Teste

Tema “Abcesele cerebrale”

1. Abces - este o colecție purulentă în

a) parenhim cerebral
b) spațiu epidural
c) spațiu subdural
d) țesut osos
e) a, c

2. Empiem - este o colecție purulentă în

a) parenhim cerebral
b) spațiu epidural
c) spațiu subdural
d) țesut osos
e) b, c

3. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi incluse în categoria supuraţiile chirurgicale
endocraniene (SCE):
a) abces
b) parotită
c) empiem
c) bursită
d) carbuncul

4. Abcese primare sânt următoare

a) adiacente
b) metastatice
c) posttraumatice
d) neindeficate
e) toate

5. Abcese secundare sânt următosre:

a) adiacente
b) metastatice
c) posttraumatice
d) neindeficate
e) a, b, d

6. Cel mai mare grup din abcese adiacente la copii este:

a) rinogene
b) otogene
c) oftalmogene
d) sinusogene
e) odontogene

7. Cel mai mare grup din abcese adiacente la maturii este:

a) rinogene
b) otogene
c) oftalmogene
d) sinusogene
e) odontogene
8. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE:
a) pansinusita purulentă
b) ulcerul cronic gastroduodenal
c) otita medie purulentă
d) erizipeloidul
e) pleurita purulentă

9. Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea unei SCE:

a) prin continuitate
b) pe cale sanguinâ
c) infectarea directă a parenchimului cerebral
d) prin continuitate şi pe cale sanguinâ
e) toate corecte

10. Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea abcesului adiacent:
a) prin continuitate
b) pe cale sanguinâ
c) infectarea directă a parenchimului cerebral
d) prin continuitate şi pe cale sanguinâ
e) toate corecte

11. Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea abcesului metastatic:
a) prin continuitate
b) pe cale sanguinâ
c) infectarea directă a parenchimului cerebral
d) prin continuitate şi pe cale sanguinâ
e) toate corecte

12. Care sunt căile de propagare a infecţiei pentru formarea abcesului neidentificat:
a) prin continuitate
b) pe cale sanguinâ
c) infectarea directă a parenchimului cerebral
d) prin continuitate şi pe cale sanguinâ
e) toate corecte

13. Morfopatologic sunt descrise IV stadii de evoluţie a abcesului cerebral cu excepţia:

a) abces extradural
b) encefalită presupurativă
c) abces colectat (confluent)
d) encefalită supurativă (abces necolectat)
e) abces incapsulat

14. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE posttraumatice:
a) pansinusita purulentă
b) infectarea directă a parenchimului cerebral
c) otita medie purulentă
d) blefarită
e) pleurita purulentă

15. Durata formării capsulei abcesului este de:

a) 1.5-2.5 luni
b) 2 săptămâni
c) 7 zile
 d) 3 zile
e) 3-4 săptămâni

16. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE adiacente
a) pansinusita purulentă
b) infectarea directă a parenchimului cerebral
c) otita medie purulentă
d) blefarită
e) pleurita purulentă

17. Care din nozologiile indicate mai jos pot fi surse de SCE metastatice:
a) vicii cardiace cu șunt dreapta-stânga
b) infectarea directă a parenchimului cerebral
c) otita medie purulentă
d) flegmon femoral
e) pleurita purulentă

18. Care din SCE pot fi numite adiacente:

a) abces intracerebral parietal parasagital
b) abces temporal bazal intracerebral
c) osteomielită craniană posttraumatică
d) abces de unghi pontocerebelos
e) abces intracerebral frontal bazal

19. Care din abcesele indicate mai jos se includ în abcese cerebrale metastatice:
a) abces de emisferă cerebeloasă
b) abces de unghi pontocerebelos
c) abces parietal parasagital
d) abces temporal bazal
e) abces occipito-parietal parasagital

20. Patognomic pentru clinica abcesului intracerebral este „triada Bergman „:

a) sindrom de hipotensiune intracraniană
b) sindrom de hipertensiune intracraniană
c) sindrom infecţios
d) sindrom alternant Weber
e) sindrom neurologic de focar

21. Care metode de diagnostic au o valoare informativă majoră in evidenţierea abceselor

cerebrale:
a) craniografia
b) examenul oftalmologic
c) echoencefalografia
d) CT-scan craniocerebrală
e) RMN cerebrală

22. La CT cerebral abscesul prezintă o formațiune:

a) hipodensă
b) hiperdensă
c) bine delimitată hipodensă
d) în mijloc hipodensă, înconjurată cu zona hiperdensă
 23. Examinarea prin RMN permite a depista abcesul la:
a) baza craniului
b) nuclee subcorticale
c) truchiul cerebral
d) diferencia de neoplazme
e) toate

24. Metodele chirurgicale de tratament al abcesului cerebral:

a) trepanarea osteoclastică decompresivă
b) puncţia abcesului urmată de aspirare
c) drenajul abcesului
d) ablaţia abcesului ( cu exereza capsulei)
e) ventriculodrenare

25. Complicaţiile postoperatorii ale SCE sunt:

a) meningoencefalita postoperatorie
b) edemul cerebral
c) hipoacuzia bilaterală
d) recidivă de SCE
e) tuberculoamele

26. Care abcese se situează pe primul loc după distribuţia intre aceste grupe :
a) abcese cu germeni neidentificaţi
b) abcese provocate de Echerihia Coli
c) abcese monomicrobiene
d) abcese polimicrobiene
e) abcese cu culturi sterile

27. Agenţii etiologici microbieni principali în provocarea abceselor cerebrale sunt:

a) stafilococul
b) streptococul
c) B.Koch
d) B.proteus
e) pneumococul

Teste
la tema "Patologia degenerativă a coloanei vertebrale"

1 Sindromul lumbosciatic în hernia de disc este cauzat de

A deplasarea ţesutului discal în afara cavităţii discale intraspongios
B sublucsaţia în articulaţiile vertebrale
C deplasarea ţesutului discal lateral în afara cavităţii discale
D deplasarea ţesutului discal în afara cavităţii discale, spre
posterior
E spondilolisteză

2 Discul intervertebral e format din

 A două platouri cartilaginoase, unul superior şi altul inferior,
plasate pe feţele vertebrelor învecinate cu un nucleu pulpos între
ele
B nucleul pulpos şi inelul fibros
C două platouri cartilaginoase, unul superior altul inferior, nucleul
pulpos, inelul fibros
D nucleul pulpos, inelul fibros, porţiunile adiacente ale
ligamentului longitudinal anterior
E nucleul pulpos, inelul fibros, porţiuni ale ligamentului
longitudinal anterior şi posterior

3V Care este ultimul stadiu în formarea unei hernii de disc

A nucleul pulpos nu a penetrat complet anulus fibrosis
B nucleul pulpos e fragmentat, sechestrat şi se deplasează caudal
sau cefalic sub sau în afara ligamentului longitudinal posterior
(LLP)
C nucleul pulpos a penetrat complet anulus fibrosis şi LLP fără a
migra pe axa longitudinală
D nucleul pulpos penetrează anulus fibrosis şi se deplasează
(migrează) caudal sau cefalic sub ligament sau penetrează LLP
E nucleul pulpos nu penetrează inelul fibros dar proemină evident
sub LLP şi comprimă formaţiunile nervoase, imlicînd un
sindrom neurologic

4 Cel mai frecvent hernia de disc apare în regiunea

A toracică
B lombară superioră
C lombară inferioră
D cervicală medie
E coccigiană

5 Hernia de disc lombară posterioară poate comprima

A o rădăcină rahidiană
B două rădăcini rahidiene
C o jumătate din rădăcinile cozii de cal
D rădăcinile cozii de cal în întregime
E toate variantele susnumite

6 Radiculopatia nu include
A durerea cu iradiere în picior
B dereglările sfincteriene
 C slăbiciunea în picior
D dereglările de sensibilitate întrun dermatom anumit
E modificarea reflexelor

7 Indicaţi semnul de elongaţie care se execută în poziţia de decubit

ventral a pacientului
A Lassegue
B Bechterev
C Neri
D Wasserman
E Sharle

8 Semnul Lassegue pozitiv este reprezentat de

A durere în picior sau parestezii în zona de distribuţie a durerii
B dureri lombare izolate dar violente
C dureri lombare cu iradiere de-a lungul coloanei vertebrale
D dureri în partea dorsală a gambei
E dureri lombare cu iradiere în regiunea inghinală ipsilaterală

9 Semnul de elongaţie Neri se manifestă prin

A durere în partea dorsală a gambei la o extensie a labei piciorului
B limitarea extensiei, bolnavul fiind în decubit dorsal
C durere în regiunea lombară şi în membrul inferior la anteflexia
capului
D durere în regiunea lombară şi în membrul inferior în timpul tusei
E durere în partea dorsală a gambei la o extensie a halucelui

