Glanda mamara

Mastopatia fibrochistica (boala Reclus)

Boala Paget mamara
Carcinomul ductal invaziv mamar (caractere
generale; factori favorizanti, varsta, localizare,
tipuri histopatologice)

Ducte sau acini

Lobuli
Duct terminal
Duct lactifer
Sinus lactifer
Mamelon

TDLU

Mastopatia fibrochistica (boala

Reclus)

Clinic:
Apare la femeile de varsta 20-45 de ani
Stadii clinice: tumefiere/ sensibilitate; noduli
multipli; chisturi mari
Involueaza dupa menopauza (exceptie terapia de
substitutie hormonala)
Etiologie: modificarea raportului
estrogen/progesteron ( estrogenilor,
progesteronului)
Interpretata ca o ca aberaie de involutie si
dezvoltare normala
Multifocala si frecvent bilaterala

Macroscopic:
Tesut fibrotic,
ferm, neregulat
prezentand
chisturi de
dimensiuni
variabile
Chisturile pot sa
contina lichid clar /
tulbure de culoare
variabila, brun
albastru

Microscopic:

Fibroza
Chisturi, frecvent cu metaplazie apocrina
Acini atrofici
Microcalcificari
Hiperplazie epiteliala - neoplazie intraepiteliala
ductala (DIN 1a) - proliferare heterogena celulara
(celule epiteliale ductale si mioepiteliale),
suprapunere nucleara, limite celulare indistincte,
lumene secundare cu aspect de fante neregulate

Aspect histologic normal - TDLU

Boala Paget mamara

Apare la nivelul mamelonului si areolei
prin invazia epidermal (din aproape n
aproape de-a lungul ductelor excretorii
principale mamare) a celulelor tumorale
dintr-un carcinom ductal in situ (DCIS
de grad inalt) i conine celule Paget
(mari, poligonale, eozinofile, uneori clare,
cu nucleu central, veziculos)

Boala Paget
Macroscopic:
Cruste si
eroziuni/ulceratii/fisuri la
nivelul suprafetei
mamelonare
Hiperemie adiacenta
Edem
Masa tumorala
subiacenta prezenta in
50-60% din cazuri

Microscopic:
Epidermul este infiltrat de celule sau grupuri de celule
mari,pleomorfe, cu citoplasma abundenta, clara
Celulele tumorale sunt PAS+
Epidermul poate fi hiperplazic si poate prezenta parakeratoza

Cancerul de glanda mamara

a 2-a cauza de moarte dupa cancerul pulmonar
rar<25 ani; exceptie cazurile familiale; poate sa
apara la orice varsta dupa 25 ani, frecvent la si
dupa menopauza

Clinic:
masa palpabila
anomalii mamografice
uneori aspect de portocala la nivelul
tegumentului
retractie mamelonara
ulceratia tegumentului

Factori favorizanti
Genetici:
mutaii ale genei BRCA1 de pe cromozomul 17q21 asociate i cu
dezvoltarea carcinoamelor ovariene, mutaii ale genei BRCA2 de
pe 13q21
Sindrom Li-Fraumeni multiple sarcoame si carcinoame (mutatii ale p53)
Boala Cowden (polipi gastrointestinali, trichilemoame multiple, risc crescut de
apariie a carcinoamelor tiroidian i de gl mamara), asociat cu gene anormale
pe cromozomul 10 (10q)

Geografici: de 5X mai in SUA fata de Japonia sau Taiwan

Perioada fertila lunga (menarha precoce, menopauza tarzie)
Paritatea (mai frecvent la nulipare)
Varsta primei nasteri (risc >30 ani)
Obezitatea - riscului este atribuita sintezei de estrogeni in depozitele
adipoase

Adminisrarea exogena a estrogenilor risc moderat in cazul

tratamentului cu doze pentru simptomele menopauzei
Modificari fibrochistice cu hiperplazie epiteliala atipica

Carcinomul de glanda mamara contralaterala si carcinomul

endometrial risc

Macroscopic:
Localizare: mai frecventa in cadranul supero-extern (50%); 10% in fiecare
dintre celelalte cadrane ; 20% zona centrala, subareolara;
Poate fi bilateral si multicentric
Masa palpabila/anomalii pe mamografie
In stadii avansateaderenta la tegument, edem (aspect de coaja de
portocala), retractie mamelonara, sangerari, ulceratii tegumentare
Formatiune nodulara, stelata de dimensiuni variabile aderenta la
structurile vecine
Consistenta crescuta
pe sectiune: leziune cu aspect stelat, de culoare alb-galbuie cu zone de
necroza si mici focare de calcificare (textura descrisa ca para
necoapta si focare punctiforme de culoare galbena ce reprezinta
componenta in situ de comedocarcinom)
Schirul mamar. Apare mult mai frecvent la varste inaintate. Se
caracterizeaza printr-o evolutie lent progresiva si determina retractia
tegumentelor perilezionale, ajungand pana la retractia globala a sanului.
M: noduli slab delimitati de consistenta mult cu de 1-2 cm, rar 4-5 cm;
pe sectiune consistenta cartilaginoasa si produce un sunet de grilaj la
razuire. In zona centrala sunt focare mici, punctiforme sau benzi albcretoase necrotice si mici focare de calcificari

