Neurochirurgie-Teste 2

Teste
La tema „ Malformaţiile congenitale ale sistemului nervos central “
1. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS hidrocefalia
poate fi univentriculară
a. când este blocat numai un orificiu Monro
b. cind ambele orificii monro sunt obstruate
c. in stenoza de apeduct Sylvius
d. in procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză foramenul Magendie
e. cind este blocat numai un orificiu Monro si stenoza de apeduct Sylvius
2. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS

hidrocefalia poate fi biventriculară
a. cind este blocat numai un orificiu Monro
b. cind ambele orificii Monro sunt obstruate
e. in stenoza de apeduct Sylvius si atrezia găurilor Magendie

hidrocefalia poate fi triventriculară
e. cind este blocat numai un orificiu Monro si atrezia găurilor Magendie

hidrocefalia poate fi tetraventriculară
d. din procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză foramenul Magendie
e. cind ambele orificii Monro sunt obstruate si stenoza de apeduct Sylvius
5. Din punct de vedere al sediului acumularii lichidiene hidrocefalia pote fi externă:

a. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale
b. numai sistemul ventricular este dilatat
c. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale şi sistemul ventricular este dilatat
d. compartimentele lichidiene nu sunt dilatate
e. este dilatată cisterna Magna
6. Din punct de vedere al sediului acumularii lichidiene hidrocefalia pote fi internă:

b. Numai sistemul ventricular este dilatat
c. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale şi sistemul ventricular este dilatat
d. compartimentele lichidiene nu sunt dilatate
7. Din punct de vedere al sediului acumularii lichidiene hidrocefalia pote fi mixtă:

b. Numai sistemul ventricular este dilatat
c. Lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale şi sistemul ventricular este dilatat
d. Compartimentele lichidiene nu sunt dilatate
8. Hidrocefalia comunicantă este provocată de:

a. un blocaj al resorbţiei LCS
b. hipersecreţie a plexurilor coroide
d. cind ambele orificii Monro sunt obstruate
e. când este blocat numai un orificiu Monro
9. Simptomele hidrocefaliei sunt reprezentate de :

a. Creşterea rapidă in dimensiuni a neurocraniului
b. Tulburări oftalmologice
c. Tulburari neuropsihice
d. Sindromul de hipertensiune intracraniană
e. dismorfia craniofacială, fruntea forma triunghiulară
10. Procedeele de drenaj intracranian sunt:
a. Derivaţia ventriculo-cisternală Torkildsen

b. Drenajul ventriculo-peritonial
c. Ventriculocisternostomia
d. Drenajul ventriculo-cardiac
e. Toate corecte
11. Dolicocefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene cu
excepţia:
a. sinostoza suturii sagitale
b. sinostoza suturii lambdoide
c. sinostoza bilaterală a suturii coronare
d. sinostoza suturii metopice
e. sinostoza tuturor suturilor
12. Acrobrahicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene:
13. Pahicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene:
14. Turicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene:
15. Plagiocefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene:
c. sinostoza unilaterală a suturii coronare
16. Oxicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene:
d. sinostoza tuturor suturilor
e. sinostoza suturii metopice
17. Semnele cardinale ale craniostenozelor sunt :
a. dismorfia craniofacială
b. sindromul oftalmologic
c. sindromul neuropsihic
d. tulburări endocrine
e. microcefalia
18. Alegerea momentului optim pentru tratament chirurgical al craniostenozelor :

a. după 12 luni
b. nu mai tîrziu de vîrsta de 6 luni.
c. virsta de 2 ani
d. virsta de 3 ani
e. virsta de 5 ani
19. În encefalocele herniază:
a. ţesut cerebral
b. meninge
c. LCS
d. ventricul
e. ţesut osos
20. În meningocele herniază:

a. meninge
b. ţesut cerebral
c. LCS
d. ventricul
e. ţesut osos
21. În meningoencefalocele herniază:

a. ţesut cerebral
b. meninge
c. LCS
d. ventricul
e. ţesut osos
22. În encefaloventriculocele herniază:

a. ţesut cerebral
b. meninge
c. LCS
d. ventricul
e. ţesut osos
23. În meningoencefaloventriculocele herniază :

a. ţesut cerebral
b. meninge
c. ţesut osos
d. ventricul
e. LCS
24. Meningoencefalocelele (ME) de convexitate cuprind:

a. ME occipitale
b. ME parietale
c. ME frontale
d. Sfenoorbitare
e. ME laterale (de pterion)
25. Meningoencefalocelele (ME) bazale vizibile cuprind:

a. frontoetmoidale
b. nazofrontale
c. sfenoetmoidale
d. nazoorbitare
e. nazoetmoidale
26. Meningoencefalocelele (ME) bazale nevizibile cuprind:

a. ME sfenoorbitare
b. ME sfenomaxilare
c. ME sfenofaringiene
d. nazoetmoidale
e. nazofrontale
27. În meningocele herniază:
a. acumularea de lichid în spaţiul subarahnoidian

b. măduva
c. canalul central
d. ţesut adipos
e. nu există participare medulară
28. În mielocistocel herniază:

a. nu există participare medulară
b. măduva
c. canalul central dilatat şi împlut cu lichid
d.acumularea de lichid în spaţiul subarahnoidian
e. ţesut adipos
29. În mielocistomeningocel herniază :

a. acumularea de lichid în canalul central şi în spaţiul subarahnoidian
b. măduva
c. nu există participare medulară
d. acumularea de lichid în spaţiul subarahnoidian
e. ţesut adipos
30. Simptomalogia clinica a meningomielocelelor cuprinde :

a. semnele neurologice
b. semnele locale
c. malformaţii însoţitoare
d. tulburări endocrine
e. toate corecte
31. Procedeele de drenaj extracranian sunt:
a.derivaţia ventriculo-cisternală Torkildsen

b.drenajul ventriculo-peritonial
c.ventriculocisternostomia
d.drenajul ventriculo-cardiac
e. toate corecte
32. Trigonocefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene cu
excepţia:
a.sinostoza suturii sagitale
b.sinostoza suturii lambdoide
c.sinostoza bilaterală a suturii coronare
d.sinostoza suturii metopice
e. sinostoza unilaterală a suturii coronare
Teste
La tema „ Tumorile cerebrale şi vertebro-medulare. Parazitozele SNC”
1. În caz de crize adversive globili oculari capul se deplasează

A în direcţie opusă focarului
B spre focar
C nu depinde de lateralizarea focarului
D mişcarea este limitată în plan frontal
E mişcarea este limitată în plan orizontal
2. Cel mai frecvent la copii se întîlnesc

A craniofaringioame
B glioamedechiasmă
C tumori neuroectodermale
D tumori hipofizare
E tumori metastatice
3. Sindromul convulsiv in cadrul afectării lobului parietal include

A crize adversive
B paroxisme viscero-vegetative
C paroxisme operculare
D crize sensitivo-motorii
E halucinații gustative
4. Motomorfopsia poate fi calificată drept

A variantă a hemianopsiei
B variantă a agnosiei vizuale
C variantă a dereglării vederii cromatice
D halucinaţii vizuale
E afectarea globului ocular
5. Tumori neuroepiteliale sunt toate, cu excepţia

A neurinoamelor
B astrocitoamelor
C osteoamelor
D oligodendroglioamelor
E meningioamelor
Noţiunea „sindrom optico-chiasmal” încadrează următoarele simptome

A hemianopsie binasală
B stază papilară
C hemianopsie bitemporală
D atrofie optică primară
E atrofie optică secundară
Majorarea dimensiunilor şeii turceşti pe radiografie craniană sugerează

A hipertensiune intracraniană
B craniofaringiom
C tumoare hipofizară
D tumoare de lob temporal
E tumoare de lob frontal
6. În caz de tumoare de trunchi cerebral dereglările de motilitate sunt

A mai frecvent prezentate printr-o hemipareză profundă
B mai frecvent prezentate printr-o hemipareză superficială
C mai frecvent prezentate printr-o tetrapareză polimorfă
D mai frecvent prezentate printr-o tetrapareză omogenă
E parapareză superioară
7. Cel mai frecvent craniofaringioamele se manifestă prin

A dereglări de vedere
B sindrom adipozo-genital
C hidrocefalie tetraventriculară
D hidrocefalie biventricular
E panhipopituitarism
8. Simptomele cele mai frecvente în caz de adenom hipofizar sunt

A acromegalie, cefalee
B cefalee, dereglări de vedere, acromegalie, slăbiciuni
C acromegalie, dereglări vizuale, diabet insipid, amenoree
D gigantism, dereglări sexuale
E nanism hipofizar
9. Modificări oftalmoscopice în cadrul adenomului hipofizar sunt

A stază papilară
B atrofie primară a nervilor optici
C atrofie secundară a nervilor optici
D tablou oftalmoscopic normal
E hemianopsie bitemporală
10. Tabloul clinic al unei tumori intramedulare de intumiscenţă cervicală se

compune din
A dureri cervicale
B limitarea mobilităţii coloanei cervicale
C hipertonus în muşchii braţului
D simptomul Horner
E dereglări sfincteriene
11. Tumori provenite din adenohipofiză sunt toate, cu excepţia

A adenoamelor eozinofile
B adenoamelor bazofile
C ganglioamelor
D adenoamelor cromofobe
E neurocitoamelor
12. În caz de tumori hipofizare craniografia determină