10 Dorsiflexia căputei e dificilă de obicei în cazul herniei de disc

A L3-L4
B L4-L5
C L5-S1
D L2-L3
E toate nivelurile

11 Hernia de disc intraforaminală determină

A sindrom uniradicular cu sindrom vertebral mai redus
B lumbosciatică clasică la cîteva nivele
C sindrom biradicular unilateral
D sindrom de coadă de cal
E sciatică unilaterală, hemisindrom de coadă de cal
12 Hernia discului L2 produce
A tulburări de sensibilitate, interesînd dermatomul respectiv, se
observă paralizia muşchilor lojei posterioare a gambei
B sindrom de con medular, fiind capabil de a determina şi un
sindrom de măduvă terminală
C lumbocruralgia: dureri pe faţa anterioară a coapsei pînă în
dreptul rotulei, sau sindrom de coadă de cal
D formele descrise mai sus în care lumbosciatica clasică e
preponderentă dar şi compresiunea cozii de cal cu paraplegie
distală
E dureri în gamba piciorului, uneori prin claudicaţie intermitentă

13 Sindromul de compresiune a rădăcinii S1 (disc L5-S1) se manifestă

A tulburări de sensibilitate, interesînd dermatomul respectiv;
hipoestezia poate cuprinde faţa externă a plantei, alteori
interesează partea dorsală a membrului întreg pînă la plica
inghinală; se observă paralizia muşchilor lojei posterioare a
gambei, flexia degetelor este limitată, reflexele ahilian,
medioplantar - abolite
B tulburări de sensibilitate, interesînd dermatomul respectiv;
hipoestezia poate cuprinde faţa medie şi internă a plantei,
precum şi partea laterală a piciorului; din cauza paraliziei
muşchilor antero-externi ai gambei se constată limitarea sau
absenţa flexiunii dorsale a gambei (nu poate ţine planta ridicată);
reflexele rotulian şi ahilian nu întotdeauna sunt diminuate
C tulburări de sensibilitate pe partea anterioară a coapsei; reflexul
rotulian abolit
D dureri în gamba şi laba piciorului, uneori cu claudicaţie
intermitentă
E tulburări de sensibilitate în dermatomul respectiv, provocînd
dureri şi reacţii reflexe

14 Hernia de disc operată se vindecă în proporţie de circa

A 90%.
B 100%.
C 30%.
D 50%
E 20%.

15 Are avantaje cosmetice, perioadă de spitalizare mai scurtă, pierderi

sanguine mai mici discectomia prin
A hemilaminectomie transversă
 B microdischectomia
C hemilaminecpomie cu fasetectomie
D fenestrare
E interapofizar

16 Hemilaminectomia transversă presupune

A rezecţia parţială a jumătăţii superioare şi inferioare a
hemilaminelor adiacente spaţiului intervertebral
B rezecţia totală a hemilamei
C rezecţia jumătăţii inferioare a hemilamei de la baza apofizei
spinoase pînă la nivelul apofizei articulare adiacente
D incizia apofizei articulare
E rezecţia ligamentului interapofizar

17 Indicaţi factorii predispozanţi ai herniei de disc

A traumatismul coloanei vertebrale
B sarcina şi naşterea
C anomalii congenitale a coloanei vertebrale (sacralizări,
lombalizări, spina-bifida, spate drept)
D anumite poziţii ocupaţionale ale individului (la frizeri,
dactilografe, şoferi, etc.)
E constituţia individului şi obezitatea

18 Care din investigaţiile paraclinice în cazlui HDL au importanţa

decisivă pentru diagnostic
A mielografia
B rezonanţa nucleo-magnetică
C potenţiale evocate
D computer mielografia
E epidurografia

19 Indicaţiile absolute pentru intervenţia chirurgicală în caz de HDL

A examenul clinic evidenţiază un sindrom neurologic (sciatică
paretică sau paralitică, sau una din formele sindromului de coadă
de cal)
B lumbalgia cu contractură ce nu cedă terapiei
C sindrom algic prin intensitatea sa şi permanenţa sa imobilizează
pacientul în poziţii antalgice ce nu permit mobilizarea nici
ameliorarea sub tratamentul cu analgetice
D lumbosciatica recidivantă
E pusee dureroase, ultimul de lungă durată, fără efect terapeutic
20 Nu se operează herniile de disc cu
A sindrom vascular spinal ischemic acut (Deproş-Gotteron)
B leziuni anatomice vechi, ireversibile, cu deficit motor şi atrofie
musculară
C tulburări sfincteriene de mare durată
D comprimarea cozii de cal
E insuccesul tratamentului conservator soldat cu schimbări statice
şi nevralgice pronunţate

21 Ce presupune tehnica microchirurgicală

A ablaţia totală a discului intervertebral
B iluminarea perfectă a cîmpului operator
C manopera “gingaşă” cu structurile nervoase şi vasele adiacente
D fenestrarea spaţiului intervertebral numai prin flavectomie
E micşorarea evidentă a timpului operaţiei

22 Complicaţiile cele mai frecvente postoperatorii în chirurgia herniei de

disc
A infecţii
B durotomie
C afectarea directă a formaţiunilor nervoase
D lezarea structurilor anterioare corpurilor vertebrale
E fistulă lichidiană

23 Pentru efectuarea dischectomiei microchrurgicale pacientul este

poziţionat
A pe o parte
B pe burtă
C poziţie modificată cu suport în coate şi genunchi
D pe burtă cu pernuţe sub cristele iliace
E toate corecte

24 Extruzia discală se caracterizează prin

A dehidratarea discului intervertebral
B apariţia fisurilor în sectoarele externe ale inelului fibros
C pierderea elasticităţii şi subţierea inelului fibros
D apariţia fisurilor în sectoarele interne, ulterior - externe ale inelului
fibros
E corect B şi C
25 Indicaţii pentru tratamentul chirurgical al herniilir discale acute sunt
A sindrom algic radicular
B progresarea dereglărilor de motilitate
C dereglări de sensibilitate
D dereglări sfincteriene
E toate corecte

26 Tabloul clinic al mielopatiei cervicale include

A dificultăţi de autodeplasare
B slăbiciuni în extremităţile toracice
C spasticitate, slăbiciuni în extremităţile pelviene
D atrofia muşchilor mîinilor, sindroame dolore şi sensitive
E toate corecte

27 Nucleoliza chimică este:

A metodă de tratament a tumorilor
B metodă de tratament a herniei de disc
C injectarea chimopainei în disc prin abord posterior
D injectarea chimpainei în spaţiul epidural
E metodă de tratament a abceselor parazitozelor cerebrale

28 Diskectomia transcutană este:

A metoda de tratament chirurgical al herniei de disc ermetice
B extirparea discului prin ac, introdus prin abord lateroposterior
C metoda de tratament chirurgical al herniei de disc sechestrate
D prezenţa discului sechestrat este o contraindicaţie absolută
E prezenţa discului sechestrat nu este o contraindicaţie absolută

29 Pentru diskectomia cu vizualizare microscopică va fi utilizată distanţa

focală
A 200
B 250
C 400
D 300
E 350

30 În cadrul diskectomiei cel mai puţin traumatizant abord este

A interlaminar
 B interlaminar-interapofizar
C laminectomie
D hemilaminectomie
E interlaminar bilateral

Teste
la tema "Leziunile nervilor periferici"

1 Care radiculi formează plexul brahial

A C3-C5
B C5-Th1
C C7-Th1
D C8-Th2
E nici un răspuns corect

2 Care nervi pornesc de la fasciculul secundar lateral

A radial
B median
C ulnar
D musculo-cutaneu
E toţi cei enumăraţi

3 Care nervi pornesc de la fasciculul secundar medial

A ulnar
B radial
C median
D axilar
E femoral

4 Care nervi pornesc de la fasciculul secundar posterior

A radial
B axilar
C median
D subscapular
E intercostal

5 Ce structuri nervoase suferă în caz de plexopatie brahială Duchene-Erb

A radiculele C5-C6
B radiculele C8-Th2
C fasciculele primare
D fasciculele secundare
 E nici un răspuns corect

6 Plexopatia de tip Dejerine-Klumpke se dezvoltă la lezarea

A radiculelor C6-C8
B radiculelor C8-Th1
C fasciculelor primare
D fasciculelor secundare
E toate corecte

7 Sursele de irigare arterială a plexului brahial

A a. subclaviculară
B a. vertebrală
C a. cervicală transversă
D trunchiul tireo-cervical
E a. femorală

8 Simptomele majore de afectare prin mecanism de tracţie a plexului

brahial
A sindromul algic
B atrofia musculară considerabilă
C sindromul Claude-Bernar-Horner
D tulburările trofice ale membrului superior
E toate corecte

9 Metodele optime de investigare a pacienţilor cu lezarea traumatică a

plexului brahial sunt
A studiul electrofiziologic
B electromiografia
C angiografia
D mielografia
E examen cu izotopi