Principalele tipuri histologice de

cancer de glanda mamara
Carcinom in-situ
15-30%

Carcinom invaziv
70-85%

ductal (DCIS) 80%

ductal 80%
lobular (LCIS) 20%
lobular 10%
tubular
coloid
10%
medular
papilar

Microscopic:
Celulele tumorale maligne cu dispozitie in cordoane, in cuiburi,
cu formare de tubi arii solide separate de o stroma fibroasa
Absenta celulelor mioepiteliale
Invazia vasculara perineurala
Tumorile bine diferentiate sunt alcatuite din celule cu nuclei
mici, rotunzi, uniformi si au tendinta de a forma tubi/structuri
glandulare; activitate mitotica redusa
Tumorile slab diferentiate au nuclei mari, pleomorfi, cu nucleoli
proeminenti; formeaza plaje; formarea de tubi sau glande este
redusa sau lipseste; activitatea mitotica este importanta
Stabilirea gradului tumoral in functie de urmatorii parametrii
(scor Bloom Richardson): formare de tubi, pleomorfism
nuclear, activitate mitotica
Proliferarea celulelor epiteliale, cu diferite grade de diferentiere
glandulara, atipii nucleare, mitoze atipice (10 HPF)
Prezenta componentei in situ de carcinom intraductal
Variabila reactie limfo-plasmocitara peritumorala

Stabilirea gradului histologic in functie

de aspectele arhitecturale si citologice

Carcinom ductal
invaziv

Tipuri histopatologice

Carcinom
Carcinom
Carcinom
Carcinom
Carcinom

tubular
mucinos
medular
apocrin
adenoid-chistic

Carcinom tubular

Carcinom mucinos

Rar; la varstnice; crestere lenta

M: consistenta moale, aspect gelatinos,
masa tumorala destul de bine delimitata,
culoare cenusie-albastruie
: lacuri de mucus palid colorat in interiorul
acestora sunt prezente mici insule de celule
si celule izolate

Carcinom medular

M: masa tumorala bine circumscrisa,

de 2-3 cm, uneori 5 cm, mai
moale la palpare, tesut conjunctiv
redus; pe sectiune flasca, moale cu
multiple focare de necroza si
hemoragie;
: plaje solide de celule mari,
asemanatoare sincitiului, cu nuclei
mari, veziculosi, cu mitoze
frecvente; infiltrat inflamator

Carcinom apocrin
Forma rara de carcinom
ductal invaziv, (frecven
de 1-4 %)
Macroscopic: tumora de
culoare bruna, cu margini
infiltrative sau bine
definite, prezentnd
leziuni chistice focale.
Microscopic: celule
tumorale au dimensiuni
crescute, citoplasma
abundent, acidofil, ce
poate conine granule PAS
si nucleii mari, pleomorfi,

Carcinom adenoidchistic

Factori de prognostic

Statusul limfoganglionar
Dimensiunea tumorii
gradul/tipul histologic
statusul receptorilor hormonali
c-erbB-2 (HER-2/neu)

 Forma distincta de carcinom mamar cu originea in ductele

terminale ale lobulului glandei mamare
Prezinta 2 caracteristici importante:
1. Tinde sa fie bilateral mult mai frecvent decat carcinomul
ductal
2. Are tendinta sa fie multicentric in aceeasi glanda mamara
M: tumora elastica, imprecis delimitata; uneori aspect similar
carcinomului schiros
: cordoane/siruri de celule tumorale , dispersate intr-o stroma
fibroasa; celule mici, relativ uniforme uneori dispuse in cuiburi si
plaje neregulate ; dipozitie concentrica in jurul ductelor normale

Carcinom lobular

Carcinom lobular invaziv

Aparat genital feminin

Patologia colului uterin

Cervicita cronica
Condilomul acuminat si papilomul cervical
Carcinomul in situ (CIS) de col uterin
Carcinomul epidermoid de col uterin

Inflamatii cervico-vaginale
Cervicitele infectioase determinate de:
streptococi, stafilococi, enterococi,
gonococi, Actinomyces israeli, Chlamidya
trachomatis, Mycoplasma hominis,
Mycoplasma ureoliticum, Candida
albicans, Torulopsis glabrata, Trichomonas
vaginalis, virus herpetic (HVS)
Cervicite neinfectioase asociate cu:
prezenta corpilor straini, atrofiei

Cervicita
Acuta:

Cronica:

Infiltrat inflamator
Infiltrat inflamator acut
mononuclear
(PMN)
limfocite, macrofage,
Eroziuni
plasmocite
Modificari epiteliale
Tesut
deunele
granulatie
Desi infiltratul inflamator singur nu este
specific,
pattern-uri
reactive
sau
reparative
sunt
asociate
diferitelor
microorganisme:
necroza
VHS ulceratii superficiale, incluzii intranucleare, infiltrat limfocitar
C trachomatis - cervicita foliculara
T vaginalis spongioza epiteliala

