihoză severă

. Apar doar simptome pozitive

. Apar halucinaţii

. Comportamentul este mereu organizat

. Se poate trata cu antipsihotice

. Apare doar la vârstnici

. Pot apărea simptome negative

. Nu produce limitări în capacitatea de funcționare

. Apar deliruri

7. Despre antipsihotice este adevărat:

1. Reprezintă baza tratamentului schizofreniei

2. Clozapina blochează doar receptorii dopaminergici D2

3. Pot avea efecte extrapiramidale

4. Nu implică receptorii dopaminergici

5. Antipsihoticele atipice dau scădere ponderală

RO N
a
 6. Sindromul neuroleptic malign este un efect advers

7. Exacerbările psihotice pot necesita spitalizare

8. Antipsihoticele produc frecvent dureri articulare

9. Se mai numesc și neuroleptice

10. Clozapina este un neuroleptic cu potență redusă

8. Simptomele negative din schizofrenie sunt:

1. Greață

. Aplatizare afectivă

. Retragere socială

. Cecitate

. Anhedonie

. „Barajul gândirii”

. Alopecie

- Lipsa voinţei

. Dureri osoase

. Anosmia

9. Despre antipsihoticele atipice este adevărat:

1. Blochează receptorii Vater-Pacini

. Dau scădere ponderală

. Sunt medicamente de primă linie în tratamentul schizofreniei

. Pot avea efecte anticolinergice

. Dau întotdeauna efecte extrapiramidale

. Clozapina este cel mai slab antipsihotic

- implică receptorii dopaminei și serotoninei

. Pot da creștere ponderală

. Clozapina prezintă risc de agranulocitoză

. Sunt medicamente de a doua linie în tratamentul schizofreniei

10. Despre schizofrenie este adevărat:

1. Poate apărea ca simptom „salata de cuvinte”

. In general prognosticul este prost

- Pacienţii cu simptome pozitive nu necesită spitalizare

. Pacienţii cu simptome negative au prognostic mai prost

. Deteriorare a progresivă are loc în câteva ore

. Pruritul este un simptom frecvent

- Este cea mai ușoară formă de psihoză

. Prognosticul este foarte bun

. Psihoterapia poate fi utilă

. Apare în mod tipic la vârsta adultului tânăr

Vo
-o
11. Factori de prognostic rezervat în schizofrenie:

1. Nivel social ridicat

Debut insidios

Rezultate anormale ale testelor psihologice

Istoricul familial nu prezintă importanță

. Istoric familial de schizofrenie

Sexul masculin

- Sexul feminin

- Rezultate normale ale testelor psihologice

. Lipsa simptomelor negative

. Anomalii structurale ale creierului

12. Factori de prognostic bun în schizofrenie:

1. Debut insidios

. Activitatea sexuală slabă

. Durata scurtă a episodului

. Suport social adecvat

- Prezența obsesiilor/compulsiilor

. Nivel social scăzut

. Lipsa spitalizării

- Sexul feminin

. Debut acut

. Nivel de adaptare socială premorbidă bună

13. Sunt antipsihotice atipice:

1. Drotaverina

. Loperamida

. Quetiapina

. Olanzapina

. Ziprasidona

. Risperidona

- Carvedilol

- Loratadina

. Amisulprida

. Bisoprolol

14. Aripiprazol:

1. Este recomandat în tratamentul tulburării afective bipolare

2. Efectul său antipsihotic se datorează agonismului la nivelul receptorilor D2

3. Este contraindicat în tratamentul schizofreniei

4. Nu se poate administra intramuscular

Mm E
 5. Este un antidepresiv triciclic

6. Este un antipsihotic tipic

7. Este antagonist serotoninergic

8. Este un inhibitor al pompei de protoni

9. Este un antipsihotic recomandat în tratamentul schizofreniei

1 0. Poate avea ca efecte secundare cefalee, greţuri, vărsături

15.Su nt antipsihotice tipice:

1. Risperidona

6. Haloperidol

7. Flufenazina

8. Perfenazina

9. Quetiapina

1 0. Clozapina

16. Despre prevalența schizofreniei este adevărat:

1. În populația generală este de 70%

. La copiii cu un părinte schizofren este de 12%

. La geamănul dizigot al unui schizofren este de 12%

. La copiii cu ambii părinți schziofreni este de 1%

. La geamănul monozigot al unui schizofren este de 47%

. La geamănul dizigot al unui schizofren este de 1%

. La copiii cu un părinte schizofren este de 0,1%

. La geamănul monozigot al unui schizofren este de 95%

. În populația generală este de 1%

. La copiii cu ambii părinți schziofreni este de 40%

17. Despre teoriile endocrine ale schizofreniei este adevărat:

1. Crește secreția de GnRH

Apare scăderea LH și FSH

Crește secreția de hormon de creștere

Sca de secreția de hormon de creștere

. Cresc LH și FSH

. Scade secreția de prolactină

- Scade secreția de GnRH

- Scade secreția de TRH

. Crește secreția de prolactină

O a SON
S
Vo
10. Crește secreția de TRH

18. În diagnosticul clinic al schizofreniei intră:

1. Febră

Abulie

Onicomicoză
. Fibrilaţii

. Deliruri

. Retragere socială

. Chist Baker

- Dureri auriculare

. Halucinaţii

. Gândire dezorganizată

19. Sunt tipuri de schizofrenie:

1. Din boala Alzheimer

. Paranoidă

- Din boala Pick

. Reziduală

. Vasculară

. Dezorganizată (hebefrenică)

- Senilă

- Catatonică

. Nediferențiată

. Mixtă

20. Diagnosticul schizofreniei se poate face cu următoarele tulburări psihiatrice:

1. Carenţa de B12

Tulburarea de panică

Boli endocrine

. Lupus eritematos sistemic

- Boala Wilson

. Depersonalizarea

. Tulburarea factică

. Tulburarea delirantă

9. Accident vascular cerebral

10. Simularea

21. Dintre tulburările psihotice fac parte:

1. Dependența la benzodiazepine

2. Tulburarea psihotică scurtă

3. Tulburarea de personalitate de tip Borderline

N
O
R
IS oa
o
 4. Tulburarea conversivă

5. Schizofrenia paranoidă

6. Tulburarea delirantă

7. Anxietatea generalizată

8. Schizofrenia catatonică

9. Tulburarea schizoafectivă

1 0. Ciclotimia

22. Despre tulburarea delirantă este adevărat:

1. Nu există o afectare a funcționalității în afara delirului

Nu depășește o lună

- Nu întrunește criteriile pentru schizofrenie

. Este o avitaminoză

. Este prezent delirul cu o durată de cel puţin o lună

Apare secundar tratamentului antipsihotic

- Prezența delirurilor

. Apar concomitent episoade depresive

. Nu necesită spitalizare

. Este o psihoză

23. Sunt adevărate următoarele:

- Halucinațiile apar în schizofrenie

. SSRI-urile pot determina sindrom serotoninergic

- Delirul nu face parte din tabloul clinic al schizofreniei

. Antipsihoticele pot determina sindromul neuroleptic malign

. Schizofrenia nu produce limitarea capacității de funcţionare

. Schizofrenia apare în carența de tiamină

- Neurolepticele cu potență redusă nu blochează receptorii dopaminergici D2

. Agenţii antinicotinici pot determina sindromul toxic anticolinergic

. Retragerea socială face parte din simptomele negative din schizofrenie

. Neurolepticele cu potență crescută nu pot determina diskinezia tardivă

24. Sunt adevărate următoarele:

. Olanzapina este un antipsihotic atipic de primă linie în tratamentul psihozelor

. Neurolepticele pot avea efecte anticolinergice

. Schizofrenia apare în urma vaccinării

. Schizofreni a este o boală a copilăriei

. Risperidona este contraindicată în fracturile de bazin

. Clozapina este un antibiotic cu spectru larg

. Akinezia poate fi un efect advers al neurolepticelor

. Psihoterapia este contraindicată în tulburările psihotice

SO a
Vo
-o
M
SI Oa
 9. Dintre indicațiile terapeutice ale neurolepticelor fac parte halucinațiile

10. Parkinsonismul este un simptom extrapiramidal

25. Sunt adevărate următoarele:

- Tulburarea psihotică acută poate prezenta halucinaţii

. Tulburarea psihotică acută prezintă frecvent deficite senzoriale

. Tulburarea de personalitate narcisistă este un factor de risc pentru schizofrenie

. Funcţionalitatea este prezervată în tulburarea delirantă

. An o rexi a nervosa este o complicaţie a schizofreniei

. Tulburarea psihotică acută poate prezenta delir

- Tratamentul etiologic în tulburarea psihotică acută este tratamentul anticolinergic

- Alcoolul determina dezvoltarea unei tulburări schizoafective

. Schizofrenia este o boală cronică

. Slăbirea asociațiilor nu apare de obicei în delir

26. Sunt false următoarele:

1. Hiperprolactinemia este un efect advers al tratamentului neuroleptic

. Schizofrenia apare după vârsta de 55 ani

. Atacurile vasculare cerebrale fac parte din tabloul clinic al tulburării delirante

- Incontinenţa urinară apare frecvent în tulburarea schizofreniformă

. Aripiprazolul este indicat în tratamentul tulburării schizoafective

- Pacienţii cu schizofrenie nu pot fi tratați cu neuroleptice

- Psihoterapia nu prezintă eficiență în tulburările psihice

- Diskinezi a tardivă este o complicație a tratamentului neuroleptic

9. Diagn o sticul schizofreniei necesită prezența simptomelor pentru cel puțin o lună într-un interval de 6 luni

10. "Barajul gândirii” face parte din simptomele negative

27. Medicația antipsihotică:

1. Halucinații sunt efecte ale acţiunii medicamentoase anticolinergice

. Risperidona poate fi prescrisă în tulburarea psihotică scurtă

. Clorpromazina blochează receptorii dopaminergici D2

. Risperidona poate fi prescrisă în tulburarea delirantă

. Anti psihoticele atipice sunt medicamente de primă linie în tulburările psihotice

. Tulburarea schizoafectivă poate fi tratată cu olanzapină

. Clozapina nu tratează psihoza

. Risperidona este contraindicată în schizofrenie

. Haloperidolul este indicată în tratamentul sindromului neuroleptic malign

. Medicația antipsihotică nu poate fi asociată altor medicamente

28. Despre medicația antipsihotică sunt adevărate:

1. Pot avea ca efect advers akatizia

2. Antipsihoticele determină frecvent astigmatism

ON
MEB
SO
Vv o
o-
 . Clozapina este cel mai eficace antipsihotic

. Tratamentul se inițiază de către medicul curant

. Tratamentul nu poate depăși o săptămână

. Clozapina nu determină agranulocitoză

. Pot prezenta efecte adverse anticolinergice

- Medicația antipsihotică poate fi prescrisă pentru infecțiile nosocomiale

9. Pot determina sindromul neuroleptic malign

1 0. Medicația antipsihotică poate fi inițiată de psiholog

29. Dintre complicațiile antipsihoticelor fac parte:

1. Efectele anticolinergice

. Hipertrofia prostatei

. Sindromul serotoninergic

. Hiperprolactinemia

. Sindromul Klinefelter

. Sindromul Asperger

. Sindromul neuroleptic malign

. Efecte extrapiramidale

. Macroglosia

.BPOC

30. Sunt adevărate următoarele:

1. Tratamentul antidemențial se utilizează în sindromul neuroleptic malign

. Sunăt o area este considerată o alternativă terapeutică în tratamentul tulburării schizoafective

- Haloperidolul nu prezintă eficiență terapeutică în psihoze

. Halucinațiile în schizofrenie pot fi tratate cu antipsihotice

. Schizofrenia poate necesita spitalizare

. Tensiunea arterială este crescută în sindromul neuroleptic malign

- Antidepresivele tetraciclice sunt de primă intenţie în psihoză

. Hipertermia malignă are debut abrupt

. Agenţii antimuscarinici pot determina sindromul toxic anticolinergic

. Tipul | de schizofrenie are cel puțin un episod maniacal

31. Despre schizofrenie sunt adevărate următoarele:

1. Retragerea socială face parte din simptomele negative

2. Lamotrigina este utilizată ca tratament unic

3. Comportamentul catatonic poate face parte din tabloul clinic

4. Tulburarea de personalitate histrionică face parte din tabloul clinic

5. Haloperidolul poate fi administrat ca tratament

6. Este caracterizată de cicluri rapide, alternând simptome maniacale și depresive

7. Circumstanțialitatea și tangenţialitatea pot face parte din tabloul clinic

ON
 8. Clozapina poate fi administrată ca tratament

9. SNRI în combin a ție cu SSRI sunt medicamente de linia a 2-a

10. Flashback-urile sunt simptome cheie pentru diagnostic

32. Tratamentul tulburării schizoafective poate include:

1. Captopril

Olanzapina

. Risperidona

. Tratamentul homeopatic

. Glutamat de sodiu

- Nitrofurantoin

- Salbutamol inhalator

. Aripiprazolul

9. Quetiapina

10. Clozapina

33. Tratamentul schizofreniei poate include:

1. Quetiapina

Clozapina

Risperidona

Captopril

. Aripiprazolul

. Olanzapina

- Salbutamol inhalator

- Nitrofurantoin

. Glutamat de sodiu

. Tratamentul homeopatic

34. Sunt adevărate următoarele:

1. Efectele anticolinergice includ confuzia, constipația, retenția urinară

2. Tulburarea deliranta nu este o psihoză

3. Haloperidolul poate determina efecte extrapiramidale

4. Haloperidolul nu poate fi administrat în controlul de urgenţă al psihozei

5. Risperidona este un medicament de primă linie în tratamentul tulburărilor psihotice

6. Haloperidolul nu se administrează în agitaţie

7. Ziprazidona poate fi prescrisă în tulburarea schizoafectivă

8. Quetiapina poate fi prescrisă în schizofrenie

9. Acupunctur a este un tratament de linia a 2-a în tulburarea delirantă

10. Deficitele cognitive severe fac parte din tabloul clinic al schizofreniei

35. Sunt adevărate următoarele:

1. Tulburarea schizoafectivă apare în sepsis

 . Constipaţia este un factor de risc în tulburarea schizoafectivă

- Olanzapina poate determina creștere ponderală

. Delirul poate fi tratat cu risperidonă

. Tulburarea de conversie face parte din tulburările psihotice

. Antipsihoticele reprezintă baza tratamentului în schizofrenie

. Capacitatea de funcționare este afectată în tulburarea schizoafectivă

. Antipsihoticele sunt cunoscute și sub denumirea de neuroleptice

9. Neurolepticele sunt antagoniste ale antipsihoticelor

10. Supradoza de anticolinergic este indicată în tratamentul tulburării schizofreniforme

36. Subtipurile tulburării depresive majore (TDM) includ:

1. TDM cu debut peripartum

2. Tulburarea de anxietate generalizată

3. Tulburarea schizofreniformă

4. Tulburarea de panică

5. TDM cu simptome tipice

6. TDM cu simptome atipice

7. Tulburarea afectivă bipolară

8. TDM cu ritmicitate/pattern sezonieră

9. Demența senilă

10. TDM cu simptome psihotice

37. Manifestările fizice/somatice ale tulburării depresive includ următoarele:

1. Lipsă de speranță

2. Dispoziție depresivă

3. Dureri toracice

4. Ameţeli

5. Ideaţie suicidară

6. Anhedonie

7. Dureri articulare

8. Cefalee

9. Gânduri depresive

10. Dureri de spate

38. Manifestările emoţionale ale tulburării depresive includ următoarele:

1. Disfuncţii sexuale

2. Autodepreciere

3. Probleme menstruale

4. Acuze gastrointestinale

5. Lipsă de speranță
6. Ideaţie suicidară
 1. ADT - tr a tament de linia a 2-a sau a 3-a în depresie; pot fi utile la pacienții cu durere neuropată comorbidă

2. IMAO - tratament de primă linie pentru depresie; anxietate

3. SNRI - tr atament de linia a 2-a pentru pacienții care nu răspund la SSRI

4. SSRI - tratament de primă linie pentru depresie; anxietate

5. Modulatori ai serotoninei — depresie cu insomnie semnificativă

6. SSRI - folosite rar în tratamentul depresiei, datorită profilului de efecte secundare

7. SNRI - tratament de primă linie pentru depresie; anxietate

8. SSRI - tr atament de linia a 2-a pentru pacienții care nu răspund la ADT

9. SNRI - tratament de primă linie pentru depresia comorbidă cu durere neuropată

0. SNRI - folosite rar în tratamentul depresiei, datorită restricțiilor alimentare și interacțiunilor cu alte

medicamente

59. Răspunsul (răspunsurile) corect(e) cu privire la tulburarea afectivă bipolară TAB sunt/este:

1. Nu este o tulburare cronică

. Ciclurile rapide reprezintă cel puţin 2 episoade, fie depresive, fie maniacale, pe parcursul anului

- Pacienţii au un important risc suicidar

. Tratamentul se administrează pentru o perioadă scurtă de timp

. TAB nu poate avea o evoluție cronică

- În TAB nu există risc suicidar

- TAB prezintă pe parcursul evoluţiei episoade depresive și maniacale

. TAB este caracterizată prin modificări ciclice ale dispoziţiei

. Abuzul de alcool este prezent frecvent ca și comorbiditate

. Tratamentul este reprezentat de stabilizatori de dispoziție

60. Simptomele specifice depresiei sunt:

1. Insomnie

. Nevoie redusă de somn

. Stima de sine redusă

. Hipotimie

. Gânduri suicidare

Anhedonie

. Idei de grandoare

. Dispoziţie depresivă

9. Prezente cel puţin 1 lună pentru a susţine un diagnostic pozitiv

1 0. Euforie

61. În timpul episodului maniacal:

1. Poate prezenta simptome psihotice

2. Severit a tea simptomatologiei nu este suficientă pentru a cauza afectarea funcţionării profesionale sau a
activităților sociale

3. Nu necesită niciodată spitalizare

 4. Simptomele sunt direct atribuibile unei substanţe sau unei afecţiuni medicale generale

5. Implicarea excesivă în activități plăcute, dar riscante este necaracteristică

6. Euforia poate face loc iritabilităţii

7. Inhibiţie psihomotorie

8. Ideaţia de grandoare este frecventă

9. Tulburările de somn sunt frecvente

1 0. Este prezentă accelerarea proceselor ideatice, tahipsihie

62. Următoarele afirmații referitoare la depresie NU sunt adevărate:

1. Simptomele sunt atribuite efectelor fiziologice ale unei substanțe sau unei afecţiuni medicale generale

. Evoluţia poate fi cronică

- Dispoziția este de obicei depresivă sau iritabilă.

. Tulburările de somn sunt frecvente.

. Simptomele nu provoacă suferință semnificativă din punct de vedere clinic sau afectare în domeniile sociale,
ocupaţionale sau în alte domenii importante de funcţionare

6. Sentimentele sunt tocite (aplatizare afectivă)

7. Nu există risc de recidivă

8. Dispoziția depresivă poate fi însoţită de idei de vinovăție, de autodepreciere.

9. Simptomele inițiale sunt foarte variabile în funcţie de tipul depresiei și înfuncţiede subiecți.

1 0. Simptomele îndeplinesc criteriile pentru episoade mixte

63. Episodul maniacal este caracterizat de următoarele simptome:

1. Halucinații auditive, în forma cu simptome psihotice

. Distractibilitatea

. Apatie

. Anhedonie

. Scăderea nevoii de somn

. Idei depresive

. Amnezie

- Tulburări de memorie

. Activitate crescută

. Agnozie

64. Episodul maniacal NU este caracterizat de următoarele manifestări:

1. Accelerarea activității mentale, logoree

2. Agitaţie psihomotorie

3. Hipersomnie

4. Tocire emoţională

5. Nevoie redusă de somn

6. Anhedonie

7.De obicei, pacienții sunt exuberanți și extravaganți sau îmbrăcați colorat.

N
REUO
a
O
OS
-OV
 8. Dispoziția este euforică, dar iritabilitatea și ostilitatea nu sunt neobișnuite.

9. Inhibiţie psihomotorie

1 0. Oboseală semnificativă

65. Episodul depresiv sever prezintă un tablou clinic caracterizat prin:

1. Simptome psihotice

. Lentoare psihomotorie marcată (gândire și activitate)

- Insomnie

. Tocirea emoţională

. Ideaţie de grandoare

. Bizarerii comportamentale

. Pierdere în greutate

. Agnozie

. Apraxia gestuală

. Dorinţa sexuală este adesea diminuată sau pierdută

66. Următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la riscul de sinucidere în depresie:

1. Sinuciderea este mai frecventă în rândul bărbaţilor cărora le lipsește un suport social.

2. Tentativa suicidară nu reprezintă o urgență medicală

. Abuzul simultan de alcool și substanțe crește riscul de sinucidere.

- În depresia severă nu există un risc de sinucidere semnificativ

. Tentativele de sinucidere din istoria personală nu reprezintă un predictor al riscului desinucidere

. Abuzul de alcool și substanțe scade riscul de sinucidere în depresie

- Este cauza decesului la pacienții netratati, cu depresie

- Suicidul reprezintă o urgenţă medicală

. Sinuciderea în istoricul familial nu este un factor de risc pentru sinuciderea pacientului

. Încercările de sinucidere din istoria personală sunt un predictor al riscului de sinuciderea ctua la l pacientului

67. Principiile generale de tratament în depresie sunt:

1. Farmacoterapia este tratamentul de elecţie pentru depresia severă.

Psihoterapia nu este recomandată

Medicamentele SSRI sunt prima linie de tratament

Tratamentul farmacologic continuă cel puțin 2 luni

Spitalizarea este necesară pentru pacienții cu risc de sinucidere

. Toţi pacienții cu depresie ar trebui să fie întrebaţi despre gânduri, planuri sau activități suicidare.

. Psihoterapia poate fi tratamentul de elecţie pentru depresie

. Tratamentul farmacologic nu este necesar în forma severă

9. Sindromul serotoninergic se datorează unei reduceri a concentrațiilor plasmatice de serotonină

1 0. Se preferă monoterapia cu antidemențiale

68. Cele mai frecvente comportamente care sugerează mania sunt:

1. Halucinaţii
DI
. Dezinhibiţia sexuală

- Consum de alcool sau substanțe psihoactive

. Anhedonie

. Aplatizare afectivă

. Achiziţii excesive

. Apeluri telefonice excesive

. Apatie

. Angajarea excesivă în activități plăcute, dar riscante

. Ideaţie delirantă

69. Obiectivele psihoterapiei în tulburarea afectivă bipolară sunt:

 7. Tulburări de personalitate

8. Schizofrenia

9. HTA

1 0. Abuz de alcool și alte droguri

72. Evoluția și prognosticul depresiei sunt caracterizate prin următoarele afirmații:

1. Există un important risc de sinucidere

- Există risc de cronicizare

- Există forme cu remisiune parțială

. Risc de recurenţă

. Durează doar 1 lună

. Nu există risc de recurenţă

. Depresia durează aproximativ 10 luni

. Nu poate evolua spre cronicizare

. Remisiunea este rară

. Nu există risc suicidar

73. Evoluția și prognosticul maniei sunt caracterizate prin următoarele afirmaţii:

1. Remisiunea completă este posibilă în 15% din cazuri

. Remisiunea nu este posibilă

- Există risc de cronicizare

. Remisiunea poate fi parțială

. Recurenţa este frecventă

. Durează 3-6 luni

- Nu există risc de recurenţă

. Durează doar 1 lună

. Evoluţia este imprevizibilă

. Nu se poate croniciza

74. Pacienţii cu tulburare afectivă bipolară pot prezenta diferite probleme asociate:

1. Nu are impact pe relațiile interpersonale

. Nu aurisc suicidar

. Infracţionalitate

. Nu are impact pe funcţionalitatea pacientului

. Afectarea relaţiilor interpersonale

. Reducerea funcţionării profesionale sau școlare

. Abuz de alcool și alte substanţe

- Nu există risc de infracţionalitate

. Stigmatizare

. Calitatea vieţii nu este afectată

75. Obiectivele tratamentului în tulburările afective bipolare sunt:

Ss O
- o Vo
ON
aR
SO
VO
-o
 - Restaurarea funcţionării și a calității vieţii

. De cele mai multe ori tratamentul se face toată viaţa, chiar dacă simptomele au dispărut

- Tratamentul se face pe o perioadă scurtă de timp și nu este o prioritate

. Nu există obiective clare și specifice ale tratamentului

. Creșterea severităţii și a frecvenţei episoadelor afective

. Calitatea vieţii nu este afectată

. Creșterea capacităţii pacienţilor de a-și controla tulburarea și propria viaţă

. Reducerea riscului suicidar

. Nu există un risc suicidar important și deci tratamentul nu este foarte important

10. Reducerea severităţii și a frecvenţei episoadelor

76. Tratamentul depresiei are următoarele caracteristici:

1. Scopul tratamentului este remisiunea simptomatologiei

. Ideal este să se prevină următorul episod

. Utilizarea de antidepresive nu este recomandată de rutină

. Psihoterapia nu este recomandată în tratamentul depresiei

. Tratamentul nu are un scop bine precizat

- Utilizarea de antidepresive care și-au demonstrat eficacitatea

- Nu există dovezi științifice pentru utilizarea de antidepresive

. Utilizarea de antidepresive în doze adecvate

. Asigură complianţa pacientului

. Pacientul poate să întrerupă tratamentul oricând

77. Următoarele afirmații referitoare la depresie sunt adevărate:

1. La vârstnici nu există risc de depresie

Depresia crește riscul general de mortalitate

Vârst a medie a debutului este 18-20 de ani

. Este o afecţiune sistemică, cu manifestări emoţionale și fizice

- Pacienţii cu depresie nu necesită spitalizare

.8% dintre pacienţi cu depresie care necesită spitalizare pot comite suicidul

. Ide aţia suicidară nu trebuie sa influențeze decizia de spitalizare

- Incidența este aceeași indiferent de sex

. Poate debuta la orice vârstă, începând încă din copilărie

. Vârsta medie a de butului este spre sfârșitul celei de-a treia decadă de viaţă

78. Următoarele afirmații referitoare la remisiunea în depresie sunt adevărate:

1. Remisiune înseamnă simptome depresive de intensitate moderată

2. Remisiune înseamnă simptome depresive minime sau absente

3. Remisunea va crește riscul de recădere sau recurenţă

3. Remisunea va scade riscul de recădere sau recurenţă

o x OoPA so N
 6 . Remisiunea este scopul tratamentului antidepresiv

7 . Remisiune reprezintă rest a urarea integrală a capacităţii de funcţionare în toate domeniile vieţii

8 . Non-remisiunea este factor de prognostic favorabil

9. Remisiune reprezintă rest a urarea parțială a capacităţii de funcţionare

10. Remisunea nu influențează riscul de recădere sau recurenţă

79. Următoarele afirmații referitoare la psihoterapia în depresie sunt adevărate:

1 - Psihanaliza nu este o formă de psihoterapie, doar de analiză și evaluare

. În forma severă de depresie psihoterapia este tratament adjuvant la farmacoterapie

. În f o rma moderată de depresie psihoterapia este o alternativă la farmacoterapie

. Psihoterapia nu trebuie asociată cu farmacoterapia

. În forma ușoară de depresie psihoterapia este de elecţie

. Terapia cognitiv-comportamentală este principala formă utilizată

- În f o rma moderată de depresie psihoterapia nu poate fi o alternativă la farmacoterapie

. În forma ușoară de depresie psihoterapia nu trebuie utilizată

9. Hipnoza sau psihanaliza sunt tipuri de psihoterapie ce pot fi utilizate

10. În forma severă de depresie psihoterapia este de elecţie

80. Tulburările afective prezintă multiple implicații medico-sociale, cum ar fi:

1 - Nu implică costuri crescute

. Determină inactivitate profesională

. Asociază abuz de substanţe

. Nu există consecințe medicale importante

. Tulburările afective prezintă modificări ciclice ale dispoziţiei, cogniţiei și comportamentului

. Determină costuri economice semnificative

. Rareori se poate asocia cu abuzul de alcool

. Au o r a tă mare a suicidului

. Riscul suicidar este redus

. Nu are consecințe în ceea ce privește aspecte profesion ale sau ocupaţionale ale pacientului

81. Cu referire la atacurile de panică din tulburarea de panică:

1. Atacurile de panică sunt previzibile

. Atacurile de panică sunt imprevizibile

. Tulburarea apare în mod tipic la vârstnici

. Presupune trăirea unor atacuri de panică

. Atacurile de panică pot dura până la 10 ore

. Anxietate nu atinge nivelul atacurilor de panică

. Atacurile de panică pot dura maximum 30 minute

- Nivelul anxietății este unul redus

. Atacurile de panică sunt recurente

. Nivelul de anxietate este extrem

N
REUO
85. Tulburarea de anxietate generalizată:

1. Include cel puţin trei din următoarele simptome: neliniște, oboseală, incapacitate de concentrare, iritabilitate,
tensiune musculară, tulburări de somn

. Simptomatologia persistă peste jumatate de an

. Necesită prezența anxietății excesive în majoritatea zilelor, afectarea capacității de funcționare

. Debutează în mod tipic la vârstnici

. include simptome precum manie, grandoare, relaxarea musculaturii

. E caracterizată din perspectiva epide miologică de un risc dublu asociat sexului feminin

. Simptomatologia este limitată la o lună

. E caracterizată din perspectiva epide miologică de un risc dublu asociat sexului masculin

9. Nu a fectează capacitatea de funcţioanare a pacientului

10. Debutează în mod tipic la adultul tânăr

86. Tratamentul tulburării de anxietate generalizată constă în:

1. Buspirona pentru tratamentul de lungă durată

2. Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI)

3. Nu necesită tratament medicamentos psihotrop

4. Benzodiazepinele nu dau dependență atunci când sunt prescrise pe termen lung

5. Buspirona pentru tratamentul de scurtă durată

6. Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei și noradrenalinei (SNRI)

7. Suicidul prin benzodiazepine este posibil la doze de ce depășesc de 5x inervalul terapeutic maximal

8. Benzodiazepinele prescrise îndelungat determină dependență

9. Terapie cognitiv-comportamentală

10. Terapie electroconvulsivantă

87. Fobia socială:

1. Pacienţii au o frică persistentă cu referire la sentimentul stânjenitor asociat expunerii sociale

2. Vorbitul în public și conversațiile determină anxietate ușoară, însă nu ajung niciodată la nivelul severităţii
ţii
atacurilor de panică
3. Nivelul fricii este disproporțion a t față de amenințarea reală a situației sociale respective

4. Pacienţii se expun cu ușurință în situații sociale

5. E caracterizată prin frică execesivă asociată situațiilor sociale

6. Pacienţii au o dorință persistentă de expunere socială

7. Nivelul fricii corespunzător a menințarii reale a situației sociale respective

8. Vorbitul în public respectiv conversațţile produc anxietate ușoară sau severă de tipul atacurilor de panică

9. E caracterizată prin dorința perpetuă de expunere în situațiilor sociale

10. Pacienţii au un comportament evitant faţă de situațiile sociale

88. Fobia specifică:

1. Pacientul re alizează aspectul irațional al comportamentului său

2. Poate determina reacție vasovagală (leșin)

 . Asociază comportament evitant față de factor trigger

. Reprezintă frica de un obiect, activitate sau o situaţie anume

. Apare în mod timpic în copilărie

. Reprezintă o formă de anxietate persistentă, fără un factor determinant specific

- Nu determină reacție vasovagală (leșin)

- Pacientul nu re alizeză aspectul irațional al comportamentului său

. Apare în mod tipic la vârstnici

10 . Nu poate determina anxietate severă de tipul atacului de panică prin expunerea la factorul trigger

89. Trat amentul fobiei specifice constă în:

1. Desensibilizare sitematică prin expuneri repetate la factorul determinant

- Intervenţii neurochirurgicale

. Psihoterapie de expunere

- Evitarea situației, obiectului sau activității triger

. Tehnici de relaxare

. Instruire pacientului cu referire la tulburare de care suferă

. Homeopatie

. Acupunctură

. Hipnoză

10 . Strict tratament medicamentos psihotropic

90. Tulburarea obsesiv-compulsivă:

1. Asociază ticuri

. Afectează funcționalitatea pacientului

. Se asociază cu tulburare de personalitate paranoidă

. Nu a fectează viața cotidiană a pacientului

. Asociază tulburări de personalitate obsesiv-compulsive

. Se asociază cu tulburări psihotice

- implică prezența obsesiilor și compulsiilor ce afectează viața cotidiană și funcţionalitatea

. Se asociază cu tulburarea de personalitate schizoidă

. Asociază tulburări de dispoziție

. Nu afectează funcţionalitatea pacientului

91. 0bs esiile reprezintă:

- Debutează la vârste înaintate

. Gânduri sau impulsiuni care produc anxietate și disconfort

. Gânduri sau impulsiuni cu caracter persistent

. Gânduri sau impulsiuni cu caracter singular

. Gânduri sau impulsiuni cu caracter recurent

. Gânduri sau impulsiuni plăcute

. Gânduri sau impulsiuni intruzive

OV-
 8. Gânduri sau impulsiuni nedorite

9. Gânduri sau impulsiuni ce produc bucurie și satisfacție

10. Halucinaţii auditive

92. Compulsiile:

1. Au ca scop diminuarea anxietății asociate gândurilor obsesive

Sunt comportamente repetitive

Acte mentale

. Sunt fenomene psihotice

. Accentuează anxietatea asociată gândurilor obsesive

. Accentuează dinsconfortul asociat gândurilor obsesive

. Nu au caracter repetitiv

. Sunt comportamente ritualizate

. Abţinerea diminuează pe moment anxietatea

10. Au ca scop diminuarea disconfortului asociat gândurilor obsesive

93. Tratamentul tulburărilor obsesiv compulsive și tulburărilor înrudite constă în:

1. Homeopatie

. Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI)

- Nu există tratament medicamentos

. Acupunctură

. Înhibitori selectivi ai recaptării serotoninei și noradrenalinei (SNRI)

. Tratamentul consecințelor bolii (cum ar fi rănile de la nivelul mâinilor provocate de spălatul excesiv)

. Terapie cognitiv comportamentală

- Intervenţii neurochirurgicale

. Terapie farmacologică

10. Nu se pretează tehnicilor de psihoterapie

94. Tulburarea dismorfică corporală:

1. Nu afectează capacitatea de funcţionare a pacientului

. Afectează capacitatea de funcţionare

. Debutează tipic la vârstnici

- Pacientul este mulțumit de aspectul său fizic

. Nu este corelată cu intervenții chirurgicale estetice în antecedente

. Debutează tipic în adolescență

. Presupune preocuparea față de defecte percepute în aspectul fizic

. Are o prevalență redusă la persoanele cu istoric de abuz în copilărie

. Are o prevalență mai mare în cazul persoanelor abuzate în copilări, rudelor de gradul întâi ale pacienţilor cu
tulburare obsesiv-compulsivă sau cu operații estetice.

10. Pacientul prezintă comportamente repetitive corelate îngrijorărilor legate de aspectul său

95. Tratamentul tulburării dismorfice corporale constă în:

RO N
Ss Oa
 1. Antidepresivele sunt contraindicate în cazurile rezistente la tratamentul psihoterapic

. Antidepresivele pot ajuta în cazurile refractare la terapie

. Tehnicile de psihoterapie nu dau rezultate

. Corectarea tulburării de percepție prin operații estetice până când pacientul este mulțumit de aspectul său
fizic

- Nu există indicaţii de tratament medicamentos

. Evitarea operațiilor inutile

. Antidepresive

. Operații estetice

9. Psihoterapie

1 0. Psihoter a pie pentru tulburarea de percepție a corpului

96. Tulburarea de acumulare/tezaurizare compulsivă (colecţionarismul patologic):

1. P a cientul are dificultăți în a arunca sau a împărți obiectele aflate în posesiunea sa

. Pacientul dă dovadă de o formă de altruism exagerat, dăruind cu ușurință obiectele aflate în posesiunea sa

. Tratamentul de elecţie este medicamentos

. Poate afecta pacientului condițiile de viaţă potenţial periculoase sau nesănătoase

. Este o tulburare ușor de tratat

. Renunțarea la obiecte determină un disconfort semnificativ

. Acumularea obiectelor produce dezordive execisvă

- P acientul renunță la posesiuni fără a întâmpina disconfort

. Tratamentul de elecţie este terapia cognitiv comportamentală țintită pe acumulare

. Nu a re pontețialul de a determina condiţii de viață potențial periculoase sau nesănătoase

97. Simptomele din cadrul tulburarării de adaptare se caracterizează sunt:

1. Emoţionale

. Asoci a te cu o afectare semnificativă a capacității de funcționare a pacientului

- Nu a fectează semnificativ capacitatea de funcționare a pacientului

. Se cronicizează persistând indefinit

. O formă de răspuns la evenimente sau situații stresante

. Nu afectează comportamentul pacientului

- Întâlnite în primele 3 luni de la un eveniment stresant

. Comportamentale

9. Nu au un eveniment declanșator bine definit

1 0. Apar după mai mult un an de la evenimentul stresant

98. Tulburarea de adaptare se caracterizează prin:

1. Autoizolare

2. inc a pacitate de concentrare a atenției

3. Dispoziție elevată

4. Disconfort excesiv în raport cu cel așteptat ulterior unui eveniment stresant

o
-OV
 3. Somnul nu este afectat

6. Tulburări de somn

7. Dispoziție depresivă și anxietate

8. Tendinţă la expunere în mediul social

9. Disconfort minor în raport cu severitatea evenimentului stresant

10. Hiperprosexie spontană și voluntară

99. Tratamentul tulburării de adaptare constă în:

1. Medicaţie anxiolitică

Medicaţie antidepresivă

Medicația se administrează doar ulterior psihoterapiei funcționarea zilnică nu se normalizează

Medicația anxiolitică este tratamentul de primă intenție

Medicația antidepresivă este tratamentul de primă intenţie

. Psihoter a pia poate normaliza funcţionarea zilnică a pacientului

. Acupunctură

. Terapie cognitiv-comportamentală

. Psihoterapia este rezervată doar atunci când medicaţia nu dă rezultate

10. Autoizolarea

100. Tulburarea de stres post-traumatic:

1. Simptomele apar în mod tipic în câteva luni de la eveniment

. Nu poate apărea după evenimente amenințătoare de viață

- Simptomele treubie să dureze cel puțin o lună

. Simptomele apar în mod tipic imediat după evenimentul traumatic

. Evenimentul traumatic poate fi trăit direct de către pacient

. Nu poate apărea după rănirea gravă

Un sindr o m complex ce apare după o traumă psihologică

. Simptomele dureză cel mult o săptămână

. Evenimentul traumatic poate fi trăit și indirect de către pacient

. Nu poate apărea după viol

101. Simptomele tulburării de stres post-traumatic includ:

1. Afectarea persistentă a dispoziției

. Evitarea activităților sau contextelor asociate cu evenimentul traumatic

- Dipoziție elevată

. Amintiri intruzive, vise recurente și flashback-uri cu tematică corelată evenimentului traumatic

. Detașarea emoţională

. Implicarea activă în multiple activități sociale

- Pacientul trăiește o stare de relaxare

. Funcţia cognitivă rămâne indemnă

. Funcţia afectivă rămâne indemnă

OV-
ON
aR
O
Ss
Vo
 10. Afectarea persistentă a cogniției

102. Simptomele tulburării de stres post-traumatic exclud:

1. Funcţia afectivă rămâne indemnă

. Amintiri intruzive, vise recurente și flashback-uri cu tematică corelată evenimentului traumatic

- Pacientul trăiește o stare de relaxare

. Implicarea activă în multiple activități sociale

. Evitarea activităților sau contextelor asociate cu evenimentul traumatic

. Afectarea persistentă a cogniției

. Afectarea persistentă a dispoziției

- Dipoziție elevată

9. Detașarea emoțională

10. Funcţia cognitivă rămâne indemnă

103. Tratamentul tulburării de stres posttraumatic include:

1. Antipsihoticele atipice

2. Exclude inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei și noradrenalinei (SNRI)

3. Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI)

4. Psihoterapia nu dă rezultate

5. Acupunctură

6. Exclude inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI)

7. Antagoniști ai receptorilor alfa-1 precum Prazosin

8. Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei și noradrenalinei (SNRI)

9. Exclude medicația antipsihotică

10. Terapia cognitiv comportamentală

104. Tulburările cu simptome somatice și tulburările înrudite includ:

1. Schizofrenia catatonică

. Tulburarea cu simptome somatice

- Tulburarea conversivă

. Tulburarea de anxietate generalizată

. Tulburările factice

. Sindromul Miinchausen

. Tulburarea depresivă majoră

. Tulburarea nosofobică

9. Schizofrenia paranoidă

10. Bolile valvulare mitrale

105. Tulburarea conversivă:

1. Halucinaţiile sunt patognomonice

2. Debut este acut

3. Apare în contextul unei patologii medicale diagnosticate

ON
 7. Efectuarea operațiilor inutile în tulburarea dismorfică corporală

8. Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei și noradrenaline (SNRI) sunt contraindicați

9. Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei și noradrenaline (SNRI)

10. Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI)

109. Cu referire la tulburările asociate traumei și factorilor de stres:

1. Includ tulbuarea acută de stres

. Tulburarea acută de stres se remite într-o lună de la debut

. Tulburarea acută de stres debutează în prima lună după evenimentu declanșator

. Tulburarea de adaptare debutează în primele 3 luni de la evenimentul declanșator

. Exclude tulburarea acută de stres

. Exclude tulburarea de adaptare

. Include schizofrenia paranoidă

. Tulburarea de adaptare se remite în decurs de 6 luni de la debut

. include tulburarea afectivă bipolară

10. Include schizofrenia catatonică

110. Tulburarea obsesiv-compulsivă:

1. Nu s-a obiectivat componenta genetică

Pacientul prezintă obsesii și compulsii

- Pacienţii se simt incapabili să controleze simptomele

. Este mai frecventă la femei

. Pacienţii controlează simptomele cu ușurință

. Are o vârsta de debut 20 ani

- Este mai frecventă la bărbați

. Are o importantă componentă genetică

. Are vârsta de debut 65 ani

. Are prevalență egală între bărbați și femei

111. Obsesiile și compulsiile din tulburarea obsesiv compulsivă:

1. Sunt supărătoare

Sunt nedorite

Sunt percepute diferit de cele întâlnite în tulburarea obsesiv compulsivă

Sunt egodistonice

. Compulsiile sunt ritualizate (ex. Spălatul mâinilor)

. Sunt egosintonice

- Compulsiile sunt repetitive

. Sunt controlate cu ușurință

. Sunt dorite de pacient

. Sunt agreate de pacient

112. Obsesiile și compulsiile din tulburarea de personalitate obsesiv compulsivă:

B
a
- Sunt egosintonice

. Sunt nedorite;

. Sunt percepute diferit de cele din tulburarea obsesiv compulsivă

- Nu sunt asociate cu controlul

. Sunt asociate cu perfecționismul

Comportamentele sunt percepute ca dezirabile

- Sunt asociate cu controlul

- Nu sunt asociate perfecţionismului

. Sunt egodistonice

. Sunt supărătoare

113. Cu referire la medicația benzodiazepinică:

1. Include Clonazepam

. include Diazepam

Include Sertralina

Nu există antidot pentru supradoza de benzodiazepine

Include Haloperidolul

FI mazenilul poate anula efectele supradozei de benzodiazepine

Include Risperidona

.FI umazenilul este un agonist al benzodiazepinelor

.FI umazenil este un antagonist al benzodiazepinelor

10. Include Alprazolam

114. Tulburările înrudite tulburării obsesiv compulsive sunt:

1. Tulburarea depresivă majoră

. Tulburarea dismorfică corporală

Colecţionarismul patologic

Nu pot fi tratate cu ajutorul tehnicilor psihoterapice cognitiv-comportamentale

. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă

Tulburarea de acumulare

. Tulburarea afectivă bipolară

Pot fi tratate psihoterapic cognitiv-comportamental

. Schizofrenia paranoidă

10. Tulburarea de tezaurizare compulsivă

115. Tulburarea de stres post-traumatic include următoarele simptome:

1. Convingeri negative exagerate

2. Vina de a fi supravieţuit evenimentului

3. Halucinații vizuale

4. Halucinaţii imperative

3. Starea de alertă
 6. Halucinaţii audio-verbale persistente

7. Dipoziţie hipertimic pozitivă

8. Sentimente de detașare emoţională

9. Amnezia pentru anumite evenimente legate de evenimentul traumatic

10. Optimism exagerat

116. Tulburarea cu simptome somatice:

1. Pa cienţii au tendința de a a-și menține medicul curant abordat inițial

. Provoacă disconfort sau afectează viața cotidiană

- U nu l sau mai multe simptome somatice care pot saunu să fie datorate unei condiţii medicale identificate

. Unul sau mai multe simptome somatice care sunt întotdeauna datorate unei condiţii medicale identificate

. Îngrijorarea și afectarea funcţionării psiho-sociale sunt persistente, durând >6 luni.