10 Lezarea căror structuri osoase poate cauza plexopatie brahială

A omoplat
B stern
C colona cervicală
D clavicula
E vertebre C1, C2
11 În chirurgia plexului brahial sunt posibile următoarele complicaţii
postoperatorii
A lezarea maduvei spinării
B hemoragie arterială
C limforee
D pneumotorace
E toate corecte

12 Care din funcţiile trunchiurilor nervoase lezate se restabileşte în primul

rînd
A motorie
B secretorie
C sensitiv-sensorială
D trofică
E nici un răspuns corect

13 Paralizia Dejerine-Klumpke se manifestă prin

A sindromul Claude-Bernard-Horner
B sindromul dolor
C deficit motor proximal
D deficit motor distal
E plegie totală brahială

14 Leziuni deschise a nervilor periferici sunt

A lizare tracţională a plexului brahial
B lizarea nervului radial prin fractură de os radial
C lizarea nervului median cu fragment de sticlă
D lizarea nervulului intercostal în timpul toracotomiei
E toate corecte

15 Poziţa mîinii tip “labă de maimuţă” este specifică pentru afectarea

A plexului brahial primar inferior
B nervului ulnar
C nervului median
D nervului radial
E corect A şi C

16 Paralizia Duchene-Erb se manifestă prin:

A sindromul Claude Bernard-Horner
B sindromul dolor
C deficit motor proximal
D deficit motor distal
 E plegie totală brahială

17 Leziuni închise a nervilor periferici sunt

A lizare tracţională a plexului brahial în accident rutier
B lizarea nervului radial prin fractură de os radial
C lizarea nervului median cu fragment de sticlă
D lizarea nervulului intercostal în timpul toracotomiei
E toate corecte

18 Endoneuroliza subînţelege
A delimitarea trunchiului nervos de cicatricii adiacente
B delimitarea fibrelor nervoase
C delimitarea fibrilelor nervoase de cicatricii
D înlăturarea epinevrului cicatricial modificat
E corect C şi D

19 Abordul infraclavicular permite accesarea

A tuturor fascicolelor secundare a plexului brahial
B trunchiului primar inferior
C trunchiului primar mediu
D trunchiului primar superior
E muţchilor scaleni

20 Abordul transaxilar permite acccesarea

A fascicolelor secundare ale plexului brahial
B trunchiului primar inferior şi radicolilor C8, D1
C trunchiului primar mediu
D trunchiului primar superior
E nici un răspuns corect

21 Nervul ulnar este format din radicolele

A C5
B C5-C6
C C7-C8
D C8-D1
E D1

22 După secţionarea nervului procesele de degenerare debutează peste

A cîteva ore
B cîteva zile
C 10 zile
D 1 lună
E 1 an

23 În caz de lizare a unui nerv periferic se denotă

 A pareză cu hipertonus muscular
B pareză cu hipotonus muscular
C pareză cu reflexe exagerate
D pareză cu reflexe diminuate
E nici un răspuns corect

24 Abordul supraclavicular permite accesarea

A fascicolelor secundare a plexului brahial
B trunchiului primar inferior
C trunchiului primar superior
D trunchiului primar mediu
E toate corecte

25 În neurochirurgie se efectuiază următoarele tipuri de operaţii

A endo- şi exoneuroliza
B plastia nervului cu autogrefon
C sutură epineurală
D sutură endoneurală
E toate corecte

26 Endoneuroliza subînţelege
A separarea nervului de cicatricii
B separarea fascicolelor nervoase de cicatricii
C separarea fibrelor nervoase de cicatricii
D extirparea epinevrului cicatricial modificat
E extirparea sectorului de nerv implicat în procesul cicatricial

27 Neuroliza subînţelege
A separarea nervului de cicatricii
B separarea fascicolelor nervoase de cicatricii
C separarea fibrelor nervoase de cicatricii
D extirparea epinevrului cicatricial modificat
E extirparea sectorului de nerv implicat în procesul cicatricial

28 Pentru sutura interfasciculară se utilizează fire

A 3/0
B 4/0
C 6/0
D 8/0
E 10/0

29 Pentru sutura epineurală se utilizează fire

A 3/0
B 4/0
 C 6/0
D 8/0
E 10/0

30 Timpul optimal pentru operaţie pe motiv de leziune preganglionară

este
A primele zile
B pînă la 3 luni
C pînă la 1 an
D pînă la 2 ani
E pînă la 3 ani

31 Tehnica microchirurgicală de secţionare a unui nerv subînţelege

A secţionarea cu foarfeca microchirurgicală
B secţionarea cu bisturiul
C secţioanarea unimomentană perpendiculară a nervului cu lama
D secţionare separată a fiecărui fascicol nervos după o preparare
prealabilă
E secţionare după coagulare prealabilă

32 Timpul optimal pentru operaţie pe motiv de leziune postganglionară

este
A primele zile
B pînă la 3 luni
C de la 3 la 6 luni
D pînă la 1 ani

Teste
la tema „ Malformaţiile congenitale ale sistemului nervos central “

1. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS

hidrocefalia poate fi univentriculară :
a. cind este blocat numai un orificiu Monro
b. cind ambele orificii Monro sunt obstruate
c. in stenoza de apeduct Sylvius
d. in procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză foramenul
Magendie .

2. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS

hidrocefalia poate fi biventriculară
a. cind este blocat numai un orificiu Monro
b. cind ambele orificii Monro sunt obstruate
c. in stenoya de apeduct Sylvius
d. in procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză foramenul
Magendie .

3. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS

hidrocefalia poate fi triventriculară
 a. cind este blocat numai un orificiu Monro
b. cind ambele orificii Monro sunt obstruate
c. in stenoza de apeduct Sylvius
d. in procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză foramenul
Magendie

4. Din punct de vedere al topografiei obstacolului in calea scurgerii normale a LCS

hidrocefalia poate fi tetraventriculară
a. cind este blocat numai un orificiu Monro
b. cind ambele orificii Monro sunt obstruate
c. in stenoza de apeduct Sylvius
d. din procese patologice situate in fosa posterioară si care blocheză foramenul
Magendie

5. Din punct de vedere al sediului acumularii lichidiene hidrocefalia pote fi externă:

a. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale
b. numai sistemul ventricular este dilatat
c. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale şi sistemul ventricular este
dilatat
d. compartimentele lichidiene nu sunt dilatate

6. Din punct de vedere al sediului acumularii lichidiene hidrocefalia pote fi internă:

a. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale
b. numai sistemul ventricular este dilatat
c. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale şi sistemul ventricular este
dilatat
d. compartimentele lichidiene nu sunt dilatate

7. Din punct de vedere al sediului acumularii lichidiene hidrocefalia pote fi mixtă:

a. lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale
b. Numai sistemul ventricular este dilatat
c. Lichidul se află in spaţiile lichidiene perecerebrale şi sistemul ventricular este
dilatat
d. Compartimentele lichidiene nu sunt dilatate

8. Hidrocefalia comunicantă este provocată de:

a. un blocaj al resorbţiei LCS
b. hipersecreţie a plexurilor coroide
c. in stenoza de apeduct Sylvius
d. cind ambele orificii Monro sunt obstruate

9. Simptomele hidrocefaliei sunt reprezentate de :

a. creşterea rapidă in dimensiuni a neurocraniului
b. tulburări oftalmologice
c. tulburări sfincteriene
d. sindromul de hipertensiune intracraniană

10. Procedeele de drenaj intractanian:

a. derivaţia ventriculo-cisternală Torkildsen
b. drenajul ventriculo-peritonial
c. ventriculocisternostomia
d. drenajul ventriculo-cardiac
11. Dolicocefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi
craniene:
a. sinostoza suturii sagitale
b. sinostoza suturii lambdoide
c. sinostoza bilaterală a suturii coronare
d. sinostoza suturii metopice

12. Acrobrahicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi
craniene:
a. sinostoza suturii sagitale
b. sinostoza suturii lambdoide
c. sinostoza bilaterală a suturii coronare
d. sinostoza suturii metopice

13. Pahicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi
craniene:
a. sinostoza suturii sagitale
b. sinostoza suturii lambdoide
c. sinostoza bilaterală a suturii coronare
d. sinostoza suturii metopice

14. Turicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene:
a. sinostoza suturii sagitale
b. sinostoza suturii lambdoide
c. sinostoza bilaterală a suturii coronare
d. sinostoza suturii metopice

15. Plagiocefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi
craniene:
a. sinostoza suturii sagitale
b. sinostoza suturii lambdoide
c. sinostoza unilaterală a suturii coronare
d. sinostoza suturii metopice

16. Oxicefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi craniene:
a. sinostoza suturii sagitale
b. sinostoza suturii lambdoide
c. sinostoza bilaterală a suturii coronare
d. sinostoza tuturor suturilor

17. Semnele cardinale ale craniostenozelor sunt :

a. dismorfia craniofacială
b. sindromul oftalmologic
c. sindromul neuropsihic
d. tulburări senzitive