Trichomonas
vaginalis

VHS

Koilocitul este indicatorul infectiei

determinata de HPV; koilocit (in limba
greaca koilos=halou sau cavitate;
kytos=celula)
Koilocitele (atipii de tip HPV): Celulele
scuamoase intermediare si
superficiale devin mai rotunjite, isi
pierd forma poligonala normala
Modificari citoplasmatice:
Halou perinuclear mare, cu margini
clar delimitate (clarificare
citoplasmatica)
Citoplasma densa la periferie
Modificarile nucleare nu sunt
specifice;nucleii pot fi: picnotici,
hipercromi, mariti de volum, cu
cromatina fin granular sau usor
aglomerata, stafiditi. Binucleerile sunt
frecvente, multinucleerile se pot
intalni, dar fara ca nucleii sa prezinte
aspectul de teanc de farfurii descries
in infectia cu Herpes Simplex Virus.

Papilomul scuamos

Unic/multiplu
Fara legatura cu infectia cu HPV
Aspect polipoid, dimensiuni de 0,2-2 cm
ax conjunctivo-vascular acoperit de un
epiteliu cu acantoza, parakeratoza
Dg. dif. cu Condilomul
Absenta arborizatiilor papilare
Absenta koilocitozei si a hiperkeratozei

Condilomul acuminat
Leziune benigna cu aspect papilar, de etiologie HPV
Genotipurile HPV 6 si 11 implicate in 70-90% dintre
cazuri
Evolutie: regresie spontana/persistenta;
recurente
Frecvent exofitica, de culoare albicioasa
Axe conjunctivo-vasculare arborizate acoperite de
un epiteliu scuamos acantotic
Papilomatoza
Hiperkeratoza
Koilocitoza (efect viral citopatic)

Leziuni intraepiteliale scuamoase

LSIL (leziune intraepiteliala de grad scazut) CIN 1
Pleomorfism nuclear si hipercromazie in 1/3 inferioara a epiteliului
Cromatina neregulata si nucleoli greu vizibili
Cresterea activitatii mitotice in 1/3 inferioara a epiteliului
Koilocite (atipii determinate de HPV)
HSIL (leziune intraepiteliala de grad inalt) (CIN 2, CIN3, CIS)
Pleomorfism nuclear si hipercromazie in cele 2/3 inferioare (CIN 2) ale epiteliului sau mai mult (CIN 3)
Cromatina neregulata si nucleoli greu vizibili
Raport nucleu/citoplasma crescut
Frecvente celule bi- si multinucleate prezente
Figurile mitotice atipice se identifica usor
Modificarile determinate de HPV se pot identifica in sau adiacent leziunii
Afectarea glandulara endocervicala nu trebuie confundata cu carcinomul microinvaziv

Koilocite

Terminologia utilizata n diagnosticul leziunilor cervicale: displazie/CIS,

neoplazie intraepitelial cervical (CIN) i terminologia Bethesda 2001
Displazia - terminologie

CIN terminologia initiala

CIN terminologia

Sistemul

modificata

Bethesda 2001

Normal

Normal

Normal

NILM

Atipii

Atipii HPV, condilom plan fr

CIN de grad sczut

ASC-US

modificari epiteliale
Displazie usoara/

CIN1

CIN de grad sczut

LSIL

discarioze usoare
Displazie moderat/

CIN2

CIN de grad nalt

HSIL

discarioze moderate
Displazie severa/

CIN3

CIN de grad nalt

HSIL

discarioze severe
CIS

CIN3

CIN de grad nalt

HSIL

Carcinom invaziv

Carcinom invaziv

Carcinom invaziv

Carcinom invaziv

In anul 2014 s-a modificat

Leziuni intraepiteliale
scuamoase
LSIL (CIN1)

HSIL (CIN2 )

Leziuni intraepiteliale
scuamoase
HSIL (CIN3)

Mitoze tipice si
atipice

HSIL cu extensie
intraglandulara

Carcinomul scuamos de col uterin

una dintre cele mai frecvente malignitati ale tractului
genital
a doua cauza de mortalitate prin cancer la femeile din
tara noastra
aparitia cancerului de col uterin este precedata de
modificari preneoplazice (leziunile intraepiteliale) care
pot fi depistate prin examenul citologic (testul Babes
Papanicolaou/testul Papanicolaou/PAP test...
Factori de risc:
Infectia cu HR-HPV
Debut precoce al vietii sexuale
Parteneri sexuali multipli
Partener cu multiple partenere sexuale
alti factori care participa la declansarea si evolutia

Carcinomul de col uterin

Macroscopic:
Masa exofitica cu
aspect
polipoid/conopidifor
m, de culoare
cenusie-albicioasa,
cu margini slab
definite, infiltrative
Leziune
ulcerativa
Leziune

Microscopic:
Carcinomul scuamos
cervical tipuri

histologice:

Keratinizant
Nekeratinizant
Verucos
Condilomatos
Papilar
Lymphoepitheliomalike

Plaje si insule de celule epiteliale

ce invadeaza corionul cervixului
Celulele epiteliale atipice unite prin
punti intercelulare formarea de
perle de keratina
Celule poligonale/ovalare cu
citoplasma eozinofila si margini
celulare bine definite avand nuclei
uniformi / pleomorfi, tahicromatici
mari, neregulati/cu nuclei nucleolati
Mitoze tipice si atipice
invazie tumorala in limfatice
Grad variabil de necroza

Patologia corpului uterin

Endometrioza
Hiperplazia glandulara benigna endometriala
Adenocarcinomul endometrial
Leiomiomul uterin
Leiomiosarcomul uterin

Endometrul normal
Aspect histologic

Histologia
endometrului
Tesut specializat alcatuit din:
- Glande endometriale tubulare,
dispuse perpendicular pe suprafata
luminala, patrunzand pina la nivelul
miometrului
- Stroma endometriala bine
vascularizata, umple spatiile dintre
glande.

Endometru proliferativ

Endometru secretor
Ziua 17

Ziua 20

Endometru secretor
Ziua 24

Ziua 26

Hiperplazia Endometriala

secundara stimularii estrogenice

cicluri anovulatorii persistente
utilizarea de estrogeni exogeni.
la :
in perimenopauza
obeze
cu ovar polichistic-sd.STEIN-LEVENTHAL
(chisturi ovariene multiple, menstruatie
neregulata/absenta, acnee, pilozitate
abundenta)

Clinic
Sangerari uterine anormale.
in perimenopauza: sangerari
menstruale prelungite, intermenstruale
sau episoade prelungite de amenoree
(peste 90 de zile);
la menopauza, singurele sangerari
uterine acceptate sunt cele din terapia de
inlocuire hormonala.
Orice sangerare uterina anormala sau alte
scurgeri uterine anormale necesita
imperios investigarea clinica si paraclinica
a intregului tract genital.

Definitie si clasificare
= proliferarea glandelor si stromei endometriale cu
modificarea arhitecturii normale prin cresterea
raportului glande/stroma.
Clasificare OMS 2014:
Hiperplazie endometriala fara atipii (1 si 2 din
clasificarea OMS 2003)
Hipeplazie endometriala atipica/ EIN (Neoplazie
intraepiteliala endometriala) (3 si 4 din OMS 2003)
Clasificare OMS 2003:
1. HIPERPLAZIE ENDOMETRIALA SIMPLA fara ATIPII
2. HIPERPLAZIE ENDOMETRIALA COMPLEXA fara ATIPII
3. HIPERPLAZIE ENDOMETRIALA SIMPLA cu ATIPII
4. HIPERPLAZIE ENDOMETRIALA COMPLEXA cu ATIPII

Hiperplazie endometriala fara atipii

Proliferare exagerata a glandelor

endometriale de forme si marimi
neregulate cu cresterea raportului
glande/stroma comparartiv cu
endometrul proliferativ, dar fara atipii
citologice semnificative
Factori de risc: obezitate, sindromul
ovarelor polichistice, diabet zaharat
Etiologie: H-estrogenism
Clinic: sangerari in perimenopauza

Macroscopic
nu exista un aspect tipic
suprafata endometrului catifelata, neregulata,cu ingrosare difuza tipica
(>5mm) sau ingrosare focala care poate simula un polip.
se pot observa numeroase leziuni chistice de dimensiuni mici

Hiperplazia endometriala fara atipii

Hiperplazia endometriala fara atipii

Hiperplazia simpla de endometru

Modificari difuze (in tot

endometrul)
Raport glande/stroma >1:1
Glandele de forme si
marimi diferite (mici
mari, unele dilatate chistic)
Glande delimitate de un
epiteliu unistratificat turtit
(cele dilatate chistic)
Stroma: abundenta si
celulara
Proliferare mixta,
epiteliala si stromala

Hiperplazia complexa de endometru

Focala/difuza
Raport glande/stroma >3:1
Glande torsionate,
aglomerate, cu pliuri
papilare, inmuguriri,
invaginari

Hiperplazie simpla de endometru fara atipii

Hiperplazie complexa de endometru fara atipii

Hiperplazia endometriala atipica/ EIN

Aspectele de hiperplazie
endometriala se asociaza cu
prezenta atipiilor citologice
In 25-40% din cazuri coincide cu
prezenta carcinomului endometrial
Etiologie : H-estrogenism
Clinic: sangerari in
post/perimenopauza
Macroscopic: ingrosare difuza a
endometrului 1 cm sau ingrosare

Hiperplazie complexa de endometru cu atipii/EIN

Atipiile constau in marire nucleara, rotunjire, pleomorfism si prezenta
nucleolilor vizibili.

Adenocarcinomul endometrial
Frecventa maxima: 55-65 ani
Factori de risc:
obezitatea (o valoare a indicelui de mas corporal >30 de 3-4 ori
riscul de apariie a bolii),
hiperestrogenismul endogen sau exogen persistent (ovare
polichistice, tratamentul cu tamoxifen, absena ovulaiei, nuliparitatea),
hipertensiunea arterial, diabetul zaharat
pn la 5% dintre cazurile de cancer endometrial se asociaz cu
sindromul Lynch de tip II (cunoscut sub denumirea de sindromul
carcinomului colorectal ereditar non-polipozic); femeile cu acest sindrom
prezint un risc de 30-60% de apariie a cancerului endometrial pe tot
parcursul vieii.
utilizarea contraceptivelor orale combinate riscul de neoplasm
endometrial, reducnd incidena acestuia nainte i dup menopauz

2 tipuri dpdv al patogenezei:

Tipul 1. dezv pe fond de H-estrogenism si H-plazie endometriala
bine diferentiat, mimeaza gl endometriale normalecarcinom
endometrioid (prognostic favorabil)
Tipul 2. carcinom seros (prognostic ); carcinom cu celule clare

Microscopic:
Tumora epiteliala maligna caracterizata
printr-o proliferare glandulara ce
realizeaza aspectul de glande in glande
sau de glande spate in spate, fara
evidentiere stromala.
Uneori asociaza si arii de metaplazie
scuamoasa
Hemoragie
Zone de necroza

ADK endometrioid

ADK endometrioid secretor

Adenocarcinom endometrial seros

Factori de prognostic
Cancerul endometrial este asociat cu un
prognostic favorabil; supravieuirea
relativ la 5 ani ajustat n funcie de
vrst = 76% n 19951999 i 78% n
20002002 n Europa
Cei mai importani factori de prognostic la
momentul diagnosticului sunt:
stadiul,
gradul,
subtipul histologic

Endometrioza
Definita prin prezenta de glande si
stroma endometriala in alte tesuturi
cu exceptia celui endometrial
Ex: endometrioza cervicala, tubara,
ovariana
Adenomioza - prezenta de glande si
stroma endometriala in miometru

Endometrioza cervicala

Adenomioza
Macroscopic
Adenomioza
determina ingrosarea
miometrului
ingrosarea uterului
uter globulos
Pe sectiune ocazional
se observa mici
chisturi la nivelul
miometrului
(corespund glandelor
dilatate chistic)

Adenomioza
Microscopic:
Frecvent endometru fara
modificari
Miometru prezentand
glande si stroma
endometriala la 2 - 3 mm
distanta de jonctiunea
endo-miometriala.
Hipertrofia reactiva a
fibrelor musculare
netede din jurul
glandelor si stromei
endometriale

Endometrioza ovariana

Endometrioza ovariana

Leiomiomul uterin
Cea mai frecventa tumora uterina
Tumorile mici sunt asimptomatice
Tumorile mari determina durere, dismenoree,
tulburari de mictiune, uneori infertilitate
Macroscopic:
Localizare submucoasa, intramurala, subseroasa
Frecvent tumori multiple de dimensiuni variate
Consistenta: ferma, dura (degenerescenta hialina),
moale (sarcina; degenerescenta chistica), de
piatra (calcificari)
Tumora bine delimitata, aspect in vartejuri,
culoare albicioasa-sidefie

Leiomiomul uterin - Microscopic:

Fascicule de celule fusiforme (muschi neted) si de fibre conjunctive

Celule cu nuclei alungiti avand capete rotunjite
Pseudocapsula
arii de hialinizare si calcificari
Vase sanguine

Leiomiosarcomul uterin

Macroscopic:
Masa solitara de mari dimensiuni zone
de hemoragie si necroza (macro)
Microscopic:
Proliferare de fibre musculare netede cu
aspect faciculat
Celule cu activitate mitotica > 10/10 HPF
Atipii citologice: nuclei mari, hipercromi,
margini celulare neregulate
Necroza

Leiomiom/Leiomiosarcom
Leiomiom uterin

Leiomiosarcom uterin

Leiomiom
uterin

Leiomiosarcom
uterin

Leiomiom/Leiomiosarcom
Leiomiom uterin

Leiomiosarcom uterin

Tumori ovariene

Tumorile ovariene
pot fi benigne, borderline si maligne
80% sunt benigne si apar adesea la femei tinere, intre
20-45 ani.
tumorile borderline apar la varste usor inanintate
tumorile maligne sunt mai frecvente la femeile cu varsta
intre 45-65 ani
cancerele ovariene sunt responsabile de 3% din toate
tumorile maligne la femei si reprezinta a 5-a cauza de
Tumorile
seroase
ovariene:
deces
din cauza
neoplaziilor
in SUA,

Benigne 70%
Borderline 10%
Carcinoame 20%

Tumori ovariene
Gradul proliferarii epiteliale este asociat cu
comportamentul biologic al tumorii si este clasificat ca
fiind benign (proliferare epiteliala minima), borderline
(proliferare epiteliala moderata) si malign (proliferare
epiteliala marcata cu invazie stromala).
Tumorile benigne sunt adesea subclasificate pe baza
componentelor tumorale, care pot include arii chistice
(chistadenoame), arii fibroase si chistice
(chistadenofibroame) si arii predominant fibroase
(adenofibroame).
Tumorile borderline si cele maligne pot avea de
asemenea o componenta chistica, si cand se
malignizeaza se numesc chistadenocarcinoame.
Tumorile pot fi relativ mici, pot creste si pot ocupa
intreg pelvisul inainte sa fie depistate.

Tumori ovariene seroase

Chistadenomul seros ovarian

Uni / bilateral
Bilateral in 10-20% dintre cazuri
Uni / multilocular
Frecvent, unilocular, cu rare proiectii
papilare
Formatiune sferica/ovoida cu = 10 15 cm (chiar si 40 cm)
Peretele chistului are zone de grosime
minima (continutul si vasele sanguine
sunt vazute prin transparenta)
Suprafata interna a peretelui poate fi
neteda/poate avea excrescente polipoide
Continutul chistului : lichid sero-citrin, rar
fluid mucinos

Microscopic:
Peretele chistului
(banda fibroasa)
este delimitat de un
epiteliu cilindric
ciliat (similar cu al
trompelor uterine)
Cand sunt prezente
papile, ele au
stroma fibropara /
marcat edematiata

Chistadenomul seros
ovarian

Tumori seroase borderline

Tumora seroasa ovariana borderline cu pattern

micropapilar

Aspect de cap de meduza

Chistadenocarcinom papilifer
seros ovarian

Chistadenocarcinoamele ovariene
Sunt de 2 tipuri: Low-grade serous carcinomas si High-grade serous carcinoma
Carcinoamele seroase cu grad inalt de malignitate sunt cele mai frecvente
aproximativ 70% din carcinoamele ovariene
Media varstei = 56 ani (45-65 ani).
Simptomatologia este de multe ori confundata cu aspecte intalnite in leziuni
gastro-intestinale sau urinare de aceea 80% din patienti se prezinta la medic
in stadii avansate ale bolii, in momentul dg, <5% dintre paciente au tumora
localizata doar la nivelul ovarului.
Factori de risc: istoric familial de carcinom ovarian sau de glanda mamara (10
15% din patienti)
Diseminarea tumorala: extensie locala de-a lungul peritoneului abdomino-pelvin,
i prin limfatice la limfogangionii retroperitoneali pelvini, para-aortici i
mezenterici
Ascita poate sa apara n toate etapele, dar devine mai evidenta atunci cand
tumora implica partea superioara a abdomenului (stadiul III).
Boala metastatica este frecvent ntlnita n oment.
Cel mai frecvent loc de metastazare extraabdominala este spaiul pleural. Mai
rar, apar metastaze la distan pe cale hematogena n parenchimul ficatului,
splinei, in plamani
Tumorile in stadiile avansate se asociaza cu semne de obstrucie intestinal,
inclusiv grea, vrsturi i dureri abdominale

Chistadenocarcinom seros ovarian

macroscopic

Variaz n dimensiuni de la
microscopice la peste 20 cm n
diametru i sunt bilaterale n 2/3
din totalul cazurilor (1/3 in
stadiul I)
Pe suprafata de sectiune arii
chistice asociate cu arii solide
Tumorile slab diferentiate se
prezinta sub forma unor mase
predominant solide,
multinodulare cu necroz i
hemoragie.
Metastazele omentale, de
obicei, sunt ferme, pe suprafata
de sectiune de culoare albcenusie

Chistadenocarcinom seros ovarian

microscopic
Cele de grad inalt de malignitate au
tip de crestere papilar sau solid cu
lumene glandulare cu aspect de fanta
si atipii nucleare severe
Papilele sunt, ramificate neregulat, cu
celularitate abundenta, cu minima sau
absenta stroma
Fantele au tendinta de a fi uniforme,
orientate radial
Celulele tumorale sunt de forma
intermediara pe alocuri cu celule
mononucleare gigante cu nucleoli
proeminenti
spre deosebire de tumorile seroase cu
grad scazut de malignitate, cele de
grad inalt au o activitate mitotica >12
mitoze/ 10HPF
Necroza, hemoragie
Corpi psamomatosi (30%)

Tumori ovariene
mucinoase

Tumorile ovariene mucinoase

Tumorile mucinoase prezinta chisturi si glande
delimitate de celule epiteliale care conin mucin
intracitoplasmatic. Celulele tumorale se aseamn
cu cele ale endocervicale, pilorice si intestinale.
Sunt pozitive la PAS cu diastaza si mucicarmin
Reprezinta 10-15% din totalul tumorilor primare
ovariene
Aproximativ 80% sunt benigne, iar restul sunt tumori
borderline,i carcinoame.
Descoperite la varsta medie de 51-54
Tumorile mucinoase , in special cele borderline, tind
sa fie cele mai mari tumori ovariene (15-30 cm in
diametru, iar G poate sa atinga 4000g sau chiar mai
mult)

Tumorile ovariene mucinoase

Tumorile mucinoase pot fi asociate cu chisturi
dermoide(3-5%), tumori Brenner i tumori
mucinoase ale altor organe, cum ar fi colul uterin
i apendicele.
tumorile mucinoase ovariene sunt subdivizate n
benigne, borderline i maligne n funcie de
gradul de proliferare celular, de atipiile nucleare
i prezena sau absena invaziei stromale. Spre
deosebire de tumorile seroase, care sunt n mod
caracteristic omogene in gradul de difereniere,
tumorile mucinoase de multe ori sunt
heterogene, in aceeasi tumora sunt prezente
aspecte tumorale benigne, borderline si maligne.

Tumorile ovariene mucinoase

Nu de puine ori, gradul de malignitate al componentei
carcinomatoase variaz de la neinvaziv la invaziv i
de la bine difereniat la slab diferentiat ori chiar
nedifereniat (carcinom anaplazic).
Un asemenea aspect morfologic continuu sugereaza ca
progresia tumorii are loc de la chistadenom si tumorile
borderline la carcinom neinvaziv si invaziv.
Aceast ipotez este susinut prin studiile mutatiilor K-RAS,
care sunt comune in tumorile ovariene mucinoase i
reprezint un eveniment timpuriu n geneza tumoral
ovariana mucinoas.
Tumorile mucinoase borderline au o frecven mai mare a
mutaiilor K-RAS dect cea a chistadenoamelor mucinoase ,
dar mai mic dect a carcinoamelor mucinoase.

Chistadenom mucinos ovarian

Tumora mucinoasa borderline

Chistadecarcinom mucinos
ovarian

Carcinomele mucinoase sunt in general de dimensiuni

mari (840 cm; in medie 1619 cm), unilaterale,
multiloculare sau se pot prezenta ca o masa chistica
uniloculara cu continut mucinous .
Tumorile sunt bilaterale in numai 5% din cazuri.
Carcinoamele bilaterale mucinoase sau carcinoamele
unilaterale < 10 cm ridica suspiciunea unor leziuni
metastatice.

Chistadecarcinom mucinos ovarian

Teratomul matur ovarian

Femei tinere
Descoperite incidental, frecvent
asimptomatice
Uneori durere, tumefactie, sangerari
In 10-15% din cazuri sunt bilaterale
90% dintre tumorile derivate din
celulele germinale
25% din totalul tumorilor ovariene

Macroscopic:
Masa tumorala solida si
chistica cu o suprafata externa
neteda de culoare alba-cenusie
Dimensiuni variabile, frecvent
< 15 cm
La sectionare in interiorul
chistului se evidentiaza fire de
par, un material sebaceu
albicios-galbui cu aspect
branzos, uneori tesut osos,
cartilaginos, dinti
La nivelul suprafetei interne
promontoriul uneori acoperit
de un strat cutat cu aspect de
epiderm

Microscopic:
Proliferarea unor structuri tisulare
mature derivate din cele 3
straturi germinale: ectoderm,
endoderm, mezoderm
Predomina elementele derivate din
ectoderm
Epiteliu scuamos stratificat
Glande sebacee si sudoripare
Foliculi pilosi
Tesut cerebral si cerebelos, tesut
nervos periferic

Elemente derivate din mezoderm:

Tesut muscular neted
Tesut adipos, osos, cartilaginos, dinti

Elemente derivate din endoderm:

Epiteliu respirator, gastrointestinal
Tesut tiroidian

Struma ovarii
Teratom matur compus
exclusiv sau predominant
din tesut tiroidian
Cel mai frecvent tip de
teratom monodermal
M: unilaterala, aspect
solid, culoare brunarosiatica, uneori
continand tesut brunverzui
: tumora este compusa
din structuri acinare pline
cu coloid

Teratom ovarian imatur

Tumora maligna:
8090/3
Tesut neural imatur
Combinatie de arii
hipocelulare si arii
dense cu celule mici
rotunde, bazofile
sugestive pentru
tesut fetal
Prezenta rozetelor
indica o componenta
imatura

Disgerminomul
1-2% din toate tumorile maligne
ovariene
Varsta medie 22 ani
50% din tumorile maligne ovariene
cu celule germinale
Masa abdominala, durere
abdominala
LDH
3-5% - HCG
Extindere extraovariana (1/3 din
cazuri)
Tumora bilaterala (20% din cazuri10% macroscopic+ 10% identificata
microscopic)
Este echivalentul seminomului
testicular i este compus din celule
clare, rotunde sau poligonale, cu
nucleu rotund mare, grupate n
insule, ncojurate de septuri
conjunctive infiltrate cu limfocite T

Disgerminomul

Tumora de granuloasa

Tumora maligna de malignitate

Simptomatologie: dureri abdominale (30
to 50%), distensie abdominala,
menstruatii neregulate, sangerari
intermenstruale, amenoree, sangerari in
postmenopauza
2 subtipuri:
Forma adulta (8620/3) histerectomie +
salpingo ooforectomie
Forma juvenila (8622/1) tratament
conservator

Prognostic dependent de stadiul tumoral

Tumora de granuloasa
Macroscopic:
Unilaterala>95%
focare microscopice
in medie 12 cm
Pe sectiune: arii
solide si chistice,
arii de hemoragie,
culoare alb-galbuie
( lipide)
Consistenta
variabila
(moaleferma)

Tumora de granuloasa
Microscopic:
Pattern folicular
(macrofolicular,
microfolicular cel mai
frecvent), insular,
trabecular, difuz
Corpii Call Exner
(material eozinofil
inconjurat de celule de
granuloasa aspect de
rozete
Nuclei uniformi,
rotund-ovalari,
angulati, palizi,
indentati cu aspect de
boabe de cafea

Patologia trompelor
uterine

Sarcina ectopica tubara

Localizare:
75% - 80% dintre sarcinile ectopice tubare sunt localizate la nivelul
ampulei
10-15% istmic
5% la nivelul fimbriilor

Macroascopic:
Trompa rupta / nu
Trompa este puternic dilatata datorita cheagurilor de sange si
embrionului; restul trompei are grosimea normala (8 - 10 mm in ).

Microscopic:
Peretele trompei prezinta solutii de continuitate si sufuziuni
hemoragice
In lumen cheag hematic + vilozitati coriale delimitate de cito- si
sincitiotrofoblast
Vilozitatile coriale pot fi:
necrozate (umbre celulare fara nuclei)
in necrobioza (leziuni distrofice nucleocitoplasmatice ireversibile)
normale (delimitate de cito si sincitiotrofoblast)

Sarcina ectopica tubara

Patologie trofoblastica

Mola hidatiforma

Definitie: boala gestationala

trofoblastica determinata de
fertilizare si gametogeneza anormala
o exagerata a tesutului placentar
(proliferare si maturare aberanta a
trofoblastului)
Poate fi:
Completa (46XX sau 46 XY); un
singur spermatozoid fertilizeaza un
ovocit anucleat (caruia ii lipseste
AND-ul functional) si apoi are loc
reduplicarea (80% din cazuri);2
spermatozoizi fertilizeaza un ovocit
anucleat (20% din cazuri)
Partiala (69 XXY sau 69 XXX); un
spermatocit primar (diploid)
fertilizeaza un ovocit; 2
spermatozoizi fertilizeaza acelasi
ovocit
Invaziva agresiva, poate sa apara
dupa o mola completa si mai rar
dupa una partiala, invadeaza
miometrul, margini neregulate, nivel
mult al hCG serice

Mola completa macroscopic:

Uterul este de obicei
mai mare decat varsta
sarcinii
Cavitatea uterina este
plina cu o masa
delicata, friabila, cu
structuri chistice
translucide, cu pereti
subtiri, asemanatoare
boabelor unui
ciorchine de strugure
Absenta embrionului
Nivel de hCG

Mola hidatiforma completa

Mola completa microscopic:

Vilozitati dilatate cu cisterne centrale
(spatii centrale acelulare, pline cu fluid;
absenta vaselor sanguine)
Absenta partilor fetale inclusiv a
hematiilor fetale (nucleate)
Proliferare trofoblastica reprezentata de
cele 3 tipuri de trofoblast (cito-,
sincitiotrofoblast si trofoblast
intermediar)
Hiperplazie trofoblastica frecvent
circumferentiala
Trofoblast cu atipii citologice

Microscopic:

Mola partiala (69 XXY sau 69 XXX)

Partial derivata din

cromozomii paternali
90% triploizi: XXY >
XXX (nu toti triploizii
sunt mole!)
Embrionul incepe sa se
dezvolte, dar moare
dupa 9-10 saptamani,
rar mai mult
Poate mima un avort
timpuriu
Amestec de vilozitati
normale si vilozitati
edematiate (mai mici
decat in mola completa)

Mola partiala

Vilozitati mici cu aspect de boabe de strugure

alaturi de vilozitati cu aspect normal
Hiperplazie trofoblastica usoara, frecvent focala
Vilozitati cu contur neregulat
2 populatii de vilozitati:
vilozitati mari, edematiate de forma
neregulata
vilozitati mici /de dimensiuni normale,
frecvent fibrotice
pseudoincluzii trofoblastice prin invaginarea
trofoblastului in stroma vilozitatilor
Cisterne centrale absente sau in nr. si de
dimensiuni mai mici
Pot fi intalnite parti fetale, eritroblasti

Mola partiala

Coriocarcinomul

Tumora trofoblastica
maligna cel mai frecvent
derivata dintr-o sarcina
molara
Antecedente de sarcina
molara (50%), mai
frecvent CHM; avort (25%),
sarcin normal (22%), rar
sarcin ectopica
Macroscopic: masa
tumorala hemoragica de
culoare rosie-negricioasa,
friabila cu necroza
variabila

Microscopic:
Pattern de crestere bifazic,
celulele sincitiotrofoblastice
dispuse in jurul celor
citotrofoblastice
Celulele sincitiotrofoblastice au
nuclei mari, hipercromi, multipli
Celulele citotrofoblastice cu
citoplasma abundenta, clara, au
nuclei atipici, mari, veziculosi cu
nucleoli proeminenti si cromatina
aglomerata
Mitoze frecvente in celulele
citotrofoblastice
Invazie vasculara cu lacuri
hemoragice si necroza extensiva