. Se acompanniază cu anxietatea în legătura cu sănătatea

. Îngrijorarea și afectarea funcţionării psiho-sociale durează mai puțin de două săptămâni

- Nu provoacă disconfort sau afectarea vieții cotidiane

9. Optimism exagerat

10. Pa cienţii au tendința de a consulta mulți medici ("doctor-shop")

117. Tulburarea cu simptome somatice include:

1. Disfuncţie erectilă, libido scăzut, vărsături, diaree

. Dispoziție elevată

. Optimis exagerat

. Simptome gastrointestinale

. Manie

. Simptome dureroase

- Halucinaţii vizuale

. Simptome neurologice

. Simptome de natură sexuală

. Halucinaţii auditive persistente

118. Cu referire la tratamentul tulburarării cu simptome somatice:

1. Homeopatia

Acupunctura

Antipsihoticele atipice

Schimb a rea frecventă a medicului curant

Unele antidepresive

. Psihoterapia este ineficientă

. Menţinerea aceluiași medicului de familie

- Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI)

. Antidepresive triciclice (ADT)

. Terapia cognitiv-comportamentală
O RO N
oI
OV-
 119. Tulburarea nosofobică:

. Simptome somatice semnificative

. Sentimentul de sănătate deplină

. Pa cientul nu accesează servicii medicale din frica de a descoperi o boală gravă

. Un nivel ridicat de anxietate în legătură cu sănătatea

. Nivel de anxietate scăzut legat de sănătate

. Absenţa simptomelor somatice semnificative

- Pacientul evită serviciile medicale

. Comportamente excesive în legătură cu starea de sănătate

. Verificări repetate în scopul depistării unei boli grave

10. Pre o cuparea de a avea sau contracta o boală gravă

120. Trati amentul tulburării nosofobice include:

. Homeopatia

. Vizite regulate la medic ajută la ameliorarea temerilor.

. Vizite regulate la medic

. Terapia cognitiv-comportamentală

. Evitarea vizitelor la medic

. Acupunctura

- Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI)

. Psihoterapia

. Medicația antipsihotică

10. Vizitele la medic amplifică temerile

121. Tulburările factice:

- Presupune existenț a reală a unor semne fizice și simptome

. Mai sunt cunoscute sub denumirea de sindromul Miinchausen

- P a cientul recunoaște producerea deliberată a simptomelor

. Presupun falsificarea semnelor fizice sau psihologice

. Pacientul are un interes ascuns, un beneficiu pe ntru care simulează pat o logia pecareosimulează

- Pacientul urmărește o recompensă în urma falsificării simptomelor

- Pacientul acuză simptome ale unei boli și recurge la inducerea simptomelor prin auto-administrare de
insulină sau materii fecale ori incercări de infectare cu un anumit agent patogen

- Pacientul nu are o recompensă evidentă sau sau beneficiu un beneficiu clar

9. P a cientul neagă producerea deliberată a simptomelor și poate căuta multiple expertize medicale

10. P a cientul respectă opinia profesională a medicului ce-l consultă inițial, fară a caută multiple expertize

122. Cu referire la tulburările factice:

1 . Dacă pacientul o acceptă, psihoterapia poate fi benefică

2 . . Se încurajează utilizarea terapiilor multiple și diverse, chiar dacă sunt inutile

3 - Psihoterapia nu este benefică în nicio circumstanță

ON
R
a
NO
co
 4. Se încearcă redirecționarea pacientului către mai multe centre de investigații și tratament

5. Nu trebuie iniţiate terapii inutile

6. Pacientul nu acceptă sub nicio formă psihoterapia

7. Negarea pacientului face ca tratamentul să fie dificil.

8. Se încearcă limitarea îngrijirilor medic ale la cele oferite de un singur medic sau spital

9. Mai sunt cunoscute sub denumirea de Sindromul Miinchausen

1 0. Negarea pacientului face ca tratamentul să fie facil

123. Sindromul Miinchausen by proxy:

1. Mai este numit și prin transfer din cauza componentei genetice

2. Nu poate fi considerată un abuz al părinți lor față de copiii lor

3. Părinții încearcă sa-i facă pe copiilor să pară ca suferă de o boală

4. C o pii încearcă să-i convingă pe părinți că suferă de o boală anume

5. Mai este numit și prin transfer

6. Este o tulburarea parinților care se răsfrânge negativ asupra copiilor

7. Este considerat un abuz asupra copilului

8. Trebuie raportat autorităților competente

9. Este o tulburarea copiilor care se resfrânge negativ asupra părinților

0. Nu este necesară raportarea către autorități

124. Cu referire la particularitățile tulburării cu simptome somatice și tulburările înrudite:

1. Mai este numită tulburarea cu simptome neurologice funcţionale

2. „La belle indifference” caracterizează atitudinea pacienților cu tulburare conversivă

3. Pacienţii manifestă o afectativitate puternică legată de simptomele pe care le întâmpină

4. „La belle indifference” este expersia în limba franceză pentru „frumoasa indiferență”

5. „La belle indifference” caracterizează atitudinea medicilor faţă de simptomele pacienților

6. „La belle indifference” este expersia în limba franceză pentru „indiferența doare”

7. Pacienţii par detașaţi emotional de pierderea funcţionalităţi

8. Pacienţii par detașați emoţional de simptomele neurologice

9. Mai este denumită și Scleroză Laterală Amiotrofică (SLA)

0. Mai este numită și Scleroză multiplă

125. Simularea premeditată:

1. P a cientul se preface pentru a obţine un beneficiu sau o recompensă

a " pe
. Mai este cunoscută ca "pegging”
. Este mai frecventă la bărbați

. Reprezintă situația în care pacientul bolnav este considerat prefăcut

. Este mai frecventă la femei

- P a cientul se preface pentru a eluda urmărirea penală

- Este întâlnită în raport egal la femei și bărbaţi

-
EB O N
M
SI Oa
 9. Reprezintă situ a ţia în care persoana se preface a fi bolnavă

1 0. P a cientul nu se preface pentru a obține un anume beneficiu sau o recompensă

126. Prevalenta sindroamelor demenţiale:

1. Peste vârsta de 65 ani se dublează prevalența la fiecare 5ani

2. Peste vârsta de 80 ani și 4 luni -— 98,20%

3. Peste vârsta de 70 ani — 70%

4. Peste vârsta de 85 ani — 16%

5 . Întârzierea debutului simptomatologiei cu 5 ani ar reduce prevalenţa cu 50% pe generaţie

6. Peste vârsta de 90 ani — 32%

7.Peste vârsta de 75 ani si 3 luni — 93,66%

8. Peste vârsta de 75 ani — 4%

9. Peste vârsta de 65 ani — 30%

0. Peste vârsta de 90 ani — 99,9%

127. Boala Alzheimer:

1. Toţi pacienții diagnosticați primesc inhibitori de acetilcholinesteraza

. Se v in de că in 3 luni de la debut

. Apare în adolescență

. Tratamentul îl inițiază medicul de laborator

. Implică afectare neurocognitivă

. implică tulburări de memorie

. Subdiagnosticată

. Subtratată

. Este diagnosticată în cabinetul de urologie

. Mai puţin de 50% din cazurile diagnosticate primesc tratament cu inhibitori de acetilcholinesterază

128. Factorii principali de risc în demențe:

1. Nivelul scăzut de colesterol

Traumatismele cranio-cerebrale

Praful

Fumatul

Stimulare intelectuală crescută

. Nivelul crescut de colesterol

- Sexul masculin

- Istoricul familial

9. Sexul feminin

1 0. Vârsta

129. Tablou clinic în Demenţe:

1. Nu își a duce aminte unde a pus diferite lucruri

2. Nu își găsește cuvintele potrivite

as
IS
o
 - Nu își aduce aminte numele nepoților

. Se concentrează cu dificultate

. Își găsește întotdeauna obiectele personale

. Prezintă pirozis ca semn patognomonic

. Știe perfect ce a făcu t cu o zi în urmă

. Debutul este la 24 de ani

9. Nu își amintește nume proprii

10. Vesel

130. Tablou clinic în Demenţele severe:

1. Plafonează privirea

6. Constipație

7. Tulburari prosexice

8. Facies depresiv

9. Atac de panică zilnic

10. Agnozie

131. Sdr. Demențial - definiție:

- Stare patologică reversibilă

5. Nu există substrat organic

7. Nu există deteriorare cognitivă

8. Fără regresie intelectuală

. Stare de regresie intelectuală globală

10. Nu se cronicizează

132. Pacienţii cu demenţă pot prezenta:

1. Tulburări de comportament

2. Nu există afectare socială

3. Absența tulburărilor de comportament

4. Tulburări delirante

5. Afectarea funcționalități executive

6. Tulburări psihotice

7. Memoria este perfectă

 8. Absenţa conștientizării fenomenelor patologice

9. Nu există afectare funcțională

10. Creșterea capacității de concentrare

133. Forme de demență - clasificare etiopatogenică:

1. Demenţă din boala Huntington

. Demență post fractură de claviculă

. Demență prin consum de ceai verde, peste 2 litri/zi

. Demență din boala Parkinson

. Demenţă posttraumatică

. Demență datorită dietei mediteraneene

. Demență post fractură 1/3 superioară femur

- Demență din boala Alzheimer

. Demenţă secundară unui abces perianal

. Demență vasculară

134. Forme de demență - clasificare etiopatogenică:

1. Demenţă cu corpusculi Golgi

2. Demență din infecția cu virusul HIV

3. Demență post fractura tibie fără afectare peroneu

4. Demență prin exces de lectură

5. Demenţă post onicomicoză

6. Demența alcoolică

7. Demenţă de lob frontotemporal

8. Demență post rinoree

9. Demenţe datorate altor condiţii medicale generale (endocrine, metabolice)

10. Demenţa vasculară

135. Alte condiţii patologice însoţite de un deficit cognitiv:

1. Tulburările amnestice

2. Tulburarea borderline

3. Tulburările factice și simularea

4. Pneumonia bacteriană

5. Atacul de panică

6. Pseudodemenţă din stările depresive

7. Schizofrenia

8. Insomnia

9. Retardul mintal

10. Fractură de peroneu

136. Evidenţierea simptomelor clinice precoce ale deficitului cognitiv:

1. Se realizează în cabinetul de planning familial

 . Familia sau rudele observă modificări ale funcţionalităţii

. Familia sau rudele observă modificări ale glandelor parotide

. Familia sau rudele observă modificări ale personalităţii

. Rudele observă preocupări zilnice pentru în tocmirea testamentului în 2 exemplare

. Creșterea poftei de mâncare cu 87%

. Semnul "întoarcerii capului”

- Familia sau rudele observă modificări ale tranzitului intestinal

9. Familia sau rudele observă modificări ale memoriei

1 0. Se poate realiza în cabinetul medicului de familie

137. Evidenţierea simptomelor clinice precoce ale deficitului cognitiv:

1. Un istoric cu probleme de memorie pentru evenimentele recente

. Tegumentele au o culoare verzui-roz

- Tulburări de deglutiție

. Tulburări de auz

. Răspuns rapid la întrebări

. Ezitări de limbaj

- La testarea psihometrică MMSE obţine 5 pct

- Dificultate în a-și aminti date

. Istoric care nu afectează memoria imediată sau de lungă durată

. Minimizarea greșelilor

138. Diagnosticul Demenţelor se realizează prin:

1. Examen ginecologic

. Examen somatic

. Examen Rx pentru identificarea fracturei de claviculă

. Examen de laborator pentru identificarea factorilor de risc

- Examen stomatologic pentru stabilirea edentaţiei parțiale

. Examen neurologic

Examen psihologic

. Examen balneologic

. Examen psihiatric

. Examen coproparazitologic

139. Explorări paraclinice în sdr. demențiale:

1. Teste funcţionale tiroidiene

2. CT cranio-cerebral

3. Puncţie lombară

4. Hermoleucograma

5. IRM cranio-cerebral

6. Coprocultură
 7. Endoscopie digestivă

8. CT abdominal

9. Examen spută

10. Ortopantomografie

140. Evaluarea capacităţii cognitive:

1. Testul A-nova

. Wechsler Memory Scale (WMS)

. Cognitive Subscale of the Alzheimer's Disease Assessment Scale (ADAS-cog)

. Checklists of Hypomanic Symptoms

. Young Mania Rating Scale (YMRS)

Object Memory Evaluation (OME)

- Testul lui Pi

. Mental Status Questionnaire (MSQ)

. Hamilton Depression Rating Scale (HAM-D)

. Mini Mental State Examination (MMSE)

141. Diagnosticul de probabilitate - boala Alzheimer:

1. Lipsa unei tulburări a conștienţei

. Fără afectarea memoriei

. Consumator cronic de alcool peste 20 de ani

. Deficite progresive ale memoriei, inclusiv a altor funcţii cognitive

. Demenţa descoperită prin anamneză și teste neuropsihologice

. Fumător 20 țigarete pe zi

. Absenţa unei afecţiuni sistemice sau cerebrale cauzatoare de demenţă

. Plâns facil

. Debut între 40 și 90 de ani

. Test de sarcină pozitiv

142. Depresie cu afectare cognitivă - caracteristici:

1. Răspunsuri recente repetitive la testarea memoriei

. Afazie absentă

. Afazie prezentă

. Durata relativ lungă (luni, ani)

. Durată relativ scurtă (săptămâni)

. Debut rapid

- Fluctuații între apatie și iritabilitate

- Dispoziție tristă

. Pierderea memoriei mai importantă pentru evenimente recente

. Debut insidios

143. Caracteristici clinice în demență:

ON
aR
. Nu cooperează la efectuarea MMSE

Rinoree

Pacientul se prezintă singur la consult

Pacientul este adus de familie sau prieteni la consult

Imaginea de sine este normală

. Tulburări de memorie

. Cooperează la efectuarea MMSE dar sunt modificări

- Istoric familial de demență

. Dureri în epigastru

. Imaginea de sine este alterată

144. Investigații de laborator în sindroamele demenţiale includ următoarele:

1. Glucoza serică

Uree

. Ecografie abdomino-pelvină

. Spirometrie

- Valorile sodiului, potasiului și calciului

. Monitorizarea Holter ECG

. Teste funcţionale tiroidiene

. Hemoleucograma

. Coprocultură

. Pletismografia corporală totală

145. Investigații de laborator în sindroamele demenţiale includ următoarele:

1. Metale grele, droguri

Ecografie cardiacă

Anticorpi anti FGFR3 în ser

RMN

NT-pro-BNP

. Computer tomografie

. Puncţie lombară

- Mutațiile genei ASPA (Sindrom Canavan) - deleții-duplicații (MLPA)

. Serologie sifilis, HIV

. Panel disgenezie/agenezie gonadală (BMP15, FSHR, NR5AT)

146. Evaluarea capacităţii cognitive NU se realizează cu ajutorul următoarelor instrumente și proceduri de evaluare
standard:
1. Short Portable Mental Status Questionnaire

2. Hamilton Depression Rating Scale (HAM-D)

3. Global Assessment of Functioning Scale (GAF-S)

4. Hamilton Anxiety Rating Scale (HAM-A)

a
O
 5. Mental Status Questionnaire (MSQ)

6. Wechsler Memory Scale (WMS)

7. Mini Mental State Examination (MMSE)

8. Cognitive Subscale of the Alzheimer's Disease Assessment Scale (ADAS-cog)

9. Activities of Daily Living (ADLS)

1 0. Index of Independence in Activities of Daily Living (Katz ADL Scale)

147. Evaluarea tulburărilor comportamentale în cadrul sindroamelor demenţiae se realizează cu ajutorul următoarelor
instrumente și proceduri de evaluare standard:

1. Activities of Daily Living (ADLS)

. Alzheimer's Assessment Scale (ADAS)

- Hamilton Depression Rating Scale (HAM-D)

. Dementia Scale

. Index of Independence in Activities of Daily Living (Katz ADL Scale)

. Global Deterioration Scale (GDS)

. Haycox Behavioral Scale

. Functional Life Scale

. Clinical Dementia Rating Scale (CDR)

. Hamilton Anxiety Rating Scale (HAM-A)

148. Următoarele afirmații cu privire la explorările imagistice în cadrul sindroamelor demențiale sunt ADEVĂRATE:

1. Includ RMN și Computer tomografie

2. Orice pacient suspectat NU trebuie explorat imagistic

3. Includ electroencefalograma (EEG) obligatoriu

4. Încă nu sunt suficiente pentru diagnostic

5. Nu pot substitui (încă) datele anamnestice și examinarea clinică

6. Pot substitui datele anamnestice și examinarea clinică

7. Evidenţiază AVC, tumori, hematoame, abcese, hidrocefalie cu presiune normală, demenţe atipice

8. Orice pacient suspectat trebuie explorat imagistic

9. Sunt suficiente pentru diagnostic

1 0. Includ radiografie toraco-pulmonară

149. Explorările imagistice din cadrul sindroamelor demențiale pot evidenția următoarele modificări/afecţiuni:

1. DWI - diferenţiază ischemia acută de cea cronică

5. DWI — hematom, fracturi, calcificări; în lipsa RMN

7.DWlI -— nu poate diferenţia ischemia acută de cea cronică

8. CT -— hematom, fracturi, calcificări; în lipsa RMN

 9. CT — modificările metabolice care apar anterior fenomenelor clinice

10. PET - modificările metabolice care apar anterior fenomenelor clinice

150. Următoarele afirmații cu privire la elementele de prognostic în cadrul sindroamelor demențiale sunt ADEVĂRATE:

1. Necesitatea unei îngrijiri permanente (tip nursing)

2. Rară evoluţie spre exitus

3. Prognostic favorabil — 90% din cazuri

4. Evoluţia graduală de la deficitul cognitiv mediu la demenţă

5. Menţinerea autonomiei cotidiene

6. Rareori necesită îngrijiri permanente (tip nursing)

7. Evoluție subită de la deficitul cognitiv mediu la demență

8. Pierderea progresivă a autonomiei cotidiene

9. Apariţia unei simptomatologii neuro-psihiatrice

10. Evoluţia rapidă spre exitus

151. Factori clinici care indică un declin rapid în sindroame demenţiale:

1. Absența bolilor vasculare

. Vârsta timpurie

. Afazia

. Status marital: căsătorit

. Semne precoce extrapiramidale

. Simptome psihotice precoce

- Sex feminin

. Vârsta înaintată

. Semne tardive extrapiramidale

. Concomitenţa unor boli vasculare

152. Frecvența tulburărilor neuropsihice în sindroamele demenţiale:

1. Violenţă >20%

Agitaţie <10%

. Violenţă > 90%

. Psihoză >30%

. Atacuri de panică >70%

. Dezinhibiţia instinctului sexual >80%

. Depresie >50%

. Depresie > 90%

. Dezinhibiţia instinctului sexual >10%

. Agitaţie >75%

153. Următoarele caracteristici clinice ale demenței versus depresie sunt ADEVĂRATE:

1. Depresie cu afectare cognitivă: evoluție lentă

2. Demenţă: debut insidios

Ma
SO
Vo
O-
. Demență: comportament — potrivit cu gradul de afectare

. Depresie cu afectare cognitivă: evoluție lentă, cu înrăutățiri nocturne

. Demență: critica bolii — absentă, nepreocupat de boală

- Demență: critica bolii — prezentă, preocupat de boală

- Demență: comportament — incongruent cu gradul de afectare cognitivă

- Demență: vârsta de debut — de obicei vârstnici

. Depresie cu afectare cognitivă: vârsta de debut — de obicei vârstnici

. Demență: evoluție lentă

154. Următoarele caracteristici clinice ale demenței versus depresie sunt ADEVĂRATE:

1. Depresie cu afectare cognitivă: debut - zile-săptămâni

. Depresie cu afectare cognitivă: CT și EEG - anormale

. Depresie cu afectare cognitivă: vârsta de debut — nespecifică

. Depresie cu afectare cognitivă: evoluție — rapidă, chiar pe parcursul unei zile

. Demenţă: evoluţie — rapidă, chiar pe parcursul unei zile

. Depresie cu afectare cognitivă: critica bolii - prezentă

- Demență: debut - zile-săptămâni

. Demență: vârsta de debut — nespecifică

. Demență: comportament — incongruent cu gradul de afectare cognitivă

. Depresie cu afectare cognitivă: comportament — incongruent cu gradul de afectarecognitivă

155. Următoarele caracteristici clinice ale demenței versus depresie sunt ADEVĂRATE:

1. Demență: afect — variații diurne obișnuit depresie

. Depresie cu afectare cognitivă: afazie - prezentă

- Demenţă: pierderea memoriei — mai importantă pentru evenimente recente

. Demență: afazie — prezentă

. Demență: durata - lungă (luni, ani)

. Demență: afect - fluctuații între apatie și iritabilitate

. Depresie cu a fectare cognitivă: capacitatea de a participa afectiv — prezentă

. Demență: imaginea de sine — alterată

. Depresie cu afectare cognitivă: simptome asociate — anxietate, insomnie, anorexie

. Demență: capacitatea de a participa afectiv — prezentă

156. Următoarele caracteristici clinice ale demenței versus depresie sunt ADEVĂRATE:

1 - Depresie cu afectare cognitivă: simptome asociate - anxietate, anorexie, insomnie

. Demență: motive pentru consult - adus de familie sau prieteni

. Depresie cu afectare cognitivă: motive pentru consult - adus de familie sau prieteni

. Demenţă: debut - rapid

. Demență: simptome asociate - rare (uneori insomnie sau lipsa de cooperare)

. Depresie cu afectare cognitivă: afazie - prezentă

. Demenţă: CT și EEG - normale

OV-
ON
 8. Demență: rezultat MMSE - modificat

9. Depresie cu afectare cognitivă: debut - insidios

10. Depresie cu afectare cognitivă: imaginea de sine - alterată

157. Beneficiile clinice ale inhibitorilor de acetilcholinesterază(ChEis):

1. Fără nefrotoxicitate

2 . . Fără hepatotoxicitate

3 - Administrare facilă

4. Acţiune sinergică cu benzodiazepine și anticonvulsivante

5 . . Acţiune sinergică cu neuroleptice

6 . . influențează și tulburările de neurodezvoltare (de ex. dizabilitățile intelectuale, tulburarea din spectrul
autismului)

. Efecte secundare minime

. Agent reversibil — evită instalarea fenomenelor de toleranţă la produs

9. Efecte secundare absente

10. Influenţează și tulburările parafilice

158. Beneficiile farmacologice ale inhibitorilor de acetilcholinesterază(ChEis):

1. Fără nefrotoxicitate

. Scăderea producerii proteinei precursoare de amiloid prin activarea receptorilor M1

. Îmbunătăţirea neurotransmisiei memoriei până la nivel de neocortex prin sinapsele colinergice

. Îmbunătăţirea neurotransmisiei atenției prin intermediul receptorilor muscarinici

. Efecte secundare absente

. Îmbunătăţirea neurotransmisiei imaginaţiei până la nivel de neocortex prin sinapsele colinergice

- Îmbunătăţirea neurotransmisiei memoriei până la nivel de neocortex prin intermediul receptorilor nicotinici

. Protecţie împotriva degenerării neuronale prin activarea receptorilor nicotinici

. Îmbunătăţirea neurotransmisiei funcțiilor de sinteză prin intermediul receptorilor nicotinici

. Îmbunătăţirea neurotransmisiei memoriei până la nivel de neocortex prin intermediul receptorilor muscarinici

159. Terapia colinergică:

1. Prezintă beneficii cla r demonstrate (trialuri clinice la 6 și 12 luni)

. Nu prezintă contraindicații

- Rareori utilizat în cadrul sindroamelor demențiale

. Tratamentul trebuie început în stadiul final al sindroamelor demențiale

. Reprezintă tr atamentul de linia a doua în susținerea mecanismului colinergic al memoriei

. Poate fi administrat doar în cadrul sindroamelor demențiale

- influenţează și tulburările de comportament

. Întârzie plasarea pacientului într-o instituţie de îngrijire cronică

. Tratamentul trebuie început precoce

. Efecte secundare minime

160. Următorii factori clinici NU indică un declin rapid în sindroame demențiale:

Ss O a
O
OV-
EREO N
a
Ss O
O
OV-
. Absența bolilor vasculare

. Semne tardive extrapiramidale

. Afazie

. Concomitența unor boli vasculare

- Sex masculin

. Simptome psihotice precoce

. Iniţierea precoce a terapiei colinergice

- Status marital: necăsătorit

. Răspuns favorabil la tratament

. Absența simptomelor psihotice

161. Cauze ale demenței:

1. Droguri și toxine (de ex. alcool, metale grele, medicamente)

. Tulburări metabolice acute

- Nevralgie de trigemen

. Tumori cerebrale primare

. Boala Parkinson

. Boala Pick

- Boala Alzheimer

. Hernie de disc

. Infecţii urinare acute

. Fracturi ulnare

162. Printre demențţele dismetabolice se includ:

1. Tumori maligne

. Hidrocefalia normotensivă

- insuficienţa renală

. Abcese cerebrale

. Hiper- și hipotiroidism

. Epilepsiile

. Hipercalcemie

. insuficienţa hepatică (encefalopatia portală)

. Hipercapnie

. Intoxicația cu oxid de carbon

163. Printre demenţele toxice se includ:

1. Alcoolică

2. Anemiile megaloblastice

3. Stări paraneoplazice

4. Otrăvuri metalice sau organice

5. Demența sifilitică

-oV
 6. Boala Addison

7. latrogene

8. Encefalita cu HIV

9. Intoxicația cu oxid de carbon

1 0. De sevraj

164. Printre demențele infecțioase se includ:

1. Encefalite prionice

. Demența cu corpusculi Lewy

. Encefalita cu HIV

. Boala Parkinson

. Encefalite virale

. Degenerescența cortico-bazală

- Boala Creutzfeldt-Jakob

. Boala Huntington

. Boala Alzheimer

. Meningoencefalite microbiene

165. Printre demenţele carențiale se includ:

1. Insuficiența renală

. Hipercapnie

. insuficienţa hepatică

. Encefalopatia Wernicke

. Abcese cerebrale

. Sindromul Korsakoff

. Unele anemii feriprive

. Pelagra

. Hipoglicemie

. Aneiile megaloblastice

166. Pri intre demențele dismetabolice se includ:

1. Hiponatremie

. Aneiile megaloblastice

- Heratoame

. Sindromul Korsakoff

. Hipercalcemie

. Epilepsiile

- Hiper- și hipotiroidism

. Hipoglicemie

. Boala Cushing

. Hidrocefalia normotensivă
N
REUO
Oa
OS
-OV
167. Următoarele a' irmații cu privire la examenele paraclinice din cadrul sindroamelor demențiale sunt ADEVĂRATE:

1. Examenele biochimice hematologice și imunologice uzuale pot evidenția date în cazul demențelor secundare
(anemii, uremie, lues, etc)

2. Examenul fundului de ochi este frecvent pozitiv

3. Pneumoencef a lografia reprezintă investigația paraclinică de primă intenţie în cazul unui declin a proceselor
cognitive

4. Ex a menul CT nu evidențiază prezența unei tumori sau a unui hematom

5. Examenul lichidului cefalorahidian nu permite eliminarea infecțiilor cronice bacteriene

6. Examenul CT oferă imagini clare asupra atrofiei corticale, stării ventriculilor, prezenței unei tumori sau unui
hematom

7. Examenul fundului de ochi permite uneori evaluarea procesului aterosclerotic

8. Informaţiile oferite de EEG pot elimina necesitatea efectuării examenului CT

9. EEG poate da informații utile în leziunile tumorale și boala Creutzfeldt-Jakob

1 0. Examenul radiologic toracic poate evidenția existența unui proces infecțios (pneumonie, bronhopneumonie)

168. Pri intre demenţele dismetabolice NU se includ:

1. Hipercalcemie

- Hiper- și hipotiroidism

. Encefalite prionice

. Boala Cushing

. Demența cu corpusculi Lewy

. Hiponatremie

. Hipoglicemie

. Boala Parkinson

. Epilepsiile

. Boala Alzheimer

169.Pri intre demențţele carențiale NU se includ:

1. Unele anemii feriprive

. Encefalopatia Wernicke

. Pelagra

- Boala Creutzfeldt-Jakob

. Meningoencefalite microbiene

. Encefalite prionice

- Demența vasculară

- Sindromul Korsakoff

. Aneiile megaloblastice

. Boala Cushing

170. Printre demenţele toxice NU se includ:

1. Intoxicația cu oxid de carbon

 . latrogene

- Boala Creutzfeldt-Jakob

. Hipoglicemie

. De sevraj

. Alcoolică

. Hipotiroidism

. Demenţa vasculară

9. Epilepsiile

1 0. Otrăvuri metalice sau organice

171. Referitor la abuzul de alcool, este adevărat că:

1. Delirium tremens este o manifestare a intoxicației cu alcool

2. Disulfiramul previne delirium-ul tremens

3. În intoxicația alcoolică apare afectarea coordonării

4. Naltrexona produce greață și vărsături dacă este administrată înaintea consumului de alcool

5. În intoxicația alcoolică apare accentuarea inhibiţiei

6. În delirium tremens pacientul are stare confuzională și poate prezenta convulsii

7. Encef a l o patia Wernicke-Korsakoff este o complicație a consumului cronic de alcool

8. Una dintre direcţiile de tratament este reprezentată de suplimentarea nutrițională

9. Incidența abuzului de alcool este mai scăzută la pacienții cu alte tulburări psihice decât în populația generală

0. Sevrajul la alcool asociază transpirații, tahicardie, anxietate

172. Simptomele tulburării legată de consumul de substanțe includ:

1. Perioade de abstinență

. Nu dorește să renunțe la consum

- Stări de nevoie imperio asă dea consuma substanța

. Cheltuială semnificativă de energie pentru procurarea, consumarea și recuperarea de după consum

- Mari cheltuieli financiare

. Dorinţă persistent a și tentative eșuate de a opri sau reduce consumul de substanță

- Consumul unei cantități de substanță mai mare decât cea intenționată

. Toleranță

9. Scade rezistența la substanță

1 0. Consumul unei doze de substanță clar stabilită

173. Referitor la consumul de amfetamine, nu este adevărat că:

1. Se constată hiperactivitate, agitaţie psihomotorie

2. Pacientul prezintă mioză

3. Pacientul acuză reflux gastro-esofagian

4. Pacientul acuză pirozis

5. Pacientul prezintă midriază

6. Pacientul prezintă hipotensiune arterială

Oa
SN
O
 7. Pacientul are tahicardie

8. Se poate constata psihoză

9. Pacientul prezintă bradicardie

10. Pacientul prezintă HTA

174. Sevrajul la amfetamine se manifestă prin:

1. Creșterea apetitului alimentar

. Stare de oboseală

. Hipoprosexie

. Transpirații

. Convulsii

. Anxietate

. Cefalee

- Tremurături

9. Iluzii vizuale

10. Depresie

175. Referitor la intoxicația cu cocaina, este adevărat:

1. Tahicardie

. Agitaţie psihomotorie

- Euforie

. Oboseală

. Paranoia

. Sedare

. Lentoare psihomotorie

. Anhedonie

. Midriază

. Depresie

176. Complicațiile cronice ale utilizării cocainei sunt:

1. Accident vascular cerebral

Ideaţie suicidală

lritarea tractului gastro-intestinal

. Lacune în memorie

. Neatenție

. Hipotensiune arterială

- Moarte subită de cauză cardiacă

. Cefalee matinală

. Aritmii

. Simptome parkinsoniene

177. În intoxicația cu halucinogene se constată:

ON
- Bradicardie

. Halucinaţii

- Deliruri

. Midriază

. Paranoia

. Anxietate

. Depresie

- Coșmaruri

. Mioză

. Delirium

178. Sevrajul la nicotină prezintă:

1. Anxietate

. lritabilitate

. Cefalee

. Insomnie

. Nervozitate

. Anhedonie

- Muzii olfactive și gustative

. Depresie

. Bradipsihie

. inc a pacitate de concentrare a atenției

179. În intoxicația cu opioizi se constată:

1. Vărsături

- Greţuri

Mioză
. Euforie

. Depresie respiratorie

. Diaree

- Vorbire neclară

. Neatenție

. Mialgii

. Depresie, anxietate

180. În intoxicația cu marihuana se constată:

1. Insomnie

2. Apetit alimentar crescut

3. Paranoia

4. Crampe abdominale

5. Lipsa poftei de mâncare

o x OoPA so N
-Ov
 6. Sughiţ

7. Euforie

8. Arsuri gastrice

9. Lentoare psihomotorie

1 0. Conjunctive injectate

181. În intoxicația cu PCP-phencyclidine se constată:

1. Hiporeflectivitate

. Impulsivitate

. Nistagmus

- Greţuri și varsături

. Hiperreflectivitate

- Tendinţă la izolare

. Comportament agresiv

. Depresie

. Anxietate

. Euforie

182. Complicațiile utilizării cronice de alcool:

1. Malnutriţie (deficit de vitamină B12, tiamină)

. Pneumonie de aspirație

. Hipoprosexie

. Hipoglicemie

. Amnezie retrogradă

. Accidente

- Suicid

Comă
. Confuzie

. Sângerare gastro-intestinală

183. Sevrajul in consumul cronic de alcool se manifesta prin:

1. Insomnie

. Parestezii

- Euforie

. Transpiratii

. Tremuraturi

. Anxietate

- Tahicardie

. Depresie

. Hiperglicemie

. Delirium tremens
REUO
Oa
 184. Chestionarul CAGE:

1. Identifica utilizarea substantei dimineata la trezire

. Identifica utilizarea substantei noaptea tarziu

- Identifica sentimentul de vinovatie legat de consum

. Identific a frustrarea legata de cerinta celor din jur dea opri consumul

. Identifica labilitatea psiho-emotionala

. Identifica tulburarile de memorie legate de consum

. Este utilizat pentru depistarea consumului de alcool

- Ide ntific a dorinta dea reduce consumul

9. Identifica consumul de cocaina

1 0. Identifica consumul de amfetamine

185. Tratamentul in consumul cronic de alcool cuprinde:

1. Benzodiazepinele previn delirium tremens

. Psihoterapie suportiva

. Disulfiramul produce greata, daca este administrat inaintea consumului de alcool

. Imunomodulatoare

. Antidementiale

. Naltrexona reduce nevoia imperioasa de consum

. Antihipertensive

. Antipsihotice

. Suplimentare nutritionala

. Antidepresive

186. Despre abuzul de benzodizepine, se poate spune:

1. Sevrajul se manifesta prin convulsii

2. Sevrajul se manifesta prin heteroagresivitate

3. Intoxic a tia se manifesta prin coordonare redusa a miscarilor

4. Afectarea tractului gastrointestinal este o complicatie

5. Pierderile de memorie sunt o complicatie a consumului

6. Intoxicatia se manifesta prin mioza

7. Sevrajul se manifesa prin anxietate

8. Intoxicatia se manifesta prin sedare

9. Intoxicatia se manifesta prin agitatie psihomotorie

0. Sevrajul se manifesta prin euforie

187. Intoxicatia cu cofeina, se manifesta prin:

1.hTA

2. Tulburari ale memoriei

3. Tahicardie

4. Sedare
 5. Labilitate psiho-emotionala

6. Tremuraturi

7. Neliniste

8. Anxietate

9. Bradicardie

1 0. Insomnie

188. Despre consumul abuziv de cofeina:

1. Intoxicatia se manifesta prin ideatie deliranta

. Intoxicatia se manifesta prin astenie fizica

. Tratamentul presupune consiliere psihologica

. Iritarea tractului gastrointestinal este o complicatie

. Sevrajul se manifesta prin neatentie

. Oboseala este o complicatie

. Tratamentul include antidepresive

. Sevrajul se manifesta prin cefalee

. Tr atamentul presupune reducerea progresiva a consumului

. Sevrajul se manifesta prin greata si varsaturi

189. Sevrajul in cazuul consumului cronic de cocaina, se manifesta prin:

1. lrascibilitate

. lritabilitate

. Oboseala

. Hiperprosexie

. Depresie

. Lentoare psihomotorie

- Convulsii

. Sedare

. Anhedonie

. Cefalee

190. Complicatiile utilizarii cronice de cocaina sunt:

1. Ideatie deliranta

Ideatie suicidara

Fibroza miocardica

Accident vascular cerebral

. Neatentie

. Moartea subita de cauza cardiaca

- Sinuzita cronica

. Aritmiile

. Halucinatii vizuale
O a SON
S
Vo
 10. Retentie urinara

191. Consilierea in scopul recuperarii, in cazul abuzului de substante, este utila in:

1. Consumul de marijuana

. Consumul de duloxetina

- Consumul de mescalina

. Consumul de amfetamine

. Consumul de sertralina

. Consumul de benzodiazepine

. Consumul de cocaina

. Consumul de olanzapina

9. Consumul de cofeina

10. Consumul de nicotina

192. Tratamentul cu antipsihotice poate fi util in:

- Consumul de LSD

Consumul de PCP

Consumul de ketamina

Consumul de nicotina

Consumul de amfetamine

. Abuzul de alcool

. Consumul de Quetiapina

. Consumul de anticonvulsivante

. Consumul de cofeina

. Consumul de marijuana

193. Benzodiazepinele in abuzul de substante:

1. Pot fi utlizate in tratamentul adictiei de alcool

. Cresc riscul de aparitie al delirium tremens

- Pot fi utlizate in tratamentul adictiei de cocaina

. Determina simptome parkinsoniene

. Determina aparitia tulburarilor de atentie

. Determina aparitia tulburarilor digestive

. Cresc riscul de aparitie al complicatiilor cardiovasculare

. Tratamentul cu benzodiazepine poate determina adictie

. Pot fi utlizate in tratamentul adictiei de amfetamine

. Pot fi utlizate in tratamentul consumului de PCP

194. Anxietatea poate fi un simptom de:

1. Intoxicatie cu antipsihotice

2. Intoxicatie cu PCP

3. Intoxicatie cu ketamina
Ss
 4. Complicatie a consumului de cocaina

5. Intoxicatie cu cofeina

6. Sevraj, in consumul de marijuana

7. Complicatie a consumului de nicotina

8. Sevraj, in consumul de amfetamine

9. Sevraj, in consumul de opioizi

10. Sevraj, in consumul de alcool

195. Depresia poate fi o manifestare in:

1. Intoxicatia cu cofeina

5. Sevrajul la PCP

6. Sevrajul la LSD

7. Sevrajul la cocaina

8. Intoxicatia cu opioizi

9. Complicatie a consumului de marijuana

10. Intoxicatia cu ketamina

196. Modificarile pupilare in abuzul de substante se poate manifesta prin:

1. Midriaza in consumul de amfetamine

- Midriaza in consumul de etnobotanice

. Mioza in consumul de benzodiazepine

. Midriaza in consumul de Ketamina

- Midriaza in consumul de nicotina

. Mioza in consumul de opioizi

- Midriaza in consumul de cocaina

. Mioza in consumul de marijuana

9. Mioza in consumul de alcool

10. Midriaza in consumul de LSD

197. Euforia in abuzul de substante:

1. Apare in intoxicatia cu cocaina

. Nu apare in intoxicatia cu nicotina

. Apare in sevrrajul la cocaina

. Apare in sevrajul la PCP

. Apare in sevrajul la alcool

. Apare in sevrajul la ketamina

- Poate fi prevenita cu naltrexona, in timpul consumului de opioizi

. Apare in intoxicatia cu opioizi

EB O N
M
SI Oa
 9. Apare in intoxicatia cu cofeina

10. Apare in intoxicatia cu marijuana

198. Greata in abuzul de substante:

Apare in sevrajul la amfetamine

Apare in sevrajul la PCP

Apare in sevrajul la LSD

Apare in intoxicatia cu anticonvulsivante

Aj pare in intoxicatia cu nicotina

199. Tremuraturile, in abuzul de substante:

1. Apare in intoxicatia cu nicotina

Apare in intoxicatia cu opioizi

Apare in intoxicatia cu cofeina

Este un simptom valabil pentru toate intoxicatiile cu substante psihoactive

Apare in sevrajul la marijuana

Apare in sevrajul la alcool

Aj pare in intoxicatia cu benzodiazepine

. Apare in intoxicatia cu alcool

200. Neatentia, in abuzul de substante, se manifesta in:

1. Intoxicatia cu opioizi

. Intoxicatia cu LSD

. Sevrajul la cafeina

. Intoxicatia cu amfetamine

. Intoxicatia cu alcool

. Intoxicatia cu mescalina

. Complicatiile consumului cronic de cocaina

- Intoxicatia cu ketamina

. Intoxicatia cu PCP

. Intoxicatia cu cofeina

201. Despre consumul de LSD, este adevarat:

1. Intoxicatia se manifesta prin heteroagresivitate

2. Psih o z a este o complicatie a consumului cronic

ON
MEB
. Sevrajul se manifesta prin simptome minimale

. Intoxicatia se manifesta prin halucinatii

. Intoxicatia se manifesta prin tremuraturi

. Intoxicatia se manifesta prin paranoia

. Depresi a este o complicatie a consumului cronic

. Sevrajul se manifesta prin tulburari de memorie

. Intoxicatia se manifesta prin HTA

. Sevrajul se manifesta prin lentoare psihomotorie

202. Despre consumul de ketamina, este fals:

1. Sevrajul se manifesta prin heteroagresivitate

2. Intoxicatia se manifesta prin delir

3. Intoxicatia se manifesta prin depresie

4. Pacientul va fi indepartat din medii periculoase pana la remiterea intoxicatiei

5. Intoxicatia se manifesta prin hipoglicemie

6. Sevrajul se manifesta prin simptome minimale

7. Intoxicatia se manifesta prin neliniste intrapsihica

8. Sevrajul se manifesta prin convulsii

9. In cursul tratamentului se utilizeaza antipsihotice

0. Intoxicatia se manifesta prin midriaza

203. Despre consumul de Marijuana, este adevarat:

1. Intoxicatia se manifesta prin depresie

2. Intoxicatia se manifesta prin delir

3. Sindr o mul a motivational este o complicatie a consumului cronic

4. Sevrajul se manifesta prin halucinatii

5. Intoxicatia se manifesta prin lentoare psihomotorie

6. BPOC este o complicatie a consumului cronic

7. Intoxicatia se manifesta prin gura uscata

8. Sevrajul se manifesta prin iritabilitate

9. Sevrajul se manifesta prin insomnie

0. Infectiile tr a ctului respirator sunt o complicatie a consumului cronic

204. Despre consumul de Marijuana, este fals:

1. Psihoz a este o complicatie a consumului cronic

2. Tulbur arile de memorie sreprezinta o complicatie a consumului cronic

3. Impulsivitatea apare in intoxicatie

4. Agitatia psihomotorie apare in sevraj

5. Este necesara consilierea in scopul reabilitarii

6. Cefaleea este un simptom al intoxicatiei

7. Intoxicatia se manifesta prin afectarea judecatii

-
 6. Dependent a fizica este o adaptare biologica la utilizarea repetata a substantei

7. Sevrajul apare la utilizarea unui agonist al substantei

8. Sevrajul se manifesta prin sedare la oprirea consumului substantei

9. Depende nt a psih o logica este nevoia constienta dea consuma o substanta pentru efectele sale pozitive

1 0. Dependenta fizica se manifesta prin tremor in absenta substantei

212. Modificarea comportamentului adictiv, cuprinde urmatoarele etape:

1. Actiunea — consumul activ al substantei

. Contemplarea - autostima scazuta datorita izolarii socio-familiale

. Ment in erea — asigurarea mentinerii schimbarilor in timp

. Precontemplarea — modificarea starii afective datorita consumului

. Actiunea — implementarea schimbarilor

. Preg atirea — conceperea unor planuri concrete de a rezolva problema

. Precontemplarea — nu exista constiinta unei probleme sau necesitatatii unei schimbari

. Preg atirea — conceperea unui plan de a ascunde adictia fata de familie si societate

. Menitunea -— refuzul de a renunta la consumul substantei

. Contemplarea — admiterea necesitatiii unei schimbari, in viitor, fara planuri imediate

213. Despre intoxicatii, in abuzul de substante, este adevarat:

. In intoxicatia cu LSD apar halucinatii

. In intoxicatia cu PCP apare mioza

. In intoxicatia cu ketamina apare paranoia

. In intoxicatia cu halucinogene, apare lentoarea psihomotorie

. In intoxicatia cu opioizi apare depresia respoiratorie

. In intoxicatia cu ketamina apar convulsii

. In intoxicatia cu PCP apare hiperreflectivitatea

. In intoxicatia cu marijuana apare midiraza

. In intoxicatia cu marijuana, apare euforie

. In intoxicatia cu opioizi apare fuga de idei

214. Despre intoxicatii, in abuzul de substante, este adevarat:

- In intoxicatia cu cofeina apar tremuraturi

. In intoxicatia cu cocaina apare hipotensiunea arteriala

. In intoxicatia cu benzodiazepine apar halucinatii

. In intoxicatia cu alcool apare hipersomnia

. In intoxicatia cu benzodiazepine, scade coordonarea miscarilor

. In intoxicatia cu cafeina apar parestezii

. In intosicatia cu cocaina apare grandiozitate

- In intoxicatia cu alcool apare afectarea coordonarii

. In intoxicatia cu amfetamine apare mioza

. In intosicatia cu amfetamina apare agitatia psihomotorie

Oa
Ss
 215. Despre sevraj, in abuzul de substante, este adevarat:

1. Sevrajul la amfetamine se manifesta prin cresterea apetitului alimentar

2. Sevrajul la cocaina, se manifesta prin lentoare psihomotorie

3. Sevrajul la cocaina se manifesta prin heteroagresivitate

4. Sevrajul la alcool se manifesta prin insomnie

5. Sevrajul la alcool duce la aparitia delirium tremens

6. Sevrajul la benzodiazepine, se manifesta prin halucinatii auditive

7. Sevrajul la benzodiazepine se manifesta prin convulsii

8. Sevrajul la amfetamine se manifesta prin scaderea apetitului alimentar

9. Sevrajul la cafeina se manifesta prin cefalee

10. Sevrajul la cafeina se manifesta prin labilitate psiho-emotionala

216. Despre sevraj, in abuzul de substante, este adevarat:

1. Sevrajul la opioizi se manifesta prin mialgii

. Sevrajul la PCP se manifesta prin bradilalie

. Sevrajul la opioizi se manifesta prin crampe stomacale

. Sevrajul la LSD se manifesta prin depresie

. Sevrajul la marijuana se manifesta prin insomnie

. Sevrajul la LSD are simptome minimale

. Sevrajul la opioizi se manifesta prin lentoare ideo-verbala

. Sevrajul la PCP se manifesta prin comportament violent instalat brusc

. Sevrajul la opioizi se manifesta prin ideatie deliranta

. Sevrajul la marijuana se manifesta prin convulsii

217. Despre complicatiile abuzului de substante, este adevarat:

- Infertilit a tea este o comlicatie a consumului de LSD

. Atrofi a cerebrala este o complcatie a consumului cronic de cafeina

. Consumul cronic de amfetamine se poate complica cu aparitia sindroamelor coreice

. Consumul cronic de amfetamine are ca si complicatie, aparitia sindromului parkinsonian

. Encef a l o patia Wernicke-Korsakoff este o complicatie a consumului cronic de alcool

. Consumul cronic de cocaina scade riscul cardiovascular

. Afect a rea congnitiei este o complicatie a consumului cronic de PCP

. Ide a tia suicidara este o complicatie a consumului de benzodiazepine

. Consumul de coca ina creste riscul de aparitie a accidentelor vasculare cerebrale

. Consumul cronic de opioizi pe cale IV creste riscul de infectii parenterale

218. Despre terapii in abuzul de substante, este adevarat:

1. Tratamentul cu metadona se utilizeaza in adictia de ketamina

2. Vareniclina este o optiune terapeutica pentru consumul de nicotina

3. Izolarea si contentionareapacientului este necesara in intoxicatia cu PCP

4. Benzodiazep in ele se pot administra in tratamentul adictiei de cocaina

VO
o-
-
ON
Mm E
SO
Vo
o-
 5. Beta-blocantele previn aritmiile din intoxicatia cu opioizi

6. Metadona este o optiune terapeutica pentru abuzul de opioizi

7. Antihipertensivele se pot administra in intoxicatia cu marijuana

8. Antidepresivele pot fi utilizate in terapia adictiei de nicotina

9. Antipsihoticele se pot administra in tratamentul adictiei de LSD

1 0. Bupropionul se administreaza in terapia adictiei de cafeina

219. Despre terapii in abuzul de substante, este adevarat:

1. Reducere a progresiva a consumului este suficienta pentru tratamentul adictiei de benzodiazepine

. Acidul ascorbic poate fi utilizat in terapia consumului de PCP

. Naloxona este un antagonisit al opioizilor

. Naltrexona previne euforia in timpul consumului de opioizi

. Acidul ascorbic se poate utiliza in intoxicatia cu cafeina

. Naloxona poate fi utilizata in supradoza cu opioizi, atunci cand exista depresie respiratorie

. Naloxona este un agonist al opioizilor

. Antidepresivele previn aparitia delirium tremens

9. Disulfiramul produce greata si varsaturi daca este administrat innainte de consumul de alcool

1 0. Naltrexona accelereaza aparitia delirium tremens

220. Stadiile intoxicației alcoolice acute sunt:

1. Mahmureala

. Destructurarea personalității

- Stadiul de somn

. Decesul la o alcoolemie de peste 5 g la 1000

. Halucinații vizuale (șobolani, șerpi, insecte etc.)