A hiperostoza apofizelor clinoidale
B mărirea dimensiunilor şeii tuceşti
C erodarea apofizelor clinoidale anterioare
D mărirea dimensiunilor orbitei
E dilatarea meatului acustic intern
13. Voma în cazul tumorilor de fosă posterioară este cauzată de următoarele, cu excepţia
A creşterea tensiunii intracraniene
B scăderea tensiunii intracraniene
C excitarea planșeului fosei romboide
D alterarea circulaţiei lichidiene
E scăderii acuității auditive
14. În cazul tumorilor intraventriculare la copii de vîrsta pînă 1 an cel mai frecvent se constată
A creştere progresivă a dimensiunilor craniului
B exoftalm
C enoftalm
D simptomul Kernig
E excitație psihomotorie
15. Metode contemporane de depistare a tumorilor intracerebrale sunt

A angiografiacerebrală
B metoda radiologică
C CT, RMN
D EchoEG
E EEG
16. Tumori primare ale coloanei vertebrale sunt

A meningioame
B osteoame
C neurinoame
D colesteatoame
E ependimoame mixopapilare
17. Indicaţie pentru ablaţia tumorilor extramedulare este

A prezenţa tumorii propriu-zisă
B sindromul Brown-Sequard
C sindrom algic radicular
D atrofia muşchilor membrelor inferioare
E dereglările sfincteriene
18. Indicaţia de bază pentru tratamentul chirurgical urgent al tumorilor intramedulare este
A sindrom dolor progresiv
B prezenţa atrofiei muşchilor membrelor
C progresarea dereglărilor sfincteriene
D progresarea dereglărilor de motilitate
E insistența pacientului
19. În stadiul iniţial al tumorilor de ventricol IV la copii cel mai frecvent se constată
A dureri abdominale, vome izolate
B dereglări de somn
C manifestări disurice
D anemii
E dereglări psihice
20. Simptomul „undei lichidiene” este

A durere locală în coloana vertebrală
B accentuarea durerilor la tuse
C accentuarea simptomelor tip conductor la efectuarea probelor licvorodinamice
D accentuarea durerilor spinale la suprasolicitarea fizică a coloanei vertebrale
E dureri la percusia coloanei vertebrale
21. Simptomul cel mai informativ licvorodinamic de compresie a medulei spinale la diverse nivele
este
A simptomul sacral
B simptomul de angajare
C simptomul undei licvoriene
D simptomul apofizei spinoase
E simptomul compresiei venelor jugulare
22. Tumori de tip „clepsidra” sunt prezentate de

A colesteatoame
B meningioame
C sarcoame
D neurinoame
E metastatice
23. Primul simptom în caz de şvanom de vestibular este

A anacuzie unilaterală
B anacuzie bilaterală
C sensaţia de zgomot în craniu
D tinitus unilateral
E accese de vertij
24. Metoda de tratament a echinococozei cerebrale sunt

A puncţia chistului
B medicamentoasă
C chirurgicală
D radiochirurgicală
E depinde de forma echinococozei
25. Sindromul Parinau include următoarele, cu excepţia

A nistagmus vertical
B pareza vederii pe verticală
C pareza vederii pe orizontală
D alterarea acomodaţiei
E alterarea convergenței
26. În caz de afectare a polului lobului frontal se denotă

A pareză izolată de nerv facial
B dereglări de comportament
C bradichinezie
D astazie – abazie
E anosmie
27. În caz de afectare a lobului occipital dereglările vizuale au caracter de

A hemianopsie de cvadrant
B agnosie vizuală
C hemianopsie binasală
D hemianopsiebi temporală
E fotopsii
28. Pînă la apariţia semnelor clinice tipice, tumoarea de emisferă cerebelară se caracterizează prin
A sindrom HIC pronunţat
B ataxie
C dureri cervicale
D dereglări sfincteriene
E insomnie
29. Semiologia specifică a tumorilor lobului frontal

A. Dereglări auditive
B. Afazia motorică
C. Crize Jaksoniene motorii
D. Tulburări psihice
E. Hemipareză spastică
30. Semiologia specifică a tumorilor lobului temporal
A. Halucinaţii auditive, olfactive

B. Afazia motorică
C. Hemianopsie laterală omonimă sau cvadranopsia superioară omonimă
D. Afazia senzorială
E. Afazia amnestetică
31. Simptoamele specifice pentru adenoame hipofizare

A. Acromegalia
B. Deficit de câmp vizual
C. Hemipareze
D. Dereglări auditive
E. Dismenoree
32. Semiologia specifică tumorilor cerebelului

A. Hipotonia musculară în muşchi membrelor din partea tumorii
B. Ataxia cerebeloasă
C. Dereglări olfactive
D. Edemul papilar
E. Cefalee nocturnă
33. Semiologia specifică pentru neurinomul de acustic

A. Tinitus unilateral
B. Hipoacuzia
C. Hemipareză
D. Hemihiperestezia
E. Sindromul bulbar
34. Semiologia specifică a tumorilor lobului parietal

A. Tulburări de sensibilitate
B. Crize Jaksoniene senzitive
C. Tulburări somatognozice
D. Dereglări auditive
E. Halucinații olfactive
BCV. ACCIDENTE CV. ANEVRISME. MALFORMAȚII ARTERIO-VENOASE.
FISTULE CAROTIDO-CAVERNOASE. HEMATOM SPONTAN. INFARCT
CEREBRAL
1. Ce este un anevrism cerebral?

a) tumoare benignă
b) Defect vascular sacular
c) hernie cerebrală
d) tumoare vasculară
e) proces rudimentar
2. Locul unde se dezvoltă anevrismul:

a) Peretele vascular
b) substanța cenușie a creierului
c) meningele cerebral
d) substanța albă
e) defect pia-mater
3. Cauza primordială a apariției anevrismului cerebral:

a) congenital
b) kinking-ul arterelor cerebrale
c) dobândit
d) post-traumatic
e) vasospam-ul arterelor intracraniene
4. Anevrismele dobândite apar pe fundal de:

a) hipotensiunea arterială
b) infecţia
c) traumatismul cranio-cerebral
d) efortul fizic intens
e) fumat și hipertensiunea arterială
5. Metodele de elecție de diagnostic a anevrismului:

a) Radiografia craniană
b) Angiografia selectivă după Seldinger
c) Angiografia prin CT
d) RMN, secvență TOF
e) Puncţia lombară
6. Manifestările clinice evidente ale anevrismului cerebral erupt pot apărea la:
a) copii până la 5 ani
b) copii între 5 și 12 ani
c) adolescenți
d) adulți
e) toate vârstele
7. Cea mai frecventă complicație a hemoragiei subarahnoidiene anevrismale:

a) meningita reactivă
b) edem cerebral malign
c) vasospasm-ul
d) tulburări sfincteriene
e) toate
8. Ce reprezintă o fistulă carotido-cavernoasă

a) comunicarea dintre sinusul sagital şi artera carotidă externă
b) comunicare între peretelui arterei carotide interne și sinusul cavernos
c) ruptura peretelui arterei carotide externe în sinusul cavernos
d) comunicarea dintre un vas arterial şi o malformaţie arterio-venoasă
e) niciuna
9. Diagnostica de elecție a fistulei carotido-cavernoase:

a) Rezonanță magnetică nucleară
b) Tomografie computerizată
c) angiografia clasică cerebrală
d) dopplerografia transcraniană
e) oftalmoscopia
10. Ce procentaj de pacienți supravietuiesc primele 24 de ore după eruperea unui anevrism cerebral:
a) 1%
b) 5%
c) 10%
d) 50%
e) 80%
11. Care examen paraclinic permite reconstrucția 3D, post-procesarea dimensiunilor și analiza fluxului laminar:
a) angiografia prin computer tomografie
b) radiografia craniană
c) rezonanța magnetică nucleară
d) angiografia clasică
e) nici una
12. Scălile folosite în diagnosticul anevrismului cerebral erupt:
a) Fisher
b) Karnofsky
c) WFNS
d) Hunt Hess
e) Jefferson
13. Tabloul clinic al hemoragiei subarahnoidiene:

a) Cefalee de pumnal
b) greţuri
c) semne meningiene pozitive
d) parapareză inferioară
e) amauroza bilaterală
14. Clasificarea generală (constituție) a anevrismelor cerebrale:

a) sacular
b) pseudosacular
c) micotic
d) asimptomatic
e) fusiform
15. Elementele scălii WFNS în aprecierea stării pacientului cu anevrism sacular erupt:
a) scala Karnofsky
b) GCS
c) deficitul motor
d) dimensiunile pupilei
e) tulburările sfincteriene
16. Tratamentul vasospasmului datorat hemoragiei subarahnoidene NU se tratează cu:

a) anticoagulante
b) antihipotensive
c) vasodilatatoare
d) anticonvulsivante
e) vasoconstrictoare
17. Clinic, diagnosticul diferenţial a anevrismului erupt se face cu:

a) tumoră cerebrală cu hemoragie
b) meningita
c) boală autoimună
d) ictus ischemic
e) hemoragie subarahnoidiană spontană
18. Ce investigații paraclinice se efectuează la pacienți cu hemoragie subarahnoidiană:

a) examenul LCR
b) angiografia convențională
c) tractografie
d) spectroscopie prin RMN
e) angiografia prin CT
19. Forme clinice a malformaţiilor vasculare:

a) forma apoplectică
b) forma epileptică
c) forma pseudotumorală
d) forma ischemică
e) forma idiopatică
20. Semnele primare (directe) a fistulei carotido-cavernoase

a) exoftalm pulsatil
b) suflu pulsatil
c) hemipareză ipsilaterală
d) oftalmoplegie
e) diplopie
21. Semne indirecte (secundare) ale fistulei carotido-cavernoase:

a) tromboflebita venelor orbitei
b) panoftalmie
c) atrofia nervului optic
d) staza hemoragică a venelor nasului
e) ptoza
22. Tratamentul fistulei carotido-cavernoase:

a) tratament microchirurgical
b) aplicarea ligaturii pe artera carotidă de interes
c) învelirea fistulei cu muşchi (wrapping)
d) embolizare endovasculară
e) constricţia temporară a arterei carotide comune ori interne cu „mangeta”
23. Etiologia malformațiilor arterio-venoase nu este:

a) traumatismul cranio-cerebral
b) anomalii de dezvoltare a vaselor
c) efortul fizic şi psihoemoţional
d) infecţiile suportate
e) bolile autoimune
24. Metoda de tratament a malformațiilor arterio-venoase în zone elocvente:

a) excizia microchirurgicală
b) radioterapia
c) doar cliparea venei emergente
d) tratament endovascular prin embolizare
e) conservator
25. Criteriile care apreciază indicaţiile către diverse metode chirurgicale a malformațiilor arterio-venoase:
a) debutul clinic
b) starea pacientului
c) dimensiunile şi localizarea
d) vascularizarea şi drenarea
e) colateralele arteriale
26. Asigurarea circulaţiei arteriale cerebrale:

a) arterele carotide
b) arterele jugulare
c) arterele femurale
d) arterele vertebrale
e) arterele subclave
27. Factorii de risc a ictusului ischemic la adulți:
a) boala coronariană
b) hipertensiune arterială
c) diabetul zaharat
d) fibrilația atrială
e) traumatism în timpul nașterii
28. Hematomul intracerebral spontan se manifestă deobicei prin:

a) tulburări de cunoștință
b) semne meningiene
c) hemipareză controlaterală
d) polineuropatie periferică
e) migrenă
29. Etiologia hematoamelor intracerebrale non-traumatice:

a) cavernomul intracerebral
b) anevrismele saculare
c) meningita aseptică
d) boala autoimună
e) hidrocefalia
30. Tratamentul chirurgical al infarctului cerebral:

a) trombectomie mecanică
b) anastomoza Bonnet
c) anastomoze prin by-pass low-flow
d) radioterapia fracționată
e) hemicraniectomia decompresivă
Teste
la tema "Traumatismele cranio-cerebrale" V. 1
1 Aspectul LCR în contuzia cerebrală gravă este

a) LCR clar, microscopic cu hematii
b) LCR intens sanguinolent
c) LCR rozat
d) LCR normal
e) LCR purulent
2 Traumatismele craniocerebrale de gravitate medie

a) corespund unui scor GCS de 9-12 puncte
b) cuprind bolnavii care "vorbesc si mor"
c) starea generală se deteriorează lent
d) apar hematoame intracraniene
e) frecvenţa este crescută
3 Hygroma subdurală
a) delimitată de o membrană, cu lichid limpede
b) fară membrană, cu lichid limpede
c) pe CT prezintă o zonă hiperdensă , intracraniană
d) evoluţia este întotdeauna gravă
e) dezvolta sindrom de HIC
4 Leziunile osoase
a) pot realiza o comunicare între spaţiile intra- şi extractaniene
b) fractura de baza craniului în fosa medie și anterioară poate determină
apariţia fistulei de LCR
c) la copil fracturile de masiv facial au potenţial septic mai agresiv ca la
adult
d) fracturile craniului neural sunt rare şi lipsite de gravitate
e) fracturi craniene se grupează in fracturile bazei şi calotei craniului
5 Indicaţiile operatorii ale fracturilor craniene sunt:

a) fracturi multieschiloase înfundate în endocraniu
b) în prezenţa unui hematom intervenţia chirurgicală trebuie
amânată
c) fracturi craniene însoţite de fistule
d) fracturi progresive întîlnite la copii (0-3 ani)
e) fractura depresivă simplă la adult
6 Scara Glasgow se bazează pe testarea următoarelor elemente

a) activitate cardiovasculară
b) deschiderea ochilor
c) funcţie respiratorie
d) răspunsuri verbale
e) activitate motorie
7 Hematoamele intraventriculare
a) sunt reprezentate de hemoragii şi hematoame in cavitatea
ventriculara
b) apar tardiv posttraumatic
c) inundaţia ventriculară determină stare de comă profundă
d) hemoragia intraventriculară acută se însoţeste de LCR normal
e) tulburările vegetative sunt mult diminuate în comparaţie cu
cele din cazul hematoamelor intraparenchimatoase
8 Efectele traumatice imediate primare asupra structurilor endocraniene sunt

următoarele, cu exceptia
a) comoţia
b) contuzia
c) meningita seroasă
d) dilacerarea
e) fistulele de LCR
9 Comoţia cerebrala
a) se manifestă clinic printr-o scurtă abolire a conştienţei
b) are subsrtat lezional anatomic cerebral
c) o abruptă depolarizăre a membranei neuronilor din
formaţia reticulată a trunchiului cerebral
d) efectul este de durată lungă, parţial reversibil
e) dupa comoţie pacientul îşi revine complet
10 Traumatismele cranio-cerebrale pot fi produse prin următoarele mecanisme directe

a) impact direct asupra scalpului si oaselor craniene
b) capului i se imprimă o mişcare de acceleraţie prin lovirea sa cu
un corp în mişcare
c) excursia craniului este oprita brusc prin lovirea capului de un
corp rezistent
d) penetrarea endocraniană a unor corpi străini
e) aplicarea simultană a două planuri dure asupra craniului
11 Evoluţia unui pacient în stare de comă traumatica depinde de :

a) afectarea trunchiului cerebral
b) vârstă
c) leziuni organice asociate
d) starea encefalului preexistentă traumatismului
e) existenţa de hematoame intraabdominale
12 Investigaţiile paraclinice specifice pentru contuzia cerebrală sunt:

a) EEG
b) EcoEC
c) examenul LCR
d) CT
e) angiografia cerebrală
13 Plăgile scalpului pot avea următoarele aspecte, cu excepţia

a) tocit
b) tăiat
c) strivit
d) contuz
e) liniar
14 Despre tratamentul contuziilor cerebrale se poate afirma

a) în contuzia cerebrală medie tratamentul este chirurgical
b) în contuzia cerebrală minoră tratamentul este antiedematos,
antiemetic, antitermic, sedativ
c) aplicarea de antibiotice este justificată în cazul plăgilor scalpului
d) contuzia cerebrală propriu-zisă necesită obligatoriu antibioticoterapie
e) tratamentul chirurgical este rezervat numai efectelor traumatice
secundare
15 Comele traumatice
a) presupun abolirea totală a stării de conştienţă
b) pentru menţinerea sau abolirea stării de conştienţă un rol important îi
revine formaţiei reticulare
c) unda de şoc are intensitate mică, se propagă in linie dreaptă, indiferent
de locul in care agentul contondent va întâlni calota craniana
d) pierderea de conştienţa nu este însoţita de alte semne neurologice
e) dacă leziunile ajung la periferia trunchiului cerebral apar semne
neurologice
16 După aspectul radiologic, fracturile craniene se împart în

a) diastazice
b) rotunde
c) cominutive
d) depresive
e) penetrante şi perforante
17 Hematoamele intraparenchimatoase
a) se dezvoltă în substanţa cerebrală intr-un focar de contuzie
b) nu constitutie o urgenţă chirurgicală
c) incidenţa este de 15-18%
d) volumul este de 15-25 ml
e) cea mai frecventă localizare este cea occipitală
18 Gradele de gravitate ale traumatismelor cranio-cerebrale minore sunt

a) grad 0 – fără pierdere de conştienţă, dureri locale, eventual tumefacţie
sau echimoză asociată cu alcoolism, HTA sau consum de droguri
b) grad 1 – fără pierdere de conştiența, cefalee persistentă si vomismente,
evntual plăgi mari ale scalpului
c) grad 2 – pacienşi somnolenţi, fara semne neurologice focale
d) grad 0 cu risc - fără pierdere de conştienţa, dureri locale, eventual
tumefacţie sau echimoză asociat cu terapie anticoagulantă
e) grad 1 – pierdere minimă de conştienţă si amnezie retrogradă, cefalee
persistentă şi vomismente
19 Următoarele afirmaţii despre punctajul la scara Glasgow sunt false
a) punctaj 4-5 reprezintă coma de grad II
b) punctaj 4-5 reprezintă coma de grad III
c) punctaj 5-7 reprezintă coma de grad II
d) punctaj 9-12 corespunde unor tulburari de conştienţa
e) punctaj mai < de 8 reprezintă coma de grad III
20 Leziunile scalpului
a) sunt întîlnite mai frecvent în traumatismele cranio-cerebrale închise
b) sunt întîlnite mai frecvent în TCC deschise
c) infiltratele hemoragice ale scalpului apar mai ales în leziuni prin
decelerare
d) escoriaţiile scalpului apar mai ales în leziunile «prin târâre»
e) infiltraţiile hemoragice pot realiza hematoame exocraniene
21 Obiectivele tratamentului comelor traumatice sunt

