TULBURAREA PSIHOTICĂ ACUTĂ

CURS

Clinica de Neuropsihiatrie Infantilă Timișoara

Dr. Filipescu Roxana – medic rezident psihiatrie pediatrică

Definiție
Prezența ideilor delirante și halucinațiilor proeminente, limbaj dezorganizat,
comportament catatonic sau dezorganizat, simptome negative (aplatizare
afectivă, alogie, avoliție), caracteristici apărute sau accentuate în ultimele două
săptămâni.

Prevalența

- apare la 9% din populația SUA, fiind mai frecventă la tineri

- 17% din copiii cu vârste cuprinse între 9-12 ani

- 7,5% din adolescenții cu vârste cuprinse intre 13-18 ani.

Vulnerabilitate genetică

 copii născuți din părinți cu tulburări afective (tulburare schizoafectivă,

depresie, tulburare maniacală, tulburări bipolare, etc)

Factori favorizanți

 vulnerabilitatea genetică

 teren biologic sensibilizat accentuat de evenimente de viață stresante

 consumul de substanțe psihoactive (alcool, etnobotanice, marijuana,

cocaină, heroină, amfetamine, LSD, etc)
 afecțiuni neurologice (meningite, encefalite, abcese cerebrale, boala
Wilson, boala Huntington)

 tumori cerebrale

 encefalopatia hepatică, sindroame paraneoplazice

 afecțiuni metabolice și de nutriție: pelagra, deficitul de vitamine (B1, B12)

Simptome caracteristice

o iluzii şi halucinaţii (auditive 80%, vizuale 50%, tactile)

o tulburări delirante, Sd. de transparenţa influenţă

o tulburări de gândire (limbaj dezorganizat, pierderea asociaţiilor, fuga de idei,

barajul mintal, ecolalia, sărăcirea conţinutului gândirii)

o comportament dezorganizat sau catatonic

o simptome negative (aplatizare afectivă, avoliţie)

o personalitate premorbidă (retragere, introversie, timiditate, sensibilitate excesivă,

anxietate).
Criterii clinice de diagnostic
ICD - 10
1. Debut acut în ultimele 2 săptămâni:
 debut abrupt în 48h sau mai puțin
2. Prezența sindroamelor tipice (halucinatorii, delirante):
 stare variabilă şi rapid schimbătoare (polimorfă)
 simptome schizofrenice tipice
3. Prezenţa/absenţa unui stress acut asociat:
 Evenimente de viaţa stresante tipice (graviditate, pierderea neaşteptată a partenerului
de viaţă, pierderea serviciului, mariajul sau traumele psihologice ale războiului,
terorismului şi torturii).
4. Absenţa episoadelor maniacale sau depresive (deşi schimbările emoţionale individuale
nu exclud diagnosticul)
5. Absenţa cauzelor organice:
 Contuzie cerebrală, delirium sau demenţă.
6. Prezenţa perplexităţii, preocupărilor şi neatenţia la conversaţie.
7. Absenţa de intoxicaţii evidente cu droguri/alcool (o intoxicaţie uşoară nu elimină
diagnosticul)
CRITERII DSM - IV
A Prezența unuia/mai multora din următoarele simptome:
 deliruri
 halucinații
 vorbire dezorganizată (de ex. frecvente deraieri sau incoerență)
B Durata tulburării de cel puțin o zi, dar cel mult o lună, cu revenire completă
la nivelul de funcționare premorbid.
C Tulburarea:
 nu este explicată mai bine de o tulburare dispozițională cu elemente
psihotice, de o tulburare schizoafectivă sau de schizofrenie.
 nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanțe (de ex. drog
de abuz sau medicament) sau ale unei condiții medicale generale.
SPECIFICANȚI 1. Cu stresor(i) marcanț(i):
 orice stress major (ex. pierderea persoanei iubite)
 trauma psihologică a luptei
2. Fără stresor(i) marcanț(i) (absența evenimentelor stresante)
3. Cu debut post-partum (în decurs de 4 săptămâni post-partum).
Particularități pentru copii și adolescenți

Un studiu realizat de Societatea de Neurologie și Psihiatrie a copilului și

adolescentului din România (SNPCAR) în perioada 2011-2015 pe 60 de copii
și adolescenți cu vârste cuprinse între 11-18 ani cu Tulburare psihotică acută a
relevat următoarele:

 o ușoară predominanță a sexului feminin (54%) față de cel masculin (46%)

 apariția mai frecventă a tabloului psihotic la copiii unici în familie (19

cazuri)

 incidență crescută la copiii născuți în lunile de iarnă din mediul urban

(63%)
 diferența nesemnificativă de vârsta legată de apariția bolii pe sexe (15 ani la
fete, 14,7 ani la băieți)

 la 37 % dintre pacienți s-a identificat o psihotraumă în antecedente (decesul

unui părinte/frate, istoric de abuz, stres școlar semnificativ)

 distribuția simptomelor pe sexe:

Fig. 1 Distribuția simptomelor la fete (SNPCAR) Fig. 2 Distribuția simptomelor la băieți (SNPCAR)
Particularități la copii (7-12 ani)

Abuz fizic,
emoțional și
sexual

Debut
precoce al
psihozei în
copilărie
Neglijența
Fenomene
parentală/
de
moartea
bullying
părinților
Particularități la adolescenți (13-18 ani)

Debutul
psihozei în
adolescență

Consumul de
Risc crescut de cannabis crește
Schizofrenie la foarte mult riscul
maturitate de simptome
psihotice la cei cu
predispoziție și
moderat la cei fără
Volume cerebrale predispoziție pentru
similare la RMN cu psihoză.
ale adolescenților cu
schizofrenie
Diagnostic diferențial

 Cauze medicale: - intoxicația cu droguri și sevrajul

- Sd. Cushing, tumoră cerebrală (RMN pt. suspiciune de
tumoră de lob fronto-temporal)

 Tulburările comițiale (EEG)

 Tulburările factice: - simptome și semne predominant psihologice

 Tulburările de dispoziție : - episod depresiv, maniacal sau mixt

 Tulburare de personalitate de tip borderline

 Tulburări schizotipale, tulburare schizofreniformă

 Tulburare delirantă

 Tulburare afectivă cu elemente psihotice

 Schizofrenia

 Tulburări psihotice tranzitorii

 Tulburare psihotică fără altă specificație

 Simularea
Tratament

1. Spitalizare pe termen scurt

2. Medicație antipsihotică
ANTAGONIȘTII SEROTONINEI-DOPAMINEI ANTAGONIȘTII RECEPTORULUI DOPAMINIC
( ANTIPSIHOTICE ATIPICE) (NEUROLEPTICE)
Risperidonă Clorpromazină
Olanzapină Triflupromazină
Quetiapină Haloperidol
Ziprasidon Trifluoperazină
Clozapină Acetofenazină
Loxapină

3. Psihoterapie
Evoluție și prognostic

Tipuri de tulburări psihotice acute (ICD -10):

1. Tulburare psihotică acută polimorfă fără simptome de schizofrenie

- debut acut de la o stare non-psihotică la o stare psihotică în 2 săptămâni

sau mai puțin
- mai multe tipuri de halucinații/deliruri care își schimbă tema de la o zi la
alta sau in cursul aceleiași zile
- stare emoțională variabilă
- simptome care să nu persiste suficient pentru a întruni criteriile pentru
schizofrenie, episod maniacal sau depresiv
- include bufeuri delirante fără simptome de schizofrenie sau nespecificate
- include psihoze cicloide fără simptome de schizofrenie sau nespecificate.
Tulburare psihotică polimorfă cu simptome de schizofrenie

- debut acut de la o stare non-psihotică la o stare psihotică în 2 săptămâni

sau mai puțin
- mai multe tipuri de halucinații/deliruri care își schimbă tema de la o zi la
alta sau in cursul aceleiași zile
- stare emoțională variabilă
- simptome ce întrunesc criteriile pentru schizofrenie
- include bufeuri delirante cu simptome de schizofrenie
- include psihoze cicloide cu simptome de schizofrenie
Tulburarea psihotică acută schizofrenia-like

- debut acut de la o stare non-psihotică la o stare psihotică în 2 săptămâni

sau mai puțin
- simptomele care întrunesc criteriile pentru schizofrenie să fie prezente în
majoritatea timpului
- criteriile pentru tulburarea psihotică polimorfă să nu fie întrunite
- include schizofrenie acută, tulburare schizofreniformă scurtă, psihoza
schizofreniformă scurtă, reacția schizofrenică
- exclude tulburarea delirantă organică, tulburarea schizofreniformă NSA
Alte tulburări psihotice acute, predominant delirante

- debut acut de la o stare non-psihotică la o stare psihotică în 2 săptămâni

sau mai puțin
- delirurile sau halucinațiile să fie prezente în majoritatea timpului
- criteriile pentru tulburarea psihotică polimorfă sau schizofrenie sa nu fie
întrunite
- include reacția paranoidă, psihoza paranoidă psihogenă

Alte tulburări psihotice acute și tranzitorii

Tulburări psihotice acute și tranzitorii nespecificate

Caracteristicile pentru o evoluție și un prognotic bun sunt:

− ajustare premorbidă bună

− trăsături schizoide premorbide putine
− stresor precipitat sever
− atac subit de simptome
− simptome afective
− confuzie si perplexitate în timpul psihozelor
− afectivitate redusă
− durata scurtă a simptomelor
− absența rudelor schizofrenice
Concluzii

Tulburarea psihotică acută reprezintă o boală:

 cu vulnerabilitate genetică

 care apare mai frecvent la copiii cu vârste între 9-12 ani decât la adolescenți

 cu simptome caracteristice: deliruri, halucinații, limbaj și comportament

dezorganizat

 cu particularități la copil și adolescent: - debut precoce în copilărie sau adolescență

 care pune problema diagnosticului diferențial cu schizofrenia și tulburările afective

 care necesită tratament antipsihotic și psihoterapie.

MULTUMESC!