Anatomia aparatului

genital feminin
SCOG „Panait Sîrbu” București
Disciplina Obstetrică-ginecologie
Anatomia aparatului genital feminin
1. Organe genitale externe
Muntele lui Venus (Mons pubis)
Labii mari
Labii mici
Clitoris
Vestibul
Perineu

2. Organe genitale interne

Vagin
Uter
Trompe uterine
Ovare
1. Organele genitale externe = vulva
Muntele lui Venus

Labiile mari

Labiile mici

Clitorisul

Vestibulul

Perineul
Muntele lui Venus (Mons pubis)
Formațiune rotunjită, alcătuită din țesut adipos
subcutanat, care proemină peste simfiza pubiană
Reprezintă limita anterioară a organelor genitale
externe
Acoperită cu o cantitate variabilă de păr pubian
 Labiile mari
 2 pliuri rotunde de țesut
subcutanat care se extind de la
muntele lui Venus la perineu
 Suprafața exterioară – acoperită de
păr
 Suprafața interioară – netedă, fără
păr, conține glande sebacee și
sudoripare
Labiile mici
 Localizate între labiile mari
 Nu conțin țesut adipos, dar sunt
vascularizate și erectile în timpul
contactului sexual
 Conțin glande sebacee
 Posterior – se unesc printr-o bandă
fină de țesut – introit vaginal
posterior (posterior fourchette)
Clitorisul
Organ erectil
Localizat la joncțiunea
superioară a labiilor
Conține o cantitate
crescută de terminații
nervoase
Foarte sensibil la stimulare
 Vestibulul
 Suprafață ovală aflată între
labiile mici, clitoris și
introitul vaginal posterior.
 Meatul uretral – se deschide
la nivelul vestibulului, lângă
limita anterioară a orificiului
vaginal
 2 glande parauretrale –
glande Skene (dacă se
infectează – chist / abces)
 Himenul
 Mărime și formă variabilă; este de obicei rupt în cursul primului
contact sexual
 Glandele vestibulare mari – glandele Bartholin
 2 glande care secretă mucus, localizate postero-lateral pe fiecare
parte a orificiului vaginal
 Dacă se infectează – glanda devine palpabilă (chist / abces)
 Perineul
Cea mai posterioară parte a
organelor genitale externe.
Se extinde de la introitul
vaginal posterior (anterior)
până la anus (posterior).
Rețea de țesut muscular și
fibros care suportă
structurile pelvine.
În cursul nașterii – este
frecvent deteriorat.
2. Organele genitale interne
Vagin
Uter
Trompe uterine
Ovare
Vaginul
Conduct fibro-muscular cu lungimea de aprox. 8-10 cm,
care se extinde de la vulvă până la colul uterin
Anterior – vezica urinară
Posterior – rectul
Canal distensibil
Funcție
Canal coital (permite contactul sexual și ascensiunea
spermei către cervix)
Canal excretor (pentru menstruație)
Canal pentru naștere
 Fornixurile vaginale
Cervixul se proiectează
în partea superioară a
vaginului - formează
fundul de sac vaginal
Fundul de sac vaginal
este divizat de cervix în
4 fornixuri:
 2 fornixuri laterale
 Fornix anterior
 Fornix posterior
Raporturile anatomice ale vaginului
Anterior:
 1/3 superioară: trigonul
vezicii urinare.
 2/3 inferioare: uretra.

Posterior:
 1/3 superioară: peritoneul
fundului de sac Douglas.
 1/3 medie: ampula rectală.
 1/3 inferioară: corpul
perineal.
Lateral:
 Inferior: mușchiul
bulbocavernos, glandele
Bartholin.
 Mușchiul ridicător anal
 Fornixurile laterale –
ligamentele cardinale.
Elemente de suport vaginal
Ligamentele atașate vaginului superior:
Anterior – Ligamentul pubocervical
Lateral – Ligamentul cardinal (Mackenrodt, ligamentul
transvers cervical, ligamentul cervico-vaginal)
Posterior – Ligamentul utero-sacrat

Fascia vaginală
- țesut conjuctiv:
 Anterior – fascia
vezico-vaginală
Posterior – fascia
recto-vaginală
Vaginul – histologie & vascularizație
Histologie - 3 straturi
Mucoasa – epiteliu scuamos
Musculara
Adventiția - țesut conjunctiv care se continuă cu
paracolposul
Vascularizația
Arterele
 Art. vaginală (din art. iliacă internă)
 Ramuri adiționale din:
 Art. rectală medie (din art. iliacă internă)
 Art. rectală inferioară (din art. rușinoasă internă – din art. iliacă internă)

Venele (drenează în)

 Vena iliacă internă
 Vena rușionasă internă
Uterul
Organ muscular
cavitar în formă
de pară
Dimensiuni:
aprox. 7.5 x 4.0 x
2.5 cm –
diametru
longitudinal x
transvers x
antero-posterior
Sensibil mai
mare la
multipare decât
la nulipare
Uterul – corp, istm, cervix
1. Corpul uterului:
Corpul este localizat deasupra
OCI (orificiul cervical intern)
Zona cornuală = suprafața de
inserție a trompelor uterine
Fundul uterului – localizat
deasupra inserției trompelor
uterine
3 structuri atașate de cornul
uterului
 Anterior – ligamentul rotund
 Central – trompa uterină (salpinga)
 Posterior – ligamentul utero-
ovarian
Uterul – istmul uterin
2. Istmul:
Zonă de 4-5 mm
lungime localizată
deasupra OCI (între
cervix și corp)

Istmul se mărește în
timpul sarcinii și
formează segmentul
uterin inferior în
trimestrul 3
Uterul – colul uterin
3. Cervixul:
 Partea inferioară, elongată, a
uterului
 Dimensiune 2,5-3 cm
 Împărțit de inserția vaginului
în:
 Superior – partea
supravaginală
 Inferior – partea vaginală
 Canalul cervical = cavitatea
care comunică:
 Sup – cu cavitatea uterină prin
OCI
 Inf – cu vaginul prin OCE
(orificiul cervical extern)
 Forma OCE:
 punctiform (rotund) la
nulipare
 transversal la multipare.
 Uterul – poziția
Cea mai frecventă
(poziția normală):
anteverso-flexie (aVF)
Anteversie: Uterul este
înclinat anterior față de
axa vaginului.
Anteflexion: Corpul
uterin este înclinat
anterior față de cervix. 
Variații anatomice:
retroverso-flexie (rVF)
Raporturile anatomice ale corpului uterin

Anterior:
Vezica urinară
Fundul de sac peritoneal
vezico-uterin
Posterior:
Rectul
Fundul de sac Douglas
(recto-uterin)
Lateral:
Ligamentul larg
Raporturile anatomice ale cervixului supravaginal
Anterior:
Vezica urinară
Ligament pubocervical
Posterior:
Formează peretele anterior
al fundului de sac Douglas
Lig. utero-sacrate
Lateral:
Ureterul
Art. uterină - încrucișează
ureterul anterior la aprox.
1,5 cm lateral de OCI
Lig. cardinale
Uterul - Histologie
1.Endometrul
(mucoasa)
2. Miometrul
(musculoasa)
3. Seroasa
(peritoneul visceral;
perimetrium)
Uterul - Endometrul
 Stratul intern al uterului
 Epiteliu de suprafață

 Lamina propria
Celule stromale

Glande endometriale

Vase & nervi

 Răspunde la variația ciclică a estrogenului și

progesteronului în timpul ciclului menstrual lunar
 Se decidualizează în sarcină - decidua
Uterul - Miometrul
Cea mai mare parte a fibrelor musculare sunt
concentrate în partea superioară a uterului și numărul
lor scade progresiv către cervix.
3 straturi de fibre musculare netede
Stratul extern – fibre longitudinale
Stratul mijlociu – fibrele musculare înconjoară vasele
sanguine în formă de „8”
 Aceste fibre se contractă după naștere și realizează compresia
vaselor de sânge pentru a limita pierderea de sânge
Stratul intern – fibre circulare
 Previne refluxul sângelui și a țesuturilor menstruale prin
trompele uterine
 Facilitează implantarea normală a ovulului fertilizat prin
controlul accesului în uter
 Reține fătul până la naștere
Uterul – Seroasa
Anterior:
Intim atașată de fundul și corpul uterului
La nivelul istmului – se reflectă (devenind mai lax) pe
suprafața superioară a vezicii urinare și formează fundul
de sac peritoneal vezico-uterin
Posterior:
Intim atașată de fundul uterin, corpul uterin, cervix și
fornixul vaginal posterior
Apoi se reflectă către posterior și formează fundul de
sac Douglas
Lateral:
Peritoneul anterior și posterior se unesc și formează foița
anterioră și posterioară a ligamentului larg
Uterul – Vascularizația
ARTERELE UTERINE
Provin din art. iliace
interne.
In baza ligamentului
larg – trec deasupra
ureterului la aprox. 1,5
cm lateral de cervixul
supravaginal.
2 ramuri:
 Ram ascendent
 Ram descendent
Uterul – Vascularizația
Ramurile ascendente
Traiect superior paralel
cu limita laterală a
uterului între cele 2
foițe ale ligamentului
larg
Se anastomozează cu
ramurile art. ovariene
lângă cornul uterin
Ramurile descendente
irigă cervixul.

Venele drenează în
Venele iliace interne
Trompele uterine
10-14 cm
Localizate în partea
superioară a lig. larg
2 comunicări
Medial – în cornul uterin
Lateral – în cavitatea
abdominală
Trompele uterine – 4 părți
1. Interstițială (1 cm): se
inseră în peretele uterin
2. Istmică (2 cm): dreaptă,
lateral de uter
3. Ampulară (5 cm): cea mai
mare parte
4. Infundibulară(2 cm):
formă de trompetă; se
deschide în cavitatea
peritoneală prin ostiumul
tubar
 Ostiumul este înconjurat de
fimbrii (una este mai lungă și se
îndreaptă direct către ovar –
fimbria ovarica)
Trompele uterine – rapoarte anatomice
Superior –intestin subțire
Inferior – ligament larg
Medial – corn uterin
Lateral – perete pelvin
lateral
Ovarul este localizat
posterior și inferior de
trompă
Trompele uterine
Funcție
Transportul gameților (captarea și transportul ovulului,
transportul spermatozoidului)
Maturația finală a gametului după ovulație, maturația
ovocitului, capacitația spermiei
Mediu fluid pentru dezvoltarea embrionară incipientă
Arterele – ramuri din
Art. uterină
Art. ovariană
Drenaj venos
Vena ovariană dreaptă - direct în VCI
Vena ovariană stângă- în vena renală stângă
Ovarul
Organ pereche, formă de migdală, pe fiecare parte a uterului
Localizare – în fosa ovariană (fosa lui Waldeyer)
Dimensiuni: 4*3*2 cm
Structura exclusiv intra-abdominală (neacoperită de
peritoneu)
3 atașamente:
Mezoovarul: foiță peritoneală care suspendă ovarul la partea
post. a lig. larg
Lateral - lig. lomboovarian (infundibulopelivc): suspendă
polul superior al ovarului la peretele pelvin lateral și cuprinde
vasele ovariene, nervi și limfatice
Medial – ligamentul ovarian: suspendă polul inferior al
ovarului la cornul uterin
 Ovarul - histologie
Medulara: partea
centrală a ovarului
înconjurată de corticală; se
continuă cu hilul
Corticala: partea externă
activă a ovarului care
produce ovocite și hormoni

Hilul: locul de atașare a

mezoovarului care conține
pachetul vasculo-nervos
(vase, nervi, limfatice)
Ovarul – vascularizație
Arterele:
 Art. ovariană:
provine din aortă
la nivelul L2 și
trece prin lig.
lomboovarian
 Ramul ovarian al
art. uterine: se
anastomozează cu
vasele ovariene la
nivelul lig. larg
Drenaj venos:
 Vena ovariană
dreaptă – direct în
VCI
 Vena ovariană
stângă – în vena
renală stângă
Vă mulțumesc!