a) asigurarea funcţiilor vitale, respiraţie şi circulaţie
b) profilaxia antitetanică
c) aprecierea stării de conştienţa şi a leziunilor cranio-cerebrale
d) protecţia şi stabilizarea provizorie a rahisului cervical
e) recunoaşterea şi primul ajutor în leziunile extracraniene
22 Următoarele afirmaţii despre contuzia cerebrală sunt false

a) are un efect traumatic imediat cu implicaţie directă, primară asupra
encefalului
b) este elementul major din patologia cranio-cerebrala traumatică
c) efectul lezional este indus de perturbări vasculare directe sau reflexe
vasomotorii la distanţă
d) în contuzia cerebrală minoră pacientul prezintă o alterare a stării de
conştienţă de 1-2 ore
e) în contuzia cerebrală gravă pacientul nu-şi pierde starea de conştienţă
23 Măsurile terapeutice în timpul transportului dupa comele traumatice includ
a) capul pacientului ridicat la 45 grade
b) bolnavii instabili hemodinamic vor fi transportaţi complet culcati
c) imobilizare facultativă a rahisului cervical in funcţie de gravitatea
traumatismului
d) imobilizarea fracturilor instabile ale membrelor
e) menţinerea normovolemiei
24 Sindroamele clinice evolutive care apar în urma leziunilor situate în partea

superioară a trunchiului cerebral sunt:
a) sindrom diencefalic
b) mutism achinetic
c) sindrom de dezaferentare
d) sindrom Korsakov
e) stare vegetativă persistentă după leziuni cerebrale
25 Factorii de prognostic ai contuziei cerebrale sunt

a) vârsta pacientului
b) starea pretraumatică a encefalului
c) evaluarea corectă a leziunii membrelor centurii scapulare si pelvine
d) gravitatea traumatismului
e) aspectul LCR
26 Dilacerarea cerebrală
a) implică o lipsă de continuitate la suprafaţa parenchimului cerebral
b) poate fi determinată de penetraţia unui corp străin
c) dilacerarea cerebrală indirectă este produsă de eschile osoase rupte din
tabla internă
d) constitutie o leziune independentă izolată
e) dilacerarea cerebrală indirectă este rezultatul proiectării masei
cerebrale pe reliefurile transante endocraniene sau durale
27 Hematoamele intracraniene traumatice
a) au efect compresiv asupra parenchimului
b) hematoamele extradurale se dezvolta între dura mater si arahnoidă
c) hematoamele extradurale apar mai ales la pacienţii de sex masculin
d) hematoamele subdurale nu au efect compresiv asupra encefalului
e) hematoamele subdurale sunt de obicei unilaterale, mai frecvent pe
partea stângă
28 Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre traumatismele craniocerebrale severe

a) include pacienţii cu GCS peste 8
b) pacienţii sunt in stare de comă
c) pacienţii cu scor GCS 8 sunt in comă de gradul I
d) pacienţii cu scor GCS 7-6 sunt in comă de gradul III
e) pacienţii cu scor GCS 3 sunt in comă de gradul II
29 Hematoamele subdurale
a) afectează preponderant copiii
b) incidenţa este de aproximativ 2-3%
c) etiologia este exclusiv traumatică
d) volumul este 300-500 ml
e) este dispus într-o capsulă cu membrană parietală şi viscerală
30 Pentru relevarea leziunilor subiacente orice fractură craniană se urmăreşte prin

a) RMN
b) CT-scan
c) Rx
d) endoscopie
e) ecografie
31 Pierderea stării de conştiinţă din comele traumatice este dată de o tulburare
funcţională sau o leziune patologică a
a) hipotalamusul
b) diencefalului
c) trunchiului cerebral
d) substanţei albe
e) toate
32 Gradul IV de comă din clasificare Glasgow corespunde unui punctaj de

a) 4-5 puncte
b) 6-7 puncte
c) 3 puncte
d) 8 puncte
e) 9-12 puncte
33 Scala Glasgow a fost completată cu scala Liege care investighează în plus reflexele
a) oculare
b) trunchiul cerebral
c) verbale
d) rotuliene
e) bicipitale
34 Propriu pentru dilacerare cerebrală este faptul că

a) evoluează ca un proces expansiv intracranian
b) este însoţită de hematoame
c) este însoţită de fistule LCR
d) este o leziune cu caracter restructiv
e) are prognostic grav
35 Topografia hematoamelor extradurale este tipică în regiunea
a) fosa craniană superioară
b) endobazală
c) fosa temporală
d) capsula internă
e) parietală
36 Hematoamele subdurale acute şi subacute survin în majoritatea cazurilor în urma

a) accidentelor de muncă
b) accidentelor casnice
c) accidentelor de circulaţie
d) agresiunii fizice
e) infecţiilor greu de tratat
37 Topografia HSD acute poate fi considerată tipică pentru zona de elecţie a

contuziilor cerebrale indirecte şi a dilacerărilor cerebrale
a) fosa temporală
b) zona frontotemporală
c) baza craniului
d) zona parietală
e) zona occipitală
38 Hematoamele intraparenchimatoase sunt produse cel mai frecvent de

a) acceleraţie
b) decceleraţie
c) leziuni de contralovitură
d) fenomenul de compresie bilaterală
e) suflul exploziilor
39 Din pacienţii cu grad 0 al TCC minor necesită CT şi supraveghere 24 ore cei cu:
a) HTA
b) drogaţii
c) vîrsta 30-40 de ani
d) terapie anticoagulantă
e) drenaj ventricular
Teste
la tema "Traumatismele cranio-cerebrale" V. 2
1. 41 Cefalhematomul este
a) hematomul epicranian produs supragleal
b) necesită puncţie evacuatorie
c) hematom subgleal
d) are aspect de bosă parietală
e) radiologic se manifestă printr-o excrescenţă
2. 42 După aspectul radiologic fracturile craniene se împart în

a) complexe
b) închise
c) distazice
d) liniare
e) depresive
3. 43 Fracturile craniene se deosebesc de amprenta vaselor prin

a) traiect rectiliniu
b) contrast mai slab
c) contrast mai puternic
d) traiect ondulant
e) nu se pot deosebi
4. 44 Efectele traumatice imediate secundare ale traumatismelor endocraniene
cuprind
a) abcese
b) comoţia
c) dilaceraţia
d) meningita seroasă
e) fongus cerebral
5. 45 Un pacient cu contuzie cerebrală minoră prezintă

a) abolirea stării de conştienţă mai multe ore
b) la puncţia lombară LCR <1000 hematii/ml
c) la puncţia lombară LCR>1000 hematii/ml
d) alterarea stării de conştienţă mai puţin de o oră
e) poate avea predominenţă emisferică
6. 46 Contuzia cerebrală tempororinoencefalică este

a) contuzie minoră
b) contuzie gravă
c) contuzie moderată
d) are prognostic bun
e) are prognostic sever
7. 47 Tratamentul medicamentos al contuziei cerebrale include droguri

a) antiedematoase
b) antibiotice obligatoriu
c) antiemetice
d) sedative
e) antisecretoare
8. 48 Gradul IV de comă din clasificarea Arseni cuprinde

a) bolnav incoştient
b) leziuni în segmentele bulbare inferioare
c) reflexele oculocefalogire abolite
d) leziuni în partea inferioară a punţii
e) reflexul de tuse abolit
9. 49 Următoarele afirmaţii sunt adevărate referitoare în tratamentul din faza de

spital a TCC
a) ventilaţie asistată obligatorie la GCS<12
b) corectarea hTA
c) corectarea hipertermiei
d) administrarea manitol
e) tratametul crizelor convulsive
10. 50 Sindroamele clinice postcontuzie cerebrală prin leziuni situate în cortex

determină
a) sindrom de dezaferentare
b) surdomutitate
c) sindrom Kluver-Bucy
d) sindrom vegetativ prefrontal
e) agitaţie
11. 51 Următoarele modificări CT sunt prezente în gradul III de afectare cerebrală

difuză
a) absente
b) cisterne bazale absente
c) cisterne bazale comprimate
d) linia mediană deplasată pînă la 5 mm
e) toate
12. 52 Sindromul diencefalic constă în

a) tulburări de conştiină
b) apatie
c) stupor
d) logoree
e) torpoare
13. 53 Hematoamele extradurale

a) se dezvoltă între arahnoidă şi duramater
b) se dezvoltă între endocraniu şi duramater
c) sunt circumscrise
d) sunt difuze
e) sunt mai frecvent la genul masculin
14. 54 Prognosticul hematoamelor extradurale depinde de

a) precocitatea diagnosticului şi intervenţiei chirurgicale
b) sursa sîngerării
c) obiectul cauzator
d) leziuni cerebrale asociate
e) nici una din variante
15. 55 Fongusul cerebral

a) constă în hernierea substanţei cerebrale infectate la exterior
b) este consecinţă unui tratament incorect al plăgilor craniocerebrale
c) nu are indicaţie chirurgicală absolută
d) tratamentul presupune controlul tensiunii intracraniene
e) este prezent mai frecvent la sexul feminin
16. 56 Prin TCC deschis se subînţelege