. Stadiul euforic

- indiferența afectivă

. Cefaleea

. Stadiul ebrios

. Stadiul de comă

221. Semnele fizice din alcoolismul cronic sunt:

1. Ulcerul gastro-duodenal

. Inapetență cu scădere ponderală

- Extremităţi cianotice

. Transpirații

. Facies obosit

. Hiperpilozitate toracică și abdominală

- Tremurături ale mâinilor, mai ales la emoţii minime

- Pirozis

. Facies eritematos
ON
aR
O
Ss
Vo
1 0. Acalazia

222. Simptomatologia psihică din alcoolismul cronic include:

1. Metamorfopsii

. Anxietate

. Delir de gelozie

. Hiperestezie cutanată

- lritabilitate

. Delir de grandoare

- Labilitate emoţională

. Afazie

. Depresie

1 0. Halucinații funcţionale

223. În delirium tremens se constată:

- Tremurăturile extremităților

. Delir de otrăvire

- Pulsul trece de 100/min

. Semnul pernei psihice

. Delir de gelozie

Fond de conștiință clară

- |uzia sosiilor

- Transpirații generalizate

. Hipertermie pâna la 40 grade Celsius

. Netratat — mortalitate peste 50%

224. Depresia alcoolică se caracterizează prin:

1. Apare în cursul consumului abuziv de alcool

5. Apare post-sevraj în prima lună

6. Este în relație cu serotonina si raspunde la antidepresive SSRI

7. dei de vinovăție

8. Tulburările afective secundare apar la 90% dintre alcoolici

9. Nu trebuie tratată, sevrajul este suficient

1 0. Nu conduce la suicid

225. Tabloul clinic din psihoza Korsakov include:

1. Scăderea acuității vizuale

2. Sindrom afazo-agnozo-apraxic

3. Dureri pe traiectele nervoase, mai ales în plante

 4. Dizartrie

5. Amnezie retrogradă

6. Poate evolua către demență

7. Amnezie anterogradă

8. Nistagmus în plan vertical

9. Hipotonie musculară

10. Polinevrită

226. Complicațiile sociale din alcolism sunt:

1. Anturaj dubios

Absenteismul la locul de muncă

Riscul criminogen

. Pierderea prietenilor

- Dromomania

Fuga de acasă

- Implicarea în activități neprofitabile, riscante financiar

. Riscul violențelor în familie

9. Prăbușire financiară și socială

10. Conducerea autovehiculelor în stare de ebrietate

227. Referitor la consumul de barbiturice este corect:

1. Mioză

. Ataxie

. Hiperestezie

. Midriază

. Depresie

. Afectează coordonarea

. Ameţeli

- Dizartrie

9. Halucinaţii auditive și vizuale

10. Afectează concentrarea

228. Referitor la drogurile opiacee, este adevărat:

1. Opiul se extrage din capsula verde de Papaver Somniferum Album

. Heroina este un drog halucinogen

. Morfina deteriorează rapid și profund

. Opiul brut se extrage din semințele de mac

. Opiul conține morfină, heroină, codeină

- Morfina este injectabilă

- Opiul conține morfina, papaverină, codeină

. Codeina este un medicament

EB O N
M
SI Oa
 9. Sevrajul la heroină netratat are o mortalitate de 50%

1 0. Codeina nu dă dependență

229. Referitor la consumul de Ecstasy, este adevărat:

1. Este halucinogen

. Produce hipersalivație

. Favorizează introspecţia

. Conduce lent la obezitate

. Risc de amenoree

. Produce semne și simptome de sevraj

. Favorizează comunicarea

. Chimic se aseamănă cu amfetaminele și mescalina

. În doze mici este tranchilizant

. Nu este halucinogen

230. Fixarile comportamentale adictiv hedonice sunt:

1. Jucătorii patologici de “păcănele”

. Jucătorii patologici la pariuri

. Jucătorii patologici pe calculator

. Jucătorii patologici de cărți

. Jucătorii patologici de jocuri mecanice

. Jucătorii patologici de bungee jumping

- Practicanții de culturism

. Jucătorii patologici de popice

. Jucătorii patologici de darts

. Dependența de muncă

231. Următoarele caracteristici ale abuzului de substanțe sunt adevărate:

1. Sevrajul la amfetamine — anxietate, depresie, oboseală

2. Intoxicația cu cafeină — hipersomnie, bradicardie, hipotensiune arterială

3. Intoxicația cu amfetamine — hiperactivitate, agitație psihomotorie, midriază

4. Complicațiile utilizării cronice de cafeină — Stupor, Comă

5. Sevrajul la cafeină — hiperprosexie, hipermnezie, euforie

6. Intoxicația cu halucinogene — depresie, manie, demență

7. Complicaţiile utilizării cronice de alcool — malnutriție, ciroză, accidente, suicid

8. Complicațiile utilizării cronice de benzodiazepine - hiperprosexie, hipermnezie, scăderea nevoii de somn

9. Sevrajul la alcool - transpirații, tahicardie, anxietate, tremurături

0. Intoxicația cu alcool — scăderea inhibiției, vorbire neclară, afectarea coordonării

232. Clusterul A al tulburărilor de personalitate cuprinde:

1. Tulburarea de personalitate tip antisocial

2. Tulburarea de personalitate tip borderline

-
. Tulburarea de personalitate tip histrionic

. Tulburarea de personalitate tip narcisist

. Tulburarea de personalitate tip paranoid

i este denumit și ciudat

. Tulburarea de personalitate tip schizoid

. Tulburarea de personalitate tip schizotipal

. Tulburarea de personalitate tip dependent

. Mai este denumit și bizar

233. Clusterul B al tulburărilor de personalitate cuprinde:

. Tulburarea de personalitate tip evitant

. Tulburarea de personalitate tip borderline

Tulburarea de personalitate tip schizoid

Tulburarea de personalitate tip paranoid

. Tulburarea de personalitate tip dependent

Tulburarea de personalitate tip histrionic

. Tulburarea de personalitate tip narcisist

. Tulburarea de personalitate tip schizotipal

. Tulburarea de personalitate tip antisocial

. Mai este denumit și dramatic

234. Clusterul C al tulburărilor de personalitate cuprinde:

1. Tulburarea de personalitate tip histrionic

. Tulburarea de personalitate tip dependent

. Tulburarea de personalitate tip narcisist

Tulburarea de personalitate tip paranoid

. Tulburarea de personalitate tip obsesiv-compulsiv

i este denumit și temător

Mai este denumit și ezitant

. Tulburarea de personalitate tip antisocial

. Tulburarea de personalitate tip borderline

. Tulburarea de personalitate tip evitant

235. Pentru diagnosticul tulburărilor de personalitate sunt necesare următoarele criterii:

. În general, este ușor de tratat, deoarece pacienţii au conștiința faptului că necesită ajutor

4. Model trecător de trăire interioară și comportament, care deviază semnificativ de la normele culturale

6. Nu afectează capacitatea de funcţionare

7 . Poate fi atribuit consumului de substanţe, unei condiţii medicale sau altor tulburăripsihice
O Vo SO a = < PI - -ox Oopn pO N
Ov-
ON
R
Pa
O < PI
IS
o
OV-
-
 8. Trăsături ce se referă la percepţia altor persoane, afectivitate, relaţiile interpersonale și la controlul pulsiunilor

9. În mod tipic, apare în adolescenţa târzie

10. Flexibilitatea și persistența personalității variază în funcţie de situație

236. Pentru diagnosticul tulburărilor de personalitate sunt necesare următoarele criterii:

1. Apare în cursul copilăriei

. Este persistent și inflexibil, indiferent de situaţi

- Produc invaliditate funcțională și necesită spitalizare continuă

. În general, este dificil de tratat, deoarece pacienţii nu au conştiinţa faptului că necesită ajutor

. Model persistent de trăire interioară și comportament, care nu deviază semnificativ de la normele culturale

. Ap are la vârsta a III-a

- Model persistent de trăire interioară și comportament, care nu se încadrează în normele culturale acceptate

. Duce la afectarea capacităţii de funcţionare

9. Personalitatea variază în funcției de situație

10. Nu poate fi atribuit consumului de substanţe, unei condiţii medicale sau altor tulburăripsihice

237. Tuburarea de personalitate tip paranoid:

1. Încredere față de ceilalți

. Acţiunile celorlalți sunt consecvent interpretate ca ajutătoare

- Acţiunile celorlalți sunt consecvent interpretate ca fiind protective

. P a cientul este rezervat în a se confesa

- Pacientul este dornic în a se confesa

. Neîncredere persistentă fată de alţii

. Apropiere persistentă fată de alţii

- Acţiunile celorlalți sunt consecvent interpretate ca vătămătoare

9. Suspiciune persistentă fată de alţii

10. Acţiunile celorlalți sunt consecvent interpretate ca înșelătoare

238. Tulburarea de personalitate tip paranoid:

1. Adesea are suspiciuni în legătură cu fidelitatea partenerului

. Este inclusă în clusterul C al tulburărilor de personalitate

. Frecvent este infidel partenerului de viață

. Face parte din grupul bizar/excentric

. Nu prezintă niciodată accese de furie

. Este inclusă în clusterul B al tulburărilor de personalitate

. Frecvent are reacții de furie

. Frecvent interpretează greșit comentariile

9. Frecvent interpretează corect comentariile

10. Este inclusă în clusterul A al tulburărilor de personalitate

239. Tratamentul tulburarea de personalitate tip paranoid include:

1. Olanzapină
SI OG a
 . Terapie suportivă

. Meloterapie

. Antidepresive

. Psihoterapie

. Doze mici de antipsihotice

- Timostabilizatoare

. Aripiprazol

. Antidemenţiale

10. Răspunsul terapeutic se instalează ușor și nu prezintă recăderi

240. Tratamentul tulburarea de personalitate tip paranoid include:

1. Sunt recomandate antipsihoticele în doze mici

Nu sunt recomandate antipsihoticele întrucât pot exacerba simptomatologia psihotică

Nu include antidemențiale

Risperidonă în doze mici

Nu se recomandă benzodiazepinele pe termen lung

. Timostabilizatoare sunt folosite întotdeauna

. Nu include terapie electro-convulsivantă

. Psihoterapia nu aduce niciun beneficiu pacientului

. Art-terapie

10. Antidemențiale sunt de elecție

241. Tulburarea de personalitate de tip schizoid include:

1. Lipsa interesului pentru relațiile sexuale

. Răceală afectivă

. Detașare socială

. Interes crescut pentru relații sexuale

. Pacientul este ancorat social

. Capacitate crescută de percepție a plăcerii

. Incapacitatea de lega relații apropiate

. Pacientul are o rețea extinsă de suport social

. Prezintă hipertimie

10. Anhedonie

242. Tulburarea de personalitate de tip schizoid include:

1. Scăderea instinctului social

2. Frecvent este infidel partenerului de viață

3. Face parte din grupul bizar/excentric

4. Este inclusă în clusterul B al tulburărilor de personalitate

5. Frecvent interpretează corect comentariile

6. Nu prezintă niciodată accese de furie

Oa
SN
O
 7. Este inclusă în clusterul A al tulburărilor de personalitate

8. Dispoziția este caracterizată prin hipotimie

9. Tocire afectivă

10. Este inclusă în clusterul C al tulburărilor de personalitate

243. Tratamentul tulburarea de personalitate tip schizoid include:

1. Nu sunt recomandate antipsihoticele întrucât pot exacerba simptomatologia psihotică

. Nu se recomandă benzodiazepinele pe termen lung

- Risperidonă în doze mici

. Sunt recomandate antipsihoticele în doze mici

- Nu include antidemențiale

. Timostabilizatoarele sunt folosite întotdeauna

. Antidemenţiale sunt de elecţie

. Nu include terapie electro-convulsivantă

. Psihoterapia nu aduce niciun beneficiu pacientului

10. Art-terapie

244. Tratamentul tulburarea de personalitate tip schizoid include:

1. Răspunsul terapeutic se instalează ușor și nu prezintă recăderi

. Psihoterapia este orientată spre realizarea de relații nterpersonale

. Antidepresive

. Antiepileptice

. Antidemenţiale

. Terapie suportivă

. Antipsihotice

. Terapie holistică axată pe valenţe creștine

. Tulburările de comportament sunt corectate de către antipsihotice

10. Olanzapină

245. Tulburarea de personalitate de tip schizotipal include:

1. Comportament inadecvat

. Comportament convențional

.- Comportamente adecvate contextului social

. Tablou clinic dominat de idei dominante

. Anxietate socială

. Arahnofobie

. Comportamente xcentric

- Paranoia

. Idei de referință

10. Gândire concretă

246. Tulburarea de personalitate de tip schizotipal include:

ON
aR
 6. Minciună patologică

7. Rigurozitate în respectarea legilor

8. Distrugerea bunurilor

9. Agorafobie

1 0. Preocupare intensă față de bunăstarea societății

250. Tu Iburarea de personalitate de tip antisocial include:

1. Preocupare față de activitățile zilnice

. Lipsa remușcării pentru faptele comise

. Structură c a lmă și calculată a personalității

. Lipsă de responsabilitate

- lritabilitate

. Mai frecvent la bărbați

. Comportament riscant

. Mai frecvent la femei

9. Apare exclusiv la pacienţi sub 18 ani

1 0. Paranoia

251. Tu Iburarea de personalitate de tip antisocial include:

1. Istoric de tulburare de conduită înaintea vârstei de 15 ani

. Face parte din grupul dramatic

- Istoric de enurezis nocturn

. Este inclusă în clusterul B al tulburărilor de personalitate

. Pacient cu vârstă > 18 ani

. Face parte din grupul emoţional

. Face parte din grupul anxios

. Este inclusă în clusterul C al tulburărilor de personalitate

9. Este inclusă în clusterul A al tulburărilor de personalitate

1 0. Face parte din grupul excentric

252. Tratamentul în tulburarea de personalitate tip antisocial include:

1. Coma indusă cu insulină

Antidepresive

. Terapie electro-convulsivantă

. Psihoterapia orientată pe stabilirea unor limite clare

. Nu sunt recomandate antidepresivele

. Antipsihotice

- Nu sunt recomandate antidemențialele

. Structurarea mediului ambiant

. Malarioterapie

. Psihoterapia poate fi utilă în controlul comportamentulu

SI Oa
253. Tulburarea de personalitate de tip borderline include:

1. Impulsivitate

. dei de referință

- Stimă de sine scăzută

. Relaţii instabile

. Anxietate socială

Anhedonie

. Comportamente xcentric

. Frică de abandon

9. Sentimente de gol interior

10. Comportament adecvat contextului social

254. Tulburarea de personalitate de tip borderline include:

1. Ideaţie suicidară

Comportament convenţional

Comportamente adecvate contextului social

. Tablou clinic dominat de idei delirante

. Arahnofobie

- Iritabilitate neadecvată

. Instabilitatea dispoziţiei afective

. Gândire concretă

9. Gândire de tip „alb și negru”

10. Paranoia

255. Tulburarea de personalitate de tip borderline include:

1. Este inclusă în clusterul A al tulburărilor de personalitate

. Este inclusă în clusterul C al tulburărilor de personalitate

. Face parte din grupul excentric

- Mai frecventă la femei

. Mai frecventă la bărbați

. Este inclusă în clusterul B al tulburărilor de personalitate

. Face parte din grupul dramatic

. Face parte din grupul emoţional

9. Îi vede pe ceilalţi ca fiind fie integral buni, fieintegral răi

10. Face parte din grupul anxios

256. Tratamentul în tulburarea de personalitate tip borderline include:

1. Este recomandată internarea în regim cronic

2. Cuplarea a mai multor tehnici de psihoterapie

3. Nu sunt recomandate SSRI-urile

4. Psihoterapie extensivă
0
 5. Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei

6. Răspunsul terapeutic se instalează ușor și nu prezintă recăderi

7. Doze mici de antipsihotice

8. Psihoterapia nu aduce beneficii pacientului

9. Stabilizatori de dispoziție

10. Psihoterapia este recomandată doar pentru perioade scurte, în cursul spitalizărilor

257. Tulburarea de personalitate de tip histrionic include:

1. Apato-hipobulie

. Retragere socială

. Anxietate socială

. Comportament teatral neadecvat

. Labilitate emoţională

. Abilități de comunicare interpersonală elevate

. Comportament adecvat contextului social

. Caută atenţia celorlalți

9. Relaţii superficiale

10. Comportament seducător

258. Tulburarea de personalitate de tip histrionic include:

1. Utilizea ză aspectul exterior pentru a atrage atenţia

- Ușor sugestionabil de către ceilalţi

. Se simte incomod în situaţiile în care nu se află în centrul atenției

. Lipsa remușcării pentru faptele comise

. Lipsă de responsabilitate

Comportament riscant

- lritabilitate

. Vorbire teatrală

9. Consideră relaţiile mai profunde decât sunt ele în realitate

10. Comportament agresiv

259. Tulburarea de personalitate de tip histrionic include:

1. Individul nu este sugestibil

2. Afişează o trecere rapidă de la o emoție la alta și exprimă emoţii superficiale.

3. Este inclusă în clusterul C al tulburărilor de personalitate

4. Este inclusă în clusterul A al tulburărilor de personalitate

5 . . Interacțiunea individului cu alte persoane este adesea nepotrivită din cauza comportamentului inadecvat, cu
tentă sexuală sau provocatoare

. Face parte din grupul emoţional

7. Face parte din grupul excentric

8. Face parte din grupul dramatic

 9. Este inclusă în clusterul B al tulburărilor de personalitate

10. Face parte din grupul anxios

260. Tratamentul în tulburarea de personalitate tip borderline include:

1. Psihoterapia nu aduce beneficii pacientului

. Psihoterapie pe termen lung

. Răspunsul terapeutic se instalează ușor și nu prezintă recăderi

. Psihoterapia este recomandată doar pentru perioade scurte, în cursul spitalizărilor

. Este recomandată internarea în regim cronic

. Psihoterapie orientată pe dezvoltarea relaţiilor

. Psihoterapie stabilirea de limite

. Farmacoterapia nu este de elecţie

9. În general, este dificil de tratat, deoarece pacienţii nu au conştiinţa faptului că necesită ajutor

10. SSRI-urile sunt de elecţie

261. Tulburarea de personalitate de tip narcisist include:

1. Comportament adecvat contextului social

. Anxietate socială

. Anhedonia este prezentă întotdeauna

. Grandiozitate

. Retragere socială

. Modestie

. Comportament manipulator

. Se așteaptă să fie admirat

9. Aroganță

10. Fantezii despre succes

262. Tulburarea de personalitate de tip narcisist include:

1. Fantezii despre succes

. Acţiunile celorlalți sunt consecvent interpretate ca vătămătoare

. Suspiciune persistentă fată de alţii

. Lipsa empatiei

. Grandiozitate

. Neîncredere persistentă fată de alţii

. Sentimentul statutului deosebit

- Acţiunile celorlalți sunt consecvent interpretate ca înșelătoare

9. Comportament manipulator

10. P a cientul este rezervat în a se confesa

263. Tulburarea de personalitate de tip narcisist include:

1. Face parte din grupul emoţional

2. Face parte din grupul dramatic

aR
 - În mod tipic, apare în adolescenţa târzie

. Duce la afectarea capacităţii de funcţionare

. Poate fi atribuit consumului de substanţe, unei condiţii medicale sau altor tulburări psihice

. Este inclusă în clusterul C al tulburărilor de personalitate

. Este inclusă în clusterul B al tulburărilor de personalitate

. Face parte din grupul anxios

9. Face parte din grupul excentric

10. Este inclusă în clusterul A al tulburărilor de personalitate

264. Tratamentul în tulburarea de personalitate tip narcisist include:

1. Răspunsul terapeutic se instalează ușor și nu prezintă recăderi

. Psihoterapia este recomandată doar pentru perioade scurte, în cursul spitalizărilor

- Nu sunt recomandate antidemențialele

. Este recomandată internarea în regim cronic

. SSRI-urile sunt de elecţie

. Farmacoterapia nu este de elecţie

- Psihoterapie orientată pe acceptarea deficienţelor

. Nu sunt recomandate antipsihotice

9. În general, este dificil de tratat, deoarece pacienţii nu au conştiinţa faptului că necesită ajutor

10. Psihoterapia nu aduce beneficii pacientului

265. Tulburarea de personalitate de tip evitant include:

1. Frică de critică

. Comportament manipulator

. Grandiozitate

. Retragere socială

. Se așteaptă să fie admirat

. Critica produce discomfort pacientului

. Fantezii despre succes

. Aroganţă

9. Frică de intimitate

10. Stimă de sine scăzută

266. Tulburarea de personalitate de tip evitant include:

- Nu este dispus să se implice în relaţii cu alte persoane decât dacă este sigur căeste simpatizat

4. Preocupat de frica de respingere

6. Evită activitățile profesionale care presupun contacte interpersonale

7. - Labilitate emoţională
-
 8. Comportament seducător

9. Comportament teatral neadecvat

10. Inhibat de sentimentul inadecvării

267. Tulburarea de personalitate de tip evitant include:

1. Este inclusă în clusterul B al tulburărilor de personalitate

. Este inclusă în clusterul C al tulburărilor de personalitate

- În mod tipic, apare în adolescenţa târzie

. Face parte din grupul anxios

. Face parte din grupul temător

. Face parte din grupul dramatic

. Poate fi atribuit consumului de substanţe, unei condiţii medicale sau altor tulburări psihice

. Este inclusă în clusterul A al tulburărilor de personalitate

. Face parte din grupul excentric

10. Duce la afectarea capacităţii de funcţionare

268. Tratamentul în tulburarea de personalitate tip narcisist include:

1. Medicaţie antidepresivă

Răspunsul terapeutic se instalează ușor și nu prezintă recăderi

Psihoterapie orientată pe îmbunătăţirea stimei de sine

. Psihoterapia este recomandată doar pentru perioade scurte, în cursul spitalizărilor

. Psihoterapie de grup

. Medicaţie anxiolitică

. Psihoterapia nu aduce beneficii pacientului

. Psihoterapie individuală

. Este recomandată internarea în regim cronic

10. Antipsihoticele sunt recomandate întrucât pacienţii prezintă frecvent halucinaţii

269. Tulburarea de personalitate de tip dependent include:

1. Frica de a rămâne singur

. Necesită relații constante

. Grandiozitate

. Se așteaptă să fie admirat

. Nevoia de a fi sprijinit de ceilalți

. Aroganţă

. Comportament manipulator

. Necesită relații strânse

. Fantezii despre succes

10. Lipsa încrederii în judecata proprie

270. Tulburarea de personalitate de tip dependent include:

1. Suspiciune persistentă fată de alţii

RO N
 . Dificultatea de a lua decizii

- Acţiunile celorlalți sunt consecvent interpretate ca înșelătoare

. T eamă de e nu pierde sprijinul și aprobarea celorlalți

. Are dificultăți în a demara proiecte proprii în mod independent

Are nevoie ca alții să își asume răspunderea pentru majoritatea aspectelor importante ale vieţii sale

. Neîncredere persistentă fată de alţii

- P a cientul este rezervat în a se confesa

9. Frică de responsabilitate

10. Acţiunile celorlalți sunt consecvent interpretate ca vătămătoare

271. Tulburarea de personalitate de tip dependent include:

1. Face parte din grupul excentric

. Este inclusă în clusterul C al tulburărilor de personalitate

. Face parte din grupul dramatic

. Este inclusă în clusterul B al tulburărilor de personalitate

. Face parte din grupul anxios

. Duce la afectarea capacităţii de funcţionare

. Poate fi atribuit consumului de substanţe, unei condiţii medicale sau altor tulburări psihice

. Este inclusă în clusterul A al tulburărilor de personalitate

9. În mod tipic, apare în adolescenţa târzie

10. Face parte din grupul temător

272. Tratamentul în tulburarea de personalitate tip narcisist include:

1. Psihoterapia nu aduce beneficii pacientului

. Răspunsul terapeutic se instalează ușor și nu prezintă recăderi

- Psihoterapie reprezintă tratamentul de elecţie

. Este recomandată internarea în regim palitiv

. Psihoterapie orientată pe dezvoltarea abilităților sociale

. Antipsihoticele sunt recomandate întrucât pacienții prezintă frecvent halucinaţii

. Psihoterapie orientată pe dezvoltarea luării deciziilor

- Nu se recomandă medicaţie antipsihotică

9. Farmacoterapia nu este de elecţie

10. Psihoterapia este recomandată doar pentru perioade scurte, în cursul spitalizărilor

273. Tulburarea de personalitate de tip obsesiv-compulsiv include:

1. Grandiozitate

2. Zgârcenie

3. Se așteaptă să fie admirat

4. Aroganţă

5. Fantezii despre succes

6. Preocupat cu detalii
 7. Perfecţionist

8. Credinţe inflexibile

9. Devotare deplină pentru muncă

10. Comportament manipulator

274. Tulburarea de personalitate de tip obsesiv-compulsiv include:

1. Acţiunile celorlalți sunt consecvent interpretate ca înșelătoare

. Cele mai mici detalii interferă cu efectuarea proiectelor

- P a cientul este rezervat în a se confesa

. Suspiciune persistentă fată de alţii

. Încăpățânare

. Dificultatea de a lucra cu alții

- Scrupulozitate, rigiditate morală excesivă și inflexibilitate în materie de etică și valori

. Acumularea de obiecte nefolositoare

. Acţiunile celorlalți sunt consecvent interpretate ca vătămătoare

10. Neîncredere persistentă fată de alţii

275. Tulburarea de personalitate de tip obsesiv-compulsiv include:

1. Este inclusă în clusterul C al tulburărilor de personalitate

. Este inclusă în clusterul A al tulburărilor de personalitate

. Se mai numește tulburare de personalitate anankastă

. Poate fi atribuit consumului de substanţe, unei condiţii medicale sau altor tulburări psihice

. Este inclusă în clusterul B al tulburărilor de personalitate

. Mai este denumită și tulburarea obsesiv-compulsivă

. Face parte din grupul anxios

- În mod tipic, apare în adolescenţa târzie

. Duce la afectarea capaci i de funcţionare

10. Face parte din grupul dramatic

276. Tratamentul în tulburarea de personalitate tip obsesiv-compulsiv include:

1. Psihoterapie orientată pe dezvoltarea ideilor alternative

Antipsihoticele sunt recomandate întrucât pacienţii prezintă frecvent halucinaţii

Psihoterapie orientată pe cooperarea cu alte persoane

. Răspunsul terapeutic se instalează ușor și nu prezintă recăderi

. Psihoterapia este recomandată doar pentru perioade scurte, în cursul spitalizărilor

. Psihoterapie reprezintă tratamentul de elecţie

- Farmacoterapia nu este de elecţie

. Este recomandată internarea în regim de urgenţă

. Psihoterapia nu aduce beneficii pacientului

10. Nu se recomandă medicație antidepresivă

277. Definiția voinţei include următoarele:

ON
- Funcţie psihică

. În vederea realizării unui anumit scop

- Realizează trecerea conștientă de la o idee sau raţionament la inhibiţia unei activităţi,

. Hipoprosexie

. Stupor

. Realizează trecerea conștientă de la o idee lao activitate

Coma
. Hipomnezie

. Realizează trecerea c o nștientă de la un raţionament lao activitate

. Fugă de idei

278. Fazele desfășurării actului voliţional:

1. Hipermnezia

. Formularea scopului

. Adoptarea hotărârii

. Durerea

. Bradipsihia

. Lupta motivelor

. Hiperbulia

. Trecerea la acţiune implică efortul voliţional,

. Insomnia

10 . Execuţia (îndeplinirea) acţiunii

279. Tulburările de voinţă - disbulii sunt:

1 - Tahipsihia

2 . . Hipersomnia

3 - Senzatiile

4 - Muziile

5 . . Hiperbulia delirantă

6 . Hipobulia

7 . . Fuga de idei

8 . Hipobulia globală

9 . Hiperbulia

10 . Abulia

280. Disabulia este:

1 - Dificultatea de a trece la o acţiune

2. - O halucinatie

3 . Stupor

4 - Însoţită de perplexitate

5 . . Hipoprosexie
 6. Dificultatea de a sfârși o acţiune începută

7. Însoţită de notă afectivă negativă.

8. Apare în schizofrenie

9. Salată de cuvinte

10. Insomnie

281. Tulburări cantitative ale conştiinţei:

1. Obtuzie:

. Fuga de isei

. Hipoprosexie

. Febra

Comă:
. Stupoare

- Insomnii

. Torpoare

9. Sopor:

10. Hipermnezie

282. Tulburări calitative ale conștiinței:

1. Starea amentivă

. Hiperfagie

. Starea oneiroidă

. Duc la deformarea relaţiei cu realitatea

. Durere

. De tip delirant

. Starea crepusculară

Febra

. Atenţia

. Insomnii

283. Exagerarea nevoii de hrană:

1. Insomnie

. Bulimia

Coma
. Senzatii

. Potomania

Iluzii

. Opsomania

- Halucinatii

. Polifagia

. Dipsomania

o 3SpopA

PS v -
 5. Ficși

6. Stupor

7. Nedumeriţi

8. Disabulia

9. Largi, mari

10. Epuizaţi

288. Amimia include în definiția ei:

1. Incapacitatea de a exprima tonalitatea afectivă

. Coma

. Incapacitatea de a exprima tonalitatea afectivă prin comunicar ea nonverbală, cum ar fi gesturi

. Hipobulia

. Hipermnezia

. Hipersomnia

. Incapacitatea de a exprima sentimentele

. Incapacitatea de a exprima tonalitatea afectivă prin comunicar ea nonverbală, cum ar fi semne

9. Hiperprosexia

10. Incapacitatea de a exprima emoţii

289. Se disting următoarele tipuri de mers:

1. Mers timid

2. Mers instabil, clătinat, neregulat

3. Agnozie

4. Mania

5. Mers rapid, energic

6. Mers lent și greoi

7. Apatie

8. Abulie

9. Mers lent și nehotărât

10. Afebril

290. Ticurile sunt:

1. Mișcări atetozice

2. Sunt stereotipe

3. Apetit crescut

4. Pot reproduce un gest;

5. De obicei survin brusc, inconștient

6. Dezorientare

7. Mers lent și greoi

8. Depresie

9. Pot avea caracter semiconștient

10. Mișcări clonice

291. Diagnosticul catatoniei include:

1. Negativism extrem

. Ecolalia sau ecopraxia

. Stupor

- mobilitatea motorie

. Hipersomnia

Durerea

- Mișcări anormale

. Fugă de idei

. Episoade de activitate psihomotorie

. Halucinatii

292. Ev a luarea vorbirii este legată de producţia fizică avorbirii care vafi descrisă prin:

1. Durere

. Flux (monosilabice, mut)

- Dispoziția

. Ritm (monoton, balbism, neclară, bolborosit, crescut sau scazut)

. Fluenţă (ușurința cu care pacientul pare să producă vorbire)

. Viteza (rapidă, sacadată, sub presiune, încetinită,

- Insomnie

. Agnozie

9. Tonalitate

10. Apraxie

293. Tulburări ale activității motorii sunt:

1. Bradiokinezia

. Imaginaţia

. Apraxia

. Halucinaţii

. Gândirea

- Insomnia

- Agitaţia

. Hiperkinezia

9. Akinezia

10. Voința

294. Modalităţi de comportament:

1. Allomnezii

2. Socializae

3. Bradipsihie
 4. Logoree

5. Adaptabilitate

6. Evitant

7.Muzii

8. Tiranic

9. Adeziv

10. Disabulie

295. Funcții de sinteză sunt:

1. Intelect

- Disabulia

. Fuga de idei

. Personalitate

. Caracter

. Anorexia

- Conştiință

. Temperament

9. Durerea

10. Bulimia

296. Psihodiagnosticul expresiei include:

1. Gândirea

Atenţie

. Ținuta vestimentară

Vocea

. Atitudine

. Percepția

- Imaginaţia

. Mimica, pantomimica

. Privirea,

. Memoria

297. Caracterul este:

1. Ansamblu de trăsături observabile, achiziţionate prin experienţă de viaţă

2. Hipermnezie

3. Allomnezii

4. Ansamblu de trăsături observabile, achiziţionate prin educaţie

5. Voinţă

6. Diferenţiază personalităţile între ele după criteriul atitudin ii faţă de sine și faţăde cei din jur

7.Muzii
 8. Imprimă unei persoane o anumită manieră de comportament în relaţiile cu ceilalţi sau faţă de anumite
obiecte

9. Un ansamblu de trăsături observabile

10. Halucinaţii

298. Funcţiile de sinteză ale personalităţii:

1. Intelectul

Caracterul

Comportamentul
- Muzii

. Aprosexia

. Temperamentul

- Abulia

. Conştiinţa

9. Senzaţia

10. Halucinaţii

299. Tulburări ale voinţei sunt prezente în:

1. Hipoprosexia

- Manie

. Tulburărilor de personalitate

. Catatonie

.Logoree

Toxicomanii

- Imaginaţia

. Tulburările obsesiv-compulsive

9. Hipomnezia

10. Verbigeraţia

300. Stările disociative pot apare în:

1. Tahicardie

6. Transa disociativă

7 .Logoree

8. Alcoolism

9. Transa hipnotică

10. Iluzii

301. Stările disociative includ:

. Apraxia

. Depersonalizarea

- Muzii

. Agnozia

. Stările mistice

- Insomnia

. Transa disociativă

. Starea crepusculară

. Agrafia

. Fuga psihogenă

302. Pentru a putea initia un plan de nursing trebuie sa:

1. Sa nu determinati daca familia este bine informata cu privire la boala

. Sa nu aveti in vedere simptomele pozitive

- Minimizati nivelul de functionare si autonomie

. Evaluati simptomele pozitive si negative

. S a nu evaluati capacitatea pacientului de a desfasura activitatile cotidiene

. Maximizati nivelul de functionare si autonomie

. Recunoasteti schizofrenia

. Evaluati sistemul de sprijin

. Stabiliti incredere si construiti relatia cu pacientul

. Recunoasteti tulburarea afectiva bipolara

303. Diagnosticele de nursing privind schizofrenia cuprind:

1. Procesul de gandire afectat

2. Prezenta unei tulburari mentale , precum schizofrenia, nu are un impact major asupra familiei pacientului

3. Coping defensiv

4. Perceptie senzoriala perturbate : auditiva si verbala

5. Continutul si tiparele de vorbire nu prezinta alterari

6. Functionalitate familiala redusa

7. Perceptia senzoriala este nemodificata patologic , nu prezinta halucinatii

8. Comunicare verbala deficitara — functie de comunicare slaba

9. Pacientii bolnavi de schizofrenie nu au idei delirante, care sa le afecteze procesul de gandire

0. P acientii cu o forma progresiva a bolii nu sunt d in ce ince mai izolati

304. Interventiile de nursing privind comunicarea verbala deficitara cuprind:

1. Pastrati mediul calm, linistit si cat mai lipsit de stimuli posibili

2. Evaluati daca incoerenta in vorbire este cronica

3. Nu conte a za gradul de dificultate a limbajului utilizat

4. Planificati perioade lungi si rare

5. Folositi cuvinte cl a re sau simple, cu pastrarea cat mai simpla a instructiunilor

O
 6. Planificati perioade scurte si frecvente

7. Mediul in care comunicati nu conteaza, poate fi galagie si zgomot

8. Anu se lua in calcul durata medicatiei psihotrope

9. Pastrati vocea la un volum scazut si vorbiti incet cat maim ult posibil

10. Cand nu intelegeti un pacient, nu spuneti ca intampinati aceasta dificultate

305. Caracteristicile interactiunii sociale afectate sunt:

1 - Raspuns emotional adecvat

. Fara disconfort verbalizat sau observant in situatii sociale

. incapabil sa stabileasca contactul vizual sau sa initieze ori sa raspunda la progresele sociale ale altora

. Pacientul petrece timp singur

. Capabil de a stabili si mentine contactul vizual

. Raspuns emotional inadecvat

- Disconfort verbalizat sau observant in situatii sociale

. interactiune disfunctionala cu ceilalti

. Pacientul petrece foarte putin timp singur

. interactiune functionala cu ceilalti

306. Interventiile de nursing privind interactiunea sociala afectata cuprind :

1. Daca pacientul este delirant, oferiti activitati cat mai complexe

. Mediul in c are comunicati nu are importanta

. Puteti atinge pacientul de cate ori credeti ca este necesar

. Evitati sa atingeti pacientul

. Identificati simptomele pe c are pacientul leare atunci cand incepe sa file anxios in context social

. Daca pacientul este foarte paranoic, sunt recomandate activitatile de grup

. Daca pacientul este foarte paranoic, sunt recomandate activitatile solitare

. Structurati activitatile care functioneaza in ritmul si activitatea pacientului

. Structurati activitatile care functioneaza in ritmul si activitatea dumneavoastra si nu a pacientului

10. Pastrati pacientul intr-un mediu cat mai liber de stimuli

307. Relatia dintre interventia de nursing si ratiune privind Interactiunea sociala afectata presupune:

1. Daca pacientul are tulburari de concentrare , oferiti activitati complexe — acestea ajuta pacientul sa isi mute
atentia de la continutul ideatiei delirante la mediul inconjurator

Educati pacientul sa ramana in activitatea tunci cand se simte agitat — nu educa pacientul asupra metodelor
folosite in tratarea anxietatii

- Identificati simptomele pe c are pacientul leare atunci cand incepe sa file anxios in context social- anxietatea
crescuta nu poate inten si fica agitatia, agresivitatea si suspiciozitatea

. Abilitatile utile de coping de care pacientul va avea nevoie sunt abilitatile de conversatie si aservitate- acestea
sunt abilitati pentru a face fata lumii

. Identificati simptomele pe c are pacientul leare atunci cand incepe sa file anxios in context social- anxietatea
crescuta poate inten si fica agitatia, agresivitatea si suspiciozitatea

. Evitati sa atingeti pacientul — atingerea unei persoane necunoscute poate fi interpretata gresit
Vo
o-
ON
R
Oaa
 7. Educati pacientul sa se retraga atunci cand se simte agitat — educa pacientul asupra metodelor folosite in
tratarea anxietatii

8. Incer ca ti sa in corporati pe cat posibil interesele pacientului in planificarea activitatilor — cresc sansele ca
pacientul sa participle si sa ii faca placere

9. Evitati sa atingeti pacientul — atingerea unei persoane necunoscute nu poate fi interpretata gresit

10. Incer ca ti sa in corporati pe cat posibil interesele pacientului in planificarea activitatilor - scad sansele ca
pacientul sa participle si sa ii faca placere

308. Interventii de nursing privind comunicarea verbala sunt:

1. Identificati simptomele pe c are pacientul leare atunci cand incepe sa file anxios in context social

2. Identific a ţi durata medicației psihotrope a clientului

3. Cand nu intelegeti un pacient, comunicati acest lucru

4. Cand pacientul este pregatit, introduceti strategii care pot reduce la minim anxietatea

5. Inv a ta sa inlocu iesti gandurile irationale cua fi rmatiirationale

6. Folositi explicatii simple, concrete

7. Daca pacientul este foarte paranoic, sunt recomandate activitatile solitare

8. Incer ca ti sa in corporati pe cat posibil interesele pacientului in planificarea activitatilor — cresc sansele ca
pacientul sa participle si sa ii faca placere

9. Incer ca ti sa in corporati pe cat posibil interesele pacientului in planificarea activitatilor — cresc sansele ca
pacientul sa participle si sa ii faca placere

10. Evitati sa atingeti pacientul

309. Caracteristici definitorii ale perceptiei audtiva/vizuala alterata:

1. Dezorientare temporo spatiala si auto si allo psihica

. Disconfort verbalizat sau observant in situatii sociale

- P a ttern de comunicarea lterat

. Distorsiuni auditive

. Raspuns emotional inadecvat

. incapabil sa stabileasca contactul vizual

. Petrece timpul singur

- Halucinatii

. interactiune disfunctionala cu ceilalti

. Solilocvie

310. Caracteristici definitorii ale interactiunii sociale afectata:

1. Incapabil sa stabileasca contactul vizual

2. Disconfort verbalizat sau observant in situatii sociale

3. Modificari ale acuitatii senzoriale

4. interactiune disfunctionala cu ceilalti

5. Raspuns emotional inadecvat

6. Solilocvie

7. Distorsiuni auditive
 8. Dezorientare temporo spatiala si auto si allo psihica

9. Petrece timpul singur

10. Halucinatii

311. Obiective privind perceptia auditive/ vizuala alterata:

1. C a pacitatea funcţională și socială a pacientului va fi alterată

. Pa cientul va în văța să se abţină îna răspunde halucinaţiilor

- Pacientul își va monitoriza nivelul de anxietate.