18. Alegerea momentului optim pentru tratament chirurgical al craniostenozelor :

a. după 12 luni
b. nu mai tîrziu de vîrsta de 6 luni.
c. virsta de 2 ani
d. virsta de 3 ani
19. În encefalocele herniază:
a. ţesut cerebral
b. meninge
c. LCS
d. ventricul

20. În meningocele herniază:

a. meninge
b. ţesut cerebral
c. LCS
d. ventricul

21. În meningoencefalocele herniază:

a. ţesut cerebral
b. meninge
c. LCS
d. ventricul

22. În encefaloventriculocele herniază:

a. ţesut cerebral
b. meninge
c. LCS
d. ventricul

23. În meningoencefaloventriculocele herniază :

a. ţesut cerebral
b. meninge, LCS
c. ţesut osos
d. ventricul

24. Meningoencefalocelele (ME) de convexitate cuprind:

a. ME occipitale
b. ME parietale
c. ME frontale
d. sfenoorbitare

25. Meningoencefalocelele (ME) bazale vizibile cuprind:

a. frontoetmoidale
b. nazofrontale
c. sfenoetmoidale
d. nazoorbitare

26. Meningoencefalocelele (ME) bazale nevizibile cuprind:

a. ME sfenoorbitare
b. ME sfenomaxilare
c. ME sfenofaringiene
d. nazoetmoidale

27. În meningocele herniază

a. acumularea de lichid în spaţiul subarahnoidian şi nu există participare
medulară
b. măduva
c. canalul central
 d. ţesut adipos

28. În mielocistocel herniază:

a. acumularea de lichid în spaţiul subarahnoidian şi nu există participare
medulară
b. măduva
c. canalul central, LCS
d. ţesut adipos

29. În mielocistomeningocel herniază :

a. nivelul meningelor moi
b. măduva
c. canalul central,LCS
d. ţesut adipos

30. Simptomalogia clinica a meningomielocelelor cuprinde :

a. paralizii flastela nivelul membrelor inferioare
b. semnele locale
c. tulburări sfincteriene
d. exoftalmia

31. Procedeele de drenaj extractanian:

a. derivaţia ventriculo-cisternală Torkildsen
b. drenajul ventriculo-peritonial
c. ventriculocisternostomia
d. drenajul ventriculo-atrial

32. Trigonocefalia reprezintă osificarea prematură a unei sau a mai multor suturi
craniene:
a. sinostoza suturii sagitale
b. sinostoza suturii lambdoide
c. sinostoza bilaterală a suturii coronare
d. sinostoza suturii metopice

BCV. ACCIDENTE CV. ANEVRISME. MALFORMAȚII ARTERIO-

VENOASE. FISTULE CAROTIDO-CAVERNOASE. HEMATOM
SPONTAN. INFARCT CEREBRAL

1. Ce este un anevrism?
a) tumoare benignă
b) pungă formată de curentul sanguin
c) hernie cerebrală
d) tumoare vasculară
e) proces rudimentar

2. Sursa de dezvoltare a anevrismului:

a) peretele vasului
b) creierul
 c) meningele
d) meningele şi creierul

3. Provenenţa anevrismului:
a) congenital
b) presiunea neuniformă la bifurcație
c) dobîndit + posttraumacic
d) toate

4. Anevrismele dobândite apar pe fondal de:

a) ateroscleroză
b) hipertensiune arterială
c) infecţie
d) traumă
e) efort fizic
f) ateroscleroză, hipertensiune arterială, infecţie, traumă

5. Metodele de diagnostic ale anevrismului:

a) radiografia
b) angiografia clasică
c) CT- angiografia
d) RMN-angiografia
e) puncţia lombară
f) angiografia, TC-ang., RMN-ang.

6. Formele clinice ale anevrismului cerebral:

a) pseudotumorală
b) mută, asimptomatică
c) anevrism rupt (apoplectic)
d) pseudotumorală, mută, apoplexic

7. Manifestările clinice ale anevrsmului pot apărea:

a) în timpul naşterii
b) la cei tineri
c) vîrsta înaintată
d) toate vîrstele

8. Clasificarea anevrismului după debutul clinic:

a) apoplexic
b) paralitic
c) convulsiv
d) pseudotumoral
e) asimptomatic

9. Perioadele critice ale anevrismului intracerebral rupt:

 a) prehemoragică
b) hemoragică
c) posthemoragică
d) asimptomatică
e) convulsivă

10. Tabloul clinic al perioadei prehemoragice:

a) cefalee
b) greţuri
c) fără manifestări clinice
d) vertij
e) cefalee, greţuri, vertij, vomă

11. Tabloul clinic al perioadei hemoragice:

a) cefalee
b) convulsii
c) pierderea cunoştinţei
d) hemipareză, hemiplegie
e) afazie, anizoreflexie
f) toate

12. Tabloul clinic al perioadei posthemoragice (1 gripa):

a) afazii, cefalee
b) hemipareze, hemiplegii
c) deficit mnemonic
d) dereglări psihice
e) micşorarea capacităţii de muncă
f) toate

13. Diagnoza diferenţială a anevrismului rupt se face cu:

a) migrena
b) meningita
c) tumoarea cerebrală
d) abcesul cerebral
e) ictusul ischemic
f) HSA spontană (primară)

14. Ce include explorarea paraclinică obligatorie a perioadei hemoragice:

a) examenul oftalmologic
b) angeografia clasică
c) puncţia lombară
d) CT, CT- angio
e) RMN, RMN- angio
 f) toate

15. Care examen paraclinic depistează forma şi volumul anevrismului:

a) CT, CT- angio
b) rahicinteza lombară
c) RMN
d) angeografia clasică
e) electroencefalografia
f) toate

16. Ce include denumirea de malformaţie vasculară cerebrală:

a) comunicarea directă a două vase arteriale
b) comunicarea directă a vasului arterial şi venoas
c) comunicarea dintre circulaţia arterială şi sinus cerebral
d) participarea variabilă a vasului arterial şi cel venos
e) toate

17. Forme clinice a malformaţiilor vasculare:

a) forma apoplectică
b) forma epileptică
c) forma pseudotumorală
d) forma ischemică
e) forma mixtă
f) toate

18. Ce reprezintă o fistulă carotido-cavernoasă

a) comunicarea dintre sinusul sagital şi artera carotidă externă
b) ruptura peretelui arterei carotide interne în sinusul cavernos
c) ruptura peretelui arterei carotide externe în sinusul cavernos
d) comunicarea dintre un vas arterial şi o malformaţie arterio-
venoasă
e) toate
19. Semnele primare (directe) a fistulei carotido-cavernoase
a) exoftalm pulsatil
b) suflu pulsatil
c) hemoza
d) oftalmoplegie
e) diplopie
f) ptoză
g) toate

20. Semne indirecte (secundare) ale FCC:

a) tromboflebita venelor orbitei
b) panoftalmie
c) atrofia nervului optic
 d) staza hemoragică a venelor nasului
e) ptoza
f) pulsaţia globului ocular
g) toate

21. Diagnostica fistulei carotido-cavernoase:

a) RMN
b) TC
c) angiografia clasică cerebrală
d) doplerografia
e) oftalmoscopia
f) toate

22. Tratamentul FCC:

a) excizia directă a fistulei
b) aplicarea ligaturii pe arterele carotide
c) învelirea fistulei cu muşchi
d) ocluzia fistulei cu sonda cu balon după metoda Serbinenco
e) constricţia arterei carotide comune ori interne cu „mangeta”
f) toate

23. Etiologia malformațiilor arterio-venoase:

a) trauma cranio-cerebrală
b) anomalii de dezvoltare a vaselor
c) efortul fizic şi psihoemoţional
d) infecţiile suportate
e) toate

24. Metoda de tratament a malformațiilor arterio-venoase

a) excizia totală cu clipare
b) excizia totală cu ligaturarea
c) cliparea vasului alimentar
d) balonarea MAV
e) embolizarea MAV
f) cliparea steriotaxică
g) conservativă
h) toate

25. Criteriile care apreciază indicaţiile către diverse metode chirurgicale:

a) debutul clinic şi prognosticul
b) vîrsta şi starea pacientului
c) mărimea AAV şi localizarea
d) vascularizarea şi drenarea
e) starea circulaţiei cerebrale şi a mecanizmelor compensatorii
f) toate
26. Asigurarea circulaţiei arteriale cerebrale:
a) arterele carotide
b) arterele jugulare
c) arterele femurale
d) arterele vertebrale
e) toate

27. Cauzele infartului cerebral:

a) arteroscleroza
b) compresiunile vaselor magistrale
c) trauma vaselor magistrale
d) tromboza
e) embolia
f) agenezii (anomalii) a vaselor
g) toate

28. Hematomul intracerebral spontan se manifestă prin:

a) tulburări de cunoștință
b) semne generale
c) semnede focar
d) sindrom de dislocare
e) toate

