Patologia

aparatului
genital feminin

Dr. Dumitru
Adrian
 Hiperplazia edometriala
Def: Implica proliferarea anormala a glandelor
endometriale (cu un raport glande/stroma mai mare decat
cel din faza proliferativa a unui ciclu menstrual normal) cu
grade variate de complexitate arhitecturala (de la
hiperplazie simpla glandulo-chistica pana la hiperplazie
complexa) cu sau fara atipii citologice, toate in
contextul unei stimulari estrogenice prelungite.
Apare in general la femeile in perimenopauza si in
anumite conditii poate progresa (lent) spre un
adenocarcinom endometrial.
Proliferarea endometriala este in stransa legatura cu
hiperestrogenismul. Femeile cu cicluri anovulatorii,
sdr. ovarelor polichistice (Stein Leventhal), sau care
sufera de obezitate, hiperfunctie adreno-corticala,
tratament prelungit cu estrogeni sau au tumori
ovariene secretante de estrogeni au un risc crescut
pentru a dezvolta hiperplazie endometriala

Hiperplazia edometriala- Factori de risc

Sdr.Stein Leventhal
(ovare polichistice in
compartie cu ovare
normale)

Terapie estrogenica
medicamentoasa

Tumora de
Hiperplazia endometriala- Aspecte Macroscopice
Mucoasa uterina este ingrosata focal sau difuz ( > 5
mm cat este normal in perioada de proliferare),
rosiatica, sangeranda, consistenta moale. In hiperplazia
simpla (glandulo-chistica) dilatatii chistice se pot
observa cu ochiul liber (aspect de branza Schweizer).
Hiperplazia poate aparea si in contextul unui polip
endometrial.
 Hiperplazia endometriala- Aspecte Microscopice
Conform OMS hiperplazia endometriala poate fi de 4
tipuri:

Hiperplazia endometriala atipica este considerata leziune monoclonala, cu

crestere focala independenta, evolutiva, neresponsiva la tratament
hormonal ce include leziuni heterogene (uneori poate asocia focare de
adenocarcinom endometrial ) si intotdeauma se apreciaza prin raportare la
arhitectura endometrului normal.
 Hiperplazia simpla de endometru fara atipii (glandulo-chistica)- Aspecte
Microscopice
Proliferare
glandulara
tubulara, cu glande
de talie variata,
forma usor
neregulata, unele
dilatate chistic.
Epiteliul glandular
este unistratificat
sau
speudounistratifica
t, cilindric in
glandele nedilatate
si cubic/aplatizat in
cele dilatate
Celulele au citoplasma amfofila, activitate mitotica chistic.
redusa, fara
atipii.Corionul este dens celular, bine vascularizat, cu sau fara
sufuziuni hemoragice. Celulele stromale sunt rotund-ovalare,
uniforme, cu citoplasma indistincta si activitate mitotica variabila
 Hiperplazia complexa de
endometru - Aspecte Microscopice

Glande aglomerate, de forma neregulata, ramificate ,,

inmugurite cu excrescente papilare sau pseudopapilare
si stroma putina intre ele (aspect de glande,,spate in
spate). Pot exista atipii citologice ( hiperplazie
 HIPERPLAZIA ENDOMETRIALA
ATIPICA
Poate fi :
low grade sau
high grade
 Sarcina ectopica tubara
Def: Sarcina ectopica (extrauterina) reprezinta
implantarea (nidarea) si dezvoltarea zigotului in
afara endometrului.
Dupa localizare poate fi : tubara (la nivelul salpingelui/ trompei
uterine Falopio in treimea medie sau distala- 95% din cazuri),
ovariana, abdominala/peritoneala, cervicala.
Cauze: tulburari de migratia ovocitului secundar/zigotului la
nivelul trompei uterine cauzate de aderente ale mucoasei
(dezvoltate secundar unei salpingite cronice); motilitate tubara
anormala datorata unor inflamatii sau malformatii congenitale sau
dobandite.
Sarcina tubara este principala cauza a hematosalpinxului.
Invazia trofoblastica contribuie la subtierea peretelui tubar,
lumenul este dilatat pe seama dezvoltarii sacului gestational.
Ruptura peretelui se produce de obicei in lunile a 2-a / 3-a
de sarcina si mai precoce in cazul sarcinii ectopice de la
nivelul istmului trompei uterine=>hemoragie severa
intraperitoneala(tablou clinic de abdomen acut chirurgical)
Sarcina ectopica tubara
 Sarcina ectopica tubara- Aspecte Macroscopice
Salpingele este marit de volum, cu peretele subtiat si
congestiv, acoperit sau nu de cheaguri hematice, cu sau
fara lipsa de substanta la nivelul peretelui (sarcina
tubara rupta). La sectionare lumenul e ocupat de
cheguri hematice care contin resturi
ovulare/placentare , uneori putandu-se evidentia si
embrionul sau resturi embrionare. In hematosalpinxul
masiv este greu de indentificat produsul de conceptie.
 Sarcina extrauterina- Aspecte Macroscopice