. Pacientul va cauta contacte sociale de sustinere.

. C a pacitatea funcţională și socială a pacientului va fi conservată

- Pacientul va enunța trei simptome pe c are le are atunci când nivelul de strees este ridicat.

- P acientul va folosi abilitățile adecvate pentru a iniția și menţine o interacţiune.

. Pa cientul nu va în văța să se abțină îna răspunde halucinaţiilor

9. Pacientul va folosi abilități sociale adecvate în interacțiuni.

10. P acientul va simți faptul că vocile sunt mai puţin frecvente sub influența medicației și a asistenței medicale.

312. Relatia dintre inerventia de nursing si ratiune privind perceptia vizuala/auditive alterata este:

1. Fiţi atenți la semnele creșterii fricii, anxietății sau agitației- s-ar putea să anunțe o activitate halucinatorie

2. Nu este indicat sa ajutati clientul să identifice momentele în care halucinaţiile sunt cele mai răspândite și
înspăimântătoare- nu ajuta asistentul si pacientul sa identifice situatiile critice

3. Daca vocile ii spun pacientului sa raneasca pe sine sau pe ceilalti, nu este cazul sa luati masurile necesare cu
precautie - pacientii nu respecta deseori poruncile halucinate

4. Acceptați faptul că vocile sunt reale pentru client, dar explicați că auziți vocile- Validarea faptului că realitatea
dvs. include voci poate ajuta clientul să privească cu îndoială validitatea vocilor sale.

5. Daca vocile ii spun pacientului sa raneasca pe sine sau pe ceilalti, luati masurile necesare cu precautie —
pacientii respecta deseori poruncile halucinate

6. Ignorati semnele creșterii fricii, anxietății sau agitaţiei- s-ar putea să anunțe o activitate halucinatorie

7. Ajutaţi clientul să identifice momentele în care halucinațiile sunt cele mai răspândite și înspăimântătoare-
ajuta asistentul si pacientul sa identifice situatiile critice

8. Explorează modul în care sunt experimentate halucinațiile de către pacient - explorarea halucinaţiilor și
împărtășirea experienței pot ajuta pacientul să se simtă capabil să gestioneze halucinaţiile.

9. Acceptaţi faptul că voci le sunt reale pentru client, dar expli cați că nu auziți vocile, faceți referire la vocica
„Voci le voastre” sau „vocile pe care le auziți”- Validarea faptului că realitatea dvs. nu include voci poate ajuta
clientul să privească cu îndoială validitatea vocilor sale.

10. Nu este necesar sa urmariti modul în care sunt experimentate halucinațiile de către pacient - explorarea
halucinaţiilor și împărtășirea experienței pot ajuta pacientul să se simtă capabil să gestioneze halucinațiile.
 6. Nivelul de anxietate resimtit de pacient va fi crescut

7. Pacientul nu va ajunge să realizeze că "gândurile” sunt mai puţin intense și frecvente datorită medicației

8. Pacientul nu va verbaliza recunoașterea gândurilor delirante dacă persistă

9. Pacientul va fi capabil să se concentreze pe anumite sarcini până la finalizarea acestora.

1 0. Pacientul va dobândi încredere față de echipa medicală în cel puţin o săptămână

314. Interventiile de nursing privind tulburarile de gandire sunt:

1. Încercați să înțelegeţi semnificația acestor credințe pentru pacient

4. Nu înce rcaţi să convingeţi pacientul de faptul că ceea ce gândește nu este adevărat

5. Explicați și asiguraţi-vă că pacientul înțelege procedurile medicale înainte de aplicarea acestora

6. Încurajați obiceiurile sănătoase precum: respecarea regimului medicamentos, de somn, de igienă mintală,
reducerea consumului de alcool

7. Nu acceptați ideile delirante ale pacientul ca modul în care acesta percepe realitatea

8. Încurajați obiceiurile sănătoase precum: nerespecarea regimului medicamentos, de somn, de igienă mintală,
cresterea consumului de alcool

9. Nu explicați și nu este cazul sa va asiguraţi că pacientul înțelege procedurile medicale înainte de aplicarea

acestora

1 0. Ince rcaţi să convingeţi pacientul de faptul că ceea ce gândește nu este adevărat

315. Coping defensiv — caracteristici definitorii:

1. Grandiozitate

2. Dificultate in testarea realitatii

3. Convingeri false despre intentia altora

4. Pacientul va dobândi încredere față de echipa medicală în cel puţin o săptămână

5. Atitudine superioara fata de ceilalti

6. Pacientul va fi capabil să se concentreze pe anumite sarcini până la finalizarea acestora.

7. C a pacitatea funcțională și socială a pacientului va fi conservată

8. P acientul va în văța să se abțină îna răspunde halucinaţiilor

9. Pacientul va dobândi două aptitudini prin care să minimizeze gândurile delirante.

0. Negarea problemelor evidente

316. Coping defensiv- carateristici definitorii:

1. C a pacitatea funcţională și socială a pacientului va fi conservată

2. Pacientul va dobândi două aptitudini prin care să minimizeze gândurile delirante.

3. Dificultate in stabilirea sau mentinerea relatiilor

4. Atitudine inferioara fata de ceilalti

5. Grandiozitate

6. Afirmarea si discutarea problemelor existente

7. Ostilitate, agresivitate sau idei de omucideri

 8. Dificultate in testarea realitatii

9. P acientul va în văța să se abțină îna răspunde halucinaţiilor

1 0. Rationalizarea esecurilor

317. Obiectivele privind planul de nursing al coping-ului defensive sunt:

1. P acientul va de monstra două modalități constructive nou învățate dea face față stresului și sentimentului de

neputinţă.

. C a pacitatea funcţională și socială a pacientului va fi conservată

- Pacientul va menține conformitatea medicală.

. Pacientul va învăța o tehnică de reducerea stresului

. Pacientul va identifica o acţiune care îl ajută pe client să se simtă mai controlat asupra vieții sale.

- Pacientul va interacționa corespunzător cu ceilalți.

- Pacientul își va monitoriza nivelul de anxietate.

își
 9. Folosiţi un limbaj clar și simplu atunci când comunicaţi cu un pacient suspicios.

1 0. Stabiliţi limitele într-un mod clar, folosind un ton calm.

320. In cea ce priveste functionalitatea familiala redusa, carateristicile definitorii sunt:

1. Modificari in exprimarea conflictului in familie

2. Schimbari in tiparele de comunicare si luarea deciziilor

3. P acientul va în văța să se abțină îna răspunde halucinaţiilor

4. Schimbari in participarea la rezolvarea problemelor

5. Deficitul de cunostinte in ce a ce priveste sprijinul comunitar si de ingrijire a sanatatii

6. Dificultate in testarea realitatii

7. Dificultate in stabilirea sau mentinerea relatiilor

8. Schimbari in sprijinul reciproc

9. Rationalizarea esecurilor

0. Ostilitate, agresivitate sau idei de omucideri

321. Interventiile de nursing cu privire la functionalitatea familiala redusa, includ:

1. Ev aluarea nivelul actual de cunoștințe al membrilor familiei despre boală și despre medicamentele utilizate

pentru tratarea bolii.

2. Fara enunt

3. Învăț a rea pacientul și familiei a simptomelor de avertizare ale recăderii.

4. Ide ntific a rea capacitatii familiei dea face față (de exemplu, experiența pierderii, sarcina îngrijitorului, sprijinul

necesar).

5. Acceptarea ideilor delirante ale pacientul ca modul în care acesta percepe realitatea.

6. Încercarea de a înțelege semnificația acestor credințe pentru pacient.

7. Informarea familiei clientului în termeni clari și simpli despre terapia psihofarmacologică: doză, durată,
indicație, efecte secundare și efecte toxice. Informațiile scrise ar trebui să fie date și pacientului și membrilor
familiei.

8. Explicați și asiguraţi-vă că pacientul înțelege procedurile medicale înainte de aplicarea acestora

9. Nu este necesara informarea familiei clientului în termeni clari și simpli despre terapia psihofarmacologică:
doză, durată, indicație, efecte secundare și efecte toxice. Informaţiile scrise ar trebui să fie date și pacientului
și membrilor familiei.

1 0. Ide ntific a rea capacitatii familiei dea face față (de exemplu, experiența pierderii, sarcina îngrijitorului, sprijinul

necesar).

322. Urmatoarele sunt diagnostice de nursing:

1. Tulburari de echilibru

2. Mobilitate fizica crescuta

3. Dificultati de adaptare

4. Tulburari de tranzit

5. Tulburari senzoriale

6. Fobie sociala

7. Tulburari in metabolismul glucidic

- Pacientul este retras

Prezenta sentimentelor de apartenenta

Ciclu de somn afectat

Somn odihnitor

Viata sociala crescuta

Comportament ostil

. Pacientul este exagerat de comunicativ

- Pacientul este necomunicativ

. Relationare crescuta

. Tulburari cognitive

334. Caracteristicile definitorii de adaptare ale familiei pot fi:

1. Somn odihnitor

. Stres

. Comunicare excelenta intrafamiliala

. Insecuritatea sociala

. Rezult a te nesatisfăcătoare ale încercărilor de asistare a pacientului

. Capacitatea de a-si mentine un aspect ingrijit

- Bradilalie

. Stima de sina crescuta

. Anxietate

. Izolare sociala

335. Dromomania sau ratacirea — caracteristici definitorii:

1. Izolarea de ceilalti

Inc a pacitatea de a localiza repere familiare

Comportament ostil

Sentimente de respingere

Ambulatie fara tintă

. Căutare persistentă de persoane sau obiecte

. indiferenta fata de ceilalti

. Ciclu de somn afectat

. Mișcare frecventă sau continuă

. Mișcare fără destinație planificată

336. Riscuri de ranire — caracteristici definitorii:

1. Deficite neurosenzoriale

2. Incapacitatea de a fi convins să rămână în locaţia actuală

3. Agitatia

4. Mobilitate modificată

5. Malnutriție
 6. Mers inainte si inapoi

7. Incapacitatea de a localiza repere familiare

8. Modificarea tegumentelor

9. Mișcare fără destinație planificată

10. Confuzie, dezorientare

337. Interventiile privind riscurile de ranire in planul de nursing sunt:

1. Distra ge atenția unui pacient agitat sau care manifesta un comportament periculos precum incercarea de a
se da jos din pat urcandu-se pe gardul acestuia.

. instruiti familia cu privire la instalarea incuietori lor cu zavor , garduri, incuietori ferestre

. Ajutaţi persoanele cele mai apropiate să identifice riscul de pericole care pot apărea.

- Indicaţi familiei să anunțe vecinii și / sau poliția locală cu privire la starea pacientului șila tendința sa de
rătăcire.

. Insta la rea alarmelor de pat sau de covoare sensibile la presiune.

. Evaluarea motivelor specifice pentru rătăcire, dacă pacientul este capabil să verbalizeze motivația

- Evaluaţi mediul înconjurător al pacientului pentru pericole și îndepărtați-le.

. Mențineţi iluminarea adecvată și căi libere fara obstacole.

. Instruiți familia să fie pregătită pentru posibilele încercări de evadare și să țină la zi fotografiile pacientului și
alte informaţii disponibile.

10. Eliminați sau minimizațţi sursele de pericole din mediu.

338. Interventiile privind riscurile de ranire in planul de nursing sunt:

1 Nu este necesara ment in erea iluminarii adecvate , in special pe timpul noptii

2. Insta la rea alarmelor de pat sau de covoare sensibile la presiune.

3. Instruiți familia să păstreze căi libere, sa mute mobilierul langa perete, sa elimine covoarele, sa scoata roțile
de la paturi și dela scaune daca exista sa u sa le blocheze în loc, și să păstreze camerale și holurile bine
luminate.

. Încurajarea pacientului să participe la activități, dacă poate face acest lucru.

. In stadiile finale , pacientul nu trebuie lasat nesupravegheat

- Instruiți familia să aplice protecție peste prizele electrice, termostate și butoanele cuptorului, aragazului.

- Dacă este posibil, evitați utilizarea dispozitivelor de reţinere.

. Evaluarea pacientului pentru sete, foame, durere sau disconfort și nevoia de toaletă.

. Mențineţi iluminarea adecvată și căi libere fara obstacole.

1. Evaluati pacientul pentru hiperoralitate

339. Rezultatele dorite privind planul de nursing cu privire la riscul de ranire sunt:

1. Familia va putea identifica și elimina pericolele din mediul pacientului

2. Pacientul va putea participa la activități.

ți .

3. Membrii familiei vor avea o capacitate crescua de cooperare în ceea ce privește boala pacientului și nevoile

de îngrijire.

4. Pacientul se va putea mobiliza în siguranță ș in uva avea ieșiri neplanificate.

5. Pacientul va ramane in siguranta
 6. Familia se va asigura ca masurile de siguranta sunt instituite si respectate

7. Pacientul va avea un comportament de rătăcire minimizat.

8. Pacientul va avea comportamente de rătăcire minime și nu va suferi răni

9. Pacientul va ramane intr-un mediu sigur, fara complicatii sau leziuni

10. Se reduc numarul si complexitate ranilor

340. Interventiile de nursing in dificultatile de adaptare ale familiei sunt:

1 . Asiguraţi perioade de odihnă și somn; evitați situațiile care provoacă frustrare, agitaţie sau supraîncărcare
senzor ia l ă .

2. Oferiți activități diversificate adecvate abili tății fu ncţionale.

3. Oferiţi posibilitatea familiei de a-și exprima îngrijorările și lipsa de control al situaţiei.

4. Evaluarea cunostintelor f amiliei cu privire la boala și la comportamentele imprevizibile ale pacientului, dar și
la posibilele reacții violente.

5. Identificaţi posibilele sisteme de sprijin și capacitatea de a participa la activi social e .

6. Evaluarea nivelului oboselii familiei, expunerea socială redusă a acesteia, sentimentele legate de inversarea
rolului în îngrijirea pacientului și cerințele crescânde ale pacientului.

7. Evaluarea sentimentelor pacientului cu privire la problemele sale comportamentale, a sentimentelor negative

despre sine, a capacitatatii de a comunica, a anxietatii, depresiei și sentimentului de neputinţă.

8. Asistaţi familia să identifice reacțiile și comportamentele pacientului, precum și motivele acestora.

9. Ajutaţi la definirea problemei și la utilizarea tehnicilor de coping si rezolvare a ei.

10. Instruiți pacientul / familia cu privire la planificarea perioadelor de odihnă și a activităților din timpul zilei.

341. Interventiile de nursing privind izolarea sociala cuprind:

1 . Instruiți pacientul / familia cu privire la planificarea perioadelor de odihnă și a activităților din timpul zilei.

2. Evaluati pacientul pentru hiperoralitate

3. Evaluarea sentimentelor pacientului cu privire la problemele sale comportamentale, a sentimentelor negative

despre sine, a capacitatatii de a comunica, a anxietatii, depresiei și sentimentului de neputinţă.

4. Oferiţi activități diversificate adecvate abilității funcţionale.

5. Asiguraţi perioade de odihnă și somn; evitați situațiile care provoacă frustrare, agitaţie sau supraîncărcare
senzor ia l ă .

6. Instruiți familia să păstreze căi libere, sa mute mobilierul langa perete, sa elimine covoarele, sa scoata roțile
de la paturi și de la scaune daca exista sau sa le blocheze în loc, și să păstreze camerale și holurile bine
l umi n ate.

7. Încurajarea pacientului să participe la activități, dacă poate face acest lucru.

8. Nu este necesara mentinerea iluminarii adecvate , in special pe timpul noptii

9. In stadiile finale , pacientul nu trebuie lasat nesupravegheat

10. Identificaţi posibilele sisteme de sprijin și capacitatea de a participa la activități sociale.

342. Tulbur are de anxietate poate fi obiectivată prin:

1. Muzii

2. Hiperactivitate

3. Liniște sufletească

4. Neliniște
 5. Vorbire calmă

6. Somn

7. Control slab al impulsurilor

8. Hemoroizi

9. Sentimente de disconfort, teamă sau neputinţă

4 0. Flatulență

343. În asistenţa tulburării de anxietate se urmăresc îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Reducerea nivelului de anxietate

. Control slab al impulsurilor

- Neliniște

. Sentimente de disconfort, teamă sau neputinţă

. Discuţii despre sentimentele de groază, anxietate

. Răspuns la tehnicile de relaxare cu un nivel scăzut de anxietate.

. Reducerea atacurilor de panică

- Muzii

. Hiperactivitate

. Lipsa rănilor corporale/emoţionale

344. În asistenţa tulburării de anxietate se urmăresc îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Inducerea gândurilor negative

2. Rămâneți cu clientul în orice moment când nivelul de anxietate este ridicat, sa asiguram pacientul cu privire la
siguranța și securitatea lui.

3. Țipaţi la pacient când are flash back-uri

4. Păstraţi o manieră calmă, evitarea atitudinilor amenințătoare în timp ce lucraţi cu pacientul

5. Încurajați pacientul sa vorbească despre experiențele traumatice într-un cadru amenințător

6. Oferă măsuri de reasigurare și confort

7. Stabiliți și menţineţi o re lație de încredere prin ascultarea pacientul; arătând căldură, răspunzând direct la
întrebări, oferind acceptare necondiționată; fiind disponibil, respectând spațiului personal al pacientul.

8. Forțați pacientul să facă alegeri

9. Păstrați calmul în abordarea dumneavoastră față de pacient

1 0. Părăsiți pacientul in timpul atacurilor de panică

345. În asistenţa tulburării de anxietate se urmăresc îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Păstraţi o manieră agresivă

2. Rămâneți cu pacientul în timpul atacurilor de panică. Folosiţi instrucţiuni scurte și simple.

3. Oferă măsuri de disconfort

4. Educați pacientul despre faptul că tulburările de anxietate sunt tratabile.

5. Evitaţi să cereţi sau să forțați clientul să facă alegeri.

6. Pierdeţi-vă calmul în abordarea dumneavoastră

 7. Încurajați p ar ticiparea clientului în exerciţii de relaxare, cum ar fi respirația profundă, relaxarea musculară
progresivă, imaginația ghidată, meditaţia

8. Mutaţi clientul într-o zonă agitată cu stimuli maximali

9. Dramatizarea situației într-un mod catastrofal paroxistic

10. Interacţi onaţi într-o manieră calmă, reduceţi stimularea din mediului și asiguraţi o izolare temporară, așa cum
este indicat.

346. Fobia poate fi obiectivată prin:

- Comportamente cognitive care indică panică

5. Conștientizarea și recunoașterea temerilor

6. Semnul Salus Gunn

7. Încleștare sfincteriană

8. Comportamente mentale care indică panică

9. Stimul fobic

10. Flatulență

347. În asistența fobiilor se urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

. Stimulare fobogenă

. Izolarea pacientului

. Scăderea funcţionalității

- Sugerați clientului să înlocu iască gândurile negative cugândurile pozitive.

. Nediscutarea cu pacientul despre fobii

. Prezent a ți și discutați realitatea situației cu clientul pentru a recunoaște aspectele care pot fi modificate și
cele care nu.

7. Nefuncţionalitate înaltă

8. Inclu de ți clientul în luarea deciziilor legate de selectarea strategiilor alternative de coping.

9. Exploraţi percepţia clientului cu privire la amenințarea integrității corporale sau la adresa conceptului de sine.

10. Asiguraţi-vă pacientul cu privire la siguranța și securitatea lui

348. În asistența fobiilor se urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Explorați lucruri care pot scădea nivelul de frică și le menţine ușor de gestionat

. Încurajați clientul să exploreze sentimentele de bază care ar putea contribui la temeri iraționale

. Încurajați clientul să împărtășească fricile și sentimentele aparent nenaturale cu alții..

. Expunerea bruscă la stimuli fobogeni

- Încurajarea consumului de etanol

. Asigurarea insecurității fizice

. Încurajați clientul să își stabilească obiective din ce în ce mai ample.

. Sensibilizare sistematică
 9. Discutați procesul de gândire despre obiectul/situația de temut înainte ca acesta să apară.

1 0. Menţinerea unui ton ridicat în comunicarea cu pacientul

349. Coping-ul ineficient din tulburarea de anxietate poate fi obiectivată prin:

1. Comportament ritualic

- Șamanism holistic

- Exmatriculare

. Incapacitatea de a satisface nevoile de bază

. Incapacitatea de a îndeplini așteptările rolului

. Rezolv a rea necorespunzătoare a problemelor

. Gânduri obsesive

. Plagiat

. Părăsirea domiciliului

. Copierea temei

350. În coping-ul ineficient din tulburarea de anxietate se urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Incapacitatea de a îndeplini așteptările rolului

2. Pacientul va verbaliza semnele și simptomele anxietăţii în creștere

3. Rezolv a rea necorespunzătoare a problemelor

4. Comportament ritualic

5. P a cientul va de monstra capacitatea dea întrerupe gândurile ob sesive și dease abţine de la comportamente
ritualice.

6. Gânduri obsesive

7. Pacientul va reduce participarea la comportamentul ritualic.

8. P acientul va interveni pentru a menţine anxietatea la un nivel gestionabil.

9. Incapacitatea de a satisface nevoile de bază

1 0 . Pacientul va de monstra capacitatea de co p ineficient ă.

351. În asistența coping-ul ineficient din tulburarea de anxietate se urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Încurajarea dependenței comportamentale

. Ton agresiv în comunicare verbală

- Menţine anxietatea la un nivel copleșitor

. Încurajează independența și oferă întăriri pozitive pentru comportamentele independente.

. Oferiți întărire pozitivă pentru comportamentele non-ritualiste.

. Cultivarea gândurilor obsesive

- La începutul terapiei, acordați mult timp pentru ritualuri. Nu judecați și nu exprimați dezaprobarea
comportamentului.
- Gesturi bruște, imprevizibile.

9. Evaluați nivelul de anxietatea l clientului. Investigaţi tipurile de situaţii care cresc anxietatea și auca rezultat
comportamente ritualice.

1 0. Limitaţi treptat timpul alocat comportamentului ritualic pe măsură ce clientul devine mai implicat în
activitățile clinicii.
RO N
Oa
N
352. Sentimentul de neputinţă din tulburarea de anxietate poate fi obiectivată prin:

1. Expresii verbale de a nu avea control

2. Reticența de a exprima adevăratele sentimente

3. Neparticiparea la îngrijire sau la luarea deciziilor atunci când sunt oferite

4. Redoare articulară

5. Opistotonus

6. Tărie volițională

7. Dependența de alții, care poate duce la iritabilitate, resentimente, furie și/sau vinovăție.

8. Putere musculară

9. Apatie

10. Onicomicoză

353. În asistența sentimentului de neputinţă din tulburarea de anxietate se urmărește îndeplinirea următoarelor
obiective:

1. Ajutaţi clientul să-și asume cât mai multă responsabilitate pentru propriile practici de auto-îngrijire.

. Ajutați clientul să își stabilească obiective realiste.

. Neajutorare

. Stilul de viaţă al neputincios

. Ajutați să identifice zonele situațiilor pe care clientul le poate controla.

. Dezaprobarea din partea celorlalți

. Ajută clientul să identifice situațiile de viață care nu sunt în capacitatea lui de control; încurajează verbalizarea
acestor sentimente.

. Feedback negativ constant

. Identificaţi modalități și cazuri în care clientul poate obţine satisfacţie și încurajați participarea la aceste
activități; oferă întărire pozitivă pentru acestea

10. Apatie

354. Izolarea socială din tulburarea de anxietate poate fi obiectivată prin:

1 - Participarea de bunăvoie la activitățile de terapie

. Acţiuni cu sens

. Sentimente de împlinire

. Nesiguranță în public

. Sociabilitate crescută

. Nesiguranță în public

. Contact vizual absent

. Participarea la evenimente publice

. Retragere

. Necomunicare

355. În izolarea socială din tulburarea de anxietate se urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Cultivarea sentimentelor de respingere

 2. Pacientul va participa la activitățile de terapie îns oţit deo persoană de sprijin de încredere.

3. Agresarea pacientului

4. Necomunicare

5. Pacientul va petrece în mod voluntar timp cu alți pacienți în activităţi de grup.

6. Acţiuni repetitive fără sens

7. Retragere socială

8. Participarea de bunăvoie la activitățile de terapie

9. Pacientul va petrece în mod voluntar timp cu membri ai personalului în activități de grup.

0. Sprijin de încredere

356. În asistența izolării sociale din tulburarea de anxietate se urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Îngrădește spațiul personal al pacientului

. Creștere a nivelului de panică a pacientului

. Încurajează izolarea socială

. Transmiteţi o atitudine de pozitivă de acceptare, prin contacte scurte și frecvente.

. Fiți alături de client pentru a oferi sprijin în timpul activităților de grup care pot fi înfricoșătoare sau dificile

pentru el.

. Îndeplinește toate promisiunile.

- Atinge frecvent pacienții

. Tranchilizaţi excesiv pacientul

. Fii sincer

1. Arătaţi apreciere pozitivă necondiționată.

357. În asistența izolării sociale din tulburarea de anxietate se urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Precauţie la atingere.

2. Discuta ți cu clientul de spre semnele creșterii anxietății și despre tehnicile de amelior are a răspunsului, cum ar
fi exerciţii de respirație, oprirea gândurilor, relaxare, meditație.

. Administraţi medicamente tranchilizante așa cum este recomandat; monitorizați efectele secundare adverse.

. Oferiţi recuno a ștere și întărire pozitivă pentru interacțiunea voluntară a pacienților cu ceilalți.

. Administraţi medicație psihoactivă

. Atacuri de panică

- Condiționarea interacțiunilor cu pacientul

. Încurajați consumul de etanol

9. Permiteţi clientului spațiu suplimentar și o cale de ieșire dacă devine prea anxios.

1 0. Transmiteţi o atitudine de judecare și respingere

358. Deficitul de auto-îngrijire din tulburarea de anxietate poate fi obiectivat prin:

1. Igienă orala zilnică

2. Spălare excesivă a parului

3. Păr nepieptănat

4. Miros corporal repulsiv

 3. Curăţenie excesivă

6. Haine murdare

7. Folosirea deodorantului

8. Lipsa de interes în alegerea îmbrăcămintei potrivite

9. Folosirea bideului

10. Nedorința de a efectua autoigiena

359. În deficitul de auto-îngrijire din tulburarea de anxietate se urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Oferă gustări nutritive și lichide între mese.

. Oferiţi apreciere și întărire pozitivă pentru realizări independente.

- Incontinență

. Ignorarea igienei corporale

. Păstrați o evidență strictă a aportului de alimente și lichide

. Încurajează independența. Interveniți atunci când clientul nu poate efectua activitatea.

. Încurajarea anxietății

. Îndemnați clientul să efectueze activități zilnice normal adaptate nivelului său de capacitate.

. Încurajarea comportamentului ritualic excesiv

10. Lipsa de interes în alegerea îmbrăcămintei potrivite pentru

360. Deficienț a de conștientizare a tulburării de anxietate poate fi obiectivat prin:

1. Cunoştinţe enciclopedice

Verbalizarea unei deficienţe de abilitaţi

Fizică cuantică

. Activităţi zilnice normal adaptate

. Exprimă o percepție inexactă a stării de sănătate

. Verbalizarea unei deficiențe în cunoștințe

- Cogniție excesivă

. Nu îndeplinește corespunzător recomandările comportamentale

. Solicitare de informații

. Funcţionalitate înaltă

361. În a sistența deficienței de conștientizare a tulburării de anxietate se urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

1. O reducere treptată este necesară atunci când o benzodiazepină este întreruptă.

Evaluați insomnia, agitația, disfuncția sexuală

Menţinerea unui ton agresiv

. Evaluaţi greața , cefaleea, nervozitatea

. Agresarea pacientului verbală

- Explicați acţiunea fiziologică antidepresivelor în ameliorarea anxietății.

. Contenție mecanică de durată

. lgnorarea recomandărilor medicului curant

. Evaluaţi oboseala , somnolenţa și tulburările cognitive.

o sSOo a po N
Ov-
S
Vo
 1 0. Sedare intensă a pacientului

362. Care sunt tipurile de episoade ale tulburării afective bipolare?

1. Episod depresiv

. Episod tranzitor

. Episod febril

. Episod conversiv

. Episod maniacal

. Episod mixt

. Episod delirant

. Episod psihotic acut

. Episod maniacal cu simptome psihotice

. Episod hipomaniacal

363. Care sunt criteriile doagnosticului pozitiv în episodul maniacal?

1. Scăderea libidoului

. Implicare scazută în anumite activități sociale

. Distractibilitate

. Scăderea nevoii de somn

. Retragere socială

- Dispoziție tristă în ce a mai mare parte a zilei

. Fuga de idei

. Stimă de sine exagerată sau grandoare

. Creșterea debitului verbal

. Expectație sumbră asupra viitorului

364. Care sunt criteriile diagnosticului pozitiv în episodul hipomaniacal?

1. Afectarea ocupațională sau social nu este marcat modificată

. Impicare imprudentă în activități plăcute cu potențial de consecințe negative

. Creșterea apetitului alimentar

. Implicare crescută în activități sau agitaţie psihomotorie

. Episodul se asociază cu afectarea funcționalității față de nivelul anterior

. Scăderea nevoii de somn

- Episodul nu este datorat consumului de substanțe sau condiții medicale generale

. Modificările nu sunt observabile de alte persoane

. Scăderea libidoului

. Pierderea interesului pentru citit

365. Din punct de vedere epidemiologic TAB este caracterizată prin:

1. Prevalența 1%

2. Pacientii pot fi diagnosticați iniţial cu episode depresive

3. Prevalența 50%
o JS
 4. Vârsta debutului este în copilarie

5. Vârsta debutului este între 25-35 de ani

6. Este în strânsă legatură cu tumorile de lob frontal

7. Nu este necesară aparitia unei simptomatologii de tip maniacal

8. 5-10 ani de la debutul simptomelor până la diagnosticarea corectă

9. Distribuţia egala pe sexe

1 0. Se întâlnește cu precadere la femei

366. Episodul maniacal cu simptome psihotice include:

1. Ide i delirante de suicid

. Idei delirante cu tematică mistico-religioasă

- Halucinații zoomorfe

. Ide i delirante de urmărire

. Idei delirante ertomanică

. Ide i delirante de grandoare

- Ide i delirante de persecuție

- Halucinaţii viscerale

. Ide i delirante de infarct miocardic acut

. Ide i delirante de neoplazii

367. Episodul maniacal este caracterizat de:

1. Afectare profesională marcată

. Se poate trata în ambulator

- Poate fi tratat de medicul de medicina muncii

. Se impune spitalizare de cel puțin 20 de zile

- În majoritatea cazurilor se impune spitalizarea

. Afectare familială marcată

. Risc crescut de auto și heteroagresivitate

. Afectare socială marcată

9. Risc scăzut de hetero și autoagresivitate

1 0. În majoritatea cazurilor nu se impune spitalizarea

368. Tabloul clinic al episodului depresiv cuprinde urmatorele elemente:

1. Creșterea apetitului sexual

. Pierderea interesului și a plăcerii

. Dispoziție depresivă

. Dispoziţie elev ată în cea mai mare parte a zilei

. Creșterea capacității de concentrare

. Oboseală

- Stimă de sine scăzută

- Insomnii/ hipersomnii
EB O N
M
SI Oa
 9. Halucinaţii auditive

10. Ide i delirante de urmărire

369. Simptom a tologia vegetativă a episodului depresiv cuprinde:

1 - Variația diurnă a dispoziției

Sângerari gingivale

Impotenţă functinală a membrului superior drept

Pierderea libidoului

Tulburări menstruale

. Reflux gastroesofagian

- Insomnii

- Erecţii matinale

. Uscăciunea gurii

. Constipație

370. Episodul mixt al TAB indeplineste urmatorele criterii:

1. Tulburări în sfera mnezico-prosexică

. Dispozitie scazută

.Logoree

. Indeaţie suicidară

. Implicare în activități multiple

- Pseudohalucinații

. Afazie

. Apaxie

. Halucinoide

. Grandoare

371. Clasele de medicamente folosite În tratarea TAB sunt:

1. Antidepresive

Stabilizatori de dispoziție

Ortotimizante

. Antiemetice

. Anxiolitice

- Inhibitori de ivabradina

- Inhibitori de acetilcolinesterază

. Anticonceptionale

. Antipsihotice atipice

. Antitermice

1. Pacientul va fi supravegheat cu intermitențe

2. Pacientul va menține sănătatea optimă prin gestionarea regimului terapeutic

aR
O
. Pacientul nu va fi lăsat sa doarmă pe toata durata zilei

. Pacientul va avea o stare cardiacă stabilă în timp ce se află în spital

. Pacientul va fi ferit de căderi și abraziuni în timp ce se află în spital

. Pacientul va fi sfătuit sa facă activitate fizică crescută pe durata spitalizării

. Pacientul va putea părăsi clinica ori de cate oriva dori

. Pacientul va lua perioade scurte de odihnă voluntară în timpul zilei

. Pacientul va petrece timp cu asistenta într-un mediu liniștit

. Pacientul va fi monitorizat doar dimineața și seara

373. Care sunt intervențiile asistentei pe perioada spitalizării?

1. Asigură perioade de repaus

. Stabilește numărul de zile de spitalizare

. Previne riscul de autovatamare sau heteroagresivitate

. Asigură un mediu care sa reducă stimularea senzorială

. Asigură tratamentul indicat pentru agitație sau contenţie mecanică

. Asigură igiena și îmbrăcămintea pacientului

. Asigură hidratarea periodică

. Încurajează pacientul să ofere bunuri personale și bani celorlalți pacienţi

. Contentionează mecanic pacientul împreună cu asitenta șefă

. Stabilește schema de tratament

374. Care sunt interventiile de nursing la pacienții cu risc de agresivitate?

1 - Folosește cuvinte clare, propoziții concise și scurte

. Instigă ceilalți pacienţi la violență

- Menține o poziție neutră și neconflictuală

. Evaluează periodic pacientul pentru semne de agitație crescută

. Identifică precoce nevoile pacientului

. Abordare calmă și fermă

- Vorbește cu pacientul cu un ton de superioritate

. Susţine p a cientul în tentativele de încălcare a regulamentului

. Crește tensiunea psihică a pacientului

. Evaluează pacientul înainte de terminarea programuui de lucru

375. Factori biologici în etiologia TAB:

- Virusul inumodeficienței umane

. Bacterii, virusuri, ciuperci, paraziți

- Diabetul zaharat

. Dereglări hormonale

- Modificări structur ale și funcţionale ale creierului

. Produse biologice contaminate

- Neurotransmițătorii
-
 8 - Tulburări ale sistemului imun

9 . Dereglări ale neurofiziologiei somnului

10 . Inhibitori de SGLT2

376. Care sunt scopurile îngrijirii în cazul unui pacient cu carențe igienice?

1 - Pacientul trebuie îndrumat zilnic la igienă corporală

Nu i se va explica pacientului nimic din noţiunile de îngrijire

Pe perioada spitalizării pacientul nu trebuie să facă duș

. Pacientului nu îi trebuie explicată importanța igienei corporale

. Asistenta trebuie să preia gestionarea acestei probleme

- În caz că transp i ră excesiv să i se ofere posibilitatea dea se spăla de mai multe ori

Programul de igienă corporală se face de 2 ori pe saptămână

. În cazul în care bolnavul este i zo la t să i se dea ocazia dease duce regulat la WC

. Pacienţii sunt îndrumați să folosească dușurile în același timp

. Pacientul să fie stimulat să ia parte activ la activitatea de îngrijire

- Se administrează medicamente la nevoie

. Să ofere un program zilnic structurat și în cazul îngrijirii neizolate

- Nu se va lăsa pacientul să participle treptat și dozat la activitatea de grup

. Să i se explice clar ceea ce trebuie să facă

. Pacientul trebuie lasat sa perturbe linistea celorlalti pacienti

Nu se administrează medicamente la nevoie

- Nu se notează mijloacele și măsurile luate

. Să i se ofere un program structurat de activităţi, conceput în mod răspunzător

. Nu se acordă îngrijiri separate în caz de neliniște extremă

. Să fie îndrumat direct în executarea programului respectiv

378. Care sunt obiectivele în cazul unui pacient cu risc de agresivitate?

- Pacientul nu va fi în siguranță și fără răni

. Pacientul să manifeste un comportament nonviolent în spital

- Pacientul va păstra asupra sa pe durata internării obiecte ascuțite, brichete

. P acientul va înceta utilizarea manipulării pentru a obţine interesele

. Măsuri externe eficiente când a re loc o pierdere potențială sau reală a controlului

. Pacientul va căuta ajutor atunci când se confruntă cu situaţii dificile

- Pacientul nu se va abţine de la amenințări verbale și dela un limbaj zgomotos

- Pacientul va fi în siguranţă și fără răni

. Pacientul va putea părăsi secţia în caz de agitaţie extremă

. Pacientul va manifesta un comportament violent față de ceilalți pacienți din salon

379. Care sunt obiectivele dinamicii familiale afectate?

1 - Familia va întelege importanța și beneficiile consolidării unei ralații cu pacientul

-OV
N=
 - Familia va întelege semnele care necesită o posibilă nevoie de intervenție

. Membrii f a miliei vor cunoaște modalitatea de a accesa suportul medical

. Pacientul nu poate de semna persoanele care pot fi informate despre starea lui de sănătate

- Membrii familiei nu sunt în măsură să înţeleagă ce presupune TAB

. Familia nu este învățată de importanța administrării medicaţiei

- Familia va cunoaște posibilitățile existente de suport înafara spitalului

- Pacientul poate desemna persoanele care pot fi informate și îl pot asista în momentele de criză

. Membrii familiei pot lua decizii în locul pacientului

. Membrii f a miliei nu trebuie informaţi despre starea psihică a pacientului

380. Care dintre următoarele exemple sunt afectate în episodul maniacal al TAB?

1. Instinctele

. Hemoglobina

- Inteligența

. Activitatea

. Sentimentele

. Obiceiurile

. Gândirea

- insulina

. Percepția

. Dispoziția

381. Care sunt afecțiunile psihiatrice asociate și complicațiile în TAB?

1. Suicidul

. Consumul de alcool și alte substanțe

- Declinul funcţiei cognitive

. Scăderea acuității vizuale

. Probleme de ordin legal

- Bolile cu transmitere sexuală

. Creșterea masei musculare

- Tulburări de anxietate

. Scăderea concentraţiei de hemoglobină

. Fragilitate osoasă

382. Abuzul de substanțe poate fi caracterizat prin:

1. Disfuncţie sexuală

2. Eugenism

3. Nutriție dezechilibrată

4. Negare

5. Coping individual ineficient

6. Aură
 7. Stimă de sine scăzută

8. Faină

9. Forma feței

10. Cheltuieli chibzuite

383. Negarea abuzului de substanțe poate fi caracterizată prin:

1. Internare voluntară

- Renunțare la vicii

. Responsabilitate crescută

. Accept a rea ușoară a problemei

. Neadmiterea impactului stării asupra comportamentului de viață

. Nepercepere a relevanței personale a simptomelor sau pericolului

. Cererea de ajutor calificat

- Proiecția vinovăției/responsabilității față de probleme

. Utiliz a rea manipulării pentru a evita responsabilitatea

. Întârziere în căutarea sau refuzul asistenţei medicale în detrimentul sănătății/vieţii

384. În asistența consumului abuziv de substanțe se urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Revizuiți împreună cu pacientul de finiția dependenței de droguri și categoriile de simptome

. Determinaţi cu ce nume ar dori pacientul să vă adresați lui

. Izolare socială

. Compararea pacientului cu Isus Hristos

. Ședințe de șamanism holistic

. Confruntare agresivă

. Adoptați o atitudine de acceptare, delimitând individul de comportamentul inacceptabil.

. Determinaţi motivul pentru care începe abstinența și implicarea în terapie.

. Furnizați substanţe psihedelice

. Răspundeţi sincer la întrebări și furnizaţi informații concrete

385. În asistența consumului abuziv de substanțe se urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Blamaţi drogurile și consumatorii

Furnizați informații cu privire la efectele dependenței asupra stării de spirit și ale personalității.

Discutați situația actuală din viață și impactul consumului de substanţe.

Judecați activ pacientul

. Confruntaţi și examinaţi negarea și raționalizarea în grupul terapeutic. Folosiţi confruntarea cu blândeţe.

. Porecliţi pacientul

. Adoptați o atitudine de superioritate

- Rămâneți fără prejudecați. Fiți atent la schimbările de comportament (neliniște, tensiune crescută).

. Furnizaţi informații despre utilizarea din dependență versus utilizarea experimentală, ocazională; teoria
tulburărilor biochimice s a u genetice (predispoziție genetică; utilizarea ctivată de mediu; dorință compulsivă.)

. Utilizaţi un ton crescut și agresiv

SO a SON
386. În asistența consumului abuziv de substanțe se urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Oferiţi feedback pozitiv pentru exprimarea conștientizării negării în sine și fața de ceilalți.

2. Speriere a pacientului pentru a nu mai repeta consumul

3. Încurajează și sprijină asumarea responsabilității de către pacient pentru propria recuperare

4. Ajutaţi pacientul să se autoresponsabilizeze pentru recuperare.

5. Menţineţi așteptarea fermă ca pacientul să participe în mod regulat la grupurile de sprijin și terapie

6. Dezvoltarea vulnerabilității personale

7. Neinplicarea în programul terapeutic

8. Refuzul asistenței medicale

9. Încurajați membrii familiei să caute ajutor, indiferent dacă abuzatorul îl caută sau nu.

0. Dosar penal

387. Coping-ul individual ineficient asociat abuzului de substanţe poate fi caracterizat prin:

1. Scă de re a capacității dea gestiona stresul cauzat de boală/spitalizare

Copierea temei

Exmatriculare

- Verb a lizarea incapacității de a face față situației/cere ajutor

. Comportament adaptativ deficitar

. Invulnerabilitate personală

. Abilităţi de rezolvare a problemelor deficitare

- Lipsa tensiunii interioare

- Implicații financiare dezastroase, dificultăți la locul de muncă (de exemplu, pierderea timpului /incapacitatea
de a menţine unu loc de muncă stabil; performanțe slabe la locul de muncă, accidentări laloculde muncă)

1 0. Sistem de suport amplu, adecvat

388. În asistența consumului abuziv de substanțe se urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Explorați strategii alternative de coping.

2. Încercați să înțelegeţi situația actuală și anterioară și găsiți metode de coping ale problemelor.

3. Folosiţi sprijinul colegilor pentru a evalua modalitățile de a face față dorinței fațăde droguri

4. Perfuzare intensivă

5. Abilităţi deficit a re de rezolvare a problemelor

6. Sa nu ceara ajutor

7. Încur a jați verbalizarea sentimentelor, a fricilor și a anxietății.

8. Contenți a mecanică a pacientului

9. Neverbalizarea fricii

0. Activitate diversă care se centrează pe recuperare (activitate socială în cadrul grupului de sprijin), încare sunt

examinate problemele.

389. În asistența consumului abuziv de substanțe se urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Aduceţi obiecte ascuțite în camera pacientului

2. Înfometarea pacientul
. Perfuzare extremă

. Încurajați implicarea în asociațiile de autoajutorare (Alcooliști, Narcotici Anonimi).

. Expuneţi pacientul la zgomote intense

- Folosiţi sprijinul colegilor pentru a găsi modalități de a face față consumului abuziv de droguri.

- Menţineţi un mediu liniștit și sigur în timpul sevrării de la orice medicament.

. Încurajați implicarea în scrisul terapeutic. Rugați pacientul să înceapă să scrie în jurnal sau săscrie
autobiografie.
 . Țesut muscular peste medie

- Dovezi de laborator ale deficienţelor de proteine/vitamine

. Senzație de gust alterată

. Energie și forță vitală

. Lipsa de interes alimentar

. Țesut adipos excesiv

. Pierdere în greutate ; greutate sub norma pentru înălțime/construcție corporală; scăderea grăsimii/masei
musculare subcutanate

1 0. Stare deplină de sănătate

393. În asistența dezechilibrului de nutriție asociat consumului abuziv de substanțe se urmărește îndeplinirea
următoarelor obiective:

. Aport excesiv de calorii

. Evaluaţi consumul de energie și stabiliți un program de exerciţii individualizat.

. Să ii facem pofta de mâncare prin munca silită

. Notaţi aportul total de calorii zilnic; ține un jurnal de aport, precum și orele și modelele de alimentaţie.

. Ceai cu biscuiţi

. Alimentaţie preponderent formată din pâine cu parizer

- Hrănire forțată

. Faceţi măsurători antropometrice (pliul cutanat al tricepsului)

. Monitorizați aportul nutrițional al pacientului.