29. Etiologia hematoamelor intracerebrale nontraumatice:

a) cavernom
b) anevrism
c) ateroscleroza
d) boala hipertonică (crize)
e) etilizm
f) vasculite
g) toate
30. Tratamentul chirurgical al infarctului cerebral:
a) trombendarterectomie
b) anastomoze arteriale intra-extracraniene
c) anastomoze arteriale by-pass
d) operații adjuvante
e) toate
 Teste
la tema "Traumatismele cranio-cerebrale" V. 2

1. 41 Cefalhematomul este
a) hematomul epicranian produs supragleal
b) necesită puncţie evacuatorie
c) hematom subgleal
d) are aspect de bosă parietală
e) radiologic se manifestă printr-o excrescenţă

2. 42 După aspectul radiologic fracturile craniene se împart în

a) complexe
b) închise
c) distazice
d) liniare
e) depresive

3. 43 Fracturile craniene se deosebesc de amprenta vaselor prin

a) traiect rectiliniu
b) contrast mai slab
c) contrast mai puternic
d) traiect ondulant
e) nu de pot deosebi

4. 44 Efectele traumatice imediate secundare ale traumatismelor

endocraniene
cuprind
a) abcese
b) comoţia
c) dilaceraţia
d) meningita seroasă
e) fongus cerebral

5. 45 Un pacient cu contuzie cerebrală minoră prezintă

a) abolirea stării de conştienţă mai multe ore
b) la puncţia lombară LCR <1000 hematii/ml
c) la puncţia lombară LCR>1000 hematii/ml
d) alterarea stării de conştienţă mai puţin de o oră
e) poate avea predominenţă emisferică

6. 46 Contuzia cerebrală tempororinoencefalică este

 a) contuzie minoră
b) contuzie gravă
c) contuzie moderată
d) are prognostic bun
e) are prognostic sever

7. 47 Tratamentul medicamentos al contuziei cerebrale include droguri

a) antiedematoase
b) antibiotice obligatoriu
c) antiemetice
d) sedative
e) antisecretoare

8. 48 Gradul IV de comă din clasificarea Arseni cuprinde

a) bolnav incoştient
b) leziuni în segmentele bulbare inferioare
c) reflexele oculocefalogire abolite
d) leziuni în partea inferioară a punţii
e) reflexul de tuse abolit

9. 49 Următoarele afirmaţii sunt adevărate referitoare în tratamentul din

faza de
spital a TCC
a) ventilaţie asistată obligatorie la GCS<12
b) corectarea hTA
c) corectarea hipertermiei
d) administrarea manitol
e) tratametul crizelor convulsive

10. 50 Sindroamele clinice postcontuzie cerebrală prin leziuni situate în

cortex
determină
a) sindrom de dezaferentare
b) surdomutitate
c) sindrom Kluver-Bucy
d) sindrom vegetativ prefrontal
e) agitaţie

11. 51 Următoarele modificări CT sunt prezente în gradul III de afectare

cerebrală
difuză
a) absente
b) cisterne bazale absente
c) cisterne bazale comprimate
d) linia mediană deplasată pînă la 5 mm
 e) toate

12. 52 Sindromul diencefalic constă în

a) tulburări de conştiină
b) apatie
c) stupor
d) logoree
e) torpoare

13. 53 Hematoamele extradurale

a) se dezvoltă între arahnoidă şi duramater
b) se dezvoltă între endocraniu şi duramater
c) sunt circumscrise
d) sunt difuze
e) sunt mai frecvent la genul masculin

14. 54 Prognosticul hematoamelor extradurale depinde de

a) precocitatea diagnosticului şi intervenţiei chirurgicale
b) sursa sîngerării
c) obiectul cauzator
d) leziuni cerebrale asociate
e) nici una din variante

15. 55 Fongusul cerebral

a) constă în hernierea substanţei cerebrale infectate la
exterior
b) este consecinţă unui tratament incorect al plăgilor
craniocerebrale
c) nu are indicaţie chirurgicală absolută
d) tratamentul presupune controlul tensiunii intracraniene
e) este prezent mai frecvent la sexul feminin

16. 56 Prin TCC deschis se subînţelege

a) orice TCC
b) contuzie a ţesuturilor moi epicraniene
c) fractură liniară parietală
d) plagă prin scalpare
e) plagă cu lizarea aponeurozei epicraniene

17. 57 Prin TCC penetrant se subînţelege

a) plagă cu lizarea aponeurozei epicraniene
b) fractură liniară parietală
c) fractura oaselor craniene cu lizarea durei mater
d) licvoree nasală
 e) contuzie a ţesuturilor moi epicraniene

18. 58 Comoţia cerebrală face parte din

a) TCC uşoare
b) TCC de gravitate medie
c) TCC grave
d) TCC asociate de fracturi al ebolţii craniene
e) TCC asociate de fracturi ale batei craniului

19. 59 În caz de contuzie cerebrală pot fi constatate

a) pierdere de conştienţă cu o durată de peste 1 oră
b) pierdere de conştienţă cu o durată de peste 3 ore
c) prezenţa hemoragiei subarahnoidiene
d) prezenţaa fracturilor craniene
e) toate corecte

20. 60 Contuzia cerebrală gravă se manifestă prin

a) pierdere de conştienţă cu o durată de pînă la 1 oră
b) pierdere de conştienţă cu o durată de cîteva zile
c) semne primare de afectare a trunchiului cerebral
d) semne de focar
e) toate corecte

21. 61 Compresia cerebrală se manifestă prin

a) pierdere de conştienţă din momentul traumei
b) pierdere de onştienţă după o perioadă lucidă
c) semne de afectare primară a trunchiului cerebral
d) progrtesarea semnelor de afectare a trunchiului cerebral
e) nici un răspuns corect

22. 62 Caracteristic pentru compresia cerebrală dezvoltată pe fondal de

contuzie
este
a) predominarea semnelor generale
b) predominarea semnelor de focar
c) prezenţa semnelor meningiale
d) pierdere îndelungată a conştienţei
e) toate corecte

23. 63 Caracteristic pentru compresia cerebrală dezvoltată fără de contuzie

este
a) predominarea semnelor generale
b) predominarea semnelor de focar
 c) prezenţa semnelor meningiale
d) pierdere îndelungată a conştienţei
e) toate corecte

24. 64 Plaga epicraniană tăiată are

a) margini drepte
b) margini contuzionate
c) margini dilacerate
d) grad înalt de hemoragie
e) risc major de contaminare

25. 65 Plaga epicraniană înţepată are

a) orificiu punctiform de întrare
b) margini drepte
c) grad înalt de hemoragie
d) risc major de contaminare
e) margini dilacerate

26. 66 Plaga spintecată epicraniană are

a) margini drepte
b) margini contuzionate
c) grad înalt de hemoragie
d) risc major de contaminare
e) orificiu punctiform de intrare

27. 67 Plaga ruptă epicraniană are

a) margini drepte
b) margini neregulate
c) margini dilacrate
d) risc major de contaminare
e) aponeuroza intactă

28. 68 Plaga contuzionată epicraniană are

a) margini drepte
b) margini neregulate
c) grad înalt de hemoragie
d) grad mediu de hemoragie
e) margini contuzionate

29. 69 Plaga dilacerată epicraniană are

a) margini necrotic modificate
b) margini neregulate
c) orificiu punctiform de intrare
 d) risc înalt de contaminare
e) nici un răspuns corect

30. 70 Plaga muşcată epicraniană are

a) margini neregulate
b) cîteva orificii de intrare
c) margini necrotic modificate
d) margini drepte
e) grad înalt de hemoragie

31. 71 Plaga scalpată se caracterizează prin

a) lambou cutaneo-aponeurotic
b) margini drepte
c) marginineregulate
d) orificiu punctiform de intrare
e) cîteva orificii de intrare

32. 72 Plaga împuşcată se caracterizează prin

a) margini rotund-ovoide, regulate
b) magini neregulate, necrotic modificate
c) combustie a marginilor
d) margini drepte
e) nici un răspuns corect

33. 73 În caz de comoţie cerebrală durata pierderii de conştienţă constitue

a) pînă la 3 ore
b) pînă la 6 ore
c) pînă la 12 ore
d) pînă la 24 ore
e) nici un răspuns corect

34. 74 Durata perioadei tardive a traumatismului cranio-cerebral constituie

a) 3 săptămîni
b) 4 luni
c) 6 luni
d) 9 luni
e) 1 an

35. 75 Un traumatism cranio-cerebral deschis subînţelege

a) orice lizare a ţesuturilor moi epicraniene
b) plagă cu lizarea aponeurozei
c) contuzia ţesuturilor moi epicraniene
d) fractura oaselor craniene
e) toate corecte
 36. 76 Prin contuzia cerebrală se subînţelege
a) pierdere de cunoştinţă pe mai mult de 1 oră
b) pierdere de cunoştinţă pe cîteva secunde
c) prezenţa hemoragiei subarahnoidiene
d) prezenţa fracturilor oaselor craniene
e) corecte toate cu excepţia B

