Sunteți pe pagina 1din 3

Mastitele acute

Procese inflamatorii acute ale glandei mamare propriu-zise. Paramastitele sunt inflamatii ale tesutului
conjunctiv-adipos si de sustinere a glandei, superficiale - premamare (supramastite) sau profunde -
retromamare (inframastite). Paramastitele pot evolua singure sao complica o mastita (panmastita) -
flegmon difuz cu evolutie mai severa. Pot aparea in alaptare sau in afara alaptarii.

Etiologie

Mastita acuta de alaptare este favorizata de traumatismele repetate produse de supt prin eroziunile si
fisurile mamelonuluimai ales la primipare cu pielea fina sau mamelon scurt. Caracterul lobar al
mastitelor pledeaza pentru calea canalara ca poarta de intrare. Cel mai frecvent germenii sunt
stafilococul si streptococul. Gonococul si colibacilul s eintalnesc exceptional

Mastita in afara alaptarii apare in primele zile de viata (mastita nou-nascutului), in a doua copilarie
(mastita pubertatii) si la menopauza, momente de evolutivitate ale glandei. Poate fi si urmarea unui
hematom traumatic intraglandular infectat sau abces metastatic in cursul unei septicemii,
septicopioemii, febre tifoide (hematogen).

Anatomie patologica

Mastita acuta in cursul alaptarii este adesea unilaterala, uneori bilaterala. Initial afecteaza unul sau mai
multe canale galactofore (galactoforita acuta) apoi lobul sau lobii glandulari tributari canalelor infectate
(acest al doilea stadiu nu este obligatoriu) formand abcesul mamar. Infectia initial localizata lobar se
extinde prin perforarea septurilor interlobare la lobii vecini (pe sectiune abcesul este cloazonat, separat
prin septuri, bride, resturi de tesut glandular). Cavitatea contine puroi amestecat cu lapte.

Microscopic se constata o retea de cazeina ce umple fundurile de sac glandulare, celule epiteliale
descuamate, tesut conjunctiv cu infiltratii leucocitare, apoi cavitate purulenta.

Simptomatologie

Apare in saptamanile 2-4 dupa nastere, debut lent. Alaptarea devine dureroasa, glanda se tumefiaza,
durerea este accenuata de atingere sau miscarea bratului. La inceput la comprimarea sanului apare o
secretie galbuie (galactoforita) care pe compresa lasa o zona periferica galbuie (semnul lui Budiu)

Semnele generale: febra, frisoane, alterarea starii generale, leucocitoza.

Diagnostic

San marit de volum, globulos, tegumente rosii, circulatie colaterala bogata. In cazurile hiperseptice apar
placarde de limfangita rosii, dureroase de la care pornesc trenee de limfangita spre axila. Tumefactie
mai ales periareolara.

La palpare san dureros, marit de volum, tegumente infiltrate, edem, durere vie intr-un punct si
fluctuenta usor de evidentiat in cele superficiale, delimiterea unui bloc inflamator dur cu mobilitatea

1
sanului pe planurile profunde in cele localizate profund. Apare adenopatie dureroasa axilara in cazurile
cu limfangita.

Diagnosticul diferential se face cu:

- simpla staza de lapte (angorjarea sanului) - glanda insuficient golita, tumefactie uniforma fara semne
generale si locale inflamatorii. Simptomele dispar dupa evacuarea laptelui care nu are aspect purulent,
nu contine germeni in culturi;

- erizipelul pielii mamare cu placa eritematoasa elevata cu burelet specific;

- mastita acuta carcinomatoasa cu febra, dureri, roseata,edem difuz, semnul cojii de portocala - apare la
femei tinere in sarcina sau alaptare.

- masele ganglionare axilare apar mai frecvent, sunt confluente, dense, fixe.

- puseul evolutiv al unui cancer mamar cu dezvoltare rapida poate avea forme pseudoinflamatorii
limitate doar la un cadran.

Pentru elucidarea diagnosticului sunt ulile mamografia, termografia, teletermografia.