. Măsurați înălțimea și greutatea, vârsta, puterea musculară. Observați starea cavității bucale.

394. În asistența dezechilibrului de nutriție asociat consumului abuziv de substanțe se urmărește îndeplinirea
următoarelor obiective:

1. Impunerea alimentației

. Agresarea pacientului

- Revizuiți analizele de laborator conform indicațiilor ( glucoză, albumină serică și prealbumină, electroliți ).

. Se recomandă monitorizarea greutății săptămânal.

. Speriem pacientul pentru a mânca

. Oferiţi posibilita tea de alegere a alimentelor și gustărilor în crearea planului alimentar

. Edentarea pacientului

. Consultul cu un dietetician.

. Aruncarea mancării

. Consultaţie stomatologică dacă este necesar.

395. Stima de sine scăzută cauzată de abuzul de substanţe poate fi caracterizat prin:

1. Egocentrism

2. Logoree

3. Capacitate de relaționare mare

4. Confuzie față de sine, scop sau direcție în viață

 5. Nerușinare

6. Raționalizarea/respingerea feedback-ului pozitiv

7. Verbalizare autonegativă

8. Expresii de rușine/vinovăție

9. Egoism

4 0. Ev aluarea de sine ca fiind incapabil dea face față evenimentelor

396. În asistenţa stimei de sine scăzută asociată consumului abuziv de substanțe se urmărește îndeplinirea
următoarelor obiective:

- Cereţi pacientului să enumere și să revizuiască realizările trecute și întâmplările pozitive.

. Folosirea unui limbaj licenţios

. Blamarea pacientului

. Oferiţi susţinere pentru acțiunile pozitive și încurajați pacientul spre acestea.

. Utilizaţi pedepse

. Petrece timp cu pacientul.

- Forțați pacientul spre asertivitate

. Încurajați exprimarea sentimentelor de vinovăție, rușine și furie.

. Discutaţi comportamentul pacientului și utilizarea substanței într-un mod nejudecator.

. Izolaţi pacientul

397. Alterarea funcției familiei din cauza abuzului de substanțe poate fi caracterizat prin:

1. Grijă

2. Permiterea menținerii consumului de alcool (abuz de substanțe); refuzul dea primi ajutor/incapacitatea dea
accepta și primi ajutor în mod corespunzător

3. Îmbrățișări

4. Încredere

5. Alterarea funcției familiei cu perturbarea rolurilor

6. Înţelegere

7. Discuţii lungi

8. Anxietate; furie/furie reprimată; rușine și jenă

9. Manipulare; dependenţă; critică, raţionalizarea/negarea problemelor

0. Dinamica familială perturbată; sisteme de comunicare închise, comunicare ineficientă

398. Alterarea funcției sexuale cauzată abuzului de substanţe poate fi caracterizat prin:

1. Atrofie testiculară

2. Nimfomanie

3. Impotenţă progresivă

4. Hipertrofie peniană

5. Piele subţire, moale

6. Pierderea părului corporal

7. Satiriazis
 8. Ginecomastie la bărbaţi

9. Afectarea zonei pericucciene

10. Macromastie feminină

399. Asistenţa tulburărilor sexuale din cadrul consumului abuziv de substanțe se urmărește îndeplinirea următoarelor
obiective:

1. Încurajați și acceptați exprimarea individuală de îngrijorare.

2. Incurajarea masturbării

3. Erotomanie

4 . Oferiţi oportunități de educație (broșuri, consultare cu persoanele adecvate) pentru ca pacientul să învețe
efectele drogurilor asupra funcţionării sexuale.

. Consiliere sexuală, dacă este indicat.

. Delir de grandoare

- Onanism

- Încurajarea utilizării drogurilor stimulante

. Furnizaţi informații despre efectele abuzului de substanțe asupra sistemului reproducător

10. Discutaţi prognosticul pentru disfuncţia sexuală (impotență, dorință sexuală scăzută).

400. Cunoștințe deficitare privind abuzului de substanțe poate fi caracterizat prin:

1. Declaraţii de îngrijorare

. Continuă consumul de substanțe în ciuda complicațiilor

- Ineficiență școlară

. Consecințelor adverse severe

. Dezvoltarea complicațiilor care pot fi prevenite

. Nu știe să aleagă dealer-ul

. Performanțe scăzute la șah

. Neînţelegerea matematicii

- Urmărirea incorectă a instrucţiunilor

. Lipsa de asimilarea a fizicii

401. Asistenţa cunoștințelor deficitare din cadrul consumului abuziv de substanțe se urmărește prin îndeplinirea
următoarelor obiective:

1. Forţarea participării la informare forțată

2. Blamarea pacientului

3. Adaptați activitățile de învățare la nevoile individuale.

4 . Discut a ţi potenţialul de reapariție a simptomelor de sevraj datorat abuzul de stimulente, de la 3 luni până la 9-
12 luni după întreruperea utilizării.

- Note mici

. Teste grilă

- Revizuiți starea, prognosticul și așteptările viitoare

- Furnizaţi informații scrise și verb ale. Includeți o listă de articole și cărţi legate de nevoile pacienților șiale
familiei, încurajați lectura, discutați ceea ce învață.
Ss o a
oVo
N
REUO
Oa
OS
OV-
a
Oa
o -S
 9. Pedepse drastice dacă nu poate învăța

1 0. Discutați relația dintre consumul de droguri și situația actuală.

402. Se vrajul etanolic poate fi caracterizat prin:

1. Hemoroizi externi

2. Risc de instalare a insuficienței cardiace acute

3. Productivitate crescută

4. Hemoroizi interni

5. Risc de rănire

6. Risc de instalare a insuficienței respiratorii

7. Forţă psihică

8. Anxietate

9. Abces testicular

1 0. Alterări perceptive și senzoriale

403. Anxietatea instalată în cadrul sevrajului etanolic poate fi caracterizată prin:

1. Tensiune interioară cresctă

2. Miros pestilențial

3. Sentimente de neputinţă

4. Frica de consecințe nespecificate

5. Deznădejde, sentiment de pierdere a controlului asupra propriei vieţi

6. Alopecie

7. Sentimente de inadecvare, rușine, dezgust de sine și remușcări

8. Cacosmie

9. Halenă etanolică

1 0. Edentație
404. În asistența anxietății instalată în cadrul sevrajului etanolic se urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Contenţionare mecanică

. Perfuzare masivă

. Reevaluarea nivelului de anxietate în mod continuu.

. Determinaţi cauza anxietății, implicând pacientul în proces.

- Asigurarea unei camere zgomotoase

. Adoptăm o atitudine de acceptare față de alcoolism.

. Dezvoltaţi o relație de încredere prin contact frecvent, fiind onest fără prejudecăți

. Menţinerea unui ton ridicat al vocii

. Stimulare senzorială intensă

. Explicați că sevrajul de alcool crește anxietatea și neliniștea.

405. În asistența anxietății instalată în cadrul sevrajului etanolic se urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Orientaţi pacientul către realitate

2. Informaţi pacientul de spre ce intenţionaţi să faceţi și dece

ON
MEB
SO
Vv o
-o
 - Reinițierea consumului de etanol

. Reorient a re temporo-spaţială a pacientului frecventă

- includeți pacientul în planificarea tratamentului și oferiţi opțiuni atunci când este posibil.

. Izolarea pacientului

. Judeca rea activă a pacientului

. Abandonarea tratamentului

. Necominicarea cu pacientul

. Menţineţi un mediu calm, minimizând zgomotul.

406. În asistența anxietății instalată în cadrul sevrajului etanolic se urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Aranjaţi Intervenţia” (confruntarea) într-un cadru controlat

4. Monitorizaţi pacientul pentru semne de depresie.

5. Umilirea activă a pacientului

6. Oferiți consultanță pentru trimiterea către uncentru de detoxifiere și criză pentru programul de tratament în
curs, de îndată ce este stabil din punct de vedere medical

7. Administrați medicamente conform indicațiilor

8. Contenția mecanică continua

9. Expunerea continua la stimuli luminoși intenși

1 0. Exacerbara consumului de etanol

407. Alterările sezorio-perceptive instalate în cadrul sevrajului etanolic pot fi caracterizate prin:

1. Orientare temporală excelentă

2. Răspunsuri emoţionale exagerate, schimbarea comportamentului

3. Orientare spațiala bună

4. Bizarerii comportamentale

5. Apatie, iritabilitate, aprehensiune, activitate asociată cu halucinații vizuale/auditive

6. Modificări ale răspunsului obișnuit la stimuli

7. Percepţie normală

8. Comportament normal

9. Dezorientare spaţio-temporală auto și allopsihică

0. Calm excesiv

408. În asistenţa alterării se zorio-perceptive instalate în cadrul sevrajului etanolic se urmărește îndeplinirea
următoarelor obiective:

1. Creșterea temperaturii ambientale

2. Evitaţi contenţionarea pacientului

3. Observați răspunsurile comportamentale, cum ar fi hiperactivitate , dezorientare, confuzie, insomnie,

iritabilitate.

4. Asigurarea camerelor prost iluminate

 5. Agitarea pacientului

6. Observați debutul halucinaţiilor. Documentul ca auditiv, vizual și tactil.

7. Mediu zgomotos

8. Ev a luează nivelul de conștiință; capacitatea dea vorbi, răspuns la stimuli și comenzi.

9. Oferă un mediu calm, minimizând zgomotul și umbrele.

10. Difuzarea zgomotelor înfiorătoare

409. În asistența alterării se zorio-perceptive instalate în cadrul sevrajului etanolic se urmărește îndeplinirea
următoarelor obiective:

1. Opriţi radioul și televizorul în timpul somnului.

2. Reglaţi iluminarea așa cum este indicat de către pacient

- Folosiţi un ton agresiv al vocii

. Oferiţi un mediu liniștit

. Expunerea la radiații ionizante

- Contenționaţi pacientul in mot continuu

- Agitaţi pacientul

- Utilizarea unei voci calme, liniștite

. Dezorientați pacientul

. Îngrijire acordată de către același personal ori de câte ori este posibil

410. În asistența alterării se zorio-perceptive instalate în cadrul sevrajului etanolic se urmărește îndeplinirea
următoarelor obiective:

1. Monitorizaţi pacientul pentru semne de depresie

2. Reorientați frecvent pacientul despre loc, timp și mediul înconjurător

- Evitaţi discuțiile la pat despre pacienţi sau subiecte care nu au legătură cu pacientul

. Agitarea pacientului

. Adoptați o atitudine critică

Ton agresiv în abordare

- Expunerea la radiații gamma

. Asiguraţi siguranța mediului

. Orientaţi pacientul către realitate.

. Acces propice la obiecte ascuţite

411. Riscul de accident din cadrul sevrajului etanolic poate fi caracterizat prin:

1. Întreruperea bruscă a consumului de etanol însoțită de manifestări variate la nivelul sistemului nervos, chiar
până la pierderea conștiinței

2. Coordonare normală

3. Coordon a re deficitară a mișcărilor

4. Echilibru bun

5. Funcție articulară fiziologică

6. Mers normal
 7. Contracții musculare tonico/clonice

8. Contracţii musculare clonice

9. Boala gură-mână-picior

10. Contracţii musculare tonice

412. În asistența riscului de accidentare din cadrul sevrajului etanolic se urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Contenţie mecanica pe durata internării

2. Recunoașterea stadiul Il care se manifesta prin hiper activitate crescută plus halucinații si activitate
convulsiva

3. Recunoașterea stadiului III care include hiperactivitate autonomă extremă cu confuzie profundă, anxietate,
insomnie, febră

. Recunoașterea stadiul II care se caracterizează prin cunoștințe enciclopedice

- |dentificaţi stadiul sindromului de abstinență la alcool

. Asiguraţi un mediu periculos

. Recunoașterea stadiul | care este asociat cu semne și simptome de hiperactivitate, tremurături, insomnie,
greață și vărsături, diaforeză, tahicardie, hipertensiune arterială

. Recunoașterea stadiul | care constă în dobândirea de funcţii cognitive superioare

9. Recunoașterea stadiului III care include Delirium Tremens

10. Recunoașterea stadiul III care se caracterizează prin voie bune

413. În asistența riscului de accidentare din cadrul sevrajului etanolic se urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Facilitarea accesului la obiecte tăietoare

. Menţine căile respiratorii permeabile

. Asigurarea unui teren accidentat în cameră

. Expunerea la radiații ionizante

- Încurajarea consumului de etanol

. Asiguraţi siguranța mediului ( șine laterale căptușite , pat în poziție joasă).

. Pl a sarea în camera pacientului a unui recipient cu spirt

- Monitorizați și documentați crizele convulsive

. Evaluaţi mersul, dacă este posibil.

. Verificaţi reflexele tendinoase

414. În asistența riscului de accidentare din cadrul sevrajului etanolic se urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Asistaţi pacientul la activitățile de ambulare

2. Neidentificarea stadiului sevrajului

3. Administraţi medicamente conform indicaţiilor

4. Asistaţi pacientul la activitățile de autoîngrijire

5. Asiguraţi siguranța mediului

6. Ignorarea medicaţiei

7. Creșterea riscului de vătămare

8. Părăsirea pacientului în timpul crizelor convulsive

 9. Utilizarea homeopatiei

10. Lipsa vătămarii fizice

415. Riscul de instalare a insuficienței cardiace acute în sevrajului etanolic poate fi caracterizat prin:

- Frecvență fiziologică

2. Efectul direct toxic al alcoolului asupra mușchiului cardiac

3. Efectul euforic al alcoolului la nivel cardiac

4. Ritm normal

5. Alterări electrice a conducerii

6. Rezistența vasculară sistemică alterată

7. Dezinhibiție comportamentală

8. Hipomania stării de sărbătoare

9. Alterări electrice a ritmului

10. Alterări electrice a frecvenței

416. În a sistența riscului de instalare a insuficienței cardiace acute din cadrul sevrajului etanolic se urmărește
îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Creșterea frecvenței cardiace

2. Încurajarea exerciţiilor fizice intense

3. Monitorizați frecvent semnele vitale în timpul sevrajului acut.

4. Documentați aritmiile.

5. Monitorizează starea de hidratare

6. Administrare de substanțe psihotrope

7. Defibrilare periodică

8. Monitorizați temperatura corpului

9. Monitorizați frecvența și ritmul cardiac.

10. Agitarea pacientului

417. În a sistența riscului de instalare a insuficienței cardiace acute din cadrul sevrajului etanolic se urmărește
îndeplinirea următoarelor obiective:

- Fiţi pregătiți și ajutați la resuscitarea cardiopulmonară.

2. Monitorizarea diurezei

3. Flebotomii zilnice

4. Monitorizarea aportului de lichide

5. Administrați lichide conform recomandărilor

6. Ritualuri șamanice

7. Exsangvinare terapeutică

8. Administrați electroliți conform recomandărilor

9. Administrare de etanol intravenos

10. Administrarea de diuretice

418. În a sistența riscului de instalare a insuficienței cardiace acute din cadrul sevrajului etanolic se urmărește
îndeplinirea următoarelor obiective:

. Malarioterapie

Creștere a toleranței la activitate

. Terapie electro-convulsivantă

. Administrează medicamente conform indicaţiilor

. Deshidratare în scop terapeutic

. Agitarea pacientului

. Absența aritmiilor

. Semnele vitale ale pacientului în limitele normale

. Frecvența redusă a aritmiilor.

. Asigurarea necesarului de prosoape ude

419. Riscul de instalare a insuficienței respiratorii acute în sevrajului etanolic poate fi caracterizat prin:

- Obstrucţie traheobronșică

. Efectul direct al toxicității alcoolului asupra centrului respirator

. Procese inflamatorii pulmonare

. Halenă etanolică

. Eructații

medic a mentele sedative administrate pentru a reduce simptomele de sevraj la alcool

- Prezenţa problemelor respiratorii cronice

- Flatulență

. Meteorism abdominal

. Scăderea energiei/fatigabilitate

420. În a sistența riscului de instalare a insuficienței respiratorii acute din cadrul sevrajului etanolic se urmărește
îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Observați și notați respirația de tip Cheyne-Stokes

. Monitorizați frecvența,amplitudinea și modelul respirator

- Ridicaţi capul patului

. Exacerbarea hipoxiei

. Descurajați exercițiile respiratorii

. Obţinerea cianozei

. Ascult a ţi zgomotele respiratorii pentru a observa modificări

- Observați și notaţi perioadele de apnee.

. Descurajați tusea

. Ignorarea perioadelor de apnee

421. În a sistența riscului de instalare a insuficienței respiratorii acute din cadrul sevrajului etanolic se urmărește
îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Schimbați frecvent poziția pacientului.

 2. Lipsa episoadelor hipoxice

5. Ton agresiv al vocii

6. Administraţi oxigen suplimentar dacă este necesar

7. lgnorarea acuzelor de sufocare

8. Efectuați exerciții de respirație profundă

9. Ignorarea perioadelor de apnee

10. Coborârea capătului patului

422. Auto-agresiunea în cadrul tulburărilor de personalitate are următorii factorii de risc:

1. C a pacitate bună de exprimare a sentimentelor

. Anxietate de separare

- Ură de sine

. Abuz emoţional

. Abilitaţi de coping eficiente

. Sentimente depresive

. Capacitate cognitivă peste medie

. Bucurie

9. Nevoie disperată de atenţie

10. Comportament echilibrat

423. Auto-agresiunea în cadrul tulburărilor de personalitate are următorii factorii de risc:

1. Sentimente de vinovăție

. Relaţionare eficientă cu cei din jur

. Istoric de auto-agresiune

. Sentimente de împlinire

. Somn suficient și odihnitor

Mediu socio-protectiv

. Istoric de abuz sexual

. Activităţi sociale

9. Respingere socială

10. Istoric de abuz fizic

424. Auto-agresiunea în cadrul tulburărilor de personalitate are următorii factorii de risc:

1. Capacități de coping ineficiente

2. Stări psihotice

3. Suport familial

4. Discuţii lungi

5. Psihoterapia

6. Suport social
 7 . . Tulburarea de personalitate de tip borderline

8 . Comportament impulsiv

9 . Exprim a re verbală a sentimentelor ineficientă

10 . Consumul de ceai verde

425. Pos ibile semne ale auto-agresiunii sunt:

1 - Furie intensă internalizată

2 . Tăieturi superficiale proaspete la nivelul tegumentului

3 . Tatuaje

4. Nevi pigmentari

5 . . Telangiectazii

6 . Semne particulare din naștere

7. - Declaraţii cu privire la auto-mutilare din trecut

8 . Cicatrici post-arsură cu ţigara

9 . Hemoroizi

10 . Cicatrici vechi cauzate de tăieturi cu un obiect ascuţit

426. În cadrul auto-agresiunii din tulburările de personalitate se urmărește următoarele obiective:

1. Formarea abilităților de coping

. Imobilizarea pacientului

. Control al impulsurilor

. Pacientul își va exprima sentimentele legate de stres și tensiune în loc de comportamente auto-agresive

. Izolarea pacientului

. Sedarea pacientului

. Perfuzarea pacientului

- Evitarea auto-rănirii

. Pacientul va învăța sa ceară ajutor când experimentează impulsuri autodistructive

. intimidarea pacientului

427. În cadrul auto-agresiunii din tulburările de personalitate se urmărește următoarele obiective:

1 - Încurajarea episoadelor de tensiune intrapsihică

2 . O scădere a frecvenței rănirii auto-provocate

3 - O scădere a intensității rănilor auto-provocate

4. Pacientul va participa la regimul terapeutic

5. Compararea pacienților activă cu modele ideale

6 . Pacientul va semna un contract de „fără vătămare” care identifică pașii pe care îi va face atunci când
experimentează impulsuri autodistructive

Pacientul va însuși două noi abilități de adaptare care funcționează pentru acesta atunci când tensiunea
crește și impulsul revine

. Provocarea pacienților la comportamente auto-agresive

. Învinovățirea activă a pacientului

 1 0. Descurajarea activităților sociale

428. Intervenţii de asistență în cadrul auto-agresiunii din tulburările de personalitate sunt:

1. Evaluarea istoricul de automutilarea l pacientului

. Inconsecvenţă în planificare cu scopul de a „zăpăci” impulsurile

. Asiguraţi un contract scris sau verbal fără vătămare cu pacientul

. Exploraţi împreună cu pacientul ce ar putea însemna aceste sentimente

. Stabiliți și menţineţi limite pentru comportamentul acceptabil și clarificați responsabilitățile pacientului.

- Utilizaţi o abordare iraţională atunci când are loc automutilarea

. Înmânarea de obiecte ascuţite pacientului

- Contenitoare mecanică

. lgnora rea rănilor autoprovocate pentru a fi învăţătura de minte

. Identificarea sentimentelor trăite înainte și în jurul actului de auto-mutilare

429. Intervenţii de asistență în cadrul auto-agresiunii din tulburările de personalitate sunt:

1. Ignorarea sentimentelol trăite înainte și în jurul actului de auto-mutilare

2. Încurajarea sentimentelor de inutilitate și vină

3. C o nsecvenţă în menținerea și aplicarea limitelor, folosind o abordare nepunitivă.

4. El a boraţi un plan de identificare a al ternativelor la comportamentele de auto-mutilare

5. Ignorarea istoricului pacientului

6. Pacientul este descurajat să-și asume responsabilitatea pentru un comportament mai sănătos

7. Evitarea criticii sau simpatiei.

8. Utilizaţi o abordare rațională atunci când are loc automutilarea.

9. După tratarea rănii, discutați despre ceea ce s-a întâmplat, despre gândurile și sentimentele pe care pacientul
le-a avut imediat înainte de auto-mutilare.

1 0. Izolarea pacientului în instituţii de tip azilar

430. Stima de sine scăzută din cadrul tulburărilor de personalitate poate fi obiectivată prin:

- Încredere elevată în sine

Părăsirea zonei de confort cu ușurință

Conformare exagerată, dependență de opiniile altora, indecizie

. Supraestimarea competențelor

- Rușine/vinovăție de lungă durată

. Sociabilitate crescută

- Ezitarea încercării de lucruri/situații noi

. Autoevaluare ca fiind incapabil să facă față evenimentelor

. Angajarea în activități copleșitoare

. Căutarea în mod excesiv a lini

431. În cazul stimei de sine scăzută din tulburările de personalitate se urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

1. P acientul va identifica o abilitate la care va lucra pentru a atinge obiectivele viitoare.

2. Pacientul își va stabili un obiectiv realist cu asistenta pe care dorește să-l urmărească
- - O vo So a pO N
 - Pacientul va identifica trei puncte forte în viaţa profesională/școlară

. Pacientul va reîncadra și va discuta o distorsiune cognitivă cu asistentul

. Descurajarea pacientului în îndeplinirea obiectivelor viitoare

. Stabilim obiective imposibil de atins

. Compararea pacientului cu un model ideal uman

- Pacientul va identifica două distorsiuni cognitive care afectează imaginea de sine

. Critica rea activa a pacientu lui si acţiunilor lui

. Dezumanizarea pacientului

432. În cazul stimei de sine scăzută din tulburările de personalitate se urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Încurajarea comportamentului autolitic

. P acientul își va de c la ra dorința dea lucra la două obiective viitoare realiste

. Aplatizarea afectivă

. P acientul va identifica o nouă abilitate pe care ova învăța pentru a ajuta la îndeplinirea obiectivelor personale

- Pacientul va identifica trei puncte care aduc sentimente de rușine și disperare

. Inca pacitatea afectiva a pacientului

. P acientul va ignora o abilitate la care va lucra pentru a atinge obiectivele viitoare.

- P a cientul va de monstra capacitatea dea reîncadra și dea contesta distorsiunile cognitive cu ajutorul unui
asistent

9. P a cientul va de monstra capacitatea dea reîncadra și dea contesta distorsiunile cognitive cu ajutorul unui

medic

1 0. Pacientul va reîncadra și va discuta o distorsiune cognitivă cu medicul

433. Intervenţii de asistență în cadrul stimei de sine scăzută din tulburările de personalitate sunt:

1. Blamaţi, înfuriați și descurajați pacientul

. Învățați pacientul să reîncadreze și să conteste distorsiunile cognitive

. Evaluaţi cu pacienții percepția lor de sine (legata de diferite domenii ale vieții pacientului)

. Păstraţi o manieră neutră, calmă și respectuoasă, deși cu unii pacienți acest lucru este mai ușor de spus
de cât de făcut.
. Discuțiile trebuie să fie puternice, specifice și fără judecăți

- Încurajarea remarcilor negative

. Trebuie sa fiţi falși în aprecieri și să supraevaluați pacientul

. Descurajați gândurile și planurile de viitor

. Examinați împreună cu pacientul tipurile de distorsiuni cognitive care afectează stima de sine

1. Lucraţi cu pacientul să nu recunoască distorsiunile cognitive

434. Intervenţii de asistență în cadrul stimei de sine scăzută din tulburările de personalitate sunt:

1. Încurajați sentimentele de furie, autoblamare, umilință

2. Încurajați punctele slabe și mecanismul neadaptativ

3. Reţineţi că pacienții cu tulburări de personalitate se pot apăra împotriva sentimentului de stima de sine
scăzută prin blamare, proiecție, furie, pasivitate și comportamente solicitante.

4. Lucr a ţi cu pacientul pentru a recunoaște distorsiunile cognitive.

WND
BR
 5. Descurajaţi pacientul să insiste asupra greșelilor din trecut și să se „elibereze” de ele

6. Discuțiile trebuie să fie nespecifice și pline de judecată

7. Descurajaţi pacientul să facă remarci repetate și negative

8. Descurajarea pacientului în angajarea în activități sociale

9. Păstrați o manieră agresivă, nerespectuoasă

1 0. Încurajați pacientul să țină un jurnal

435. Intervenţii de asistență în cadrul stimei de sine scăzută din tulburările de personalitate sunt:

1. Discut a ţi cu pacientul planurile sale pe ntru viitor. Lucraţi cupacientulpentrua stabili obiective realiste pe
termen scurt. Identifica ţi abilitățile de învățat pentru a ajuta pacientul să-și atingă obiectivele.

2. Concentrați întrebările într-o lumină pozitivă și activă; ajutați pacientul să se reorienteze asupra prezentului și
să privească spre viitor.

- Nu flatați și nu fiţi necinstiţi în aprecierile voastre.

. Descurajarea pacientului în angajarea în activități sociale

. Lucraţi cu pacientul să nu rec un oască distorsiunile cognitive

. Oferiţi pacientului feedback sincer și autentic cu privire la observațiile dvs. cuprivirela punctele sale forte și

la domeniile care ar putea folosi abilităţi suplimentare.

7. Încurajați pacientul să insiste asupra greșelilor din trecut și să nu se „elibereze” de ele

8. Încurajați pacientul să facă remarci repetate și negative.

9. St a biliți obiective în mod realist și renegociaţi obiectivele frecvent. Amintiţi-vă că opinia negativă de sine a
p a cientului și neîncrederea față de lume a durat ani de zile să se dezvolte.

1 0. Păstrați o manieră agresivă, nerespectuoasă

436. Afectarea interacțiunii sociale din cadrul tulburărilor de personalitate poate fi obiectivată prin:

1. Participarea la concerte în aer liber

. Comportament manipulator sau ridicol față de ceilalți

- Interacţiune disfuncțională cu colegii, familia și/sau alții

. Comportament altruist

. Comportament furios, oscilant, înjositor faţă de ceilalți

. Utiliz a rea observată a comportamentelor de interacţiune socială nereușite

- Ușurinţă de angajare în activități sociale

. Comportament distructiv față de sine sau fațăde ceilalți

. Cerc social vast

. Participarea la turnee de jocuri sociale

437. În asistența afectării interacțiunii sociale din tulburările de personalitate se urmărește îndeplinirea următoarelor

obiective:

1. Pacientul este învățat să internalizeze sentimentele și sa nu le discute

2. P acientul va începe să demonstreze o creștere a comportamentelor manipulative

3. Pacientul va identifica o zonă specifică care necesită schimbare

4. Pacientul va identifica două comportamente personale care sunt responsabile pentru dificultățile relaționale

în decurs de două săptămâni

 5. Pacientul va identifica și exprima sentimentele pe măsură ce acestea apar

6. Pacientul nu va fi reprogramat pentru urmărire

7. P acientul va începe să de m o nstreze o creștere a comportamentelor nonviolente, evidențiată deo raportare

redusă a izbucnirilor

8. Pacientul va renunța la terapie

9. Pacientul va verbaliza suspiciunile scăzute și securitatea crescută

10. Pacientul va fi încurajat sa se izoleze social

438. În asistența afectării interacțiunii sociale din tulburările de personalitate se urmărește îndeplinirea următoarelor
obiective:

1. Pacientul va declara că este dispus să continue terapia

4. Pacientul va fi încurajat sa continue cu comportamentele inacceptabile

5. Pacientul nu va exprima sentimentele

6. P acientul va începe să demonstreze o reducere a comportamentelor manipulative

7. P acientul va de monstra, cu ajutorul asistentului/clinicianului, capacitatea dea identifica cel puţin două
comportamente sociale inacceptabile (manipulator, atitudini înjositoare, oscilator) pe care pacientul este
dispus să le schimbe.

8. Pacientul va fi încurajat sa renunțe la terapie

9. Pacientul ignora sfaturile

10. P acientul va lucra cu asistentul/medicul la înlocuirea cu comportamente pozitive a comportamentelor

inacceptabile în mod continuu.

439. Intervenţii de asistență în cadrul afectării interacțiunii sociale din tulburările de personalitate sunt:

1. Limite neclare

2. Extindeţi limitele clarificând așteptările față de pacient în cadrul unor situaţii

3. Expuneți clar reguli le și reglementările instituţiei și consecințele atunci când aceste reguli nu sunt respectate.

4. Într-o manieră respectuoasă și neutră, explicați comportamentele așteptate de la pacient, limitele și

responsabilitățile din timpul interacțiunilor cu asistentul

5. Stabilirea unor așteptări cât mai vagi

6. Încurajarea violenței

7. Monitorizați în mod constant propriile gânduri și sentimente cu privire la pacientul cu tulburare de

personalitate. Supravegherea este recomandată atât clinicienilor noi, cât și celor experimentați cu pacienți cu
tulburare de personalitate.

8. Neîncurajarea de formarea competențelor noi

9. Stabiliți limite pentru orice comportament manipulator

10. Ne a plicarea consecințelor în caz de nerespectare a regulilor

440. Intervenţii de asistență în cadrul afectării interacțiunii sociale din tulburările de personalitate (TP) sunt:

1. Intervenţie în comportamentul manipulator, cu oferirea unor limite și consecințe clare șicu aplicarea
consecințele

2. Ignoraţi formarea de aptitudini noi

 3. Toate limitele trebuie sa fie ignorate

4. Înțelegeţi că pacienții cu TP în special vor fi rezistenți la schimbare. Acest lucru este valabil mai ales în fazele
de început ale terapiei

5. Izolaţi pacientul într-o camera de pedeapsă

6. Col a borați cu pacientul, precum și cu echipa multidisciplinară, pentru a stabili un sistem de recompense
pentru creșterea complianței la așteptări clar definite.

7. Insuflaţi constant vinovăție pacientului

8. Evaluează necesitatea și încurajează formare de competenţe noi

9. În mod autoritar stabiliți limitele

1 0. Jocuri de rol și practi carea rezolvării problemelor legate de abilitățile sociale acceptabile ale pacientului, care
vor ajuta la obținerea nevoilor în mod eficient și adecvat.

441. Coping-ul ineficient din cadrul tulburărilor de personalitate poate fi obiectivat prin:

1. Neacceptarea statusului mintal

- Relații profunde cu ceilalți

- Relaţionare eficientă

. Neîncredere extremă față de ceilalți

. Echilibru emoțional

. Furie sau ostilitate

- Necinste

- Raţionalitate

. Sentiment de împlinire

. Dependenţă

442. Coping-ul ineficient din cadrul tulburărilor de personalitate poate fi obiectivat prin:

1. Eșecul de a învăța sau dea schimba comportamentul pe baza experienței anterioare saua urmărilor

- Calmitate

- Independență

. Judecată Raţională

- Relații superficiale cu ceilalți

. instabilitate emoţională intensă

- Eșecul obţinerii unui sentiment de control optim

. Încredere în cei din jur

Cinste

. Manipularea celor din jur

443. În asistența coping-ului ineficient din tulburările de personalitate se urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

1. P acientul renu nță la terapie chiar daca tulburarea nua fost remisă

2. Pacientul va fi expus pericolelor pe timpul internării

3. P acientul va avea o frecvenţă crescută de exprimare a nevoilor în mod direct, fără motive ascunse

4. P acientul va demonstra utilizarea unei noi abilități de coping pentru a modifica anxietatea și frustrarea.
 3. Pacientul va manifesta furie intensă

6. Pacientul va învăța și stăpâni abilități care facilitează comportamentul funcţional.

7. Pacientul va dezvolta creșterea comportamentelor manipulative

8. Pacientul va demonstra o creșterea controlului impulsurilor.

9. Pacientul moare

10. Pacientul va identifica comportamentele care conduc la spitalizare

444. În asistența coping-ului ineficient din tulburările de personalitate se urmărește îndeplinirea următoarelor obiective:

1. Pacientul va rămâne în siguranță în timpul spitalizării

. Pacientul nu va manifesta mânia față de ceilalți în timp ce este internat în spital

- Pacientul își va manifesta mânia față de ceilalți în timp ce este internat în spital

. Pacientul este încurajat sa aibă comportamente care conduc la spitalizare

. Pacientul va rămâne în siguranță în timpul spitalizării

. Pacientul va demonstra o scăderea controlului impulsurilor.

- Pacientul va rămâne în siguranță în timpul spitalizării

. Pacientul va avea scaune multiple moi

. Pacientul va demonstra scăderea comportamentelor manipulative

. Pacientul va fi expus frigului

445. Din punct de vedere statistic, depresia se caracterizează prin:

1. 50% din pacienții cu boală Parkinson

. Prevalență crescută la pacienții cu HIV

. Prevalență scăzută la pacienții cu diabet

. Prevalență scăzută la consumatorii de substanțe

. Cauză de morbiditate importantă

. 85% din pacienții cu neoplazii

- Prevalenţă pe glob de 3-7%

90% din pacienții care au avut un AVC

. 5% din pacienţii cu boală Parkinson

1 0. 1 din 3 pacienți care au suferit un infarct miocardic

446. Sindromul depresiv:

1. Axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală nu poate determina sindrom depresiv

. Din punct de vedere etiologic, are la bază tulburări ale axei HPA

. Face parte din tabloul clinic al: episodului depresiv unic, TAB, manie

. Este caracteristic distimiei

. Amine biogene implicate: serotonina, noradrenalina, dopamina

. Hipotiroidia reprezintă un factor etiologic al sindromului depresiv

- Un părinte cu tulbura re afectivă riscă transmiterea genetică a afecțiunii de 85%

. Cortizolul nu este implicat în etiologia sindromului depresiv

. Histamina și tiramina sunt amine biogene implicate în etiologia depresiei

ON
am R
SS O
o
ON
aR
O
Ss
Vo
 10. Evenimentele care survin în etapa de dezvoltare și cea de adult sunt factori etiologici

447. Comorbiditățile psihiatrice în cazul pacientului depresiv:

1. Pot genera simptome mai severe cu ciclare rapidă

2 . . Se pot asocia cu șomaj, polipragmazie

3. Se asociază cu poli-consum de substanțe psihogene

4 . Sc a d capacitatea integrativ-relațională a pacientului

5 . . Reprezintă un factor predictor pentru un prognostic favorabil

6. Cresc riscul de suicid

7 - Determină o creștere a funcţionalității pacientului

8 . Nu se pot caracteriza prin episoade psihotice

9. Nu afectează funcţionalitatea pacientului

10. Rata de recidivă și intensitatea simptomelor este mai scăzută

448. Suicidul:

- Consumul de substanțe psihoactive nu influențează rata suicidului

. Depresia cu debut la vârste înaintate reprezintă un factor de risc

. Este o comorbidit a te psihiatrică a pacientului depresiv

. Tentativele de suicid apar mai frecvent în cazul bărbaților

. Tentativele de suicid apar mai frecvent în cazul femeilor obeze

. Riscul de suicide este de 20 de ori mai mare în manie

60% din cazurile de suicid sufereau de depresie

. Riscul de suicide stede 70 de ori mai mare în depresie

. TAB reprezintă un factor predictor

. Antecedentele familiale nu reprezintă un factor de risc

449. Evoluţia și prognosticul în depresie se caracterizează prin:

1. Tentative de suicid apare în 50% din cazuri

. Recurența depresiei este de 75%

. Remisiunea apare in 99% din cazuri

. Remisiunea parţială apare în aproximativ 20% din cazuri

. Cronicizarea nu reprezintă o caracteristică în cazul evoluției depresiei

- În 80% din cazuri apare cronicizarea

. În 50% din cazuri apare remisiunea și în 30% dincazuriremisiunea parțială

. Durata medie a de presiei este de 2 ani

9. Depresia durează aproximativ 10 luni

10. 15% din depresivi se sinucid

450. Tratamentul depresiei:

1. Poate da greață, constipaţie și tulburări de dinamică sexuală la bărbați

2. Este compus din farmacoterapie, psihoterapie și nursing

3. Se asociază cu cefalee, dar nu pot cauza vedere neclară

OV-
ON
R
SI O a
O
 4. Nu se asociază cu stări de agitație

5. Interacțiunile medicamentoase reprezintă un efect secundare

6. Se poate facepe toată durata vieții, chiar dacă simptomele au dispărut

7. Pot să apară disfuncţii sexuale atât la femei, cât și la bărbați

8. Nu prezintă interacțiuni medicamentoase

9. Nu are efecte secundare

10. Poate determina disfuncţii sexuale doar la femei

451. Unitatea analizei calității vieţii:

1. Evalueaza efectele fizice, psihice și sociale ale imbolnăvirilor

. Se adresează doar nevoilor pacientului de suport fizic

. Asigură nevoia de înțelegere pe moment a pacientului

. Nu se adresează nevoii pacientului de suport psihic

. Evaluează efectele fizice, dar nu și cele psihice ale îmbolnăvirilor

. Ajută la evidențierea evoluției condițiilor de viață

. Evaluează doar efectele psihice ale îmbolnăvirilor

. Evaluează efectele fizice ale îmbolnăvirilor

9. Are în vedere observarea evoluției condițiilor de viață

10. Nu se o cupă cu identificarea măsurilorpotrivite pentru o acțiune eficientă

452. Metodele de evaluare includ:

. Scala Hamilton pentru depresie

. Clinical Global Impression Scale

. Scala Hamilton pentru Anxietate

. Scala CGI în vederea evaluării anxietății

. HAM-D, HAM-A și CGI

. Doar HAM-A și HAM-D

.CGl nu face parte din instrumentele utilizate în evaluarea depresiei

. Doar CGI

. Scala CGI

. Scala HAM-D este utilizată în evaluarea anxietăţii

453. Tipuri de diagnostic de nursing:

1. Anxietate

5. Alterarea capacității de autoîngrijire

7. Tulburare mixtă anxioasă și depresivă

8. Comunicare verbal limitată

 9. Tulburare depresivă recurentă. Episod actual moderat

1 0. Scăderea apetitului alimentar

454. Planul de îngriire:

1. Include obiective de nursing

2. Nu include intervenţii de nursing

3. Include intervenții de nursing

4. include etape de evaluare

5. Nu include doar obiective de nursing

6. Nu include etape de evaluare

7. Include obiective, intervenții de nursing și evaluare

8. Include aplicarea scalelor HAM-D și HAM-A

9. Include doar obiective și intervenții de nursing

1 0. Include doar aplicarea scalei CGI

455. Obiectivele de nursing au ca scop:

1. Nu stabilește necesarul de kcalorii/zi pentru pacient

- Nu urmăresc îmbunătățirea somnului

. Diminuarea stării de anxietate

. Stabilirea unui tratament eficient hipnoinductor

- Îmbunătăţirea somnului doar din punct de vedere cantitativ

- Urmărește îmbunătățirea stării de nutriție

. Stabilirea schemei de tratament al depresiei

- Îndrumarea pacientului în vederea controlării anxietății

. Îmbunătăţirea somnului calitativ, și cantitativ

. Stabilirea schemei de tratament pentru anxietate

456. Nursingul urmărește:

1. Stabilirea unui plan de odihnă

2. Stabilirea unei medicaţii în vederea asigurării unui somn odihnitor

3. Încurajarea pacientului în vederea creșterii stimei de sine

4. Limitarea gândirii pozitive prin evidențierea incapacităților sale

5. Sabilirea unui tratament medicamentos care să confere energie pacientului

6. Limitarea capacităților fizice ale pacientului prin prisma bolii psihice

7. Stabilirea unui plan de activitate

8. Stabilirea unui plan de activitate și de odihnă

9. Stabilirea unui plan nutritional în funcție de necesitățile pacientului

0. Stimularea pacientului pentru evidențierea sentimentului de utilitate

457. În cadrul planului de îngrijire:

1. Pcientul este încurajat să își exprime doar sentimentele positive

2. Nu sunt incluse tehnici prin care se obţine reducerea anxietății pacientului

aR
O
S
Vo
-o
-
. Pacientul este încurajat să își exprime sentimentele negative

. Se va avea în vedere stabilirea unui plan de activitate și odihnă

. Se va avea în vederea îmbunătățirea planului de nutriție

. Se vor aplica scalele HAM-D, HAM-A, CGI

- Pacientul va fi lăsat singur să-și gestioneze sterile de anxietate

. Pacietul este încurajat să îsi exprime teama deizolarea social

. Nu se vor încuraja relaţiile interpersonale

. Relaţiile interpersonale ale pacientului trebuie încurajate

458. Intervențiile în nursing:

1. Asigură igien a și îmbrăcămintea curate a pacientului

2. Pacientul iși va asi gura singur igiena si îmbrăcămintea curate

3. Nu se va axa pe dezvoltarea capacității de autoconducţie

4. Nu are in vederea stabiliea de raporturi sociale

5. Stabilesc un dialog cu pacientul

6. Intervențiile și dialogul cu pacientul vor fi evitate

7. Observă mecanismele de intereracţiune sociale

8. Nu stabilesc un dialog cu acesta

9. Evaluează implicarea pacientului în diverse activități

10. Implică susţinerea pacientului prin cuvinte, intervenţii verbale

459. Planul de îngrijire are ca scop:

1. Ev aluarea contextului bio-psiho-social al pacientului

2. Evitarea atitudinii atotștiutoare în dialogul cu pacientul

3. Încurajarea pacientului în implicarea în activități sociale

4. Nu este necesară explicaţia medicaţiei pacientului, ci doar administrarea

5. Pacientul trebuie să își dezvolte singur abilitățile relaționale

6. Facilitarea accesului pacientului la toate mijloacele de recuperare

7. Dialogul cu pacientul nu este necesar dacă se asigură toate nevoile adiacente

8. Monitorizarea TA, FC, temperature

9. Stabilirea și administrarea medicației

10. Contextul bio-psiho-social este irelevant în activitatea de nursing

460. Evaluarea în nursing are următoarele obiective:

1. Îmbunătăţirea stării de nutriție

2. Scăderea acţiunilor autocritice

3. Augmentarea stărilor de anxietate

4. Scădere a capabilității de evidențiere a elementelor pozitive de viață

5. Pacientul nu vede utilitatea continuării tratamentului pe termen lung

6. Creșterea stimei de sine

7. Accentuarea stării de oboseală la trezire

 8. Pacientul își face planuri de viitor

9. Ameliorarea relațiilor interpersonale

10. Limitarea planurilor de viitor

461. Foaia de nursing include:

1 . Examenul pe aparate și sisteme

. Numele și prenumele pacientului

- Socrul GAF-s

. Scala HAM-A

E KG

. Scorul de dependență la internare

- Scala HAM-D

. Consimțământul informat

. Parametrii vitali la interne

. Semne de violență corporală

462. Nevoile fundamentale descrise de Henderson sunt:

- Nevoia de a avea o locuință

. Nevoia de a bea și a mânca

. Nevoia de a avea o bună postură

. Nevoia de a se îmbrăca

. Nevoia de a aparţine unui cult religios

. Nevoia de a respira

. Nevoia de a avea un climat psiho-protectiv

. Nevoia de dispensarizare psihiatrică lunară

. Nevoia de a se dezbrăca

. Nevoia de a avea un venit stabil

463. Obiectivele propuse în planul de îngrijire al pacientului, sunt următoarele:

1 . Să urmeze regimul alimentar stabilit

. Nu interesează prevenirea escarelor

. Să aibă căile respiratoria libere

. Nu se ocupă de alimentația artificială sau pasivă

. Nu interesează pacienții care prezintă sondă urinară

Să îș i menţină integritatea fizică

. Să respire normal

. Nu interesează tranzitul intestinal prin colostomă

. Să aibă un tranzit intestinal în limite normale

. Să i se aleagă de către personalul medical vestimentația

464. Socrul de dependență:

1 . 43-56 -nivel de îngrijire standard

R EON
 7. Abulia

8. Tahipsihia

9. Hiperbulia

10. Senzatiile

468. Disabulia este:

1. Însoţită de perplexitate

2. Apare în schizofrenie

3. Hipoprosexie

4. Însoţită de notă afectivă negativă.

