Patologia aparatului

genital feminin
I. Hiperplazia endometriala
II. Adenomioza
III. Sarcina tubara
IV. Mola hidatiforma
V. Carcinomul de col uterin
VI. Chistadenom papilifer de ovar
VII.Mastoza Reclus
 I. Hiperplazia endometriala
= proliferarea glandelor endometriale cu grade
variate de complexitate arhitecturala (de la
hiperplazie simpla glandulo-chistica pana la
hiperplazie complexa) cu sau fara atipii citologice
• Apare in general la femeile in perimenopauza si in
anumite conditii poate progresa (lent) spre un
adenocarcinom endometrial.
• Hiperestrogenismul: femeile cu cicluri
anovulatorii, sdr. ovarelor polichistice (Stein
Leventhal), obezitate, hiperfunctie adreno-
corticala, tratament prelungit cu estrogeni,
tumori ovariene secretante de estrogeni
• Clinic: meno-metroragii
 I. Aspecte Macroscopice
• Mucoasa uterina este ingrosata focal sau difuz ( > 5 mm cat este
normal in perioada de proliferare), rosiatica, sangeranda, consistenta
moale.
• In hiperplazia simpla (glandulo-chistica) dilatatii chistice se pot
observa cu ochiul liber (aspect de branza Schweizer).
 I. Hiperplazia simpla de endometru fara atipii
(glandulo-chistica)- Aspecte Microscopice
Proliferare glandulara
tubulara, cu glande de
talie variata, forma
usor neregulata, unele
dilatate chistic.
Epiteliul glandular este
unistratificat sau
peudounistratificat,
cilindric in glandele
nedilatate si
cubic/aplatizat in cele
dilatate chistic.

Celulele au activitate mitotica redusa, fara atipii.

