Patologia aparatului genital

feminin
- Hiperplazia simpla fara atipii de
endometru
- Adenomioza
- Sarcina ectopica
- Mola hidatiforma
- Carcinomul de col uterin
- Chistadenompapilifer de ovar
- Mastoza Reclus
 Hiperplazia de endometru
Hiperplazia este un termen general ce
defineste cresterea numarului de celule
intr-un organ sau tesut.
Definitie: Hiperplazia de endometru este o leziune
dishormonala caracterizata prin proliferarea glandelor
endometriale si a stromei si cresterea raportului
glande/stroma.
Etiologie: se considera ca HE
este cauzata de niveluri
estrogenice crescute,
prelungite si balanta
estro-progesteronica
alterata.
Apare in jurul menopauzei
si se prezinta cu menoragii/
menometroragii.
 Hiperplazia de endometru
Hiperplazia de endometru poate fi:
-Simpla fara atipii - Complexa fara atipii
-Simpla cu atipii - Complexa cu atipii

In prezenta atipiilor(modificari celulare/nucleare), in unele

cazuri, exista riscul de evolutie catre adenocarcinom de
endometru astfel ca hiperplaziile pot fi considerate leziuni
premaligne. Frecvent, adiacent unui carcinom endometrial se
gasesc zone cu hiperplazie de endometru.

Hiperplazia de endometru simpla fara atipii are un risc

scazut de malignizare (sub 1 %), in timp ce riscul ca o hiperplazie
complexa cu atipii sa se transforme intr-un adenocarcinom este de
aproximativ 25 %.
 Hiperplazia simpla fara atipii, de
endometru
Macroscopic: Endometrul difuz hiperplaziat
este ingrosat (ajunge pana la 1 cm), brun
galbui, distinct fata de miometrul subiacent.

Imagistic: Ecografia transvaginala poate

aprecia grosimea endometrului si necesitatea
unei biopsii. La femeile postmenopauza, ce
prezinta sangerari vaginale, riscul de cancer
este 7% pentru un endometru cu grosime >
5mm, si 0,07% pentru endometru < 5mm. La
femeile in postmenopauza, fara sangerari
vaginale, valoarea prag unde riscul de cancer
creste semnificativ este 11 mm (1,1cm).
 Hiperplazia simpla fara atipii, de
endometru
Microscopic: Hiperplazia simpla de endometru, fara atipii,
se caracterizeaza prin proliferarea in proportie egala a glandelor
si stromei endometriale. Glandele sunt tubulare, de forma
variabila, contur usor neregulat, si sunt tapetate de un epiteliu
glandular cilindric sau cubic, stratificat, relativ normal si rare
mitoze.
Frecvent, glandele
sunt dilatate chistic
 hiperplazie
glandulo-chistica,
aspect de "swiss
cheese".
Corionul endometrului
(stroma) este
dens celular ( citogen)
si bine vascularizat.
 Hiperplazia simpla fara atipii, de
endometru

Hiperplazia simpla de endometru, fara atipii, se caracterizeaza prin proliferarea in proportie egala a
glandelor si stromei endometriale. Glandele sunt tapetate de epiteliu cilindric sau cubic, stratificat,
relativ normal. Frecvent, glandele sunt dilatate chistic - hiperplazie glandulo-chistica, aspect de "swiss
cheese". Corionul endometrului (stroma hiperplazica) este bogat celularizat - corion citogen.
(Hematoxilina-eozina, ob. x10)
 Hiperplazia simpla fara atipii, de
endometru

Hiperplazia simpla de endometru, fara atipii. (Hematoxilina-eozina, ob. x20)

 Adenomioza
Definitie: Adenomioza reprezinta endometrioza
murala in peretele muscular al uterului cu prezenta
de mucoasa uterina ectopica profund in miometru
ceea ce poate determina hiperplazia musculara difuza
a uterului.

Etiologie: incerta; diverse teorii: cresterea activitatii

endometriale reflectand extinderea in profunzime a
zonei bazale a endometrului in miometru; hernieri ale
mucoasei uterine printre fibrele miometrului;
implantarea unor celule endometriale in cursul
eliminarilor menstruale. etc
 Adenomioza
Macroscopic: Peretele uterin are o grosime
variabila, uneori modificarile pot sa nu fie
observabile. Frecvent se poate observa o
hiperplazie nodulara din fibre musculare
netede indusa de glandele endometriaale
(adenomatoza uterina). Uneori se pot observa
zone chistice brun-roscate pe seama
depozitelor de hemosiderina.
 Adenomioza

Peretele uterin apare ingrosat, spongios, cu zone chistice si zone de

hiperplazie nodulara a fibrelor miometriale in jur. In stanga imaginii, jos, se
observa un leiomiom uterin.
 Adenomioza
Microscopic: Se observa glande tipice de endometru, tubulare,
tapetate de un epiteliu simplu cubic/cilicndric inconjurate de
o stroma dens celulara alcatuita din celule stromale alungite,
fusiforme. Aceste glande sunt prezente in grosimea
miometrului.