37. 77 Compresia cerebrală se caracterizează prin

a) pierderea cunoştinţei din momentul traumatismului
b) pierderea cunoştinţei după o perioadă lucidă
c) simptome primare de afectare a trunchiului cerebral
d) progresarea simptomelor de afectare a trunchiului cerebral
e) nici un răspuns corect

38. 78 Pentru hematomul intracerebral este caracteristic

a) pierdere de cunoştinţă după suportarea traumatismului fără
o perioadă ucidă
b) ierdere de cunoştinţă, perioadă lucidă, ulterior pierdere de
cunoştinţă repetată
c) pierdere de cunoştinţă peste un anumit interval de timp
după suportarea traumatismului
d) lipsa pierderii de cunoştinţă
e) posibilă orice variantă de evoluţie

39. 79 LCS în caz de hematom intracerebral acut este

a) transparent
b) intens sanguinolent
c) xantocrom
d) moderat sanguinolent
e) toate corecte

Teste
la tema "Traumatismele cranio-cerebrale" V. 1

1 Aspectul LCR în contuzia cerebrală gravă este

a) LCR clar, microscopic cu hematii
b) LCR intens sanguinolent
c) LCR rozat
d) LCR normal
e) LCR purulent

2 Traumatismele craniocerebrale de gravitate medie

a) corespund unui scor GCS de 9-12 puncte
b) stcuprind bolnavilor care "vorbesc si mor"
 c) area generală se deteriorează lent
d) apar hematoame intracraniene
e) frecvenţa este crescută

3 Hygroma subdurală
a) delimitată de o membrană, cu lichid limpede
b) fară membrană, cu lichid limpede
c) pe CT prezintă o zonă hiperdensă , intracraniană
d) evoluţia este întotdeauna gravă
e) dezvolta sindrom de HIC

4 Leziunile osoase
a) pot realiza o comunicare între spaţiile intra- şi
extractaniene
b) fractura de baza craniului în fosa medie și anterioară poate
determină apariţia fistulei de LCR
c) la copil fracturile de masiv facial au potenţial septic mai
agresiv ca la adult
d) fracturile craniului neural sunt rare şi lipsite de gravitate
e) fracturi craniene se grupează in fracturile bazei şi calotei
craniului

5 Indicaţiile operatorii ale fracturilor craniene sunt:

a) fracturi multieschiloase înfundate în endocraniu
b) în prezenţa unui hematom intervenţia chirurgicală trebuie
amânată
c) fracturi craniene însoţite de fistule
d) fracturi progresive întîlnite la copii (0-3 ani)
e) fractura depresivă simplă la adult

6 Scara Glasgow se bazează pe testarea următoarelor elemente

a) activitate cardiovasculară
b) deschiderea ochilor
c) funcţie respiratorie
d) răspunsuri verbale
e) activitate motorie

7 Hematoamele intraventriculare
a) sunt reprezentate de hemoragii şi hematoame in cavitatea
ventriculara
b) apar tardiv posttraumatic
c) inundaţia ventriculară determină stare de comă profundă
 d) hemoragia intraventriculară acută se însoţeste de LCR
normal
e) tulburările vegetative sunt mult diminuate în comparaţie
cu cele
din cazul hematoamelor intraparenchimatoase

8 Efectele traumatice imediate primare asupra structurilor endocraniene

sunt următoarele, cu exceptia
a) comoţia
b) contuzia
c) meningita seroasă
d) dilacerarea
e) fistulele de LCR

9 Comoţia cerebrala
a) se manifestă clinic printr-o scurtă abolire a conştienţei
b) are subsrtat lezional anatomic cerebral
c) o abruptă depolarizăre a membranei neuronilor din
formaţia reticulată a trunhciului cerebral
d) efectul este de durată lungă, parţial reversibil
e) dupa comoţie pacientul îşi revine complet

10 Traumatismele cranio-cerebrale pot fi produse prin următoarele

mechanisme directe
a) impact direct asupra scalpului si oaselor craniene
b) capului i se imprimă o mişcare de acceleraţie prin lovirea
sa cu
un corp în mişcare
c) excursia craniului este oprita brusc prin lovirea capului de
un
corp rezistent
d) penetrarea endocraniană a unor corpi străini
e) aplicarea simultană a două planuri dure asupra craniului

11 Evoluţia unui pacient în stare de comă traumatica depinde de

a) afectarea trunchiului cerebral
b) vârstă
c) leziuni organice asociate
d) starea encefalului preexistentă traumatismului
e) existenţa de hematoame intraabdominale

12 Investigaţiile paraclinice specifice pentru contuzia cerebrală sunt:

a) EEG
b) EcoEC
c) examenul LCR
 d) CT
e) angiografia cerebrală

13 Plăgile scalpului pot avea următoarele aspecte, cu excepţia

a) tocit
b) tăiat
c) strivit
d) contuz
e) liniar

14 Despre tratamentul contuziilor cerebrale se poate afirma

a) în contuzia cerebrală medie tratamentul este chirurgical
b) în contuzia cerebrală minoră tratamentul este
antiedematos, antiemetic, antitermic, sedativ
c) aplicarea de antibiotice este justificată în cazul plăgilor
scalpului
d) contuzia cerebrală propriu-zisă necesită obligatoriu
antibioticoterapie
e) tratamentul chirurgical este rezervat numai efectelor
traumatice secundare

15 Comele traumatice
a) presupun abolirea totală a stării de conştienţă
b) pentru menţinerea sau abolirea stării de conştienţă un rol
important îi revine formaţiei reticulare
c) unda de şoc are intensitate mică, se propagă in linie
dreaptă, indiferent de locul in care agentul contondent va
întâlni calota craniana
d) de conştienţa nu este însoţita de alte semne neurologice
e) dacă leziunile ajung la periferia trunchiului cerebral apar
semne neurologice

16 După aspectul radiologic, fracturile craniene se împart în

a) diastazice
b) rotunde
c) cominutive
d) depresive
e) penetrante şi perforante

17 Hematoamele intraparenchimatoase
a) se dezvoltă în substanţa cerebrală intr-un focar de contuzie
b) nu constitutie o urgenţă chirurgicală
c) incidenţa este de 15-18%
d) volumul este de 15-25 ml
e) cea mai frecventă localizare este cea occipitală
18 Gradele de gravitate ale traumatismelor cranio-cerebrale minore sunt
a) grad 0 – fără pierdere de conştienţă, dureri locale,
eventual tumefacţie sau echimoză asociată cu alcoolism,
HTA sau consum de droguri
b) grad 1 – fără pierdere de conştienşa, cefalee persistentă si
vomismente, evntual plăgi mari ale scalpului
c) grad 2 – pacienşi somnolenţi, fara semne neurologice
focale
d) grad 0 cu risc - fără pierdere de conştienţa, dureri locale,
eventual tumefacţie sau echimoză asociat cu terapie
anticoagulantă
e) grad 1 – pierdere minimă de conştienţă si amnezie
retrogradă, cefalee persistentă şi vomismente

19 Următoarele afirmaţii despre punctajul la scara Glasgow sunt false

a) punctaj 4-5 reprezintă coma de grad II
b) punctaj 4-5 reprezintă coma de grad III
c) punctaj 5-7 reprezintă coma de grad II
d) punctaj 9-12 corespunde unor tulburari de conştienţa
e) punctaj 8 reprezintă coma de grad III

20 Leziunile scalpului
a) sunt întîlnite mai frecvent în traumatismele cranio-
cerebrale închise
b) sunt întîlnite mai frecvent în TCC deschise
c) infiltratele hemoragice ale scalpului apar mai ales în
leziuni prin decelerare
d) escoriaţiile scalpului apar mai ales în leziunile «prin
târâre»
e) infiltraţiile hemoragice pot realiza hematoame
exocraniene

21 Obiectivele tratamentului comelor traumatice sunt

a) asigurarea funcţiilor vitale, respiraţie şi circulaţie
b) profilaxia antitetanică
c) aprecierea stării de conştienţa şi a leziunilor cranio-
cerebrale
d) protecţia şi stabilizarea provizorie a rahisului cervical
e) recunoaşterea şi primul ajutor în leziunile extracraniene

22 Următoarele afirmaţii despre contuzia cerebrală sunt false

a) are un efect traumatic imediat cu implicaţie directă,
primară asupra encefalului
 b) este elementul major din patologia cranio-cerebrala
traumatică
c) efectul lezional este indus de perturbări vasculare derecte
sau reflexe vasomotorii la distanţă
d) în contuzia cerebrală minoră pacientul prezintă o alterare a
stării de conştienţă de 1-2 ore
e) în contuzia cerebrală gravă pacientul nu-şi pierde starea de
conştienţă

23 Măsurile terapeutice în timpul transportului dupa comele traumatice

includ
a) capul pacientului ridicat la 45 grade
b) bolnavii instabili hemodinamic vor fi transportaţi complet
culcati
c) imobilizare facultativă a rahisului cervical in funcţie de
gravitatea traumatismului
d) imobilizarea fracturilor instabile ale membrelor
e) menţinerea normovolemiei