a) orice TCC
b) contuzie a ţesuturilor moi epicraniene
c) fractură liniară parietală
d) plagă prin scalpare
e) plagă cu lizarea aponeurozei epicraniene
17. 57 Prin TCC penetrant se subînţelege

a) plagă cu lizarea aponeurozei epicraniene
b) fractură liniară parietală
c) fractura oaselor craniene cu lizarea durei mater
d) licvoree nazală
e) contuzie a ţesuturilor moi epicraniene
18. 58 Comoţia cerebrală face parte din

a) TCC uşoare
b) TCC de gravitate medie
c) TCC grave
d) TCC asociate de fracturi al bolţii craniene
e) TCC asociate de fracturi ale bazei craniului
19. 59 În caz de contuzie cerebrală pot fi constatate

a) pierdere de conştienţă cu o durată de peste 1 oră
b) pierdere de conştienţă cu o durată de peste 3 ore
c) prezenţa hemoragiei subarahnoidiene
d) prezenţa fracturilor craniene
e) toate corecte
20. 60 Contuzia cerebrală gravă se manifestă prin

a) pierdere de conştienţă cu o durată de pînă la 1 oră
b) pierdere de conştienţă cu o durată de cîteva zile
c) semne primare de afectare a trunchiului cerebral
d) semne de focar
e) toate corecte
21. 61 Compresia cerebrală se manifestă prin

a) pierdere de conştienţă din momentul traumei
b) pierdere de conştienţă după o perioadă lucidă
c) semne de afectare primară a trunchiului cerebral
d) progresarea semnelor de afectare a trunchiului cerebral
e) nici un răspuns corect
22. 62 Caracteristic pentru compresia cerebrală dezvoltată pe fondal de contuzie este

a) predominarea semnelor generale
b) predominarea semnelor de focar
c) prezenţa semnelor meningiale
d) pierdere îndelungată a conştienţei
e) toate corecte
23. 63 Caracteristic pentru compresia cerebrală dezvoltată fără de contuzie

este
a) predominarea semnelor generale
b) predominarea semnelor de focar
c) prezenţa semnelor meningiale
d) pierdere îndelungată a conştienţei
e) toate corecte
24. 64 Plaga epicraniană tăiată are

a) margini drepte
b) margini contuzionate
c) margini dilacerate
d) grad înalt de hemoragie
e) risc major de contaminare
25. 65 Plaga epicraniană înţepată are

a) orificiu punctiform de întrare
b) margini drepte
c) grad înalt de hemoragie
d) risc major de contaminare
e) margini dilacerate
26. 66 Plaga spintecată epicraniană are

a) margini drepte
b) margini contuzionate
e) orificiu punctiform de intrare
27. 67 Plaga ruptă epicraniană are

a) margini drepte
b) margini neregulate
c) margini dilacerate
e) aponeuroza intactă
28. 68 Plaga contuzionată epicraniană are
a) margini drepte
d) grad mediu de hemoragie
e) margini contuzionate
29. 69 Plaga dilacerată epicraniană are

a) margini necrotic modificate
c) orificiu punctiform de intrare
d) risc înalt de contaminare
30. 70 Plaga muşcată epicraniană are

a) margini neregulate
b) cîteva orificii de intrare
c) margini necrotic modificate
d) margini drepte
e) grad înalt de hemoragie
31. 71 Plaga scalpată se caracterizează prin

a) lambou cutaneo-aponeurotic
b) margini drepte
c) margini neregulate
d) orificiu punctiform de intrare
e) cîteva orificii de intrare
32. 72 Plaga împuşcată se caracterizează prin

a) margini rotund-ovoide, regulate
b) magini neregulate, necrotic modificate
c) combustie a marginilor
d) margini drepte
33. 73 În caz de comoţie cerebrală durata pierderii de conştienţă constitue

a) pînă la 3 ore
b) pînă la 6 ore
c) pînă la 12 ore
d) pînă la 24 ore
34. 74 Durata perioadei tardive a traumatismului cranio-cerebral constituie
a) 3 săptămîni
b) 4 luni
c) 6 luni
d) 9 luni
e) 1 an
35. 75 Un traumatism cranio-cerebral deschis subînţelege

a) orice lizare a ţesuturilor moi epicraniene
b) plagă cu lizarea aponeurozei
c) contuzia ţesuturilor moi epicraniene
d) fractura oaselor craniene
e) toate corecte
36. 76 Prin contuzia cerebrală se subînţelege

a) pierdere de cunoştinţă pe mai mult de 1 oră
b) pierdere de cunoştinţă pe cîteva secunde
c) prezenţa hemoragiei subarahnoidiene
d) prezenţa fracturilor oaselor craniene
e) corecte toate cu excepţia B
37. 77 Compresia cerebrală se caracterizează prin

a) pierderea cunoştinţei din momentul traumatismului
b) pierderea cunoştinţei după o perioadă lucidă
c) simptome primare de afectare a trunchiului cerebral
d) progresarea simptomelor de afectare a trunchiului cerebral
38. 78 Pentru hematomul intracerebral este caracteristic

a) pierdere de cunoştinţă după suportarea traumatismului fără o perioadă
lucidă
b) pierdere de cunoştinţă, perioadă lucidă, ulterior pierdere de cunoştinţă
repetată
c) pierdere de cunoştinţă peste un anumit interval de timp după
suportarea traumatismului
d) lipsa pierderii de cunoştinţă
e) posibilă orice variantă de evoluţie
39. 79 LCS în caz de hematom intracerebral acut este

a) transparent
b) intens sanguinolent
c) xantocrom
d) moderat sanguinolent
e) toate corecte
Teste
Tema “Abcesele cerebrale”
1. Abces - este o colecție purulentă în:

a) parenhim cerebral
b) spațiu epidural
c) spațiu subdural
d) țesut osos
e) a, c
2. Empiem - este o colecție purulentă în

a) parenhim cerebral
b) spațiu epidural
c) spațiu subdural
d) țesut osos
e) b, c
3. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi incluse în categoria supuraţiile chirurgicale
endocraniene (SCE):
a) abces
b) parotită
c) empiem
c) bursită
d) carbuncul
4. Abcese primare sânt următoare:

a) adiacente
b) metastatice
c) posttraumatice
d) neindeficate
e) toate
5. Abcese secundare sânt următoare:
a) adiacente
b) metastatice
c) posttraumatice
d) neindentificate
e) a, b, d
6. Cel mai mare grup din abcese adiacente la copii este:

a) rinogene
b) otogene
c) oftalmogene
d) sinusogene (dacă este CM)
e) odontogene
7. Cel mai mare grup din abcese adiacente la maturii este:

a) rinogene
b) otogene
c) oftalmogene
d) sinusogene
e) odontogene
8. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE:

a) pansinusita purulentă
b) ulcerul cronic gastroduodenal
c) otita medie purulentă
d) erizipeloidul
e) pleurita purulentă
9. Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea unei SCE:

a) prin continuitate
b) pe cale sanguină
c) infectarea directă a parenchimului cerebral
d) prin continuitate şi pe cale sanguină
e) toate corecte
10. Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea abcesului adiacent:
d) prin continuitate şi pe cale sanguinâ
e) toate corecte
11. Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea abcesului metastatic:
d) prin continuitate şi pe cale sanguinâ
e) toate corecte
12. Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea abcesului neidentificat:
d) prin continuitate şi pe cale sanguină
e) toate corecte
13. Morfopatologic sunt descrise IV stadii de evoluţie a abcesului cerebral cu excepţia:

a) abces extradural
b) encefalită presupurativă
c) abces colectat (confluent)
d) encefalită supurativă (abces necolectat)
e) abces incapsulat
14. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE posttraumatice:
b) infectarea directă a parenchimului cerebral
d) blefarită
15. Durata formării capsulei abcesului este de:

a) 1.5-2.5 luni
b) 2 săptămâni
c) 7 zile
d) 3 zile
e) 3-4 săptămâni
16. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE adiacente:
d) blefarită
17. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE metastatice:
a) vicii cardiace cu șunt dreapta-stânga
d) flegmon femoral
18. Care din SCE pot fi numite adiacente:

a) abces intracerebral parietal parasagital
b) abces temporal bazal intracerebral
c) osteomielită craniană posttraumatică
d) abces de unghi pontocerebelos
e) abces frontal bazal intracerebral
19. Care din abcesele indicate mai jos se includ în abcese cerebrale metastatice:
a) abces de emisferă cerebeloasă
b) abces de unghi pontocerebelos
c) abces parietal parasagital
d) abces temporal bazal
e) abces occipito-parietal parasagital
20. Patognomic pentru clinica abcesului intracerebral este „triada Bergman „:

a) sindrom de hipotensiune intracraniană
b) sindrom de hipertensiune intracraniană
c) sindrom infecţios
d) sindrom alternant Weber
e) sindrom neurologic de focar
21. Care metode de diagnostic au o valoare informativă majoră in evidenţierea abceselor cerebrale:
a) craniografia
b) examenul oftalmologic
c) echoencefalografia
d) CT-scan craniocerebrală
e) RMN cerebrală
22. La CT cerebral abscesul prezintă o formațiune:

a) hipodensă
b) hiperdensă
c) bine delimitată hipodensă
d) în mijloc hipodensă, înconjurată cu zona hiperdensă
23. Examinarea prin RMN permite a depista abcesul la:

a) baza craniului
b) nuclee subcorticale
c) trunchiul cerebral
d) diferenția de neoplasme
e) toate
24. Metodele chirurgicale de tratament ale abcesului cerebral:

a) trepanarea osteoclastică decompresivă
b) puncţia abcesului urmată de aspirare
c) drenajul abcesului
d) ablaţia abcesului ( cu exereza capsulei)
e) ventriculodrenare
25. Complicaţiile postoperatorii ale SCE sunt:

a) meningoencefalita postoperatorie
b) edemul cerebral
c) hipoacuzia bilaterală
d) recidivă de SCE
e) tuberculoamele
26. Care abcese se situează pe primul loc după distribuţia intre aceste grupe :
a) abcese cu germeni neidentificaţi
b) abcese provocate de Esherihia Coli
c) abcese monomicrobiene
d) abcese polimicrobiene
e) abcese cu culturi sterile
27. Agenţii etiologici microbieni principali în provocarea abceselor cerebrale sunt:

a) stafilococul
b) streptococul
c) B.Koch
d) B.proteus
e) pneumococul
Traumatismele vertebromedulare
1 Aspectul LCR în contuzia medulară gravă este