5. O halucinatie

6. Dificultatea de a sfârși o acţiune începută

7. Stupor

8. Salată de cuvinte

9. Insomnie

10. Dificultatea de a trece la o acţiune

469. Tulburări cantitative ale conștiinței:

1. Hipoprosexie

. Febra

. Sopor:

. Stupoare

Comă:

- Insomnii

. Hipermnezie

. Fuga de isei

9. Torpoare

10. Obtuzie:

470. Tulburări calitative ale conştiinţei:

1. Hiperfagie

Atenţia

De tip delirant

Insomnii

. Starea crepusculară

. Starea oneiroidă

. Duc la deformarea relaţiei cu realitatea

Febra

. Starea amentivă

. Durere

471. Exagerarea nevoii de hrană:

JIA p
- Insomnie

Coma
- Muzii

. Opsomania

. Senzatii

Dipsomania

- Bulimia

- Potomania

. Polifagia

. Halucinatii

472. Te st a rea capacității de orientare a pacientului se face întrebând despre:

1. Sezonul/anotimp

. Vise

. Data (ziua, luna, anul)

. Anul în care suntem

. Apetit

. Locul unde este acum

- Muzii

. Dacă este zi sau noapte

9. Insomnii

1 0. Gânduri

473. Activitatea psihomotorie include:

1. Timpul de reacţie de răspuns motor

. Caracteristici ale limbajului non —verbal

. Atenţia

. Mișcările involuntare

. Durerea

. Voința

. Gândirea

- Fluxul de vorbire

. Mișcările voluntare

. Insomnii

474. Expresia feţei poate fi:

1. Voința

2. Inexpresivă

3. Mobilă

4. Tristă

5. Apetit
 6. Bizară

7. Imobilă

8. Halucinaţii

9. Colorată

10. Insomnii

475. Descriptori pentru expresivitatea ochilor sunt:

1. Largi, mari

. Nedumeriţi

- Ficși

. Disabulia

. Stupor

. Atenţi

- Halucinaţii

. Epuizaţi

. Ideea dominantă

. Idea delirantă

476. Amimia include în definiția ei:

1. Coma

. Hipobulia

. Incapacitatea de a exprima sentimentele

. Hiperprosexia

. Incapacitatea de a exprima emoţii

. Hipersomnia

. Incapacitatea de a exprima tonalitatea afectivă

. Incapacitatea de a exprima tonalitatea afectivă prin comunicar ea nonverbală, cum ar fi gesturi

9. Incapacitatea de a exprima tonalitatea afectivă prin comunicar ea nonverbală, cum ar fi semne

10. Hipermnezia

477. Se disting următoarele tipuri de mers:

1. Abulie

. Mers timid

- Mania

. Agnozie

. Mers lent și greoi

Afebril

- Mers lent și nehotărât

. Mers instabil, clătinat, neregulat

. Mers rapid, energic

. Apatie

o 3 S popA
478. Ticurile sunt:

. Sunt stereotipe

. Mers lent și greoi

. Apetit crescut

. Depresie

. De obicei survin brusc, inconştient

. Mișcări clonice

- Pot reproduce un gest;

. Pot avea caracter semiconștient

. Mișcări atetozice

. Dezorientare

479. Diagnosticul catatoniei include:

1. Hipersomnia

. Durerea

. Episoade de activitate psihomotorie

. Negativism extrem

. Mișcări anormale

. Ecolalia sau ecopraxia

. Stupor

. Fugă de idei

- mobilitatea motorie

. Halucinatii

480. Ev a luarea vorbirii este legată de producţia fizică avorbirii care vafi descrisă prin:

1. Apraxie

- Insomnie

- Fluenţă (ușurinţa cu care pacientul pare să producă vorbire)

. Agnozie

. Dispoziția

Durere

. Flux (monosilabice, mut)

- Ritm (monoton, balbism, neclară, bolborosit, crescut sau scazut)

9. Viteza (rapidă, sacadată, sub presiune, încetinită,

10. Tonalitate

481. Tulburări ale activității motorii sunt:

1. Insomnia

2. Hiperkinezia

3. Bradiokinezia

4. Halucinații
 7. Tahicardie

9. Transa hipnotică

1 0. Abuzul de substanţe

489. Stările disociative includ:

. Fuga psihogenă

- Insomnia

- Transa disociativă

. Starea crepusculară

. Agnozia

. Agrafia

. Apraxia
Iluzii

. Stările mistice

. Depersonalizarea

490. Despre sindromul serotoninergic este adevărat:

1. Pupilele sunt normale

. Este dat de antibiotice

. Apar mioclonii

. Pielea este transpirată

. Este rapid rezolutivă

. Apare hipotensiune

. Apare pirozis

. Poate fi dat de antidepresive

. Nu are tratament

. Apare doar la tineri

491. Despre hipertermia malignă este adevărat:

1. Are debut progresiv, cronic

2. Pupile midriatice „orb ca liliacul”

3. Tensiunea arterială poate fi crescuta

4. Reflexele sunt diminuate

5. Apare rigiditate de tip „rigor mortis”

6. Apare secundar ulcerului gastric

7. Poate fi dat de antidepresive

-OV
 8. Are debut abrupt

9. Pielea este transpirată

10. Poate fi dată de antiinflamatoare nesteroidiene

492. Despre tulburările psihotice este adevărat:

1. Tulburarea delirantă nu întrunește criteriile pentru schizofrenie

. Tulburarea schizoafectivă prezintă cel puțin două simptome menţionate la schizofrenie

- Tulburarea psihotică scurtă nu depășește o lună

. Tulburarea psihotică scurtă durează câteva minute

. Tulburarea schizoafectivă poate fi tratată cu antipsihotice

. Tulburarea psihotică scurtă durează minim 2 ani

- Tulburarea depresivă majoră și mania nu cauzează niciodată psihoză

. Tulburarea schizoafectivă se tratează cu extract de pătrunjel

. Tulburarea schizofreniformă nu depășește 6 luni

. Tulburarea delirantă întrunește criteriile pentru demență

493. Despre sindromul neuroleptic malign este adevărat:

1. Este o complicație frecventă

. Apare encefalopatie

. Apare febră

. Tratamentul este cu neuroleptice

. CPK crescut

. Prezintă rată înaltă de mortalitate

- Este o complicație rară

. Apare în tulburările de personalitate

. Nu este cauzat de antiemetice

. Ciproheptadină este ineficient

494. Despre supradoza de anticolinergice este adevărat:

1. Tratamentul de elecţie este atropina

. Durează cel puţin 6 luni

. Este rapid rezolutivă

. Apar pupile midriatice „orb ca liliacul”

. Debutul este cronic

. Debutul este abrupt

. Pupilele sunt normale

. Apar halucinații vizuale

. Se poate trata cu fizostigmină

. Apar simptomele negative

495. Despre schizofrenie este adevărat:

1. Apar doar simptome pozitive

RO N
 7. Clozapina este cel mai slab antipsihotic

8. Clozapina prezintă risc de agranulocitoză

9. Sunt medicamente de a doua linie în tratamentul schizofreniei

1 0. Dau scădere ponderală

499. Despre schizofrenie este adevărat:

1. Apare în mod tipic la vârsta adultului tânăr

- Pacienţii cu simptome pozitive nu necesită spitalizare

. Pruritul este un simptom frecvent

. Deteriorare a progresivă are loc în câteva ore

. Pacienţii cu simptome negative au prognostic mai prost

. Prognosticul este foarte bun

. Poate apărea ca simptom „salata de cuvinte”

. In general prognosticul este prost

. Psihoterapia poate fi utilă

. Este cea mai ușoară formă de psihoză

500. Fa ctori de prognostic rezervat în schizofrenie:

1. Istoric familial de schizofrenie

2. Lipsa simptomelor negative

3. Debut insidios

4. Rezultate normale ale testelor psihologice

5. Sexul feminin

6. Nivel social ridicat

7. Istoricul familial nu prezintă importanță

8. Rezultate anormale ale testelor psihologice

9. Anomalii structurale ale creierului

0. Sexul masculin

501. Fa ctori de prognostic bun în schizofrenie:

1. Nivel de adaptare socială premorbidă bună

2. Activitatea sexuală slabă

3. Debut acut

4. Nivel social scăzut

5. Debut insidios

6. Lipsa spitalizării

7. Prezența obsesiilor/compulsiilor

8. Durata scurtă a episodului

9. Suport social adecvat

0. Sexul feminin

502. Sunt antipsihotice atipice:

-
. Quetiapina

. Ziprasidona

. Bisoprolol

. Olanzapina

. Loperamida

. Drotaverina

. Amisulprida

. Risperidona

. Carvedilol

. Loratadina

503. Aripiprazol:

1. Efectul său antipsihotic se datorează agonismului la nivelul receptorilor D2

. Nu se poate administra intramuscular

. Este un antipsihotic tipic

. Este recomandat în tratamentul tulburării afective bipolare

. Este un antidepresiv triciclic

. Este contraindicat în tratamentul schizofreniei

. Poate avea ca efecte secundare cefalee, greţuri, vărsături

. Este antagonist serotoninergic

. Este un inhibitor al pompei de protoni

. Este un antipsihotic recomandat în tratamentul schizofreniei

504. Sunt antipsihotice tipice:

1. Tioridazina

. Clozapina

. Flufenazina

. Amisulprida

. Risperidona

. Clorpromazina

. Haloperidol

. Olanzapina

9. Perfenazina

10. Quetiapina

505. Despre prevalența schizofreniei este adevărat:

1. La geamănul dizigot al unui schizofren este de 12%

2. La copiii cu ambii părinți schziofreni este de 1%

3. La copiii cu un părinte schizofren este de 12%

4. În populația generală este de 70%

5. În populația generală este de 1%

SI Oa
 6. La copiii cu un părinte schizofren este de 0,1%

7. La geamănul monozigot al unui schizofren este de 47%

8. La geamănul monozigot al unui schizofren este de 95%

9. La geamănul dizigot al unui schizofren este de 1%

10. La copiii cu ambii părinți schziofreni este de 40%

506. Despre teoriile endocrine ale schizofreniei este adevărat:

1. Apare scăderea LH și FSH

. Crește secreția de hormon de creștere

. Scade secreția de GnRH

. Crește secreția de prolactină

. Scade secreția de prolactină

. Scade secreția de hormon de creștere

. Crește secreția de TRH

. Cresc LH și FSH

. Scade secreția de TRH

10. Crește secreția de GnRH

507. În diagnosticul clinic al schizofreniei intră:

1. Retragere socială

. Chist Baker

- Halucinaţii

. Febră

. Deliruri

- Fibrilaţii

- Dureri auriculare

. Gândire dezorganizată

. Onicomicoză

. Abulie

508. Sunt tipuri de schizofrenie:

1. Mixtă

. Vasculară

- Senilă

. Paranoidă

. Catatonică

. Dezorganizată (hebefrenică)

- Din boala Pick

- Nediferențiată

. Din boala Alzheimer

. Reziduală
Oa
509. Diagnosticul schizofreniei se poate face cu următoarele tulburări psihiatrice:

1. Tulburarea factică

Lupus eritematos sistemic

. Depersonalizarea

. Boala Wilson

. Tulburarea de panică

. Boli endocrine

- Simularea

. Carenţa de B12

9. Accident vascular cerebral

10. Tulburarea delirantă

510. Dintre tulburările psihotice fac parte:

1. Dependența la benzodiazepine

. Tulburarea psihotică scurtă

. Tulburarea de personalitate de tip Borderline

. Ciclotimia

. Tulburarea schizoafectivă

. Anxietatea generalizată

- Schizofrenia catatonică

. Schizofrenia paranoidă

. Tulburarea delirantă

. Tulburarea conversivă

511. Despre tulburarea delirantă este adevărat:

1. Este prezent delirul cu o durată de cel puţin o lună

. Apar concomitent episoade depresive

- Prezența delirurilor

. Nu întrunește criteriile pentru schizofrenie

. Apare secundar tratamentului antipsihotic

Nu depășește o lună

. Nu necesită spitalizare

. Este o psihoză

. Este o avitaminoză

. Nu există o afectare a funcționalității în afara delirului

512. Sunt adevărate următoarele:

1. Neurolepticele cu potență redusă nu blochează receptorii dopaminergici D2

2. Halucinațiile apar în schizofrenie

3. Neurolepticele cu potență crescută nu pot determina diskinezia tardivă

4. Antipsihoticele pot determina sindromul neuroleptic malign

pRP O p N
 5. Retragerea socială face parte din simptomele negative din schizofrenie

6. Agenţii antinicotinici pot determina sindromul toxic anticolinergic

7. Delirul nu face parte din tabloul clinic al schizofreniei

8. Schizofrenia nu produce limitarea capacității de funcţionare

9. Schizofrenia apare în carența de tiamină

1 0. SSRI-urile pot determina sindrom serotoninergic

513. Sunt adevărate următoarele:

. Clozapina este un antibiotic cu spectru larg

Dintre indicațiile terapeutice ale neurolepticelor fac parte halucinațiile

. Akinezia poate fi un efect advers al neurolepticelor

. Schizofreni a este o boală a copilăriei

. Neurolepticele pot avea efecte anticolinergice

. Olanzapina este un antipsihotic atipic de primă linie în tratamentul psihozelor

- Parkinsonismul este un simptom extrapiramidal

. Schizofrenia apare în urma vaccinării

. Psihoterapia este contraindicată în tulburările psihotice

. Risperidona este contraindicată în fracturile de bazin

514. Sunt adevărate următoarele:

1. Schizofrenia este o boală cronică

Tratamentul etiologic în tulburarea psihotică acută este tratamentul anticolinergic

. Tulburarea psihotică acută prezintă frecvent deficite senzoriale

. Tulburarea psihotică acută poate prezenta delir

. An o rexi a nervosa este o complicaţie a schizofreniei

. Tulburarea psihotică acută poate prezenta halucinaţii

. Funcţionalitatea este prezervată în tulburarea delirantă

. Tulburarea de personalitate narcisistă este un factor de risc pentru schizofrenie

. Slăbirea asociațiilor nu apare de obicei în delir

. Alcoolul determina dezvoltarea unei tulburări schizoafective

515. Sunt false următoarele:

1. Diskinezi a tardivă este o complicație a tratamentului neuroleptic

Atacurile vasculare cerebrale fac parte din tabloul clinic al tulburării delirante

Aripiprazolul este indicat în tratamentul tulburării schizoafective

. Schizofrenia apare după vârsta de 55 ani

- Incontinenţa urinară apare frecvent în tulburarea schizofreniformă

- Pacienţii cu schizofrenie nu pot fi tratați cu neuroleptice

- Diagn o sticul schizofreniei necesită prezența simptomelor pentru cel puțin o lună într-un interval de 6 luni

. Hiperprolactinemia este un efect advers al tratamentului neuroleptic

. Psihoterapia nu prezintă eficiență în tulburările psihice

oJO
10. "Barajul gândirii” face parte din simptomele negative

516. Medicația antipsihotică:

1. Halucinații sunt efecte ale acţiunii medicamentoase anticolinergice

. Risperidona poate fi prescrisă în tulburarea delirantă

. Clozapina nu tratează psihoza

. Risperidona poate fi prescrisă în tulburarea psihotică scurtă

. Risperidona este contraindicată în schizofrenie

. Tulburarea schizoafectivă poate fi tratată cu olanzapină

. Haloperidolul este indicată în tratamentul sindromului neuroleptic malign

. Clorpromazina blochează receptorii dopaminergici D2

. Anti psihoticele atipice sunt medicamente de primă linie în tulburările psihotice

. Medicația antipsihotică nu poate fi asociată altor medicamente

517. Despre medicaţia antipsihotică sunt adevărate:

1. Tratamentul se inițiază de către medicul curant

. Pot prezenta efecte adverse anticolinergice

. Pot determina sindromul neuroleptic malign

. Tratamentul nu poate depăși o săptămână

. Clozapina nu determină agranulocitoză

. Clozapina este cel mai eficace antipsihotic

- Medicația antipsihotică poate fi inițiată de psiholog

. Antipsihoticele determină frecvent astigmatism

9. Pot avea ca efect advers akatizia

10. Medicația antipsihotică poate fi prescrisă pentru infecțiile nosocomiale

518. Dintre complicațiile antipsihoticelor fac parte:

1. Hipertrofia prostatei

. Sindromul Asperger

. Hiperprolactinemia

. Sindromul Klinefelter

. Sindromul serotoninergic

. Sindromul neuroleptic malign

BPOC

- Efectele anticolinergice

. Macroglosia

. Efecte extrapiramidale

519. Sunt adevărate următoarele:

1. Agenţii antimuscarinici pot determina sindromul toxic anticolinergic

2. Sunăt o area este considerată o alternativă terapeutică în tratamentul tulburării schizoafective

3. Haloperidolul nu prezintă eficiență terapeutică în psihoze

ON
B
O MA
oS
OV-
 4. Schizofrenia poate necesita spitalizare

5. Tensiunea arterială este crescută în sindromul neuroleptic malign

6. Antidepresivele tetraciclice sunt de primă intenţie în psihoză

7. Tipul | de schizofrenie are cel puţin un episod maniacal

8. Hipertermia malignă are debut abrupt

9. Tratamentul antidemențial se utilizează în sindromul neuroleptic malign

10. Halucinațiile în schizofrenie pot fi tratate cu antipsihotice

520. Despre schizofrenie sunt adevărate următoarele:

1. Tulburarea de personalitate histrionică face parte din tabloul clinic

. Lamotrigina este utilizată ca tratament unic

. Retragerea socială face parte din simptomele negative

. Flashback-urile sunt simptome cheie pentru diagnostic

. Clozapina poate fi administrată ca tratament

- SNRI în combin a ție cu SSRI sunt medicamente de linia a 2-a

. Circumstanțialitatea și tangențialitatea pot face parte din tabloul clinic

. Comportamentul catatonic poate face parte din tabloul clinic

9. Este caracterizată de cicluri rapide, alternând simptome maniacale și depresive

10. Haloperidolul poate fi administrat ca tratament

521. Tratamentul tulburării schizoafective poate include:

1. Nitrofurantoin

. Risperidona

. Captopril

. Quetiapina

. Aripiprazolul

. Glutamat de sodiu

. Olanzapina

- Salbutamol inhalator

9. Clozapina

10. Tratamentul homeopatic

522. Tratamentul schizofreniei poate include:

1. Tratamentul homeopatic

2. Aripiprazolul

3. Risperidona

4. Glutamat de sodiu

5. Clozapina

6. Quetiapina

7. Salbutamol inhalator

8. Olanzapina
 9. Nitrofurantoin

10. Captopril

523. Sunt adevărate următoarele:

- Haloperidolul nu se administrează în agitaţie

.Ri: isperidona este un medicament de primă linie în tratamentul tulburărilor psihotice

Acup un ctur a este un tratament de linia a 2-a în tulburarea delirantă

Deficitele cognitive severe fac parte din tabloul clinic al schizofreniei

. Quetiapina poate fi prescrisă în schizofrenie

Tulburarea deliranta nu este o psihoză

H al operidolul nu poate fi administrat în controlul de urgență al psihozei

-Zi prazidona poate fi prescrisă în tulburarea schizoafectivă

Efectele anticolinergice includ confuzia, constipația, retenția urinară

H; operidolul poate determina efecte extrapiramidale

524. Sunt adevărate următoarele:

1. Antipsihoticele reprezintă baza tratamentului în schizofrenie

. Tulburarea de conversie face parte din tulburările psihotice

. Antipsihoticele sunt cunoscute și sub denumirea de neuroleptice

. Constipaţia este un factor de risc în tulburarea schizoafectivă

. Delirul poate fi tratat cu risperidonă

. Tulburarea schizoafectivă apare în sepsis

. Capacitatea de funcționare este afectată în tulburarea schizoafectivă

- Olanzapina poate determina creștere ponderală

9. Supradoza de anticolinergice ste indicată în tratamentul tulburării schizofreniforme

10. Neurolepticele sunt antagoniste ale antipsihoticelor

525. Subtipurile tulburării depresive majore (TDM) includ:

1. Tulburarea de panică

. TDM cu simptome tipice

. Tulburarea de anxietate generalizată

. Tulburarea schizofreniformă

. TDM cu debut peripartum

. TDM cu simptome atipice

- TDM cu ritmicitate/pattern sezonieră

. TDM cu simptome psihotice

9. Tulburarea afectivă bipolară

10. Demenţa senilă

526. Manifestările fizice/somatice ale tulburării depresive includ următoarele:

1. Anhedonie

2. Lipsă de speranță
SN
0
 3. Dureri toracice

4. Dispoziție depresivă

5. Cefalee

6. Ameţeli

7. Ideaţie suicidară

8. Dureri articulare

9. Gânduri depresive

10. Dureri de spate

527. Manifestările emoţionale ale tulburării depresive includ următoarele:

1. Lipsă de speranță

2. Probleme menstruale

3. Dispoziție depresivă

4. Autodepreciere

5. Cefalee
6. Disfuncţii sexuale

7. Acuze gastrointestinale

8. Lumbago

9. Anhedonie

10. Ideaţie suicidară

528. Simptomele tulburării depresive includ:

1. Amnezie retrogradă

. Modificarea tiparelor de somn (insomnie/hipersomnie)

- Ideaţie suicidară

- Halucinaţii vizuale

. Dispoziție elevată, expansivă

. Grandiozitate

- Pierderea interesului și a plăcerii

. Activitate nechibzuită (sexuală, cheltuieli, consum de substanțe, excesul de viteză la volan), cu potențial
ridicat de consecințe neplăcute

9. Oboseală

10. Dispoziţie depresivă

529. Criteriile de diagnostic ale tulburării depresive majore includ:

1. Simptomele caracteristice episodului maniacal

2. Prezența OBLIGATORIE a doliului

3. Prezența OBLIGATORIE a simptomelor psihotice

4. Simptomele caracteristice episodului hipomaniacal

5. Simptomele nu sunt produse din cauza unei boli somatice generale

6. Simtomele nu îndeplinesc criteriile pentru episodul mixt

aR
SS a
o
 7. Simptomele determină o reducere semnificativă a funcționării sociale și/sau profesionale

8. Durata simptomelor de maxim o săptămână

9. Durata simptomelor de minim 2 săptămâni

10. Simptomele nu sunt produse de consumul de substanţe

530. Tulburările afective induse de condiţii medicale includ:

1. Boala Parkinson

. Schizofrenia

. Tulburarea de personalitate paranoidă

. Hepatite

- Boala Wilson

. Encefalite

. Cancer pancreatic

. Tulburarea de panică

9. Tulburarea de anxietate generalizată

10. Tulburarea afectivă bipolară

531. Tulburările afective induse de substanţe includ:

1. Laxative

. Steroizi

- Citostatice

. Antipiretice

. Anxiolitice

. Antidepresive triciclice

- Hormoni

. Trombolitice

9. Antiparkinsoniene

10. Antihipertensive

532. Tulburarea depresivă majoră cu simptome atipice este caracterizată prin:

1. Dispoziție elevată, expansivă

. Hipersensibilitatea la rejecție este frecventă

. Amnezie anterogradă

. Lentoare psihomotorie („membre de plumb”)

- Insomnie

. Grandiozitate

. Nevoie scăzută pentru somn

. Hipersomnie

9. Hiperfagie

10. Reactivitate afectivă

533. Tratamentul tulburării depresive majore include:

ON
aR
 1. Antidepresive triciclice

. Psihoterapie

. Analgezice

. Terapia electro-convulsivantă (ECT) care poate fi folosită pentru cazurile rezistente la tratament sau severe

. Antipiretice

. Antidepresive SSRI

. Antidepresive SNRI

. Antiemetice

9. Laxative

10. Antidemenţiale

534. Medicamentele antidepresive includ următoarele categorii:

1. SNRI (inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei și noradrenalinei)

Antidepresive tetraciclice

Benzodiazepine

SSRI (inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei)

. Antimuscarinice

. Antipsihotice tipice

- IMAO (inhibitori ai monoaminoxidazei)

. Antipsihotice atipice

. Anticonvulsivante

. ADT (antidepresive triciclice)

535. Episodul maniacal include trei sau mai multe din următoarele simptome:

1. Hipersomnie

. Energie scăzută sau oboseală

. Hiperactivitate cu un scop anume

- Sentimente de vinovăție și inutilitate

. Necesar scăzut de somn

. Distractibilitate crescută

- Pierderea interesului și a plăcerii

.Logoree

. Dispoziţie depresivă

. Grandiozitate

536. Următoarele afirmații cu privire la tulburările afective sunt ADEVĂRATE:

1. În epis o dul maniacal, dispoziția este elevată, expansivă sau iritabilă cu o durată de cel puțin o săptămână

2. În tulburarea depresivă pe rsistentă, simpt o mele depresive sunt prezente în majoritatea zilelor peo perioadă

de maxim un an.

3. Epis o a dele maniacale NU produc o afectare semnificativă a capacității de funcţionare

4. Tratamentul tulburării ciclotimice (ciclotimia) include psihoterapie sau stabilizatori ai dispoziției

n po N
o
 6. Anxietate

7. Memorie afectată

8. Pierderea libidoului

9. Anhedonie

10. Dureri toracice

540. Diagnosticul diferențial al tulburării depresive majore include:

1. Deficiență mentală profundă (Ql< 2 0)

. Doliul

- Tulburările de anxietate

. Schizofrenia

. Delirium tremens

. Tristeţea normală

. Tricotilomanie

. Tulburarea somatoformă

. Tulburarea de personalitate histrionică

. Sindromul Klinefelter

541. Următoarele medicamente fac parte din categoria de antidepresive SSRI (inhibitori selectivi ai recaptării

serotoninei):

1. Paroxetină

. Donepezil

. Memantină

. Fluvoxamină

- Fluoxetină

. Carbamazepină

- Sertralină

. Escitalopram

9. Lamotrigină

10. Acid valproic

542. Distimia este caracterizată prin:

1. Stima de sine este crescută

Nicio dovadă de episod depresiv sever în trecut, maniacal, mixt sau episoade hipomaniacale

. Dispoziţie depresivă pentru ce a mai mare parte a zilei, pentrumai multe zile, timp de maxim un an

. Nicio dată fără dispoziţie de presivă pentru mai mult de 2 l uni la un moment dat

. Dispoziţie depresivă pentru ce a mai mare parte a zilei, pentrumai multe zile, timp de cel puţin 2 ani

. Energie crescută

.Nu este din cauza unei boli medicale generale.

.Logoree

. Nicio dată fără dispoziţie de presivă pentru mai mult de 6 l uni la un moment dat
RO N
SS a m
 10. În tabloul clinic al episodului hipomaniacal se includ simptome psihotice.

546. Următoarele afirmații cu privire la mecanismul medicamentelor antidepresive sunt ADEVĂRATE:

1 - ADT- inhibă recaptarea noradrenalinei

2. ADT- inhibă activitatea monoaminoxidazei, blocând astfel dezaminarea serotoninei, noradrenalinei și

dopaminei cu creșterea nivelurilor acestor substanţe

- IMAO - inhibă activitatea monoaminoxidazei, blocând astfel dezaminarea serotoninei, noradrenalinei și

dopaminei cu creșterea nivelurilor acestor substanţe

. IMAO - inhibă recaptarea noradrenalinei

. Sunătoarea (St. John's wort) -— inhibă activitatea monoaminoxidazei

. SNRI- inhibă rec a ptarea presinaptică a serotoninei

- SSRI- inhibă rec a ptarea presinaptică a serotoninei și noradrenalinei

. Sunăto a rea (St. John's wort) — scade recaptarea serotoninei și, în măsură mai mică, a noradrenalinei și
dopaminei

. SSRI- inhibă rec a ptarea presinaptică a serotoninei

10. SNRI- inhibă rec a ptarea presinaptică a serotoninei și noradrenalinei

547. Următoarele afirmații cu privire la indicațiile medicamentelor antidepresive sunt ADEVĂRATE:

1. SNRI- folosite rar în tratamentul depresiei, datorită restricţiilor alimentare și interacțiunilor cu alte

medicamente

. SSRI- folosite rar în tratamentul depresiei, datorită profilului de efecte secundare

. SSRI — tratament de primă linie pentru depresie; anxietate

. ADT- tr a tament de linia a 2-a sau a 3-a în depresie; pot fi utile la pacienții cu durere neuropată comorbidă

. SSRI- tr atament de linia a 2-a pentru pacienții care nu răspund la ADT

- SNRI- tr atament de linia a 2-a pentru pacienții care nu răspund la SSRI

. Modulatori ai serotoninei — depresie cu insomnie semnificativă

- SNRI- tratament de primă linie pentru depresia comorbidă cu durere neuropată

. SNRI- tratament de primă linie pentru depresie; anxietate

. IMAO - tratament de primă linie pentru depresie; anxietate

548. Răspunsul (răspunsurile) corect(e) cu privire la tulburarea afectivă bipolară TAB sunt/este:

1. TAB este caracterizată prin modificări ciclice ale dispoziţiei

. Abuzul de alcool este prezent frecvent ca și comorbiditate

- TAB prezintă pe parcursul evoluţiei episoade depresive și maniacale

. În TAB nu există risc suicidar

- Pacienţii au un important risc suicidar

. Nu este o tulburare cronică

. TAB nu poate avea o evoluție cronică

. Tratamentul este reprezentat de stabilizatori de dispoziție

. Tratamentul se administrează pentru o perioadă scurtă de timp

. Ciclurile rapide reprezintă cel puţin 2 episoade, fie depresive, fie maniacale, pe parcursul anului

549. Simptomele specifice depresiei sunt:

ON
aR
 . Idei de grandoare

. Gânduri suicidare

- Insomnie

. Dispoziție depresivă

. Stima de sine redusă

. Nevoie redusă de somn

. Hipotimie

- Euforie

. Prezente cel puţin 1 lună pentru a susţine un diagnostic pozitiv

10. Anhedonie

550. În timpul episodului maniacal:

1. Simptomele sunt direct atribuibile unei substanţe sau unei afecţiuni medicale generale

. Tulburările de somn sunt frecvente

. Ideaţia de grandoare este frecventă

. Inhibiţie psihomotorie

. Implicarea excesivă în activități plăcute, dar riscante este necaracteristică

. Este prezentă accelerarea proceselor ideatice, tahipsihie

. Severit a tea simptomatologiei nu este suficientă pentru a cauza afectarea funcţionării profesionale sau a
activităților sociale

. Nu necesită niciodată spitalizare

9. Euforia poate face loc iritabilităţii

10. Poate prezenta simptome psihotice

551. Următoarele afirmații referitoare la depresie NU sunt adevărate:

1. Simptomele sunt atribuite efectelor fiziologice ale unei substanțe sau unei afecţiuni medicale generale

. Nu există risc de recidivă

. Tulburările de somn sunt frecvente.

. Simptomele inițiale sunt foarte variabile în funcție de tipul depresiei și în funcţie de subiecți.

. Dispoziția este de obicei depresivă sau iritabilă.

. Sentimentele sunt tocite (aplatizare afectivă)

. Dispoziţia de presivă poate fi însoțită de idei de vinovăție, de autodepreciere.

- Evoluţia poate fi cronică

. Simptomele îndeplinesc criteriile pentru episoade mixte

. Simptomele nu provoacă suferință semnificativă din punct de vedere clinic sau afectare în domeniile sociale,
ocupaţionale sau în alte domenii importante de funcţionare

552. Episodul maniacal este caracterizat de următoarele simptome:

1. Halucinaţii auditive, în forma cu simptome psihotice

2. Activitate crescută

3. Anhedonie
 4. Apatie

3. Idei depresive

6. Distractibilitatea

7. Tulburări de memorie

8. Agnozie

9. Scăderea nevoii de somn

10. Amnezie

553. Episodul maniacal NU este caracterizat de următoarele manifestări:

1. Nevoie redusă de somn

2 . . Accelerarea activității mentale, logoree

3 - De obicei, pacienții sunt exuberanți și extravaganți sau îmbrăcați colorat.

4. Anhedonie

5. - Inhibiţie psihomotorie

6. Agitaţie psihomotorie

7 . . Tocire emoţională

8. Hipersomnie

9. Oboseală semnificativă

10. Dispoziția este euforică, dar iritabilitatea și ostilitatea nu sunt neobișnuite.

554. Episodul depresiv sever prezintă un tablou clinic caracterizat prin:

1. Apraxia gestuală

2 . . Agnozie

3. Lentoare psihomotorie marcată (gândire și activitate)

4. Insomnie

5 . . Simptome psihotice

6. Pierdere în greutate

7. - Bizarerii comportamentale

8 - Dorinţa sexuală este adesea diminuată sau pierdută

9. Ideaţie de grandoare

10. Tocirea emoţională

555. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu privire la riscul de sinucidere în depresie:

1. Tentativele de sinucidere din istoria personală nu reprezintă un predictor al riscului desinucidere

. Este cauza decesului la pacienții netratati, cu depresie

. Tentativa suicidară nu reprezintă o urgență medicală

- Încercările de sinucidere din istoria personală sunt un predictor al riscului de sinuciderea ctua la l pacientului

. Abuzul de alcool și substanțe scade riscul de sinucidere în depresie

. Sinuciderea în istoricul familial nu este un factor de risc pentru sinuciderea pacientului

- Sinuciderea este mai frecventă în rândul bărbaților cărora le lipsește un suport social.

- Suicidul reprezintă o urgenţă medicală

EB O N
M
SI Oa
 9. Abuzul simultan de alcool și substanțe crește riscul de sinucidere.

1 0. În depresia severă nu există un risc de sinucidere semnificativ

556. Principiile generale de tratament în depresie sunt:

1. Sindromul serotoninergic se datorează unei reduceri a concentrațiilor plasmatice de serotonină

2 . Tratamentul farmacologic continuă cel puțin 2 luni

3. Spitalizarea este necesară pentru pacienții cu risc de sinucidere

4. Tratamentul farmacologic nu este necesar în forma severă

5. Se preferă monoterapia cu antidemențiale

6. Farmacoterapia este tratamentul de elecţie pentru depresia severă.

7. Toţi pacienții cu depresie ar trebui să fie întrebaţi despre gânduri, planuri sau activități suicidare.

8. Psihoterapia nu este recomandată

9. Medicamentele SSRI sunt prima linie de tratament

1 0. Psihoterapia poate fi tratamentul de elecţie pentru depresie

557. Cele mai frecvente comportamente care sugerează mania sunt:

1. Angajarea excesivă în activități plăcute, dar riscante

2. Apeluri telefonice excesive

3. Anhedonie

excesive
4. Achi
5. Ideaţie delirantă
ţii
6. Consum de alcool sau substanţe psihoactive

7. Dezinhibiția sexuală

8. Apatie
9. Halucinaţii

1 0. Aplatizare afectivă

558. Obiectivele psihoterapiei în tulburarea afectivă bipolară sunt:

1. Nu poate avea rol educațional pentru pacient sau familie

. Învaţă pacientul să recunoască simptomele prodromale

. Reduce ca pacitatea de adaptare a pacientului la consecinţele psihosociale cauzate de tulburare

. Educaţia pacientului

. Obiectivul principal este reducerea afectării funcţionale

- Nu are importanță în gestionarea acestor pacienți

. Are rol în diagnosticul tulburării

. Crește ca pacitatea de adaptare a pacientului la consecinţele psihosociale cauzate de tulburare

. Nu este indicat să se asocieze cu farmacoterapia

. Suport emoţional / familial

559. Comorbiditățile somatice mai frecvente prezente în tulburarea afectivă bipolară sunt:

1. Pielonefrita

2. Apendicita
Vv o
-o
 8. Nu există risc de recurenţă

9. Durează 3-6 luni

10. Remisiunea poate fi parţială

563. Pacienţii cu tulburarea fectivă bipolară pot prezenta diferite probleme asociate:

1. Reducerea funcţionării profesionale sau școlare

. Nu există risc de infracţionalitate

. Abuz de alcool și alte substanţe

. Calitatea vieţii nu este afectată

. Afectarea relaţiilor interpersonale

. Infracţionalitate

- Nu aurisc suicidar

- Nu are impact pe funcţionalitatea pacientului

. Stigmatizare

. Nu are impact pe relațiile interpersonale

564. Obiectivele tratamentului în tulburările afective bipolare sunt:

1. Reducerea riscului suicidar

. Reducerea severităţii și a frecvenţei episoadelor

- Restaurarea funcţionării și a calității vieţii

. Nu există obiective clare și specifice ale tratamentului

. De cele mai multe ori tratamentul se face toată viaţa, chiar dacă simptomele au dispărut

- Nu există un risc suicidar important și deci tratamentul nu este foarte important

. Calitatea vieţii nu este afectată

- Tratamentul se face pe o perioadă scurtă de timp și nu este o prioritate

9. Creșterea severităţii și a frecvenţei episoadelor afective

10. Creșterea capacităţii pacienţilor de a-și controla tulburarea și propria viaţă

565. Tratamentul depresiei are următoarele caracteristici:

1. Pacientul poate să întrerupă tratamentul oricând

2. Nu există dovezi științifice pentru utilizarea de antidepresive

3. Utilizarea de antidepresive care și-au demonstrat eficacitatea

4. Utilizarea de antidepresive nu este recomandată de rutină

5. Scopul tratamentului este remisiunea simptomatologiei

6. Tratamentul nu are un scop bine precizat

7. Asigură complianţa pacientului

8. Ideal este să se prevină următorul episod

9. Utilizarea de antidepresive în doze adecvate

0. Psihoterapia nu este recomandată în tratamentul depresiei

566. Următoarele afirmații referitoare la depresie sunt adevărate:

1. Pacienţii cu depresie nu necesită spitalizare

-
. Vârsta medie a de butului este spre sfârșitul celei de-a treia decadă de viaţă

. 8% dintre pacienţi cu depresie care necesită spitalizare pot comite suicidul

. Vârsta medie a debutului este 18-20 de ani

. Ide aţia suicidară nu trebuie sa influențeze decizia de spitalizare

. La vârstnici nu există risc de depresie

. Poate debuta la orice vârstă, începând încă din copilărie

- Este o afecţiune sistemică, cu manifestări emoţionale și fizice

. Depresia crește riscul general de mortalitate

. Incidența este aceeași indiferent de sex

567. Următoarele afirmații referitoare la remisiunea în depresie sunt adevărate:

- Remisunea nu influențează riscul de recădere sau recurenţă

. Remisunea va scade riscul de recădere sau recurenţă

- Remisiune reprezintă rest a urarea parțială a capacităţii de funcţionare

. Remisunea va crește riscul de recădere sau recurenţă

. Remisiunea este scopul tratamentului antidepresiv

. Remisiune înseamnă simptome depresive de intensitate moderată

. Non-remisiunea este factor de prognostic favorabil

- Remisiune reprezintă rest a urarea integrală a capacităţii de funcţionare în toate domeniile vieţii

. Remisiune înseamnă simptome depresive minime sau absente

568. Următoarele afirmații referitoare la psihoterapia în depresie sunt adevărate:

1. Psihanaliza nu este o formă de psihoterapie, doar de analiză și evaluare

. În forma severă de depresie psihoterapia este tratament adjuvant la farmacoterapie

. În f o rma moderată de depresie psihoterapia nu poate fi o alternativă la farmacoterapie

. În forma severă de depresie psihoterapia este de elecţie

. În forma ușoară de depresie psihoterapia este de elecţie

. În f o rma moderată de depresie psihoterapia este o alternativă la farmacoterapie

- Hipnoza sau psihanaliza sunt tipuri de psihoterapie ce pot fi utilizate

. În forma ușoară de depresie psihoterapia nu trebuie utilizată

9 . Terapia cognitiv-comportamentală este principala formă utilizată

10 . Psihoterapia nu trebuie asociată cu farmacoterapia

569. Tulburările afective prezintă multiple implicații medico-sociale, cum ar fi:

1. Asociază abuz de substanţe

2 . . Determină costuri economice semnificative

3 - Nu implică costuri crescute

4 . Tulburările afective prezintă modificări ciclice ale dispoziţiei, cogniţiei și comportamentului

5 . . Determină inactivitate profesională

6 . Nu există consecințe medicale importante

a
 7. Clonazepamul și diazepamul sunt utile în tratamentul de scurtă durată

8. Buspirona are un mecanism de acţiuni incomplet elucidat, însă în legătura acidul y-aminobutiric

9. Benzodiazepinele stimulează inhibiția produsă de acidul y-aminobutiric asupra influxului nervos

10. Clonazepamul și diazepamul sunt utile în tratamentul de lungă durată

573. Tulburarea de anxietate generalizată se caracterizează prin:

1. Anxietate persistentă

. Grandoare

. Simptomatologie prezentă în majoritatea zilelor

. Halucinaţii

. Delir

. Simptomatologie bine tolerată de pacient ce nu afectează funcționalitatea acestuia

- Îngrijorare

- Manie

9. Anxietate excesivă

10. Simptomatologie ce persistă mai mult de 6 luni și afectează capacitatea de funcționare

574. Tulburarea de anxietate generalizată:

1. Nu a fectează capacitatea de funcţioanare a pacientului

4. E caracterizată din perspectiva epide miologică de un risc dublu asociat sexului feminin

5. Include simptome precum manie, grandoare, relaxarea musculaturii

6 . include cel puţin trei din următoarele simptome: neliniște, oboseală, incapacitate de concentrare, iritabilitate,
tensiune musculară, tulburări de somn

7. Debutează în mod tipic la vârstnici

8. Simptomatologia persistă peste jumatate de an

9. Necesită prezența anxietății excesive în majoritatea zilelor, afectarea capacității de funcționare

10. Debutează în mod tipic la adultul tânăr

575. Tratamentul tulburării de anxietate generalizată constă în:

1. Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei și noradrenalinei (SNRI)

. Nu necesită tratament medicamentos psihotrop

- Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI)

. Suicidul prin benzodiazepine este posibil la doze de ce depășesc de 5x inervalul terapeutic maximal

. Buspirona pentru tratamentul de scurtă durată

. Terapie electroconvulsivantă

. Terapie cognitiv-comportamentală

. Buspirona pentru tratamentul de lungă durată

. Benzodiazepinele nu dau dependență atunci când sunt prescrise pe termen lung

. Benzodiazepinele prescrise îndelungat determină dependență

RO N
Oa
576. Fobia socială:

1. Pacienţii au o dorință persistentă de expunere socială

2. Vorbitul în public respectiv conversațile produc anxietate ușoară sau severă de tipul atacurilor de panică

. Vorbitul în public și conversațiile determină anxietate ușoară, însă nu ajung niciodată la nivelul severităţii
atacurilor de panică

- E caracterizată prin dorința perpetuă de expunere în situațiilor sociale

. E caracterizată prin frică execesivă asociată situațiilor sociale

. Nivelul fricii corespunzător a menințarii reale a situaţiei sociale respective

- Pacienţii se expun cu ușurință în situații sociale

- Pacienţii au un comportament evitant față de situațiile sociale

9. Nivelul fricii este disproporțion a t față de amenințarea reală a situației sociale respective

10. Pacienţii au o frică persistentă cu referire la sentimentul stânjenitor asociat expunerii sociale

577. Fobia specifică:

1. Nu poate determina anxietate severă de tipul atacului de panică prin expunerea la factorul trigger

. Apare în mod tipic la vârstnici

- Poate determina reacție vasovagală (leșin)

. Reprezintă frica de un obiect, activitate sau o situaţie anume

. Nu determină reacție vasovagală (leșin)

. Reprezintă o formă de anxietate persistentă, fără un factor determinant specific

. Asociază comportament evitant față de factor trigger

. Apare în mod timpic în copilărie

9. Pacientul nu re alizeză aspectul irațional al comportamentului său

10. Pacientul re alizează aspectul irațional al comportamentului său

578. Tratamentul fobiei specifice constă în:

1. Strict tratament medicamentos psihotropic

2. Desensibilizare sitematică prin expuneri repetate la factorul determinant

5. Evitarea situației, obiectului sau activității triger

6. Acupunctură

7. Hipnoză

8. Psihoterapie de expunere

9. Homeopatie

10. Tehnici de relaxare

579. Tulburarea obsesiv-compulsivă:

1. Asociază tulburări de dispoziție

2. Nu afectează funcționalitatea pacientului

3. Se asociază cu tulburarea de personalitate schizoidă

 4. Asociază tulburări de personalitate obsesiv-compulsive

5. Implică prezența obsesiilor și compulsiilor ce afectează viața cotidiană și funcţionalitatea

6. Se asociază cu tulburări psihotice

7. Asociază ticuri

8. Afectează funcţionalitatea pacientului

9. Nu a fectează viața cotidiană a pacientului

10. Se asociază cu tulburare de personalitate paranoidă

580. Obsesiile reprezintă:

1. Gânduri sau impulsiuni cu caracter singular

- Halucinaţii auditive

. Gânduri sau impulsiuni care produc anxietate și disconfort

. Debutează la vârste înaintate

. Gânduri sau impulsiuni cu caracter recurent

. Gânduri sau impulsiuni plăcute

. Gânduri sau impulsiuni intruzive

. Gânduri sau impulsiuni nedorite

. Gânduri sau impulsiuni ce produc bucurie și satisfacţie

. Gânduri sau impulsiuni cu caracter persistent

581. Compulsiile:

1. Accentuează anxietatea asociată gândurilor obsesive

2. Sunt comportamente ritualizate

3. Acte mentale

4. Abţinerea diminuează pe moment anxietatea

5. Nu au caracter repetitiv

6. Accentuează dinsconfortul asociat gândurilor obsesive

7. Sunt comportamente repetitive

8. Au ca scop diminuarea anxietății asociate gândurilor obsesive

9. Sunt fenomene psihotice

10. Au ca scop diminuarea disconfortului asociat gândurilor obsesive

582. Tratamentul tulburărilor obsesiv compulsive și tulburărilor înrudite constă în:

1. Tratamentul consecințelor bolii (cum ar fi rănile de la nivelul mâinilor provocate de spălatul excesiv)

2. Intervenţii neurochirurgicale

3. Acupunctură

4. Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI)

5. Nu există tratament medicamentos

6. Înhibitori selectivi ai recaptării serotoninei și noradrenalinei (SNRI)

7. Homeopatie

8. Terapie cognitiv comportamentală

 9. Nu se pretează tehnicilor de psihoterapie

10. Terapie farmacologică

583. Tulburarea dismorfică corporală:

1. Afectează capacitatea de funcţionare

. Nu a fectează capacitatea de funcţionare a pacientului

- Pacientul este mulțumit de aspectul său fizic

. Debutează tipic în adolescență

. Are o prevalență redusă la persoanele cu istoric de abuz în copilărie

. Presupune preocuparea față de defecte percepute în aspectul fizic

. Pacientul prezintă comportamente repetitive corelate îngrijorărilor legate de aspectul său

. Debutează tipic la vârstnici

. Nu este corelată cu intervenții chirurgicale estetice în antecedente

. Are o prevalență mai mare în cazul persoanelor abuzate în copilări, rudelor de gradul întâi ale pacienţilor cu
tulburare obsesiv-compulsivă sau cu operații estetice.

