Mamela secretantă

Mai multe afectiuni benigne sau maligne care au ca manifestare comuna scurgerea mamelonara

Scurgerea mamelonara - rara (apare in 5% din afectiunile mamare), reprezinta aparitia spontana sau
provocata a unui lichid anormal, indiferent de momentul aparitiei.

Semnificatia patologica este mult mai mare cand apare spontan, secretia care trebuie stoarsa nu are
semnificatie patologica majora.

Scurgerile pot fi: seroase, apoase, laptoase, purulente, grasoase. Cantitativ de la cateva picaturi la cativa
ml, in cazuri exceptionale cativa litri pe zi (tumori hipofizare)

Etiopatogenie

Secretia seroasa usor galbuie in cantitati mici apare cel mai frecvent in cadrul papiloamelor intraductale
subareolare, mai rar cancere. Desi papiloamele intracanalare subareolare sunt mici, la compresiunea
areolei apare secretia mamelonara

Secretia sangvinolenta poate aparea in conditii diverse, remanieri involutive mamare, secretii exagerate
prin anomalii neuroendocrine, ectazia canalelor, rareori in ultimele luni de sarcina prin congestie.

Secretia purulenta apare cel mai frecvent in mastitele acute.

Secretia grasoasa, densa, galbena, cenusie, verzuie, purulenta - comedocarcinoame asociate cu proces
inflamator in regiunea subareolare sau cu ectazia canalelor centrale.

Dupa mecanism se pot imparti in scurgere-excretie sau scurgere-secretie

Scurgerea-excretie - excretie mai mult sau mai putin alterata de puroi sau sange, canalul galactofor are
doar rol de vector. Scurgerile purulente din mastita puerperala sau mastitele acute/cronice din afara
puerperalitatii, prin ectazia canalara cu staza se favorizeaza infectia. Secretia sangvinolenta putin
frecventa in cancerele evidente, rar caracter ocult fara tumora, rar hemoragie vicarianta, hemoragii
pasagere in ruperile canalare (menopauza, intreruperea lactatiei, menstruatie), vegetatii intracanalare -
persistenta, printr-un singur orificiu.

Scurgerea-secretie - origine functionala. Conditia este ca tesutul sa secrete lapte degradat si sa nu fie
resorbit sau acumulat intr-un chist. Tesutul mamar canceros poate secreta lapte modificat uneori cu
celule neoplazice si hematii, tesutul peritumoral poate secreta si el prin inductie. Tesutul normal sau
distrofic poate secreta lapte cu caracter de colostru cu elemente figurate, celule descuamate, corpusculi
Donne, celule epiteliale, celule acinoase, polinucleare, plasmocite, detritus celular, globule rosii putin
numeroase. Compozitia poate fi asemmanatoare sangelui, laptelui sau colostrului.

Galactoreea - scurgere spontana bilaterala de lichid laptos prin mai multi pori. Sunt de obicel de origine
extramamara cum ar fi perturbarile neuroendocrine (spre deosebire de cele hematice, de origine
mamara). Este insotita si de alte simptome - amenoree, perturbari endocrine, psihice