Sarcina ectopica
ovariana

Sarcina ectopica
tubara
Sarcina ectopica tubaraAspecte Microscopice
Peretele salpingelui este mult subtiat, datorita atrofiei
peretelui muscular. In lumen se identifica cheaguri
fibrino-hematice, vilozitati coriale (formate dintr-un ax
conjuctivo-vascular marginit de strat de celule cuboidale
citotrofoblastice si un strat extern de celule mai mari, cu
citoplasma eozinofila abundenta si numerosi nuclei
sincitiotrofoblastul) si uneori structuri embrionare.
Vilozitati coriale pot fi
distrofice. Mezoteliul
salpingelui poate
avea aspect
proliferativ cu
formarea de papile si
corpi psamomatosi
(calcificari
concentrice) ca
reactie la efractia
peretelui tubar.
Faldurile mucoasei
 Sarcina ectopica tubaraAspecte Microscopice

Cheaguri fibrino-
hematice

Mezoteliul
salpingelui cu
aspect proliferativ
ce formarea de
papile
Peretele salpingelu
este mult subtiat,
datorita atrofiei
peretelui muscular

Vilozitati coriale

Structuri embrionare: aici somite mezodermice,

notocord si tub neural
 Sarcina molara/Mola hidatiforma
Def: Boala gestationala trofoblastica cauzata de o
fertilizare si gametogeneza anormala, caracterizata
printr-o proliferare si maturare aberanta a
trofoblastului cu formarea unor vili corionici
degenerati hidropic si cu grade diferite de
proliferare trofoblastica. Mola poate fi
completa(totala), partiala si invaziva. In unele cazuri
poate degenera malign intr-un choriocarcinom.
Factori de risc: varsta (sub 15 sau peste 40 ani), rasa
asiatica, antecedente de sarcina molara si hipovitaminoza
A.
Clinic: sangerari vaginale, marime variabila a uterului de
la o zi la alta (uter ,,in armonica), toxemie gravidica
(HTA, edeme, albuminurie; eliminarea de vezicule molare
este semnul patognomonic ce precede avortul, nivel -
hCG crescut, embolie pulmonara, CID, ruptura uterina, etc.
Sarcina molara/Mola hidatiforma -Etiopatoge
 Sarcina molara/Mola hidatiforma
Aspecte macroscopice
Mola completa este cel mai adesea monoparentala, diploida(2n),
cariotip: 46XX sau 46XY cu toate genele in stare homozigota.
Embrionul moare precoce, inainte ca circulatia placentara sa se dezvolte.
Vilozitatile coriale au aspect racemos (ca boabele de strugure) si nu
prezinta vase sangvine.Nu se identifica elemente embrio-fetale.
Uterul este marit de volum. Riscul de degenerare maligna in
choriocarcinom este de 2%
Mola partiala este triploida (extrem de rar tetraploida) biparentala,
cariotip: 69XXX, 69XXY, 69XYY sau 92XXX . Fatul poate supravietui
pana la 10 saptamani sau mai mult, in functie de mozaicismul genetic. In
cadrul molei exista atat vilozitati coriale degenerate hidropic cat si
cu aspect normal. Structurile fetale sunt prezente. Unele vilozitati
coriale au vase de sange cu hematii de tip fetal (nucleate). Daca embrionul
se formeaza complet acesta are malformatii grave si nu este viabil. Acest
tip de mola nu este factor de risc pentru choriocarcinom
Mola invaziva- tip particular de mola (frecvent mola completa) in care
vilii penetreaza adanc miometrul si vasele de sange, seroasa
ramanand de multe ori intacta. Invazia vasculara duce la aparitia nodulilor
trofoblastici in afara uterului (in 20-30% din cazuri) mai ales la
nivel pulmonar
Mola hidatiforma completa- Aspecte macroscopice

Vilozitatile coriale degenerate hidropic cu aspect racemos. Peretii

veziculelor sunt translucizi, avasculari. Veziculele cu dimensiuni intre
1-3cm contin un lichid clar sau galbui. Nu exista membrane amniotice
Mola hidatiforma partiala- Aspecte
macroscopice

Mola partiala: mixtura de vili

normali si de vili degenerati
hidropic si prezenta
membranelor amniotice,
cordonului ombilical si
structurilor embriofetale cu bilaterala a degetelor 3-4)
(sindactilia
Mola hidatiforma invaziva- Aspecte macroscopic

Mola invaziva: vilii penetreaza adanc miometrul si vasele de

sange, seroasa intacta
 Mola hidatiforma - Aspecte microscopice
Mola hidatiforma completa: Vilii corionici sunt degenerati
hidropic difuz, sunt mariti, edematiati, cu stroma
mixomatoasa, putine celule mezenchimale si rare celule
Hofbauer (macrofage) si pot prezenta ,,cisternacentrala.
Vilii sunt avasculari, (nu prezinta vase sangvine) desi pot exista
spatii vasculare primitive, marginite de un endoteliu rudimentar,
dar in lumen nu exista eritrocite fetale. Hiperplazia trofoblastica
este prezenta circumferentiala in jurul vililor. Cito si
sincitiotrofoblastul prezinta atipii celulare (nucleomegalie,
hipercromazie) si activitate mitotica. Nu se identifica structuri
embrionare.
Mola hidatiforma partiala: exista o mixtura de vili normali si
vili degenerati hidropic, histologic asemanatori cu cei din mola
completa. In plus acestia pot prezenta invaginari ale
trofoblastului in stroma vilozitara, cu vase de sange cu
hematii fetale in lumen si zone de fibroza stromala.
Proliferarea trofoblastica este in general focala, nu asa de
evidenta ca in mola completa si cu participarea preponderenta a
sincitiotrofoblastului, care prezinta vacuolizari citoplasmatice
evidente. Se identifica de asemenea structuri embrio-fetale.
Mola hidatiforma completa - Aspecte microscopice

Vili corionici
degenerati hidropic
difuz, avasculari, unii
cu cisterna centrala.
Proliferari
trofoblastice
circumferentiale
 Mola hidatiforma partiala - Aspecte microscopice

Mixtura de vili
degenerati hidropic si
vili normali
Proliferarea trofoblastica
este in general
focala/polara
Invaginari ale
Confused?
 Adenomioza(Endometrioza interna)
Endometrioza reprezinta prezenta ectopica de glande
si/sau stroma endometriala.
Def:Adenomioza (endometrioza interna) este o leziune
benigna (ce apare la femeile in perioada fertila) a
uterului caracterizata prin prezenta de glande si stroma
endometriala printre fasciculele musculare netede din
grosimea miometrului, la mai mult de 3 mm de
jonctiunea endometru-miometru
Existenta ectopica a glandelor endometriale in alte
situsuri, altele decat uterul desemneaza endometrioza
externa (in ovare, parametre, salpinge, peritoneu, cicatrici de
laparotomie, ombilic, apendice, fundul de sac Douglas.) Au fost
descrise cazuri de endometrioza pleurala, ganglionara,
pulmonara, renala si osoasa(rar). Boala regreseaza dupa
menopauza.
Etiologia este necunoscuta.
Clinic: asimptomatica, dispareunie, dismenoree, dureri pelvine,
infertilitate
 Adenomioza(Endometrioza interna)-
Aspecte Macroscopice
Adenomioza afecteaza mai ales peretele posterior
uterin. Acesta poate avea aspect normal sau
marit de volum. La sectionare miometrul este
ingrosat, cu aspect trabecular sau spongios, cu
multiple zone rosiatice de talie mica, unele cu
aspect chistic-hemoragic(,, chisturi ciocolatii)
Adenomioza poate interesa si leziunile nodulare
leiomiomatoase. La pacientele in varsta uterul este
atrofic in ciuda focarelor de adenomioza.
 Macroscopice

Endometrioza peritoneala

Endometrioza ovariana
 Anedomioza(Endometrioza
interna) Aspecte microscopice
Printre fibrele musculare netede din grosimea
miometrului, la mai mult de 3 mm de jonctiunea
endo-miometriala si observa glande
endometriale de forme si dimensiuni diferite,
inconjurate de o stroma citogena/dens celulara
(formata din celule uniforme, fuziforme sau rotund-
ovalare).
Glandele endometriale sunt tapetate de un
epiteliu glandular cilindric, uni sau
pseudostratificat, inactiv sau usor proliferativ.
Aspectul secretor al glandelor din focarele de
adenomioza se observa in sarcina sau dupa tratament
progesteronic.
Tesutul muscular adiacent focarelor poate fi hipetrofic.
 Anedomioza (Endometrioza interna) Aspecte
microscopice

Glandele endometriale
tapetate de un epiteliu simplu
cilindric
Stroma citogena
Hipertrofia fibrelor musculare
netede adiacente
Siderofage intraluminal
 Cancerul de col uterin
Def: Cancerul de col uterin este cea mai
frecventa tumor malign a tractului genital
feminin care se dezvolt din epiteliul exo- sau
endocervical. Carcinomul scuamos (epidermoid)
este cel mai frecvent tip histologic (90%)

Tumora apare in decadele de viata 4-5 , dar in

prezent se raporteaza o crestere a incidentei
cancerului de col uterin la femei din ce in ce mai
tinere ( sub 35 de ani)
Prin introducerea screening-ului citologic (Babes-
Papanicolaou) incidenta, morbiditatea si
mortalitatea au inceput sa scada, iar leziunile
premaligne sunt din ce mai bine documentate.
n Romnia, conform datelor furnizate de OMS,
cancerul de col uterin se afl pe primul loc ca
prevalen i este a doua cauz de moartalitate
prin cancer la femei.
 Cancerul de col uterin
Factori de risc, Patogenie
Principalii factori de risc
pentru cancerul de col
: uterin sunt:
Infecia cu HPV (human papilloma virus) 16,
18 (75% din totalul cazurilor), 31 si 45 (10%
din cazuri) i HSV 2
Fumatul
Contacte sexuale cu parteneri multipli (> 6) i
via sexual nceput la vrst mic (~16
ani)
Igien local
HPV- virus AND deficitar
d.c. + capsida
eicosaedrica, Genele E6 si E7
Multiparitate
inactiveaza proto-oncogenele p53
si Rb, ducand la anomalii ale
ciclului celular promovand
Cancerul de col uterin si Infectia cu HPV
 Cancerul de col uterin
Infectia cu HPV poate fi 0biectivata si in
M.O. in coloratii clasice (H.E.) sau
imunohistochimice. Virusul determina
efect citopatic cu formarea unor celule cu
halou perinuclear, citoplasma
acidofila si atipii nucleare = Koilocite
 Cancerul de col uterin
Majoritatea cancerelor cervicale sunt precedate de
leziuni premaligne. Acestea pot persista in stadiu
non-invaziv o perioada indelungata de timp,
descuamand celule atipice evidentiate prin
examinare citologica
Leziunile precanceroase . intraepiteliale cervicale CIN
(neoplazii
I, II si III) reprezinta etape succesive ale aceluiasi proces si nu
evolueaza toate invariabil spre o forma invaziva de cancer ,
unele chiar pot regresa.
Riscul progresiei creste odata cu severitatea leziunii. Evoluia
de la CIN la CIS (carcinom in situ) se face n ~ 12-15 ani.
Caractere
Sistemul OMS Besthesda
histologice
tradiional