24 Sindroamele clinice evolutive care apar în urma leziunilor situate în

partea
a) superioară a trunchiului cerebral sunt
b) sindrom diencefalic
c) mutism achinetic
d) sindrom de dezaferentare
e) sindrom Korsakov
f) stare vegetativă persistentă după leziuni cerebrale

25 Factorii de prognostic ai contuziei cerebrale sunt

a) vârsta pacientului
b) starea pretraumatică a encefalului
c) evaluarea corectă a leziunii membrelor centurii scapulare
si pelvine
d) gravitatea traumatismului
e) aspectul LCR

26 Dilacerarea cerebrală
a) implică o lipsă de continuitate la suprafaţa parenchimului
cerebral
b) poate fi determinată de penetraţia unui corp străin
c) dilacerarea cerebrală indirectă este produsă de eschile
osoase rupte din tabla internă
d) constitutie o leziune independentă izolată
 e) dilacerarea cerebrală indirectă este rezultatul proiectării
masei cerebrale pe reliefurile transante endocraniene sau
durale

27 Hematoamele intracraniene traumatice

a) au efect compresiv asupra parenchimului
b) hematoamele extradurale se dezvolta între dura mater si
arahnoidă
c) hematoamele extradurale apar mai ales la pacienţii de sex
masculin
d) hematoamele subdurale nu au efect compresiv asupra
encefalului
e) hematoamele subdurale sunt de obicei unilaterale, mai
frecvent pe partea stângă

28 Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre traumatismele

craniocerebrale severe
a) include pacienţii cu GCS peste 8
b) pacienţii sunt in stare de comă
c) pacienţii cu scor GCS 8 sunt in comă de gradul I
d) pacienţii cu scor GCS 7-6 sunt in comă de gradul III
e) pacienţii cu scor GCS 3 sunt in comă de gradul II

29 Hematoamele subdurale
a) afectează preponderant copiii
b) incidenţa este de aproximativ 2-3%
c) etiologia este exclusiv traumatică
d) volumul este 300-500 ml
e) este dispus într-o capsulă cu membrană parietală şi
viscerală

30 Pentru relevarea leziunilor subiacente orice fractură craniană se

urmăreşte prin
a) RMN
b) CT-scan
c) Rx
d) endoscopie
e) ecografie

31 Pierderea stării de conştiinţă din comele traumatice este dată de o

tulburare fucţională sau o leziune patologică a
 a) hipotalamusul
b) diencefalului
c) trunchiului cerebral
d) substanţei albe
e) toate

32 Gradul IV de comă din clasificare Glasgow corespunde unui punctaj

de
a) 4-5 puncte
b) 6-7 puncte
c) 3 puncte
d) 8 puncte
e) 9-12 puncte

33 Scala Glasgow a fost completată cu scala Liege care investighează în

plus reflexele
a) oculare
b) trunchiul cerebral
c) verbale
d) rotuliene
e) bicipitale

34 Propriu pentru dilacerare cerebrală este faptul că

a) evoluează ca un proces expansiv intracranian
b) este însoţită de hematoame
c) este însoţită de fistule LCR
d) este o leziune cu caracter restructiv
e) are prognostic grav

35 Topografia hematoamelor extradurale este tipică în regiunea

a) fosa craniană superioară
b) endobazală
c) fosa temporală
d) capsula internă
e) parietală

36 Hematoamele subdurale acute şi subacute survin în majoritatea

cazurilor în urma
a) accidentelor de muncă
b) accidentelor casnice
 c) accidentelor de circulaţie
d) agresiunii fizice
e) infecţiilor greu de tratat

37 Topografia HSD acute poate fi considerată tipică pentru zona de elecţie

a contuziilor cerebrale indirecte şi a dilacerărilor cerebrale
a) fosa temporală
b) zona frontotemporală
c) baza craniului
d) zona parietală
e) zona occipitală

38 Hematoamele intraparenchimatoase sunt produse cel mai frecvent de

a) acceleraţie
b) decceleraţie
c) leziuni de contralovitură
d) fenomenul de compresie bilaterală
e) suflul exploziilor

39 Din pacienţii cu grad 0 al TCC minor necesită CT şi supraveghere 24

ore cei cu
a) HTA
b) drogaţii
c) vîrsta 30-40 de ani
d) terapie antigoagulantă
e) drenaj ventricular

Teste
La tema „ Tumorile cerebrale şi vertebro-medulare. Parazitozile SNC”

1. În caz de crize adversive globili oculari şi a capul se deplasează

A în direcţie opusă focarului
B spre focar
C nu depinde de lateralizarea focarului
D mişcarea este limitată în plan frontal

2. Cel mai frecvent la copii se întîlnesc

A cranio faringioame
B glioame de chiasmă
C tumori neuroectodermale
D tumori hipofizare

3. Sindromul convulsiv in cadrul afectării lobului parietal include

A crize adversive
B paroxisme viscero-vegetative
C paroxisme operculare
D crize sensitivo-motorii
4. Metamorfopsia poate fi calificată drept
A variantă a hemianopsiei
B variantă a agnosiei vizuale
C variantă a dereglării vederii cromatice
D halucinaţii vizuale

5. Tumori neuroepiteliale sunt toate, cu excepţia

A neurinoamelor
B astrocitoamelor
C ependimoamelor
D oligodendroglioamelor

6. Noţiunea „sindrom optico-chiasmal” încadrează următoarele simptome

A hemianopsie binasală
B stază papilară
C hemianopsie bitemporală
D atrofie optică primară

7. Majorarea dimensiunilor şeii turceşti pe radiografie craniană sugerează:

A hipertensiune intracraniană
B craniofaringiom
C tumoare hipofizară
D tumoare de lob temporal

8. În caz de tumoare de trunchi cerebral dereglările de motilitate sunt:

A mai frecvent prezentate printr-o hemipareză profundă
B mai frecvent prezentate printr-o hemipareză superficială
C mai frecvent prezentate printr-o tetrapareză polimorfă
D mai frecvent prezentate printr-o tetrapareză omogenă

9. Cel mai frecvent craniofaringioamele se manifestă prin

A dereglări de vedere
B sindrom adipozo-genital
C hidrocefalie tetraventriculară
D gigantism

10. Simptomele cele mai frecvente în caz de adenom hipofizar sunt:

A acromegalie, cefalee
B cefalee, dereglări de vedere, acromegalie, slăbiciuni
C acromegalie, dereglări vizuale, diabet insipid, amenoree
D gigantism, dereglări sexuale

11. Modificări oftalmoscopice în cadrul adenomului hipofizar sunt:

A stază papilară
B atrofie primară a nervilor optici
C atrofie secundară a nervilor optici
D tablou oftalmoscopic normal

12. Tabloul clinical unei tumori intramedulare de intumiscenţă cervicală se compune din
A dureri cervicale
B limitare a mobilităţii coloanei cervicale
C hipertonus în muşchii braţului
 D simptomul Horner

13. Tumori provenite din adenohipofiză sunt toate, că excepţia

A adenoamelor eozinofile
B adenoamelor bazofile
C ganglioamelor
D adenoamelor cromofobe

14. În caz de tumori hipofizare craniografia determină

A hiperostoza apofizelor clinoidale
B mărirea dimensiunilor şeii tuceşti
C erodarea apofizelor clinoidale posterioare
D mărirea dimensiunilor orbitei

15. Voma în cazul tumorilor de fosă posterioară este cauzată de următoarele, cu excepţia
?
A creşterea tensiunii intracraniene
B scăderea tensiunii intracraniene
C excitarea fundului fosei romboide
D alterarea circulaţiei lichidiene

16. În cazul tumorilor intraventriculare la copii de vîrsta pînă 1 an cel mai frecvent se
constată
A creştere progresivă a dimensiunilor capului
B exoftalm
C enoftalm
D simptomul Kernig

17. Metode contemporane de depistare a tumorilor intracerebrale sunt

A angiografia cerebrală
B metoda radiologică
C CT, RMN
D EchoEG

18. Tumori primare ale coloanei vertebrale sunt:

A meningioame
B osteoame
C neurinoame
D colesteatoame

19. Indicaţie pentru ablaţia tumorilor extramedulare este

A prezenţa tumorii propriu-zisă
B sindromul Brown-Sequard
C sindrom algic radicular
D atrofia muşchilor membrelor inferioare

20. Indicaţia de bază pentru tratamentul chirurgical urgent al tumorilor intramedulare

este:
A sindrom dolor progresiv
B prezenţa atrofiei muşchilor membrelor
C progresarea dereglărilor sfincteriene
D progresarea dereglărilor de motilitate
21. În stadiul iniţial al tumorilor de ventricol IV la copii cel mai frecvent se constată
A dureri abdominale, vome izolate
B dereglări de somn
C manifestări disurice
D anemii