1
Boli ale mamelei secretante

1. Leziuni papilare intraductale - papilomul intracanalar benign, frecvent, sau cancere papilare
rare, cu secretie seroasa sangvinolenta. Sunt usor de confundate dar prognostic diferit.
Carcinomul papilar intracanalar este rar, dificil de diferentiat histopatologic de papilomul
benign, cel mai rar tip de cancer mamar, secretia mamelonara este primul simptom. Se
suspecteaza transformarea maligna a papilomului de catre unii autori, nu s-a demonstrat inca.
2. Cancerul mamar - cauza rara a secretiei mamelonare. Locul 6 din 20 de simptome ale cancerului,
dupa tumora, durere, sensibilitate la presiune, cartonaj, ulceratii. Secretia poate fi seroasa sau
sangvinolenta, apare in 1,4% din cazurile de neoplasm. Secretia nu este neaparat expresia
leziunii neoplazice, poate aparea de la leziuni asociate (papilom intraductal benign, maladia
chistica a sanului, ectazia canalelor mamare, galactocel
3. Mastopatia fibrochistica - rar insotita de secretie. Lichidul poate fi roz, brun cenusiu, negru; rar
verde, verde-galbui, mai frecvent subtire, rar vascos. Maladia chistica a sanului apare mai
frecvent in decadele 3-4 de viata, proliferarea epiteliului, dilatarea canalelor si aparitia chistelor
sunt induse de estrogeni.
4. Ectazia canalelor mamare - de obicei asimptomatica, poate aparea secretie bruna, uneori
sangvinolenta. Scurgerea este spontana, intermitenta, poate dura 4-5 ani.Ectazia canalelor
apare la gnande inactive, incepe prin dilatarea canalelor de sub areola si mamelon; Canalele
ajung la 3-5 mm, sunt albastrui, pline cu resturi celulare si material lipidic, fara inflamatie,
asimptomatica in aceasta faza; Dilatarea se extinde spre periferia glandei, stroma ramane
nemodificata. Peretii canalelor sunt ingrosati prin fibroza si infiltratie limfocitara inflamatorie.
Corpii cristalini din canale sunt caracteristici afectiunii., inflamatia peretilor apare prin prezenta
materialului. Pe masura ce avanseaza se rupe epiteliul atrofic, materialul provoaca inflamatie in
portiunea densa colagena a canalului, ulterior poate ajunge la nivelul stromei unde apare reactie
inflamatorie asemanatoare cu cea din necroza grasoasa posttraumatica, materialul lipidic este
inconjurat de fagocite gigante iar histiocitele, limfocitele si leucocitele formeaza un tesut de
granulatie, centrul se poate transforma necrotic aparand minicavitati ce contin o substanta
galben-cenusie ce se poate exterioriza prin canalele galactofore

Cauzele extramamare pot fi: scurgeri lactoide de origine secretorie, interfereaza toate etapele
fiziologice ale lactatiei, scurgeri prin iritarea mamelonului in nevropatii, sectretie prin leziulile maduvei in
tabes sau siringomielie, tumori hipofizare, hipotalamice, tumori ale bazei creierului, cauze
medicamentoase sau hormonale (frecvente) prolactina, rezerpina, tranchilizante neuroleptice, cauze
psihogene.

Diagnostic clinic

De obicei prin autoexaminare, In majoritatea cazurilor exista antecedente de afectiuni in sfera genitala.
Se poate identifica locul unde prin compresiune se produce secretia. Se cauta eventuale formatiuni
tumorale si caracterele lor. Paraclinic sunt importante mamografia, galactografia, biopsia prin excizie cu
examen extemporaneu. Examenul secretiilor este lipsit de importanta.

2
Cunduita terapeutica - in functie de etiologie, de cele mai multe ori chirurgia are rol si diagnostic si
terapeutic

Principii terapeutice

1. Mamela secretanta cu tumora mare

Diagnosticul se poate stabili prin punctie bioptica, examen citologic, extirpare - sectorectomie cu
examen extemporaneu, ulterior se completeaza interventia in cazul cancerului sau se limiteaza in cazul
afectiunilor benigne.

Mastopatia fibrochistica - trebuie rezolvata relatia cu neoplasmul. Daca examenul extemporaneu dupa
sectorectomie evidentiaza doar microchisturi si dilatatie moderata a canalelor se limiteaza operatia si se
va urmari pacienta periodic. In cazul macrochisturilor difuze cu dilatatii mari si interesarea intregii
glande se poate recurge la mamectomie, la fel in cazul recidivei

Ectazia canalelor - sectorectomie

Abcesul glandei asociat cu scurgere purulenta (deschiderea lui in canale - pericol de metastazare septica)
- incizie si drenaj corect asociat cu antibioterapie

2. Mamela secretanta cu tumora foarte mica - sub 0,5 cm. Clarificarea diagnosticului preoperator nu
este posibila (punctia nu esta certa din cauza dimensiunilor tumorii). Se practica rezectie sectoriala
dirijata prin injectarea cu albastru de metilenprin porul canalului secretant, urmata de examen
extemporaneu apoi sectorectomie (rezultat benign) sau largirea interventiei (rezultat malign)

3. Mamela secretanta fara tumora - situatia cea mai frecventa, atitudinea terapeutica corecta este
greu de ales. Se vor epuiza toate mijloacele clinice si paraclinice, se incearca identificarea canalului
implicat, pornind de la acesta se vor rezeca sectorul/ sectoarele deservite, decizia finala dupa rezultatul
HP extemporaneu.