LP6

PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

HIPERPLAZIA SIMPLA FARA ATIPII DE ENDOMETRU

( HIPERPLAZIA GLANDULO-CHISTICA )

Hiperplazia endometriala: reprezinta o proliferare hiperplazica

adenomatoasa ( inmultire ) difuza a glandelor endometriale, fara secretie
in lumen, ce determina ingrosarea mucoasei uterine ( a endometrului );
- in functie de forma glandelor si stratificarea epiteliului glandular:
Hiperplazia endometriala: 1. simpla: - fara atipii
- cu atipii
2. complexa: - fara atipii
- cu atipii
Cauze: stimulare estrogenica prelungita ( endogena: anovulatie cronica /
exogena: terapie hormonala substitutiva ) insotita de o scadere / absenta
stimularii progesteronice;
- caracteristic: la femeile in perimenopauza si postmenopauza;
- la femei tinere, in perioada reproductiva cu ovar polichistic ( clinic, cele
cu ovar polichistic: cicluri anovulatorii, sunt obeze, infertile, cu hirsutism );
Factori favorizanti: - obezitatea, nuliparitatea, DZ, HTA
- tumori ovariene secretante de estrogen
- tratamente hormonale;
Clinic: metroragii, uneori abundente;

Macroscopic:
- uter usor marit de volum;
- pe sectiune: endometru ingrosat
( ~ 1cm ), consistenta moale, galben-rosiatic, net distinct de miometru.

Diagnostic de organ: uterul - dinspre centru spre periferie:

1. Endometrul: mucoasa endometriala ce tapeteaza cavitatea uterina.
- 2 straturi:
1. bazal ( intern - strat de rezerva ): nu se modifica sub influenta
hormonala, cu rol in regenerarea stratului functional;
2. functional ( extern ): sufera modificari ciclice sub influenta hormonilor
estrogen ( E ) si progesteron ( PG ).
a) este tapetat la suprafata de un epiteliu cilindric secretor, cu nuclei
alungiti dispusi la nivel bazal; poate forma invaginari in mucoasa, avand
aspect in deget de manusa;
b) in stroma:
1. glande endometriale cu aspect diferit in functie de modificarile ciclice:
- in faza proliferativa ( P ): rotunde, cu lumen mic, fara secretie in
lumen, tapetate de epiteliu uni- / pseudostratificat;
- la ovulatie ( a 14 zi ) si in faza secretorie ( S ): glandele au aspect
serpuit, spiralat, dilatate, iar celulele se diferentiaza secretor, cu continut
abundent de mucus supranuclear si secretie acidofila in lumen.
2. vase, limfocite, macrofage;
2. Miometrul: este foarte gros;

1
LP6

- fibre musculare netede, alungite, dispuse diferit, cu aspect plexiform:

longitudinal spre periferie, in toate directiile in centru si circular la nivel
intern, spre endometru;
3. Seroasa ( perimetru ): continua seroasa vezicii urinare;
- formata din tesut conjunctiv lax, cu vase si nervi, tesut adipos;
- tapetata la suprafata de un strat de celule mezoteliale;

Microscopic:
Hiperplazia endometriala simpla
1. proliferare de glande endometriale, cu stroma redusa intre ele
( raport glande / stroma modificat in favoarea glandelor; stroma < 1/3 din
volumul proliferarii glandulare );
- glandele: mici, rotunde / usor neregulate, unerori dilatate chistic cu
aspect de schweitzer;
- glandele sunt tapetate de epiteliu hiperplaziat, cilindric,
pseudostratificat, cu citoplasma eozinofila, activitate mitotica variabila,
fara atipii cito-nucleare;
2. stroma: vascularizata, cu vase mari ectaziate ( dilatate ), cu pereti
subtiri ( DD: cu polipul endometrial in care, vasele au pereti ingrosati );
- celule stromale rotunde / ovalare, uniforme, cu nuclei mari si citoplasma
indistincta.

DD:
1. Atrofia senila chistica de endometru
- glande dilatate chistic, tapetate de epiteliu aplatizat, turtit.
- stroma atrofiata.
2. Hiperplazia endometriala complexa fara atipii
- glande endometriale proliferate aglomerate, cu stroma redusa intre ele
( glande / stroma = 3/1 ), aspect de spate la spate, dilatate,
ramificate, neregulate, tapetate de epiteliu cilindric stratificat ( 2 - 4
straturi ), fara atipii cito-nucleare, mitoze variabile (<5
mitoze);
- pot fi prezente excrescente papilare intraluminale;

3. Hiperplazia endometriala complexa cu atipii

- glande endometriale proliferate neregulate, aglomerate, spate in
spate, uneori, cu proiectii papilare endoluminale, cu atipii cito-
nucleare: nuclei voluminosi, pleomorfi, veziculosi cu nucleoli proeminenti (
raport nucleu / citoplasma modificat in favoarea nucleului ), mitoze
frecvente;
4. ADK endometrial de tip endometrioid: G1, G2, G3;
1. glandele: proliferate, neregulate, aglomerate tapetate de epiteliu
stratificat ( > 4 straturi ), cu atipii cito-nucleare abundente, uneori cu
proiectii papilare in lumen, formate din axe conjunctivo-vasculare subtiri;
- celulele tumorale se pot dispune si in zone compacte, solide ( G3 );
2. stroma: desmoplazica, cu necroza, infiltrat limfocitar.
- pot fi prezenti corpi psamomatosi;

2
LP6

( mase rotunde eozinofile, calcificate, cu dispozitie lamelara, formate prin

degenerarea celulelor tumorale si a histiocitelor si amestecate cu saruri de
calciu );
- nu sunt patognomonici pt. ADK endometrial
( !!! apar si in: adenomul de prostata, carcinomul papilar de tiroida,
chistadenocarcinomul de ovar, meningiom );
ADENOMIOZA
( ENDOMETRIOZA MURALA )

Definitie: leziune caracterizata prin prezenta de focare de tesut

endometrial ectopic format din glande si stroma endometriala in grosimea
miometrului insotita de o hiperplazie musculara difuza.
Adenomioza: - superficiala ( in apropierea jonctiunii endometru-miometru );
- profunda ( la distanta de jonctiunea endometru-miometru,
in miometrul profund );
- apare mai frecvent in perimenopauza;
Patogeneza leziunii: controversata;
- cresterea anormala a stratului bazal endometrial in miometrul adiacent;
Clinic: - sangerare anormala, dismenoree;
Endometrioza externa: ovare ( cel mai frecvent ), pe suprafata
peritoneala, pe cicatrici laparoscopice, ombilic, vagin, vulva, apendice;
In ovare ( endometrioza ovariana ) determina hemoragie cu formare
de chisturi ovariene mari, cu continut grunjos, ciocolatiu;
- la femei tinere ( 20 - 30 ani ): dureri pelvine, dismenoree, infertilitate;
Cauze: - menstruatia retrograda;
- metaplazia epiteliului peritoneal;
- diseminarea metastatica endometriala;

Macroscopic:
- leziunea se localizeaza mai frecvent in peretele posterior uterin;
- uterul este marit in dimensiuni
( exceptie: femeile in varsta la care uterul este mic, atrofic );
- pe sectiune: miometrul este ingrosat, cu aspect trabeculat, cu focare
chistice hemoragice, de dimensiuni variabile;
- adenomioza poate interesa si nodulii fibromatosi, daca acestia sunt
prezenti;

Microscopic:
1. focare de glande endometriale de aspect normal inconjurate de
stroma de tip endometrial bogat celulara, cu celule fusiforme;
- focarele de glande endometriale sunt dispuse in miometru intre fibrele
miometriale, la o distanta de cel putin 2,5 mm de jonctiunea endometru-
miometru ( adica jumatate de camp microscopic de x 4 ) adenomioza
superficiala / sau mult mai profund in miometru adenomioza
profunda.
2. in jur, infiltrate hemoragice;
Concluzie: pt. diagnosticul de adenomioza:
1. glande endometriale
2. stroma endometriala
3. sufuziuni hemoragice.

3
LP6

DD: ADK de endometru de tip endometrioid bine diferentiat ( G1 )

invaziv in miometru;
- absenta stromei endometriale diferentiaza diagnosticul spre tumora
maligna.
- glande tumorale maligne.

SARCINA TUBARA
( SARCINA ECTOPICA SALPINGIANA )

Definitie: grefarea si dezvoltarea produsului de conceptie ( ovocit zigot

morula blastocist ) la nivel salpingian, cu dezvoltarea si insertia placentei
la acest nivel, avand o evolutie de maxim 2 - 4 luni;
Cauze: - inflamatiile pelvice cu salpingita cronica
- aderente post apendicita
- mobilitatea scazuta a salpingelor
- malformatii
- endometrioza, leiomioame, interventii chirurgicale
- idiopatice
Patogenie: placenta este slab atasata la peretele salpingian; separarea
partiala a placentei determina hemoragii intrasalpingiene, fara ruptura
salpingei, fiind cauza principala de hematosalpinx; in timp, peretele
salpingian este complet invadat de placenta, determinand ruptura sa si
aparitia de hemoragii intraperitoneale ( dupa 2 - 6 saptamani de sarcina );

Macroscopic:
- salpingele este dilatat, 6 - 8 cm, datorita cheagurilor de sange si
embrionului ( ~ 2 cm ); in rest, salpingele are grosime normala, 0,8 1 cm.
- pe suprafata: cheaguri si depozite de fibrina, cu prezenta unui orificiu de
perforare.
- pe sectiune: cheaguri hematice cu resturi embrionare.

Diagnostic de organ: salpingele - organ tubular;

1. Mucoasa: este groasa la nivelul zonei fimbrilare cu numeroase falduri
lungi, ramificate dispuse longitudinal si mai subtire la nivel istmic, unde
faldurile sunt mai scurte si mai putin ramificate;
- faldurile sunt tapetate de epiteliu cu:
celule cilindrice unistratificate ciliate ( cu rol in transportarea
ovocitului in directia uterului ), cu cateva limfocite intraepiteliale cu
rol in apararea locala antibacteriana;
printre ele: celule secretorii, numite celule peg ( rol in
fertilizare );
- in lamina propria: tesut conjunctiv lax, cu fibroblaste, numar scazut de
limfocite si macrofage, vase sanguine;
2. Musculara: tesut muscular neted dispus circular la nivel intern si
longitudinal la nivel extern;
3. Seroasa: acoperita de peritoneu ( tesut conjunctiv, vase, tapetat de
celule mezoteliale);

4
LP6

Microscopic:
- perete tubar subtire / ingrosat, cu eroziuni si sufuziuni hemoragice;
- in lumen / perete: vilozitati coriale ( structuri placentare ), de
dimensiuni variabile, cu vascularizatie prezenta, tapetate de epiteliu
trofoblastic - format din citotrofoblast la interior ( celule cubice ) si
sincitiotrofoblast la exterior ( celule rotunde, fara limite celulare ~ unui
sincitiu );
- unele vilozitati pot avea necroza sau necrobioza;
D+: prezenta vilozitatilor coriale, ce certifica sarcina ectopica salpingiana;
DD: salpingita cronica TBC
- se exclude prin absenta vilozitatilor placentare;

MOLA HIDATIFORMA

Definitie: boala gestationala benigna a epiteliului trofoblastic

caracterizata printr-o distrofie hidropica a vilozitatilor placentare ( distensie
edematoasa ) insotita de o proliferare a trofoblastului, in special stratul
citotrofoblastic Langhans, ce apare in urma decesului fetal intrauterin,
prin defect cromozomial.
- este identificata in luna a IV - V-a de gestatie;
Tipuri:
1. Mola completa:
- toate vilozitatile placentare sunt afectate, edematiate, cu hiperplazie
trofoblastica difuza, circumferentiala;
- citogenetic: 90 % - model diploid ( 46 xx ), care provine doar de la
spermatozoid ( ovulul si-a pierdut cromozomii; practic este penetrat un
ovul gol ); restul, 10 % poate avea modelul 46 xy ( ovulul gol fiind
penetrat de 2 spermatozoizi );
- nu contine embrion.
- risc de coriocarcinom;
2. Mola partiala ( incompleta) :
- o parte din vilozitatile placentare sunt edematiate tapetate de epiteliu
trofoblastic doar focal hiperplaziat, dispuse printre vilozitati normale;
- citogenetic: cariotip triploid ( 69 xxy ) / rar tetraploid ( 92 xxxy )
( un ovul normal este penetrat de 2 spermatozoizi );
- embrionul este viabil 4 saptamani, astfel incat pot fi prezente parti fetale
cand se produce avortul.
- este foarte rar urmata de coriocarcinom;

Macroscopic:
- sarcina intrauterina / sarcina ectopica;
Uter: frecvent, dimensiuni mai mari decat varsta sarcinii / normal / mai mic.
Mola completa:
- pe sectiune: cavitatea uterina cuprinde masa placentara friabila, subtire,
cu numeroase structuri chistice ( vezicule ) mari > 2 cm, translucide, cu
pereti subtiri, cu aspect de ciorchine de strugure;
- fara tesut fetal, fara membrane placentare, fara cordon ombilical;
Mola partiala:

5
LP6

- placenta este partial friabila, cu putine vezicule mai mici decat in mola
completa.
- tesut placentar imatur, cu tesut fetal, membrane amniotice, cordon
ombilical;

Diagnostic de organ: placenta

- organ materno-fetal, format dintr-o componenta materna
( decidua: cotiledoame ) si o componenta fetala ( corion: vilozitati si
lacuri sanguine, la nivelul careia se insera cordonul ombilical );
Microscopic: placenta
a) vilozitati placentare:
- structuri alungite conjunctivo-vasculare ( rotund - ovalare in sectiune
transversala ) ramificate, de aspect arborizant formate din celulele
trofoblastice ale blastocistului ( celulele periferice ), ce prolifereaza si se
dispun sub forma de cordoane celulare formand vilozitatile coriale
primare ulterior, secundare si tertiare;
- sunt tapetate de epiteliu bistratificat, numit trofoblast format din:
1. citotrofoblast ( celule Langhans ): epiteliu cubic unistratificat dispus
pe membrana bazala, cu mare capacitate de proliferare ( stratul
intern );
- in cea de a doua parte a sarcinii, involueaza si dispare.
2. sincitiotrofoblast: este un sincitiu multinucleat dispus la exterior,
format din celule cu margini celulare indistincte, citoplasma eozinofila si
nuclei mici, hipercromi.
b) stroma: tesut mezenchimal bine vascularizat, cu fibroblaste si
macrofage ( celule Hoffbauer );

Microscopic:
I. Mola completa:
- toate vilozitatile coriale: mari, cu stroma edematiata, laxa, mixomatoasa;
Caracteristic:
1. intravilozitar ( in stroma ):
- vascularizatie absenta;
- prezenta de spatii goale cisterne centrale;
2. vilozitatile sunt tapetate de epiteliu trofoblastic hiperplaziat, difuz,
circumferential ( in special stratul citotrofoblastic Langhans, dar si
sincitiotrofoblastul ), cu atipii cito-nucleare ( nuclei mari, hipercromi,
bizari, cu nucleoli mari );
3. intervilozitar: cuiburi de celule trofoblastice cu atipii cito-nucleare;

II. Mola partiala:

a) vilozitati mari, edematiate, neregulate, cu margini festonate;
Caracteristic:
1. intravilozitar:
- absenta vascularizatiei;
- nu prezinta cisterne centrale;
2. tapetate de trofoblast hiperplaziat doar focal ( si nu
circumferential ), usor displazic, fara atipii nucleare;
3. intervilozitar:
- rare grupuri de celule trofoblastice;

6
LP6

b) vilozitati normale, mici;

DD:
1. Mola invaziva ( disecanta ) / corioadenom destruens
- varianta maligna de mola hidatiforma, caracterizata de o crestere
infiltranta si distructiva a vilozitatilor placentare tumorale in peretele uterin
pe care il poate perfora.
- nu da metastaze adevarate;
- rar: vilozitatile coriale hidropice ( edematiate ) pot emboliza la
distanta: plamani, creier.

CARCINOMUL DE COL UTERIN

Definitie: tumora maligna epiteliala dezvoltata din epiteliul cevical la

nivelul zonei de tranzitie a mucoasei cervicale.
Zona de tranzitie ( zona de transformare ): zona de epiteliu cilindric
endocervical metaplaziat scuamos ( epiteliu scuamos metaplaziat ) intinsa
de la nivelul jonctiunii scuamo - cilindrice.
- apare la orice varsta, incepand cu a doua decada a vietii, varsta medie:
50 de ani.
Cauze: - virusul papilomatozei umane ( HPV ), serotipurile 16 si 18.
- displazia cervicala severa ( CIN III - histopatologic / H-SIL -
citologic ).
Leziuni succesive ce preced aparitia carcinomului de col invaziv:
1. displazia usoara ( CIN I ): celulele displazice ocupa 1/3 interna din
grosimea epiteliului cervical ( citologic: L-SIL ).
2. displazie moderata ( CIN II ): celulele displazice ocupa 1/2 din grosimea
epiteliului cervical ( citologic: H-SIL ).
3. displazie severa ( CIN III ): celulele displazice ocupa toata grosimea
epiteliului cervical ( citologic: H-SIL ).
4. CIS ( carcinom in situ ).
5. carcinom de col microinvaziv;
Displazie: dezorganizarea arhitecturii epiteliului scuamos prin celule
modificate structural ( leziuni de dezvoltare, dediferentiere si maturizare
normala a celulelor ) cu atipii nucleare si mitoze anormale celule
atipice.
CIN: neoplazie intraepiteliala cervicala.
L-SIL: leziune intraepiteliala scuamoasa de grad scazut ( sunt afectate
celulele superficiale si intermediare ale epiteliului cervical).
H-SIL: leziune intraepiteliala scuamoasa de grad inalt ( sunt afectate
celulele profunde: celulele parabazale si bazale si celulele metaplaziate ale
epiteliului cervical ).

7
LP6

Macroscopic:
- T are dimensiuni variabile ( ~ mm - ~ cm ), culoare alb-cenusie,
sangereaza usor la atingere.
- este foarte bine vascularizata, din care cauza determina sangerari
anormale, neregulate, leucoree, dispareunie, disurie;
Tipuri:
1. nodular
2. ulcerat: margini indurate, neregulate, baza acoperita de tesut necrotic
si sange.
3. exofitic: polipoid / vegetant ( conopidiform ), ce umple vaginul pe
masura ce creste.
4. infiltrativ: ingrosarea difuza a peretelui;
- T creste predominant in stroma cervicala, ce devine indurata ( dura ), cu
modificari minime la suprafata;

Diagnostic de organ: col uterin

1. exocol:
- reprezinta suprafata externa a colului uterin ce proemina in cavitatea
vaginala;
- tapetat de epiteliu scuamos stratificat nekeratinizat.
- stroma: tesut conjunctiv si vase;
2. endocol:
- reprezinta suprafata colului uterin dispusa in jurul canalului cervical;
- tapetat de epiteliu cilindric unistratificat;
- stroma: glande endocervicale uneori, glande dilatate cu mucus
intraluminal ( chisturi Naboth ) si vase;
Jonctiunea scuamo-cilindrica:
- este jonctiunea dintre epiteliul exocervical ( epiteliu scuamos
stratificat ) si endocervical ( epiteliu cilindric unistratificat );
- bine vizibila microscopic;

Microscopic:
- proliferare de celule tumorale dispuse in placarde / insule celulare, de
forme si dimensiuni variate, inconjurate de stroma desmoplazica cu infiltrat
inflamator ( limfocite, PMN );
- celulele tumorale sunt mari ( ~ cu cele scuamoase normale ), poligonale,
cu membrane celulare distincte, citoplasma eozinofila, nuclei pleomorfi,
hipercromi cu nucleoli proeminenti, mitoze;
- sunt prezente zone de necroza;
1. CS keratinizat
- celulele tumorale sunt bine diferentiate ( G1 ), dispuse in insule /
placarde;
- in centrul insulelor tumorale, celulele tumorale se keratinizeaza si
keratina se dispune concentric formand perle de keratina orto- si
parakeratozice.
- mitoze putine;
2. CS nekeratinizat:
- celulele tumorale sunt moderat ( G2 ) / slab diferentiate ( G3 ) dispuse in
insule tumorale neregulate / mase solide extinse care, nu formeaza perle
de keratina;

8
LP6

- au limite celulare indistincte, cu nuclei rotunzi / ovalari, cu nucleoli mari si

mitoze frecvente.
- uneori, necroza in centrul insulelor tumorale: forma de
comedocarcinom;

DD:
Carcinomul de col uterin in situ ( CIS )
Macroscopic:
- nu apar modificari vizibile;
Colposcopie:
- zone anormale cu aspect in mozaic/ punctiforme;
- solutie de iodura de potasiu ( Test: Lahm-Schiller ): epiteliul cervical
normal se coloreaza in brun-acaju ( datorita focarelor de glicogen
prezente ) iar, epiteliul cervical displazic sau neoplazic ramane necolorat
( datorita prezentei de celule tinere - ca urmare a multiplicarii rapide a
celulelor tumorale care nu contin glicogen );
Microscopic:
- celulele tumorale maligne afecteaza intreaga grosime a epiteliului
scuamos metaplaziat de acoperire sau glandular, fara sa depaseasca
membrana bazala;

CHISTADENOM PAPILIFER SEROS DE OVAR

Definitie: T benigna epiteliala ovariana cu punct de plecare de la nivelul

epiteliului de suprafata ovarian.
- la varste tinere ( 20 - 30 de ani );
Macroscopic: T frecvent unilaterala / bilaterala ( 20% );
- T chistica, 10-15 cm, alb-cenusie;
- suprafata externa neteda cu desen vascular vizibil cu excrescente
papilare / nu.
- pe sectiune: continut lichidian serocitrin, perete subtire, cavitate
uniloculara / multiloculara , rar sunt prezente mase solide;
- pe fata interna sunt prezente excrescente papilare ( vegetatii )
mici / mari, in numar variabil.
! In general, chisturile uniloculare cu rare proiectii papilare, fara arii solide
tind sa fie benigne;
- chisturile multiloculare, bogat papilare cu arii solide sunt
predominant maligne.

Diagnostic de organ: ovarul.

- organ parenchimatos tapetat la suprafata de epiteliu simplu cubic
( epiteliu germinal );
1. la periferie: coricala ce contine foliculii ovarieni in diferite stadii de
evolutie, tesut conjunctiv dens, bogat in fibroblaste.
- la persoanele in varsta: foliculii ovarieni sunt atrofiati / lipsesc;
2. central: medulara: tesut conjunctiv mai putin dens celular dar, cu
numeroase fibre elastice, celule musculare netede si vase sanguine.

9
LP6

- celulele stromale conjunctive si musculare netede au citoplasma redusa si

sunt dispuse in spirale, aspect storiform;
- sunt prezenti corpii albicans ( cicatrici de corpi galbeni hialinizate );

Microscopic:
- peretele chistic este format din tesut conjunctiv tapetat de epiteliu
cubic sau cilindric unistratificat ( asemanator cu cel ovarian ) /
epiteliu cilindric unistratificat ciliat ( asemanator cu cel salpingian );
- de la nivelul epiteliului peretelui chistic, intraluminal sunt prezente papile
lungi, ramificate formate din axe conjunctivo-vasculare tapetate de epiteliu
unistratificat cubic / cilindric / epiteliu cilindric ciliat ( acelasi cu
epiteliul de suprafata al chistului ).
- stroma: edematoasa, uneori cu corpi psamomatosi prezenti
( calcosferite / concretiuni proteo-calcare );

DD:
1. Chistadenom papilifer seros borderline de ovar
- tumora cu potential malign scazut / tumora de granita;
Microscopic:
- peretele chistic este tapetat de epiteliu cubic / cilindric stratificat ( 2 - 4
straturi celulare ) cu prelungiri papilare in lumen tapetate de acelasi tip de
epiteliu stratificat;
- sunt prezenti muguri celulari mici grupuri de celule desprinse de la
locul de origine al papilelor ( marginea epiteliului papilelor ) in lumen;
Celulele tumorale:
- atipii cito-nucleare, mitoze mai frecvente.
!!! fara invazia stromei ( nu depasesc membrana bazala a epiteliului).
- pot fi prezenti corpi psamomatosi.

MASTOZA FIBROCHISTICA
( MASTOZA RECLUS )

Definitie: leziune degenerativa a glandei mamare, cu origine in acinii si

ductele intralobulare, asociata cu o crestere a nivelului estrogenic.
- este considerata o modificare fiziologica;
- 20 - 45 de ani; regreseaza dupa menopauza ( exceptie: cele cu tratament
estrogenic substitutiv si persoanele obeze );
Factori favorizanti:
- tulburarile hormonale ( dezechilibru intre nivelul de estradiol si
progesteron );
- exces de estrogeni;
- deficienta de progesteron la femei cu cicluri anovulatorii;
Clinic: formatiune nodulara, frecvent multifocala, bilaterala, dispusa in
cadranul supero-extern.
- disconfort mamar;
- senzatie de greutate / durere;

10
LP6

- consistenta crescuta la palpare;

- secretie mamelonara;
- 20 %: adenopatie axilara, cu sensibilitate la acest nivel ( datorita reactiei
ganglionilor axilari la procesul inflamator mamar, in urma ruperii chisturilor
).

Macroscopic:
- frecvent, bilateral si multifocal sunt prezente formatiuni chistice
mici, nodulare, 2 - 20 mm;
- pe sectiune: chisturi albicioase-galbui cu continut lichidian seros /
gelatinos / uneori hemoragic, ce au aspect de impuscatura cu
alice / sac de alice;
- unele dintre ele pot fi albastrui: chisturi blue-dome.
- pot fi prezente zone de consistenta ferma, albicioase ( zone de fibroza ).
- cand chistul este mare, el este in general unic si poate avea in cavitate
proliferari vegetante ( vegetatii );

Diagnostic de organ: glanda mamara

- organ parenchimatos lobulat format din:
- glande tubulo-acinare dispuse sub forma de 15-20 lobi, fiecare drenat de
un duct lactifer;
- lobii: sunt separati intre ei prin tesut conjunctivo-adipos;
- fiecare lob este format din mai multi lobuli.
Lobulul: unitatea morfofunctionala a glandei mamare; reprezinta unitatea
duct acin terminal.
- format dintr-un grup de acini mici / alveole ( 10-100 ) dispuse la periferie,
iar in centru dintr-un duct cu lumen ingust.
- acinii sunt tapetati de epiteliu bistratificat: un strat de celule cubice
dispus spre lumen si un strat de celule mioepiteliale la periferie.
Stroma:
- intralobulara: tesut conjunctiv lax, cu mai multe celule si putine fibre de
colagen;
- interlobulara: tesut conjunctiv dens, dezordonat cu multe fibre groase
de colagen;

Microscopic:
- arhitectura lobulului mamar nu se pastreaza.
1. Adenoza: proliferare de ducte si acini mamari, de forma rotunda, de
aspect normal, tapetati de epiteliu bistratificat:
- un strat de celule epiteliale cubice / cilindrice la interior;
- un srat de celule mioepiteliale la periferie;
2. dilatarea chistica a ductelor si acinilor mamari, cu formare de
micro- si macrochisturi tapetate de epiteliu cubic / cilindric / atrofiat,
turtit.
- in lumen: material eozinofil, acelular, uneori celule descuamate,
macrofage spumoase ( numite lamprocite );

11
LP6

- unele chisturi intralobulare / ducte prezinta metaplazie apocrina: celule

rotunde cu citoplasma abundenta eozinofila, granulara, dantelata la polul
apical, cu nuclei mici, rotunzi, intens colorati, cu nucleoli proeminenti.
3. Stroma: fibroza, infiltrat inflamator cronic;
- microcalcifieri ( calcificarea produsului de secretie )
- ruperea chisturilor si eliminarea continutului in stroma: lipogranulom
( reactie inflamatorie cu celule gigante multinucleate de tip corp strain ).

DD:
1. Ectazia ductala
- afecteaza ductele extralobulare, ce devin dilatate.
2. Atrofia chistica a acinilor mamari din postmenopauza
- acinii si ductele intralobulare: dilatate, tapetate de epiteliu atrofic,
aplatizat;
3. Adenoza sclerozanta
- proliferare de acini mamari inconjurati de o stroma fibroasa, densa
( proliferare de tesut conjunctiv intralobular ) tapetati de epiteliu cubic
dispus pe membrana bazala si celule mioepiteliale la periferie;
- acinii se dispun in jurul unui duct intralobular; sunt mici, rotunzi la
periferie si alungiti, comprimati, in centru, datorita fibrozei;

12