Corionul este dens celular, bine vascularizat, cu sau fara sufuziuni hemoragice.
Celulele stromale sunt rotund-ovalare, uniforme, cu citoplasma indistincta si activitate
mitotica variabila
I. Hiperplazia complexa de endometru
 II. Adenomioza(Endometrioza interna)
= leziune benigna (ce apare la femeile in perioada fertila) a
uterului caracterizata prin prezenta de glande si stroma
endometriala printre fasciculele musculare netede din
grosimea miometrului, la mai mult de 3 mm de jonctiunea
endometru-miometru
• Existenta ectopica a glandelor endometriale in alte situsuri,
altele decat uterul desemneaza endometrioza externa (in
ovare, parametre, salpinge, peritoneu, cicatrici de
laparotomie, ombilic, apendice, fundul de sac Douglas.) Au
fost descrise cazuri de endometrioza pleurala, ganglionara,
pulmonara, renala si osoasa(rar). Boala regreseaza dupa
menopauza.
• Etiologia este necunoscuta.
• Clinic: asimptomatica, dispareunie, dismenoree, dureri
pelvine, infertilitate
 II. Aspecte Macroscopice
• Adenomioza afecteaza mai ales peretele posterior uterin.
• La sectionare miometrul este ingrosat, cu aspect trabecular sau
spongios, cu multiple zone rosiatice de talie mica, unele cu aspect
chistic-hemoragic(,, chisturi ciocolatii”)
• Adenomioza poate interesa si leziunile nodulare leiomiomatoase.
• La pacientele in varsta uterul este atrofic in ciuda focarelor de
adenomioza.
 II. Aspecte microscopice
• Printre fibrele musculare netede din grosimea miometrului, la mai
mult de 3 mm de jonctiunea endo-miometriala si observa glande
endometriale de forme si dimensiuni diferite, inconjurate de o
stroma citogena/dens celulara (formata din celule uniforme,
fuziforme sau rotund-ovalare).
• Glandele endometriale sunt tapetate de un epiteliu glandular
cilindric, uni sau pseudostratificat, inactiv sau usor proliferativ.
• Aspectul secretor al glandelor din focarele de adenomioza se
observa in sarcina sau dupa tratament progesteronic.
• Tesutul muscular adiacent focarelor poate fi hipetrofic.
• Uneori se observa depozite de hemosiderina/siderofage intra sau
periglandular.
• Poate exista hiperplazie endometriala simpla (glandulo-chistica)
asociata.
II. Aspecte microscopice
 III. Sarcina ectopica tubara (extrauterina)
= implantarea (nidarea) si dezvoltarea zigotului in afara
endometrului.
• Dupa localizare poate fi : tubara (95% din cazuri), ovariana,
abdominala/peritoneala, cervicala.
• Cauze: procese inflamatorii cronice in zona pelvina (aderente
ale mucoasei dezvoltate secundar unei salpingite cronice →
tulburari de migratia ovocitului secundar/zigotului la nivelul
trompei uterine); motilitate tubara anormala datorata unor
inflamatii sau malformatii congenitale sau dobandite.
• Sarcina tubara este principala cauza a hematosalpinxului.
Invazia trofoblastica contribuie la subtierea peretelui tubar,
lumenul este dilatat pe seama dezvoltarii sacului gestational.
• Ruptura peretelui se produce de obicei in lunile a 2-a / 3-a
de sarcina si mai precoce in cazul sarcinii ectopice de la
nivelul istmului trompei uterine=>hemoragie severa
intraperitoneala(tablou clinic de abdomen acut chirurgical)
III. Sarcina ectopica tubara
 III. Aspecte Macroscopice
• Salpingele este marit de volum, cu peretele subtiat si congestiv,
acoperit sau nu de cheaguri hematice, cu sau fara lipsa de substanta
la nivelul peretelui (sarcina tubara rupta).
• La sectionare lumenul e ocupat de cheguri hematice, resturi
ovulare/placentare , uneori putandu-se evidentia si embrionul sau
resturi embrionare.
• In hematosalpinxul masiv este greu de indentificat produsul de
conceptie.
III. Sarcina extrauterina- Aspecte Macroscopice
 III. Aspecte Microscopice
• Peretele salpingelui este mult subtiat, datorita atrofiei peretelui muscular.
• In lumen se identifica cheaguri fibrino-hematice, vilozitati coriale
(formate dintr-un ax conjuctivo-vascular marginit de strat de celule
citotrofoblastice si sincitiotrofoblastice) si uneori structuri embrionare.

Vilozitati coriale pot fi

distrofice.
Mezoteliul salpingelui
poate avea aspect
proliferativ cu formarea de
papile si corpi
psamomatosi (calcificari
concentrice) ca reactie la
efractia peretelui tubar.
Faldurile mucoasei tubare
sunt comprimate de sacul
gestational
III. Sarcina ectopica tubara—Aspecte Microscopice
 IV. Sarcina molara/Mola hidatiforma
= Boala gestationala trofoblastica cauzata de o fertilizare si
gametogeneza anormala, caracterizata printr-o proliferare
si maturare aberanta a trofoblastului cu formarea unor vili
corionici degenerati hidropic si cu grade diferite de
proliferare trofoblastica.
• Mola poate fi completa(totala), partiala si invaziva. In
unele cazuri poate degenera malign intr-un choriocarcinom.
• Factori de risc: varsta (sub 15 sau peste 40 ani), rasa asiatica,
antecedente de sarcina molara si hipovitaminoza A.
• Clinic: sangerari vaginale, marime variabila a uterului de la o
zi la alta (uter ,,in armonica’’), toxemie gravidica (HTA,
edeme, albuminurie), eliminarea de vezicule molare este
semnul patognomonic ce precede avortul, nivel β-hCG
crescut, embolie pulmonara, CID, ruptura uterina, etc.
IV. Sarcina molara/Mola hidatiforma -Etiopatogeni
 IV. Aspecte macroscopice
• Mola completa este cel mai adesea monoparentala, diploida(2n),
cariotip: 46XX sau 46XY cu toate genele in stare homozigota. Embrionul
moare precoce, inainte ca circulatia placentara sa se dezvolte. Vilozitatile
coriale au aspect racemos (ca boabele de strugure) si nu prezinta vase
sangvine.Nu se identifica elemente embrio-fetale. Uterul este marit de
volum. Riscul de degenerare maligna in choriocarcinom este de 2%
• Mola partiala este triploida (extrem de rar tetraploida) biparentala,
cariotip: 69XXX, 69XXY, 69XYY sau 92XXX . Fatul poate supravietui pana la
10 saptamani sau mai mult. In cadrul molei exista atat vilozitati coriale
degenerate hidropic cat si cu aspect normal. Structurile fetale sunt
prezente. Unele vilozitati coriale au vase de sange cu hematii de tip fetal
(nucleate). Daca embrionul se formeaza complet acesta are malformatii
grave si nu este viabil. Acest tip de mola nu este factor de risc pentru
choriocarcinom
• Mola invaziva- tip particular de mola (frecvent mola completa) in care vilii
penetreaza adanc miometrul si vasele de sange, seroasa ramanand de
multe ori intacta. Invazia vasculara duce la aparitia nodulilor trofoblastici
in afara uterului (in 20-30% din cazuri) mai ales la nivel pulmonar
 IV. Mola hidatiforma partiala- Aspecte macroscopice