584. Tratamentul tulburării dismorfice corporale constă în:

1. Operații estetice

Nu există indicații de tratament medicamentos

Psihoter a pie pentru tulburarea de percepţie a corpului

Antidepresive

Antidepresivele sunt contraindicate în cazurile rezistente la tratamentul psihoterapic

. Evitarea operațiilor inutile

. Psihoterapie

. Corectarea tulburării de percepție prin operații estetice până când pacientul este mulțumit de aspectul său
fizic
 1. Nu afectează comportamentul pacientului

. Comportamentale

. Emoţionale

. Apar după mai mult un an de la evenimentul stresant

. Nu afectează semnificativ capacitatea de funcționarea pacientului

. As o cia te cu o afectare semnificativă a capacității de funcționarea pacientului

. O formă de răspuns la evenimente sau situații stresante

. Întâlnite în primele 3 l uni de la un eveniment stresant

9. Nu au un eveniment declanșator bine definit

10. Se cronicizează persistând indefinit

587. Tulburarea de adaptare se caracterizează prin:

1. Dispoziţie elevată

Dispoziție depresivă și anxietate

Hiperprosexie spontană și voluntară

. Disconfort excesiv în raport cu cel așteptat ulterior unui eveniment stresant

. Autoizolare

. Tendinţă la expunere în mediul social

. Disconfort minor în raport cu severitatea evenimentului stresant

- Tulburări de somn

9. Inc a pacitate de concentrare a atenției

10. Somnul nu este afectat

588. Tratamentul tulburării de adaptare constă în:

1. Medicaţie antidepresivă

. Medicaţie anxiolitică

. Acupunctură

. Medicația se administrează doar ulterior psihoterapiei funcționarea zilnică nu se normalizează

. Terapie cognitiv-comportamentală

. Psihoter a pia poate normaliza funcţionarea zilnică a pacientului

- Autoizolarea

. Psihoterapia este rezervată doar atunci când medicaţia nu dă rezultate

9. Medicația anxiolitică este tratamentul de primă intenţie

10. Medicația antidepresivă este tratamentul de primă intenție

589. Tulburarea de stres post-traumatic:

1. Simptomele treubie să dureze cel puțin o lună

2. Nu poate apărea după evenimente amenințătoare de viață

3. Evenimentul traumatic poate fi trăit direct de către pacient

4. Simptomele apar în mod tipic în câteva luni de la eveniment

5. Nu poate apărea după rănirea gravă

SI Oa
 6. Simptomele apar în mod tipic imediat după evenimentul traumatic

7. Evenimentul traumatic poate fi trăit și indirect de către pacient

8. Simptomele dureză cel mult o săptămână

9. Un sindr o m complex ce apare după o traumă psihologică

10. Nu poate apărea după viol

590. Simptomele tulburării de stres post-traumatic includ:

1. Implicarea activă în multiple activități sociale

. Afectarea persistentă a dispoziției

- Dipoziție elevată

. Amintiri intruzive, vise recurente și flashback-uri cu tematică corelată evenimentului traumatic

. Funcţia afectivă rămâne indemnă

. Evitarea activităților sau contextelor asociate cu evenimentul traumatic

- Detașarea emoțională

- Pacientul trăiește o stare de relaxare

. Funcţia cognitivă rămâne indemnă

. Afectarea persistentă a cogniției

591. Simptomele tulburării de stres post-traumatic exclud:

- Evitarea activ lor sau contextelor asociate cu evenimentul traumatic

. Afectarea persistentă a dispoziției

. Amintiri intruzive, vise recurente și flashback-uri cu tematică corelată evenimentului traumatic

. Funcţia afectivă rămâne indemnă

. Funcţia cognitivă rămâne indemnă

. Detașarea emoţională

- Dipoziție elevată

. Implicarea activă în multiple activi ți sociale

. Pacientul trăiește o stare de relaxare

10. Afectarea persistentă a cogniției

592. Tratamentul tulburării de stres posttraumatic include:

1. Exclude medicația antipsihotică

. Antagoniști ai receptorilor alfa-1 precum Prazosin

- Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei și noradrenalinei (SNRI)

. Terapia cognitiv comportamentală

. Exclude inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei și noradrenalinei (SNRI)

. Psihoterapia nu dă rezultate

. Acupunctură

- Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI)

. Antipsihoticele atipice

. Exclude inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI)

SI O a
O
593. Tulburările cu simptome somatice și tulburările înrudite includ:

1. Tulburarea cu simptome somatice

. Bolile valvulare mitrale

. Tulburarea de anxietate generalizată

. Tulburarea nosofobică

. Schizofrenia paranoidă

. Tulburările factice

. Tulburarea depresivă majoră

. Sindromul Miinchausen

9. Tulburarea conversivă

10. Schizofrenia catatonică

594. Tulburarea conversivă:

1. Apar deficite ale motilității voluntare în absența unei condiții medicale sau neurologice

. Debutul este insidios

. Apar deficite senzoriale în absența unei condiții medicale sau neurologice

. Este denumită și tulburarea cu simptome neurologice funcţionale.

- Deficitele nu pot fi explicate de existența unei condiții medicală sau neurologice

. Apar în contextul unei patologii neurologice diagnosticate

. Apare în contextul unei patologii medicale diagnosticate

. Halucinațiile sunt patognomonice

. Tulburările apar în absența unei condiții medicale sau neurologice

. Debut este acut

595. Simptomele tulburării de conversie includ:

1. Slăbiciune musculară sau paralizie, tulburări de mers

. Crize epileptice propriu-zise

- Halucinații auditive

Manie

. Disfonie sau dizartrie

. Halucinaţii vizuale

- Distonie

. Hipertensiune malignă

9. Tremurături, amorțeli, parestezii

10. Crize similare epilepsiei

596. Tratamentul tulburării de conversie include:

1. Educarea pacientului și prezentarea diagnosticului poate duce la dispariția simptomelor în 40-50% din cazuri

2. Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) și inhibitori selectiviairecaptăriiserotonineiși

noradrenalinei (SNRI) sunt uneori utili

3. Educarea pacientului poate duce la dispariția simptomelor în 100% din cazuri

SO
VO
 . Medicația psihotropă este tratamentul de primă intenţie

. Prezentarea diagnosticului

. Psihoterapia cognitiv-comportamentală și fizioterapia sunt tratamente de prima linie

. Educarea pacientului nu dă rezultate

- Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) și inhibitori selectiviairecaptăriiserotonineiși

noradrenalinei (SNRI) sunt contraindicați

. Psihoter a pia cognitiv-comportamentală și fizioterapia sunt tratamente de a doua linie

10. Educ a rea pacientului cu referire la natura psihogenă a deficitului

597. Principiile general e ale tulburării obsesiv-compulsive și al tulburărilor înrudite include:

1. Psihoterapie cognitiv-comportamentală

2. Terapie farmacologică

3. Efectuarea operațiilor inutile în tulburarea dismorfică corporală

4. Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI)

5. Terapia farmacologică nu dă rezultate

6 Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei și noradrenaline (SNRI) sunt contraindicați

7. Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei și noradrenaline (SNRI) sunt contraindicați

8. Psihoter a pie pentru tulburarea de percepţie a corpului în tulburarea dismorfică corporală

9. Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei și noradrenaline (SNRI)

10. Psihoterapia cognitiv-comportamentală nu are rezultate

598. Cu referire la tulburările asociate traumei și factorilor de stres:

1. Include schizofrenia catatonică

Exclu de tulburarea acută de stres

Tulburarea acută de stres se remite într-o lună de la debut

. Tulburarea de adaptare se remite în decurs de 6 luni de la debut

Exclu de tulburarea de adaptare

Includ tulbuarea acută de stres

Include schizofrenia paranoidă

. Tulburarea de adaptare debutează în primele 3 luni de la evenimentul declanșator

. include tulburarea afectivă bipolară

10. Tulburarea acută de stres debutează în prima lună după evenimentu declanșator

599. Tulburarea obsesiv-compulsivă:

1. Are prevalență egală între bărbați și femei

2. Pacientul prezintă obsesii și compulsii

3. Are o vârsta de debut 20 ani

4. Pacienţii se simt incapabili să controleze simptomele

5. Este mai frecventă la femei

6. Are vârsta de debut 65 ani

7. Are o importantă componentă genetică

 8. Nu s-a obiectivat componenta genetică

9. Este mai frecventă la bărbaţi

1 0. Pacienţii controlează simptomele cu ușurință

600. Obsesiile și compulsiile din tulburarea obsesiv compulsivă:

1. Compulsiile sunt repetitive

. Sunt egodistonice

. Sunt percepute diferit de cele întâlnite în tulburarea obsesiv compulsivă

. Sunt nedorite

. Sunt agreate de pacient

. Compulsiile sunt ritualizate (ex. Spălatul mâinilor)

. Sunt dorite de pacient

. Sunt controlate cu ușurință

. Sunt supărătoare

. Sunt egosintonice

601. Obsesiile și compulsiile din tulburarea de personalitate obsesiv compulsivă:

1. Sunt egosintonice

. Sunt percepute diferit de cele din tulburarea obsesiv compulsivă

. Comportamentele sunt percepute ca dezirabile

. Sunt supărătoare

. Nu sunt asociate perfecţionismului

- Nu sunt asociate cu controlul

. Sunt nedorite;

- Sunt asociate cu perfecționismul

. Sunt egodistonice

. Sunt asociate cu controlul

602. Cu referire la medicația benzodiazepinică:

1. Nu există antidot pentru supradoza de benzodiazepine

. include Diazepam

. Flumazenilul este un agonist al benzodiazepinelor

. include Alprazolam

. Include Risperidona

. Flumazenilul poate anula efectele supradozei de benzodiazepine

- include Sertralina

. include Clonazepam

9. Include Haloperidolul

1 0. Flumazenil este un antagonist al benzodiazepinelor

603. Tulburările înrudite tulburării obsesiv compulsive sunt:

1. Tulburarea dismorfică corporală

RO N
 . Tulburarea afectivă bipolară

. Tulburarea de tezaurizare compulsivă

. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă

. Colecţionarismul patologic

. Tulburarea de acumulare

. Tulburarea depresivă majoră

. Pot fi tratate psihoterapic cognitiv-comportamental

. Schizofrenia paranoidă

10. Nu pot fi tratate cu ajutorul tehnicilor psihoterapice cognitiv-comportamentale

604. Tulburarea de stres post-traumatic include următoarele simptome:

1. Vina de a fi supravieţuit evenimentului

. Halucinaţii vizuale

. Convingeri negative exagerate

. Sentimente de detașare emoțională

. Amnezia pentru anumite evenimente legate de evenimentul traumatic

. Dipoziție hipertimic pozitivă

. Starea de alertă

- Halucinaţii audio-verbale persistente

. Optimism exagerat

10. Halucinaţii imperative

605. Tulburarea cu simptome somatice:

1. Optimism exagerat

. Provoacă disconfort sau afectează viața cotidiană

- Unul sau mai multe simptome somatice care sunt întotdeauna datorate unei condiţii medicale identificate

. Nu provoacă disconfort sau afectarea vieții cotidiane

. U nu l sau mai multe simptome somatice care pot saunu să fie datorate unei condiţii medicale identificate

. Se acompanniază cu anxietatea în legătura cu sănătatea

. Îngrijorarea și afectarea funcţionării psiho-sociale sunt persistente, durând >6 luni.

- Pa cienţii au tendința de a a-și menţine medicul curant abordat inițial

. Îngrijorarea și afectarea funcţionării psiho-sociale durează mai puțin de două săptămâni

10. Pa cienţii au tendința de a consulta mulți medici ("doctor-shop")

606. Tulburarea cu simptome somatice include:

1. Manie

2. Simptome neurologice

3. Dispoziție elevată

4. Simptome de natură sexuală

5. Halucinaţii auditive persistente

6. Simptome dureroase
 7. Optimis exagerat

8. Simptome gastrointestinale

9. Disfuncţie erectilă, libido scăzut, vărsături, diaree

10. Halucinaţii vizuale

607. Cu referire la tratamentul tulburarării cu simptome somatice:

1. Antidepresive triciclice (ADT)

. Schimbarea frecventă a medicului curant

. Menţinerea aceluiași medicului de familie

. Acupunctura

. Psihoterapia este ineficientă

. Terapia cognitiv-comportamentală

. Antipsihoticele atipice

. Unele antidepresive

9. Homeopatia

10. Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI)

608. Tulburarea nosofobică:

1. Pa cientul nu accesează servicii medicale din frica de a descoperi o boală gravă

. Absenţa simptomelor somatice semnificative

. Pre o cuparea de a avea sau contracta o boală gravă

. Nivel de anxietate scăzut legat de sănătate

. Un nivel ridicat de anxietate în legătură cu sănătatea

. Verificări repetate în scopul depistării unei boli grave

. Comportamente excesive în legătură cu starea de sănătate

. Sentimentul de sănătate deplină

9. Simptome somatice semnificative

10. Pacientul evită serviciile medicale

609. Tratamentul tulburării nosofobice include:

1. Homeopatia

. Acupunctura

. Vizite regulate la medic

. Evitarea vizitelor la medic

. Psihoterapia

- Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI)

- Medicația antipsihotică

. Terapia cognitiv-comportamentală

9. Vizitele la medic amplifică temerile

10. Vizite regulate la medic ajută la ameliorarea ternerilor.

610. Tulburările factice:

O
 1. Pacientul are un interes ascuns, un beneficiu pe ntru care simulează pat o logia pecareosimulează

. Presupun falsificarea semnelor fizice sau psihologice

- Pacientul nu are o recompensă evidentă sau sau beneficiu un beneficiu clar

- P a cientul respectă opinia profesională a medicului ce-l consultă inițial, fară a caută multiple expertize

. Mai sunt cunoscute sub denumirea de sindromul Miinchausen

- P a cientul recunoaște producerea deliberată a simptomelor

- Pacientul acuză simptome ale unei boli și recurge la inducerea simptomelor prin auto-administrare de
insulină sau materii fecale ori incercări de infectare cu un anumit agent patogen

8. Presupune existenț a reală a unor semne fizice și simptome

9. Pacientul urmărește o recompensă în urma falsificării simptomelor

1 0. P a cientul neagă producerea deliberată a simptomelor și poate căuta multiple expertize medicale

611. Cu referire la tulburările factice:

1. Psihoterapia nu este benefică în nicio circumstanță

5. Se încearcă redirecţionarea pacientului către mai multe centre de investigații și tratament

6. Se încurajează utilizarea terapiilor multiple și diverse, chiar dacă sunt inutile

7. Negarea pacientului face ca tratamentul să fie facil

8. Pacientul nu acceptă sub nicio formă psihoterapia

9. Se încearcă limitarea îngrijirilor medic ale la cele oferite de un singur medic sau spital

1 0. Nu trebuie iniţiate terapii inutile

612. Sindromul Minchausen by proxy:

1. C o pii încearcă să-i convingă pe părinți că suferă de o boală anume

2. Nu este necesară raportarea către autorități

3. Trebuie raportat autorităților competente

4. Este o tulburarea parinților care se răsfrânge negativ asupra copiilor

5. Nu poate fi considerată un abuz al părinți lor față de copiii lor

6. Părinții încearcă sa-i facă pe copiilor să pară ca suferă de o boală

7. Este considerat un abuz asupra copilului

8. Mai este numit și prin transfer din cauza componentei genetice

9. Mai este numit și prin transfer

0. Este o tulburarea copiilor care se resfrânge negativ asupra părinților

613. Cu referire la particularitățile tulburării cu simptome somatice și tulburările înrudite:

1. „La belle indifference” este expersia în limba franceză pentru „indiferența doare”

2. „La belle indifference” caracterizează atitudinea pacienților cu tulburare conversivă

3. Mai este numită tulburarea cu simptome neurologice funcţionale

4. Mai este denumită și Scleroză Laterală Amiotrofică (SLA)

 7. Pacienţii par detașaţi emotional de pierderea funcţionalităţi

9. „La belle indifference” este expersia în limba franceză pentru „frumoasa indiferență”

1 0. „La belle indifference” caracterizează atitudinea medicilor faţă de simptomele pacienților

614. Simularea premeditată:

1. P a cientul nu se preface pentru a obține un anume beneficiu sau o recompensă

. Reprezintă situ a ția în care persoana se preface a fi bolnavă

- P a cientul se preface pentru a eluda urmărirea penală

a " pe
. Mai este cunoscută ca "pegging”
. Este mai frecventă la femei

. Este întâlnită în raport egal la femei și bărbaţi

- P a cientul se preface pentru a obţine un beneficiu sau o recompensă

. Este mai frecventă la bărbați

. Reprezintă situația în care pacientul bolnav este considerat prefăcut

615. Prevalenta sindroamelor demenţiale:

1, Întârzierea debutului simptomatologiei cu 5 ani ar reduce prevalenţa cu 50% pe generaţie

2. Peste vârsta de 70 ani — 70%

3. Peste vârsta de 85 ani — 16%

4. Peste vârsta de 65 ani — 30%

5. Peste vârsta de 75 ani si 3 luni — 93,66%

6. Peste vârsta de 80 ani și 4 luni — 98,20%

7.Peste vârsta de 75 ani — 4%

8. Peste vârsta de 65 ani se dublează prevalența la fiecare 5ani

9. Peste vârsta de 90 ani — 99,9%

0. Peste vârsta de 90 ani — 32%

616. Boala Alzheimer:

1. Toţi pacienții diagnosticați primesc inhibitori de acetilcholinesteraza

. Apare în adolescență

. Subtratată

. Mai puţin de 50% din cazurile diagnosticate primesc tratament cu inhibitori de acetilcholinesterază

. implică tulburări de memorie

. Implică afectare neurocognitivă

. Subdiagnosticată

. Tratamentul îl inițiază medicul de laborator

. Se v in de că in 3 luni de la debut
ON
aR
O
Ss
Vo
10. Este diagnosticată în cabinetul de urologie

617. Factorii principali de risc în demențe:

1. Stimulare intelectuală crescută

. Vârsta

- Istoricul familial

. Traumatismele cranio-cerebrale

- Sexul masculin

. Nivelul crescut de colesterol

- Nivelul scăzut de colesterol

. Fumatul

9. Praful

10. Sexul feminin

618. Tablou clinic în Demenţe:

1. Ştie perfect ce a făcu t cu o zi în urmă

. Debutul este la 24 de ani

. Nu Își a duce aminte unde a pus diferite lucruri

. Nu își aduce aminte numele nepoților

Vesel

. Se concentrează cu dificultate

. Își găsește întotdeauna obiectele personale

. Prezintă pirozis ca semn patognomonic

9. Nu își găsește cuvintele potrivite

10. Nu își amintește nume proprii

619. Tablou clinic în Demenţele severe:

- Constipație

5. Agnozie

6. Febră peste 400C

7. Tulburări mnezice

8. Facies depresiv

9. Plafonează privirea

10. Afazie

620. Sdr. Demențial - definiție:

1. Deteriorare progresivă

2. Cu evoluţie cronică

3. Nu se cronicizează
 4 . Datorată unui proces organic cerebral

5 . . Fără regresie intelectuală

6 . Stare patologică ireversibilă

7 . . Nu există deteriorare cognitivă

8 . Stare patologică reversibilă

9 . Nu există substrat organic

10 . Stare de regresie intelectuală globală

621. Paci ienții cu demență pot prezenta:

1 - Creșterea capacității de concentrare

2 . Absenţa conștientizării fenomenelor patologice

3 - Tulburări delirante

4 . Nu există afectare socială

5 . . Memoria este perfectă

6 . Tulburări de comportament

7. - Tulburări psihotice

8 . Absența tulburărilor de comportament

9 . Nu există afectare funcţională

10 . Afectarea funcționalități executive

622. Forme de demenţă -— clasificare etiopatogenică:

1. Demență posttraumatică

. Demenţă secundară unui abces perianal

. Demență din boala Huntington

. Demenţă vasculară

. Demență post fractură de claviculă

. Demență din boala Parkinson

- Demență datorită dietei mediteraneene

- Demență post fractură 1/3 superioară femur

. Demență din boala Alzheimer

. Demenţă prin consum de ceai verde, peste 2 litri/zi

623. Forme de demenţă -— clasificare etiopatogenică:

1. Demența vasculară

. Demenţă prin exces de lectură

. Demență cu corpusculi Golgi

. Demență din infecția cu virusul HIV

. Demența alcoolică

. Demență post rinoree

. Demență de lob frontotemporal

. Demenţe datorate altor condiţii medicale generale (endocrine, metabolice)

RO N
Oa
VoS
o-
EB O N
M
SI Oa
 9. Demență post fractura tibie fără afectare peroneu

1 0. Demenţă post onicomicoză

624. Alte condiţii patologice însoţite de un deficit cognitiv:

1. Tulburările amnestice

2. Tulburarea borderline

3. Fractură de peroneu

4. Atacul de panică

5. Pseudodemenţă din stările depresive

6. Schizofrenia

7. Insomnia

8. Tulburările factice și simularea

9. Retardul mintal

1 0. Pneumonia bacteriană

625. Evidenţierea simptomelor clinice precoce ale deficitului cognitiv:

1. Creșterea poftei de mâncare cu 87%

. Familia sau rudele observă modificări ale personalităţii

. Familia sau rudele observă modificări ale funcţionalităţii

. Familia sau rudele observă modificări ale memoriei

. Semnul "întoarcerii capului”

. Rudele observă preocupări zilnice pentru în tocmirea testamentului în 2 exemplare

. Se realizează în cabinetul de planning familial

. Familia sau rudele observă modificări ale glandelor parotide

9. Se poate realiza în cabinetul medicului de familie

1 0. Familia sau rudele observă modificări ale tranzitului intestinal

626. Evidenţierea simptomelor clinice precoce ale deficitului cognitiv:

1. Tulburări de deglutiție

- La testarea psihometrică MMSE obţine 5 pct

. Răspuns rapid la întrebări

- Dificultate în a-și aminti date

. Minimizarea greșelilor

. Tegumentele au o culoare verzui-roz

. Ezitări de limbaj

. Tulburări de auz

. Un istoric cu probleme de memorie pentru evenimentele recente

. Istoric care nu afectează memoria imediată sau de lungă durată

627. Diagnosticul Demențelor se realizează prin:

1. Examen coproparazitologic

2. Examen somatic
SO
Vv o
-o
. Examen Rx pentru identificarea fracturei de claviculă

. Examen ginecologic

. Examen de laborator pentru identificarea factorilor de risc

. Examen balneologic

. Examen neurologic

. Examen psihologic

. Examen stomatologic pentru stabilirea edentațţiei parțiale

. Examen psihiatric

628. Ex plorări paraclinice în sdr. demențiale:

1. Endoscopie digestivă

. Coprocultură

. Teste funcţionale tiroidiene

- IRM cranio-cerebral

. CT abdominal

Examen spută

- Puncţie lombară

. CT cranio-cerebral

. Ortopantomografie

. Hemoleucograma

629. Evaluarea capacităţii cognitive:

1. Mental Status Questionnaire (MSQ)

. Testul A-nova

- Mini Mental State Examination (MMSE)

. Cognitive Subscale of the Alzheimer's Disease Assessment Scale (ADAS-cog)

. Testul lui Pi

. Checklists of Hypomanic Symptoms

. Young Mania Rating Scale (YMRS)

. Wechsler Memory Scale (WMS)

. Object Memory Evaluation (OME)

. Hamilton Depression Rating Scale (HAM-D)

630. Diagnosticul de probabilitate - boala Alzheimer:

1. Debut între 40 și 90 de ani

2. Absenţa unei afecţiuni sistemice sau cerebrale cauzatoare de demenţă

3. Plâns facil

4. Deficite progresive ale memoriei, inclusiv a altor funcţii cognitive

5. Consumator cronic de alcool peste 20 de ani

6. Lipsa unei tulburări a conștienţei

7. Fumător 20 țigarete pe zi
-OV
 8. Test de sarcină pozitiv

9. Fără afectarea memoriei

1 0. Demenţa descoperită prin anamneză și teste neuropsihologice

631. Depresie cu afectare cognitivă - caracteristici:

1. Afazie prezentă

2. Fluctuații între apatie și iritabilitate

3. Răspunsuri recente repetitive la testarea memoriei

4. Afazie absentă

5. Dispoziție tristă

6. Durată relativ scurtă (săptămâni)

7. Debut rapid

8. Debut insidios

9. Pierderea memoriei mai importantă pentru evenimente recente

0. Durata relativ lungă (luni, ani)

632. Caracteristici clinice în demență:

1. Istoric familial de demență

Pacientul se prezintă singur la consult

Rinoree

. Cooperează la efectuarea MMSE dar sunt modificări

. Dureri în epigastru

. Imaginea de sine este alterată

- Pacientul este adus de familie sau prieteni la consult

- Tulburări de memorie

. Imaginea de sine este normală

. Nu cooperează la efectuarea MMSE

633. Investigații de laborator în sindroamele demențiale includ următoarele:

1. Coprocultură

. Hemoleucograma

. Ecografie abdomino-pelvină

. Glucoza serică

. Spirometrie

. Teste funcţionale tiroidiene

. Monitorizarea Holter ECG

- Valorile sodiului, potasiului și calciului

. Pletismografia corporală totală

.Uree

634. Investigații de laborator în sindroamele demențiale includ următoarele:

1. Ecografie cardiacă
Ss O a
O
 RMN

- NT-pro-BNP

. Mutațiile genei ASPA (Sindrom Canavan) - deleții-duplicații (MLPA)

. Metale grele, droguri

. Anticorpi anti FGFR3 în ser

. Puncţie lombară

. Computer tomografie

. Serologie sifilis, HIV

. Panel disgenezie/agenezie gonadală (BMP15, FSHR, NR5AT)

635. Evaluarea capacităţii cognitive NU se realizează cu ajutorul următoarelor instrumente și proceduri de evaluare
standard:

1. Hamilton Depression Rating Scale (HAM-D)

. Index of Independence in Activities of Daily Living (Katz ADL Scale)

. Cognitive Subscale of the Alzheimer's Disease Assessment Scale (ADAS-cog)

. Short Portable Mental Status Questionnaire

. Mini Mental State Examination (MMSE)

. Mental Status Questionnaire (MSQ)

. Hamilton Anxiety Rating Scale (HAM-A)

. Wechsler Memory Scale (WMS)

. Global Assessment of Functioning Scale (GAF-S)

. Activities of Daily Living (ADLS)

636. Evi 'aluarea tulburărilor comportamentale în cadrul sindroamelor demențiae se realizează cu ajutorul următoarelor
instrumente și proceduri de evaluare standard:

1. Hamilton Anxiety Rating Scale (HAM-A)

. Haycox Behavioral Scale

- Hamilton Depression Rating Scale (HAM-D)

. Functional Life Scale

. Activities of Daily Living (ADLS)

. Dementia Scale

- Global Deterioration Scale (GDS)

. Index of Independence in Activities of Daily Living (Katz ADL Scale)

. Clinical Dementia Rating Scale (CDR)

. Alzheimer's Assessment Scale (ADAS)

637. Uri mătoarele afirmații cu privire la explorările imagistice în cadrul sindroamelor demențiale sunt ADEVĂRATE:

1. Orice pacient suspectat NU trebuie explorat imagistic

2. includ radiografie toraco-pulmonară

3. Includ RMN și Computer tomografie

4. Evidenţiază AVC, tumori, hematoame, abcese, hidrocefalie cu presiune normală, demenţe atipice
 5. Pot substitui datele anamnestice și examinarea clinică

6. Includ electroencefalograma (EEG) obligatoriu

7. Nu pot substitui (încă) datele anamnestice și examinarea clinică

8. Orice pacient suspectat trebuie explorat imagistic

9. Încă nu sunt suficiente pentru diagnostic

10. Sunt suficiente pentru diagnostic

638. Explorările imagistice din cadrul sindroamelor demențiale pot evidenția următoarele modificări/afecțiuni:

1. RMN - atrofia lobului occipital și ischemia vaselor mari

2. DWI - nu poate diferenţia ischemia acută de cea cronică

3. CT - hematom, fracturi, calcificări; în lipsa RMN

4. DWI -— hematom, fracturi, calcificări; în lipsa RMN

5. DWI - diferenţiază ischemia acută de cea cronică

6. PET - modificările metabolice care apar anterior fenomenelor clinice

7.DWlI- modificările osoase care apar anterior fenomenelor clinice

8. RMN -ischemia vaselor mici, modificări ale substanţei cerebrale

9. RMN - atrofia hipocampului

10. CT - modificările metabolice care apar anterior fenomenelor clinice

639. Următoarele afirmații cu privire la elementele de prognostic în cadrul sindroamelor demențiale sunt ADEVĂRATE:

1. Menţinerea autonomiei cotidiene

. Evoluție subită de la deficitul cognitiv mediu la demență

. Evoluţia rapidă spre exitus

. Rară evoluţie spre exitus

. Necesitatea unei îngrijiri permanente (tip nursing)

. Rareori necesită îngrijiri permanente (tip nursing)

. Apariţia unei simptomatologii neuro-psihiatrice

- Evoluţia graduală de la deficitul cognitiv mediu la demenţă

. Pierderea progresivă a autonomiei cotidiene

. Prognostic favorabil — 90% din cazuri

640. Factori clinici care indică un declin rapid în sindroame demențiale:

1. Sex feminin

. Simptome psihotice precoce

. Afazia

. Concomitenţa unor boli vasculare

. Semne tardive extrapiramidale

. Status marital: căsătorit

. Semne precoce extrapiramidale

. Vârsta timpurie

. Absența bolilor vasculare

ON
aR
O
Ss
Vo
 10. Vârsta înaintată

641. Frecvența tulburărilor neuropsihice în sindroamele demențţiale:

1. Agitaţie >75%

. Dezinhibiţia instinctului sexual > 1 0%

. Psihoză >30%

. Atacuri de panică >70%

. Violenţă >20%

. Violenţă >90%

. Depresie >90%

. Depresie >50%

. Agitaţie < 1 0%

. Dezinhibiţia instinctului sexual >80%

642. Următoarele caracteristici clinice ale demenței versus depresie sunt ADEVĂRATE:

1 - Depresie cu afectare cognitivă: evoluție lentă, cu înrăutățiri nocturne

. Demență: comportament — potrivit cu gradul de afectare

. Depresie cu afectare cognitivă: evoluție lentă

- Demență: evoluție lentă

. Demenţă: debut insidios

. Demență: vârsta de debut — de obicei vârstnici

. Depresie cu afectare cognitivă: vârsta de debut — de obicei vârstnici

- Demență: critica bolii — prezentă, preocupat de boală

. Demență: comportament — incongruent cu gradul de afectare cognitivă

. Demență: critica bolii — absentă, nepreocupat de boală

643. Următoarele caracteristici clinice ale demenței versus depresie sunt ADEVĂRATE:

1. Demenţă: debut - zile-săptămâni

. Depresie cu afectare cognitivă: CT și EEG - anormale

. Depresie cu afectare cognitivă: critica bolii - prezentă

. Depresie cu afectare cognitivă: comportament — incongruent cu gradul de afectarecognitivă

. Demență: vârsta de debut — nespecifică

. Demenţă: evoluție — rapidă, chiar pe parcursul unei zile

- Demență: comportament — incongruent cu gradul de afectare cognitivă

. Depresie cu afectare cognitivă: debut - zile-săptămâni

. Depresie cu afectare cognitivă: evoluție — rapidă, chiar pe parcursul unei zile

. Depresie cu afectare cognitivă: vârsta de debut — nespecifică

644. Următoarele caracteristici clinice ale demenței versus depresie sunt ADEVĂRATE:

1. Depresie cu afectare cognitivă: simptome asociate — anxietate, insomnie, anorexie

2. Demență: afazie — prezentă

3. Demență: afect - fluctuații între apatie și iritabilitate

N
O
 . Depresie cu a fectare cognitivă: capacitatea de a participa afectiv — prezentă

. Depresie cu afectare cognitivă: afazie - prezentă

. Demență: pierderea memoriei — mai importantă pentru evenimente recente

. Demență: capacitatea de a participa afectiv — prezentă

. Demență: afect - variații diurne obișnuit depresie

. Demență: imaginea de sine — alterată

1. Demență: durata - lungă (luni, ani)

645. Următoarele caracteristici clinice ale demenței versus depresie sunt ADEVĂRATE:

1. Depresie cu afectare cognitivă: imaginea de sine - alterată

. Demență: simptome asociate - rare (uneori insomnie sau lipsa de cooperare)

. Depresie cu afectare cognitivă: debut - insidios

. Demenţă: debut - rapid

. Depresie cu afectare cognitivă: motive pentru consult - adus de familie sau prieteni

. Demență: motive pentru consult - adus de familie sau prieteni

. Demenţă: CT și EEG - normale

. Demență: rezultat MMSE - modificat

. Depresie cu afectare cognitivă: simptome asociate - anxietate, anorexie, insomnie

. Depresie cu afectare cognitivă: afazie - prezentă

646. Beneficiile clinice ale inhibitorilor de acetilcholinesterază(ChEis):

1. Efecte secundare minime

2. Influențează și tulburările parafilice

- influențează și tulburările de neurodezvoltare (de ex. dizabilitățile intelectuale, tulburarea din spectrul
autismului)

. Administrare facilă

. Fără nefrotoxicitate

. Agent reversibil — evită instalarea fenomenelor de toleranţă la produs

. Efecte secundare absente

. Fără hepatotoxicitate

. Acţiune sinergică cu benzodiazepine și anticonvulsivante

1. Acţiune sinergică cu neuroleptice

647. Beneficiile farmacologice ale inhibitorilor de acetilcholinesterază(ChEis):

1. Protecţie împotriva degenerării neuronale prin activarea receptorilor nicotinici

2. Îmbunătăţirea neurotransmisiei memoriei până la nivel de neocortex prin sinapsele colinergice

3. Îmbunătăţirea neurotransmisiei memoriei până la nivel de neocortex prin intermediul receptorilor nicotinici

4. Efecte secundare absente

5. Fără nefrotoxicitate

6. Îmbunătăţirea neurotransmisiei imaginației până la nivel de neocortex prin sinapsele colinergice

7. Îmbunătăţirea neurotransmisiei funcțiilor de sinteză prin intermediul receptorilor nicotinici

Vo
-o
 8. Îmbunătăţirea neurotransmisiei memoriei până la nivel de neocortex prin intermediul receptorilor muscarinici

9. Îmbunătăţirea neurotransmisiei atenției prin intermediul receptorilor muscarinici

10. Scăderea producerii proteinei precursoare de amiloid prin activarea receptorilor M1

648. Terapia colinergică:

1. Prezintă beneficii cla r demonstrate (trialuri clinice la 6 și 12 luni)

. Tratamentul trebuie început precoce

. Efecte secundare minime

. Întârzie plasarea pacientului într-o instituţie de îngrijire cronică

. Reprezintă tr atamentul de linia a doua în susținerea mecanismului colinergic al memoriei

. Poate fi administrat doar în cadrul sindroamelor demențiale

- influenţează și tulburările de comportament

- Tratamentul trebuie început în stadiul final al sindroamelor demențiale

. Rareori utilizat în cadrul sindroamelor demențiale

. Nu prezintă contraindicații

649. Următorii factori clinici NU indică un declin rapid în sindroame demenţiale:

1. Concomitenţa unor boli vasculare

. Sex masculin

. Semne tardive extrapiramidale

. Răspuns favorabil la tratament

. Simptome psihotice precoce

Status marital: necăsătorit

. Absența bolilor vasculare

Afazie

. Absența simptomelor psihotice

. Iniţierea precoce a terapiei colinergice

650. Cauze ale demenței:

1. Fracturi ulnare

. Boala Parkinson

- Droguri și toxine (de ex. alcool, metale grele, medicamente)

. Boala Alzheimer

. Tulburări metabolice acute

. Hernie de disc

. Tumori cerebrale primare

- Infecţii urinare acute

. Boala Pick

. Nevralgie de trigemen

651. Printre demențele dismetabolice se includ:

1. Insuficiența hepatică (encefalopatia portală)

RON
 . Hipercalcemie

. Hipercapnie

. Tumori maligne

. Epilepsiile

. Hidrocefalia normotensivă

- Intoxicația cu oxid de carbon

. Hiper- și hipotiroidism

9. Insuficiența renală

1 0. Abcese cerebrale

652. Printre demențele toxice se includ:

1. Anemiile megaloblastice

. Stări paraneoplazice

. Intoxicația cu oxid de carbon

. Otrăvuri metalice sau organice

. De sevraj

. Demența sifilitică

. Boala Addison

- latrogene

. Encefalita cu HIV

. Alcoolică

653. Printre demențele infecțioase se includ:

1. Boala Parkinson

. Meningoencefalite microbiene

. Encefalita cu HIV

. Encefalite prionice

. Boala Alzheimer

. Demența cu corpusculi Lewy

. Boala Huntington

. Degenerescența cortico-bazală

. Encefalite virale

. Boala Creutzfeldt-Jakob

654. Printre demențele carențiale se includ:

1. Sindromul Korsakoff

2. Unele anemii feriprive

3. Hipercapnie

4. Pelagra

5. Encefalopatia Wernicke

6. Hipoglicemie
 7. Abcese cerebrale

8. Insuficiența hepatică

9. Anemiile megaloblastice

10. Insuficiența renală

655. Printre demențele dismetabolice se includ:

1. Hiponatremie

Hidrocefalia normotensivă

Sindromul Korsakoff

Hematoame

Boala Cushing

. Aneiile megaloblastice

. Epilepsiile

. Hiper- și hipotiroidism

. Hipoglicemie

. Hipercalcemie

656. Următoarele afirmații cu privire la examenele paraclinice din cadrul sindroamelor demenţiale sunt ADEVĂRATE:

1. Ex a menul CT nu evidențiază prezența unei tumori sau a unui hematom

2 . Informaţiile oferite de EEG pot elimina necesitatea efectuării examenului CT

3 - EEG poate da informații utile în leziunile tumorale și boala Creutzfeldt-Jakob

4. Examenul fundului de ochi este frecvent pozitiv

5 . Examenul radiologic toracic poate evidenția existența unui proces infecțios (pneumonie, bronhopneumonie)

6 - Examenele biochimice hematologice și imunologice uzuale pot evidenția date în cazul demențelor secundare
(anemii, uremie, lues, etc)

Examenul fundului de ochi permite uneori evaluarea procesului aterosclerotic

- Pneumoencef a lografia reprezintă investigația paraclinică de primă intenție în cazul unui declin a proceselor
cognitive

. Examenul lichidului cefalorahidian nu permite eliminarea infecțiilor cronice bacteriene

. Examenul CT oferă imagini clare asupra atrofiei corticale, stării ventriculilor, prezenței unei tumori sau unui
hematom
 9. Hiponatremie

10. Boala Alzheimer

658. Printre demențele carențiale NU se includ:

1. Boala Creutzfeldt-Jakob

. Boala Cushing

. Pelagra

. Unele anemii feriprive

. Aneiile megaloblastice

. Demenţa vasculară

- Sindromul Korsakoff

. Encefalopatia Wernicke

. Meningoencefalite microbiene

. Encefalite prionice

659. Printre demențele toxice NU se includ:

1. Hipotiroidism

. latrogene

. Epilepsiile

Demența vasculară

. Intoxicația cu oxid de carbon

. Alcoolică

.De sevraj

. Hipoglicemie

9. Boala Creutzfeldt-Jakob

10. Otrăvuri metalice sau organice

660. Referitor la abuzul de alcool, este adevărat că:

1. În intoxicația alcoolică apare accentuarea inhibiţiei

2. Una dintre direcţiile de tratament este reprezentată de suplimentarea nutrițională

3. În delirium tremens pacientul are stare confuzională și poate prezenta convulsii

4. Encef a l o patia Wernicke-Korsakoff este o complicație a consumului cronic de alcool

5. Sevrajul la alcool asociază transpirații, tahicardie, anxietate

6. Naltrexona produce greață și vărsături dacă este administrată înaintea consumului de alcool

7. incidenţa abuzului de alcool este mai scăzută la pacienții cu alte tulburări psihice decât în populația generală

8. Delirium tremens este o manifestare a intoxicației cu alcool

9. Disulfiramul previne delirium-ul tremens

10. În intoxicația alcoolică apare afectarea coordonării

661. Simptomele tulburării legată de consumul de substanțe includ:

1. Scade rezistența la substanță

2. Cheltuială semnificativă de energie pentru procurarea, consumarea și recuperarea de după consum

PN
R
 - Toleranță

. Perioade de abstinență

. Nu dorește să renunțe la consum

. Dorinţă persistent a și tentative eșuate de a opri sau reduce consumul de substanță

- Stări de nevoie imperio asă dea consuma substanța

- Mari cheltuieli financiare

. Consumul unei cantități de substanță mai mare decât cea intenționată

10. Consumul unei doze de substanță clar stabilită

662. Referitor la consumul de amfetamine, nu este adevărat că:

1. Pacientul prezintă midriază

. Pacientul acuză pirozis

- Pacientul prezintă HTA

. Se poate constata psihoză

. Pacientul acuză reflux gastro-esofagian

. Pacientul prezintă hipotensiune arterială

-S e constată hiperactivitate, agitaţie psihomotorie

- Pacientul are tahicardie

. Pacientul prezintă bradicardie

. Pacientul prezintă mioză

663. Sevrajul la amfetamine se manifestă prin:

1. Stare de oboseală

Tremurături

Transpirații

. Hipoprosexie

. Anxietate

. Convulsii

. Creșterea apetitului alimentar

. Depresie

- Muzii vizuale

10. Cefalee

664. Referitor la intoxicația cu cocaina, este adevărat:

1. Lentoare psihomotorie

2. Anhedonie

3. Midriază

4. Oboseală

5. Tahicardie

6. Sedare

7. Depresie
 8. Agitaţie psihomotorie

9. Paranoia

1 0. Euforie

665. Complicațiile cronice ale utilizării cocainei sunt:

1. Aritmii

Simptome parkinsoniene

Neatenţie

Accident vascular cerebral

. Moarte subită de cauză cardiacă

. Lacune în memorie

. Cefalee matinală

. Hipotensiune arterială

. lritarea tractului gastro-intestinal

. Ideaţie suicidală

666. În intoxicația cu halucinogene se constată:

1. Coșmaruri

. Delirium

- Halucinaţii

. Paranoia

.- Mioză

. Depresie

- Midriază

. Bradicardie

. Anxietate

. Deliruri

667. Sevrajul la nicotină prezintă:

1. Bradipsihie

Depresie

. Cefalee

. Insomnie

. Anhedonie

. Inc a pacitate de concentrare a atenției

. Anxietate

- |uzii olfactive și gustative

. Nervozitate

. Iritabilitate

668. În intoxicația cu opioizi se constată:

1. Vorbire neclară
OA
o JI
-Ov
. Depresie respiratorie

- Vărsături

. Greţuri

. Depresie, anxietate

. Neatenție

. Mialgii

- Euforie

. Mioză

. Diaree

669. În intoxicația cu marihuana se constată:

1. Sughiţ

. Paranoia

. Arsuri gastrice

. Conjunctive injectate

. Euforie

. Lentoare psihomotorie

.Crampe abdominale

- Insomnie

. Apetit alimentar crescut

. Lipsa poftei de mâncare

670. În intoxicația cu PCP-phencyclidine se constată:

1. Hiporeflectivitate

. Hiperreflectivitate

. Anxietate

. Impulsivitate

. Depresie

- Tendinţă la izolare

. Nistagmus

. Comportament agresiv

. Greţuri și varsături

. Euforie

671. Complicațiile utilizării cronice de alcool:

1. Accidente

2. Amnezie retrogradă

3. Comă

4. Hipoprosexie

5. Confuzie

6. Pneumonie de aspirație
Vo
o-
 7. Hipoglicemie

8. Malnutriţie (deficit de vitamină B12, tiamină)

9. Sângerare gastro-intestinală

1 0. Suicid

672. Se vrajul in consumul cronic de alcool se manifesta prin:

1. Tremuraturi

. Tahicardie

. Anxietate

. Transpiratii

. Depresie

Euforie

- Insomnie

. Hiperglicemie

. Parestezii

. Delirium tremens

673. Chestionarul CAGE:

1. Identifica utilizarea substantei dimineata la trezire

. Este utilizat pentru depistarea consumului de alcool

. Identifica tulburarile de memorie legate de consum

. Identific a frustrarea legata de cerinta celor din jur dea opri consumul

- Ide ntific a dorinta dea reduce consumul

. Identifica sentimentul de vinovatie legat de consum

. Identifica labilitatea psiho-emotionala

- Identifica consumul de cocaina

9. Identifica consumul de amfetamine

1 0. Identifica utilizarea substantei noaptea tarziu

674. Tratamentul in consumul cronic de alcool cuprinde:

1. Suplimentare nutritionala

. Benzodiazepinele previn delirium tremens

- Imunomodulatoare

. Naltrexona reduce nevoia imperioasa de consum

. Antihipertensive

. Antipsihotice

. Disulfiramul produce greata, daca este administrat inaintea consumului de alcool

. Psihoterapie suportiva

. Antidepresive

. Antidementiale

675. Despre abuzul de benzodizepine, se poate spune:

ON
aR
1. Intoxicatia se manifesta prin mioza

2. Sevrajul se manifesta prin euforie

3. Intoxicatia se manifesta prin sedare

4. Sevrajul se manifesa prin anxietate

5. Pierderile de memorie sunt o complicatie a consumului

6. Intoxic a tia se manifesta prin coordonare redusa a miscarilor

7. Sevrajul se manifesta prin convulsii

8. Afectarea tractului gastrointestinal este o complicatie

9. Intoxicatia se manifesta prin agitatie psihomotorie

0. Sevrajul se manifesta prin heteroagresivitate

676. Intoxicatia cu cofeina, se manifesta prin:

1. Tremuraturi

- Insomnie

- Neliniste

. Tahicardie

. Sedare

. Bradicardie

. Anxietate

- Tulburari ale memoriei

hTA

. Labilitate psiho-emotionala

677. Despre consumul abuziv de cofeina:

1. Oboseala este o complicatie

. Tratamentul include antidepresive

. Intoxicatia se manifesta prin astenie fizica

. Sevrajul se manifesta prin greata si varsaturi

. Tratamentul presupune consiliere psihologica

. Tr atamentul presupune reducerea progresiva a consumului

. Sevrajul se manifesta prin neatentie

- lritarea tractului gastrointestinal este o complicatie

. Intoxicatia se manifesta prin ideatie deliranta

. Sevrajul se manifesta prin cefalee

678. Sevrajul in cazuul consumului cronic de cocaina, se manifesta prin:

1. Hiperprosexie

2. Cefalee

3. Iritabilitate

4. Anhedonie

5. lrascibilitate
 6. Oboseala

7. Lentoare psihomotorie

8. Depresie

9. Convulsii

10. Sedare

679. Complicatiile utilizarii cronice de cocaina sunt:

1. Accident vascular cerebral

. Sinuzita cronica

- Ideatie suicidara

. Aritmiile

. Ideatie deliranta

. Moartea subita de cauza cardiaca

- Halucinatii vizuale

- Fibroza miocardica

. Neatentie

. Retentie urinara

680. Consilierea in scopul recuperarii, in cazul abuzului de substante, este utila in:

- Consumul de nicotina

. Consumul de mescalina

. Consumul de cocaina

. Consumul de amfetamine

. Consumul de marijuana

. Consumul de duloxetina

. Consumul de cofeina

- Consumul de sertralina

9. Consumul de olanzapina

10. Consumul de benzodiazepine

681. Tratamentul cu antipsihotice poate fi util in:

1. Consumul de nicotina

Consumul de PCP

. Consumul de cofeina

. Abuzul de alcool

. Consumul de amfetamine

. Consumul de marijuana

- Consumul de ketamina

. Consumul de Quetiapina

. Consumul de anticonvulsivante

. Consumul de LSD
O RO N
682. Benzodiazepinele in abuzul de substante:

1. Pot fi utlizate in tratamentul consumului de PCP

. Pot fi utlizate in tratamentul adictiei de cocaina

. Determina simptome parkinsoniene

. Determina aparitia tulburarilor de atentie

. Determina aparitia tulburarilor digestive

. Tratamentul cu benzodiazepine poate determina adictie

-Pot fi utlizate in tratamentul adictiei de alcool

-Pot fi utlizate in tratamentul adictiei de amfetamine

. Cresc riscul de aparitie al complicatiilor cardiovasculare

. Cresc riscul de aparitie al delirium tremens

683. Anxietatea poate fi un simptom de:

1. Complicatie a consumului de cocaina

. Sevraj, in consumul de marijuana

. Sevraj, in consumul de opioizi

- Intoxicatie cu cofeina

. Intoxicatie cu ketamina

. Sevraj, in consumul de amfetamine

. Intoxicatie cu antipsihotice

- Intoxicatie cu PCP

. Sevraj, in consumul de alcool

. Complicatie a consumului de nicotina

684. Depresia poate fi o manifestare in:

1. Intoxicatia cu nicotina

2 . . Intoxicatia cu cofeina

3. Sevrajul la cocaina

4. Sevrajul la PCP

5. Intoxicatia cu opioizi

6 . Sevrajul la amfetamine

7 . . Sevrajul la LSD

8 . Sevrajul la marijuana

9. Complicatie a consumului de marijuana

10. Intoxicatia cu ketamina

685. Mod ificarile pupilare in abuzul de substante se poate manifesta prin:

1. Mioza in consumul de alcool

2. Mioza in consumul de marijuana

3. Midriaza in consumul de Ketamina

4. Midriaza in consumul de etnobotanice

 . Mioza in consumul de benzodiazepine

- Midriaza in consumul de cocaina

. Mioza in consumul de opioizi

- Midriaza in consumul de nicotina

9. Midriaza in consumul de LSD

10. Midriaza in consumul de amfetamine

686. Euforia in abuzul de substante:

1. Apare in intoxicatia cu cocaina

. Apare in sevrajul la alcool

. Apare in intoxicatia cu opioizi

Apare in intoxicatia cu marijuana

687. Greata in abuzul de substante:

1. Apare in sevrajul la LSD

u apare in intoxicatia cu cocaina

. Apare in sevrajul la alcool

Apare in sevrajul la PCP

Aj pare in intoxicatia cu anticonvulsivante

688. Tremuraturile, in abuzul de substante:

1. Apare in intoxicatia cu cofeina

2. Apare in sevrajul la marijuana

3. Apare in sevrajul la alcool

4. Apare in intoxicatia cu benzodiazepine

5. Apare in intoxicatia cu halucinogene

6. Este un simptom valabil pentru toate intoxicatiile cu substante psihoactive

7. Nu apare in intoxicatia cu PCP

8. Apare in intoxicatia cu opioizi

9. Apare in intoxicatia cu alcool

1 0. Apare in intoxicatia cu nicotina

689. Neatentia, in abuzul de substante, se manifesta in:

1. Intoxicatia cu mescalina

. Sevrajul la cafeina

- Intoxicatia cu ketamina

. Intoxicatia cu LSD

- Intoxicatia cu cofeina

- Intoxicatia cu amfetamine

- Intoxicatia cu alcool

. Intoxicatia cu opioizi

. Complicatiile consumului cronic de cocaina

. Intoxicatia cu PCP

690. Despre consumul de LSD, este adevarat:

1. Sevrajul se manifesta prin tulburari de memorie

. Sevrajul se manifesta prin lentoare psihomotorie

. Intoxicatia se manifesta prin tremuraturi

. Intoxicatia se manifesta prin HTA

. Intoxicatia se manifesta prin halucinatii

. Intoxicatia se manifesta prin heteroagresivitate

. Intoxicatia se manifesta prin paranoia

. Depresi a este o complicatie a consumului cronic

. Sevrajul se manifesta prin simptome minimale

. Psihoz a este o complicatie a consumului cronic

691. Despre consumul de ketamina, este fals:

. Intoxicatia se manifesta prin neliniste intrapsihica

. Intoxicatia se manifesta prin hipoglicemie

. Sevrajul se manifesta prin simptome minimale

. Intoxicatia se manifesta prin depresie

. Sevrajul se manifesta prin heteroagresivitate

. Sevrajul se manifesta prin convulsii

. Pacientul va fi indepartat din medii periculoase pana la remiterea intoxicatiei

. Intoxicatia se manifesta prin midriaza

. In cursul tratamentului se utilizeaza antipsihotice

. Intoxicatia se manifesta prin delir

692. Despre consumul de Marijuana, este adevarat:

1. Intoxicatia se manifesta prin depresie

2. Infectiile tr a ctului respirator sunt o complicatie a consumului cronic

3. Sevrajul se manifesta prin iritabilitate

O
R
Oa
Ss
o
-oV
 4. Sevrajul se manifesta prin insomnie

5. BPOC este o complicatie a consumului cronic

6. Sindr o mul a motivational este o complicatie a consumului cronic

7. Intoxicatia se manifesta prin lentoare psihomotorie

8. Intoxicatia se manifesta prin delir

9. Sevrajul se manifesta prin halucinatii

1 0. Intoxicatia se manifesta prin gura uscata

693. Despre consumul de Marijuana, este fals:

1. Psihoz a este o complicatie a consumului cronic

. Conjunctivele injectate apar in intoxicatie

. Este necesara consilierea in scopul reabilitarii

. Intoxicatia se manifesta prin afectarea judecatii

. Mioza apare in intoxicatie

. Tulbur arile de memorie sreprezinta o complicatie a consumului cronic

. Cefaleea este un simptom al intoxicatiei

. Agitatia psihomotorie apare in sevraj

. Impulsivitatea apare in intoxicatie

. Infertilit a tea este o complicatie a consumului cronic

694. Sevrajul, in consumul de nicotina, se poate manifesta prin:

1.HTA

. incapacitate de concentrare

. Crestere ponderala

. Labilitate psiho-emotionala

. Euforie

. Nervozitate

- lritabilitate

- Midriaza

. Hiperglicemie

. Insomnie

695. Despre consumul de opioizi, este fals:

1. Sevrajul se manifesta prin crampe stomacale

2. Sevrajul se manifesta prin cefalee

3. Intoxicatia se manifesta prin halucinatii

4. Constip a tia este o complicatie a consumului cronic

5. Intoxicatia se manifesta prin vorbire neclara

6. Intoxicatia se manifesta prin euforie

7. Di a reea este o complicatie a consumului cronic

8. Intoxicatia se manifesta prin midriaza

Vo
-o
 9. Sevrajul se manifesta prin delir

10. Intoxicatia se manifesta prin mioza

696. Despre consumul de opioizi este adevarat:

. In tratament se pot administra benzodiazepine

. Infectiile fungice pot fi o complicatie a consumului cronic

. Antipsihoticele amelioreaza sevrajul la opioide

. Intoxicatia se poate manifesta prin hiperventilatie

. Naloxona este un antagonist al opioizilor utilizat in supradozaj

. Naltrexona previne euforia in timpul utilizarii drogului

. Prezint a risc crescut de infectii parenterale prin administrarea IV a drogului

. In tratament se administreaza metadona

. Sevrajul se poate manifesta prin cefalee

. Este necesara consilierea pentru reabilitare

697. Despre consumul de Nicotina, este adevarat:

1. Creste riscul de aparitie al BPOC

2. In cursul tramentului se poate administra lorazepam

Sevrajul se manifesta prin comportament agresiv

. Nicotin a transde rmica reduce nevoia imperioasa dea fuma

. Creste riscul de ulcer gastric

. In cursul tratamentului se poate administra duloxetina

. Creste riscul de aparitie al cancerelor

. Beta-bl o cantele pot fi o optiune terapeutica

. Vareniclina este o optiune terapeutica

. Bupropionul este o optiune terapeutica

698. Despre consumul de Fenciclidină (PCP), este adevarat:

1. Intoxicatia se manifesta prin comportament agresiv

. Incapacitatea de a evoca cuvinte este o complicatie a consumului cronic

. Intoxicatia se manifesta prin labilitate psiho-emotionala

. Atr o fi a cerebrala este o complicatie a consumului cronic

. In sevraj, comportamentul violent se intaleaza brusc

. Intoxicatia se manifesta prin depresie respiratorie

. In sevraj nivelul de vigilitate este variabil

. Sevrajul se manifesta prin greata si varsaturi

. Afect a rea cognitiei este o complicatie a consumului cronic

. Sevrajul se manifesta prin convulsii

699. Despre consumul de Feniciclidina (PCP), este fals:

1 - Pacientul necesita izolare si contentionare pana la remiterea intoxicatiei

2. In cursul tratamentului se administreaza acid ascorbic

-O
ON
MEB
SO
Vv o
o-
. Intoxicatia se manifesta prin abolirea reflexelor

. Sevrajul se manifesta prin halucinatii vizuale

. In cursul tratamentului se administreaza benzodiazepine

. Intoxicatia se manifesta prin lentoare psihomotorie

. Tratamentul intoxicatiei este perfuzabil

. Intoxicatia se manifesta prin hiperreflectivitate

. Sevrajul se manifesta prin tulburari ale memoriei

. Intoxicatia se manifesta prin nistagmus vertical

700. Despre abuzul de substante, este adevarat:

1. Sevrajul se manifesta prin sedare la oprirea consumului substantei

. Dependent a psih o logica este nevoia constienta de aconsuma o substanta de teama dea nu resimti efectele
absentei acesteia din organism.

. Dependent a fizica este o adaptare biologica la utilizarea repetata a substantei

. Dependenta psihica se manifesta prin deficit cognitiv in lipsa consumului substantei

. Dependenta psih o logica este nevoia constienta de aconsuma o substanta pentru efectele sale pozitive

. Sevrajul apare la utilizarea unui agonist al substantei

. Sevra jul apare la oprirea brusca a consumului

. Dependenta psihica se manifesta prin euforie, la consumul substantei

. Dependenta fizica se manifesta prin tremor in absenta substantei

10. Sevrajul apare la utilizarea unui antagonist al substantei

701. Modificarea comportamentului adictiv, cuprinde urmatoarele etape:

1. Actiunea — consumul activ al substantei

. Menitunea -— refuzul de a renunta la consumul substantei

. Ment in erea — asigurarea mentinerii schimbarilor in timp

. Preg atirea — conceperea unor planuri concrete de a rezolva problema

. Precontemplarea — nu exista constiinta unei probleme sau necesitatatii unei schimbari

. Precontemplarea — modificarea starii afective datorita consumului

. Preg atirea — conceperea unui plan de a ascunde adictia fata de familie si societate

. Contemplarea — admiterea necesitatiii unei schimbari, in viitor, fara planuri imediate

. Contemplarea — autostima scazuta datorita izolarii socio-familiale

. Actiunea — implementarea schimbarilor

702. Despre intoxicatii, in abuzul de substante, este adevarat:

1. In intoxicatia cu opioizi apare depresia respoiratorie

2. In intoxicatia cu opioizi apare fuga de idei

3. In intoxicatia cu ketamina apar convulsii

4. In intoxicatia cu LSD apar halucinatii

5. In intoxicatia cu PCP apare hiperreflectivitatea

6. In intoxicatia cu marijuana, apare euforie

O
 7. In intoxicatia cu ketamina apare paranoia

8. In intoxicatia cu marijuana apare midiraza

9. In intoxicatia cu halucinogene, apare lentoarea psihomotorie

10. In intoxicatia cu PCP apare mioza

703. Despre intoxicatii, in abuzul de substante, este adevarat:

1. In intoxicatia cu benzodiazepine, scade coordonarea miscarilor

. In intoxicatia cu cofeina apar tremuraturi

. In intoxicatia cu benzodiazepine apar halucinatii

. In intoxicatia cu cafeina apar parestezii

. In intoxicatia cu alcool apare hipersomnia

. In intoxicatia cu alcool apare afectarea coordonarii

. In intosicatia cu amfetamina apare agitatia psihomotorie

. In intosicatia cu cocaina apare grandiozitate

. In intoxicatia cu cocaina apare hipotensiunea arteriala

. In intoxicatia cu amfetamine apare mioza

704. Despre sevraj, in abuzul de substante, este adevarat:

1. Sevrajul a cocaina se manifesta prin heteroagresivitate

. Sevraju a cafeina se manifesta prin cefalee

. Sevraju a cafeina se manifesta prin labilitate psiho-emotionala

. Sevraju a amfetamine se manifesta prin cresterea apetitului alimentar

. Sevrajul a alcool se manifesta prin insomnie

. Sevraju a cocaina, se manifesta prin lentoare psihomotorie

. Sevraju a amfetamine se manifesta prin scaderea apetitului alimentar

. Sevraju a benzodiazepine, se manifesta prin halucinatii auditive

. Sevraju a alcool duce la aparitia delirium tremens

. Sevraju a benzodiazepine se manifesta prin convulsii

705. Despre sevraj, in abuzul de substante, este adevarat:

1. Sevraju a PCP se manifesta prin bradilalie

. Sevrajul a opioizi se manifesta prin mialgii

. Sevrajul a opioizi se manifesta prin ideatie deliranta

. Sevraju a LSD se manifesta prin depresie

. Sevrajul a opioizi se manifesta prin lentoare ideo-verbala

. Sevraju a PCP se manifesta prin comportament violent instalat brusc

. Sevraju a marijuana se manifesta prin convulsii

. Sevraju a marijuana se manifesta prin insomnie

. Sevrajul a opioizi se manifesta prin crampe stomacale

. Sevraju a LSD are simptome minimale

706. Despre comp icatiile abuzului de substante, este adevarat:

o Vo -
ON
- Consumul cronic de cocaina scade riscul cardiovascular

. Afect a rea congnitiei este o complicatie a consumului cronic de PCP

. Ide a tia suicidara este o complicatie a consumului de benzodiazepine

. Encef a l o patia Wernicke-Korsakoff este o complicatie a consumului cronic de alcool

. Consumul cronic de amfetamine are ca si complicatie, aparitia sindromului parkinsonian

. Atrofi a cerebrala este o complcatie a consumului cronic de cafeina

. Consumul cronic de amfetamine se poate complica cu aparitia sindroamelor coreice

. Consumul de coca ina creste riscul de aparitie a accidentelor vasculare cerebrale

. Infertilit a tea este o comlicatie a consumului de LSD

. Consumul cronic de opioizi pe cale IV creste riscul de infectii parenterale

707. Despre terapii in abuzul de substante, este adevarat:

1. Bupropionul se administreaza in terapia adictiei de cafeina

. Antidepresivele pot fi utilizate in terapia adictiei de nicotina

. Metadona este o optiune terapeutica pentru abuzul de opioizi

. Vareniclina este o optiune terapeutica pentru consumul de nicotina

. Benzodiazep in ele se pot administra in tratamentul adictiei de cocaina

. Beta-blocantele previn aritmiile din intoxicatia cu opioizi

. Izolarea si contentionareapacientului este necesara in intoxicatia cu PCP

. Antihipertensivele se pot administra in intoxicatia cu marijuana

. Antipsihoticele se pot administra in tratamentul adictiei de LSD

. Tratamentul cu metadona se utilizeaza in adictia de ketamina

708. Despre terapii in abuzul de substante, este adevarat:

1. Disulfiramul produce greata si varsaturi daca este administrat innainte de consumul de alcool

. Reducere a progresiva a consumului este suficienta pentru tratamentul adictiei de benzodiazepine

. Naloxona este un agonist al opioizilor

. Acidul ascorbic se poate utiliza in intoxicatia cu cafeina

. Naltrexona accelereaza aparitia delirium tremens

. Naloxona poate fi utilizata in supradoza cu opioizi, atunci cand exista depresie respiratorie

. Naltrexona previne euforia in timpul consumului de opioizi

. Acidul ascorbic poate fi utilizat in terapia consumului de PCP

. Naloxona este un antagonisit al opioizilor

10. Antidepresivele previn aparitia delirium tremens

709. Stad iile intoxicației alcoolice acute sunt:

1. Mahmureala

2. Destructurarea personalității

3. Stadiul de comă

4. Stadiul de somn

3. Stadiul ebrios
 6. Decesul la o alcoolemie de peste 5 g la 1000

7. Stadiul euforic

8. Indiferenţa afectivă

9. Cefaleea

1 0. Halucinații vizuale (șobolani, șerpi, insecte etc.)

710. Semnele fizice din alcoolismul cronic sunt:

1. Ulcerul gastro-duodenal

2. Facies eritematos

3. Tremurături ale mâinilor, mai ales la emoţii minime

4. Pirozis

5. Transpirații

6. Acalazia

7. Hiperpilozitate toracică și abdominală

8. Inapetență cu scădere ponderală

9. Facies obosit

0. Extremităţi cianotice

711. Simptomatologia psihică din alcoolismul cronic include:

1. Afazie

. Delir de grandoare

- Labilitate emoţională

. Depresie

. Hiperestezie cutanată

. Metamorfopsii

- Halucinații funcţionale

. Delir de gelozie

- lritabilitate

1 0. Anxietate

712. În delirium tremens se constată:

- Semnul pernei psihice

. Delir de otrăvire

. Hipertermie pâna la 40 grade Celsius

. Delir de gelozie

. Transpirații generalizate

- Pulsul trece de 100/min

- Tremurăturile extremităților

. Netratat — mortalitate peste 50%

- |uzia sosiilor

. Fond de conștiință clară

REUO
Oa
OS
-OV
713. Depresia alcoolică se caracterizează prin:

1. Tulburările afective secundare apar la 90% dintre alcoolici

 5. Midriază

6. Mioză

7. Halucinații auditive și vizuale

8. Ameţeli

9. Hiperestezie

1 0. Afectează concentrarea

717. Referitor la drogurile opiacee, este adevărat:

1. Morfina deteriorează rapid și profund

. Opiul conține morfină, heroină, codeină

. Opiul se extrage din capsula verde de Papaver Somniferum Album

. Codeina nu dă dependență

. Morfina este injectabilă

. Sevrajul la heroină netratat are o mortalitate de 50%

- Opiul conține morfina, papaverină, codeină

. Heroina este un drog halucinogen

9. Opiul brut se extrage din semințele de mac

1 0. Codeina este un medicament

718. Referitor la consumul de Ecstasy, este adevărat:

1. Favorizează comunicarea

. Risc de amenoree

. Favorizează introspecţia

. Produce semne și simptome de sevraj

. Chimic se aseamănă cu amfetaminele și mescalina

. Este halucinogen

- Conduce lent la obezitate

. Nu este halucinogen

. Produce hipersalivație

. În doze mici este tranchilizant

719. Fixarile comportamentale adictiv hedonice sunt:

1. Jucătorii patologici pe calculator

. Jucătorii patologici de darts

. Jucătorii patologici la pariuri

. Jucătorii patologici de bungee jumping

. Jucătorii patologici de “păcănele”

. Jucătorii patologici de jocuri mecanice

- Dependența de muncă

. Jucătorii patologici de cărți

. Practicanții de culturism
ON
aR
O
Ss
Vo
 10. Jucătorii patologici de popice

720. Următoarele caracteristici ale abuzului de substanțe sunt adevărate:

1 - Intoxicația cu cafeină — hipersomnie, bradicardie, hipotensiune arterială

. Intoxicația cu amfetamine — hiperactivitate, agitaţie psihomotorie, midriază

. Sevrajul la alcool - transpirații, tahicardie, anxietate, tremurături

. Complicațiile utilizării cronice de benzodiazepine - hiperprosexie, hipermnezie, scăderea nevoii de somn

- Intoxicația cu alcool — scăderea inhibiției, vorbire neclară, afectarea coordonării

- Complicațiile utilizării cronice de alcool — malnutriție, ciroză, accidente, suicid

- Intoxicația cu halucinogene — depresie, manie, demență

- Complicațiile utilizării cronice de cafeină — Stupor, Comă

. Sevrajul la cafeină — hiperprosexie, hipermnezie, euforie

. Sevrajul la amfetamine — anxietate, depresie, oboseală

721. Clusterul A al tulburărilor de personalitate cuprinde:

1. Tulburarea de personalitate tip histrionic

. Tulburarea de personalitate tip schizotipal

Mai este denumit și ciudat

Tulburarea de personalitate tip dependent

. Tulburarea de personalitate tip antisocial

Tulburarea de personalitate tip borderline

Mai este denumit și bizar

. Tulburarea de personalitate tip paranoid

. Tulburarea de personalitate tip narcisist

. Tulburarea de personalitate tip schizoid

722. Clusterul B al tulburărilor de personalitate cuprinde:

1. Mai este denumit și dramatic

. Tulburarea de personalitate tip antisocial

. Tulburarea de personalitate tip paranoid

. Tulburarea de personalitate tip evitant

Tulburarea de personalitate tip histrionic

Tulburarea de personalitate tip schizoid

Tulburarea de personalitate tip narcisist

. Tulburarea de personalitate tip borderline

. Tulburarea de personalitate tip schizotipal

. Tulburarea de personalitate tip dependent

723. Clusterul C al tulburărilor de personalitate cuprinde:

1. Mai este denumit și temător

2. Tulburarea de personalitate tip dependent

3. Tulburarea de personalitate tip antisocial

ON
B
OMA
oS
-OV
 . Detașare socială

. Anhedonie

. Răceală afectivă

. Lipsa interesului pentru relațiile sexuale

. Incapacitatea de lega relații apropiate

. Capacitate crescută de percepție a plăcerii

. Interes crescut pentru relații sexuale

10. Prezintă hipertimie

731. Tulburarea de personalitate de tip schizoid include:

1. Este inclusă în clusterul A al tulburărilor de personalitate

. Face parte din grupul bizar/excentric

. Este inclusă în clusterul B al tulburărilor de personalitate

. Frecvent este infidel partenerului de viață

. Frecvent interpretează corect comentariile

. Dispoziția este caracterizată prin hipotimie

. Este inclusă în clusterul C al tulburărilor de personalitate

. Tocire afectivă

. Nu prezintă niciodată accese de furie

10. Scăderea instinctului social

732. Tratamentul tulburarea de personalitate tip schizoid include:

1 - Nu include terapie electro-convulsivantă

Risperidonă în doze mici

Nu sunt recomandate antipsihoticele întrucât pot exacerba simptomatologia psihotică

Timostabilizatoarele sunt folosite întotdeauna

. Sunt recomandate antipsihoticele în doze mici

. Art-terapie

- Psihoterapia nu aduce niciun beneficiu pacientului

. Nu se recomandă benzodiazepinele pe termen lung

. Antidemenţiale sunt de elecţie

10. Nu include antidemențiale

733. Tratamentul tulburarea de personalitate tip schizoid include:

1. Antidepresive

2. Antidemențiale

3. Olanzapină

4. Răspunsul terapeutic se instalează ușor și nu prezintă recăderi

5. Tulburările de comportament sunt corectate de către antipsihotice

6. Antiepileptice

7. Psihoterapia este orientată spre realizarea de relații interpersonale

ON
 8. Terapie suportivă

9. Terapie holistică axată pe valenţe creștine

10. Antipsihotice

734. Tulburarea de personalitate de tip schizotipal include:

1. Idei de referință

Gândire concretă

Paranoia

Comportamente adecvate contextului social

. Comportament convențional

- Tablou clinic dominat de idei dominante

. Anxietate socială

. Comportament inadecvat

9. Comportamente x ce ntric

10. Arahnofobie

735. Tulburarea de personalitate de tip schizotipal include:

1. Vorbire dezorganizată

. Face parte din grupul bizar

. Este inclusă în clusterul C al tulburărilor de personalitate

. Este inclusă în clusterul B al tulburărilor de personalitate

. Face parte din grupul excentric

. Vorbire concretă

. Face parte din grupul anxios

. Convingeri bizare

9. Este inclusă în clusterul A al tulburărilor de personalitate

10. Face parte din grupul dramatic

736. Tratamentul în tulburarea de personalitate tip schizotipal include:

1. Antipsihotice

Antidemenţiale recomandate doar în formele severe

. Art-terapia este de elecţie

. Olanzapina

. Antidepresivele ameliorează simptomatologia psihotică

. Psihoterapia nu aduce niciun beneficiu pacientului

. Sunt recomandate formele de psihoterapie ce explorează conținutul magic al gândirii

- Anxiolitice

9. Psihoterapie

10. Terapie suportivă

737. Tratamentul în tulburarea de personalitate tip schizotipal include:

1. Diazepamul reprezintă prima linie terapeutică

N
O
 . Aripiprazol

. Terapie holistică axată pe morala creștină

. Antimalarice

- Nu sunt recomandate formele de psihoterapie ce explorează conținutul magic al gândirii

. Răspunsul terapeutic se instalează ușor și nu prezintă recăderi

. Nu sunt recomandate antidepresivele

- Psihoterapie suportivă orientată pe recunoașterea realităţii

. Antidepresive

10. Doze mici de antipsihotice

738. Tulburarea de personalitate de tip antisocial include:

1. Minciună patologică

. Distrugerea bunurilor

. Rigurozitate în respectarea legilor

. Stimă de sine scăzută

. Activităţi ilegale

. Agorafobie

. Acumularea unor obiecte lipsite de valoare materială

. Preocupare intensă față de bunăstarea societății

. Comportament agresiv faţă de oameni

10. Comportament agresiv faţă de animale

739. Tulburarea de personalitate de tip antisocial include:

1. Comportament riscant

. Paranoia

. Apare exclusiv la pacienţi sub 18 ani

. lritabilitate

. Lipsă de responsabilitate

. Structură c a lmă și calculată a personalității

. Preocupare față de activitățile zilnice

- Lipsa remușcării pentru faptele comise

. Mai frecvent la bărbați

10. Mai frecvent la femei

740. Tulburarea de personalitate de tip antisocial include:

1. Este inclusă în clusterul A al tulburărilor de personalitate

2. Pacient cu vârstă > 18 ani

3. Face parte din grupul anxios

4. Este inclusă în clusterul C al tulburărilor de personalitate

5. Face parte din grupul excentric

6. Este inclusă în clusterul B al tulburărilor de personalitate

RO N
a
Oa
SN
O
 7. Face parte din grupul emoțional

8. Face parte din grupul dramatic

9. Istoric de enurezis nocturn

10. Istoric de tulburare de conduită înaintea vârstei de 15 ani

741. Tratamentul în tulburarea de personalitate tip antisocial include:

1. Coma indusă cu insulină

. Antidepresive

. Malarioterapie

. Structurarea mediului ambiant

. Terapie electro-convulsivantă

. Nu sunt recomandate antidemențialele

. Nu sunt recomandate antidepresivele

. Psihoterapia poate fi utilă în controlul comportamentulu

9. Psihoterapia orientată pe stabilirea unor limite clare

10. Antipsihotice

742. Tulburarea de personalitate de tip borderline include:

1. Frică de abandon

Stimă de sine scăzută

. Anxietate socială

. Anhedonie

. Impulsivitate

. Sentimente de gol interior

. Comportament adecvat contextului social

. Comportamente xcentric

9. Idei de referință

10. Relaţii instabile

743. Tulburarea de personalitate de tip borderline include:

1. Instabilitatea dispoziţiei afective

Gândire concretă

Arahnofobie

Paranoia

. Iritabilitate neadecvată

Comportamente adecvate contextului social

- Ideaţie suicidară

9. Tablou clinic dominat de idei delirante

10. Comportament convenţional

744. Tulburarea de personalitate de tip borderline include:

PN
As
INS
o
 - Îi vede pe ceilalţi ca fiind fie integral buni, fieintegral răi

. Face parte din grupul emoţional

. Face parte din grupul dramatic

. Este inclusă în clusterul C al tulburărilor de personalitate

. Face parte din grupul excentric

. Este inclusă în clusterul A al tulburărilor de personalitate

. Face parte din grupul anxios

- Mai frecventă la femei

. Este inclusă în clusterul B al tulburărilor de personalitate

10. Mai frecventă la bărbați

745. Tratamentul în tulburarea de personalitate tip borderline include:

1. Stabilizatori de dispoziție

. Nu sunt recomandate SSRI-urile

. Doze mici de antipsihotice

. Cuplarea a mai multor tehnici de psihoterapie

. Răspunsul terapeutic se instalează ușor și nu prezintă recăderi

. Psihoterapie extensivă

- Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei

. Psihoterapia nu aduce beneficii pacientului

. Este recomandată internarea în regim cronic

10. Psihoterapia este recomandată doar pentru perioade scurte, în cursul spitalizărilor

746. Tulburarea de personalitate de tip histrionic include:

1 - Relaţii superficiale

. Abilități de comunicare interpersonală elevate

. Caută atenţia celorlalți

. Comportament seducător

. Retragere socială

- Labilitate emoţională

. Comportament adecvat contextului social

. Comportament teatral neadecvat

. Anxietate socială

10. Apato-hipobulie

747. Tulburarea de personalitate de tip histrionic include:

1. Consideră relaţiile mai profunde decât sunt ele în realitate

2. Lipsă de responsabilitate

3. Utilizea ză aspectul exterior pentru a atrage atenţia

4. lritabilitate
3. Comportament riscant
 6. Ușor sugestionabil de către ceilalţi

7. Lipsa remușcării pentru faptele comise

8. Comportament agresiv

9. Se simte incomod în situaţiile în care nu se află în centrul atenției

10. Vorbire teatrală

748. Tulburarea de personalitate de tip histrionic include:

1. Aflșează o trecere rapidă de la o emoție la alta și exprimă emoţii superficiale.

Face parte din grupul dramatic

Este inclusă în clusterul C al tulburărilor de personalitate

. Este inclusă în clusterul B al tulburărilor de personalitate

. Interacțiunea individului cu alte persoane este adesea nepotrivită din cauza comportamentului inadecvat, cu
tentă sexuală sau provocatoare

. Face parte din grupul excentric

. Face parte din grupul anxios

. Face parte din grupul emoţional

9. Individul nu este sugestibil

10. Este inclusă în clusterul A al tulburărilor de personalitate

749. Tratamentul în tulburarea de personalitate tip borderline include:

1. În general, este dificil de tratat, deoarece pacienţii nu au conştiinţa faptului că necesită ajutor

. Psihoterapie pe termen lung

. Psihoterapia nu aduce beneficii pacientului

. Este recomandată internarea în regim cronic

. Farmacoterapia nu este de elecţie

. Psihoterapie orientată pe dezvoltarea relaţiilor

. SSRI-urile sunt de elecţie

. Răspunsul terapeutic se instalează ușor și nu prezintă recăderi

9. Psihoterapie stabilirea de limite

10. Psihoterapia este recomandată doar pentru perioade scurte, în cursul spitalizărilor

750. Tulburarea de personalitate de tip narcisist include:

1. Modestie

. Retragere socială

. Comportament manipulator

. Se așteaptă să fie admirat

. Grandiozitate

. Aroganţă

. Comportament adecvat contextului social

. Anhedonia este prezentă întotdeauna

. Anxietate socială
ON
aR
Ss O
o
10. Fantezii despre succes

751. Tulburarea de personalitate de tip narcisist include:

1. Suspiciune persistentă fată de alţii

. P a cientul este rezervat în a se confesa

. Sentimentul statutului deosebit

. Lipsa empatiei

. Fantezii despre succes

Comportament manipulator

. Acţiunile celorlalți sunt consecvent interpretate ca înșelătoare

- Acţiunile celorlalți sunt consecvent interpretate ca vătămătoare

. Neîncredere persistentă fată de alţii

10. Grandiozitate

752. Tulburarea de personalitate de tip narcisist include:

1. Face parte din grupul dramatic

. Face parte din grupul anxios

. Duce la afectarea capacităţii de funcţionare

. Face parte din grupul excentric

. Face parte din grupul emoţional

- În mod tipic, apare în adolescenţa târzie

. Poate fi atribuit consumului de substanţe, unei condiţii medicale sau altor tulburări psihice

. Este inclusă în clusterul C al tulburărilor de personalitate

. Este inclusă în clusterul B al tulburărilor de personalitate

10. Este inclusă în clusterul A al tulburărilor de personalitate

753. Tratamentul în tulburarea de personalitate tip narcisist include:

1. Este recomandată internarea în regim cronic

. Psihoterapia nu aduce beneficii pacientului

. Răspunsul terapeutic se instalează ușor și nu prezintă recăderi

. SSRI-urile sunt de elecţie

. Farmacoterapia nu este de elecţie

. În general, este dificil de tratat, deoarece pacienţii nu au conştiinţa faptului că necesită ajutor

- Psihoterapie orientată pe acceptarea deficienţelor

. Nu sunt recomandate antipsihotice

. Psihoterapia este recomandată doar pentru perioade scurte, în cursul spitalizărilor

10. Nu sunt recomandate antidemențţialele

754. Tulburarea de personalitate de tip evitant include:

1. Frică de intimitate

2. Stimă de sine scăzută

3. Frică de critică
O
 4. Se așteaptă să fie admirat

3. Grandiozitate

6. Retragere socială

7. Aroganţă
8. Critica produce discomfort pacientului

9. Comportament manipulator

10. Fantezii despre succes

755. Tulburarea de personalitate de tip evitant include:

1. Rezervat în privinţa activităţilor noi

. Evită activitățile profesionale care presupun contacte interpersonale

. Preocupat de frica de respingere

. Relaţii superficiale

. Comportament seducător

. Inhibat de sentimentul inadecvării

- Caută atenţia celorlalți

- Nu este dispus să se implice în relații cu alte persoane decât dacă este sigur căeste simpatizat

. Labilitate emoţională

10. Comportament teatral neadecvat

756. Tulburarea de personalitate de tip evitant include:

1. În mod tipic, apare în adolescenţa târzie

. Face parte din grupul anxios

. Este inclusă în clusterul C al tulburărilor de personalitate

. Este inclusă în clusterul B al tulburărilor de personalitate

. Face parte din grupul dramatic

. Este inclusă în clusterul A al tulburărilor de personalitate

. Face parte din grupul temător

. Face parte din grupul excentric

. Duce la afectarea capacităţii de funcţionare

10. Poate fi atribuit consumului de substanţe, unei condiţii medicale sau altor tulburări psihice

757. Tratamentul în tulburarea de personalitate tip narcisist include:

1. Psihoterapie individuală

. Antipsihoticele sunt recomandate întrucât pacienții prezintă frecvent halucinaţii

. Psihoterapia este recomandată doar pentru perioade scurte, în cursul spitalizărilor

. Medicaţie anxiolitică

- Medicaţie antidepresivă

. Psihoterapia nu aduce beneficii pacientului

. Psihoterapie orientată pe îmbunătăţirea stimei de sine

. Răspunsul terapeutic se instalează ușor și nu prezintă recăderi

RO N
a
-S Oa
0
EBON
M
SI Oa
 9. Psihoterapie de grup

10. Este recomandată internarea în regim cronic

758. Tulburarea de personalitate de tip dependent include:

1. Necesită relații strânse

. Se așteaptă să fie admirat

. Frica de a rămâne singur

. Necesită relații constante

. Nevoia de a fi sprijinit de ceilalți

. Fantezii despre succes

. Comportament manipulator

. Aroganţă

9. Lipsa încrederii în judecata proprie

10. Grandiozitate

759. Tulburarea de personalitate de tip dependent include:

1. Acţiunile celorlalți sunt consecvent interpretate ca înșelătoare

. Frică de responsabilitate

- P a cientul este rezervat în a se confesa

. Are dificultăți în a demara proiecte proprii în mod independent

. T eamă de e nu pierde sprijinul și aprobarea celorlalți

. Acţiunile celorlalți sunt consecvent interpretate ca vătămătoare

. Neîncredere persistentă fată de alţii

. Are nevoie ca alții să își asume răspunderea pentru majoritatea aspectelor importante ale vieţii sale

9. Suspiciune persistentă fată de alţii

10. Dificultatea de a lua decizii

760. Tulburarea de personalitate de tip dependent include:

1. Este inclusă în clusterul A al tulburărilor de personalitate

. Face parte din grupul temător

- În mod tipic, apare în adolescenţa târzie

. Este inclusă în clusterul C al tulburărilor de personalitate

. Face parte din grupul anxios

. Duce la afectarea capacităţii de funcţionare

. Face parte din grupul excentric

- Poate fi atribuit consumului de substanţe, unei condiţii medicale sau altor tulburări psihice

9. Face parte din grupul dramatic

10. Este inclusă în clusterul B al tulburărilor de personalitate

761. Tratamentul în tulburarea de personalitate tip narcisist include:

1. Psihoterapie orientată pe dezvoltarea luării deciziilor

2. Nu se recomandă medicație antipsihotică

ON
aR
 . Antipsihoticele sunt recomandate întrucât pacienții prezintă frecvent halucinaţii

. Psihoterapia nu aduce beneficii pacientului

. Psihoterapie orientată pe dezvoltarea abilităților sociale

. Răspunsul terapeutic se instalează ușor și nu prezintă recăderi

. Psihoterapia este recomandată doar pentru perioade scurte, în cursul spitalizărilor

. Farmacoterapia nu este de elecţie

9. Este recomandată internarea în regim palitiv

10. Psihoterapie reprezintă tratamentul de elecţie

762. Tulburarea de personalitate de tip obsesiv-compulsiv include:

1. Aroganţă

Se așteaptă să fie admirat

Devotare deplină pentru muncă

Comportament manipulator

- Perfecţionist

. Grandiozitate

. Preocupat cu detalii

. Credințe inflexibile

9. Zgârcenie

10. Fantezii despre succes

763. Tulburarea de personalitate de tip obsesiv-compulsiv include:

1. P a cientul este rezervat în a se confesa

. Dificultatea de a lucra cu alții

. Suspiciune persistentă fată de alţii

. Acţiunile celorlalți sunt consecvent interpretate ca înșelătoare

. Acumularea de obiecte nefolositoare

. Neîncredere persistentă fată de alţii

- Scrupulozitate, rigiditate morală excesivă și inflexibilitate în materie de etică și valori

. Încăpățânare

9. Acţiunile celorlalți sunt consecvent interpretate ca vătămătoare

10. Cele mai mici detalii interferă cu efectuarea proiectelor

764. Tulburarea de personalitate de tip obsesiv-compulsiv include:

1. Face parte din grupul dramatic

2. Duce la afectarea capacităţii de funcţionare

3. Mai este denumită și tulburarea obsesiv-compulsivă

4. Poate fi atribuit consumului de substanţe, unei condiţii medicale sau altor tulburări psihice

5. Face parte din grupul anxios

6. Se mai numește tulburare de personalitate anankastă

7. În mod tipic, apare în adolescenţa târzie

SS a
o
 8. Este inclusă în clusterul C al tulburărilor de personalitate

9. Este inclusă în clusterul A al tulburărilor de personalitate

10. Este inclusă în clusterul B al tulburărilor de personalitate

765. Tratamentul în tulburarea de personalitate tip obsesiv-compulsiv include:

1. Este recomandată internarea în regim de urgență

. Psihoterapie reprezintă tratamentul de elecţie

. Psihoterapia este recomandată doar pentru perioade scurte, în cursul spitalizărilor

. Antipsihoticele sunt recomandate întrucât pacienții prezintă frecvent halucinaţii

. Nu se recomandă medicație antidepresivă

. Psihoterapia nu aduce beneficii pacientului

. Psihoterapie orientată pe dezvoltarea ideilor alternative

. Farmacoterapia nu este de elecţie

. Psihoterapie orientată pe cooperarea cu alte persoane

. Răspunsul terapeutic se instalează ușor și nu prezintă recăderi