22. Simptomul „undei lichidiene” este

A durere locală în coloana vertebrală
B accentuarea durerilor la tuse
C accentuarea simptomelor tip conductor la efectuarea probelor
licvorodinamice
D accentuarea durerilor spinale la suprasolicitarea fizică a coloanei vertebrale

23. Simptomul cel mai informativ licvorodinamic de compresie a medulei spinale la

diverse nivele este:
A simptomul sacral
B simptomul de angajare
C simptomul undei licvoriene
D simptomul apofizei spinoase

24. Tumori de tip „clepsidra” sunt prezentate de

A colesteatoame
B meningioame
C sarcoame
D neurinoame

25. Primul simptom în caz de şvanom de vestibular este

A anacuzie unilaterală
B anacuzie bilaterală
C sensaţia de zgomot în craniu
D zgomot în ureche

26. Metode de tratament a echinococozei cerebrale sunt ?

A puncţia chistului
B conservativă
C chirurgicală
D depinde de forma echinococozei

27. Sindromul Parinaud include următoarele, cu excepţia

A nistagmus vertical
B pareza vederii pe verticală
C pareza vederii pe orizontală
D alterarea acomodaţiei

28. În caz de afectare a polului lobului frontal se denotă

A pareză izolată de nerv facial
B dereglări de comportament
C bradichinezie
D astazie – abazie

29. În caz de afectare a lobului occipital dereglările vizuale au caracter de

A hemianopsie de cvadrant
B agnosie vizuală
 C hemianopsie binasală
D hemianopsie bitemporală

30. Pînă la apariţia semnelor clinice tipice, tumoarea de emisferă cerebelară se

caracterizează prin:
A sindrom HIC pronunţat
B ataxie
C dureri cervicale
D dereglări sfincteriene

31. Semiologia caracteristică a tumorilor lobului frontal

A. Dereglări auditive
B. Afazia motorică
C. Crize Jaksoniene motorii
D. Tulburări psihice

32. Semiologia caracteristică a tumorilor lobului temporal

A. Halucinaţii auditive, olfactive
B. Afazia motorică
C. Hemianopsie laterală omonimă sau cvadranopsia superioară omonimă
D. Afazia senzorială

33. Simptoamele caracteristice pentru adenoamelor hipofizare

A. Acromegalia
B. Dificite de câmp vizual
C. Hemipareze
D. Dereglări auditive

34. Semiologia caracteristică tumorilor cerebelului

A. Hipotonia musculară în muşchi membrelor din partea tumorii
B. Nistagmul orizonal
C. Dereglări olfactive
D. Edemul papilar

35. Semiologia caracteristică pentru neurinomul de acustic

A. Tiuituri,suflu în urechi
B. Hipoacuzia
C. Hemipareză
D. Hemihiperestezia

36. Semiologia caracteristică a tumorilor lobului parietal ?

A. Tulburări de sensibilitate
B. Crize focale de tip senzitiv
C. Tulburări somatognozice
D. Dereglări auditive
 Traumatismele vertebromedulare

1 Aspectul LCR în contuzia medulară gravă este

A LCR clar, microscopic cu hematii
B LCR intens sanguinolent
C LCR rozat
D LCR normal
E LCR purulent

2 Traumatisme fără afectarea funţiei medulei spinale sunt următoarele, cu

excepţia
A contuzia coloanei vertebrale
B luxaţii vertebrale
C fracturi de apofize spinoase
D fracturi mielice de corp vertebral
E cuntuzia medulei spinale

3 Complicaţii precoce ale lezunilor vertebromedulare sunt

A epidurita purulentă
B hematomielia
C meningomielita purulentă
D abces al medulei spinale
E toate corecte

4 Sindromul dereglărilor de sensibilitate în cazul afectării caudei equina

include
A hipestezie conductorie
B hipestezie radiculară în extremităţile inferioare
C hipestezie anogenitală "în şa"
D hipestezii segmentare tip disociat
E tote corecte

5 Pentru afectarea segmentelor lombare superioare (LI-LIII) este

caracteristic
A pareză periferică a m. ilio-psoas, quadriceps
B lipsa reflexului cremasterian
C pareză centrală a m. ilio-psoas, quadriceps
D pareză centrală a muşchilor gambei
E pareză periferică a muşchilor gambei
6 Despre întreruperea anatomică a medulei spinale vorbesc
A lipsa sensibilităţii profunde în articulaţiile proximale ale
membrelor
B apariţia precoce a dereglărilor trofice
C erecţie, poluţie
D sensaţii neplăcute în timpul cateterizării vezicii urinare
E toate corecte

7 Caractere spondilografice ale unei leziuni vertebro-medulare stabile sunt

A fracturi izolate a apofizelor spinoase
B luxaţii vertebrale
C fracturi-luxaţii
D fracturi izolate a arcurilor
E subluxaţii

8 Traumatisme vertebromedulare deschise sunt leziuni cu afectarea

A integrităţii tegumentelor
B ligamentului galben
C durei mater
D conductibilităţii medulei spinale
E aponeurozei spinale

9 În caz de hematomielie apar

A dereglări de sensibilitate caracter disociat
B dereglări de sensibilitate tip segmentar
C dereglări de sensibilitate tip conductor
D pareze, paralizii
E toate corecte

10 Complicaţii infecţioase tardive ale lezunilor vertebromedulare sunt

A epidurita purulentă
B epidurita cronică
C meningomielita purulentă
D arahnoidita
E toate corecte

11 Un pacient cu traumatism asociat craniocerebral şi vertebromedular

cervical se va transporta în poziţia
A pe burtă
B pe o parte
 C pe spate cu capul rotit lateral
D pe spate cu capul fixat cu saci de nisip
E toate corecte

12 În caz de afectare traumatică a intumiscenţei cervicale apar următoarele

semne, cu excepţia
A tetrapareză spastică
B parapareză flască superioară
C parapareză spastică inferioară
D sindrom Horner
E tetrapareză

13 Afectarea traumatică a segmentelor cervicale superioare este sugerată

de prezenţa la pacient a
A tetraplegiei spastice
B tetraanesteziei
C dereglărilor de respiraţie
D hipestezie pe zonele Zelder
E toate corecte

14 În caz de comoţie medulară apar urmăroarele semne, cu excepţia

A pareză tranzitorie
B hipestezie tranzitorie
C sînge în LCR
D dereglări tranzitorii de control sfincterian
E dureri în regiunea afectată

15 Diagnosticul de contuzie medulară va fi stabilit dacă la pacient se

determină
A pareză tranzitorie
B hipestezie tranzitorie
C sînge în LCR
D dereglări tranzitorii de control sfincterian
E teste licvoro-dinamice pozitive

16 În caz de hematomielie se pot determina

A dereglări de sensibilitate de tip disociat
B dereglări de sensibilitate de tip segmentar
C areflexie
D pareze şi paralizii
 E toate corecte

17 Dereglările de respiraţie sunt mai pronunţate în caz de afectare la

nivelul
A C4
B C5
C C8
D D1
E D3

18 Dereglările cardio-vasclare sunt mai pronunţate în caz de afectare la

nivelul
A C5
B D1
C D4
D D5
E D12

19 În caz de afectare unilaterală a măduvei spinării la nivelul D11 se

denotă
A dereglarea sensibilităţii algice şi termice în piciorul omolateral
B dereglarea sensibilităţii musculo-articulare pe partea afectată
C reguine de hipestezie în formă de panglică de partea afectată
D dereglarea sensibilităţii algice şi termice în piciorul contralateral
E toate corecte

20 În caz de afectare a măduvei spinării la nivelul cervical superior de

denotă
A tetraplegie spastică
B dereglări de respiraţie
C anetezie facială tip disociat
D tetrahipestezie
E toate corecte

21 În caz de afectare a măduvei spinării la nivelul toracic nu se de denotă

A paraplegie inferioară spastică
B paraplegie inferioară flască
C diminuarea reflexelor abdominale
D apariţia reflexelor de apărare
 E dereglări sfincteriene

22 Hematomielia traumatică apare cel mai frecvent la nivelul

A cervcal
B intumiscenţelor cervicală şi lombară
C toracic
D lombar
E sacral

23 Hemoragia subarahnoidiană la nivel spinal va fi sabilită în baza

A parezei
B hipotoniei musculare
C singelui în LCR
D semnelor de dereglare a permeabilităţii spaţiuluiu
subarahnoidian
E proteinelor în LCR

24 TVM prin flexie nu subînţelege

A fracturi compressive de corp vertebral
B lizarea LLP
C lizarea LLA
D dislocarea vertebrelor
E fracture multiple de corpuri vertebrale

25 TVM prin extensie nu subînţelege

A fracturi compressive de corp vertebral
B lizarea LLP
C lizarea LLA
D dislocarea vertebrelor
E fracture multiple de corpuri vertebrale

26 Imobilizarea unui pacient cu TVM cervical nu subînţelege

A utilizarea atelelor
B poziţie ventrală
C poziţie dorsală
D utilzarea pungilor cu nisip
C utilizarea cervicostatului