Mola partiala: mixtura de vili normali si de

vili degenerati hidropic si prezenta
membranelor amniotice, cordonului
ombilical si structurilor embriofetale cu
malformatii grave, unele sugestive pentru
triploidie
 IV. Aspecte microscopice
• Mola hidatiforma completa: Vilii corionici sunt degenerati hidropic
difuz, sunt mariti, edematiati, cu stroma mixomatoasa, putine
celule mezenchimale si rare celule Hofbauer (macrofage) si pot
prezenta ,,cisterna’’centrala. Vilii sunt avasculari, (nu prezinta vase
sangvine) desi pot exista spatii vasculare primitive, marginite de un
endoteliu rudimentar, dar in lumen nu exista eritrocite fetale.
Hiperplazia trofoblastica este prezenta circumferentiala in jurul
vililor. Cito si sincitiotrofoblastul prezinta atipii celulare
(nucleomegalie, hipercromazie) si activitate mitotica. Nu se
identifica structuri embrionare.
• Mola hidatiforma partiala: exista o mixtura de vili normali si vili
degenerati hidropic, histologic asemanatori cu cei din mola
completa. In plus acestia pot prezenta invaginari ale trofoblastului
in stroma vilozitara, cu vase de sange cu hematii fetale in lumen si
zone de fibroza stromala. Proliferarea trofoblastica este in general
focala, nu asa de evidenta ca in mola completa. Se identifica de
asemenea structuri embrio-fetale.
 IV.Mola hidatiforma completa - Aspecte
microscopice

• Vili corionici degenerati

hidropic difuz, avasculari, unii
cu cisterna centrala.
• Proliferari trofoblastice
circumferentiale
• Atipii celulare
 IV. Mola hidatiforma partiala - Aspecte microscopic

