Capitolul 2

Sistemul nervos
 1. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la sistemul nervos:
A. Reglează majoritatea funcţiilor organismului în strânsă interdependenţă cu sistemul
exocrin
B. Reglează majoritatea funcţiilor organismului în strânsă interdependenţă cu sistemul
endocrin
C. Este subîmpărţit în sistem nervos somatie, care reglează activitatea musculaturii
viscerale şi sistem nervos vegetativ, care reglează activitatea glandelor exocrine şi
endocrine
D. Este subîmpărţit în sistem nervos somatie, care reglează activitatea rnusculaturii
schdetice şi sistem nervos vegetativ, care reglează acti vîtatea glandelor exocrine şi
endocrine
E. Este subîmpărţit în sistem nervos central, format din encefal şi sistem nervos periferic,
format din măduva spinării

2. Alegeţi afirmaţiile adevărate dintre cele de mai jos:

A. Fiecare organ nervos are două funcţii fundamentale: de excitaţie şi de inhibiţie
B. Fiecare organ nervos are două funcţii fundamentale: funcţia senzltivă şi funcţia
motorîe
C. La nivelul trunchi ului cerebral apare o nouă funcţie fundamentală- funcţia psihică
D. La nivelul emisferelor cerebrale apare o nouă funcţie fundamentală- funcţia psihică0
E. Separarea funcţiilor sistemului nervos este artificială, în realitate nu există activitate
senzitivă fără manifestări motorii şi invers

3. Identificaţi afirmaţiile adevărate privind compartimentele funcţionale ale sistemului

nervos:
A. Fiecare centru nervos poate fi separat în două compartimente funcţionale: senzitiv şi
motor
B. Fiecare centru nervos poate fi separat în două compartimente structurale: senzitiv şi
motor
C. Compartimentul senzitiv primeşte informaţiile de la receptori
D. Compartimentul motor trimite comenzile la efectori
E. Fiecare organ nervos are trei funcţii fundamentale: senzitivă. motorie şi psihică

4. Selectaţi componentele sistemului nervos periferic:

A. Nervii spinali
B. Nervii cranieni
C. Fibrele motorii ale nervilor spinali toracali
D. Măduva prelungită
E. Encefalul

5. Care sunt structurile asupra cărora acţionează sistemul nervos vegetativ?

A. Glandele exocrine
B. Glandele endocrine
C. Muşchiul neted
D. Muşchiul cardiac
E. Muşchiul striat
 6. Neuronul:
A. Reprezintă unitatea morfofuncţională a sistemului neuroendocrin
B. Reprezintă unitatea morfofuncţională a sistemului nervos
C. Este capabil să genereze şi să conducă impulsuri nervoase
D. Are ca proprietăţi fundamentale excitabilitatea şi cronaxia
E. Are ca proprietăţi fundamentale excitabilitatea şi conductibilitatea

7. Alegeţi afirmaţiile adevărate privind localizările diferitelor tipuri de neuroni:

A. În coarnele anterioare ale măduvei spinării se găsesc neuroni de formă sferică
B. În coarnele anterioare ale măduvei spinării se găsesc neuroni de formă stelată
C. În zonele motorii ale scoarţei cerebrale se găsesc neuroni de formă pirarnidală
D. În stratul profund al scoarţei cerebrale se găsesc neuroni de formă stelară
E. În stratul profund al scoarţei cerebrale se găsesc neuroni de formă fusiformă

8. După numărul de prelungiri, neuronii pot fi:

A. Stelaţi, piramidali, ovalari
B. Sferici, ovalari, piriforml
C. Fusiformi, secretori
D. Bipolari, rnultipolari
E. Unipolari, pseudounipolari

9. Selectati afirmatiile adevărate referitoare la neuronii unipolari:

A. Se găsesc în celule cu con uri din coroidă
B. Se găsesc în celulele cu con uri din retină
C. Au formă stelată şi conţin rodopsină
D. Au formă globuloasă şi o singură prelungire
E. Au formă globuloasă şi două prelungiri care pornesc de la un singur pol a celulei

10.Neuronii unipolari:
A. Au o singură prelungire
B. Au două prelungiri, din care una singură este axon
C. Au aspect globulos
D. Prezintă un singur axon, dar numeroase prelungiri dendritice
E. Prezintă o singură dendrită, dar numeroase prelungiri axonice

11.Referitor la neuronii pseudounipolari, este adevărat că aceştia:

A. Sunt neuroni care şi-au pierdut axonii şi au dobândit proprietăţi secretarii
B. Au o singură prelungire, care se bifurcă în două ramuri, o dendrită şi un axon
C. Se găsesc în ganglion ii·spinali de pe rădăcina anterioară a nervului spinal
D. Se găsesc în ganglionii spinali de pe rădăcina posterioară a nervilor spinali
E. Au un număr variabil de prelungiri dendritice şi un singur axon
 12.Referitor la neuronii bipolari, este adevărat că aceştia:
A. Prezintă o dendrită şi un axon
B. Prezintă două dendrite, una aferentă şi alta eferentă
C. Sunt prezenţi în retină, tunica externă a globului ocular
D. Sunt prezenţi în retină, tunica internă a globului ocular
E. Sunt prezenti în cerebel, în stratul mijlociu al scoarţei cerebeloase

13.Selectaţi afirmaţiile false privind tipul, forma şi localizarea unor neuroni:

A. Celulele cu conuri şi bastonaşe din mucoasa olfactivă sunt neuroni bipolari
B. Neuronii bipolari au formă rotundă, ovală sau fusiformă
C. Neuronii pseudounipolari se găsesc în ganglionul spiral Corti
D. Neuronii pseudounipolari se găsesc în ganglionul spinal
E. Neuronii bipolari se găsesc în ganglionul vestibular Scarpa

14.Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la neuronii multipolari:

A. Au formă rotundă, ovală sau fusiformă
B. Au formă piramidală sau piriformă şi prezintă numeroase prelungiri dendritice
C. Se găsesc în scoarţa cerebrală (neuronii piramidali)
D. Au formă stelată sau piriformă şi prezintă numeroase prelungiri axonice
E. Se găsesc în coarnele anterioare senzitive ale măduvei spinării

15.Selectaţi afirmaţiile adevărate care descriu neuronii în raport cu funcţia lor:

A. Prin dendritele lor, neuronii receptori sunt în legătură cu organele efectoare
B. Prin axonii lor, neuronii somatomotori şi visceromotori sunt în legătură cu organele
efectoare
C. Prin axonii lor, neuronii receptori sornatosenzitivi şi viscerosenzîtîvi recepţionează
stimuli din mediul exterior sau din interiorul organismului
D. Prin dendritele lor, neuronii receptori somatosenzitivi şi viscerosenzitivi recepţionează
stimuli din mediul exterior sau din interiorul organismului
E. Se mai numesc şi intercalari sau de asociaţie neuronii care fac legătura între neuronii
senzitivî şi neuronii rnotori

16.Care dintre afirmaţiile de mai jos reprezintă funcţia neuronilor motori?

A. Sintetizează mielina, o substanţă izolatoare din punct de vedere electric
B. Conduc informaţii de la receptori către centrii nervoşi
C. Sunt neuroni intercalari sau de asociaţie
D. Elaborează comenzi care sunt conduse către organele efectoare
E. Sunt neuroni de asociaţie sau neuroni viscerosenzitivi

17.Identificaţi corect părţile componente ale neuronului:

A. Pericarionul sau centrul celular
B. Prelungiri - axoni şi dend.rite
C. Prelungiri -un axon şi dendrite
D. Corpul celular (pericarionul)
E. Pericondrul (corpul celular)
 18.Corpul neuronului este format din:
A. Dendrite, prelungiri scurte şi bogat ramificate
B. Neurilemă (membrana corpului celular)
C. Axon, o prelungire unică şi obligatorie
D. Neuroplasmă cu organite comune şi specifice
E. Nucleu care poate fi: unic, dublu sau multiplu

19.Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la corpii neuronilor:

A. Formează în nevrax substanţa cenuşie
B. Formează în nevrax substanţa albă
C. Formează in afara nevraxului prelungirile mielinice
D. Formează în afara nevraxului ganglionii nervoşi
E. Formează în afara nevraxului substanţa albă

20.Neuroplasma conţine:
A Ribozomi cu rol în reacţiile de hidroliză
B. Neurofibrile ca organite comune
C. Centrozomul cu rol în diviziunea celulară
D. Ribozomi cu rol !n sintezele proteice
E. Retîcul endoplasmatic, cu rol de sistem circulator intracitoplasmatic

21.Precizaţi afirmaţiile false referitoare la corpii Nissl:

A. Au rol în sinteza proteinelor neuronale
B. Au rol mecanic, de susţinere a celulei
C. Se găsesc la baza dendritelor şi în neuroplasmă
D. Sunt filamente intermediare
E. Sunt organite la nivelul cărora are loc fosforilarea oxidativă

22.Alegeţi afirmaţiile false privind rolul neurofibrilelor:

A. Au rol în diviziunea celulară
B. Au rol în metabolismul neuronal
C. Au rol mecanic şi de susţinere
D. Au rol în conducerea impulsului nervos
E. Au rol în generarea irnpulsului nervos

23.Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la nucleul neuronilor:

A. Poate fi dublu sau multiplu în celulele nervoase motorii, senzitive şi de asociaţie
B. Poate fi dublu sau multiplu în celulele vegetative centrale sau periferice
C. Este întotdeauna unic în celulele nervoase motorii, senzitive şi de asociaţie
D. Este întotdeauna unic în celulele vegetative centrale sau periferice
E. Conţine 1-2 nucleoli
 24.Dendritele sunt prelungiri:
A Neuronale, care conţin corpi Nissl (doar la baza lor)
B. Neuronale, mai subţiri în porţiunea lor iniţială
C. Neuronale, mai groase în porţiunea lor iniţială
D. Mai subţiri în porţiunea lor iniţială, apoi se îngroaşă
E. Mai groase în porţiunea lor iniţială, apoi se subţiază

25.Selectaţi afirmaţia falsă referitoare la axon:

A. Este o prelungire unică
B. Este o prelungire lungă
C. Este o prelungire multiplă
D. în porţiunea terminală se ramifică
E. Citoplasma lui se numeşte axoplasmă

26.Axonul neuronilor prezintă următoarele particularităţi:

A. Este o prelungire scurtă şi ramificată
B. Este o prelungire unică şi scurtă
C. Este o prelungire unică şi lungă
D. Se termină prin ramificaţii butonate (butoni terminali)
E. Este delimitat de axolemă şi conţine carioplasmă

27.Care sunt tecile ce învelesc axonul?

A. Teaca de mielină (mielina- o substanţă glucidică)
B. Teaca Schwann (aflată în jurul tecii de mielină)
C. Teaca Henle (cu rol în permeabilitate)
D. Teaca de mielină (mielina- izolator electric)
E. Teaca fibroasă (vasculară)

28.Selectaţi răspunsurile corecte referitoare la teaca Schwann:

A. Este formată din ţesut conjunctiv
B. Este formată din celule gliale răsucite în jurul axonilor
C. Fiecărui segment internodal de mielină dintre două strangulaţii Ranvier îi corespunde
o singură celulă Schwann
D. Acoperă teaca de mielină
E. Asigură izolarea cu mielină a axonilor neuronilor din nevrax

29.Referitor la teaca Henle, este adevărat că aceasta:

A. Face parte din teci le care învelesc axonul neuronilor sistemului nervos periferic
B. Face parte din teci le care învelesc axonul neuronilor sistemului nervos central
C. Se dispune în jurul tecii de mielină
D. Separă membrana plasmatică a celulei Schwann de ţesutul epitelial din jur
E. Are rol în permeabilitate şi rezistenţă
 30.Selectaţi afirmaţiile false referitoare la axonul neuronilor din sistemul nervos
periferic:
A. Are teacă de mielină produsă de celulele Schwann
B. Are teacă de mielină produsă de oligodendrocite (o celulă produce pentru mai mulţi
axoni)
C. Are teacă Henle, cu rol în permeabilitate şi rezistenţă
D. Nu are teacă Schwann, cu rol în producerea mielinei
E. Are teacă de mielină, cu rol în permeabilitate şi rezistentă

31.Identificaţi afirmaţiile adevărate privind nevrogliile:

A. Au un număr variabil de prelungiri
B. Pot avea forme diferite
C. Au rol trofic pentru neuroni
D. Conţin neurofibrile
E. Conţin corpi Nissl

32.Nevrogliile au următoarele caracteristici:

A. Forma corpului celular este întotdeauna aceeaşi
B. Au întotdeauna aceleaşi dimensiuni
C. Forma şi dimensiunile corpului celular pot fi diferite
D. Prelungirile lor sunt variabile ca număr
E. Sunt de mai multe tipuri

33.Pentru declanşarea potenţialului de acţiune, stimulul trebuie să îndeplinească

următoarele condiţii:
A. Să aibă o anumită intensitate (intensitate prag)
B. Să aibă o intensitate mai mare decât valoarea prag (să fie supralirninar)
C. Să acţioneze un anumit timp, denumit cronaxie
D. Să acţioneze un anumit timp, denumit timp util
E. Să acţioneze cu bruscheţe, pentru a permite adaptarea neuronului

34.Alegeţi afirmaţiile false referitoare la conducerea la nivelul axonilor amielinici:

A Potenţialul de acţiune poate să apară doar în anumite zone ale membranei
B. Potenţialul de acţiune poate să apară în orice zonă a membranei şi este condus
unidirecţional
C. Proprietăţile electrice ale membranei permit depolarizarea regiunilor adiacente, astfel
că fiecare potenţial de acţiune este un eveniment complet nou, care se repetă (se
regenerează) de-a lungul axon ului
D. Proprietăţile electrice ale membranei nu permit depolarizarea regiunilor adiacente
E. Potenţialul de acţiune este condus în ambele direcţii

35.Selectaţi afirmaţiile adevărate cu privire la sinapsa chimică:

A. Predomină ca modalitate de transmitere a semnalelor în sistemul nervos central
B. Asigură conducerea bidirecţională a impulsurilor nervoase în organism
C. Asigură conducerea unidirecţională a impulsurilor nervoase în organism
D. Cuprinde mai multe tipuri de neurotransmiţători
E. Este alcătuită din 3 componente:presinaptică intrasinaptică şi fanta sinaptică
 36.Despre actul reflex, este adevărat că:
A Este un mecanism secundar de funcţionare a sistemului nervos _
B. Este mecanismul fundamental de funcţionare exclusiv în sistemul nervos vegetauv
C. Este mecanismul fundamental de funcţionare a sistemului nervos
D. Reprezintă un substrat anatomic cu cinci componente
E. Reprezintă răspunsul centrilor nervoşi la stimularea unei zone receptoare

37.Referitor la coarnele posterioare (dorsale) ale măduvei spinării, este adevărat că

acestea:
A. Conţin dispozitivul somatomotor
B. Conţin neuroni ai căilor senzitive care au semnificaţia de deutoneuron
C. Conţin neuroni ai căilor senzitive care au semnificaţia de protoneuron
D. Sunt mai lungi şi mai înguste decât cele anterioare
E. Conţin două tipuri de neuroni visceromotori

38.Identificaţi afirmaţiile adevărate despre substanţa albă a măduvei spinării

A. Este dispusă în centru
B. Este dispusă la periferie
C. Are pe secţiune transversală aspectul literei H
D. Este dispusă sub formă de cordoane
E. Este dispusă sub formă de coloane

39.Selectaţi afirmaţiile false referitoare la fasciculul spinotalamic anterior:

A. Este situat în cordonul posterior al măduvei spinării
B. Este situat în cordonul lateral al măduvei spinării
C. Este situat în cordonul anterior al măduvei spinării
D. în traiectul său descendent străbate talamusul, trunchiul cerebral şi ajunge la măduvă
E. În traiectul său ascendent ajunge la talamus

40.În măduva spinării se închid următoarele reflexe vegetative, simpatice şi

parasimpatice:
A. De tuse, de strănut, inspiratorii şi expiratorii
B. De sudoraţie şi cardioaccelerator
C. De secreţie salivară, pancreatică, de defecaţie
D. De secreţie şi de motricitate digestivă
E. De micţiune şi de defecaţie

41.În cazul nervilor trigemeni, este adevărat că:

A Fibrele senzitive se distribuie la pielea feţei
B. Ramurile oftalmică şi maxilară sunt senzitive
C. Fibrele parasimpatice inervează glandele lacrimale
D. Fibrele motorii inervează muşchii masticatori
E. Fibrele motorii inervează muşchii mimicii
 42.Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la nervii glosofaringieni:
A. Reprezintă perechea a VIII-a de nervi cranieni
B. Reprezintă perechea a IX-a de nervi cranieni
C. Sunt nervi micşti, care conţin şi fibre parasimpatice
D. Fibrele motorii au originea reală în nucleul ambiguu din punte
E. Fibrele motorii au originea reală în nucleul ambiguu din bulb

43.Fibrele motorii ale nervului vag inervează:

A. Musculatura de la baza rădăcinii limbii
B. Musculatura laringelui
C. Muşchii masticatori
D. Muşchii mimicii
E. Musculatura faringelui

44.Selectaţi afirmaţiile false referitoare la şanţul olfactiv:

A. Adăposteşte bulbul rahidian
B. Este situat medial faţă de şanţurile orbitare
C. Este situat pe faţa laterală a emisferelor cerebrale
D. Este situat anterior de scizura laterală Sylvius
E. Este situat posterior de scizura laterală Sylvius

45.În cazul emisferelor cerebrale, substanţa cenuşie:

A. Este dispusă la suprafaţă, formând scoarţa cerebrală
B. Este dispusă în profunzime, formând neocortexul
C. Formează nucleii bazali
D. Formează corpii striaţi
E. Formează ventriculii cerebrali

46.Selectaţi afirmaţiile false referitoare la nucleii bazali:

A. Reprezintă nuclei importanţi ai sistemului piramidal
B. Reprezintă nuclei importanţi ai sistemului extrapirarnidal
C. Reprezintă nuclei importanţi ai sistemului extrapiramidal, situaţi în profunzimea
substanţei albe cerebeloase
D. Sunt situaţi superior şi lateral de talamus
E. Sunt situaţi inferior şi medial de talamus

47.Neocortexul receptor cuprinde:

A. Zona de proiecţie corticală a sensibilităţilor specifice
B. Aria somestezică I (arie senzitivă) pentru sensibilitatea tactilă epicritică şi protopatică
C. Aria somestezică II (arie senzitivă) din lobul temporal unde se proiectează
sensibilitatea protopatică
D. Aria vizuală (arie senzorială) situată în lobul occipital
E. Aria gustativă (arie senzorială) în lobul temporal
 48.Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la reflexul necondiţionat:
A. Este înnăscut şi necaracteristic speciei
B. Este înnăscut şi caracteristic speciei
C. Este un răspuns "învăţat" pe care centrii nervoşi îl dau la apariţia unui semnal absolut
D. Sunt reflexe necondiţionate: clipirea, tusea, strănutul
E. Este răspunsul la acţiunea unui semnal absolut, cu importanţă biologică

49.Excitaţia este un proces nervos activ care:

A. Stă la baza tuturor activităţilor nervoase
B. Se manifestă prin iniţierea unei activităţi
C. Amplifică o acţiune preexistentă
D. Se manifestă prin diminuarea unei activităţi
E. Sistează o activitate anterioară

50.Electroencefalograma (EEG):
A. Este o metodă de studiu a funcţionării cortexului
B. Este o metodă de studiu a funcţionării muşchiului striat
C. Reprezintă înregistrarea potenţialelor bioelectrice emise de scoarţă sub forma unor unde
de frecvente diferite
D. Este utilă În diagnosticarea unor afecţiuni (epilepsia)
E. Este utilă în diagnosticarea unor maladii cardiace

51.Selectaţi răspunsurile corecte cu privire la somn:

A. Este o stare fiziologică periodică reversibilă
B. Este declanşat de mecanisme endogene, peste care se suprapun influenţe exogene
C. Se caracterizează prin inactivitate somatica şi vegetativă
D. Alternanţa zi-noapte este o influenţă exogenă care poate interveni în declanşarea
somnului
E. În timpul somnului se produce creşterea tonusului muscular

52.Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la eliberarea mediatorilor chimiei în

sistemul nervos vegetativ sunt adevărate?
A Există un număr foarte mare de fibre postganglionare simpatice care eliberează
acetilcolină
B. Există un număr foarte mic de fibre postganglionare simpatice care eliberează
acetilcoiină
C. Există şi fibre postganglîonare care nu eliberează nici acetilcolină, nici adrenalină,
realizând sinapse non-colinergice şi non-adrenergice
D. Există şi fibre postganglionare care eliberează monoxid de azot
E. Există şi fibre postganglionare care eliberează monoxid de carbon
 53.Fibrele vegetative postganglionare ale eferenţei simpatice care au ca mediator
chimic acetilcolina se distribuie la:
A Muşchii erectori ai firelor de păr
B. Glandele sudoripare
C. Musculatura striată a vaselor de sânge din tegument
D. Musculatura netedă a vaselor de sânge din tegument
E. Musculatura netedă a vaselor de sânge din muşchii striaţi

54.Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la sistemul nervos simpatic:

A Foloseşte calea nervilor pelvici, cu origine în măduva lombară
B. Îşi are căile lui proprii reprezentate de lanţurile ganglionare periviscerale
C. Foloseşte calea unor nervi cranieni III, VI, IX, X
D. Îşi are căile lui proprii reprezentate de lanţurile ganglionare laterovertebrale
E. Îşi are căile lui proprii reprezentate de lanţurile ganglionare paravertebrale

55.În cazul sistemului nervos vegetativ parasimpatic, este adevărat că:

A. Sinapsa între fibrele pre- şi postganglionară se face în ganglionii juxtaviscerali sau
intramurali şi are ca mediator chimic acetilcolina
B. Fibra preganglionară este scurtă şi mielinică
C. Fibra preganglionară este lungă şi mielinică
D. Fibra postganglionară este scurtă şi arnielinică şi face sinapsa cu efectorul, având ca
mediator chimic acetilcolina
E. Fibra postganglionară este lungă şi amielinică

56.În cazu1 unor organe care nu sunt prevăzute cu inervaţie vegetativă parasimpatică
(glandele sudoripare, muşchii erectori ai firelor de păr), reglarea activităţii lor se
face prin:
A Reglarea aportul ni de apă şi alimente al organismului
B. Creşterea ratei de stimulare vegetativă simpatică la nivelul structurii respective
C. Creşterea ratei de stimulare somatică la nivelul structurii respective
D. Scăderea ratei de stimulare vegetativă parasimpatică la nivelul structurii respective
E. Scăderea ratei de stimulare vegetativă simpatică la nivelul structurii respective

57.Stimularea simpatică produce la nivelul cordului:

A. Creşterea frecvenţei
B. Scăderea frecvenţei
C. Creşterea forţei de contracţie
D. Scăderea forţei de contracţie
E. Niciun efect notabil

58.Stimularea simpatică produce la nivelul tractului gastrointestinal:

A. Relaxarea sfincterelor
B. Închiderea sfincterelor
C. Creşterea motilităţii
D. Scăderea motilităţii
E. Creşterea secreţiei intestinale
 59.Stimularea parasirnpatică asupra muşchiului ciliar:
A. Determină midriază
B. Produce mioză
C. Produce contracţie (pentru vederea de aproape)
D. Determină relaxare (pentru vederea la distanţă) E. Nu produce. niciun efect

60.Stimularea parasimpatică produce asupra glandelor anexe ale tubului digestiv

următoarele efecte:
A. Scăderea secreţiei exocri11e a pancreasului .
B. Creşterea secreţiei de glucagon a pancreasului endocrin
C. Creşterea secreţiei exocrine a pancreasului
D. Scăderea secreţiei de insulină a pancreasului endocrin
E. Creşte secreţia şi determină o secreţie apoasă a glandelor salivare