TEST 1

1/7. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la gât sunt adevărate:

A. prezintă elemente somatice şi viscere
B. viscerele de la nivelul gâtului sunt: laringele, esofagul, tiroida, muşchii şi oasele
C. viscerele de la nivelul gâtului sunt: laringele, esofagul, paratiroida, muşchii şi oasele
D. viscerele de la nivelul gâtului sunt: laringele, traheea, esofagul, tiroida, paratiroida
E. elementele somatice de la nivelul gâtului sunt muşchii, oasele şi articulaţiile

2/9. În interiorul trunchiului se găsesc cavităţile:

A. toracică
B. abdominală
C. cefalică
D. pelviană
E. diafragmatică

3/11. Alegeţi răspunsurile false:

A. cavitatea pelviană este limitată inferior de diafragma perineală
B. centura scapulară separă cavitatea toracică de cea abdominală
C. mâna este echivalentul membrului superior
D. diafragma este un muşchi care separă cavitatea abdominală de cea toracică
E. coapsa, gamba şi piciorul formează centura pelviană

4/15. În cavitatea toracică se găsesc:

A. mediastinul
B. cavitatea pleurală
C. cavitatea pericardică
D. cavitatea peritoneală
E. cavitatea diafragmatică

5/27. Alegeţi răspunsurile corecte:

A. axul longitudinal are un pol anterior şi un pol posterior
B. axul sagital prezintă un pol superior şi un pol inferior
C. planul sagital împarte corpul în două jumătăţi simetrice, stângă şi dreaptă
D. planul transversal împarte corpul în două jumătăţi simetrice, una superioară şi alta inferioară
E. axul transversal, orizontal, are un pol stâng şi un pol drept

6/31. Care dintre următoarele răspunsuri de mai jos reprezintă tipuri fundamentale de ţesuturi:
A. epitelial
B. conjunctiv
C. nervos
D. intestinal
E. muscular

7/53. Alegeţi răspunsurile corecte:

A. axonii cu diametrul mai mic de 2 µ au teacă de mielină cu noduri Ranvier
B. teaca Henle din jurul axonilor neuronilor SNP are rol în permeabilitate şi rezistenţă
C. axonii neuronilor SNC nu prezintă teacă Schwann
D. teaca de mielină izolează electric fibrele nervoase postganglionare
E. oligodendrocitele produc teacă de mielină pentru un singur axon

ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 1

 TEST 1

8/54. Sistemul nervos periferic este format din:

A. nervi cranieni
B. măduva spinării
C. fibre senzitive şi fibre motorii
D. encefal
E. nervi spinali

9/55. Fibrele motorii din structura nervilor spinali:

A. în cadrul sistemului nervos somatic inervează muşchii scheletici
B. intră în măduva spinării pe calea rădăcinii anterioare
C. au pe traiectul lor ganglionul spinal
D. părăsesc măduva spinării pe calea rădăcinii dorsale
E. în cadrul sistemului nervos vegetativ inervează şi muşchiul cardiac

10/58. Unele dintre afirmaţiile de mai jos sunt corecte. Selectaţi-le:

A. ultimele ramificaţii ale axonului conţin vezicule cu mediatori chimici
B. în dendrite nu se găsesc organite specifice
C. corpii Nissl din corpul celulei nervoase au rol în metabolismul neuronal
D. teaca de mielină nu accelerează conducerea impulsului nervos
E. teaca Schwann din jurul neuronilor SNC este formată din celule Schwann

11/60. Sinapsa poate fi:

A. în SNP, între un neuron şi o celulă efectoare musculară
B. axosomatică sau dendrodendritică
C. chimică sau electrică
D. în SNC, între un neuron şi o celulă efectoare secretorie
E. neuromusculară, numită şi placă motorie

12/64. În funcţie de tipul de energie pe care o prelucrează, receptorii pot fi:

A. chemoreceptori şi fotoreceptori
B. proprioreceptori şi visceroreceptori
C. mecanoreceptori şi interoreceptori
D. fotoreceptori şi termoreceptori
E. exteroreceptori şi chemoreceptori

13/69. Calea aferentă este formată din neuronii:

A. visceromotori de pe traiectul unor nervi cranieni
B. viscerosenzitivi de pe traiectul unor nervi cranieni
C. somatosenzitivi din ganglionii spinali
D. somatomotori din cornul anterior al măduvei
E. viscerosenzitivi din ganglionii spinali

14/70. Depolarizarea membranei postsinaptice se numeşte potenţial:

A. postsinaptic excitator, dacă este vorba de un neuron postsinaptic
B. de acţiune, dacă este vorba de un neuron presinaptic
C. terminal de placă, dacă este vorba de o fibră musculară striată
D. de repaus, dacă este vorba de o celulă secretoare
E. de membrană, dacă este vorba de un neuron postsinaptic

ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 2

 TEST 1

15/74. Coarnele laterale ale măduvei spinării:

A. sunt vizibile şi în regiunea lombară superioară
B. conţin neuronii căilor somatosenzitive
C. conţin neuroni vegetativi simpatici motori
D. sunt vizibile în regiunea cervicală superioară
E. conţin neuroni ce formează fibrele preganglionare

16/75. Legat de substanţa albă a măduvei spinării se poate afirma că:

A. este dispusă sub formă de cordoane
B. este formată din corpul neuronilor simpatici motori
C. are fasciculele descendente situate periferic
D. are fasciculele de asociaţie în vecinătatea substanţei cenuşii
E. formează fibrele postganglionare simpatice

17/78. Substanţa reticulată a măduvei:

A. se află la periferia substanţei albe
B. este mai bine individualizată în regiunea cervicală
C. este dispusă şi în jurul canalului vertebral
D. este formată din neuroni dispuşi în reţea
E. este dispusă între coarnele laterale şi posterioare

18/82. Referitor la meningele spinale se poate spune că:

A. sunt 3 membrane de protecţie ce învelesc măduva
B. cea mediană se numeşte pia mater
C. cea exterioară se numeşte dura mater
D. arahnoida este alipită de măduvă
E. pia mater are structură fibroasă, rezistentă

19/87. Selectaţi răspunsurile corecte legate de măduva spinării:

A. neuronii somatomotori din coarnele anterioare formează rădăcina ventrală a nervilor spinali
B. neuronii senzitivi din coarnele posterioare au semnificaţia de deutoneuroni
C. neuronii vegetativi simpatici postganglionari părăsesc măduva pe calea rădăcinii ventrale a nervului spinal
D. coarnele anterioare ale măduvei conţin două tipuri de neuroni visceromotori
E. substanţa albă a măduvei este subdivizată în coarne şi formează fascicule ascendente şi descendente

20/88. Căile sensibilităţii proprioceptive cuprind:

A. calea sensibilităţii epicritice
B. calea sensibilităţii kinestezice
C. tractul spino-cerebelos Gowers
D. calea sensibilităţii de control a mişcării
E. fasciculul spinotalamic anterior

21/89. Protoneuronul fasciculului spinocerebelos dorsal:

A. este situat în ganglionul spinal
B. intră prin axonul său în substanţa cenuşie a măduvei pe calea rădăcinii posterioare
C. se află în cornul posterior al măduvei
D. trece în cordonul lateral de aceeaşi parte
E. ajunge în cerebel

ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 3

 TEST 1

22/90. Căile descendente ale măduvei spinării conduc:

A. sensibilitatea interoceptivă
B. motricitatea voluntară
C. sensibilitatea epicritică
D. motilitatea automată
E. motricitatea involuntară

23/91. 75% din fibrele fasciculului piramidal:

A. formează fasciculul spinotalamic lateral
B. se încrucişează la nivelul bulbului
C. formează fasciculul piramidal direct
D. formează fasciculul corticospinal lateral
E. se încrucişează la nivelul punţii

24/94. Dendrita primului neuron al căilor sensibilităţii proprioceptive de control a mişcării:

A. intră în măduvă pe calea rădăcinii posterioare
B. ajunge la receptorii reprezentaţi de fusurile neuromusculare
C. aparţine neuronului pseudounipolar din ganglionul spinal
D. trece în cordonul lateral al măduvei de aceeaşi parte
E. formează fasciculul Flechsig

25/97. Al III-lea neuron al căii sensibilităţilor termice şi dureroase:

A. se află în ganglionul spinal
B. îşi proiectează axonul pe scoarţa cerebrală
C. se află în talamus
D. se proiectează pe scoarţa cerebeloasă
E. se află în diencefal

26/99. Calea sistemului piramidal are:

A. pe traseul său doi neuroni
B. primul neuron cortical, central, de comandă
C. fibre senzitive corticonucleare
D. al II-lea neuron inferior, de execuţie
E. fascicule motorii spinocorticale

27/120. Nucleii bazali nu sunt:

A. olivari sau vestibulari
B. corpii striaţi
C. centrii foamei şi saţietăţii
D. situaţi în emisferele cerebrale
E. situaţi deasupra şi lateral de talamus

28/144. Unele dintre răspunsurile de mai jos nu sunt corecte. Selectaţi-le:

A. nervii spinali conectează măduva cu receptorii şi efectorii
B. nervii cranieni au dispoziţie metamerică
C. reflexul fotomotor îşi are originea în emisferele cerebrale
D. ramurile ventrale ale nervilor spinali se anastomozează şi formează plexuri
E. din fibrele corticospinale se desprind fibre corticonucleare

ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 4

 TEST 1

29/145. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt incorecte:

A. plexurile ramurilor ventrale sunt: cervical, brahial, lombar şi sacral
B. fibrele ramurii dorsale se distribuie şi la pielea spatelui
C. prin ramura meningeală trece fibra preganglionară amielinică
D. în regiunea cervicală ramurile ventrale ale nervilor cranieni se dispun sub forma nervilor intercostali
E. fibra postganglionară amielinică este axonul neuronului din ganglionul vegetativ simpatic laterovertebral

30/146. Ramura dorsală a nervilor spinali:

A. conţine fibre senzitive şi motorii
B. conţine numai fibre postganglionare amielinice
C. îşi distribuie fibrele şi la muşchii jgheaburilor vertebrale
D. are pe traiectul ei ganglionul spinal
E. are pe traiectul ei ganglionul prevertebral

31/154. Reflexele somatice ale măduvei spinării sunt:

A. pupilodilatatoare
B. de mers
C. nociceptive
D. miotatice
E. sudorale

32/177. Printre răspunsurile de mai jos s-au strecurat şi erori. Identificaţi-le:

A. reflexul patelar este osteotendinos
B. reflexele nociceptive sunt vegetative
C. reflexul ahilian se evidenţiază prin lovirea tendonului cvadricepsului femural
D. funcţia de conducere a măduvei este asigurată de reflexele miotatice şi nociceptive
E. reflexul rotulian se numeşte şi patelar

33/183. Encefalul cuprinde:

A. măduva spinării
B. ganglionii spinali
C. emisferele cerebrale
D. cerebelul
E. nervii rahidieni

34/185. Reflexele care se închid la nivelul trunchiului cerebral sunt:

A. înnăscute
B. caracteristice speciei
C. de clipire şi vomă
D. masticator şi de deglutiţie
E. condiţionate

35/186. Referitor la trunchiul cerebral se poate spune că:

A. face parte din nivelul subcortical al sistemului nevos central
B. în nucleii săi îşi au originea zece din cele 12 perechi de nervi cranieni
C. reprezintă sediul unor reflexe somatice şi vegetative
D. este situat înapoia cerebelului şi diencefalului
E. extirparea lui produce tulburări de ortostatism

ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 5

 TEST 1

36/188. Fibrele nervilor trigemeni, inervează:

A. muşchii masticatori
B. muşchii mimicii
C. tegumentul feţei
D. muşchii faringelui
E. glandele parotide

37/189. Fibrele parasimpatice ale perechii VII de nervi cranieni:

A. provin din nucleii lacrimal şi salivator superior
B. îşi au originea reală în mezencefal
C. au originea aparentă în şanţul bulbo-pontin
D. inervează glandele salivare parotide
E. inervează fibrele circulare ale muşchiului ciliar

38/190. Care din următoarele perechi de nervi cranieni au în structura lor şi fibre parasimpatice preganglionare:
A. III, VII, X
B. II, VII, X
C. VII, IX, X
D. IV, VI, XI
E. III, IX, X

39/191. Nervii vagi sau pneumogastrici:

A. au şi fibre parasimpatice
B. nu au fibre motorii
C. inervează musculatura laringelui şi faringelui
D. nu au fibre senzoriale gustative
E. culeg sensibilitatea gustativă de la baza limbii

40/192. Alegeţi variantele incorecte de răspuns:

A. pereche IV de nervi cranieni au originea reală în mezencefal
B. perechea VI de nervi cranieni are fibre parasimpatice
C. nervi trohleari inervează muşchiul oblic inferior al globului ocular
D. nervii accesori sunt formaţi din două rădăcini: bulbară şi spinală
E. fibrele vegetative ale nervului vag se distribuie la organele din torace

41/208. În punte îşi au originea reală:

A. fibrele motorii ale trigemenului
B. nervii abducens
C. ramura oftalmică a trigemenului
D. nervii trohleari
E. nucleul salivator superior

42/209. Lobii cerebelului sunt:

A. paleocerebelul – anterior
B. arhicerebelul – posterior
C. neocerebelul – floculonodular
D. arhicerebelul – floculonodular
E. neocerebelul – posterior

ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 6

 TEST 1

43/210. Alegeţi variantele corecte de răspuns:

A. tractul nervos este un grup de fibre nervoase care leagă diferite părţi ale SNC
B. ganglionul nervos este un grup de corpi neuronali localizaţi în SNC
C. nucleul nervos este un grup de corpi neuronali localizaţi în afara SNC
D. sistemul nervos periferic este format din nervi, ganglioni şi plexuri
E. nervii sunt asocieri de fibre nervoase înconjurate de ţesut conjunctiv

44/214. Metatalamusul este releu pentru următoarele sensibilităţi:

A. vizuală
B. gustativă
C. auditivă
D. acustică
E. kinestezică

45/219. Emisferele cerebrale:

A. reprezintă partea cea mai voluminoasă a SNC
B. se leagă de diencefal prin pedunculii cerebeloşi inferiori
C. conţin în interior ventriculii laterali I şi II
D. au formă de fluture
E. sunt legate între ele prin comisurile creierului

46/220. Substanţa albă a emisferelor cerebrale:

A. este formată şi din fibre de proiecţie
B. formează fornixul sau trigonul cerebral
C. reprezintă sediul actelor de comportament instinctiv
D. intră în structura sistemului limbic
E. are conexiuni întinse cu analizatorul olfactiv

47/222. Selectaţi răspunsurile corecte:

A. fisura laterală Sylvius se găseşte pe faţa laterală a emisferelor cerebrale
B. bulbul olfactiv este adăpostit în şanţul temporo-occipital
C. substanţa albă a emisferelor cerebrale înconjoară ventriculii III şi IV
D. girul hipocampic se află pe faţa laterală a emisferelor celebrale
E. pe faţa bazală a emisferelor cerebrale începe fisura laterală Sylvius

48/228. Cele mai importante componente ale sistemului limbic sunt:

A. epitalamusul
B. nervii olfactivi
C. hipotalamusul
D. hipocampul
E. calea olfactivă

49/229. Pe faţa bazală a emisferelor cerebrale se pot observa:

A. scizura calcarină
B. paleocortexul
C. şanţurile orbitale
D. lobul temporo-occipital
E. girul hipocampic

ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 7

 TEST 1

50/232. Neocortexul este:

A. sediul proceselor psihice superioare
B. alcătuit din două straturi de celule
C. sediul actelor de comportament instinctiv
D. denumit şi sistemul limbic
E. sediul proceselor ce stau la baza învăţării, gândirii şi creaţiei

51/233. Funcţiile asociative ale neocortexului realizează:

A. controlul activităţii motorii somatice voluntare
B. controlul activităţii motorii viscerale
C. percepţia complexă a lumii înconjurătoare
D. semnificaţia diferitelor senzaţii
E. controlul activităţii somatice senzitive

52/241. Reflexul condiţionat:

A. se închide la nivel cortical
B. a fost explicat de I.P.Pavlov
C. este înnăscut
D. este caracteristic speciei
E. este un răspuns învăţat dat de centrii nervoşi

53/242. Inhibiţia necondiţionată poate fi:

A. de protecţie
B. supraliminară
C. de întârziere
D. prin inducţie negativă
E. de diferenţiere

54/253. Sistemul nervos simpatic:

A. are centrii nervoşi la nivelul măduvei spinării
B. coordonează activitatea viscerală conştientă
C. activează organismul pentru luptă şi apărare
D. eliberează adrenalină din medulosuprarenală
E. îşi distribuie fibrele postganglionare în principal la cap

55/258. Nervul micul splanhnic:

A. se formează din fibrele preganglionare din T10 - T12
B. inervează inima, plămânii şi ficatul
C. inervează organele tubului digestiv şi rinichii
D. inervează organele din pelvis
E. se formează din fibrele postganglionare din S2 – S4

56/260. Referitor la mediatorii chimici de la nivelul sinapselor vegetative se poate spune că:
A. la ambele sisteme între fibra preganglionară şi cea postganglionară este acetilcolina
B. la sistemul simpatic, la capătul periferic al fibrei postganglionare se eliberează noradrenalină
C. la sistemul parasimpatic, la capătul periferic al fibrei postganglionare se eliberează adrenalină
D. la sistemul simpatic, la capătul periferic al fibrei preganglionare se eliberează noradrenalina
E. există şi fibre postganglionare ce au sinapse nonadrenergice şi noncolinergice

ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 8

 TEST 1

57/266. Stimularea parasimpaticului produce:

A. dilatarea bronhiilor
B. creşterea secreţiei medulosuprarenalei
C. contracţia detrusorului
D. scăderea frecvenţei cardiace
E. transpiraţia palmelor

58/273. Între efectele stimulării parasimpatice se numără şi următoarele:

A. asupra splinei nu are efect
B. creşte secreţia hormonală a medulosuprarenalei
C. scade frecvenţa cardiacă
D. stimulează secreţia lacrimală
E. inhibă motilitatea gastrică

59/285. Simpaticul şi parasimpaticul acţionează:

A. cooperant în micţiune
B. prin eliberare de mediatori chimici
C. antagonist în reglarea secreţiei salivare
D. complementar în reglarea diametrului pupilar
E. pe baza arcului reflex somatic

60/290. În cadrul sistemului nervos vegetativ, fibra postganglionară:

A. ajunge la organul efector vegetativ
B. este axonul neuronului postganglionar
C. nu are teacă de mielină
D. este axonul neuronului preganglionar
E. este mielinizată

ȘANDOR MIHAELA-ADELA Pag. 9