A LCR clar, microscopic cu hematii
B LCR intens sanguinolent
C LCR rozat
D LCR normal
E LCR purulent
2 Traumatisme fără afectarea funţiei medulei spinale sunt următoarele, cu excepţia

A contuzia coloanei vertebrale
B luxaţii vertebrale
C fracturi de apofize spinoase
D fracturi mielice de corp vertebral
E contuzia medulei spinale
3 Complicaţii precoce ale lezinilor vertebromedulare sunt

A epidurita purulentă
B hematomielia
C meningomielita purulentă
D abces al medulei spinale
E toate corecte
4 Sindromul dereglărilor de sensibilitate în cazul afectării caudei equina include

A hipestezie conductorie
B hipestezie radiculară în extremităţile inferioare
C hipestezie anogenitală "în şa"
D hipestezii segmentare tip disociat
E toate corecte
5 Pentru afectarea segmentelor lombare superioare (LI-LIII) este caracteristic

A pareză periferică a m. ilio-psoas, quadriceps
B lipsa reflexului cremasterian
C pareză centrală a m. ilio-psoas, quadriceps
D pareză centrală a muşchilor gambei
E pareză periferică a muşchilor gambei
6 Despre întreruperea anatomică a medulei spinale vorbesc

A lipsa sensibilităţii profunde în articulaţiile proximale ale membrelor
B apariţia precoce a dereglărilor trofice
C erecţie, poluţie
D sensaţii neplăcute în timpul cateterizării vezicii urinare
E toate corecte
7 Caractere spondilografice ale unei leziuni vertebro-medulare stabile sunt

A fracturi izolate a apofizelor spinoase
B luxaţii vertebrale
C fracturi-luxaţii
D fracturi izolate a arcurilor
E subluxaţii
8 Traumatisme vertebromedulare deschise sunt leziuni cu afectarea

A integrităţii tegumentelor
B ligamentului galben
C durei mater
D conductibilităţii medulei spinale
E aponeurozei spinale
9 În caz de hematomielie apar
A dereglări de sensibilitate caracter disociat
B dereglări de sensibilitate tip segmentar
C dereglări de sensibilitate tip conductor
D pareze, paralizii
E toate corecte
10 Complicaţii infecţioase tardive ale lezunilor vertebromedulare sunt

A epidurita purulentă
B epidurita cronică
C meningomielita purulentă
D arahnoidita
E toate corecte
11 Un pacient cu traumatism asociat craniocerebral şi vertebromedular cervical se va

transporta în poziţia
A pe burtă
B pe o parte
C pe spate cu capul rotit lateral
D pe spate cu capul fixat cu saci de nisip
E toate corecte
12 În caz de afectare traumatică a intumiscenţei cervicale apar următoarele semne, cu
excepţia
A tetrapareză spastică
B parapareză flască superioară
C parapareză spastică inferioară
D sindrom Horner
E tetrapareză
13 Afectarea traumatică a segmentelor cervicale superioare este sugerată de prezenţa

la pacient a
A tetraplegiei spastice
B tetraanesteziei
C dereglărilor de respiraţie
D hipestezie pe zonele Zelder
E toate corecte
14 În caz de comoţie medulară apar urmăroarele semne, cu excepţia

A pareză tranzitorie
B hipestezie tranzitorie
C sînge în LCR
D dereglări tranzitorii de control sfincterian
E dureri în regiunea afectată
15 Diagnosticul de contuzie medulară va fi stabilit dacă la pacient se determină

A pareză tranzitorie
B hipestezie tranzitorie
C sînge în LCR
D dereglări tranzitorii de control sfincterian
E teste licvoro-dinamice pozitive
16 În caz de hematomielie se pot determina

A dereglări de sensibilitate de tip disociat
B dereglări de sensibilitate de tip segmentar
C areflexie
D pareze şi paralizii
E toate corecte
17 Dereglările de respiraţie sunt mai pronunţate în caz de afectare la nivelul

A C4
B C5
C C8
D D1
E D3
18 Dereglările cardio-vasclare sunt mai pronunţate în caz de afectare la nivelul

A C5
B D1
C D4
D D5
E D12
19 În caz de afectare unilaterală a măduvei spinării la nivelul D11 se denotă
A dereglarea sensibilităţii algice şi termice în piciorul omolateral
B dereglarea sensibilităţii musculo-articulare pe partea afectată
C reguine de hipestezie în formă de panglică de partea afectată
D dereglarea sensibilităţii algice şi termice în piciorul contralateral
E toate corecte
20 În caz de afectare a măduvei spinării la nivelul cervical superior de denotă

A tetraplegie spastică
B dereglări de respiraţie
C anestezie facială tip disociat
D tetrahipestezie
E toate corecte
21 În caz de afectare a măduvei spinării la nivelul toracic nu se denotă

A paraplegie inferioară spastică
B paraplegie inferioară flască
C diminuarea reflexelor abdominale
D apariţia reflexelor de apărare
E dereglări sfincteriene
22 Hematomielia traumatică apare cel mai frecvent la nivelul

A cervical
B intumiscenţelor cervicală şi lombară
C toracic
D lombar
E sacral
23 Hemoragia subarahnoidiană la nivel spinal va fi sabilită în baza

A parezei
B hipotoniei musculare
C singelui în LCR
D semnelor de dereglare a permeabilităţii spaţiului subarahnoidian
E proteinelor în LCR
24 TVM prin flexie nu subînţelege

A fracturi compresive de corp vertebral
B lizarea LLP
C lizarea LLA
D dislocarea vertebrelor
E fracturi multiple de corpuri vertebrale
25 TVM prin extensie nu subînţelege

A fracturi compresive de corp vertebral
B lizarea LLP
C lizarea LLA
D dislocarea vertebrelor
E fracturi multiple de corpuri vertebrale
26 Imobilizarea unui pacient cu TVM cervical nu subînţelege
A utilizarea atelelor
B poziţie ventrală
C poziţie dorsală
D utilzarea pungilor cu nisip
C utilizarea cervicostatului
Teste
la tema "Leziunile nervilor periferici"
1 Care radiculi formează plexul brahial

A C3-C5
B C5-Th1
C C7-Th1
D C8-Th2
E nici un răspuns corect
2 Care nervi pornesc de la fasciculul secundar lateral

A radial
B median (+dacă e multiplu)
C ulnar
D musculo-cutaneu
E toţi cei enumăraţi
3 Care nervi pornesc de la fasciculul secundar medial
A ulnar
B radial
C median (+dacă e multiplu)
D axilar
E femoral
4 Care nervi pornesc de la fasciculul secundar posterior

A radial
B axilar
C median
D subscapular
E intercostal
5 Ce structuri nervoase suferă în caz de plexopatie brahială Duchene-Erb

A radiculele C5-C6
B radiculele C8-Th2
C fasciculele primare
D fasciculele secundare
6 Plexopatia de tip Dejerine-Klumpke se dezvoltă la lezarea

A radiculelor C6-C8
B radiculelor C8-Th1
C fasciculelor primare
D fasciculelor secundare
E toate corecte
7 Sursele de irigare arterială a plexului brahial

A a. subclaviculară
B a. vertebrală
C a. cervicală transversă
D trunchiul tireo-cervical
E a. femorală
8 Simptomele majore de afectare prin mecanism de tracţie a plexului brahial

A sindromul algic
B atrofia musculară considerabilă
C sindromul Claude-Bernar-Horner
D tulburările trofice ale membrului superior
E toate corecte
9 Metodele optime de investigare a pacienţilor cu lezarea traumatică a plexului

brahial sunt
A studiul electrofiziologic
B electromiografia
C angiografia
D mielografia
E examen cu izotopi
10 Lezarea căror structuri osoase poate cauza plexopatie brahială

A omoplat
B stern
C coloana cervicală
D clavicula
E vertebre C1, C2
11 În chirurgia plexului brahial sunt posibile următoarele complicaţii postoperatorii

