I. SISTEMUL NERVOS
Teaca mielinică a fibrei nervoase:
CENTRAL.
Generalități
CS. Structural neuronul include:
A. Dendrite
B. Corp celular
C. Organite celulare specifice
D. Axon
E. Toate de mai sus
CS. Tubul neural, închizându-se la
extremitatea sa rostrală în plan median
formează:
A. Comisura anterioară
B. Gyri orbitales
C. Gyrus frontalis superior
D. Lamina terminalis
E. Sulcus hypothalamicus
CM. In evoluția sistemului nervos distingem
câteva etape:
A. Sistemul nervos primitiv
B. Sistemul nervos reticulat
C. Sistemul nervos nodular
D. Sistemul nervos tubular
E. Sistemul nervos central
CM. Sistemul nervos realizează următoarele
funcții:
A. Legătura dintre organism şi mediul ambiant
B. Reglarea şi coordonarea funcțiilor celulelor,
ţesuturilor, organelor şi sistemelor de organe,
menținând homeostazia
C. Integrarea organelor şi sistemelor de organe,
unind organismul într-un tot unitar
D. Reglarea stării de veghe şi somn CM.
E. Fagocitoza în organism A. Este formată la nervii periferici de către
celulele Schwann
CM. Se disting sinapsele:
B. Este formată în sistemul nervos central de
A. Axomotore somato-somatice
către unele astrocite
B. Axosomatice
C. În sistemul nervos central nu are noduli
C. Axodendritice
D. Constă din straturi de proteine şi lipide
D.Somatodendritice
E. Grosimea ei e direct proporţională cu
E. Axoaxonale
diametrul cilindraxului
CM. Topografic toți receptorii pot fi
CS. Teaca Henle are următoarele
identificaţi ca: A. Troforeceptori
particularităţi, CU O EXCEPŢIE:
B. Mecanoreceptori
A. Însoţeşte ramificațiile axonice până la
C. Exteroreceptori
terminaţiile lor
D. Proprioreceptori
B. Este formată din fibre de colagen şi reticulină
E. Interoreceptori
C. Este continuă
CM. Receptorii: D. Are rol esenţial în transmiterea influxului
A. Culeg informaţii din mediul extern nervos E. Are rol nutritiv şi de protecţie
B. Culeg informaţii din mediul intern
CS. Axonul are următoarele caractere, CU O
C. Generează impulsuri nervoase
EXCEPŢIE:
D. Selectează informaţiile culese
A. Prezintă axoplasmă
E. Realizează reacţii de răspuns
B. Conţine neurofibrile
CM. Funcțional neuronul poate fi: C. Conduce impulsul nervos centripet
A. Senzitiv sau aferent D. Este delimitat de axolemă
B. Motor sau eferent E. Prezintă la extremitatea distală butoni
C. Intercalar sau conectant terminali
D. Neurosecretor
CS. Neuronul are următoarele caractere, CU
E. Neuroimunitar
O EXCEPŢIE:
CM. Neuronul poate avea formă: A. Poate avea formă stelată, piramidală
A. Plată B. Este unitatea morfofuncţională a sistemului
B. Piramidală nervos
C. Ovală C. Poate avea mai multe prelungiri
D. Rotundă D. Se găseşte numai în interiorul nevraxului
E. Fusiformă E. Generează şi conduce impulsurile nervoase
CS. Teaca de mielină are următoarele D. Corpii striaţi D. Fibrele cordoanelor posterioare
caractere, CU O EXCEPŢIE: E. Mezencefalul E. Prelungirile neuronilor motori
A. Este formată de celulele neurogliei
CS. Rădăcina anterioară a nervului spinal
B. Izolează fibra nervoasă de fibrele învecinate
Măduva spinării și meningele rahidian – iese din măduvă prin:
C. Este continuă
structură, topografie, explorare pe viu. A. Fisura mediană anterioară
D. Asigură nutriţia cilindraxului
B. Şanţurile laterale
E. Este caracteristică fibrelor cu viteză mare de CS. Limita dintre medula spinală şi encefal
C. Şanţul median posterior
conducere se află la nivelul:
D. Şanţul lateral anterior
A. Coliculilor superiori ai lamei cvadrigemene
CM. Din cele cinci vesicule cerebrale se E. Şanţul lateral posterior
B. Lamelei terminale
dezvoltă:
C. Marginii inferioare a orificiului occipital CS. Coarnele laterale ale substanţei
A. Myelencephalon - creierul intermediar
mare medulare cenuşii sunt mai pronunţate în
B. Metencephalon - cerebelul, puntea
D. Orificiului vertebral CI părțile:
C. Mesencephalon - creierul mijlociu
E. Punții Varolio A. Cervicală şi toracică
D. Diencephalon - creierul terminal
B. Cervicală şi lombară
E. Telencephalon - bulbul rahidia CS. Limita inferioară a medulei spinale se
C. Toracică şi lombară
află la nivelul vertebrelor:
CM. Rombencefalul include: D. Toracică şi sacrată
A. CVII – CVIII
A. Creierul intermediar E. Cervicală şi sacrată
B. TXII – LI
B. Metencefalul
C. LI – LII CS. Corpii neuronilor somatomotori
C. Creierul anterior
D. LV – SI medulari se găsesc în:
D. Mielencefalul
E. SIV – SV A. Coarnele laterale
E. Creierul mijlociu
B. Coarnele posterioare
CM. La nivelul șanțurilor laterale ale
CM. Creierul posterior (metencefalul) este C. Comisura cenuşie
medulei spinale se localizează:
constituit din: D. Coarnele anterioare
A. Rădăcinile ventrale
A. Bulbul rahidian E. Substanța reticulară medulară
B. Rădăcinile laterale
B. Pedunculii cerebrali
C. Rădăcinile dorsale CS. Corpul neuronilor somatosenzitivi
C. Cerebel
D. Septul median al măduvei medulari se găseşte în:
D. Lama cuadrigemenă
E. Ganglionii spinali A. Coarnele laterale
E. Punte
B. Comisura cenuşie
CS. Rădăcinile posterioare ale nervilor
CM. Trunchiul cerebral include: C. Coarnele anterioare
spinali sunt formate de:
A. Coliculii cvadrigemeni D. Cordonul posterior
A. Dendritele celulelor cornului posterior
B. Puntea E. Coarnele posterioare
B. Dendritele neuronilor ganglionilor spinali
C. Bulbul rahidian
C. Axonii neuronilor pseudounipolari
CS. Cele 31 perechi de nervi spinali sunt CM. Neuronii din cornul dorsal sunt dispuşi: C. Anterioară şi posterioară
grupate astfel: A. Difuz D. Posterioare și superioare
A. 8 cervicali, 10 toracali, 5 lombari, 5 sacraţi, B. În nuclei E. Vegetative și somatice
1 coccigian C. Laminar de la vârf spre baza cornului (lamele
CS. Substanța albă a măduvei spinării este
B. 12 cervicali, 8 toracali, 5 lombari, 5 sacraţi, 1 Rexed)
organizată sub aspect de:
coccigian D. În lame de la linia mediană spre exterior
A. Cordoane de fibre nervoase
C. 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacraţi, 1 E. Reticulat
B. Ganglioni nervoși
coccigian D. 8 cervicali, 12 toracali, 4 lombari,
CS. Fundul de sac dural se termină la nivelul C. Plexuri nervoase
5 sacraţi, 1 coccigian
vertebrelor: D. Conglomerate de neuroni
E. 8 cervicali, 12 toracali, 4 lombari, 4 sacraţi, 1
A. T12 E. Nuclei motori si senzitivi
coccigian
B. L1
CS. Ganglionii spinali sunt situaţi: C. L2 CS. Substanța albă a medulei spinale
A. În cornul medular posterior D. S2 formează:
B. Pe rădăcina posterioară a nervului spinal E. Vârful coccisului A. Cordoane ventrale, laterale și dorsale
C. Pe rădăcina anterioară a nervului spinal B. Nuclei ventrali
D. În substanţa albă a măduvei CS. Segmentele medulare sacrale pot fi lezate C. Coloane laterale
E. Pe trunchiul nervului spinal în fractura vertebrei: D. Nuclei senzitivi
A. L1 E. Coloane ventrale si dorsale
CS. Rădăcina anterioară a nervului spinal
B. L3
conţine: A. Dendritele şi axonii neuronilor din
C. L5 CS. Substanța cenușie a măduvei spinării
ganglionul spinal
D. S1 – S2 este constituită din:
B. Axonii neuronilor somatomotori medulari
C. Axonii neuronilor visceromotori medulari
E. Nici una de mai sus A. Axonii și dendritele celulelor nervoase
D. Axonii neuronilor somatomotori şi B. Ganglioni nervoși
CS. Rădăcinile anterioare ale nervilor spinali C. Corpurile celulelor nervoase
visceromotori medulari
se formează din: D. Plexuri nervoase
E. Axonii neuronilor vegetativi medular
A. Axonii celulelor nervoase ale ganglionilor E. Plexuri vasculare
CS. La om ramurile nervilor spinali se spinali B. Dendritele neuronilor pseudounipolari
distribuie metameric la nivelul: C. Axonii motoneuronilor coarnelor anterioare CS. Substanța
A. Toracelui şi abdomenului D. Fibrele cordoanelor anterioare cenușie a coarnelor
B. Abdomenului E. Fibrele nervoase amielinic anterioare formează
C. Toracelui nuclei:
D. Membrului inferior CS. Nervul spinal se formează din rădăcinile: A. Senzitivi
E. Membrului superior A. Anterioare și laterale B. Motori
B. Laterale și mediale C. Vegetativi
D. Visceromotori E. Gaura transversală
E. Parasimpatici
CS. Dura mater a măduvei spinării: CM. Nervii spinali:
CS. Septul median al medulei spinale se află A. Este ataşată la marginile foramen magnum A. Se formează prin fuzionarea rădăcinilor
în: B. Se extinde de-a lungul canalului vertebral nu ventrale şi dorsale
A. Șanțul ventrolateral mai jos de nivelul vertebrei sacrate I B. Pe traiectul rădăcinii posterioare se află
B. Șanțul dorsolateral C. Înveleşte rădăcinile nervilor spinali un ganglion care conţine sinapse
C. Fisura mediană anterioară D. Pătrunde în fisura mediană anterioară a C. Sunt numiţi şi numerotaţi conform
D. Șanțul median dorsal măduvei spinării vertebrelor de la nivelul cărora emerg
E. Șanțul terminal E. Este înconjurată din exterior de lichidul D. Primesc o ramură comunicantă cenuşie
cerebrospinal din spaţiul epidural de la lanţul paravertebral
CS. Segmentul cervical al E. Trimit toţi o ramură comunicantă albă spre
măduvei spinării se interpune CS. Măduva spinării se întinde între lanţul paravertebral
între vertebrele: vertebrele:
A. C1- C12 A. C2-L2 CM. Filum terminale se întinde între
B. C1 – C9 B. C1-L4 vertebrele:
C. C1 – C8 C. Co I - Co2 A. T12-S4
D. C1 – C7 D. C2-S1 B. L2- Co2
E. C1 – C6 E. C1-L2 C. L1 – Co2
D. L2 – S4
CS. Ligamentul denticulat reprezintă o CM. Măduva spinării la adult: E. L3 - Co1