Pentru eliminarea
artefactelor in
diagnostic trebuie
efectuate sectiuni
subtiri ale
miometrului si
zonele de
endometrioza sa fie
situate la minim 2-
3 mm de jonctiunea
endo-miometriala.
 Adenomioza

Adenomioza uterina – microscopic glande endometriale si stroma dens

celulara in miometru.
Endometrioza lanivelul trompei uterine
Endometrioza= tesut endometrial ectopic, este supus actiunii
hormonale  sangerare si sensibilitate crescuta la menstruatie

Sageata = cluster de glande endometriale si stroma dens celulara

in peretele fibromuscular al trompei uterine
 Sarcina ectopica (extrauterina)
Definitie: Implantarea si dezvoltarea
ovulului fecundat in afara cavitatii
uterine, fie la nivelul trompei (95% dintre
sarcinile extrauterine), ovarului, cavitatii
abdominale sau colului uterin.

Conditii favorizante de aparitie a sarcinii

tubare: aderente ale mucoasei in salpingita
cronica, malformatii ale trompei, motilitate tubara anormala,
endometrioza salpingiana, leiomioame uterine, interventii
chirurgicale in antecedente in pelvis.
Infertilitatea in antecedente se asociaza cu risc crescut de
sarcina extrauterina.
 Sarcina extrauterina
Patogenie: Nidarea oului se realizeaza in epiteliul tubar,
trofoblastul penetreaza si invadeaza peretele tubar. Vilozitatile
coriale se dezvolta printr-un proces concomitent de histioliza a
tesutului invecinat si proliferare trofoblastica; atunci cand
intalneste vase sangvine duce la hemoragie (clinic poate aparea
metroragie cu aspect negricios dupa o perioada de 1-2 luni de
amenoree), insotita de dureri abdominale din cauza extinderii
hemoragiei si in cavitatea abdominala;
Sarcina tubara este cea mai frecventa cauza a
hematosalpinxukui (sangerare in trompa) si aceasta se produce si
in interiorul sacului gestational;
Hematosalpinx + subtierea peretelui trompei prin histioliza ce
insoteste proliferarea trofoblastica, in luna a doua-a treia de
sarcina, peretele trompei se rupe  hemoragie abdominala
severa= urgenta chirurgicala!
Daca implantarea oului s-a produs la nivelul istmului trompei,
efractia peretelui salpingeal are loc mai precoce(in primele 6
saptamani de sarcina).
 Sarcina tubara – aspect macroscopic
Macroscopic: Salpingele este marit de volum, cu perete
subtiat si congestiv sau infiltrat sanguin si acoperit de
cheaguri, putand prezenta orificiu de efractie cu perforarea
completa a peretelui. Pe sectiune se observa lumenul ocupat
de un coagul sanguin ce contine resturi ovulare, uneori
putandu-se evidentia si embrionul.
In prezenta unui hematosalpinx
masiv identificarea produsului de
conceptie poate fi dificila.

In imagine – imagine 2
macroscopica – sarcina 1
ectopica tubara gemelara;
1- cheag sangvin; 2- sarcina
gemelara
 Sarcina ectopica tubara –
aspect microscopic
Microscopic: Peretele trompei este subtiat, si se identifica
vilozitati coriale intercalate cu cheaguri sanguine si resturi de
perete muscular tubar; vilozitatile coriale apar ca structuri
rotund-ovalare formate dintr-un ax conjunctivo-vascular tapetat
de un epiteliu cubic = citotrofoblast si un strat extern, din celule
mari, cu citoplasma abundenta eozinofila = sincitiotrofoblastul;
uneori se identifica structuri embrionare; vilozitatile pot
prezentaleziuni distrofice, fiind in curs de autoliza;

Aspect microscopic in sarcina

tubara – in partea dreapta se
gaseste epiteliul tubar normal
(sageti verzi), in centru si dreapta
locul efractiei peretelui tubar si
vili corionici (sageti rosii).
Sarcina tubara –aspect microscopic

Microscopic:Sarcina tubara – sunt prezenti vili corionici alcatuiti din ax

conjunctivo-vascular (1), citotrofoblast si sincitiotrofoblast; difuz se observa
hematii extravazate si coagul fibrino-hemoleucocitar.
 Sarcina tubara - microscopic

Microscopic:Sarcina tubara – sunt prezenti vili corionici alcatuiti din ax

conjunctivo-vascular, citotrofoblast si sincitiotrofoblast; adiacent se observa
coagul fibrino-hematic.
 Mola hidatiforma

Definitie: Mola hidatiforma face parte din bolile

gestationale trofoblastice si se caracterizeaza prin
degenerarea hidropica a vililor corionici si grade variate de
proliferare trofoblastica; embrionul este anormal sau
disparut.

Face parte dintre bolile trofoblastice gestationale impreuna

cu mola partiala si coriocarcinomul.

Mola invaziva – de obicei este o mola completa in care vilii

penetreaza adanc peretele uterin , de obicei fara a-l depasi;
invaza vaselor poate duce la aparitia de noduli trofoblastici
la distanta, cel mai frecvent la nivel pulmonar, dar nu
reprezinta metastaze variabile, ramanad cantonati local.
 Mola hidatiforma
Etiopatogenie: Factori de risc: sarcina la varste extreme – sub 15
ani, peste 40 de ani; rasa – mai frecvent la femeile asiatice; sarcina
molara in antecedente; istoric familial de sarcina molara, deficit de
vitamina A (concentratie adecvata permite dezvoltarea
embriologica normala; celulele embrionare exprima o densitate
variabila de receptori pentru vitamina A, care trebuie sa se
gaseasca in concentratie si configuratie biochimica cis/trans
adecvata).
Clinic: pacienta se prezinta in sem. I sau II de sarcina cu sangerari
vaginale, marirea anormala a uterului pentru varsta sarcinii,
variabil de la o zi la alta, aspect de “uter in armonica”, si semne de
toxemie de sarcina: HTA, edem, albuminurie; eliminarea de
vezicule molare este semnul patognomonic ce precede avortul;

Complicatii: coriocarcinom (dupa mola completa), hemoragie

uterina, CID, perforatie uterina, embolism pulmonar, infectie;
 Boala trofoblastica gestationala
cuprinde:
Mola partiala Mola completa Coriocarcinomul
- Apare in 2% din cazuri
-Ovulul normal este - Un ovul gol “empty egg” este dupa excizia chirurgicala
fecundat de doi fecundat de un spermatozoid
care isi duplica AND-ul / ovul a molei complete
spermatozoizi
gol fecundat de 2 = tumora maligna
triploidie (69XXY); spermatozoizi(dispermie/diand invaziva cu punct de
- Fatul supravietuieste rie) genotip 46xx(diploid) in plecare in vilozitatile
cca. 10 sapt; totalitate de origine paterna
molare
- Histologic se gasesc - Embrionul moare precoce
inainte de a se forma circulatia
vili normali cu vase
placentara
sanguine cu hematii
nucleate, vili hidropici - 2% dintre molele complete se
parti fetale; transforma in coriocarcinom
- histologic: vili hidropici, fara
- Nu se transforma vase de sange, embrion absent
tumoral in
coriocarcinom
 Placenta normala
Macroscopic: Dg de organ: Placenta matura are o forma discoida,
cu diametru mediu de 15-20 cm, grosime de 1,5-3 cm, si cantareste
aproxmativ 450-600 grame.
Componentele principale ale placentei sunt: parenchimul vilos
(vilozitati coriale), tesutul decidual matern (endometru modificat
decidual), cordon ombilical si membrane ale placentei.
 Histologia placentei
Microscopic: Vilii coriali sunt alcatuiti dintr-un ax conjunctivo-
vascular alcatuit din celule mezenchimale (fibroblaste) si rare
macrofage dispersate (celule
Hofbauer), tapetat de un
epiteliu cubic = citotrofoblast
si un strat extern, din celule
mari, cu citoplasma
abundenta eozinofila =
sincitiotrofoblast; in functie
de varsta placentei, axul
fibro-conjunctiv prezinta la
vilii maturi, dupa a 6-a
saptamana de sarcina, vase
sanguine cu eritrocite fetale
in lumen.
Tesutul decidual reprezinta
endometrul modificat al
uterului matern in contact cu vilii coriali.
 Histologia placentei
Microscopic: Cordon ombilical: alcatuit din stroma gelatinoasa = gelatina
Wharton(gel W) in care se gasesc 2 artere ombilicale(A), vena ombilicala (V)
si un rest de canal alantoidian(rest Al).
Membranele corionice sunt reprezentate de amnion (membrana interna) si
chorion (membrana externa);

gel W

A
V

rest Al
 Mola hidatiforma completa
Macroscopic: Mola completa
are un aspect de “ciorchine de
strugure”, cu toti sau aproape
toti vilii degenerati hidropic ce apar
ca mase chistice
translucide, cu diametru de
1-3 cm ce contin un lichid clar
sau galbui;
Caracteristic nu se identifica
embrion, cordon ombilical sau
membrane amniotice.
 Mola partiala / incompleta
Macroscopic: In mola partiala volumul placentar este relativ
normal, cu un amestec de vili normali si veziculari; frecvent se
poate observa embrion, cordon ombilical si membrane amniotice;

Aspect macroscopic mola

partiala – in stanga
imaginii resturi
embrionare; central si
inferior– vili veziculari
 Mola hidatiforma
Microscopic: Vilozitatile coriale sunt dilatate, fara
vascularizatie in stroma conjunctiva ce apare edematiata si
degenerata mixomatos, cu un continut lichidian. Uneori pot
exista spatii delimitate de endoteliu insa in mod caracteristic
nu se observa
hematii fetale;
citotrofoblastul si
sincitiotrofolastul
prolifereaza mai
multe decat normal
, neuniform, si
celulele prezinta
atipii celulare si
nucleare; in masa
de celule
trofoblastice se observa mitoze;
 Mola hidatiforma

Aspect microscopic mola hidatiforma completa: vilozitati dilatate, edematiate,

stroma mixomatoasa, fara vase si hematii; cito- si sincitiotrofoblat proliferat
neuniform si in exces,
 Mola hidatiforma

Aspect microscopic: Mola incompleta – se observa vili de aspect normal in partea

stanga imaginii si vili dilatati, veziculari in dreapta. In vilii modificati nu se
observa vase de sange si nici hematii.
Carcinomul epidermoid de col uterin
Definitie: Tumora maligna a colului uterin cu origine
epiteliala, cauzata frecvent de modificari genetice locale
induse de infectia cu subtipuri carcinogene de HPV.

Etiologie: Comportamente sexuale care favorizeaza infectii

repetate cu HPV:
 viata sexuala inceputa precoce
 parteneri sexuali multipli
 parteneri cu antecedente de tumori
peniene (condiloame)
 Carcinomul de col uterin
Patogenie: unele subtipuri de HPV (16, 18) contin gene care inactiveaza
gene supresoare tumorale ale organismului gazda declansand astfel o
casacada de evenimente celulare ce culmineaza cu proliferarea maligna a
epiteliului colului uterin; exista studii ce incrimineaza reinfectia mai mult
decat infectia cu un subtip viral; posibil infectiile recurente amplifica
dezordinea celulara in epiteliul infectat.
 Carcinomul de col uterin
Macroscopic: Carcinomul de col uterin poate aparea sub 3 forme: exofitic
(conopidiform), endofitic (ulcerativ) si infiltrativ. Prin screening citologic
multe cancere sunt detectate in stadii subclinice, cand tumora nu este
evidenta; daca exista o masa tumorala decelabila macroscopic, cel mai
frecvent este de tip exofitic, cu aspect nodular si ulceratii pe suprafata.

Tumora are de la cativa mm la cativa cm,

de culoare alb-cenusie, sangereaza usor.
In stadii avansate tumora cuprinde
intreaga grosime a colului si se extinde
prin contiguitate la organele din
jur:peritoneu, uter, vezica urinara, rect,
vagin  “pelvis inghetat” cand este un
bloc tumoral masiv.
De asemenea tumora metastazeaza in
ganglionii loco-regionali si la distanta in:
plamani, ficat, maduva osoasa.
 Carcinomul de col uterin – aspecte
macroscopice
A B

C
A- carcinom scuamos al C- piesa de
cervixului, masa tumorala exenteratie
exofitica pelvina (uter,
B- stadiu avansat de vezica urina,
carcinom scuamos al colului vagin, colon
uterin, cuprinde intreaga terminal, rect)
grosime a peretelui colului; petru cancerde
col uterin in
stadiul IV.
 Carcinomul de col uterin
Macroscopic: In formele ulcerate marginile sunt indurate
si de obicei baza tumorii este acoperita cu un detritus
necrotico-hemoragic.
In formele infiltrative tumora
creste predominant in stroma
cervicala ce devinde indurata
in timp ce modificarile din
suprafata sunt minime.

Masa tumorala exofitica evidenta Tumora infiltrativa

 Carcinomul de col uterin
Microscopic: Diagnostic de organ col uterin:
Colului uterin i se descriu: exocol si endocol.
Exocolul este tapetat de un epiteliu scuamos pluristratificat nekeratinizat ce
raspunde la stimulul estrogenic prin maturare si acumulare de glicogen;
prezinta
- un strat bazal alcatuit dintr-un rand de celule bazofile, columnare, cu putin
citoplasma si nuclei hipercromatici, asezate perpendicular pe membrana bazala;
pe seama acestui strat se face regenerarea intregului epiteliu.
-un strat intermediar: mai multe randuri de celule poligonale, mai mari decat in
stratul bazal, incep sa acumuleze glicogen;
-Stratul superficial alcatuit din mai multe randuri de celule mari, poligomale,
incarcate cu glicogen, cu axul lung paralel cu membrana bazala; au nuclei mici,
uneori picnotici (mic si condensat);
Exocolul este tapetat de un epiteliu simplu, cilindric (columnar), unistratificat
ce se extinde si in glandele tubulare mucoase, simple sau ramificate de la acest
nivel.
Zona de transformare este jonctiunea scuamo-cilindrica si frecvent
ascensioneaza prin fenomenul de metaplazie scuamoasa – inlocuirea epiteliului
columnar cu epiteliu scuamos. Trecerea scuamo-cilindrica se face brusc.
Stroma se gaseste sub epiteliul de acoperire si este alcatuita din tesut conjunctiv
dens, fibre elastice, vase sanguine, fascicule subtiri de fibre musculare.
 Carcinomul de col uterin
Microscopic: Cancerul de col uterin apare in zona de
transformare – la jonctiunea scuamo-columnara, intre
exo- si endocervix, apare initial metaplazie scuamoasa a
endocolului, dupa care modificcari displazice pana la
carcinom in situ si carcinom invaziv.

CIN 1 CIN 2 CIN 3

CIS CIS cu microinvazie Carcinom scuamos invaziv

 Carcinomul de col uterin
Microscopic: Corelare leziuni histopatologice – citologie
!Testul de screening Babes - Papanicoulaou

1 2 3

Pap smear. 1. Normal. 2. Low grade dysplasia (CIN 1). 3. High grade dysplasia (CIN 3/Cis)
 Carcinomul de col uterin
Microscopic: Carcinomul scuamos invaziv este constituit dintr-
o proliferare de celule tumorale dispuse in plaje solide, de
forme si dimensiuni variate, inconjurate de o stroma
desmoplazica conjunctivo-vasculara bine reprezentata, cu
moderat
infiltrat
inflamator
limfocitar;
celulele
tumorale
se gasesc in
plaje dar
izolat in
stroma
tumorala.
Carcinomul de col uterin – aspect
microscopic
Carcinomul de col uterin – aspect
microscopic
 Carcinomul de col uterin
Microscopic:Celulele tumorale sunt mari, poligonale, cu
limite celulare distincte, citoplasma eozinofila, nuclei cu
pleomorfism variabil si frecvente figuri mitotice.
Aprox 90% dintre cancerele scumoase de col uterin sunt
keratinizante, bine diferentiate, in care se gasesc perle de
keratina dar pot fi prezente si keratinizari individuale
(diskeratocite).
Chistadenom papilar seros de ovar
Definitie: Tumora benigna a ovarului, uni- sau bilaterala,
de tip chistic, uni sau multi-loculata, avand un continut
lichidian.

Tumorile ovarului - pot avea originea in:

-Epiteliul de suprafata al ovarului  tumori epiteliale
(55-60% dintre tumorile ovariene si ~90% dintre cancerele
ovariene)
-Celulele germinale  tumori germinale
-Cordoane sexuale  tumori ale cordoanelor sexuale
-Celule stromale ovariene  tumori stromale ovariene
 Chistadenompapilar seros de ovar
Tumorile ovariene cu originea in epiteliul de
suprafata pot avea orice aspect de tip mullerian, din ductele
Muller formandu-se tractul genital inferior astfel incat
tumorile cu punct de plecare in epiteliul de suprafat ovarian
pot avea aspect asemanator mucoasei tubare, endocervicale
sau endometriale.
Corespunzator tumorile vor fi de tip: seros –
diferentiere asemanatoare mucoasei salpingiene, mucinos –
asemanator glandelor endocervicale, endometrioid –
diferentiere asemanatoare glandelor endometriale, celule
clare – similare celulelor glandulare endometriale modificate
din timpul sarcinii;
Consistenta poate fi solida sau chistica
Atipiile si invazivitatea stromala determina aspectl
cel mai important: pot fi benigne, borderline si maligne.
Tumorile borderline pot evolua asemanator unei tumori
benigne sau maligne.
Chistadenompapilar seros de ovar
Tumorile seroase reprezinta 25% dintre tumorile ovarului,
iar dintre acestea 50% sunt benigne (chistadenom papilar
seros, adenofibrom, etc), 15% borderline si 35% maligne;
majoritatea apar la femeia adulta (20-60 ani) si 30-50% sunt
bilaterale.

Chistadenom
seros ovarian
multilocular.
Chistadenompapilar seros de ovar
Macroscopic: Chistadenomul papilar
seros de ovar se prezinta ca o masa
tumorala voluminoasa, putand atinge
15-30 cm in diametru, cu suprafata
externa neteda, perete subtire alb-
sidefiu, consistenta chistica, pe sectiune
uni- sau multiloculat, avand un continut
lichidian clar, serocitrin sau
sanguinolent ; suprafata interna este
neteda, si rareori, focal prezinta mici
proiectii fine papilare, pediculate si
sesile; in majoritatea cazurilor ariile
solide lipsesc; comparativ
Cu varianta mucinoasa de chistadenom
de ovar, chistadenomul seros de ovar
este bilateral mai frecvent (15% dintre
cazuri) si uniloculat.
Chistadenompapilar seros de ovar
Microscopic: peretele chistului este tapetat de un singur rand
de celule cubice sau cilindrice, cu nuclei ovoidali, bazali ;
unele celule pot fi ciliate (similar epiteliului tubar) si cand
chistul este in tensiune epiteliul se aplatizeaza ;
 Chistadenompapilar seros de ovar
-aspecte microscopice-
Cand sunt prezente,
formatiunile papilare sunt
constituite dintr-un ax
fibro-vascular tapetat de un
singur rand de celule
columnare, identice cu cele
care tapeteaza restul
chistului ; in 30% dintre
cazuri pot fi prezenti in
grosimea peretelui
chistului concretiuni
calcare cu structura
lamelara concentrica,
intens bazofili = corpi
psamomatosi.
 Mastoza Reclus
Definiție: Modificare benigna a epiteliul glandular mamar si
a stromei ce apare de obicei la femei in perioada fertila si
poate mima un cancer la metodele de investigatie uzuale,
pentru diagnostic necesitand examen histopatologic.

Denumirea acestei afectiuni variaza geografic si de-a lungul

timpului: boala Reclus, mastopatie fibrochistica, displazie
mamara, mastopatie chistica cronica, fibroadenoza, boala
boala Bloodgood, boala Konig, boala Schimmelbusch.

- Reclus a definit-o primul (1883) ca “maladie chistica a

glandei mamare, frecvent bilaterala, care poate interesa
glanda in totalitate, multe leziuni chistice nefiind
palpabile”.
 Mastoza Reclus
Patogenie: Boala apare din cauze neidentificate la femei de
varsta fertila, intre 25-45 de ani, printr-un mecanism
hormonal neelucidat (raport estro-progesteronic modificat
sau raspuns tisular anormal la stimulul hormonal).
Clinic simptomatologia este absenta cand modificarile sunt
minore, precum si la menopauza cand leziunile regreseaza;
simptomele apar la 10% dintre femeile cu varsta intre 35-55
de ani, cel mai frecvent: disconfort local, senzatie de
greutate sau durere a sanului accentuata premenstrual;
uneori se asociaza o secretie mamelornara.
Procesul este bilateral, frecvent la nivelul cdranului supero-
extern.
2 forme:
-Mastopatie fibrochistica non-proliferativa
-Mastopatie fibrochistica proliferativa
 Mastoza Reclus
Patogenie: 2 forme:
-Mastopatie fibrochistica non-proliferativa: este frecvent
bilaterala, apare dilatatia chistica a ductelor terminale, cu
sau fara metaplazie apocrina asociata si fibroza stromala.
-Mastopatie fibrochistica proliferativa: asociaza hiperplazie
epiteliului ductal si adenoza sclerozanta; hiperplazia
epiteliala poate prezenta sau nu displazie in grade variate
ce uneori se poate transforma malign. Adenoza sclerozanta
este o forma mai rara de mastopatie fibrochistica
prolifrativa in care prolifereaza ductele mici + celulele
mioepiteliale (adenoza) si scleroza stromala;microscopic
poate fi confundata cu un carcinom mamar invaziv;
 Mastoza Reclus
Macroscopic: La palpare ariile implicate au o consistenta
crescuta, cu discreta nodularitate, uneori nodulii pot fi bine
conturati; pe sectiune se constata prezenta de chisturi
multiple, cu diametru variabil (1-5 cm), continand un lichid
clar sau hemoragic, uneori de culoare inchisa, determinand
aspectul albastrui al chistului nedeschis,“ blue-domed cyst”;
Stroma adiacenta este fibroasa, densa, de consistenta ferma
si distributie neuniforma.
Mastoza Reclus – aspecte microscopice
-Hiperplazie ductala: cresterea numerica a ductelor tapetate de
epiteliu ductal si celule mioepiteliale, fara atipii
-Macro- si microchisturi, avand un continut lichidian clar sau
serocitrin, tapetate de epiteliu cubic, cilindric sau atrofic

-Metaplazie apocrina: chisturi delimitatee un epiteliu asemanator

glandelor sudoripare – cu celule mari, poligonale, citoplasma
abundenta, eozinofila granulara, prezentand la polul apical al celulei
“pernite apocrine” constituind mici fragmente de citoplasma ce se
detaseaza in lumen odata cu produsul de secretie; celulele sunt de
obicei unistratificate dar pe alocuri pot aprea structuri papilare cu ax
conjunctivo-vascular;
-Stroma este densa si fibroasa, comprimand majoritatea lobulilor =
fibroza interstitiala
-Inflamatia cronica este obisnuita: limfocite, plasmocite si macrofage
spumoase
-Mai rar decat in patologia tumorala maligna, pot aparea
microcalcificari cu dispozitie lamelara concentrica, intens bazofili =
corpi psamomatosi.
Mastoza Reclus - aspecte microscopice

Imaginea evidentiaza hiperplazia ductelor ce apar dilatate, inconjurate de o stroma

fibroasa.
 Mastoza Reclus - microscopic

Chisturile mai mari pot avea un aspect albastrui (blue-domed cysts). Epiteliul ce
tapeteaza ductele este cubic sau aplatizat, sau cu metaplazie apocrina (cum se
observa in centrul imaginii). Central superior se observa o zona de adenoza –
hiperplazie ductala benigna. Stroma este difuz fibrozata.
 Mastoza Reclus - microscopic

Metaplazie apocrina – celulele epiteliale au citoplasma abundenta, eozinofila, din

care se desprind “pernite apocrine”. IHC +++ pentru GCDFP-15. Eventualele atipii
prezente in epiteliul apocrin metaplaziat nu sunt considerate factor de risc pentru
malignizare.
Mastoze fibrochistice - Adenoza
sclerozanta –aspect microscopic

Adenoza sclerozanta cu hiperplazie ductala – numeroase ducte

de mici dimensiuni inconjurate de o stroma fibroasa;
concretiuni calcare evidente;
Lexicon
Menoragie = sangerare crescuta si prelungita in timpul
menstruatiei (=hipermenoree);
Metroragie=sangerare ce survine intre doua menstruatii
Menometroragie= sangerare crescuta in timpul menstruatiei
asociata cu sangerari intermenstruale (simptom de
disfunctie hormonala, tumori uterine, etc)
Polimenoree = menstruatie ce survine mai frecvent decat de
obicei, ciclul menstrual dureaza mai putin de 21 de zile.
La oameni ciclul menstrual variaza individual intre 21 -35
zile, cu o durata medie de 28 de zile.
Endometrioza – endometru cu localizare ectopica, alta decat
cavitatea uterina; se gaseste in ovar, trompe uterine, peretii
pelvisului, peritoneu; este supus influentelor hormonale 
determina sangerari, durere.
Patologia aparatului genital
masculin
- Adenomul de prostata
- Seminomul testicular
 Adenomul de prostata
Definiție: Tumora benigna a prostatei denumita si hiperplazie
benigna de prostata cu o dubla componenta proliferativa:
glandulara si stromala, ce are ca rezultat formarea de noduli
largi in regiunea periuretrala a prostatei.
 Adenomul de prostata
Clinic: progreseaza cu varsta si determina obtructie uretrala
in grade variate cu urinare dificila si incompleta.

Patogeneza: este o tumora androgen-dependenta, cu

dezechilibru intre moarte si proliferare celulara in favoarea
proliferarii celulare.
Fiind androgen-dependenta
apare doar la barbatii cu tesicule
intacte, secretoare de testosteron.
Celulele glandulare si stromale
prostatice au receptori pentru
dihidrotestosteron a carui actiune
induce cresterea si multiplicarea
acestora.
 Adenomul de prostata
Macroscopic: La palpare
prostata este crescuta in volum,
bilateral, consistenta elastica
ferma. Partea care prolifereaza
este situata periuretral in lobii
laterali, numai in 5% dintre
cazuri hiperplazia apare in zona
periferica a prostatei. Uneori
proliferarea este mediana,
numita de clinicieni “hipertrofie
mediana lobara”, cand are loc Hiperplazie benigna de prostata -
ridicarea planseului vezical si glanda prostata normala are 3-4
ingustarea semnificativa a cm in diametru; in imagine se
observa o prostata marita de
orificiului uretral;
volum cu aspect nodular;
 Adenomul de prostata
Macroscopic: La examenul
macroscopic, dupa excizia
chirurgicala, se observa
numeroase formatiuni nodulare
gri-albicioase, cu diametru
variabil 0,5-2 cm, de consistenta
ferma elastica, care la sectionare
lasa se se scurga o secretie
lactescenta tulbure. De asemenea
pe suprafat de sectiune se mai
pot observa mici depozite
negricioase dure = simpexioni Alt exemplu de hiperplazie benigna de
(~corpi psammoma/calcosferite). prostata; aspect pronuntat nodular in
zonele periuretrale ale lobilor laterali;
poate produce obstructie urinara cu
retentie si reflux urinar;
 Adenomul de prostata

O interventie des utilizata pentru adenomul de prostata este TURP (rezectie

prostatica transuretrala) prin care se excizeaza chirurgical multiple fragmente
de prostata.
 Histologia prostatei
Diagnostic de organ
Prostata este constituita din tesut glandular si tesut
conjunctiv fibro-muscular, proportia variaza relativ putin in
functie de zona anatomica prostatica;
-Componenta epiteliala cuprinde glande ce au contur festonat
su ductele cu diametru mai mare, tapetate de un epiteliu
bistratificat: strat luminal secretor (cubic/cilindric) si strat
bazal cu celule cubice,(tot de natura epiteliala nu
mioepiteliala).
Celulele secretorii sintetizeaza si secreta antigenul specific
prostatic (PSA) si fosfataza acida prostatica(PAP; continutul
luminal se poate concentra sub forma de simpexioni; stroma
este alcatuita din fibre musculare netede si celule conjunctive;
ductele prostatice principale sunt tapetate de uroteliu;
Histologia prostatei
Histologia prostatei
Histologia prostatei
 Adenomul de prostata
Microscopic: Se observa o proliferare mixta: epiteliala si stromala,
cu proportii variabile intre noduli; se gasesc noduli cu
preponderenta glandulara sau musculara asemanatoare unui
leiomiom;
-Glandele alcatuiesc acini cu dimensiuni variabile, unii
sunt mari, cu dilatatii chistice, adesea cu proeminente papilifere
(aspect de “pinten de cocos”) tapetate de epiteliu bistratificat unul
intern, lumina, cilindric, altul extern aplatizat; alti acini sunt mici
si prezinta un epiteliu turtit. Unele glande contin in lumen o
secretie glicoproteica (corpora amylacea) care se poate calcifica
simpexioni;
- Stroma prezinta hipertrofie si hiperplazie fibromusculara
si poate fi infiltrata de limfocite izolate sau grupate
- focal in hiperplazia de prostata se pot gasi arii de metaplazie
scuamoasa si mici zone de infarct;
- La periferie, prostata este comprimata, contine glande
turtite cu epiteliu atrofic si fibroza interstitiala;
Adenomul de prostata - microscopic

Nodul de hiperplazie prostatica benigna – proliferare

glandulara si a stromei;
Adenomul de prostata - microscopic

Hiperplazie benigna de prostata – epiteliu bistratificat: strat columnar si

cubic/plat. Stroma fibroasa intre acinii glandulari. Concretiunile
eozinofile din lumenul glandelor se numesc corpora amylacea.
 Seminomul testicular
Definiție: Tumora maligna a testiculului cu originea in celulele
germinale multipotente (disgerminom).

Prin definitie seminoamele sunt pure, cum apare alt

contingent tumoral, leziunea va fi considerata tumora
germinala non-seminomatoasa.
Aproape niciodata nu apare la copil, incidenta maxima
este in a 3-a decada de viata.

Factori de risc: genetici (sd. Klinefelter, disgenezie testiculara),

dobanditi (criptorhidie), infertilitate, disfunctii hormonale;

Clinic: marire nedureroasa a unui testicul, mai frecvent cel

drept. In 2% din cazuri tumora e bilaterala. La momentul
diagnosticului in 75% din cazuri tumora este limitata la
testicul.
 Seminomul testicular
Macroscopic: Seminomul poate aparea intr-un testicul marit de
volum dar si intr-un testicul atrofic. La exterior testiculul
prezinta congestie vasculara si pe sectiune se observa o masa
tumorala nodulara cu dimensiunea medie de 5 cm, de culoare
albicios-galbuie, cu o consistenta solida ferma, aspect omogen,
lobulat,ce rareori poate prezenta zone de necroza si hemoragie;
In general nu depaseste tunica albuginee dar ocazional
se extinde spre epididim, cordon spermatic sau sacul scrotal.
Seminomul testicular – aspecte
macroscopice
 Histologia testiculului
Diagnostic de organ
Testiculul este un organ glandular alcatuit din aprox. 250
de lobuli constituiti din tubi seminiferi (1-4/lobul) si
interstitiu testicular.
Un tub seminifer este alcatuit din: tunica proprie la
exterior (structura conjunctiva cu rare celule mioide),
membrana bazala si epiteliu seminifer compus din celule
de sustinere Sertoli si celule germinale in diferite stadii
de maturare (spermatogonii, spermatocit primar si
secundar, spermatide si spermatozoizi).
Interstitiul testicular dintre tubii seminiferi este
reprezentat de un tesut conjunctiv lax cu rare fibroblate,
vase de sange si fibre de colagen si plaje de celule
interstitiale Leydig.
Histologia testiculului
Histologia testiculului
 Seminomul testicular
Microscopic: Seminomul tipic se caracterizeaza prin plaje de
celule uniforme compartimentate prin septuri fine conjunctive
in lobuli incomplet demarcati; celulele tumorale clasice sunt
mari, rotunde sau poligonale, monomorfe, cu limite celulare
distincte, citoplasma abundenta, clara si nuclei mari localizati
central cu unul sau doi
nucleoli evidenti.

Seminom testicular:
plaje de celule rotund-
ovalare, monomorfe,
cu citoplasma clara;
plajele de celule
tumorale sunt
incomplet delimitate de
septuri conjunctive fine Fibrous septa
infiltrate de limfocite.
 Seminomul testicular

In stanga imaginii – testicul normal cu tubi seminiferi; in dreapta este

seminom testicular – se observa celulele tumorale mari, cu nuclei de
asemenea mariti; insulele si cordoanele de celule maligne sunt
delimitate de septuri fibroase infiltrate de limfocite.
Seminomul testicular
Aprox. 15% dintre seminoame
- microscopic
contin celule
sincitiotrofoblastice;
-Cantitatea de stroma din
tumora poate varia
considerabil, uneori este
putina alteori abundenta;
frecvent se identifica travee
fibroase bine definite cu
infiltrat inflamator limfocitar
(limfocite T, plasmocite si
uneori eozinofile) ce
compartimenteaza plajele
tumorale;
-In 50% din cazuri exista o
reactie granulomatoasa cu
celule gigante non-tumorale
Langhans
-Parenchimul testicular
peritumoral prezinta frecvent
neoplazie germinala
intratubulara.
Seminomul testicular - microscopic
 Seminomul testicular - microscopic

-Cantitatea de stroma
din tumora poate varia
considerabil, uneori este
putina alteori
abundenta; frecvent se
identifica travee fibroase
bine definite cu infiltrat
inflamator limfocitar
(limfocite T, plasmocite
si uneori eozinofile) ce
compartimenteaza
plajele tumorale;
Seminomul testicular