Koilocite + atipie
Infecie HPV Infecie HPV L-SIL
uoar
Displazie limitat
la 1/3 inferioar a Displazie uoar CIN1 L-SIL
epiteliului
Displazie limitat
Displazie
la 2/3 ale CIN 2 H-SIL
moderat
epiteliului
Displazie extins
premaligne
.
 Cancerul de col uterin-
. Aspecte Macroscopice
Carcinomul epidermoid invaziv are aspect
/exofitic (vegetant)- cel mai comun pattern
de prezentare, ulcerat (endofitic) sau
infiltrativ, cu hemoragii i necroze, n
apropierea
Tumora se proiecteaza peste orificiului
mucoasa din extern al colului
jur, are aspect uterin.
nodular, frecvent
exulcerat, cu marginile indurate, neregulate. In formele ulcerate, baza
tumorii este acoperita de un detritus necrotico-hemoragic. In forma
infiltrativa, tumora creste predominant in stroma cervicala, care devine
indurata, in timp ce modificarile la suprafata colului sunt minime
Cele mai des neoplazia porneste din zona de trasformare scuamo-
clindrica
Dimensiunile tumorii variaza de la cativa mm la cativa cm, culoarea este
alb-cenusie si sangereaza cu usurinta la atingere.
In stadiile avansate colul este distrus in intregime si se observa invazia
organelor de vecinatate (uter, peritoneu, vagin, rect) sau metastazarea la
distanta(ggl locoregionali, ficat, plaman, maduva osoasa). Cresterea
tumorala si metastazarea (de obicei limfatica) sunt in general lente.
 Cancerul de col uterin- Aspecte
Macroscopice
.

Carcinom epidermoid ce cuprinde mare

parte a exo si endocolului pana la
nivelul istmului uterin. Leiomiofibrom
uterin intramural adiacent.
Carcinomul epidermoid la nivelul buzei
posterioare a colului uterin
Carcinom epidermoid ulcero-vegetant ce
cuprinde mare parte din suprafata
 Macroscopice
.

er de col uterin infiltrativ la nivelul uterului si peretelui vezicii ur

 Cancerul de col uterin-
Aspecte Microscopice
Carcinom epidermoid (scuamos) e constituit dintr-o
proliferare de celule tumorale mari, poligonale,
cu margini
. tumorale distincte, citoplasma
eozinofila nuclei cu pleomorfim variabil si figuri
mitotice tipice si atipice.
Celulele sunt dispuse in plaje solide, inconjurate de
o stroma dezmoplazica conjunctivo-vasculara bine
reprezentata, cu moderat infiltrat inflamator
limfoplasmocitar. Uneori celulele sunt izolate in
stroma dezmoplazica.
Carcinoamele pot fi keratinizante (cu formare de
perle para sau ortokeratotice) mai bine diferentiate
sau nekeratinizant (fara globi cornosi, dar se pot
intalni diskeratocite) mai slab diferentiat
Se descrie (conform FIGO) si carcinomul scuamos
Clasificarea OMS 2005 a tumorilor colului uteri

>90 ~3%
.
%

~7%
 Microscopice

Carcinom scuamos de col uterin, diverse aspecte: celulele cu

nuclei hipercromi,sunt dispuse in plaje solide, diskeratocite,
mitoze atipice, infiltrat inflamator peritumoral si
 Microscopice

Carcinom scuamos de col uterin, diverse aspecte: celulele cu

nuclei sunt dispuse in plaje solide, diskeratocite, mitoze atipice,
infiltrat inflamator peritumoral si globi cornosi (perle orto si
WTF...
 Chistadenomul papilifer seros ovarian
Def: Tumora epiteliala benigna cu originea in
celulele epiteliului de suprafata al ovarului (a
carui morfologie aminteste de cea a
epiteliului tubar) ce prolifereaza sub forma
Este
uneiuna dintrechistice.
tumori cele mai
frecvente tumori ovariene.-
60% din tumorile ovariene
seroase.
Apare la femeile intre 20-60 de
ani si este frecvent bilateral
(15% din cazuri)
Cauze: necunoscute
Clinic: asimptomatic, tumorile
mari pot fi palpabile, sau pot
comprima organele din jur.
CT nativ, masa tumorala gigant,
continut omogen hipodens, margini
nete ce comprima organele adiacente.
 Chistadenomul papilifer seros ovarian
Aspecte Macroscopice

Chistadenomul papilifer seros ovarian este o formatiune

tumorala chistica frecvent uniloculara si mai rar
multiloculara, de dimensiuni variabile, uneori bilaterala.
Suprafata externa este neteda sau usor boselata, de
culoare alb-cenusie sau cu tenta brun-roscata, cu
sau fara desen vascular evident, mai mult sau mai
putin transparenta (in functie de grosimea peretelui
chistic). Peretele este in general subtire.
Suprafata interna poate fi neteda sau poate
prezenta vegetatii papilare sesile sau pediculate.
Continutul este clar, sero-citrin sau mai rar sero-
hemoragic.
De obicei tumora nu contine arii solide.
 seros ovarian
Aspecte Macroscopice

Formatiune tumorala chistica, perete

extern neted, desen vascular evident,
perete subtire, transparent, focal alb-
sedefiu.
Tumora multiloculara, cu perete neted
 Chistadenomul papilifer seros ovarian
Aspecte Microscopice
Microscopic, epiteliul care delimiteaza cavitatea chistului
este format din celule inalte, cubice sau columnare,
cu nuclei alungiti asezati bazal; in unele cazuri apar celule
ciliate asemanatoare cu cele ale epiteliului tubar.
Nu se constata atipii celulare, mitoze sau zone de
necroza.
Stroma poate fi laxa, edematoasa sau densa, de tip fibros.
Formatiunile papilare prezinta un ax conjunctiv
fibro-vascular tapetat de un singur strat de celule
epiteliale cubo-cilindrice.
Uneori in stroma adiacenta invelisului epitelial sunt
prezente mici concretiuni laminare proteo-calcare
numite corpi psammoma (mai frecvente in tumorile
maligne de tip chistadenocarcinom seros ovarian s.a.)
 Chistadenomul papilifer seros ovarian
Aspecte Microscopice

Epiteliul care delimiteaza cavitatea

chistului este format dintr-un singur
strat de celule inalte sau ciliate, fara
atipii.
Stroma poate fi edematoasa sau
fibroasa cu sau fara corpi psammoma
 Mastopatia fibrochistica
Def: Este o form de hiperplazie ce implic elemente
epiteliale i stromale, ca urmare a rspunsului anormal al
snului la hormoni (in special PR, E. si prolactina).
Este o afectiune foarte frecventa
(mai ales la femeile fertile intre 25-
45 ani) ce poate simula clinic,
radiologic si histologic un carcinom
mamar. Afectiunea este in
general bilaterala si afecteaza
mai ales cadranul supero-
extern.
Sinonime: mastopatia Reclus,
boala Reclus-Schimmelbusch, boala
Bloodgood, boala Cooper, boala
Tillaux-Phocas, mastopatie
fibrochistica, mastopatia
chistica difuza (ICD-10), etc.
Clinic: asiptomatic sau modificari Paul Reclus ( 1847
1914)
 Mastopatia fibrochistica Aspecte macroscopice
Zonele afectate au o consistenta crescuta, discreta
nodularitate sau noduli bine conturati, mobili pe planurile
subiacente.
Pe sectiune se identifica noduli, chisturi multiple unele de
culoare albastruie (blue-domed cysts) cu diametru variabil (1-5
cm) cu continut lichidian clar sau hemoragic, uneori de
culoare inchisa si septuri fibro-glandulare grosolane.
Stroma din jur este densa, de consistenta ferma si margini
neregulate.
 Mastopatia fibrochistica Aspecte microscopice
Modificarile fibro-chistice intereseaza TDCL (unitatea ducto-lobulara
terminala) si stroma din jur.
Se descriu 2 forme histologice :
forma simpl, non-proliferativ cu fibroza + dilataii chistice ductale
(delimitate de epiteliu simplu cubic, cilindric sau atrofic) +/- metaplazie
apocrin (celule mari, poligonale, cu citoplasma acidofila, nuclei mici,
rotunzi, hipercromatici si polul apical ,, inmugurit~ sunt asemanatoare
celulelor glandelor sudoripare apocrine; celulele pot forma structuri
papilare). Nu reprezinta factor de risc pentru carcinomul mamar.
forma proliferativ, include hiperplazia epiteliala (de la usoara,
florida cu sau fara atipii pana la CIS: DCIS sau LCIS) si adenoza
sclerozanta (proliferarea ductelor mici, a celulelor mioepiteliale-
adenoza si zone de scleroza) Modificarile se pot confunda cu un
carcinom invaziv.
Alte aspecte microscopice asociate: stroma fibroasa, inflamatie
cronica stromala ( limfocite, plasmocite, macrofage ,,spumoase )
 Mastopatia fibrochistica Aspecte microscopice

Dilataii chistice multiple

Stroma fibroasa

Hiperplazie epiteliala
intraductala usoara

Metaplazie apocrina papilara

intraductala
THE END