extensiune a: A. Se termină de obicei la nivelul marginii
A. Durei inferioare a corpului vertebrei lombare I CS. Coada de cal este formată din rădăcinile
B. Arahnoidei B. E cea mai îngroşată la nivelul vertebrei nervilor:
C. Piei cervicale inferioare A. Toracici şi filum terminale
D. Ligamentului coccigean C. Posedă o fisură mediană anterioară şi un B. Toracici, lombari şi filum terminale
E. A + D sept median posterior C. Toracici, lombari şi sacrali
D. Reprezintă originea fibrelor D. Lombari, sacrali şi filum terminale
CS. Plexurile venoase vertebrale interne preganglionare ale tuturor nervilor E. Toracici, sacrali şi filum terminale
ocupă: parasimpatici
A. Spaţiul subdural E. Este irigată totalmente din arterele vertebrale CS.Medula spinală superior continuă cu:
B. Spaţiul subarahnoidian A. Cerebelul
C. Spaţiul subpial B. Bulbul rahidian
D. Spaţiul epidural C. Puntea Varolio
D. Pedunculii cerebrali CS. Prin cordonul medular ventral trec căile,
E. Mezencefalul CM. Măduva spinării prezintă următoarele EXCEPTÂND:
formațiuni: A.Tr. spinotalamic ventral
CS. Medula spinală se termină în partea A. Intumescenţa cervicală B.Tr. spinocerebelos ventral
inferioară cu: B. Bulbul rahidian C.Tr. corticospinal ventral
A. Lamela terminală C. Firul terminal D. Tr. tectospinal
B. Coada de cal D. Conul medular E.Fibrele reticulospinale
C. Filamentul terminal E. Vezicula neurală
D. Conul medular CM. Substanţa cenuşie conţine:
E. Striațiile medulare CM. Medula spinală prezintă la exterior A. Neuroni somatomotori
cordoanele: B. Neuroni vegetativi
CM. Medula spinală prezintă A. Superioare C. Neuroni somatosenzitivi
intumescenţele: B. Laterale D. Celule nervoase reticulare
A. Occipitală C. Inferioare E. Neuroni piramidali
B. Cervicală D. Anterioare
C. Toracică E. Posterioare CM. În coarnele laterale ale
D. Lombosacrală CS. Căile medulare ascendente specifice substanţei medulare cenuşii se
conţin: află neuroni:
E. Caudală A. Somatomotori
A. Doi neuroni
B. Visceromotori
CM. "Coada de cal" este constituită din: B. Cinci neuroni
C. Somatosenzitivi
A. Lamela terminală C. Trei neuroni
D. Viscerosenzitivi
B. Rădăcinile nervilor toracici D. Patru neuroni
E. Intercalari
C. Firul terminal E. Toate false
D. Nervii spinali sacrali CM. Axonii neuronilor visceromotori
E. Rădăcinile nervilor lombari inferiori şi CM. Măduva spinării se termină la nivelul
părăsesc măduva spinării prin:
sacrali vertebrei:
A. Rădăcina posterioară a nervului spinal
A. T12
B. Rădăcina anterioară a nervului spinal
CM. Medula spinală prezintă la exterior: B. L1
C. L2 C. Fisura mediană anterioară a măduvei
A. Șanțul transversal D. Șanţul medular lateral anterior
B. Fisura mediană anterioară D. L3
E. S2 E. Şanţul posterolateral
C. Șanțul limitrof
D. Șanțul median posterior CM. Substanţa albă a măduvei spinării
E. Șanțurile laterale anterior şi posterior conţine:
A. Neuroni somatomotori
B. Fibre nervoase mielinice D. Spinobulbare C. Formează sinapse în nucleii gracilis şi
C. Fibre nervoase amielinice E. Spinorubrale cuneatus
D. Celule gliale D. Sunt fibre care vin de la aceiaşi parte de
E. Fibre postganglionare CM. Segmentul C01 al măduvei spinării e corp
localizat în: E. Reprezintă o parte a lanţului de neuroni
CS. A.Conus medullaris majoritatea cărora se termină în cele din urmă
Formaţia B.Filum terminale în cerebel
reticulară C. La nivelul vertebrei S1
medulară D. La nivelul vertebrei L2 CM. La nivelul șanțurilor
E.Cauda equina laterale ale măduvei spinării se
este află rădăcinile:
localizată A. Nervilor cranieni
în: CM. La măduva spinării:
B. Nervilor vegetativi
A.Vecinăta A. Pe o secţiune transversală în segmentul C. Nervilor spinali
cervical există mai multă substanţă albă decât pe
tea D. Senzitive
una din segmentul lombar
substanţei E. Anterioare şi posterioare
B. Cornul anterior al substanţei cenuşii în
cenuşii segmentele lombare este mai lat decât în
B. Comisura cenuşie segmentele toracice CM. În şanţurile longitudinale ale medulei
C. Între cornul posterior şi cel anterior, în C. Fibrele legate de senzaţiile doloroase şi spinale se localizează:
substanța albă A. Rădăcinile superioare
termice formează un tract, aflat în cordonul
D. Cornul anterior B. Rădăcinile senzitive
anterior al substanţei albe
E. Canalul central C. Rădăcinile anterioare
D. Fibrele descendente din ariile motorii ale
D. Rădăcinile posterioare
cortexului cerebral trec prin cordoanele lateral şi
CM. În substanţa albă a măduvei există căi: E. Septul median posterior
A. Scurte, de legătură anterior ale substanţei albe
B. Descendente, motorii E. Prin cordoanele posterioare nu trec fibre CM. Nervul spinal conține fibre nervoase:
C. Ascendente, senzitive descendente A. Somatomotore
D. Ascendente, nespecifice B. Senzitive
E. Intersegmentare CM. Fibrele care formează cordoanele C. Asociative scurte
posterioare ale măduvei spinării: D. Asociative lungi
CS. În cordonul medular dorsal se găsesc A. Reprezintă în special prelungirile E. Comisurale
fasciculele: centrale ale neuronilor, corpii celulari ai cărora
se află în ganglionii spinali
A. Rubrospinal
B. Spinocerebeloase B. Sunt apofizele centrale ale neuronilor,
prelungirile periferice ale cărora se termină în
C. Corticospinale
epidermis
CM. Substanța cenușie a medulei spinale CM. Substanța cenușie a coarnelor CM. Rădăcinile nervilor spinali se
formează: posterioare conține: localizează la nivelul:
A. Coloanele ventrale A. Substanța gelatinoasă A. Șanțului median posterior
B. Cordoanele laterale B. Nucleul toracic B. Șanțului transversal
C. Coloanele posterioare C. Nucleul lombar C. Șanțului lateral anterior
D. Cordoane posterioare D.Zona marginală D. Șanțului lateral caudal
E. Cordoanele ventrale E. Nucleul simpatic E. Șanțului lateral dorsal

CM. În secțiune transversală substanța CM. Coarnele laterale ale CM. Cordonul lateral al măduvei spinării
cenușie a măduvei spinării prezintă: substanței cenușii a medulei
conține:
A. Coarnele posterioare spinale conțin nuclei:
A. Motori A. Tractul spinocerebelos ventral
B. Coarnele inferioare B. Tractul corticospinal ventral
B. Senzitivi
C. Ganglionii spinali C. Tractul spinotalamic ventral
C. Vegetativi simpatici
D. Coarnele ventrale D. Tractul spinocerebelos dorsal
D. Vegetativi parasimpatici
E. Plexul coroid E. Tractul rubrospinal
E. Laterali
CM. Pe o secțiune transversală a măduvei
CM. Cordonul lateral al medulei spinale este CM. Cordonul posterior al medulei spinale
spinării se disting:
constituit din: este constituit din:
A. Substanța albă
A. Fasciculul gracil (Goll) A. Tractul spinocerebelos dorsal
B. Substanța neagră B. Fasciculul gracil (Goll)
B. Tractul corticospinal ventral
C. Canalul central C. Tractul corticospinal
C. Tractul spinocerebelos ventral
D. Apeductul cerebral D. Fasciculul cuneat (Burdach)
D. Tractul rubrospinal
E. Cisterna terminală E. Tractul spinotalamic
E. Tractul spinotalamic lateral
CM. Porțiunea toracolombară a
CM. Coarnele anterioare ale substanței
CM. Cordonul lateral al substanței albe a medulei spinale este constituită din
cenușii din măduva spinării conțin
măduvei spinării conține căi conductoare: segmentele:
nucleii:
A. Comisurale A. T1 – T12
A. Toracic
B. Ascendente B. L1 – L4
B. Anterolateral si posterolateral
C. Eferente C. S1 – S4
C. Cordonului posterior
D. Descendente
D. Central D. L1 – L6
E. Spinobulbare
E. Anteromedial şi posteromedial E. L1 – L5
CM. Cordonul ventral al medulei spinale este CM. Învelișurile măduvei spinării sunt: E. Subarahnoidian
constituit din: A. Pahimeningele
A. Tractul corticospinal anterior B. Teaca Henle CM. Factorii de fixare a sacului meningeal in
B. Fasciculul cuneat (Burdach) C. Teaca mielinică canalul vertebral sunt:
C. Tractul corticospinal lateral D. Arahnoida A. Țesutul celulo-adipos și plexurile
D. Tractul spinocerebelos dorsal E. Pia mater venoase din spațiul epidural
E. Tractul spinotalamic anterior B. Ligamentele meningeovertebral anterior,
CM. Leptomeningele include: lateral, posterior
CM. Cordonul anterior al măduvei spinării A. Dura mater C. Ligamentele denticulate
conține tracturile: B. Arahnoida D. Concreșterea durei mater cu periostul
A. Spinotalamic lateral C. Tunica fibroasă orificiilor intervertebrale
B. Spinotalamic ventral D. Pia mater E. Presiunea mărită în canalul vertebral
C. Corticospinal ventral E. Intima
D. Corticospinal lateral CM. Măduva spinării se fixează în sacul
E. Corticonuclear CM. Lichidul cefalorahidian se conține în: meningeal prin:
A. Ventriculul terminal al măduvei spinării A. Ligamentele denticulate
CM. Cordonul ventral al substanței B. Spațiul epidural B. Septul longitudinal posterior ce unește pia
albe a medulei spinale conține
C. Spațiul subarahnoidian mater cu arahnoida în plan sagital
tracturile:
A. Corticospinal anterior D. Cisterna lombară C. Țesutul celulo-adipos si plexul venos al
B. Spinocerebelos ventral E. Fundul de sac dural spațiului epidural
C. Spinotalamic ventral D. Existenţa spațiului subarahnoidian
D. Corticospinal lateral CM. Medula spinală este învelită de: E. Presiunea negativă din canalul vertebral
E. Rubrospinal A. Tunica musculară
B. Dura mater Bulbul rahidian, puntea, cerebelul –
CM. Cordonul lateral al măduvei spinării C. Tunica fibroasă conformație externă, structură.
conține tracturile: D. Pia mater
A. Corticonuclear E. Arahnoidă CS. Sunt situați în bulb nucleii, CU
B. Corticospinal ventral EXCEPŢIA:
C. Spinocerebelos dorsal CM. Spaţiile intermeningiene ale măduvei A. Ambiguu
D. Spinocerebelos ventral spinării sunt: B. Dorsal al nervului X
E. Rubrospinal A. Epicranian C. Gracilis
B. Epidural D. Salivator inferior
C. Subdural E. Interpus
D. Arahnoidian
 CS. Nucleul motor al unuia din
CS. Nucleul motor al unuia următorii nervi cranieni se află CS. Care dintre următorii nuclei nu ţine de
din următorii nervi cranieni în punte: rombencefal?
se află în bulb: A. XI A. Nucleus fastigii
A. VI B. X B. Nucleus gracilis
B. IX C. IX C. Nucleul olivar inferior
C. VII D. VI D. Nucleii nervului vag
D. V E. XII E. Nucleul oculomotor accesoriu
E. III
CS. Nucleii senzitivi ai unuia din
CM. Limitele bulbului rahidian se află la
CS. Nucleul senzitiv al unuia din următorii nervi cranieni se află numai
în punte: nivelul:
următorii nervi cranieni se află în bulb:
A. VII A. Coliculilor superiori ai lamei cvadrigemene
A. XI
B. X B. Marginii inferioare a punții
B. III
C. IX C. Adeziunii intertalamice
C. V
D. V D. Orificiului occipital mare
D. XII
E. VIII E. Orificiului vertebrei C1
E. VI

CS. Axonii neuronilor din nucleul ambiguu CM. Bulbul rahidian prezintă următoarele
CS.Striaţiile acustice reprezintă axonii
inervează muşchii: formațiuni:
neuronilor situaţi în:
A. Limbii A. Pedunculi cerebrali
A. Nucleul cohlear dorsal
B. Extrinseci ai globului ocular B. Piramidele bulbare
B. Nucleul cohlear ventral
C. Laringelui C. Tuberculi cuneaţi
C. Corpul geniculat medial
D. Pavilionului urechii D. Tuberculi mamilari
D. Corpul geniculat lateral
E. Masticatori E. Olivele
E. Cortexul temporal
CS. În nucleul CM. Medula oblongată prezintă la exterior:
CS. Puntea face parte din:
ambiguu au originea A. Șanțuri laterale
A.Prosencephalon fibrele motorii ale
B.Myelencephalon B. Șanțul terminal
nervilor:
C.Metencephalon C. Fisura longitudinală
A. V, VI, VII
D.Mesencephalon B. III, VI, VII D. Tuberculul cuneat
E. Toate false C. O, IX, X E. Piramidele
D. IX, X, XI
E. V, VII, IX
CM. În bulbul rahidian se localizează centrii: CM. Nucleul cohlear dorsal e conectat în E. Motor al nervului trigemen
A. Olfactiv special la:
B. Vizual A. Nucleul vestibular superior
C. Respirației B. Talamus CS. Care dintre nervii cranieni
D. Acustic C. Formaţia reticulată apare din encefal între
piramidă şi olivă?
E. Circulației sangvine D. Nucleii corpului trapezoid
A. Abducens
E. Nucleii lemniscului lateral B. Trigemen
CM. În bulb se află nucleii motori
C. Accesor
de origine ai următorilor nervi CM. Piramidele bulbului rahidian:
cranieni: D. Hipoglos
A. Se află medial de rădăcinile nervului E. Glosofaringian
A. XI
hipoglos
B. V
B. Se află medial de olive CM. Puntea:
C. X
C. Constau în special din fibre descendente A. Conţine nuclei, prelungirile neuronilor
D. IX
E. XII D. Constau din fibre care toate se încrucişează cărora pornesc spre cerebel
în bulb B. Conţine nuclei care leagă cortexul cerebral
CM. În bulb se află nucleii senzitivi ai E. Constau din fibre care reprezintă axonii cu cortexul cerebelos
nervilor cranieni: neuronilor situaţi în gyrus precentralis C. Este situată pe clivus
A. X D. Se află anterior de artera bazilară
B. IX CM. La medulla oblongata: E. Se află superior faţă de emergenţa nervului
C. VII A. Oliva se află între piramidă şi pedunculul facial
D. V cerebelos inferior
E. XII B. Nervul vag porneşte între piramidă şi olivă CM. Puntea:
C. Decusaţia piramidală are loc în şanţul A. Prin marginea sa superioară porneşte
CM. În bulb, pe linia mediană, se găsesc median posterior nervul trigemen
nucleii: D.Tuberculum gracilе se află posterior în B. Conţine în partea sa anterioară (bazilară)
A. Ambiguu imediată apropiere de linia mediană nucleii proprii
B. Nervului hipoglos E. Nucleul spinal al nervului trigemen se află C. Conţine în partea sa anterioară tracturile
C. Dorsal al vagului dorsolateral corticospinale (piramidale)
D.Raphe magnus D. E legată de cerebel prin pedunculii
E.Raphe pontis CM. În medulla oblongata se află nucleii: cerebeloşi superiori
A. Salivator inferior
E. Conţine continuarea lemniscului medial
B. Salivator superior
C. Ambiguu
D. Ai tractului solitar
CM. Următorii nuclei se află în punte:
A. Motor al nervului facial
B. Oculomotor
C. Spinal sau descendent al nervului trigemen
D. Abducens
E. Salivator inferior
CS. În punte se află următorii nuclei,
EXCEPTÂND nucleul:
A. Motor al nervului VI
B. Senzitivi ai nervului VIII
C. Senzitiv al nervului V
D. Salivator superior
E. Salivator inferior
CM. Lemniscul medial:
A. E format din fibre care emerg în special
din nucleii gracilis şi cuneatus din partea sa
B. Reprezintă o parte din calea
proprioceptivă spre cortexul cerebral
C. Formează o bandeletă de fibre situată în
punte deasupra corpului trapezoid
D. Formează o bandeletă de fibre situată în
bulb în sens anteroposterior
E. Se termină în nucleul anterior al talamusului
CS. Cerebelul este situat:
A. În etajul superior al cutiei craniene,
înaintea trunchiului cerebral
B. În etajul mediu al cutiei craniene,
înaintea trunchiului cerebral
C. În etajul inferior al cutiei craniene,
înaintea trunchiului cerebral D. În etajul
inferior al cutiei craniene, înapoia trunchiului C. Trei perechi de pedunculi cerebeloşi
cerebral formaţi din trei straturi celulare dintre care cel
E. În etajul superior al cutiei craniene, înapoia mai important este cel mijlociu al celulelor
trunchiului cerebral Purkinje
D. Trei perechi de pedunculi cerebeloşi
formaţi din substanţa cenuşie la suprafaţă şi albă
CS. Cerebelul este alcătuit din:
în interior
A.O parte anterioară – paleocerebel, una
posterioară – neocerebel, unite prin cea mijlocie E. Cele trei perechi de pedunculi cerebeloşi
– arhicerebel alcătuiţi din fibre aferente şi eferente îl leagă de
B. O parte anterioară – neocerebel, una bulb, punte şi mezencefal
posterioară – paleocerebel, unite printr-o parte
mijlocie – arhicerebel CS. Cerebelul este legat de bulb prin:
C. O parte anterioară şi una posterioară – A. Fibre aferente
emisfere cerebeloase – unite printr-o parte B. Fibre eferente
mijlocie C. Pedunculii cerebeloşi mijlocii
– vermis D. Pedunculii cerebeloşi inferiori
D. Două părţi laterale – emisfere E. Pedunculii cerebeloşi superiori
cerebeloase, unite printr-o parte mediană –
lobulul floculonodular
CS. Cerebelul este alcătuit din substanţa
E. Trunchi și emisfere cenuşie şi substanţa albă dispuse astfel:
A. Substanţa albă la suprafaţă-scoarţa
CS. Lobul floculonodular aparţine:
cerebeloasă, substanţa cenuşie la interior-nucleii
A. Vermisului
cerebeloşi
B. Emisferelor cerebeloase
C. Paleocerebelului B. Substanţa cenuşie la suprafaţă-scoarţa
D. Neocerebelului cerebeloasă şi substanţa albă la interior-nucleii
E. Arhicerebelului cerebeloşi
C. Substanţa cenuşie la suprafaţă-scoarţa
CS. Cerebelul este legat de trunchiul cerebral cerebeloasă şi la interior-nucleii cerebeloşi cu
prin: substanţa albă
A. Trei perechi de pedunculi cerebrali care îl D. Substanţa albă la periferie-scoarţa
leagă de bulb, punte şi mezencefal cerebeloasă şi la interior-nucleii cerebeloşi,
B. Fibre eferente şi aferente grupate în trei substanţa cenuşie la interior între scoarţă şi
perechi de pedunculi cerebrali nuclei
E. Trei straturi alternative, cel mai important CS. Cerebelul se unește cu segmentele B. Inferior – mediu – superior
fiind cel mijlociu, al celulelor Purkinje adiacente ale encefalului prin: C. Superior – inferior – mediu
A. Pedunculii cerebrali D. Mediu – inferior – superior
CS. Scoarţa cerebeloasă este alcătuită din: B. Pedunculii cerebeloși E. Superior – mediu – inferior
A. Fibre cu origine corticală C. Emisferele cerebeloase
B. Stratul celulelor Purkinje D. Vermisul cerebelului CM. Cerebelul prezintă următoarele
C. Fibre cu origine medulară E. Capsula internă formațiuni:
D. Trei straturi celulare A.Emisfere cerebeloase
E. Fibre comisurale CS. Pedunculii cerebeloși superiori leagă B. Pedunculi cerebeloși
cerebelul cu: C. Pedunculi cerebrali
CS. Fibrele de asociaţie ale cerebelului fac A. Diencefalul D. Vermisul
legătura între: B. Mielencefalul E. Șanțul bazilar
A. Cerebel şi măduvă C. Mezencefalul
B. Cerebel şi trunchiul cerebral D. Prozencefalul CS. Cerebelul trimite eferenţe la
C. Cerebel şi talamus E. Puntea următoarele formaţiuni,
EXCEPTÂND:
D. Cerebel şi scoarţa cerebrală A. Talamusul
E. Cortexul cerebelos al foliilor vecine CS. Pedunculii cerebeloși inferiori leagă
cerebelul cu: B. Nucleul roşu
A. Medula spinală C. Tuberul cenușiu
CS. Cerebelul primeşte în special aferenţe:
A. Tactile B. Puntea D. Formaţia reticulată
B. Interoceptive C. Mielencefalul E. Nucleii vestibulari
C. Proprioceptive D. Mezencefalul
D. Toate tipurile de sensibilitate E. Emisferele cerebrale CS. În pedunculii cerebeloşi superiori se
găsesc următoarele căi, EXCEPTÂND:
E. Termice şi doloroase
CS. Pedunculii mijlocii leagă cerebelul cu: A. Tractul spinocerebelos ventral
A. Substanța neagră B.Tractul spinocerebelos dorsal
CS. De la cerebel pornesc eferenţe spre:
B. Nucleul Iacubovici C. Fibrele cerebelorubrale
A. Epitalamus
C. Bulbul rahidian D. Fibrele cerebelotalamice
B.Oliva inferioară
D. Puntea Varolio E. Fibrele cerebeloreticulare
C. Hipotalamus
D. Bulbul rahidian E. Creierul intermediar
CS. Cerebelul include următorii lobi:
E. Globul palid
CS. De la medial spre lateral pedunculii A.Câte 2 laterali de fiecare parte (anterior-
cerebeloşi sunt situaţi în ordinea paleocerebel, posterior-neocerebel) uniţi
următoare: printr-o porţiune mediană-vermis
A. Mediu – superior – inferior
B. 2 laterali-emisfere cerebeloase, uniţi cu o CM. Spre cerebel sosesc fibre de la: D. În pedunculii cerebeloşi
formaţiune mediană-lobul floculonodular A. Talamus E. În pedunculul flocular
C. Anterior-paleocerebel, posterior-neocerebel B. Bulbul rahidian
şi lobul floculonodular-arhicerebel C. Nucleii bazali CM. În componenţa cerebelului intră:
D.Câte 2 laterali de fiecare parte (cei anteriori D. Puntea lui Varolio A. Emisferele cerebeloase
formând paleocerebelul, cei E. Piramidele bulbare B. Vermisul cerebelos
posteriorineocerebelul), uniţi prin vermis şi C. Lobul floculonodular
lobul floculo-nodular CM. Spre cerebel sosesc fibre (aferenţe) de D. Pedunculii cerebrali
E. Anterior-paleocerebel, mijlociu-vermis, la: E. Istmul rombencefalic
superior-lobul floculonodular A. Scoarţa cerebrală
B. Diencefal CM. Cerebelul este situat:
C. Trunchiul cerebral A. În etajul inferior al cutiei craniene
CM. Substanța cenușie a cerebelului D. Nucleii bazali B. În continuarea pedunculilor cerebrali
formează: E. Olivă C. Înapoia trunchiului cerebral
A. Cortexul cerebral D. În etajul anterior al cutiei craniene
B. Nuclei bazali CM. De la cerebel pornesc fibre eferente E. În spaţiul intradural
C. Cortexul cerebelos spre:
D. Nucleul roşu A. Puntea lui Varolio CM. Pedunculii cerebeloşi superiori:
E. Nuclei cerebeloşi B. Pedunculii cerebrali A.Conţin fibre ale tractului spinocerebelos
C. Coliculii qvadrigemeni posterior
CM. Spre cerebel trec fibre de la: D. Nucleii bazali B. Conţin fibre ale tractului spinocerebelos
A. Măduva spinării E. Coarnele anterioare ale măduvei spinării ventral
B. Trunchiul cerebral C. Conţin fibre ale tractului cerebelotegmental
C. Scoarţa cerebrală CM. De la cerebel pornesc eferenţe spre:
D. Conţin fibre care se încrucişează în
D. Talamus A. Măduva spinării mezencefal
E.Hipotalamus B. Bulbul rahidian E. Conţin fibre care pornesc spre thalamus
C. Mezencefal
CM. Din nucleii cerebeloși fac parte: D. Talamus CM. Cerebelul:
E. Corpul striat
A. Nucleul emboliform A. Prin pedunculii cerebeloşi inferiori primeşte
B. Nucleul roșu fibre asociate cu propriocepţia
CM. Substanţa cenuşie a cerebelului se
C. Nucleul dințat B. Are conexiuni cu lobul frontal prin
localizează:
D. Substanța neagră pedunculul cerebelos superior şi talamus
A.În cortex
E. Nucleul globos C. Nu conţine altă substanţă cenuşie decât cea
B. Reticular în toate componentele
din cortexul cerebelos
C. În nucleii cerebeloşi
D. Cortexul lui are o structură uniformă CS. Apeductul Sylvius face legătura între: C. Apertura mediană
E. Primeşte fibre de la nucleul olivar mai ales A. Ventriculul IV şi canalul ependimar D. Orificiile interventriculare
din partea sa B. Ventriculul IV şi spaţiul subarahnoidian E. Apeductul cerebral
C. Ventriculele laterale şi ventriculul III
Fosa romboidă, istmul, mezencefalul – D. Ventriculele III şi IV CM. Ventriculul cerebral IV
conformație externă, structură. E. Ambele ventricule laterale comunică cu spațiul
Ventriculul IV – pereți, comunicări. subarahnoidian prin:
A. Apeductul Silvius
Formațiunea reticulară. CS. Nucleii tractului solitar sunt comuni B. Orificiile Luschka
pentru nervii: C. Orificiile Monro
CS. Ventriculul cerebral IV prezintă A.V - VI - VII D. Orificiul Magendie
cavitatea: B. VII - VIII - IX E. Canalul central
A. Prozencefalului C. VII - IX - X
B. Mezencefalului D. IX - X - XI
CM. Ventriculul cerebral IV comunică cu
C. Rombencefalului E. X - XI – XII
spațiul subarahnoidian prin:
D. Diencefalului A.Apertura mediană
E. Emisferelor cerebrale CS. Stâlpul cerebral conţine:
B. Apertura piriformă
A. Lemniscul medial
C. Orificiile interventriculare
CS. Ventriculul IV al encefalului comunică B. Fibre frontopontine
D. Aperturile laterale
cu ventriculul III prin: C. Tracturile spinotalamice
E. Apeductul cerebral
A. Canalul central D. Lemniscul lateral
B. Apertura mediană E. Fasciculul rubrospinal
CM. Ventriculul IV al encefalului conține:
C. Aperturile laterale
A. Lichid seros
D. Apeductul creierului CM. Ventriculul IV al encefalului comunica
B. Lichid tisular
E.Orificiile interventriculare cu:
C. Plexul coroid
A. Spațiul subdural
D. Plexuri venoase
CS. Din ventriculul IV LCR trece în spaţiul B. Spațiul subarahnoidian E. Lichid cefalorahidian
subarahnoidian prin: C. Canalul central al medulei spinale
A. Apeductul Sylvius D. Ventriculele laterale
CM. Pereții ventriculului IV se constituie
B. Orificiul Magendie E. Ventriculul III
din:
C. Orificiile Monro
A.Vălul medular superior
D. Plexurile coroide ale ventriculului IV CM. Comunicările ventriculului IV se
B. Fosa romboidă
E. Nimic din cele menţionate realizează prin:
C. Fastigiu
A.Apertura piriformă
D. Vălul medular inferior
B. Aperturile laterale
E. Pedunculii cerebeloși inferiori
 CM. Nucleii senzitivi ai nervului trigemen
CM. Tavanul ventriculului IV se formează CM. In trigonul superior al fosei romboide sunt:
din: substanța cenușie formează nucleii nervilor A. Talamic
A.Pedunculii cerebrali cranieni: B.Spinal
B. Pedunculii cerebeloși superiori A. IV C. Principal (pontin)
C. Vălul medular inferior B. VI D. Ambiguu
D. Vălul medular superior C. VII E.Mezencefalic
E. Piramidele bulbare D. VIII
E. XI CM. Nervul facial este reprezentat la nivelul
CM. Pe planşeul ventriculului IV: fosei romboide de nucleii:
A. Trigonum nervi vagi se află în unghiul CM. In trigonul inferior al fosei A. Visceromotor
romboide se localizează nucleii nervilor B. Salivator superior
inferior în imediată apropiere de linia mediană
cranieni: C. Salivator inferior
B. Coliculul facial se află lângă linia A. IV
mediană în jumătatea superioară D. Motor
B. IX
C. Aria vestibulară se află în unghiul lateral E. Pontin
C. VI
D. Trigonum nervi hypoglossi se află D. X CM. Nucleii salivatori
lateral de trigonum nervi vagi E. XI superior și inferior aparțin
E. Nucleul nervului abducens se află la nivelul nervilor cranieni:
coliculului facial CM.În triunghiul inferior al fosei romboide A. V
substanța cenușie formează nucleii nervilor B. VII
CM. Fosa romboidă este constituită de: cranieni: C. VIII
A. Vermisul cerebelos A. V D. IX
B. Puntea Varolio B. IX E. X
C. Pedunculii cerebrali C. XII
D. Faţa dorsală a bulbului rahidian D. X CM. Nucleii vegetativi ai fosei romboide
E. Faţa anterioară a medulei oblongate E. VIII sunt:
CM. In trigonul superior al fosei A. Al tractului mezencefalic
romboide se localizează nucleii nervilor CM. Nervul trigemen are în fosa romboidă B. Salivator superior
cranieni: nucleii: C. Dorsal al nervului vag
A. III A. Visceromotor D. Ventrolateral
B. V B. Principal (pontin) E. Lacrimal
C. VII C.Mezencefalic
D. IX D. Motor
E. XI E. Al tractului solitar
CM. Nervul glosofaringian are în fosa CM. Nucleii tractului solitar aparțin nervilor CS. Nucleul senzitiv al unuia din
romboidă nucleii: cranieni: următorii nervi cranieni se află în
A. Dorsal A. V mezencefal:
B. Ambiguu B. VII A. IX
C.Spinal C. VIII B. VII
D. Ai tractului solitar D. IX C. V
E. Salivator inferior E. XI D. VIII
E. X
CM. Perechea VIII de nervi cranieni are în CS. Care dintre următorii nuclei nu ţin de
fosa romboidă nucleii: rombencefal? CS. Următoarele perechi de nervi cranieni
A. Cohlear ventral A. Nucleus fastigii aparţin trunchiului cerebral,CU
B. Cohlear dorsal B. Nucleus gracilis EXCEPŢIA:
C. Vestibular medial C. Nucleul olivar inferior A. III
D. Vestibular central D. Nucleul roşu B. V
E. Vestibular lateral E. Nucleii nervului vag C. XII
D. IV
CM. Nervul vag este reprezentat la nivelul CS. Tectul mezencefalului este reprezentat E. I
fosei romboide de nucleii: de:
CS. Nucleus ruber este localizat în mezencefal
A. Pontin A. Corpii geniculaţi laterali
B. Ai tractului solitar la nivelul:
B. Coliculii superiori
A. Coliculului inferior
C. Ambiguu C. Lama cvadrigemenă
D. Dorsal B. Coliculului superior
D. Tuberculii mamilari
E. Spinal C. Ambilor coliculi
E. Coliculii inferiori
D. Joncţiunii pontomezencefalice
CS.Nucleul ambiguu aparține nervilor CS. Nucleul motor al unuia din E. C + D
cranieni: următorii nervi cranieni se află în
A. III - IV mezencefal: CS. Care din structurile următoare
A. X nu sunt localizate în pedunculii
B. VII - IX
B. VI cerebrali? A. Nucleul oculomotor
C. IX – X B.Substantia nigra
D. IX – XII C. V
D. VII C. Coliculii superiori
E. X - XI D.Tegmentum
E. III
E. Nimic din cele menţionate
CM. Mezencefalul este constituit din: CM. În mezencefal se află structurile: CM. Fosa interpedunculară:
A. Mielencefal A. Substantia nigra A. Conţine substanţa perforată posterioară
B. Tect B. Coliculii superiori B. Reprezintă locul prin care apare nervul
C. Metencefal C. Nucleul motor al nervului trigemen abducens (VI)
D. Pedunculii cerebrali D. Nucleul nervului abducens C. Este delimitată lateral de pedunculii
E. Pedunculii cerebeloşi superiori E. Decusaţia pedunculilor cerebeloşi superiori cerebeloşi superiori
(Wernekink) D. Este o parte a mezencefalului
CM. Pe o secțiune transversală pedunculii E. Este parte a diencefalului
cerebrali prezintă: CM. În mezencefal sunt localizate
A. Vârful pedunculului formaţiunile: Diencefalul – componente, conformație
B. Tegmentul mezencefalic A. Lemniscul medial externă, structură.
C. Baza pedunculului B. Fibrele frontopontine Ventriculul III – pereți, comunicări.
D. Masele laterale C. Lemniscul lateral Epifiza și hipofiza – structură, rol funcțional.
E. Substanța neagră D. Nucleul roşu
E. Corpul geniculat medial CS. Diencefalul este situat:
CM. Substanța cenușie a A. Deasupra cerebelului şi sub emisferele
mezencefalului este CM. În mezencefal se află structurile: cerebrale
organizată sub aspect de: A. Nucleii nervului oculomotor
A. Nucleu caudat B. Deasupra trunchiului cerebral şi sub cerebel
B. Tractul tectospinal C. În continuarea trunchiului cerebral şi sub
B. Nucleu roșu C. Fasciculul longitudinal medial
C. Nucleu ambiguu emisferele cerebrale
D. Nucleul salivator superior
D. Nuclei vegetativi simpatici D. Deasupra măduvei spinării şi sub emisferele
E. Nucleii tractului solitar
E. Nuclei ai nervilor cranieni III şi IV cerebrale
E. Sub emisferele cerebrale şi înaintea
CM. Care din structurile următoare
CM. Pedunculii cerebrali: trunchiului cerebral
nu sunt localizate în pedunculii
A. Sunt parte a mezencefalului cerebrali?
B. Se află medial de nervul trohlear A. Nucleul oculomotor CS. Diencefalul este format din:
C. Prin partea anterioară sunt traversaţi de B.Substantia nigra A. Talamus, metatalamus, hipotalamus
artera cerebrală medie C. Coliculii superiori B. Talamus, epitalamus, hipotalamus,
D. Conţin în partea lor bazilară fibre D.Tegmentum neurohipofiză
descendente corticospinale E.Coliculii inferiori C. Talamus, metatalamus, hipofiză,
hipotalamus
E. Prin partea lor anterioară trece nervul optic
D. Talamus, metatalamus, epitalamus,
hipotalamus, subtalamus
E. Talamus, corpi geniculaţi, epifiză, E. Pulvinarul C. Este delimitată lateral de pedunculii
hipotalamus cerebrali
CS. Nucleii anteriori ai hipotalamusului au D. Este acoperită de lamina terminalis
CS. Care din următoarele formaţiuni se rol în: E. C + B
dezvoltă din diencefal? A. Secreţia de hormoni ce se depozitează în
A. Lobul posterior al pituitarei adenohipofiză CS. Statinele şi liberinele sunt produse ale:
B. Corpul trapezoid B. Secreţia de hormoni ce se depozitează în A. Magnocelularei sau celulelor colinergice
C. Genu corporis callosi neurohipofiză B. Parvocelularei sau celulelor adrenergice
D.Hipocampul C. Integrarea simpatică C. Nucleilor ariei hipotalamice laterale
E. Toate cele menţionate D. Secretă hormoni gonadotropi D. Corpilor mamilari
E. Coordonarea funcţiilor sexuale E. Corpilor geniculati medial si lateral
CS. Următoarele căi ascendente au releu
talamic, EXCEPTÂND: CS. Hipotalamusul este controlat de: CS. Hipotalamusul reprezintă partea
A. Calea sensibilităţii tactile epicritice A. Talamus diencefalului:
B. Calea olfactivă B. Trunchiul cerebral A. Ventrală
C.Calea sensibilităţii proprioceptive conştiente C. Cerebel B. Dorsală
D. Calea sensibilităţii gustative D. Scoarţa emisferelor cerebrale C. Antero-superioară
E. Calea sensibilităţii tactile protopatice E. Nucleii bazali D. Postero-inferioară
E. Laterală
CS. Au releu diencefalic CS. Nucleii din aria hipotalamică dorsală au
următoarele căi senzoriale, rol de: CS. Subtalamusul este localizat:
EXCEPTÂND: A. Integrare simpatică A. Medial de talamus şi dorsal de hipotalamus
A. Calea olfactivă B. Integrare parasimpatică termoreglatoare B. Ventral de talamus şi lateral de hipotalamus
B. Calea auditivă C. Control al activităţii secretorii ai C. Medial de hipotalamus
D. Anterior de lamina terminalis
C. Calea gustativă hipofizei anterioare
D. Calea optică D. Secreţie a hormonilor ce se depozitează E. Lateral de capsula internă
E. Calea sensibilităţii tactile epicritice în hipofiza posterioară
E. Toate false CS. Care din structurile următoare se
dezvoltă din telencefal?
CS. Care dintre următoarele structuri este
CS. Substanţa perforată posterioară: A. Area Broca, insula, nucleul septal
parte a epitalamusului?
A. Stria terminalis A. Se află între striile olfactive medială şi B. Bulbul cornului posterior, lamina terminalis,
B. Stria medularis thalami laterală hipofiza
C. Fornixul B. Se află înaintea infundibulului C. Brachium inferior, nucleus ruber, gyrus
cinguli
D. Comissura posterior
D. A + B
E. Nimic din cele de mai sus CM. Regiunea talamică a creierului CM. Talamusul:
intermediar include: A. E separat de nucleul lentiform prin braţul
CS. Prin orificiile Monro comunică: A. Hipotalamusul anterior al capsulei interne
A. Plexurile coroide cu ventriculul III B. Metatalamusul B. Formează o parte din peretele lateral al
B. Ventriculele laterale cu ventriculul III C. Metencefalul ventriculului III
C. Ventriculele III şi V D. Talamusul C. Din partea lui posterioară se află orificiul
D. Ventriculul IV cu spaţiul subarahnoidian E. Epitalamusul interventricular
E. Ventriculele laterale cu ventriculul IV D. E situat inferior de corpul fornixului
CM. Talamusul E. Are o faţă superioară care este parte a
prezintă următoarele
CS. Plafonul ventriculului III este format de: planşeului ventriculului lateral
formațiuni
A. Fornix
morfologice:
B. Corpus callosum A. Aripile CM. Nucleii talamusului prezintă, sub aspect
C. Ependimă B. Pulvinarul funcțional:
D. Pânza coroidă C. Pedunculii cerebrali A. Centri subcorticali motori
E. Toate de mai sus D. Tuberculul anterior B. Centri vegetativi
E. Feţele medială şi superioară C. Relee ale cailor conductoare senzitive
CS. Tela choroidea a ventriculului III: D. Centri subcorticali senzitivi
A. Constă dintr-un strat dublu de pia CM. Substanța cenușie a E. Centri subcorticali senzoriali
B. Formează planşeul ventriculului III talamusului este organizată sub
C. Constă dintr-un strat dublu de ependimă aspect de nuclei: CM. Metatalamusul este constituit din:
A. Dorso-laterali A. Corpii geniculaţi laterali
D. Se află între corpul calos şi fornix
B. Anteriori si posteriori B. Coliculii superiori
E. Se continuă în cornul posterior al C. Inferiori
ventriculului lateral C. Corpul calos
D. Ventrolaterali D. Corpii geniculaţi mediali
E. Mediali E. Genunchiul capsulei interne
CM. Diencefalul este constituit din:
A. Lama cvadrigemenă CM.Striile medulară și terminală:
B. Regiunea talamică CM. Metatalamusul este format din:
A. Leagă amigdala cu area subcallosa A. Corpul geniculat lateral
C. Ventriculul IV
B. Leagă nucleul habenular cu area septalis B. Epifiză
D. Hipotalamus
C. Leagă bulbul rahidian cu talamusul C. Corpul geniculat medial
E. Ventriculul III
D. Trece împreună cu vena talamostriată D. Hipofiză
printre nucleul caudat şi talamus E. Pulvinar
E. Leagă nucleul habenular cu nucleul caudat
CM. Epitalamusul este format din: CM. Hipotalamusul este format din: CM. Hipotalamusul este un centru de
A. Epifiză A. Zonele periventriculară, medială şi integrare a:
B. Hipofiză laterală A. Sistemului limbic
C. Nucleul în care se închid reflexe olfactico- B. Două perechi de corpi geniculaţi B. Formației reticulare
somatice C. Nuclei anteriori, mijlocii, posteriori C. Sistemului nervos parasimpatic
D. Corpi geniculaţi D. Ariile rostrală, dorsală, intermediară, D. Sistemului nervos simpatic
E. Habenulă laterală, posterioară E. Glandelor endocrine
E. Nuclei de asociaţie
CM. Epitalamusul înglobează formațiunile: CM. In componenţa hipotalamusului intră:
A. Hipofiza CS. Hipotalamusul reglează activitatea A. Tractul olfactiv
B. Epifiza glandelor endocrine prin intermediul: B. Tractul optic
C. Comisura cerebrală anterioară A. Scoarţei cerebrale C. Chiasma optică
D. Habenulele B. Trunchiului cerebral D. Tuber cinereum şi infundibulum
E. Comisura habenulară C. Conexiunilor cu talamusul E. Corpii mamilari
D. Conexiunilor cu hipofiza
CM. Sub aspect funcțional centrii nervoși ai E. Conexiunilor directe cu glandele endocrine CM. Tractul optic:
metatalamusului prezintă: A. Conţine axonii neuronilor, corpii celulari ai
A. Centri subcorticali olfactivi CM. Din hipotalamus fac parte: cărora se află în retină
B. Centri subcorticali ai auzului A. Decusația piramidelor B. Conţine fibrenumai de la jumătăţile mediale
C. Relee ale cailor conductoare ale B. Chiasma optică ale ambelor retine
analizatorului optic C. Corpii geniculaţi C. Toate fibrele pe care le conţine se termină în
D. Centri gustativi D. Corpora mamilaria corpul geniculat medial
E. Centri vegetativi E. Tuberculul cinereu cu infundibulul şi D. Conţine fibre care formează brachium
hipofiza colliculi inferioris
CM. În componența diencefalului intră E. Conţine fibre care constituie calea aferentă a
formațiunile endocrine: CM. Celule neurosecretoare hipotalamice se reflexului pupilar
A. Corpii cromafini află în:
B. Glanda pineală A. Nucleul paraventricular CM. Chiasma optică:
C. Hipofiza B. Nucleul supraoptic A. Se află anterior de tija hipofizară
D. Epifiza C. Nucleul ventromedial B. Se află lateral de artera carotidă internă
E. Glanda pituitară D. Nucleii infundibulari C. Conţine fibre de la neuronii bipolari ai
E. Nucleii corpilor mamilari retinei
D. Conţine fibre care se termină în corpul
geniculat lateral
E. Conţine o încrucişare de fibre asociate cu D. Apeductul Silvius D. Poate fi văzută pe o secţiune frontală la
jumătăţile nazale ale ambelor retine E. Apertura mediană (Magendie) nivelul corpilor mamilari
E. Include fibrele căii olfactive
CM. Hipotalamusul: CM. Ventriculul III al encefalului conține:
A. Se extinde de la chiasma optică până la A. Plexuri venoase Emisferele cerebrale, relieful cortexului.
tija hipofizei B. Lichid cefalorahidian Localizarea funcțiilor în cortexul cerebral.
B. Funcţional i se disting trei zone, iar C. Lichid tisular Sistemul limbic.
morfologic – cinci arii D. Plexul coroid
C. Produce hormoni stocaţi în lobul E. Rețele vasculare miraculoase CS. În masa emisferei cerebrale se află:
posterior al hipofizei A.Ventriculul III B.Ventriculul IV
D. În nucleul lui supraoptic are loc CM. Ventriculul cerebral III are pereții: C.Ventriculul lateral
elaborarea oxitocinei A.Mediali D.Spatiul subarahnoidian
E. Reprezintă un centru superior de B.Laterali E.Apeductul cerebral
termoreglare C.Sagital
D.Superior CS. Faţa medială a emisferei cerebrale este
CM. Următoarele structuri fac parte din E.Inferior vascularizată de:
subtalamus: A. Artera cerebrală mijlocie
A. Nucleul subtalamic (corpul lui Luys) CM. Ventriculul trei: B. Arterele cerebrale anterioară și posterioară
B. Fasciculul lenticular A.Comunică cu ventriculele laterale prin C. Artera cerebrală posterioară
C. Fasciculul mamilotalamic orificiile interventriculare D. Trunchiul bazilar
D. Fasciculul subtalamic B.Comunică cu ventriculul IV prin apeductul E. Arterele cerebrale mijlocie şi anterioară
E. Zona incertă Sylvius
C.Comunică cu spaţiul subarahnoidian prin CS. Fisura longitudinală a creierului separă:
CM. Ventriculul cerebral III comunică cu: orificiile din plafonul lui A. Numai feţele bazale ale emisferelor
A. Spatiul subdural D.Nu are plex coroid cerebrale
B. Ventriculul IV E.Se află anterior de corpul pineal B. Lobul frontal de cel parietal
C. Spatiul subarahnoidian (direct)
C. Lobul frontal de cel temporal
D. Ventriculele laterale CS. Care dintre afirmaţiile următoarele cu D. Cele 2 emisfere cerebrale
E. Canalul central (direct) privire la comisura anterioară este falsă? E. Numai feţele convexe ale emisferelor
A. E situată în partea superioară a lamina cerebrale
CM. Căile de comunicare a ventriculului III terminalis
sunt:
B. Leagă în special lobii temporali CS. Ariile corticale sunt delimitate de:
A. Canalul central al măduvei spinării
C. Trece prin partea inferioară a nucleului A. Feţele emisferelor cerebrale
B. Aperturile laterale (Luschka)
lentiform B. Lobii emisferelor cerebrale
C. Orificiile interventriculare
C. Şanţurile interlobare CS. Lobulul cuneus aparține lobului: E. Hipotalamus
D. Girusurile corticale A.Frontal
E. Nu au o delimitare prea netă B.Occipital CM. Feţele emisferelor cerebrale prezintă:
C.Temporal A. Şanţul lateral Sylvius
CS. Cea mai voluminoasă parte a encefalului D.Insular B. Şanţul central Rolando
este reprezentată de: E.Parietal C. Girusul precentral
A. Diencefal D. Şanţul calcarin
B. Emisferele cerebeloase CM. Filogenetic scoarţei cerebrale i se E. Girusul auricular
C. Trunchiul cerebral descriu:
D. Emisferele cerebrale A. Straturi celulare receptoare CM. Filogenetic scoarţa cerebrală prezintă:
E. Ganglionii bazali B. Paleocortexul A. Paleocortexul
C. Straturi celulare efectorii B. Cortexul motor
CS. La om scoarţa cerebrală este segmentul D. Neocortexul C. Neocortexul
cel mai dezvoltat al SNC, deoarece: E. Coloane corticale D. Cortexul senzitiv
A. Este sediul ariilor corticale ale sistemelor E. Izocortexul
senzoriale CM. Neocortexul:
B. Primeşte informaţii de la toate segmentele de A. Este nou apărut filogenetic CM. Telencefalul este format din:
corp B. Are zone senzitivo-senzoriale A. Emisferele cerebeloase
C.Reglează activitatea sistemului nervos C. Are zone motorii B. Emisferele cerebrale
vegetativ D. Lipseşte în lobul occipital C. Comisura mare a creierului
D. Reprezintă segmentul superior de E.Se mai numeşte izocortex D. Puntea creierului
integrare a funcţiilor organismului E. Pedunculii cerebrali
E.Depășește ca volum substanța albă CM. Emisferele cerebrale sunt brăzdate de
şanţuri care delimitează pe feţele lor lobii: CS. Care din structurile următoare se
A. Hipocampic dezvoltă din telencefal?
CS. Anatomic feţele emisferelor cerebrale
B. Occipital A. Aria Broca, insula, septul transparent
prezintă următoarele detalii, EXCEPTÂND:
C. Precentral B. Bulbul cornului posterior, lamina terminalis,
A. Şanţurile interlobare D. Frontal hipofiza
B. Lobul frontal E.Insular C. Brachium inferior, nucleus ruber, gyrus
C. Foliile
D. Ariile corticale cinguli
CM. Emisferele cerebrale sunt unite prin: D. A + B
E. Lobul parietal A. Epitalamus E. Nimic din cele de mai sus
B. Comisura albă anterioară
C. Meninge
D. Corpul calos
CM. Emisferele creierului prezintă şanţurile: D. Parietal
A. Anterior E. Frontal CM. Gyrus precentralis:
B. Central A.Se află în lobul frontal
C. Lateral CM. Emisfera mare a creierului prezintă B. Reprezintă aria motorie a cortexului
D. Posterior polii: cerebral
E.Parieto-occipital A. Superior C. Conţine un cortex ceva mai gros decât
B. Frontal gyrus postcentralis
CM. Lobul frontal al emisferei cerebrale este C. Terminal D. În porţiunea sa inferioară conţine
delimitat de: D. Temporal conexiuni neurale cu partea inferioară a
A. Șanțul frontal superior E. Occipital corpului
B. Fisura longitudinală E. Conţine celule piramidale gigantice Betz
C. Șanțul precentral CM. Emisferele cerebrale prezintă:
D. Șanțul lateral A.Faţa dorsolaterală
CM. La partea bazală emisferele cerebrale
E.Șanțul central B. Faţa posterioară
sunt legate între ele prin:
C. Polul occipital
A.Corpul calos
CM. Emisferele mari ale encefalului prezintă D. Polul inferior
B. Comisura albă anterioară
lobii: E. Faţa medială
C. Comisura albă posterioară
A. Intraparietal
CM. Faţa medială a D.Fornixul
B. Insular
emisferei cerebrale E. Toate de mai sus
C. Temporal prezintă
D. Orbital circumvoluţiunile: CM. Emisferele cerebrale sunt legate în
E. Occipital A. Gyrus occipitotemporalis partea bazală prin următoarele formaţiuni
CM. Lobul parietal al emisferei cerebrale lateralis anatomice, EXCEPTÂND:
este delimitat de: B.Precuneus
A. Corpul calos
A. Șanțul postcentral C.Gyrus temporalis inferior
B.Fornixul
B. Șanțul lateral D.Gyrus rectus
C. Comisura albă anterioară
C. Fisura longitudinală E.Gyrus fornicatus
D. Fisura interemisferică
D. Șanțul central
CM.Gyrus fornicatus constă din: E. Comisura albă posterioară
E. Șanțul intraparietal
A. Lobulul paracentral
CM. Faţa dorsolaterală a emisferei cerebrale
CM. Emisferele cerebrale prezintă lobii: B. Circumvoluţiunea cingulară
prezintă circumvoluțiunile:
A. Superior C. Circumvoluţiunea lingvală
A.Gyrus temporalis superior
B. Lateral D. Circumvoluţiunea parahipocampală
B. Gyrus occipitotemporalis lateralis
C. Occipital E. Fornix
C. Gyrus postcentralis
D. Gyrus frontalis inferior
E. Gyrus corpori calosi
CM.Cuneus este delimitat de:
A. Șanțul corpului calos
B. Șanțul hipocampului
C. Șanțul parietooccipital
D. Pintenul de cocoş
E. Șanțul calcarin
CM. Faţa dorsolaterală a emisferei cerebrale
prezintă șanțurile:
A.Sulcus precentralis
B. Sulcus parahippocampalis
C. Sulcus frontalis lateralis
D. Sulcus intraparietalis
E. Sulcus temporalis inferior
CM. Emisfera cerebrală prezintă
pe faţa inferioară
circumvoluțiunile:
A.Gyrus rectus
B. Gyrus cinguli
C. Gyrus occipitotemporalis medialis
D. Gyri orbitales
E. Lobulus paracentralis
CM.Precuneus este delimitat de:
A. Sulcus intraparietalis
B. Sulcus cinguli
C. Sulcus calcarinus
D. Sulcus parietooccipitalis
E. Sulcus hippocampi
CM. Emisfera cerebrală prezintă pe faţa
medială circumvoluțiuni:
A.Lobulus paracentralis
B. Lobulus parietalis inferior
C. Cuneus
D. Gyrus frontalis superior
E. Gyrus postcentralis
CM. Emisfera cerebrală prezintă pe faţa
dorsolaterală circumvoluțiunile:
A. Lobulus paracentralis
B.Lobulus parietalis superior
C.Gyrus angularis
D.Gyrus parahippocampalis
E.Gyrus frontalis superior
CS. Centrul cortical al stereognoziei se
localizează în:
A. Lobulul paracentral
B. Circumvoluțiunea centrală posterioară
C. Lobulul parietal superior
D. Lobulul parietal inferior
E. Circumvoluțiunea angulară
CS. Centrul cortical al analizatorului motor
al vorbirii scrise se află în:
A. Circumvoluțiunea frontală superioară
B. Circumvoluțiunea centrală anterioară
C. Circumvoluțiunea frontală mijlocie
D. Lobulul paracentral
E. Lobulul parietal superior
CS. Nucleul cortical al analizatorului auditiv
al vorbirii articulate se localizează în:
A. Circumvoluțiunea centrală posterioară
B. Circumvoluțiunea frontală inferioară
C. Circumvoluțiunea temporală superioară
D. Circumvoluțiunea temporală inferioară
E. Corpii geniculați mediali
CS. Nucleul analizatorului motor al vorbirii
articulate se localizează în:
A. Circumvoluțiunea centrală anterioară
B. Circumvoluțiunea temporală superioară
C. Circumvoluțiunea frontală mijlocie
D. Circumvoluțiunea frontală inferioară
E. Circumvoluțiunea lingvală
CS. Centrul lui Broca se găseşte în girusul:
A. Frontal superior
B. Frontal mijlociu
C. Frontal inferior
D. Frontal ascendent
E. Temporal superior
CS. Ariile auditive sunt situate:
A. În toată zona somestezică
B. În girusul precentral
C. În lobul occipital
D. În girusul temporal superior
E.În girusul hipocampic
CS. Aria motorie principală se găseşte în
lobul:
A. Temporal
B. Limbic
C. Parietal
D. Occipital
E. Frontal
CS. Neocortexul motor cuprinde ariile
corticale, de unde pornesc căile:
A. Extrapiramidale
B. Piramidale şi bulbo-talamice
C. Extrapiramidale şi parțial piramidale
D.Numai piramidale
E. Piramidale şi extrapiramidale
CS. Centrul (aria) cortical verbomotor este
localizat în:
A.Lobul frontal
B. Lobul temporal
C. Lobul occipital
D. Lobul parietal
E. Lobul limbic
CS. Cu care din următoarele perechi de
structuri este legat gyrus dentatus?
A. Nucleus ruber, thalamus
B.Nucleus ruber, substantia nigra
C.Hippocampus, indusium griseum
D.Hippocampus, nucelus caudatus
E. Nucleul lentiform, nucleul amigdaloid
CM. Nucleul analizatorului motor se
localizează în:
A. Lobulul parietal superior
B. Lobulul paracentral
C. Circumvoluțiunea frontală medie
D. Circumvoluțiunea precentrală
E. Circumvoluțiunea angulară
CM. Sensibilitatea protopatică se
CM. Centrul cortical al analizatorului proiectează în:
sensibilității generale şi proprioceptive se află A. Aria somestezică primară
în: B. Toată aria senzitivo-motorie
A. Circumvoluțiunea precentrală C. Tot lobul parietal
B. Circumvoluțiunea frontală superioară D. Aria somestezică secundară
C. Lobulul parietal superior E. Difuz pe scoarța cerebrală
D. Circumvoluțiunea postcentrală
E. Lobulul paracentral CM. Neuronii din aria motorie primară
coordonează motilitatea voluntară prin
CM. Nucleul cortical al analizatorului vizual următoarele căi:
se află în: A. Fibrele corticonucleare
A. Circumvoluțiunea frontală inferioară B.Tractul corticospinal anterior
B. Lobul occipital C. Căile piramidale
C. Circumvoluțiunile orbitale D. Căile extrapiramidale
D. Zona șanțului calcarin E.Tractul corticospinal lateral
E. Pintenul de cocoş
CM. Sistemul limbic
CM. Sistemul limbic realizează următoarele constituie o unitate
funcţii, cu EXCEPȚIA: funcţională în conexiune cu:
A. Olfacției A. Lobul prefrontal
B. Ganglionii bazali
B.Reglării activității sistemului nervos
C. Talamusul
vegetativ
D. Hipotalamusul
C.Motivației comportamentului
E. Lobul limbic
D.Stereognoziei
E.Menținerii echilibrului corpului
CM. Emisfera cerebrală:
A. Aria asociată cu sensibilitatea generală
CM. Sistemul limbic este implicat în funcţia:
se află în lobul parietal
A. Olfactivă
B. Aria optică se află pe faţa medială a
B. Stereognoziei
lobului occipital
C.De reproducere
C. Aria acustică se află în extremitatea
D. Reglarea aportului alimentar
anterioară a gyrus temporalis inferior
E. Toate de mai sus
D. Câmpul motor al vorbirii articulate se CS. Care dintre afirmaţiile următoare cu CS. Corpul striat:
află în gyrus frontalis superior privire la comisura anterioară este falsă? A. Are conexiuni bidirecţionale cu amigdala
E. Aria olfactivă se află în lobul frontal A. E situată în partea superioară a lamina B. E de provenienţă diencefalică
terminalis C. Include corpul amigdaloidian şi nucleus
CM. Care din structurile următoare nu e B. Leagă în special lobii temporali acumbens
legată de funcţii auditive? C. Trece prin partea inferioară a nucleului D. Include nucleii caudat şi lentiform
A. Circumvoluţiunile Heschl lentiform E. A + D
B. Corpul geniculat lateral D. Poate fi văzută pe secţiune frontală la
C. Coliculul inferior nivelul corpilor mamilari CS. Capsulele externă şi internă:
D. Planum temporale E. Include fibrele căii olfactive A. Sunt separate prin claustrum
E. Gyrus temporalis superior B. Sunt separate prin nucleul lentiform
CS. Emisferele cerebrale sunt unite între ele C. O parte din fibrele lor provin din comisura
CM. Structurile următoare sunt asociate cu prin: posterioară
calea auditivă: A. Meninge D. A + B
A. Nucleii cohleari din rombencefal B. Hipocamp E. Nimic din cele de mai sus
B. Corpul geniculat medial C. Ganglionii bazali
C. Lemniscul medial D.Fornix CS. Nucleul caudat se separă de globul palid
D. Gyrus temporalis superior E. Comisuri prin:
Braţul anterior al capsulei interne A. Capsula extremă
CS. Fasciculus uncinatusface parte din: B. Capsula externă
Substanța albă a emisferelor. A. Forceps major C. Capsula internă
Nucleele bazale B. Fasciculus arcuatus D. Comisura mare a creierului
Ventriculele laterale, comunicări C. Fasciculus occipitofrontalis inferior E. Comisura anterioară
D. Fasciculus longitudinalis inferior CS. Nucleul lentiform se separă de talamus şi
CS. Corpul calos este constituit din fibre E. Toate false nucleul caudat prin:
nervoase: A. Centrul semioval
A. De proiecție CS. Care dintre următoarele structuri nu e B. Corpul calos
B. Asociative formată din fibre comisurale? C. Capsula internă
C. Comisurale A. Tapetum D. Capsula externă
D. Senzitive B. Adeziunea intertalamică E. Fornix
E. Vegetative C. Lira lui David
D. Forceps minor
E. Spleniul corpului calos
CS. Care din următoarele afirmaţii cu D. Ventriculul IV
privire la capsula internă sunt corecte? E. Apeductul Silvius CM. Care dintre următoarele structuri nu e
A. Constă din fibre bidirecţionale de formată din fibre comisurale?
proiecţie CS. Ventriculele cerebrale laterale A. Tapetum
B. Tractul corticorubral trece prin genunchi comunică cu ventriculul III prin: B. Adeziunea intertalamică
C. Constă numai din fibre unidirecţionale A. Apeductul cerebral C. Talamusul
D. Fibrele corticospinale (piramidale) B. Orificiile interventriculare D. Forceps minor
descind prin braţul ei anterior C. Apertura mediană E. Radiaţia optică
E. Separă talamusul de capsula externă D. Aperturile laterale
E. Canalul central CM. Substanța cenușie a
emisferelor cerebrale se
CS. Capsula internă se localizează:
CM. Substanța albă a emisferelor cerebrale organizează sub aspect de:
A. Între nucleul caudat şi talamus A. Ganglioni vegetativi
formează:
dintr-o parte şi nucleul lentiform din B. Nuclei bazali
A. Nuclei bazali
altă parte C. Nuclei intracorticali
B. Comisura piramidelor
B. Între nucleul caudat şi nucleul D. Nuclei cerebeloși
C. Comisura mare a encefalului
lentiform E. Cortex cerebral
D. Comisura anterioară
C. Între talamus şi putamen E. Capsula externă
D. Între talamus şi nucleul lentiform CM. Corpul calos:
E. Între talamus şi globul palid A. Are trunchi aflat mai jos de artera cerebrală
CM. Substanţa albă a emisferei cerebrale
anterioară
conţine următoarele tipuri de fibre:
CM. Corpul striat: A. De asociaţie B. Formează plafonul ventriculului III
A. Include neostriatul și paleostriatul B. Cerebeloase C. Se află inferior de fornix
B. Neostriatul constă din nucleul caudat și C. Comisurale D. Se află mai sus de vena cerebrală mare
putamen D. Reticulare E. E separat de fornix prin lamina terminalis
C. Paleostriatul include palidul ventral și E. De proiecţie
palidul dorsal CM. Fornixul encefalului prezintă
D. Filogenetic componentele lui nu diferă CM. Substanța albă a emisferelor cerebrale următoarele formațiuni:
E. E denumit și sistem striopalidar este constituită din: A. Bolta
A. Centrul semioval B. Corpul
CS. Ventriculul cerebral lateral comunică B. Fibre nervoase comisurale C. Brațul anterior
cu: C. Fibre nervoase vegetative D. Columnele (stâlpii anteriori)
A. Spațiul subarahnoidian D. Dendrite ale neuronilor ganglionilor spinali E. Pedunculii (stâlpii posteriori)
B. Spațiul subdural E. Fibre nervoase de proiecție
C. Ventriculul III
 CM. Nucleii bazali ai emisferelor cerebrale
CM. Fibrele nervoase comisurale din sunt: CM. Corpul striat:
emisferele cerebrale se localizează în: A. Nucleus ambiguus A. Constă din claustrum şi nucleul lentiform
A. Capsula internă B. Corpus amygdaloideum B. Se află de partea laterală şi medială a
B. Corpul calos C. Pulvinar thalami braţului anterior al capsulei interne
C. Cordonul lateral D. Nucleus caudatus C. Recepţionează fibre dopaminergice de la
D. Capsula externă E. Nucleus lentiformis substanţa neagră
E. Comisura albă anterioară D. Are funcţii senzitive
CM. Nucleul lentiform: E. Este format din striat (neostriat) şi palid
CM. Corpului calos i se disting următoarele A. Are o porţiune laterală (globul palid) şi alta (paleostriat)
porțiuni: medială, mai întunecată (putamen)
A. Ciocul B. E separat complet de nucleul caudat CM. Substanța cenușie a corpului striat este
B. Brațul anterior C. Constituie o parte a sistemului prezentată de:
C. Trunchiul extrapiramidal A. Claustrum
D. Ramurile laterale D. Trimite fibre spre substanţa neagră şi nucleul B.Corpul amigdaloidian
E. Lamina terminală roşu C. Centrul semioval
E. Se află lateral de capsula internă D. Nucleul caudat
CM. Corpul calos este constituit din: E. Nucleul lentiform
A. Fibre nervoase de asociație CM. Corpul striat este constituit din:
B. Fibre comisurale A.Thalamus opticus CM. Nucleul caudat prezintă următoarele
C. Nuclei bazali B.Nucleus caudatus porțiuni:
D. Substanță cenușie(indusium griseum) C.Globus pallidus A. Baza
E. Fibre de proiecție D.Claustrum B. Corpul
E.Putamen C. Vârful
CM. Care din D. Coada
structurile ce urmează CM. Corpul striat este constituit din: E. Capul
nu conţin fibre de A. Nucleul lentiform
proiecţie? B. Striații medulare CM. Nucleul lentiform este format din:
A. Fornixul
B. Crus cerebri
C. Nucleul caudat A. Capsula externă
D. Mușchi striați B. Putamen
C. Capsula internă
E. Striații olfactive C. Corpul amigdaloidian
D. Stria terminalis
D. Globul palid medial
E. Corona radiata
E. Globul palid lateral
CM. Capsula internă conține următoarele CM. Capsula internă prezintă următoarele CM. Pereții cornului inferior al ventriculului
fascicule de fibre nervoase: porțiuni: lateral sunt constituiți de:
A. Tr. corticospinal A. Genunchiul A. Substanța albă a corpului calos
B.Fibre corticonucleare B. Cotul B. Coada nucleului caudat
C. Radiaţia acustică C. Brațul anterior C. Hipocamp
D. Radiaţia optică D. Corpul D. Circumvoluțiunea parahipocampală
E. Tr. rubrospinal E. Brațul posterior E. Eminenţa colaterală

CM. Capsula internă: CM. Ventriculul lateral prezintă următoarele CM. Cornul posterior al ventriculului lateral
A. I se distinge genunchiul porțiuni: are pereții formați de:
B. În braţul său anterior conţine fibre A. Corpul A. Fibrele corpului calos
corticopontine B. Cornul anterior B. Fibrele capsulei externe
C. Prin braţul ei anterior trec fibre C. Cornul inferior C. Pintenul cocoșului
corticospinale D. Cornul superior D. Talpa de gâscă
D. În braţul ei posterior se conţine radiaţia E. Cornul central E. Creasta de cocoş
optică
E. Braţul ei anterior se află între nucleul caudat CM. Ventriculele laterale ale encefalului CM. Ventriculul lateral:
şi talamus conțin: A. Conţine un plex coroid fin
A. Lichid tisular B. Posedă o porţiune centrală, plafonul
CM. Prin capsula internă trec fibrele: B. Lichid cefalorahidian căreia e constituit de corpul calos
A. Corticotalamice C. Plexul coroid C. Posedă un corn inferior pe planşeul
B. Corticospinale D. Plexuri nervoase căruia se află corpul amigdaloidian
C. Frontopontine E. Rețele vasculare miraculoase D. Are un corn posterior care se extinde în
D. Corticonucleare lobul occipital
E. Comisurale CM. Pereții porțiunii centrale și ai cornului
E. Se află mai jos de capul nucleului caudat
anterior al ventriculului lateral sunt formați
de:
CM. Capsula internă este constituită din CM. În care din următoarele formaţiuni nu
A. Thalamus
fibre: se află plex coroid?
B. Capul nucleului caudat
A. Asociative A. Cornul anterior al ventriculului lateral
C. Nucleul lentiform
B. De proiecție
D. Septul pelucid B. Porţiunea centrală a ventriculului lateral
C. Ale căilor descendente
E. Septul median C. Cornul inferior al ventriculului lateral
D. Comisurale
D. Apertura laterală a ventriculului IV
E. Ale căilor ascendente
E.Cornul posterior al ventriculului lateral

Meningele cerebral și lichidul cerebrospinal.
Explorarea pe viu a encefalului și a vaselor
lui sangvine
CS. Lichidul cefalorahidian se găseşte:
A. Sub pia mater
B. În afara durei mater
C. Între pia mater şi dura mater
D. Între arahnoidă şi dura mater
E. Între pia mater şi arahnoidă
CS. Arahnoida se caracterizează prin:
A. Este situată la exterior de pahimeninge
B. Delimitează spațiul epidural
C. Participă la formarea plexurilor vasculare
D. Formează granulații arahnoidiene
E. Nici una din afirmații nu este corectă
CS. Fisura coroidă:
A. Se află în apropiere de marginea laterală a
fornixului
B. Se extinde în cornul posterior (occipital) al
ventriculului lateral
C. Se află între talamus și fornix
D. Nu se extinde în lobul temporal
E. Nimic din cele enunţate
CS. Nevraxul este învelit de următoarele
formaţiuni, EXCEPTÂND: A. Pia mater
B. Arahnoida
C. Dura mater
D. Neurolema
E. Lichidul cefalorahidian
CM. Pahimeningele encefalului; afirmații
corecte:
A. Aderă tenace la faţa internă a oaselor
craniului pe toată suprafața
B. Aderă strâns numai în regiunea bazei
craniului
C. La nou-născut este bine sudat în regiunea
suturilor craniului
D. La maturi este ușor detașabil în regiunea
calvariei
E. Intre pahimeninge si oasele craniului exista
spațiul epidural
CM. Tentorium cerebelli:
A. Reprezintă un derivat al pahimeningelui
cerebral
B. Conţine sinusul sagital inferior care trece
prin marginea lui liberă
C. Conţine sinusul sigmoid, care trece prin
marginea lui, ataşată la os
D. Este ataşat la porţiunea posterioară a falx
cerebri
E. Este ataşat la apofizele clinoide posterioare
CM. Falx cerebri:
A. Reprezintă un derivat al durei mater
encefalice
B. Pe marginea lui inferioară trece sinusul
sigmoidian
C. Este ataşat la cortul cerebelului
D. Este ataşat la crista galli a osului frontal
E. Pe una din marginile lui trece sinusul rect
CM. Criterii caracteristice pentru sinusurile
pahimeningelui:
A. În secțiune transversală,de regulă, au
formă triunghiulară
B. Pereții lor colabează
C. În componenţa peretelui lor se conțin
fibre musculare netede
D. În lumenul lor pot fi septe şi trabecule,
care reglează direcția sângelui
E. Comunică cu lacunele laterale
CM. Vasculara encefalului (pia mater)
posedă următoarele particularități:
A. Pătrunde in șanțurile si scizurile
creierului
B. In țesutul nervos delimitează spatiile
perivasculare si pericelulare (Robin-
Virchow)
C. Împreună cu vasele sangvine participă la
formarea plexurilor coroide
D. Delimitează spațiul subdural
E. Toate afirmațiile sunt corecte
CM. Pia mater spinală:
A. Este separată de măduva spinării printr-un
spaţiu
B. Conţine foarte multe vase sangvine
C. E înconjurată de lichid cerebrospinal
D. Se extinde în regiunea encefalului
E. Formează ligamentele denticulate
CM. Care din afirmații caracterizează
lichidul cefalorahidian:
A.Este eliminatîn sinusurile pahimeningelui
B. Umple ventriculele creierului și spațiul
subarahnoidian
C. Se produce in mod normal in cantitatea de
500 - 550 ml nictimeral
D. Circulă datorită presiunii hidrostatice
E. Din spațiul subarahnoidian prin orificiul
Magendie şi Luschka trece în ventriculul IV
CM. Artera cerebrală medie:
A. Este ramură a arterei bazilare
B. Irigă cea mai mare parte a feţei
superolaterale a emisferei cerebrale
C. Irigă toată circumvoluţiunea precentrală
D. Trece prin şanţul cerebral lateral
E. Irigă capsula internă

CM. Licvorul cerebrospinal:

A. Se produce în special în ventriculele laterale
B. Trece în spaţiul subarahnoidian prin
orificiile din plafonul ventriculului IV
C. Reintră în circulaţie în special prin sinusul
sigmoidian
D. Conţine proteine în aceiaşi concentraţie ca şi
plasma sângelui
E. Trece din ventriculul III în ventriculul IV
prin orificiul interventricular

CS. Care din următoarele perechi de

structuri nu sunt acoperite cu ependimă?
A. Hipocampul, calcar avis
B. Nucleul caudat, thalamus
C.Hypothalamus, fornix
D.Septum pellucidum, corpus callosum
E.Nucleus lentiformis, nucleus aсcumbens
Căile conductoare ale sistemului nervos
central
CS. Deutoneuronul căii sensibilităţii
doloroase se află în:
A. Cornul medular anterior
B. Cornul medular lateral
C. Comisura cenuşie preependimară
D. Cornul posterior medular
E. Cordonul posterior medular
CM. Deutoneuronul căii sensibilităţii
epicritice se află în:
A. Cornul medular anterior
B. Cordonul medular anterior
C. Cordonul medular posterior
D. Bulb
E. Cornul medular posterior
CS. Toate căile sensibilităţii exteroceptive au
al treilea neuron în:
A. Măduva spinării
B. Bulb
C. Cerebel
D. Nucleii bazali
E. Talamus
CS. Protoneuronul căilor spinotalamice se
află în:
A. Cornul medular anterior
B. Ganglionul spinal
C. Cornul medular posterior
D. Cornul medular lateral
E. Bulb
CM. Cerebelul primeşte informaţii de la
receptorii situaţi în:
A. Sistemul circulator
B. Sistemul osteoarticular
C. Sistemul respirator
D. Sistemul muscular
E. Viscerele abdominale
CM. Cerebelul primeşte informaţii de la
următorii receptori:
A. Organele tendinoase Golgi
B. Fusurile neuro-musculare
C. Macule și crestele ampulare
D. Terminaţiile nervoase libere
E. Corpusculii Vater-Pacini
CS. Protoneuronul căii sensibilităţii
exteroceptive este situat în:
A. Măduvă
B. Receptorii cutanaţi
C. Ganglionul spinal
D. Bulb
E. Punte
CS. Deutoneuronul căii proprioceptive
inconştiente se află în:
A. Cornul medular anterior
B. Cordonul medular posterior
C. Bulb
D. Cornul lateral
E. Cornul medular posterior
CS. Calea cortico-spinală conduce:
A. Sensibilitatea tactilă, termică şi dureroasă
B. Sensibilitatea proprioceptivă inconştientă
C. Motilitatea involuntară
D. Motilitatea voluntară
E. Sensibilitatea epicritică
CM. Calea piramidală cuprinde următoarele
fascicule:
A. Piramidal direct(anterior)
B. Corticobulbare
C. Piramidal încrucişat (lateral)
D. Reticulospinal
E. Corticonuclear
CM. Calea extrapiramidală cuprinde
tracturile:
A. Olivospinal
B. Vestibulospinal
C. Rubrospinal
D. Corticobulbar
E. Reticulospinal
CM. Următoarele structuri sunt legate de
calea simţului proprioceptiv conștient (de
orientare corticală):
A. Ganglionii spinali
B. Corpusculii lamelari (Pacini)
C. Lobul parietal al emisferei cerebrale
D. Genunchiul capsulei interne
E. Lemniscul medial