A lezarea maduvei spinării
B hemoragie arterială
C limforee
D pneumotorace
E toate corecte
12 Care din funcţiile trunchiurilor nervoase lezate se restabileşte în primul rînd

A motorie
B secretorie
C sensitiv-sensorială
D trofică
13 Paralizia Dejerine-Klumpke se manifestă prin

A sindromul Claude-Bernard-Horner
B sindromul dolor
C deficit motor proximal
D deficit motor distal
E plegie totală brahială
14 Leziuni deschise a nervilor periferici sunt
A lizare tracţională a plexului brahial
B lizarea nervului radial prin fractură de os radial
C lizarea nervului median cu fragment de sticlă
D lizarea nervulului intercostal în timpul toracotomiei
E toate corecte
15 Poziţa mîinii tip “labă de maimuţă” este specifică pentru afectarea:

A plexului brahial primar inferior
B nervului ulnar
C nervului median
D nervului radial
E corect A şi C
16 Paralizia Duchene-Erb se manifestă prin:

A sindromul Claude Bernard-Horner
B sindromul dolor
C deficit motor proximal
D deficit motor distal
E plegie totală brahială
17 Leziuni închise a nervilor periferici sunt

A lizare tracţională a plexului brahial în accident rutier
B lizarea nervului radial prin fractură de os radial
C lizarea nervului median cu fragment de sticlă
D lizarea nervulului intercostal în timpul toracotomiei
E toate corecte
18 Endoneuroliza subînţelege
A delimitarea trunchiului nervos de cicatricii adiacente
B delimitarea fibrelor nervoase de cicatricii
C delimitarea fibrilelor de cicatricii
D înlăturarea epinevrului cicatricial modificat
E corect C şi D
19 Abordul infraclavicular permite accesarea

A tuturor fascicolelor secundare a plexului brahial
B trunchiului primar inferior
C trunchiului primar mediu
D trunchiului primar superior
E mușchilor scaleni
20 Abordul transaxilar permite acccesarea

A fascicolelor secundare ale plexului brahial
B trunchiului primar inferior şi radicolilor C8, D1
C trunchiului primar mediu
D trunchiului primar superior
21 Nervul ulnar este format din radicolele:

A C5
B C5-C6
C C7-C8
D C8-D1
E D1
22 După secţionarea nervului procesele de degenerare debutează peste

A cîteva ore
B cîteva zile
C 10 zile
D 1 lună
E 1 an
23 În caz de lizare a unui nerv periferic se denotă

A pareză cu hipertonus muscular
B pareză cu hipotonus muscular
C pareză cu reflexe exagerate
D pareză cu reflexe diminuate
24 Abordul supraclavicular permite accesarea

A fascicolelor secundare a plexului brahial
B trunchiului primar inferior
C trunchiului primar superior
D trunchiului primar mediu
E toate corecte
25 În neurochirurgie se efectuiază următoarele tipuri de operaţii

A endo- şi exoneuroliza
B plastia nervului cu autogrefon
C sutură epineurală
D sutură endoneurală
E toate corecte
26 Endoneuroliza subînţelege
A separarea nervului de cicatricii
B separarea fascicolelor nervoase de cicatricii
C separarea fibrelor nervoase de cicatricii
D extirparea epinevrului cicatricial modificat
E extirparea sectorului de nerv implicat în procesul cicatricial
27 Neuroliza subînţelege
A separarea nervului de cicatricii
B separarea fascicolelor nervoase de cicatricii
C separarea fibrelor nervoase de cicatricii
D extirparea epinevrului cicatricial modificat
E extirparea sectorului de nerv implicat în procesul cicatricial
28 Pentru sutura interfasciculară se utilizează fire

A 3/0, nylon
B 4/0, nylon
C 6/0, nylon
D 8/0, nylon
E 10/0, nylon
29 Pentru sutura epineurală se utilizează fire

A 3/0, nylon
B 4/0, nylon
C 6/0, nylon
D 8/0, nylon
E 10/0, nylon
30 Timpul optimal pentru operaţie pe motiv de leziune preganglionară este

A primele zile
B pînă la 3 luni
C pînă la 1 an
D pînă la 2 ani
E pînă la 3 ani
31 Tehnica microchirurgicală de secţionare a unui nerv subînţelege

A secţionarea cu foarfeca microchirurgicală
B secţionarea cu bisturiul
C secţioanarea unimomentană perpendiculară a nervului cu lama
D secţionare separată a fiecărui fascicol nervos după o preparare prealabilă
E secţionare după coagulare prealabilă
32 Timpul optimal pentru operaţie pe motiv de leziune postganglionară este

A primele zile
B pînă la 3 luni
C de la 3 la 6 luni
D pînă la 1 an
Patologia degenerativă a coloanei vertebrale
1 Sindromul lumbosciatic în hernia de disc e cauzat de

A deplasarea ţesutului discal în afara cavităţii discale intraspongios
B sublucsaţia în articulaţiile vertebrale
C deplasarea ţesutului discal lateral în afara cavităţii discale
D deplasarea ţesutului discal în afara cavităţii discale, spre
posterior
E spondilolisteză
2 Discul intervertebral e format din
A două platouri cartilaginoase, unul superior şi altul inferior, plasate pe feţele vertebrelor învecinate
cu un nucleu pulpos între ele
B nucleul pulpos şi inelul fibros
C două platouri cartilaginoase, unul superior altul inferior, nucleul pulpos, inelul fibros
D nucleul pulpos, inelul fibros, porţiunile adiacente ale ligamentului longitudinal anterior
E nucleul pulpos, inelul fibros, porţiuni ale ligamentului longitudinal anterior şi posterior
3. Care este ultimul stadiu în formarea unei hernii de disc
A nucleul pulpos nu a penetrat complet anulus fibrosis
B nucleul pulpos e fragmentat, sechestrat şi se deplasează caudal sau cefalic sub sau în afara
ligamentului longitudinal posterior (LLP)
C nucleul pulpos a penetrat complet anulus fibrosis şi LLP fără a migra pe axa longitudinală
D nucleul pulpos penetrează anulus fibrosis şi se deplasează (migrează) caudal sau cefalic sub
ligament sau penetrează LLP
E nucleul pulpos nu penetrează inelul fibros dar proemină evident sub LLP şi comprimă formaţiunile
nervoase, imlicînd un sindrom neurologic
4 Cel mai frecvent hernia de disc apare în regiunea
A toracică
B lombară superioră
C lombară inferioră
D cervicală medie
E coccigiană
5 Hernia de disc lombară posterioară poate comprima
A o rădăcină rahidiană
B două rădăcini rahidiene
C o jumătate din rădăcinile cozii de cal
D rădăcinile cozii de cal în întregime
E toate variantele sus numite
6 Radiculopatia nu include
A durerea cu iradiere în picior
B dereglările sfincteriene
C slăbiciunea în picior
D dereglările de sensibilitate întrun dermatom anumit
E modificarea reflexelor
7 Indicaţi semnul de elongaţie care se execută în poziţia de decubit ventral a pacientului:
A Lassegue
B Bechterev
C Neri
D Wasserman
E Sharle
8 Semnul Lassegue pozitiv este reprezentat de
A durere în picior sau parestezii în zona de distribuţie a durerii
B dureri lombare izolate dar violente
C dureri lombare cu iradiere de-a lungul coloanei vertebrale
D dureri în partea dorsală a gambei
E dureri lombare cu iradiere în regiunea inghinală ipsilaterală

9 Semnul de elongaţie Neri se manifestă prin
A durere în partea dorsală a gambei la o extensie a labei piciorului
B limitarea extensiei, bolnavul fiind în decubit dorsal
C durere în regiunea lombară şi în membrul inferior la anteflexia capului
D durere în regiunea lombară şi în membrul inferior în timpul tusei
E durere în partea dorsală a gambei la o extensie a halucelui
10 Dorsiflexia căputei e dificilă de obicei în cazul herniei de disc
A L3-L4
B L4-L5
C L5-S1
D L2-L3
E toate nivelurile
11 Hernia de disc intraforaminală determină
A sindrom uniradicular cu sindrom vertebral mai redus
B lumbosciatică clasică la cîteva nivele
C sindrom biradicular unilateral
D sindrom de coadă de cal
E sciatică unilaterală, hemisindrom de coadă de cal
12 Hernia discului L2 produce
A tulburări de sensibilitate, interesînd dermatomul respectiv, se observă paralizia muşchilor lojei

posterioare a gambei
B sindrom de con medular, fiind capabil de a determina şi un sindrom de măduvă terminală
C lumbocruralgia: dureri pe faţa anterioară a coapsei pînă în dreptul rotulei, sau sindrom de coadă
de cal
D formele descrise mai sus în care lumbosciatica clasică e preponderentă dar şi compresiunea cozii de
cal cu paraplegie distală
E dureri în gamba piciorului, uneori prin claudicaţie intermitentă
13 Sindromul de compresiune a rădăcinii S1 (disc L5-S1) se manifestă
A tulburări de sensibilitate, interesînd dermatomul respectiv; hipoestezia poate cuprinde faţa

externă a plantei, alteori interesează partea dorsală a membrului întreg pînă la plica inghinală; se
observă paralizia muşchilor lojei posterioare a gambei, flexia degetelor este limitată, reflexele
ahilian, medioplantar - abolite
B tulburări de sensibilitate, interesînd dermatomul respectiv; hipoestezia poate cuprinde faţa