Prognostic

Prognosticul functional este rezervat (alaptarea va fi dificila sau imposibila). Neintreruperea alaptarii
poate determina la sugar infectii enterice sau pulmonare grave. Daca nu se intervine chirurgical,
fistulizeaza spontan, drenajul este insuficient, se poate extinde in profunzime, poate aparea panmastita
ce poate distruge glanda. Se poate extinde in continuare la axila, gat, cavitatea toracica.

Forme clinice

Abcesul premamar (supramastita). Proces inflamator cu sediul in tesutul adipos premamar (loji adipoase
delimitate de crestele Duret). Trenee de limfangita superficiala vizibile pe tegument spre axila,
adenopatia inflamatorie satelita intotdeauna prezenta

Abcesul retromamar (inframastita). Afecteaza bursa grasoasa retromamara, apare prin propagarea unui
abces glandular profund. Abces in buton de camasa cu o punga intraglandulara si alta retromamara,
comunica printr-un orificiu relativ stramt. Simptomatologie de infectie severa cu stare generala alterata,
san tumefiat, impins inainte, foarte dureros. Burelet in santul submamar, poate aparea fluctuenta

Abcesul tuberos Inflamatia are punctul de plecare la nivelul glandelor sudoripare si sebacee ale areolei.
Tumora mica bine individualizata, rosie-albastruie, dureroasa, moale. Se deschide spontan la piele.

Flegmonul difuz la femeile debilitate, suprainfectate. Tendinta difuzanta, necrozanta, semne de infectie
severa.

Mastita nou-nascutului. Sani mariti in volum ca niste sticle de ceasirnic, se vindeca spontan, nu apare
supuratie.

2
Mastita pubertatii. mai frecventa la baieti, tumefactia sanului, se vindeca spontan

Mastita de menopauza.Evolutie subacuta sau cronica. Tumefactie dura, aderenta la piele, adenopatie
satelita. Se impun sectorectomia si biopsia extemporaneepentru transarea diagnosticului.

Tratament

In functie de forma clinica si stadiul evolutiv

Tratamentul profilactic - igiena rigroasa a mamelonului si cavitatii bucale a nou-nascutului

Tratament conservator - in perioada de debut a mastitei de lactatie. Consta in intreruperea alaptarii la


sanul respectiv si goliea sa sistematica prin exprimare pentru a evita staza, tratament antiinflamator si
antiinfectios general, scaderea secretiei lactate prin administrarea de Antipirina 2g/zi, Testosteron 10
mg/zi sau Sintofolin 1-2 mg/zi, suspendarea compresiva a sanului.

In perioada de abces - evacuarea puroiului prin incizie, debridare, drenaj multiplu, in functie de forma
anatomoclinica.

Abcesul superficial - incizie radiara sau circumferentiala (canalele au traiect radiar, trebuie evitate).
Drenaj cu lama de cauciuc sau mesa. Se poate drena prin contraincizie prin plica mamara, inchizandu-se
incizia (estetic)

Localizarile profunde - fluctuenta apare tarziu, indicatia sepune pe tumefactie, durere persistente.
Incizie laterala externa sau submamara, decolarea glandei. Eficienta depinde de calea de abord, eficienta
drenajului, evaluarea exacta a focarelor supurative. Focarele multiple se deceleaza prin incizii largi,
explorare digitala.. Abcesepe premamare sau retromamare, foarte rare se dreneaza prin aceleasi cai de
acces.

Postoperator se urmareste curba ermica, palpator pentru a decela precoce un nou abces, se va inhiba
cat mai rapid secretia lactata.

Abcesul subareolar (tuberos) incizie periareolara; Daca este recidivant se rezeca glanda supurata prin
aceeasi incizie.

Flegmonul difuz impune probleme de diagnostic diferential cu mastita carcinomatoasa. Daca este
confirmat diagnosticul de flegmon se recurge la incizii largi, multiple, cu explorare pentru decelarea si
evacuarea colectiilor si sfacelurilor.

Anestezia generala, inciziile largi, drenajul larg, tuburi bine plasate, eventual aspiratie continua duc la
vindecarea fara supuratii trenante, fistule, cicatrice deformante si interventii repetate.

Antibioterapia este indicata dar nu poate suplini interventia insuficienta

S-ar putea să vă placă și