• Mixtura de vili degenerati hidropic

si vili normali
• Proliferarea trofoblastica este in
general focala/polara
• Invaginari ale trofoblastului in
stroma vilozitara, cu vase de sange
cu hematii fetale.
 V. Cancerul de col uterin
= cea mai frecventa tumoră malignă a tractului
genital feminin care se dezvoltă din epiteliul
exo- sau endocervical
• Carcinomul scuamos (epidermoid) este cel mai frecvent
tip histologic (90%)
• apare in decadele de viata 4-5 , dar in prezent se
raporteaza o crestere a incidentei cancerului de col
uterin la femei din ce in ce mai tinere ( sub 35 de ani)
• screening-ului citologic (Babes- Papanicolaou)
• Factori de risc: infectia HPV (16,18), HSV2; contacte
sexuale cu parteneri multiplii; viata sexuala inceputa la
varsta mica; multiparitate; igiena locala precara
 V. Cancerul de col uterin
• Majoritatea cancerelor cervicale sunt precedate
de leziuni premaligne. Acestea pot persista in
stadiu non-invaziv o perioada indelungata de
timp, descuamand celule atipice evidentiate prin
examinare citologica.
• Leziunile precanceroase (neoplazii
intraepiteliale cervicale – CIN I, II si III)
• Evoluţia de la CIN la CIS (carcinom in situ) se
face în ~ 12-15 ani.
V. Leziunile premaligne
.
 V. Aspecte macroscopice
• Carcinomul epidermoid invaziv are aspect: exofitic (vegetant)- cel mai
comun pattern de prezentare/ ulcerat/ infiltrativ, cu hemoragii şi necroze, în
apropierea orificiului extern al colului uterin.
• Cele mai des neoplazia proneste din zona de trasformare scuamo-cilindrica

• Dimensiunile tumorii variaza de la cativa mm la cativa cm, culoarea este

alb-cenusie si sangereaza cu usurinta la atingere
• Tumora cu marginile indurate, neregulate.
• In formele ulcerate, baza tumorii este acoperita de un detritus necrotico-
hemoragic.
• In forma infiltrativa, tumora creste predominant in stroma cervicala, care
devine indurata, in timp ce modificarile la suprafata colului sunt minime
• In stadiile avansate colul este distrus in intregime si se observa invazia
organelor de vecinatate (uter, peritoneu, vagin, rect) sau metastazarea la
distanta(ggl locoregionali, ficat, plaman, maduva osoasa).
• Cresterea tumorala si metastazarea (de obicei limfatica) sunt in general lente
V. Cancerul de col uterin
 V. Aspecte microscopice
• Carcinom epidermoid (scuamos) e constituit dintr-o
proliferare de celule tumorale mari, poligonale, cu margini
tumorale distincte, citoplasma eozinofila nuclei cu
pleomorfism variabil si figuri mitotice tipice si atipice.
• Celulele sunt dispuse in plaje solide, inconjurate de o stroma
dezmoplazica conjunctivo-vasculara bine reprezentata, cu
moderat infiltrat inflamator limfoplasmocitar. Uneori
celulele sunt izolate in stroma dezmoplazica.
• Carcinoamele pot fi keratinizante (cu formare de perle para
sau ortokeratotice) mai bine diferentiate sau nekeratinizant
(fara globi cornosi, dar se pot intalni diskeratocite) mai slab
diferentiat
 V. Aspecte Microscopice

.
 VI. Chistadenomul papilifer seros ovarian

= Tumora epiteliala benigna cu originea in celulele

epiteliului de suprafata al ovarului ce prolifereaza
sub forma unei tumori chistice.

• Este una dintre cele mai frecvente tumori ovariene.- 60% din tumorile
ovariene seroase.
• Apare la femeile intre 20-60 de ani , bilaterala
• Cauze: necunoscute
• Clinic: asimptomatic, tumorile mari pot fi palpabile, sau pot comprima
organele din jur.
 VI. Aspecte Macroscopice
• Chistadenomul papilifer seros ovarian este o formatiune
tumorala chistica frecvent uniloculara si mai rar
multiloculara, de dimensiuni variabile, uneori bilaterala.
• Suprafata externa este neteda sau usor boselata, de
culoare alb-cenusie, cu sau fara desen vascular evident,
mai mult sau mai putin transparenta (in functie de
grosimea peretelui chistic).
• Peretele este in general subtire.
• Suprafata interna poate fi neteda sau poate prezenta
vegetatii papilare sesile sau pediculate.
• Continutul este clar, sero-citrin sau mai rar sero-
hemoragic.
• De obicei tumora nu contine arii solide.
 VI. Chistadenomul papilifer seros
ovarian