medie şi internă a plantei, precum şi partea laterală a piciorului; din cauza paraliziei muşchilor
antero-externi ai gambei se constată limitarea sau absenţa flexiunii dorsale a gambei (nu poate ţine
planta ridicată); reflexele rotulian şi ahilian nu întotdeauna sunt diminuate
C tulburări de sensibilitate pe partea anterioară a coapsei; reflexul rotulian abolit
D dureri în gamba şi laba piciorului, uneori cu claudicaţie intermitentă
E tulburări de sensibilitate în dermatomul respectiv, provocînd dureri şi reacţii reflexe
14 Hernia de disc operată se vindecă în proporţie de circa
A 90%.
B 100%.
C 30%.
D 50%
E 20%.
15 Are avantaje cosmetice, perioadă de spitalizare mai scurtă, pierderi sanguine mai mici discectomia prin
A hemilaminectomie transversă
B microdiscectomia
C hemilaminecpomie cu fasetectomie
D fenestrare
E interapofizar
16 Hemilaminectomia transversă presupune
A rezecţia parţială a jumătăţii superioare şi inferioare a hemilaminelor adiacente spaţiului

intervertebral
B rezecţia totală a hemilamei
C rezecţia jumătăţii inferioare a hemilamei de la baza apofizei spinoase pînă la nivelul apofizei
articulare adiacente
D incizia apofizei articulare
E rezecţia ligamentului interapofizar
17 Indicaţi factorii predispozanţi ai herniei de disc
A traumatismul coloanei vertebrale
B sarcina şi naşterea
C anomalii congenitale a coloanei vertebrale (sacralizări, lombalizări, spina-bifida, spate drept)
D anumite poziţii ocupaţionale ale individului (la frizeri, dactilografe, şoferi, etc.)
E constituţia individului şi obezitatea
18 Care din investigaţiile paraclinice în cazul HDL au importanţa decisivă pentru diagnostic
A mielografia
B rezonanţa nucleo-magnetică
C potenţiale evocate
D computer mielografia
E epidurografia
19 Indicaţiile absolute pentru intervenţia chirurgicală în caz de HDL
A examenul clinic evidenţiază un sindrom neurologic (sciatică paretică sau paralitică, sau una din
formele sindromului de coadă de cal)
B lumbalgia cu contractură ce nu cedă terapiei
C sindrom algic prin intensitatea sa şi permanenţa sa imobilizează pacientul în poziţii antalgice ce nu

permit mobilizarea nici ameliorarea sub tratamentul cu analgetice
D lumbosciatica recidivantă
E pusee dureroase, ultimul de lungă durată, fără efect terapeutic
20 Nu se operează herniile de disc cu
A sindrom vascular spinal ischemic acut (Deproş-Gotteron)
B leziuni anatomice vechi, ireversibile, cu deficit motor şi atrofie musculară
C tulburări sfincteriene de mare durată
D comprimarea cozii de cal
E insuccesul tratamentului conservator soldat cu schimbări statice şi nevralgice pronunţate
21 Ce presupune tehnica microchirurgicală
A ablaţia totală a discului intervertebral
B iluminarea perfectă a cîmpului operator
C manopera “gingaşă” cu structurile nervoase şi vasele adiacente
D fenestrarea spaţiului intervertebral numai prin flavectomie
E micşorarea evidentă a timpului operaţiei
22 Complicaţiile cele mai frecvente postoperatorii în chirurgia herniei de
disc
A infecţii
B durotomie
C afectarea directă a formaţiunilor nervoase
D lezarea structurilor anterioare corpurilor vertebrale
E fistulă lichidiană
23 Pentru efectuarea dischectomiei microchirurgicale pacientul este poziţionat
A pe o parte
B pe burtă
C poziţie modificată cu suport în coate şi genunchi
D pe burtă cu pernuţe sub cristele iliace
E toate corecte
24 Extruzia discală se caracterizează prin
A dehidratarea discului intervertebral
B apariţia fisurilor în sectoarele externe ale inelului fibros
C pierderea elasticităţii şi subţierea inelului fibros
D apariţia fisurilor în sectoarele interne, ulterior - externe ale inelului fibros
E corect B şi C
25 Indicaţii pentru tratamentul chirurgical al herniilor discale acute sunt
A sindrom algic radicular
B progresarea dereglărilor de motilitate
C dereglări de sensibilitate
D dereglări sfincteriene
E toate corecte
26 Tabloul clinic al mielopatiei cervicale include
A dificultăţi de autodeplasare
B slăbiciuni în extremităţile toracice
C spasticitate, slăbiciuni în extremităţile pelviene
D atrofia muşchilor mîinilor, sindroame dolore şi sensitive

E toate corecte
27 Nucleoliza chimică este:
A metodă de tratament a tumorilor
B metodă de tratament a herniei de disc
C injectarea chimopainei în disc prin abord posterior
D injectarea chimpainei în spaţiul epidural
E metodă de tratament a abceselor parazitozelor cerebrale
28 Diskectomia transcutană este:
A metoda de tratament chirurgical al herniei de disc ermetice
B extirparea discului prin ac, introdus prin abord lateroposterior
C metoda de tratament chirurgical al herniei de disc sechestrate
D prezenţa discului sechestrat este o contraindicaţie absolută
E prezenţa discului sechestrat nu este o contraindicaţie absolută
29 Pentru diskectomia cu vizualizare microscopică va fi utilizată distanţa focală
A 200
B 250
C 400
D 300
E 350
30 În cadrul diskectomiei cel mai puţin traumatizant abord este
A interlaminar
B interlaminar-interapofizar
C laminectomie
D hemilaminectomie
E interlaminar bilateral

Neurochirurgie-Teste 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Neurochirurgie-Teste 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste

La tema „ Malformaţiile congenitale ale sistemului nervos central “

2. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS

3. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS

4. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS

5. Din punct de vedere al sediului acumularii lichidiene hidrocefalia pote fi externă:

6. Din punct de vedere al sediului acumularii lichidiene hidrocefalia pote fi internă:

a. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale

8. Hidrocefalia comunicantă este provocată de:

9. Simptomele hidrocefaliei sunt reprezentate de :

10. Procedeele de drenaj intracranian sunt:

a. Derivaţia ventriculo-cisternală Torkildsen

17. Semnele cardinale ale craniostenozelor sunt :

18. Alegerea momentului optim pentru tratament chirurgical al craniostenozelor :

20. În meningocele herniază:

21. În meningoencefalocele herniază:

22. În encefaloventriculocele herniază:

23. În meningoencefaloventriculocele herniază :

24. Meningoencefalocelele (ME) de convexitate cuprind:

25. Meningoencefalocelele (ME) bazale vizibile cuprind:

26. Meningoencefalocelele (ME) bazale nevizibile cuprind:

27. În meningocele herniază:

a. acumularea de lichid în spaţiul subarahnoidian

28. În mielocistocel herniază:

29. În mielocistomeningocel herniază :

30. Simptomalogia clinica a meningomielocelelor cuprinde :

31. Procedeele de drenaj extracranian sunt:

a.derivaţia ventriculo-cisternală Torkildsen

1. În caz de crize adversive globili oculari capul se deplasează

2. Cel mai frecvent la copii se întîlnesc

3. Sindromul convulsiv in cadrul afectării lobului parietal include

4. Motomorfopsia poate fi calificată drept

5. Tumori neuroepiteliale sunt toate, cu excepţia

Noţiunea „sindrom optico-chiasmal” încadrează următoarele simptome

Majorarea dimensiunilor şeii turceşti pe radiografie craniană sugerează

6. În caz de tumoare de trunchi cerebral dereglările de motilitate sunt

7. Cel mai frecvent craniofaringioamele se manifestă prin

8. Simptomele cele mai frecvente în caz de adenom hipofizar sunt

9. Modificări oftalmoscopice în cadrul adenomului hipofizar sunt

10. Tabloul clinic al unei tumori intramedulare de intumiscenţă cervicală se

11. Tumori provenite din adenohipofiză sunt toate, cu excepţia

12. În caz de tumori hipofizare craniografia determină

15. Metode contemporane de depistare a tumorilor intracerebrale sunt

16. Tumori primare ale coloanei vertebrale sunt

17. Indicaţie pentru ablaţia tumorilor extramedulare este

20. Simptomul „undei lichidiene” este

22. Tumori de tip „clepsidra” sunt prezentate de

23. Primul simptom în caz de şvanom de vestibular este

24. Metoda de tratament a echinococozei cerebrale sunt

25. Sindromul Parinau include următoarele, cu excepţia

26. În caz de afectare a polului lobului frontal se denotă

27. În caz de afectare a lobului occipital dereglările vizuale au caracter de

29. Semiologia specifică a tumorilor lobului frontal

30. Semiologia specifică a tumorilor lobului temporal

A. Halucinaţii auditive, olfactive

31. Simptoamele specifice pentru adenoame hipofizare

32. Semiologia specifică tumorilor cerebelului

33. Semiologia specifică pentru neurinomul de acustic

34. Semiologia specifică a tumorilor lobului parietal

1. Ce este un anevrism cerebral?

2. Locul unde se dezvoltă anevrismul:

3. Cauza primordială a apariției anevrismului cerebral:

4. Anevrismele dobândite apar pe fundal de: