NICULESCU - SISTEMUL NERVOS

COMPLEMENT MULTIPLU
prof. Mitrica Claudia
27. Alegeţi răspunsurile corecte: D. motori şi tireostimulanţi
A. axonii cu diametrul mai mic de 2 μ au teacă de E. viscerosenzitivi şi somatomotori
mielină cu noduri Ranvier 34. Sinapsa poate fi:
B. teaca Henle din jurul axonilor neuronilor SNP A. în SNP, între un neuron şi o celulă efectoare
are rol în permeabilitate şi rezistenţă musculară
C. axonii neuronilor SNC nu prezintă teacă B. axosomatică sau dendrodendritică
Schwann C. chimică sau electrică
D. teaca de mielină izolează electric fibrele D. în SNC, între un neuron şi o celulă efectoare
nervoase postganglionare secretorie
E. oligodendrocitele produc teacă de mielină pentru E. neuromusculară, numită şi placă motorie
un singur axon 35. Mecanismul fundamental de funcţionare a SN
28. Sistemul nervos periferic este format din: este:
A. nervi cranieni A. arcul reflex
B. măduva spinării B. centrul reflex
C. fibre senzitive şi fibre motorii C. reflexul
D. encefal D. sinapsa
E. nervi spinali E. actul reflex
29. Fibrele motorii din structura nervilor spinali: 36. Receptorul răspunde la stimuli:
A. în cadrul sistemului nervos somatic inervează A. prin prelucrarea informaţiei primite
muşchii scheletici B. proporţional cu intensitatea stimulului
B. intră în măduva spinării pe calea rădăcinii C. prin transmiterea comenzii către efector
anterioare D. prin eliberarea neurotransmiţătorului în fanta
C. au pe traiectul lor ganglionul spinal sinaptică
D. părăsesc măduva spinării pe calea rădăcinii E. prin variaţii de potenţial gradate
dorsale 37. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt
E. în cadrul sistemului nervos vegetativ inervează şi adevărate:
muşchiul cardiac A. termenul de reflex a fost introdus de
30. Alegeţi variantele corecte de răspuns: matematicianul René Descartes
A. fiecare organ nervos are funcţie senzitivă şi B. neuronul receptorului olfactiv are terminaţiile
funcţie motorie dendritice nebutonate
B. la nivelul emisferelor cerebrale apare şi funcţia C. majoritatea receptorilor sunt celule epiteliale
psihică diferenţiate şi specializate
C. între sistemul nervos şi cel endocrin nu există D. la nivelul receptorilor are loc transformarea
interdependenţă impulsului nervos în stimul
D. nu există activitate senzitivă fără manifestări E. cofeina este un medicament ce scade
motorii excitabilitatea sinapselor
E. sistemul nervos somatic reglează în special 38. În funcţie de tipul de energie pe care o
activitatea viscerală prelucrează, receptorii pot fi:
31. În funcţie de numărul prelungirilor, neuronii A. chemoreceptori şi fotoreceptori
nu pot fi: B. proprioreceptori şi visceroreceptori
A. pseudomultipolari şi unipolari C. mecanoreceptori şi interoreceptori
B. bipolari şi pseudounipolari D. fotoreceptori şi termoreceptori
C. pseudounipolari şi multipolari E. exteroreceptori şi chemoreceptori
D. unipolari şi bipolari 39. Neuroni multipolari se întâlnesc în:
E. multipolari şi pseudobipolari A. coarnele anterioare ale măduvei
32. Unele dintre afirmaţiile de mai jos sunt B. retină şi mucoasa olfactivă
corecte. Selectaţi-le: C. scoarţa cerebeloasă
A. ultimele ramificaţii ale axonului conţin vezicule D. ganglionul spiral Corti
cu mediatori chimici E. scoarţa cerebrală
B. în dendrite nu se găsesc organite specifice 40. Răspunsul reflex poate fi:
C. corpii Nissl din corpul celulei nervoase au rol în A. excitator
metabolismul neuronal B. conducător
D. teaca de mielină nu accelerează conducerea C. inhibitor
impulsului nervos D. receptor
E. teaca Schwann din jurul neuronilor SNC este E. aferent
formată din celule Schwann 41. Rolul de receptor poate fi îndeplinit de:
33. După funcţie, neuronii nu pot fi: A. terminaţii nervoase libere
A. somatosenzitivi şi visceromotori B. terminaţii butonate dendritice
B. receptori şi de asociaţie C. celule senzoriale vestibulare
C. luteotropi şi intercalari D. ganglioni spinali

1
 NICULESCU - SISTEMUL NERVOS
COMPLEMENT MULTIPLU
prof. Mitrica Claudia
E. nervi visceromotori
42. În categoria efectorilor intră:
A. ganglionii simpatici
B. muşchii netezi
C. ganglionii prevertebrali
D. muşchii striaţi
E. glandele exocrine
43. Calea aferentă este formată din neuronii:
A. visceromotori de pe traiectul unor nervi cranieni
B. viscerosenzitivi de pe traiectul unor nervi
cranieni
C. somatosenzitivi din ganglionii spinali
D. somatomotori din cornul anterior al măduvei
E. viscerosenzitivi din ganglionii spinali
44. Depolarizarea membranei postsinaptice se
numeşte potenţial:
A. postsinaptic excitator, dacă este vorba de un
neuron postsinaptic
B. de acţiune, dacă este vorba de un neuron
presinaptic
C. terminal de placă, dacă este vorba de o fibră
musculară striată
D. de repaus, dacă este vorba de o celulă secretoare
E. de membrană, dacă este vorba de un neuron
postsinaptic
45. În timpul transmiterii sinaptice au loc
următoarele procese:
A. eliberarea de cuante de mediator chimic în fanta
sinaptică
B. instalarea unui potenţial membranar de repaus
C. interacţiunea neurotransmiţătorului cu receptorii
specifici
D. modificarea potenţialului membranei
postsinaptice
E. interacţiunea mediatorilor chimici cu veziculele
sinaptice
46. Care dintre răspunsurile de mai jos
referitoare la sinapsa chimică sunt false:
A. în terminaţia presinaptică se găsesc vezicule cu
mediator chimic
B. mediatorul chimic interacţionează cu receptorii
membranei postsinaptice
C. medicamentele anestezice cresc excitabilitatea
sinapselor
D. conducerea influxului nervos este bidirecţională
între terminaţia pre şi postsinaptică
E. terminaţia presinaptică conţine receptori pentru
mediatorul chimic
47. Selectaţi răspunsurile corecte legate de
măduva spinării:
A. este situată în canalul vertebral
B. prezintă la exterior 3 membrane care o
protejează
C. după vertebra sacrală 2 se prelungeşte cu conul
medular
D. prezintă dorsal fisura mediană
E. prezintă la exterior intumescenţele cervicală şi
lombară
48. Coarnele laterale ale măduvei spinării:
A. sunt vizibile şi în regiunea lombară superioară
2
B. conţin neuronii căilor somatosenzitive
C. conţin neuroni vegetativi simpatici motori
D. sunt vizibile în regiunea cervicală superioară
E. conţin neuroni ce formează fibrele
preganglionare
49. Legat de substanţa albă a măduvei spinării se
poate afirma că:
A. este dispusă sub formă de cordoane
B. este formată din corpul neuronilor simpatici
motori
C. are fasciculele descendente situate periferic
D. are fasciculele de asociaţie în vecinătatea
substanţei cenuşii
E. formează fibrele postganglionare simpatice
50. Care dintre răspunsurile de mai jos privind
măduva spinării sunt corecte:
A. coarnele posterioare conţin neuroni senzitivi
somatici
B. comisura cenuşie conţine neuroni simpatici
C. în coarnele laterale se găsesc şi neuroni motori
vegetativi
D. canalul ependimar conţine limfă
E. neuronii somatomotori se găsesc în coarnele
anterioare
51. Substanţa cenuşie a măduvei spinării:
A. este dispusă sub formă de cordoane
B. are în secţiune transversală aspectul literei N
C. conţine ganglionii nervilor spinali
D. este constituită din corpul neuronilor
E. este dispusă în centrul măduvei
52. Substanţa reticulată a măduvei:
A. se află la periferia substanţei albe
B. este mai bine individualizată în regiunea
cervicală
C. este dispusă şi în jurul canalului vertebral
D. este formată din neuroni dispuşi în reţea
E. este dispusă între coarnele laterale şi posterioare
53. La exteriorul măduvei se observă:
A. un sanţ anterior, median, mai adânc
B. fisura mediană anterioară
C. un sanţ median posterior
D. fasciculele de asociaţie
E. canalul ependimar cu LCR
54. Măduva spinării:
A. ocupă în întregime canalul vertebral
B. are limita inferioară în dreptul vertebrei L2
C. este hrănită de meningele spinale
D. se prelungeşte cu conul medular
E. face parte din structura encefalului
55. Limita superioară a măduvei spinării:
A. este situată în dreptul vertebrei C2
B. corespunde găurii occipitale
C. se află în dreptul vertebrei L2
D. corespunde emergenţei primului nerv spinal
E. corespunde conului medular
56. Referitor la meningele spinale se poate spune
că:
A. sunt 3 membrane de protecţie ce învelesc
măduva
B. cea mediană se numeşte pia mater
 NICULESCU - SISTEMUL NERVOS
COMPLEMENT MULTIPLU
prof. Mitrica Claudia
C. cea exterioară se numeşte dura mater E. ajunge în cerebel
D. arahnoida este alipită de măduvă 64. Căile descendente ale măduvei spinării
E. pia mater are structură fibroasă, rezistentă conduc:
57. Măduva spinării este formată din substanţă: A. sensibilitatea interoceptivă
A. cenuşie, dispusă central sub formă de coloane B. motricitatea voluntară
B. cenuşie, ce formează fascicule ascendente şi C. sensibilitatea epicritică
descendente D. motilitatea automată
C. albă, dispusă periferic sub formă de cordoane E. motricitatea involuntară
D. albă, constituită din corpul neuronilor 65. 75% din fibrele fasciculului piramidal:
E. albă, dispusă sub formă de coarne A. formează fasciculul spinotalamic lateral
58. Care dintre răspunsurile de mai jos sunt B. se încrucişează la nivelul bulbului
false: C. formează fasciculul piramidal direct
A. în jurul canalului ependimar se găseşte LCR D. formează fasciculul corticospinal lateral
B. între arahnoidă şi dura mater se găseşte LCR E. se încrucişează la nivelul punţii
C. în jurul canalului ependimar se găseşte spaţiul 66. Căile sensibilităţii exteroceptive:
epidural A. sunt căi ascendente
D. pia mater aderă de măduvă şi are rol nutritiv B. au al II-lea neuron în măduvă
E. meningele spinale asigură protecţia măduvei C. includ şi calea sensibilităţii protopatice
59. Dura mater, membrana exterioară ce D. cuprind trei neuroni
înveleşte măduva: E. se proiectează în aria somestezică I din lobul
A. are în grosimea ei vase arteriale frontal
B. are structură fibroasă, rezistentă 67. Fasciculul spinocerebelos ventral:
C. este separată de pereţii canalului vertebral prin A. se încrucişează în măduvă
spaţiul epidural B. are drept receptori fusurile neuromusculare
D. conţine lichid cefalorahidian C. conduce sensibilitatea tactilă fină
E. face parte din meningele cerebrale D. nu se numeşte Flechsig
60. Legat de substanţa cenuşie a măduvei care E. are drept receptori corpusculii neurotendinoşi
afirmaţii nu sunt false: Golgi
A. este dispusă central sub formă de coloane 68. Dendrita primului neuron al căilor
B. nu este dispusă la periferie sensibilităţii proprioceptive de control a mişcării:
C. conţine şi neuroni vegetativi simpatici A. intră în măduvă pe calea rădăcinii posterioare
D. formează şi fascicule de asociaţie B. ajunge la receptorii reprezentaţi de fusurile
E. este învelită în două membrane conjuctive neuromusculare
61. Selectaţi răspunsurile corecte legate de C. aparţine neuronului pseudounipolar din
măduva spinării: ganglionul spinal
A. neuronii somatomotori din coarnele anterioare D. trece în cordonul lateral al măduvei de aceeaşi
formează rădăcina ventrală a nervilor spinali parte
B. neuronii senzitivi din coarnele posterioare au E. formează fasciculul Flechsig
semnificaţia de deutoneuroni 69. Sensibilitatea kinestezică cuprinde:
C. neuronii vegetativi simpatici postganglionari A. simţul poziţiei
părăsesc măduva pe calea rădăcinii ventrale a B. simţul mişcării în spaţiu
nervului spinal C. reflexul de apărare
D. coarnele anterioare ale măduvei conţin două D. reflexul patelar
tipuri de neuroni visceromotori E. simţul gustului
E. substanţa albă a măduvei este subdivizată în 70. Protoneuronul căii sensibilităţii protopatice:
coarne şi formează fascicule ascendente şi A. se află în neuronii senzitivi din cornul posterior
descendente al măduvei
62. Căile sensibilităţii proprioceptive cuprind: B. se află în ganglionii prevertebrali
A. calea sensibilităţii epicritice C. este pseudounipolar
B. calea sensibilităţii kinestezice D. se găseşte în ganglionul spinal
C. tractul spino-cerebelos Gowers E. are dendrita lungă ce ajunge la receptori
D. calea sensibilităţii de control a mişcării 71. Al III-lea neuron al căii sensibilităţilor
E. fasciculul spinotalamic anterior termice şi dureroase:
63. Protoneuronul fasciculului spinocerebelos A. se află în ganglionul spinal
dorsal: B. îşi proiectează axonul pe scoarţa cerebrală
A. este situat în ganglionul spinal C. se află în talamus
B. intră prin axonul său în substanţa cenuşie a D. se proiectează pe scoarţa cerebeloasă
măduvei pe calea rădăcinii posterioare E. se află în diencefal
C. se află în cornul posterior al măduvei 72. Calea sensibilităţii tactile fine:
D. trece în cordonul lateral de aceeaşi parte A. utilizează calea cordoanelor anterioare

3
 NICULESCU - SISTEMUL NERVOS
COMPLEMENT MULTIPLU
prof. Mitrica Claudia
B. este o cale a sensibilităţii exteroceptive
C. este o cale a sensibilităţii proprioceptive
D. urmează aceeaşi cale cu sensibilitatea kinestezică
E. are drept receptori fusurile neuromusculare
73. Calea sistemului piramidal are:
A. pe traseul său doi neuroni
B. primul neuron cortical, central, de comandă
C. fibre senzitive corticonucleare
D. al II-lea neuron inferior, de execuţie
E. fascicule motorii spinocorticale
74. 25% din fibrele fasciculului piramidal:
A. se încrucişează la nivelul bulbului
B. formează decusaţia piramidală
C. intră în fasciculul corticospinal lateral
D. formează fasciculul piramidal direct
E. ajung în cordonul anterior al măduvei de aceeaşi
parte
75. Fasciculul spinocerebelos direct:
A. se numeşte Gowers
B. străbate numai bulbul
C. ajunge în cerebel pe calea pedunculului
cerebelos inferior
D. are al II-lea neuron în bulb
E. are al III-lea neuron în talamus
76. Tractusurile căii sensibilităţii proprioceptive
de control a mişcării sunt:
A. spinotalamic anterior sau Gowers
B. spinocerebelos direct sau Flechsig
C. spinocerebelos ventral sau Gowers
D. spinocerebelos încrucişat sau Gowers
E. corticospinal lateral sau Flechsig
77. Al III-lea neuron al căii sensibilităţii
kinestezice:
A. se află în cerebel
B. îşi proiectează axonul în aria somestezică I
C. se găseşte în talamus
D. formează decusaţia senzitivă
E. se îndreaptă spre măduvă
78. Receptorii căilor sensibilităţii proprioceptive
sunt:
A. fusurile neuromusculare
B. corpusculii neurotendinoşi Golgi
C. corpusculii Ruffini
D. discurile tactile Merckel
E. corpusculii Meissner
79. Căile sensibilităţii exteroceptive includ:
A. fasciculul spinotalamic lateral
B. sensibilitatea termică şi dureroasă
C. sensibilitatea epicritică
D. sensibilitatea viscerală dureroasă
E. fasciculul corticospinal anterior
80. Al III-lea neuron al căii sensibilităţilor
termice şi dureroase:
A. se află în talamus
B. se află în hipotalamus
C. îşi proiectează axonul pe scoarţa cerebrală
D. îşi proiectează axonul în aria somestezică I
E. îşi proiectează axonul în lobul parietal
81. Calea piramidală poate avea originea în:
A. cornul anterior al măduvei
4
B. cortexul cerebral
C. aria motorie
D. aria motorie secundară
E. aria premotorie
82. Fasciculul spinocerebelos încrucişat:
A. se numeşte şi Gowers
B. străbate măduva şi trunchiul cerebral
C. ajunge în cerebel
D. se numeşte Flechsig
E. conduce sensibilitatea proprioceptivă de control
a mişcării
83. Căile sensibilităţii interoceptive:
A. sunt piramidale şi extrapiramidale
B. sunt numai voluntare
C. au receptorii în pereţii vaselor şi ai organelor
D. sunt căi multisinaptice
E. se proiectează difuz pe scoarţa cerebrală
84. Fasciculul spinotalamic anterior:
A. se proiectează în aria premotorie
B. se încrucişează în bulb
C. în traiectul său ascendent străbate trunchiul
cerebral
D. are al treilea neuron în talamus
E. se proiectează în aria motorie secundară
85. Calea sensibilităţii epicritice:
A. este o cale a sensibilităţii kinestezice
B. este calea sensibilităţii tactile fine
C. are drept receptori discurile tactile Merkel
D. are al doilea neuron în măduvă
E. utilizează calea coarnelor posterioare
86. Al doilea neuron al sensibilităţii kinestezice:
A. formează prin axonii săi decusaţia senzitivă
B. se află în cornul anterior al măduvei
C. formează prin axonii săi lemniscul medial
D. se află localizat în bulb
E. se află în cordonul posterior al măduvei
87. Fasciculele spinobulbare:
A. au al doilea neuron în punte
B. formează decusaţia piramidală
C. conduc sensibilitatea kinestezică
D. sunt Gowers şi Flechsig
E. sunt gracilis şi cuneat
88. Căile ascendente ale măduvei:
A. îşi au originea în etajele corticale
B. sunt căi ale motricităţii
C. conduc motilitatea involuntară
D. sunt căi ale sensibilităţii
E. sunt exteroceptive şi proprioceptive
89. Căile sensibilităţii exteroceptive:
A. formează şi fasciculul spinotalamic lateral
B. cuprind şi calea sensibilităţiii tactile fine
C. au al treilea neuron în scoarţa cerebeloasă
D. cuprind şi sensibilitatea protopatică
E. se proiectează în aria motorie suplimentară
90. Fasciculul spinotalamic lateral:
A. străbate măduva şi trunchiul cerebral
B. are al doilea neuron în trunchiul cerebral
C. are protoneuronul în ganglionul spinal
D. are drept receptori corpusculii neurotendinoşi
E. are drept receptori terminaţii nervoase libere
 NICULESCU - SISTEMUL NERVOS
COMPLEMENT MULTIPLU
prof. Mitrica Claudia
91. Sensibilitatea protopatică: B. fasciculele nigrospinale
A. are drept receptori corpusculii Meissner din piele C. fasciculele rubrospinale
B. are primul neuron în ganglionul spinal D. fasciculele olivospinale
C. are al doilea neuron în cornul lateral al măduvei E. fibrele strionigrice
D. este sensibilitatea tactilă grosieră 100. Unele răspunsuri nu sunt corecte. Selectaţi-le:
E. are proiecţie corticală difuză A. măduva spinării nu prezintă funcţie reflexă
92. Calea sistemului extrapiramidal: B. din etajul cortical căile extrapiramidale ajung în
A. controlează motilitatea voluntară corpii striaţi
B. este o cale descendentă C. encefalul nu este acoperit de meningele cerebrale
C. este o cale ascendentă D. de la nivelul nucleilor olivari pornesc fibre
D. nu este o cale ascendentă olivospinale
E. controlează şi motilitatea semiautomată E. puntea lui Varolio se numeşte măduvă prelungită
93. Prin căile descendente: 101. Care din următorii nuclei nu sunt bulbari:
A. se exercită şi controlul motor voluntar al A. roşu
musculaturii striate B. substanţa neagră
B. nu se exercită controlul motor automat al C. olivari
musculaturii scheletice D. substanţa reticulată
C. extrapiramidale, nu se menţine postura corpului E. vestibulari
D. centrii encefalici nu exercită controlul 102. La neuronii motori din cornul anterior al
sensibilităţii termice măduvei ajung:
E. se reglează tonusul muscular şi activitatea A. aferenţele spinocerebeloase
motorie B. fasciculele olivospinale
94. Nucleii bazali nu sunt: C. fasciculele spinotalamice
A. olivari sau vestibulari D. fasciculele nigrospinale
B. corpii striaţi E. aferenţele rubrospinale
C. centrii foamei şi saţietăţii 103. Care din următoarele fascicule nu sunt
D. situaţi în emisferele cerebrale ascendente:
E. situaţi deasupra şi lateral de talamus A. nigrospinale
95. Fibrele strionigrice: B. reticulospinale
A. sunt eferenţe ale căilor extrapiramidale corticale C. corticospinale
B. sunt aferenţe ce pleacă din corpii striaţi D. spinocerebeloase
C. fac legătura între nucleii bazali şi substanţa E. spinobulbare
neagră din mezencefal 104. Căile extrapiramidale corticale:
D. leagă corpii striaţi de nucleii bazali A. nu ajung în măduvă
E. se continuă cu fasciculele vestibulospinale B. ajung la corpii striaţi
96. Alegeţi răspunsurile incorecte: C. ajung la nucleii bazali
A. din nucleii olivari pornesc fasciculele D. exercită control motor voluntar asupra
vestibulospinale musculaturii scheletice
B. fasciculul reticulospinal pleacă din formaţia E. prin fibrele striorubrice ajung la nucleul roşu
reticulată a mezencefalului 105. Căile extrapiramidale subcorticale nu
C. fasciculul corticospinal lateral este controlează:
extrapiramidal A. tonusul musculaturii scheletice
D. din bulb pornesc eferenţe spre cornul anterior al B. activitatea motorie a musculaturii netede
măduvei C. tonusul musculaturii viscerale
E. din nucleii bazali pornesc aferenţe nigrospinale D. echilibrul corpului
97. Căile motricităţii: E. sensibilitatea exteroceptivă
A. sunt căi descendente 106. Nucleii mezencefalici ai căilor
B. au numai origine subcorticală extrapiramidale sunt:
C. sunt piramidale şi extrapiramidale A. vestibulari
D. în majoritate îşi au originea în cortexul cerebral B. corpii striaţi
E. controlează doar motilitatea voluntară C. substanţa neagră
98. Nucleul roşu nu este situat: D. nucleii bazali
A. în bulb E. formaţia reticulată
B. în mezencefal 107. Fibrele strionigrice:
C. în corpii striaţi A. sunt eferenţe ale căilor extrapiramidale corticale
D. în diencefal B. sunt aferenţe ce pleacă din corpii striaţi
E. subcortical C. leagă corpii striaţi de nucleul roşu
99. De la nucleii mezencefalici pornesc spre D. fac legătura între nucleii bazali şi substanţa
măduvă: neagră
A. fibrele strioreticulate E. se continuă cu fasciculele vestibulospinale

5
 NICULESCU - SISTEMUL NERVOS
COMPLEMENT MULTIPLU
prof. Mitrica Claudia
108. Fasciculele olivospinale:
A. pornesc din măduva spinării
B. ajung în olivele bulbare
C. îşi au originea în etajele subcorticale
D. ajung în cornul anterior al măduvei
E. pornesc din bulb
109. Căile descendente piramidale:
A. asigură controlul automat asupra musculaturii
scheletice
B. îşi au originea în nucleii bazali
C. pot avea originea şi în aria premotorie
D. asigură controlul motor voluntar asupra
musculaturii scheletice
E. asigură controlul motor voluntar asupra
musculaturii netede
110. De la nucleii bazali nu pornesc eferenţe:
A. strionigrice
B. olivospinale
C. strioreticulate
D. striorubrice
E. vestibulospinale
111. Semnalele corticale extrapiramidale sunt
transmise măduvei prin fasciculele:
A. corticospinale anterioare
B. reticulospinale
C. spinocerebeloase
D. rubrospinale
E. corticospinale laterale
112. Ce controlează calea sistemului
extrapiramidal:
A. sensibilitatea involuntară automată
B. motilitatea voluntară
C. sensibilitatea tactilă protopatică
D. motilitatea involuntară automată
E. motricitatea involuntară semiautomată
113. Care din următoarele afirmaţii nu sunt false:
A. căile extrapiramidale conduc motilitatea
voluntară
B. căile descendente sunt motorii
C. aria somestezică I este situată în lobul temporal
D. aria motorie secundară este suprapusă ariei
senzitive secundare
E. căile motricităţii sunt piramidale
extrapiramidale
114. Fibrele strionigrice şi striorubrice:
A. pornesc din substanţa neagră, respectiv nucleul
roşu
B. ajung în diencefal
C. pornesc din nucleii bazali
D. ajung în final în bulb
E. ajung în mezencefal
115. Care din următoarele căi extrapiramidale nu
pornesc din bulb:
A. fasciculele reticulospinale
B. fibrele striorubrice
C. fasciculele olivospinale
D. fasciculele vestibulospinale
E. fasciculele corticospinale
116. Din mezencefal pornesc următoarele fascicule
extrapiramidale:
A. corticospinale
B. vestibulospinale
C. corticonucleare
D. nigrospinale
E. reticulospinale
117. Fibrele fasciculului piramidal:
A. au origini corticale diferite
B. nu trec prin trunchiul cerebral
C. circa 700 000 sunt mielinizate
D. toate se încrucişează în bulb
E. unele pornesc din aria motorie secundară
118. Unele dintre răspunsurile de mai jos nu sunt
corecte. Selectaţi-le:
A. nervii spinali conectează măduva cu receptorii şi
efectorii
B. nervii cranieni au dispoziţie metamerică
C. reflexul fotomotor îşi are originea în emisferele
cerebrale
D. ramurile ventrale ale nervilor spinali se
anastomozează şi formează plexuri
E. din fibrele corticospinale se desprind fibre
corticonucleare
119. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt
incorecte:
A. plexurile ramurilor ventrale sunt: cervical,
brahial, lombar şi sacral
B. fibrele ramurii dorsale se distribuie şi la pielea
spatelui
C. prin ramura meningeală trece fibra
preganglionară amielinică
D. în regiunea cervicală ramurile ventrale ale
nervilor cranieni se dispun sub forma nervilor
intercostali
E. fibra postganglionară amielinică este axonul
neuronului din ganglionul vegetativ simpatic
laterovertebral
120. Ramura dorsală a nervilor spinali:
A. conţine fibre senzitive şi motorii
B. conţine numai fibre postganglionare amielinice
C. îşi distribuie fibrele şi la muşchii jgheaburilor
vertebrale
D. are pe traiectul ei ganglionul spinal
şi E. are pe traiectul ei ganglionul prevertebral
121. Neuronii viscerosenzitivi din ganglionii
spinali:
A. au dendrita lungă ce ajunge la receptorii din
viscere
B. fac sinapsă în coarnele anterioare ale măduvei
C. pătrund prin axonii lor în măduvă pe calea
rădăcinii posterioare
D. fac sinapsă în jumătatea dorsală a cornului lateral
al măduvei
E. conduc informaţiile de la receptorii profunzi ai
aparatului locomotor
122. Trunchiul nervului spinal cuprinde:
A. axonii neuronilor somatosenzitivi
B. dendritele neuronilor somatosenzitivi
C. axonii neuronilor visceromotori
D. axonii neuronilor somatomotori
E. dendritele neuronilor visceromotori
6
 NICULESCU - SISTEMUL NERVOS
COMPLEMENT MULTIPLU
prof. Mitrica Claudia
123. Alegeţi variantele incorecte de răspuns 131. Reflexele spinale miotatice:
referitoare la nervii spinali: A. constau în contracţia bruscă a unui muşchi
A. primul nerv spinal iese între osul occipital şi B. sunt polisinaptice
prima vertebră cervicală C. au proprietatea de a iradia
B. sunt formaţi din cinci rădăcini şi două ramuri D. se evidenţiază lovind cu un ciocan de cauciuc
C. trunchiul nervului spinal intră în canalul tendonul unui muşchi
vertebral prin gaura intervertebrală E. sunt monosinaptice
D. prin ramura comunicantă cenuşie intră fibra 132. Reflexele nociceptive ale măduvei:
postganglionară amielinică A. sunt monosinaptice
E. ramura meningeală conţine şi fibre vasomotorii B. au rol în menţinerea tonusului muscular
pentru meninge C. antrenează un număr crescut de neuroni la
124. Nervii spinali sunt micşti deoarece conţin elaborarea răspunsului
fibre: D. constau în retragerea unui membru ca răspuns la
A. somatice motorii stimularea dureroasă a acestuia
B. senzitive somatice E. sunt reflexe de apărare
C. vegetative motorii 133. Reflexele spinale somatice:
D. senzitive vegetative A. au drept efectori muşchii netezi viscerali
E. mielinice şi amielinice B. au rol şi în menţinerea poziţiei corpului
125. Alegeţi variantele incorecte de răspuns legate C. sunt asigurate de căile ascendente
de nervii spinali: D. unele sunt reflexe de apărare
A. sunt în număr de 31 de perechi E. sunt şi ahilian şi patelar
B. se grupează în şase regiuni 134. Alegeţi răspunsurile ce nu corespund
C. în regiunea toracală sunt 8 perechi adevărului:
D. au un trunchi şi cinci ramuri A. receptorii reflexelor nociceptive sunt fusurile
E. în regiunea coccigiană lipsesc neuromusculare
126. Funcţiile măduvei spinării sunt de: B. funcţia reflexă a măduvei este asigurată de căi
A. conducere ascendente şi descendente
B. excreţie C. reflexele miotatice au proprietatea de a iradia la
C. sinteză nivelul SNC
D. secreţie D. efectorii reflexului miotatic sunt fibrele
E. reflexă musculare scheletice
127. Funcţia reflexă a măduvei spinării este E. centrii reflexelor miotatice sunt polisinaptici
îndeplinită de: 135. Care dintre răspunsurile de mai jos nu sunt
A. căi ascendente false:
B. neuroni somatici A. studiul legilor ce generează fenomenul de
C. căi descendente iradiere a fost făcut de Pflüger
D. neuroni vegetativi B. reflexele sexuale sunt spinale şi vegetative
E. ganglioni laterovertebrali C. funcţia de conducere a măduvei este asigurată şi
128. Reflexele somatice ale măduvei spinării sunt: de căi scurte de asociaţie
A. pupilodilatatoare D. reflexul ahilian se numeşte şi patelar
B. de mers E. reflexele monosinaptice au proprietatea de a
C. nociceptive iradia la nivelul SNC
D. miotatice 136. Selectaţi răspunsurile adevărate:
E. sudorale A. receptorii reflexelor miotatice sunt
129. Reflexele nociceptive ale măduvei spinării: proprioceptorii musculari
A. reglează vasomotricitatea B. efectorii reflexelor somatice nu sunt fibre
B. nu au cale eferentă musculare netede
C. sunt reflexe de apărare C. reflexul patelar este vegetativ
D. au receptorii localizaţi în piele D. pentru realizarea reflexului rotulian se loveşte
E. reglează sudoraţia tendonul lui Ahile
130. Alegeţi variantele ce nu corespund E. calea aferentă a reflexului miotatic este asigurată
adevărului: de neuronii din ganglionii spinali
A. reflexele spinale miotatice sunt polisinaptice 137. Selectaţi răspunsurile false:
B. centrii nervoşi ai reflexelor nociceptive sunt A. pentru obţinerea reflexului ahilian se loveşte
polisinaptici tendonul cvadricepsului pe gambă
C. reflexele nociceptive nu sunt reflexe de apărare B. reflexele cardioacceleratoare sunt spinale
D. efectorul reflexului nociceptiv este un muşchi vegetative
flexor C. reflexul patelar se cercetează la nivelul
E. receptorii reflexelor miotatice sunt terminaţii tendonului lui Ahile
nervoase libere

7
 NICULESCU - SISTEMUL NERVOS
COMPLEMENT MULTIPLU
prof. Mitrica Claudia
D. reflexele miotatice au rol în menţinerea tonusului
muscular
E. reflexul de micţiune este un reflex spinal somatic
138. Calea aferentă a reflexului miotatic
monosinaptic:
A. este asigurată de neuronul senzitiv din
ganglionul spinal şi prelungirile sale
B. este o fibră musculară striată
C. conduce informaţiile de la proprioceptorii
musculari
D. este asigurată de axonul neuronului motor
E. conduce informaţiile de la fusurile
neuromusculare
139. În cadrul reflexelor spinale somatice,
prelungirea axonală a neuronului senzitiv
proprioceptiv din ganglionul spinal:
A. este scurtă
B. este lungă şi merge la periferie
C. pătrunde în măduvă prin rădăcina posterioară
D. se termină la nivelul receptorului
E. în măduvă se bifurcă
140. În cadrul reflexelor miotatice, cele două
ramificaţii ale axonului neuronului proprioceptiv
senzitiv din ganglionii spinali se comportă astfel:
A. nu fac sinapsă în măduva spinării
B. una dintre ele face sinapsă cu neuronul motor din
coarnele anterioare de aceeaşi parte
C. alta intră în fasciculele gracilis şi cuneat de
partea opusă
D. una intră în fasciculele spino-bulbare de aceeaşi
parte
E. alta face sinapsă cu al II – lea neuron din
coarnele posterioare ale măduvei
141. Identificaţi răspunsurile eronate:
A. reflexele nociceptive constau în retragerea mâinii
din faţa agentului dureros
B. legile fenomenelor de iradiere au fost studiate de
Pavlov
C. receptorii reflexului rotulian sunt situaţi în
proprioceptorii musculari
D. reflexul rotulian nu produce extensia gambei pe
coapsă
E. reflexul patelar produce contracţia tricepsului
sural
142. Cum se pun în evidenţă reflexele miotatice:
A. patelar - prin lovirea tendonului lui Ahile
B. rotulian - prin lovirea tendonului cvadricepsului
femural
C. nociceptiv - printr-un agent cauzator de durere
D. rotulian - printr-un agent termic
E. ahilian - prin lovirea tendonului tricepsului sural
143. Cum nu pot fi reflexele nociceptive:
A. miotatice
B. polisinaptice
C. reflex de mers
D. vegetative
E. de apărare
144. Centrii nervoşi polisinaptici sunt formaţi din:
A. neuroni senzitivi de ordinul al II- lea
B. neuroni motori de ordinul al II- lea
8
C. neuroni de asociaţie
D. neuroni motori
E. ganglioni simpatici
145. Care răspunsuri nu sunt corecte privind
centrii nervoşi ai reflexelor spinale somatice:
A. pentru reflexul patelar sunt monosinaptici
B. la reflexele nociceptive sunt monosinaptici
C. pentru reflexul rotulian sunt polisinaptici
D. pentru reflexul ahilian sunt polisinaptici
E. pentru reflexele de apărare sunt monosinaptici
146. Selectaţi reflexele spinale vegetative:
A. de reglare a vasomotricităţii
B. rotulian şi patelar
C. vasodilatatoare
D. cardioacceleratoare
E. sexuale
147. Cum nu pot fi reflexele miotatice:
A. nociceptive
B. polisinaptice
C. de apărare
D. monosinaptice
E. pupilodilatatoare
148. Care din următoarele caracteristici aparţin
reflexului nociceptiv:
A. poate iradia la nivelul SNC
B. are receptorii localizaţi în piele
C. efectorul este un muşchi flexor
D. are drept receptori terminaţii nervoase libere
E. este monosinaptic
149. Unele dintre răspunsurile de mai jos sunt
false:
A. efectorii reflexelor vegetative spinale sunt fibrele
musculare striate
B. căile aferente ale reflexului de apărare sunt
dendritele neuronului din ganglionul spinal
C. reflexul de reglare a vasomotricităţii este
nociceptiv
D. receptorii reflexelor miotatice sunt fusurile
neuromusculare
E. reflexul rotulian este polisinaptic
150. Alegeţi variantele incorecte de răspuns:
A. reflexele rotulian şi ahilian sunt reflexe spinale
somatice
B. în reflexul rotulian se produce şi extensia labei
piciorului
C. reflexele nociceptive au rol în menţinerea
tonusului muscular
D. funcţia reflexă a măduvei este îndeplinită de
căile de asociaţie
E. printre reflexele spinale somatice se numără şi
reflexul de mers
151. Printre răspunsurile de mai jos s-au strecurat
şi erori. Identificaţi-le:
A. reflexul patelar este osteotendinos
B. reflexele nociceptive sunt vegetative
C. reflexul ahilian se evidenţiază prin lovirea
tendonului cvadricepsului femural
D. funcţia de conducere a măduvei este asigurată de
reflexele miotatice şi nociceptive
E. reflexul rotulian se numeşte şi patelar
 NICULESCU - SISTEMUL NERVOS
COMPLEMENT MULTIPLU
prof. Mitrica Claudia
152. Care din următoarele reflexe spinale nu sunt 160. Referitor la trunchiul cerebral se poate spune
vegetative: că:
A. ahilian A. face parte din nivelul subcortical al sistemului
B. miotatic nevos central
C. sudoral B. în nucleii săi îşi au originea zece din cele 12
D. pupilodilatator perechi de nervi cranieni
E. rotulian C. reprezintă sediul unor reflexe somatice şi
153. Unele dintre reflexele spinale enumerate sunt vegetative
vegetative: D. este situat înapoia cerebelului şi diencefalului
A. pupilodilatatoare E. extirparea lui produce tulburări de ortostatism
B. de micţiune 161. Bulbul, puntea şi mezencefalul reprezintă
C. sexuale sediul următoarelor reflexe:
D. patelar A. de clipire şi lacrimal
E. de apărare B. de mers şi patelar
154. Nu sunt vegetative următoarele reflexe C. salivator şi de deglutiţie
spinale: D. rotulian şi ahilian
A. patelar E. de vomă, tuse, strănut
B. rotulian 162. Fibrele nervilor trigemeni, inervează:
C. nociceptiv A. muşchii masticatori
D. sudoral B. muşchii mimicii
E. vasodilatator C. tegumentul feţei
155. Alegeţi variantele incorecte de răspuns: D. muşchii faringelui
A. unele reflexe vegetative se închid în măduva E. glandele parotide
spinării 163. Fibrele parasimpatice ale perechii VII de
B. funcţia reflexă a măduvei este asigurată de căi nervi cranieni:
descendente şi ascendente A. provin din nucleii lacrimal şi salivator superior
C. centrul reflexului miotatic este sinapsa dintre B. îşi au originea reală în mezencefal
neuronul senzitiv şi cel motor C. au originea aparentă în şanţul bulbo-pontin
D. reflexele polisinaptice nu iradiază la nivelul SNC D. inervează glandele salivare parotide
E. reflexele miotatice au fost studiate de Pavlov E. inervează fibrele circulare ale muşchiului ciliar
156. Unele dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt 164. Care din următoarele perechi de nervi
corecte: cranieni au în structura lor şi fibre parasimpatice
A. centrul reflexului nociceptiv este subtalamusul preganglionare:
B. centrul reflexului miotatic nu este scoarţa A. III, VII, X
cerebrală B. II, VII, X
C. receptorii reflexului nociceptiv sunt fusurile C. VII, IX, X
neuromusculare D. IV, VI, XI
D. receptorii reflexului miotatic sunt corpusculii E. III, IX, X
Merkel 165. Nervii vagi sau pneumogastrici:
E. efectorii reflexului miotatic sunt muşchii striaţi A. au şi fibre parasimpatice
157. Encefalul cuprinde: B. nu au fibre motorii
A. măduva spinării C. inervează musculatura laringelui şi faringelui
B. ganglionii spinali D. nu au fibre senzoriale gustative
C. emisferele cerebrale E. culeg sensibilitatea gustativă de la baza limbii
D. cerebelul 166. Alegeţi variantele incorecte de răspuns:
E. nervii rahidieni A. pereche IV de nervi cranieni au originea reală în
158. Care din următoarele structuri nu aparţin mezencefal
encefalului: B. perechea VI de nervi cranieni are fibre
A. emisferele cerebrale parasimpatice
B. măduva spinării C. nervi trohleari inervează muşchiul oblic inferior
C. puntea lui Varolio al globului ocular
D. măduva prelungită D. nervii accesori sunt formaţi din două rădăcini:
E. ganglionii simpatici bulbară şi spinală
159. Reflexele care se închid la nivelul trunchiului E. fibrele vegetative ale nervului vag se distribuie la
cerebral sunt: organele din torace
A. înnăscute 167. Perechea VII de nervi cranieni:
B. caracteristice speciei A. are fibre senzitive cu deutoneuronul în nucleul
C. de clipire şi vomă trigeminal
D. masticator şi de deglutiţie B. sunt nervi micşti cu fibre parasimpatice
E. condiţionate

9
 NICULESCU - SISTEMUL NERVOS
COMPLEMENT MULTIPLU
prof. Mitrica Claudia
C. are originea reală a fibrelor gustative în D. merg la muşchii drepţi intern, superior şi inferior
ganglionul geniculat ai globilor oculari din nervul III
D. are deutoneuronul fibrelor gustative în nucleul E. în nervii faciali îşi au originea reală în ganglionul
ambiguu din bulb geniculat de pe traseul nervului
E. are fibre motorii ce inervează muşchii 173. Îşi au originea aparentă în şanţul retroolivar
masticatori următorii nervi cranieni:
168. Alegeţi variantele incorecte de răspuns: A. accesori
A. originea reală a nervilor olfactivi se află în B. hipogloşi
neuronii bipolari din retină C. vagi
B. fibrele gustative ale nervului facial îşi au D. glosofaringieni
originea aparentă în şanţul bulbo-pontin E. abducens
C. fibrele motorii ale nervilor pneumogastrici 174. În nucleul motor din punte îşi au originea
inervează musculatura organelor interne reală următorii nervi cranieni:
D. ramura cohleară a perechii VIII de nervi cranieni A. trigemeni
merge spre nucleii cohleari din bulb B. abducens
E. nervii trohleari îşi au originea reală în nucleul C. faciali
nervului din mezencefal D. trohleari
169. Între afirmaţiile de mai jos unele nu sunt E. oculomotori
corecte. Selectaţi-le: 175. Muşchii laringelui sunt inervaţi de nervii:
A. nervii glosofaringieni sunt nervi motori şi A. accesori
formează perechea XI de nervi cranieni B. vagi
B. fibrele motorii ale nervilor trigemeni îşi au C. glosofaringieni
originea reală în nucleul motor din punte D. faciali
C. fibrele parasimpatice ale nervului III ajung la E. trigemeni
fibrele circulare ale muşchiului ciliar 176. Nervii vagi sau pneumogastrici:
D. deutoneuronul fibrelor gustative ale nervului VII A. au şi fibre parasimpatice
se află în nucleul solitar din punte B. nu au fibre motorii
E. ramura internă a nervilor spinali ajunge pe calea C. inervează musculatura laringelui şi faringelui
nervilor vagi la muşchii faringelui D. nu au fibre senzoriale
170. Legat de nervii cranieni se poate afirma că: E. culeg sensibilitatea gustativă de la baza limbii
A. fibrele parasimpatice ale nervilor glosofaringieni 177. Fibrele senzoriale ale nervilor glosofaringieni:
ajung la glandele parotide A. au primul neuron în ganglionul de pe traseul
B. fibrele senzitive ale nervilor trigemeni se nervului
distribuie la muşchii mimicii B. ajung la glandele parotide
C. nervii abducens îşi distribuie fibrele la muşchiul C. au originea aparentă în şanţul retroolivar
drept intern al globului ocular D. se distribuie muşchilor masticatori
D. protoneuronul fibrelor gustative ale nervului E. culeg excitaţii gustative din treimea posterioară a
facial se află în ganglionul geniculat limbii
E. originea aparentă a nervilor hipogloşi se găseşte 178. În mezencefal îşi au originea reală următorii
în şanţul retroolivar nervi cranieni:
171. Fibrele parasimpatice din structura nervilor A. trohleari
cranieni: B. trigemeni
A. inervează glandele parotide, sublinguale şi C. oculomotori
submandibulare D. faciali
B. ajung la muşchiul oblic superior al globului E. abducens
ocular 179. Pe faţa posterioară a trunchiului cerebral îşi
C. cele ataşate nervilor faciali provin din doi nuclei au originea aparentă:
D. au fibre cu originea reală în nucleii vegetativi din A. perechea IV de nervi cranieni
trunchiul cerebral B. perechea VI de nervi cranieni
E. cele ataşate nervilor glosofaringieni culeg C. nervii trohleari
excitaţii gustative de la nivelul limbii D. nervii accesori
172. Fibrele motorii de pe traseul nervilor E. fibrele vegetative ale nervului vag
cranieni: 180. Următorii nervi cranieni sunt motori:
A. îşi au originea reală în nucleul ambiguu din bulb A. trohleari
pentru nervii glosofaringieni B. hipogloşi
B. inervează musculatura laringelui şi faringelui C. vagi
cele din structura perechii X D. trigemeni
C. îşi au originea aparentă pe faţa posterioară a E. optici
trunchiului cerebral în perechea VI 181. Următorii nervi cranieni nu sunt motori:
A. accesori

10
 NICULESCU - SISTEMUL NERVOS
COMPLEMENT MULTIPLU
prof. Mitrica Claudia
B. vestibulocohleari 190. Găsiţi răspunsurile corecte:
C. abducens A. nervii motori somatici stimulează contracţia
D. olfactivi muşchilor scheletici
E. optici B. ganglionii nervoşi sunt grupe de corpi neuronali
182. În punte îşi au originea reală: localizaţi în SNC
A. fibrele motorii ale trigemenului C. tractul nervos este un grup de fibre nervoase care
B. nervii abducens leagă părţi din SNC
C. ramura oftalmică a trigemenului D. sistemul nervos periferic este format din encefal
D. nervii trohleari şi măduva spinării
E. nucleul salivator inferior E. nervii sunt neuroni multipolari localizaţi în
183. Lobii cerebelului sunt: întregime în SNC
A. paleocerebelul – anterior 191. Nervii motori vegetativi reglează:
B. arhicerebelul – posterior A. contracţia musculaturii scheletice
C. neocerebelul – floculonodular B. secreţia glandulară
D. arhicerebelul – floculonodular C. contracţia musculaturii striate
E. neocerebelul – posterior D. contracţia musculaturii netede
184. Alegeţi variantele corecte de răspuns: E. contracţia miocardului
A. tractul nervos este un grup de fibre nervoase care 192. Neuronii de asociaţie:
leagă diferite părţi ale SNC A. transmit impulsurile de la receptori
B. ganglionul nervos este un grup de corpi B. sunt neuroni multipolari
neuronali localizaţi în SNC C. sunt localizaţi în întregime în SNC
C. nucleul nervos este un grup de corpi neuronali D. transmit impulsurile de la efectori
localizaţi în afara SNC E. sunt o asociere de fibre nervoase
D. sistemul nervos periferic este format din nervi, 193. Emisferele cerebrale:
ganglioni şi plexuri A. reprezintă partea cea mai voluminoasă a SNC
E. nervii sunt asocieri de fibre nervoase înconjurate B. se leagă de diencefal prin pedunculii cerebeloşi
de ţesut conjunctiv inferiori
185. Scoarţa cerebelului: C. conţin în interior ventriculii laterali I şi II
A. este un strat periferic de substanţă cenuşie D. au formă de fluture
B. este formată din substanţa albă E. sunt legate între ele prin comisurile creierului
C. înconjoară substanţa albă centrală 194. Substanţa albă a emisferelor cerebrale:
D. este brăzdată de sanţuri perpendiculare A. este formată şi din fibre de proiecţie
E. este înconjurată de substanţă albă B. formează fornixul sau trigonul cerebral
186. Substanţa albă a cerebelului: C. reprezintă sediul actelor de comportament
A. conţine în masa sa nucleii cerebelului instinctiv
B. trimite prelungiri în interior D. intră în structura sistemului limbic
C. are aspectul unei coroane de arbore E. are conexiuni întinse cu analizatorul olfactiv
D. are aspect de fluture 195. Nucleii bazali:
E. formează arborele vieţii A. se numesc şi corpi striaţi
187. Scăderea forţei voluntare: B. sunt nuclei importanţi ai sistemului piramidal
A. se numeşte atrofie C. sunt situaţi deasupra şi lateral de talamus
B. se numeşte astenie D. sunt situaţi sub talamus
C. apare după extirparea cerebelului E. sunt nuclei importanţi ai sistemului
D. se atenuează prin compensare corticală extrapiramidal
E. se manifestă prin tulburări de ortostatism 196. Selectaţi răspunsurile corecte:
188. Metatalamusul este releu pentru următoarele A. fisura laterală Sylvius se găseşte pe faţa laterală a
sensibilităţi: emisferelor cerebrale
A. vizuală B. bulbul olfactiv este adăpostit în şanţul temporo-
B. gustativă occipital
C. auditivă C. substanţa albă a emisferelor cerebrale înconjoară
D. acustică ventriculii III şi IV
E. kinestezică D. girul hipocampic se află pe faţa laterală a
189. Alegeţi variantele corecte de răspuns: emisferelor celebrale
A. substanţa albă a emisferelor cerebrale nu are E. pe faţa bazală a emisferelor cerebrale începe
fibre comisurale fisura laterală Sylvius
B. metatalamusul este releu pentru sensibilitatea 197. Comisura albă anterioară:
auditivă A. intră în structura emisferelor cerebrale
C. nucleul roşu primeşte fibre de la nucleii bazali B. este formată şi din fibre de asociaţie
D. prin talamus nu trece sensibilitatea vizuală C. uneşte cele 2 emisfere cerebrale
E. corpul calos este format din fibre de asociaţie D. intră în structura sistemului limbic

11
 NICULESCU - SISTEMUL NERVOS
COMPLEMENT MULTIPLU
prof. Mitrica Claudia
E. este formată din fibre comisurale D. analizatorul olfactiv
198. Alegeţi variantele corecte de răspuns: E. mezencefalul
A. substanţa cenuşie a emisferelor cerebrale 206. Neocortexul este:
formează trigonul cerebral A. sediul proceselor psihice superioare
B. substanţa albă a emisferelor cerebrale formează B. alcătuit din două straturi de celule
corpul calos C. sediul actelor de comportament instinctiv
C. paleocortexul este format din 6 straturi de celule D. denumit şi sistemul limbic
D. trigonul cerebral este format din fibre comisurale E. sediul proceselor ce stau la baza învăţării,
E. corpii striaţi sunt formaţi din substanţă albă gândirii şi creaţiei
199. Care răspunsuri nu sunt corecte: 207. Funcţiile asociative ale neocortexului
A. fornixul nu este format din fibre comisurale realizează:
B. corpul calos formează scoarţa cerebrală A. controlul activităţii motorii somatice voluntare
C. fibrele albe de proiecţie unesc scoarţa cerebrală B. controlul activităţii motorii viscerale
cu trigonul cerebral C. percepţia complexă a lumii înconjurătoare
D. substanţa albă a emisferelor cerebrale formează D. semnificaţia diferitelor senzaţii
corpii striaţi E. controlul activităţii somatice senzitive
E. paleocortexul este inclus în sistemul limbic 208. Reflexele necondiţionate:
200. Printre răspunsurile de mai jos privind A. sunt înnăscute
emisferele cerebrale s-au strecurat erori. B. se închid la nivel cortical
Identificaţi-le: C. sunt caracteristice speciei
A. fibrele comisurale din structura substanţei albe D. treptat se sting şi dispar
formează fornixul sau trigonul cerebral E. nu iradiază cortical
B. conţin în interior ventriculii Işi II înconjuraţi de 209. I.P. Pavlov:
substanţă cenuşie A. a studiat legile care guvernează fenomenul de
C. au pe faţa laterală fisura lui Sylvius şi şanţul iradiere
central Rolando B. a descoperit posibilitatea transformării
D. au emisfera stângă mai dezvoltată la stângaci excitanţilor indiferenţi în stimuli condiţionali
E. au pe faţa bazală şanţul corpului calos şi scizura C. împreună cu Pflüger a descoperit mecanismul
calcarină transportului activ
201. Paleocortexul: D. a explicat mecanismul elaborării reflexelor
A. conţine două straturi de celule condiţionate
B. are conexiuni cu hipotalamusul E. a arătat că la baza tuturor activităţilor nervoase
C. ocupă o zonă largă pe faţa medială a emisferelor stau excitaţia şi inhibiţia
cerebrale 210. Transformarea excitanţilor indiferenţi în
D. este alcătuit din şase straturi celulare stimuli condiţionali se realizează prin:
E. este sediul proceselor psihice superioare A. generalizare
202. Cele mai importante componente ale B. asociere
sistemului limbic sunt: C. localizare
A. epitalamusul D. iradiere
B. nervii olfactivi E. repetare
C. hipotalamusul 211. Care din următoarele reflexe nu sunt
D. hipocampul necondiţionate:
E. calea olfactivă A. cele care necesită o pregătire prealabilă
203. Pe faţa bazală a emisferelor cerebrale se pot B. cele înnăscute şi caracteristice speciei
observa: C. pe care organismul nu le are la naştere
A. scizura calcarină D. pe care le dobândeşte în timpul vieţii
B. paleocortexul E. alimentar şi de apărare
C. şanţurile orbitale 212. Bulbul olfactiv este:
D. lobul temporo-occipital A. adăpostit în şanţul olfactiv
E. girul hipocampic B. situat pe faţa bazală a emisferelor cerebrale
204. Sistemul limbic este sediul: C. componentă a sistemului limbic
A. gîndirii şi creaţiei D. situal la nivelul hipocampului
B. proceselor ce stau la baza memoriei E. localizat în lobul temporo-occipital
C. actelor de comportament instinctiv 213. Funcţiile senzitive ale neocortexului se
D. proceselor psihice superioare realizează şi prin:
E. proceselor psihice afectiv–emoţionale A. segmentul periferic al analizatorului vestibular
205. Paleocortexul are conexiuni cu: B. segmentul cortical al analizatorului vizual
A. analizatorul auditiv C. calea eferentă a analizatorului kinestezic
B. neocortexul, mai puţin D. segmentul cortical al anlizatorului acustic
C. epitalamusul E. efectorii analizatorilor acustic şi olfactiv

12
 NICULESCU - SISTEMUL NERVOS
COMPLEMENT MULTIPLU
prof. Mitrica Claudia
214. Funcţia motorie a neocortexului:
A. se realizează prin controlul întregii activităţi
motorii somatice
B. poate fi voluntară sau involuntară
C. implică cortexul motor şi corpii striaţi
D. nu implică nucleii bazali
E. se realizează prin segmentele intermediare ale
analizatorilor
215. Reflexul condiţionat:
A. se închide la nivel cortical
B. a fost explicat de I.P.Pavlov
C. este înnăscut
D. este caracteristic speciei
E. este un răspuns învăţat dat de centrii nervoşi
216. Inhibiţia necondiţionată poate fi:
A. de protecţie
B. supraliminară
C. de întârziere
D. prin inducţie negativă
E. de diferenţiere
217. Pavlov a arătat că la baza tuturor
activităţilor nervoase stau următoarele procese:
A. amplificarea
B. iradierea
C. generalizarea
D. excitaţia
E. inhibiţia
218. Selectaţi asocierile corecte dintre tipul de
stimul folosit în realizarea reflexului condiţionat şi
reacţia animalului de experienţă:
A. indiferent – nu dă nici un răspuns
B. absolut – răspunde printr-un reflex necondiţionat
C. condiţional – este indiferent
D. indiferent – are o reacţie de orientare
E. indiferent – răspunde printr-un reflex condiţionat
219. Inhibiţia externă este:
A. înnăscută
B. condiţionată
C. de protecţie
D. necondiţionată
E. de stingere
220. Alegeţi variantele corecte de răspuns privind
reflexele.
A. condiţionate, se închid la nivel cortical
B. condiţionate, nu se pot concentra într-o zonă
limitată
C. înnăscute, nu se închid la nivel cortical
D. condiţionate, se sting dacă stimulul condiţional
nu este întărit prin cel absolut
E. necondiţionate, nu iradiază cortical
221. Excitaţia este procesul nervos care se
manifestă prin:
A. diminuarea unei activităţi anterioare
B. iniţierea unei activităţi
C. sistarea unui proces
D. inducţie negativă
E. amplificarea unei activităţi preexistente
222. Pentru realizarea unui reflex condiţionat:
A. animalul de experienţă trebuie să fie sătul
13
B. stimulul absolut trebuie să se asocieze cu un
stimul indiferent
C. excitantul absolut trebuie să preceadă stimulul
fără importanţă biologică
D. stimulul indiferent trebuie să preceadă excitantul
absolut
E. animalul trebuie să fie flămând
223. Alegeţi variantele incorecte de răspuns:
A. reflexele înnăscute se închid la nivel cortical
B. la baza tuturor activităţilor nervoase stau
excitaţia şi inhibiţia
C. reflexele condiţionate se închid la nivel
subcortical
D. inhibiţia externă este condiţionată
E. excitaţia este un proces nervos activ
224. Pentru formarea unui reflex condiţionat, nu
sunt necesare următoarele condiţii:
A. proiectarea
B. asocierea
C. precesiune
D. iradierea
E. repetarea
225. Excitaţia şi inhibiţia sunt procese nervoase:
A. extrem de mobile
B. care pot iradia pe o suprafaţă corticală
C. pasive, specifice paleocortexului
D. extrem de imobile, specifice scoarţei cerebrale
E. care se pot concentra într-o zonă limitată
226. Pentru formarea unui reflex condiţionat:
A. sunt suficiente două şedinţe de elaborare
B. instinctul alimentar trebuie să fie dominant în
timpul asocierii stimulilor
C. administrarea hranei unui animal trebuie să se
asocieze cu un stimul sonor
D. excitantul absolut trebuie să preceadă stimulul
indiferent
E. sunt necesare 10-30 de şedinţe de elaborare
227. Sistemul nervos simpatic:
A. are centrii nervoşi la nivelul măduvei spinării
B. coordonează activitatea viscerală conştientă
C. activează organismul pentru luptă şi apărare
D. eliberează adrenalină din medulosuprarenală
E. îşi distribuie fibrele postganglionare în principal
la cap
228. Efectorii sistemului simpatic sunt:
A. muşchiul cardiac
B. muşchii scheletici ai membrelor inferioare
C. muşchii striaţi ai membrelor superioare
D. muşchii netezi ai tuturor organelor
E. gandele lacrimale, salivare, sudoripare, digestive
229. Ganglionii laterovertebrali sunt legaţi cu
nervii spinali prin:
A. plexuri vegetative mixte
B. lanţuri paravertebrale
C. ramura comunicantă albă
D. ramurile dorsală şi ventrală
E. ramura comunicantă cenuşie
230. Calea eferentă vegetativă:
A. cuprinde doi neuroni
 NICULESCU - SISTEMUL NERVOS
COMPLEMENT MULTIPLU
prof. Mitrica Claudia
B. are al doilea neuron în substanţa cenuşie A. SN vegetativ formează la nivelul viscerelor
medulară plexuri vegetative mixte
C. poate avea primul neuron şi în substanţa cenuşie B. sistemul simpatoadrenal intervine şi în
cerebrală termoreglare
D. are al doilea neuron într-un ganglion vegetativ C. reglarea activităţii medulosuprarenalei se face
E. are al treilea neuron în talamus prin scăderea ratei de stimulare parasimpatică
231. Componenta periferică a sistemului simpatic D. originea fibrelor preganglionare parasimpatice se
cuprinde: află în zona lombară a măduvei
A. două lanţuri ganglionare simpatice E. cele mai multe organe interne primesc o
B. ganglioni situaţi de o parte şi de alta a coloanei inervaţie vegetativă antagonică
vertebrale 237. Componenta periferică a sistemului
C. două lanţuri simpatice latero-vertebrale parasimpatic include ganglionii:
D. două lanţuri de ganglioni previscerali A. juxtaviscerali
E. două lanţuri de ganglioni intramurali B. prevertebrali
232. Nervul micul splanhnic: C. intramurali
A. se formează din fibrele preganglionare din T10 - D. previscerali
T12 E. paravertebrali
B. inervează inima, plămânii şi ficatul 238. Arcul reflex vegetativ cuprinde şi:
C. inervează organele tubului digestiv şi rinichii A. visceroreceptorii din pereţii organelor interne
D. inervează organele din pelvis B. centrii simpatici de la nivelul măduvei spinării
E. se formează din fibrele postganglionare din S2 – C. proprioreceptorii de la nivelul tendoanelor
S4 D. centrii parasimpatici din trunchiul cerebral
233. În cadrul sistemului vegetativ, fibra aferentă E. neuronii preganglionari şi postganglionari
este reprezentată de: 239. Acetilcolina:
A. dendritele şi axonii neuronilor visceromotori ce A. produce efecte similare cu noradrenalina
aparţin unor nervi spinali B. este un mediator chimic
B. fibrele preganglionare mielinice şi C. se eliberează la capătul fibrei parasimpatice
postganglionare amielinice postganglionare
C. dendritele şi axonii neuronilor din ganglionii D. produce efecte antagoniste simpaticului
extranevaxiali ai unor nervi cranieni E. se eliberează la capătul fibrei preganglionare
D. neuronii ce transmit impulsuri musculaturii simpatice
netede şi vaselor de sânge 240. Stimularea parasimpaticului produce:
E. dendritele şi axonii neuronilor pseudounipolari A. dilatarea bronhiilor
din ganglionii spinali B. creşterea secreţiei medulosuprarenalei
234. Referitor la mediatorii chimici de la nivelul C. contracţia detrusorului
sinapselor vegetative se poate spune că: D. scăderea frecvenţei cardiace
A. la ambele sisteme între fibra preganglionară şi E. transpiraţia palmelor
cea postganglionară este acetilcolina 241. Numai simpaticul stimulează:
B. la sistemul simpatic, la capătul periferic al fibrei A. dilatarea pupilei
postganglionare se eliberează noradrenalină B. glicogenoliza hepatică
C. la sistemul parasimpatic, la capătul periferic al C. contracţia splinei
fibrei postganglionare se eliberează adrenalină D. secreţia intestinală
D. la sistemul simpatic, la capătul periferic al fibrei E. relaxarea sfincterelor
preganglionare se eliberează noradrenalina 242. SN simpatic nu are comparativ cu cel
E. există şi fibre postganglionare ce au sinapse parasimpatic:
nonadrenergice şi noncolinergice A. lanţuri prevertebrale
235. Alegeţi variantele corecte de răspuns: B. fibre preganglionare în zona toracică
A. există un număr foarte mic de fibre C. ganglioni în apropierea efectorilor
postganglionare simpatice care eliberează D. fibre postganglionare limitate doar la cap
acetilcolina E. fibre postganglionare în întreg organismul
B. majoritatea viscerelor au inervaţie dublă 243. Centrii parasimpatici cranieni se găsesc în
simpatică şi parasimpatică următorii nuclei:
C. simpaticul şi parasimpaticul pot acţiona şi A. accesor al oculomotorului din mezencefal
complementar B. salivator superior din bulb
D. medulosuprarenalele sunt inervate numai de C. salivator inferior din punte
parasimpatic D. dorsal al vagului din bulb
E. efectorii sistemului vegetativ sunt sub control E. lacrimal din punte
voluntar 244. Aferenţa vegetativă nu este reprezentată de:
236. Între afirmaţiile de mai jos s-au strecurat A. fibrele postganglionare amielinice
greşeli. Identificaţi-le: B. neuronii viscerosenzitivi din ganglionii spinali

14
 NICULESCU - SISTEMUL NERVOS
COMPLEMENT MULTIPLU
prof. Mitrica Claudia
C. fibrele preganglionare mielinice
D. neuronii visceromotori din coarnele laterale
E. neuronii somatosenzitivi din ganglionii spinali
245. Centrii nervoşi vegetativi:
A. sunt reprezentaţi de lanţurile ganglionare
paravertebrale
B. sunt situaţi intranevraxial
C. controlează activitatea organelor interne
D. sunt situaţi în ganglionii juxtaviscerali
E. nu sunt situaţi în ganglionii prevertebrali
246. Asupra pancreasului:
A. simpaticul creşte secreţia exocrină
B. parasimpaticul nu are efect
C. simpaticul inhibă secreţia exocrină
D. parasimpaticul stimulează secreţia exocrină
E. simpaticul nu are efect
247. Între efectele stimulării parasimpatice se
numără şi următoarele:
A. asupra splinei nu are efect
B. creşte secreţia hormonală a medulosuprarenalei
C. scade frecvenţa cardiacă
D. stimulează secreţia lacrimală
E. inhibă motilitatea gastrică
248. Simpaticul acţionează asupra ochilor prin:
A. mioză
B. dilatarea pupilei
C. relaxarea muşchiului ciliar
D. constricţia pupilei
E. midriază
249. Parasimpaticul produce:
A. dilataţie în câteva teritorii vasculare
B. constricţie la nivelul arborelui bronşic
C. relaxarea sfincterelor
D. contracţia splinei
E. relaxarea muşchiului ciliar
250. Fibrele preganglionare simpatice:
A. pornesc din zona sacrală a măduvei
B. îşi au originea în zona toracică a măduvei
C. îşi au originea în trunchiul cerebral
D. pornesc şi din zona lombară a măduvei
E. pornesc din ganglionii latero-vertebrali
251. Componenta parasimpatică a sistemului
nervos vegetativ:
A. produce, cel mai adesea, efecte antagoniste
simpaticului
B. creşte secreţia hormonală a medulosuprarenalei
C. eliberează la capătul fibrelor postganglionare
acetilcolina
D. contractă sfincterul vezical intern
E. asupra ficatului nu are efect
252. Sistemul nervos vegetativ:
A. reglează activitatea musculaturii scheletice
B. controlează activitatea miocardului
C. coordonează activitatea vaselor sanguine
D. menţine homeostazia organismului
E. are centrii nervoşi la nivel cortical
253. Lanţurile simpatice paravertebrale:
A. se numesc şi prevertebrale
B. sunt situate de-o parte şi alta a coloanei
vertebrale
15
C. sunt formate din ganglionii juxtaviscerali
D. sunt formate din ganglionii latero-vertebrali
E. sunt legate cu nervii spinali prin ramuri
comunicante
254. In cazul sistemului simpatic:
A. fibra preganglionară este scurtă
B. sinapsa între fibrele pre şi postganglionare se
face în ganglionii juxtaviscerali
C. fibra postganglionară este lungă
D. fibra preganglionară este lungă
E. sinapsa între fibrele pre şi postganglionare are
loc în ganglionii latero-vertebrali
255. Asupra glandelor gastrice sistemul nervos
vegetative acţionează astfel:
A. parasimpaticul nu are efect
B. simpaticul scade secreţia
C. simpaticul inhibă secreţia
D. parasimpaticul stimulează secreţia
E. simpaticul creşte secreţia
256. Parasimpaticul acţionează asupra glandelor:
A. lacrimale, prin scăderea secreţiei
B. salivare, prin creşterea secreţiei
C. sudoripare, prin inhibarea secreţiei la nivel
palmar
D. intestinale, prin stimularea secreţiei
E. medulosuprarenale, nu are efect
257. Simpaticul produce:
A. dilataţie la nivelul arborelui bronşic
B. relaxare la nivelul muşchiului ciliar
C. vasoconstricţie la majoritatea vaselor
D. constricţie la nivelul detrusorului
E. secreţie salivară apoasă
258. Parasimpaticul nu are efect asupra:
A. muşchiului dilatator pupilar
B. glandelor intestinale
C. forţei de contracţie a cordului
D. sfincterului vezical intern
E. glandei medulosuprarenală
259. Simpaticul şi parasimpaticul acţionează:
A. cooperant în micţiune
B. prin eliberare de mediatori chimici
C. antagonist în reglarea secreţiei salivare
D. complementar în reglarea diametrului pupilar
E. pe baza arcului reflex somatic
260. Neuronul visceroaferent nu îşi are originea
în:
A. ganglionii spinali
B. ganglionii juxtaviscerali
C. ganglionii extranevraxiali ataşaţi nervilor
cranieni
D. măduva spinării
E. trunchiul cerebral
261. Unde nu ajunge dendrita neuronului senzitiv
visceral:
A. la muşchii striaţi
B. în măduva spinării
C. la baroreceptori
D. la chemoreceptori
E. în ganglionul spinal
262. Intranevraxial nu se intilnesc:
 NICULESCU - SISTEMUL NERVOS
COMPLEMENT MULTIPLU
prof. Mitrica Claudia
A. centrii sistemului parasimpatic 271. Comele:
B. receptorii pentru presiune A. se caracterizează prin lipsa reflexelor când sunt
C. centrii sistemului simpatic profunde
D. fibrele postganglionare B. implică disfuncţii la nivelul emisferelor cerebrale
E. ganglionii prevertebrali C. sunt boli inflamatorii ale creierului
263. Axonul neuronului motor vegetativ ajunge la: D. sunt afecţiuni inflamatorii ale meningelor spinale
A. muşchii irisului E. au drept cauze frecvente traumatismele cerebrale
B. muşchii trapezi 272. Hemoragiile cerebrale:
C. glandele gastrice A. sunt afecţiuni cu mortalitate ridicată
D. muşchii coapsei B. sunt urgenţe medico-chirurgicale
E. nivelul miocardului C. se pot datora ruperii unui anevrism congenital
264. In cadrul sistemului nervos vegetativ, fibra D. sunt boli inflamatorii
postganglionară: E. sunt disfuncţii cerebrale provocate de virusuri
A. ajunge la organul efector vegetativ
B. este axonul neuronului postganglionar
C. nu are teacă de mielină RASPUNSURI SISTEM NERVOS
D. este axonul neuronului preganglionar
E. este mielinizată
265. Asupra tractului gastrointestinal, 27 BC
componentele SNV acţionează astfel: 28 ACE
A. simpaticul stimulează mişcarea 29 A
B. parasimpaticul stimulează închiderea sfincterelor 30 ABD
C. simpaticul inhibă mişcarea 31 AE
D. parasimpaticul relaxează sfincterele 32 AC
E. parasimpaticul nu are efect 33 CD
266. Cum nu acţionează simpaticul asupra 34 ABCE
tractului urinar:
35 CE
A. relaxează sfincterul vezical intern
36 BE
B. reduce secreţia de renină
37 BDE
C. contractă sfincterul vezical intern
D. contractă detrusorul 38 AD
E. reduce debitul urinar 39 ACE
267. Care din următoarele efecte nu aparţin 40 AC
simpaticului: 41 ABC
A. constricţia pupilei 42 BDE
B. contracţia splinei 43 BCE
C. glicogenoliza hepatică 44 AC
D. scăderea secreţiei lacrimale 45 ACD
E. relaxarea sfincterelor 46 CDE
268. Unele dintre efectele de mai jos nu aparţin 47 ABE
stimulării parasimpaticului: 48 ACE
A. secreţie salivară apoasă 49 AD
B. contracţia muşchilor erectori ai firelor de păr 50 ACE
C. secreţia glandei medulosuprarenală 51 DE
D. scăderea frecvenţei cardiace 52 BDE
E. creşterea secreţiei exocrine pancreatice 53 ABC
269. Alegeţi variantele incorecte de răspuns: 54 BCD
A. parasimpaticul produce contracţia detrusorului 55 BD
B. asupra glandelor intestinale simpaticul nu are 56 AC
efect 57 AC
C. la nivelul arborelui bronşic simpaticul produce
58 ABC
constricţie
59 BC
D. simpaticul stimulează contracţia pupilei
60 ABC
E. parasimpaticul nu produce midriază
61 AB
270. Meningita:
A. poate avea etiologie bacteriană 62 BCD
B. constă în sângerarea ţesutului cerebral 63 AB
C. constă în inflamarea meningelor 64 BDE
D. este o hemoragie cerebrală 65 BD
E. poate avea etiologie virală 66 ABCD

16
 NICULESCU - SISTEMUL NERVOS
COMPLEMENT MULTIPLU
prof. Mitrica Claudia
67 ABD 124 ABCD
68 BC 125 BCE
69 AB 126 AE
70 CDE 127 BD
71 BCE 128 BCD
72 BD 129 CD
73 ABD 130 ACE
74 DE 131 ADE
75 BC 132 CDE
76 BCD 133 BDE
77 BC 134 ABCE
78 ABC 135 ABC
79 ABC 136 ABE
80 ACDE 137 ACE
81 BCDE 138 ACE
82 ABCE 139 ACE
83 CDE 140 BE
84 CD 141 BDE
85 BC 142 BE
86 ACD 143 ACD
87 CE 144 ACD
88 DE 145 BCDE
89 ABD 146 ACDE
90 ACE 147 ABCE
91 ABD 148 ABCD
92 BDE 149 ACE
93 ADE 150 BCD
94 AC 151 BCD
95 AC 152 ABE
96 ACE 153 ABC
97 ACD 154 ABC
98 ACD 155 BDE
99 BC 156 ACD
100 ACE 157 CD
101 AB 158 BE
102 BD 159 ABCD
103 ABC 160 ABC
104 BCE 161 ACE
105 BCE 162 AC
106 CE 163 AC
107 AD 164 ACE
108 CDE 165 ACE
109 CD 166 BC
110 BE 167 BC
111 BD 168 AD
112 DE 169 ADE
113 BE 170 AD
114 CE 171 ACD
115 ABE 172 ABD
116 DE 173 ACD
117 CEA 174 ABC
118 BC 175 AB
119 ABE 176 ACE
120 AC 177 ACE
121 ACD 178 AC
122 BCD 179 AC
123 BC 180 AB

17
 NICULESCU - SISTEMUL NERVOS
COMPLEMENT MULTIPLU
prof. Mitrica Claudia
181 BDE 238 ABDE
182 AB 239 BCDE
183 ADE 240 CDE
184 ADE 241 ABC
185 AC 242 CD
186 ABCE 243 ADE
187 BCD 244 ACDE
188 ACD 245 BCE
189 BCD 246 CD
190 AC 247 ACD
191 BDE 248 BCE
192 BC 249 ABC
193 ACE 250 BD
194 AB 251 ACE
195 ACE 252 BCD
196 AE 253 BDE
197 ACE 254 ACE
198 BD 255 BD
199 ABCD 256 BDE
200 BDE 257 ABC
201 AB 258 ACE
202 BDE 259 AB
203 CDE 260 BDE
204 CE 261 ABE
205 BCD 262 BDE
206 AE 263 ACE
207 CD 264 ABC
208 AC 265 CD
209 BDE 266 AD
210 BE 267 AE
211 ACD 268 BC
212 ABC 269 CD
213 BD 270 ACE
214 ABC 271 ABE
215 ABE 272 ABC
216 ABD
217 DE
218 ABD
219 ACD
220 ACD
221 BE
222 BDE
223 ACD
224 AD
225 ABE
226 BCE
227 ACD
228 ADE
229 CE
230 ACD
231 ABC
232 AC
233 BCE
234 ABE
235 ABC
236 CD
237 ACD

18