• Formatiune tumorala chistica, perete extern

neted, desen vascular evident, perete subtire,
transparent, focal alb-sedefiu.
• Tumora multiloculara, cu perete neted ce
prezinta vegetatii papilare
 VI. Aspecte Microscopice
• Microscopic, epiteliul care delimiteaza cavitatea chistului
este format din celule inalte, cubice sau columnare, cu
nuclei alungiti asezati bazal; in unele cazuri apar celule
ciliate asemanatoare cu cele ale epiteliului tubar.
• Nu se constata atipii celulare, mitoze sau zone de necroza.
• Stroma poate fi laxa, edematoasa sau densa, de tip fibros.
• Formatiunile papilare prezinta un ax conjunctiv fibro-
vascular tapetat de un singur strat de celule epiteliale
cubo-cilindrice.
• Uneori in stroma adiacenta invelisului epitelial sunt
prezente mici concretiuni laminare proteo-calcare numite
corpi psammoma (mai frecvente in tumorile maligne de tip
chistadenocarcinom seros ovarian s.a.)
 VI. Aspecte Microscopice

• Epiteliul care delimiteaza cavitatea chistului este format dintr-un singur strat de
celule inalte sau ciliate, fara atipii.
• Stroma poate fi edematoasa sau fibroasa cu sau fara corpi psammoma
 VII. Mastopatia fibrochistica
= o formă de hiperplazie ce implică elemente epiteliale
şi stromale, ca urmare a răspunsului anormal al
sânului la hormoni (in special PR, E. si prolactina).

• Este o afectiune foarte frecventa (mai ales la femeile fertile intre 25-45 ani)
ce poate simula clinic, radiologic si histologic un carcinom mamar.
• Afectiunea este in general bilaterala si afecteaza mai ales cadranul supero-
extern.
• Sinonime: mastopatia Reclus, mastopatia chistica difuza, etc.
• Clinic: asiptomatic sau modificari minore (disconfort, mastodinie
premenstruala +/- secretie mamelonara). Semnele si simptomele regreseaza
dupa menopauza
 VII. Aspecte macroscopice
• Zonele afectate au o consistenta crescuta, discreta nodularitate sau
noduli bine conturati, mobili pe planurile subiacente.
• Pe sectiune se identifica noduli, chisturi multiple unele de culoare
albastruie (blue-domed cysts) cu diametru variabil (1-5 cm) cu
continut lichidian clar sau hemoragic, uneori de culoare inchisa si
septuri fibro-glandulare grosolane. Stroma din jur este densa, de
consistenta ferma si margini neregulate.
 VII. Aspecte microscopice
• Modificarile fibro-chistice intereseaza TDCL (unitatea ducto-lobulara
terminala) si stroma din jur.
Se descriu 2 forme histologice :
• forma simplă, non-proliferativă cu fibroza + dilataţii chistice
ductale (delimitate de epiteliu simplu cubic, cilindric sau atrofic) +/-
metaplazie apocrină (celule mari, poligonale, cu citoplasma acidofila
si polul apical ,, inmugurit”~ sunt asemanatoare celulelor glandelor
sudoripare apocrine). Nu reprezinta factor de risc pentru carcinomul
mamar.
• forma proliferativă include hiperplazia epiteliala (de la usoara cu sau
fara atipii pana la CIS) si adenoza sclerozanta (proliferarea ductelor
mici, a celulelor mioepiteliale-adenoza si zone de scleroza).
Modificarile se pot confunda cu un carcinom invaziv.
• Alte aspecte microscopice asociate: stroma fibroasa, inflamatie
cronica stromala ( limfocite, plasmocite, macrofage ,,spumoase’’ )
 VII. Mastopatia fibrochistica – Aspecte microscopice

• Dilataţii chistice multiple

• Stroma fibroasa

• Hiperplazie epiteliala intraductala

usoara

• Metaplazie apocrina papilara

intraductala