VACCINURI

CURS 14 SEM I, MICROBIOLOGIE

 Vaccinuri - Importanta

• Vaccinurile: instrumente valoroase pentru a asigura

protecţia împotriva bolilor infecţioase
Vaccinuri – conditii de indeplinit:
– Eficace: sã inducă un răspuns imun protector, a
cãrui memorie să se păstreze în timp
– Sigur: lipsit de efecte secundare (reactii adverse)
majore
 Beneficiile vaccinării

Beneficii la nivel individual

• protecţie faţă de infecţie
• protecţie faţă de boala manifestă clinic
• prevenirea complicaţiilor
• prevenirea decesului
Beneficii la nivel de societate
• asigurarea imunităţii de grup
• prevenirea epidemiilor
• scăderea costurilor de îngrijire
 Astăzi pot fi prevenite prin vaccinare
27 de boli !
Difterie Tetanos Tuse convulsiva Poliomielita
BI Hib Hepatita B
Rujeola Rubeola Oreion
TBC Gripa Inf. pneumococice

Varicela Herpes zoster

HPV Inf. Meningococice
Hepatita A Holera Febra tifoida
Rabie Antrax Rotaviroze
Encef. Capuse Encef. Japoneza Febra Galbena
2015 - Malaria Ebola (numai in trialuri)
|
 Variola

A fost eradicată în anul 1979

Vaccinarea a fost stopata în anul 1980

5
 Polio – o boală aproape eradicată

2007
400 milioane de copii
vaccinati VPO
27 tari

2014
1988 357 cazuri
350.000 cazuri 3 tari endemice
125 tari endemice Pakistan,
Afganistan, Nigeria 6
 Rezultatele vaccinării
antipolio în România

Perioada Numar de cazuri Numar de decese

1957 – 1961 1531 889

(introducere vaccinare)

1987 - 1991 74 2
Scădere cu 99.3%

1992 1 0
(ultimul caz) (Giurgiu, copil
nevaccinat, etnie roma)

7
 Rezultatele vaccinării
antidifterice în România
Perioada Numar de cazuri Numar de decese

1957 – 1961 3982 319

(introducere vaccinare)

1987 – 1989 9 1
Scădere cu 99.7%

1990 - 2014 0 0
 Rezultatele vaccinării
antitetanice în România

Perioada Numar de cazuri Numar de decese

1957 – 1961 4224 1843

(introducere vaccinare) (43,6%)

1987 - 1991 144 65

Scădere cu 96.5% (45,1%)

2007 - 2011 61 30
Scădere cu 98.5% (49,2%)
 Indicațiile vaccinării

- Vaccinare de rutină
- vaccinurile din programele naționale de
vaccinări
- Vaccinare selectivă
- în anumite situații epidemiologice
- la anumite categorii / grupuri populaționale cu
risc crescut de îmbolnăvire
- Vaccinare opțională
- la indicație / cerere
 Indicatiile vaccinarii in Romania
Vaccinare de rutina
Prin PNI sunt vaccinati copiii fata de urmatoarele boli infectioase,
considerate prioritati pentru sanatatea publica din Romania:
- poliomielita
- difterie
- tetanos
- tuse convulsiva
- rujeola
- rubeola
- oreion
- hepatita B
- Haemophillus influenzae tip b
- Infectii pneumococice
- Tuberculoza
Calendarul de vaccinari 2015-2016

Varsta recomandata Tipul de vaccinare Comentarii

primele 24 ore Vaccin hepatitic B ( Hep B )

In maternitate
2-7 zile Vaccin de tip Calmette Guerrin (BCG)

DTPa-VPI-Hib-Hep B
2 luni Medicul de familie
Vaccin pneumococic conjugat 1
( DTPa-VPI-Hib-Hep B )
4 luni Medicul de familie
Vaccin pneumococic conjugat 1
( DTPa-VPI-Hib-Hep B )
11 luni Medicul de familie
Vaccin pneumococic conjugat 1
12 luni Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion Medicul de familie

5 ani sau 7 ani Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion Medicul de familie

Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-

6 ani2 Medicul de familie
poliomielitic ( DTPa-VPI)/VPI 2
8 ani3 VPI3 Medicul de familie
Vaccin diftero-tetanic/vaccin diftero-tetano-
14 ani Medicul de familie
pertussis acelular
 Tipuri de vaccinuri
Monovaccinuri (monovalente/polivalente)
= antigenul provine de la o singură specie microbiană
• monovalente - conţin o singură componentă (ex. vaccin rujeolic,
vaccin hepatita B)
• polivalente - conţin mai multe componente (tipuri) ale aceleiaşi specii:
- vaccin polio (conţine toate cele trei serotipuri ale virusului polio),
- vaccin gripal,
- vaccin pneumococic.

Vaccinuri asociate sau combinate - conţin amestecuri antigenice.

• bivaccinuri - DT, dT, Hep A - Hep B
• trivaccinuri - DTP, DTPa, ROR, dT-VPI
• tetravaccinuri - DTP-VPI, DTP-Hep B, RORV
• pentavaccinuri - DTP-VPI -Hib
• hexavaccinuri: DTP- Hib -VPI -HepB
 Tipuri de vaccinuri
Vaccinuri virale
– Corpusculare
• cu virusuri vii atenuate (vaccin polio oral, rotaviral, rujeolic, rubeolic,
urlian, varicelos)
• cu virusuri inactivate sau omorâte (vaccin polio inactivat, rabic, Hep A)
– Fracţiuni antigenice sau subunităţi virale (vaccin Hep B, gripal)

Vaccinuri bacteriene
– Corpusculare (complete)
• cu germeni vii atenuaţi (BCG)
• cu germeni omorâţi (vaccin holeric, pertussis)
– Subunitare
• Polizaharidice - vaccin meningococic, pneumococic, Hib, tifoidic
• Conjugate – pneumococic, meningococic
• Proteice purificate – pertussis acelular
– Anatoxine – difterica, tetanica

15
 Tipuri de vaccinuri
Vaccinuri vii
- se obţin prin cutivarea agentului microbian pe medii mai puţin favorabile,
ceea ce duce la atenuarea virulenţei, fără a se modifica capacitatea
imunogenă,
- determină o imunitate asemănătoare cu cea naturală, obţinută după boală
sau infecţie,
- sunt mai uşor de produs (foarte importantă testarea şi menţinerea atenuării
virale).

Vaccinurile inactivate
- agentul bacterian sau viral este inactivat prin tratare cu formaldehidă sau
propionolactonă, în aşa fel încât să-şi păstreze proprietăţile imunogene,
- sunt mult mai sigure, lipsite de orice risc de a produce infecţie sau boală,
- eficacitatea lor depinde în mare măsura de cantitatea de antigen pe care o
conţin, de aceea sunt necesare doze repetate pentru a se obţine un răspuns
imun adecvat.
 Tipuri de vaccinuri
Anatoxine (toxoizii)
- sunt preparate biologice derivate din toxine (difterică, tetanică) cu proprietăţi
imunogene,
- inactivarea toxinelor şi transformarea lor în produse atoxice are loc în condiţii
dirijate, sub acţiunea căldurii si a diferitelor substanţe chimice,
- pentru a le creste capacitatea imunogena, anatoxinele sunt adsorbite pe un
suport mineral (săruri de aluminiu) care are rol de adjuvant.
O anatoxină, pentru a fi utilizatã ca vaccin, trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
• să fie imunogenă şi să inducă sinteza anticorpilor la un titru suficient pentru a
neutraliza in vivo, toxina nativã;
• sã fie complet lipsitã de toxicitate;
• sã nu aibã proprietãţi alergizante.
Dupa administrare, anatoxinele induc apariţia anticorpilor antitoxici circulanţi
specifici (antidifterici, antitetanici) al căror titru se poate determina prin
metode de laborator.
 Vaccinuri inactivate
Beneficii
• nu determina boala postvaccinala,
• se pot administra la persoane imunocompromise si in sarcina,
• au stabilitate crescuta la temperatura camerei,
• nu se excreta in mediu,
• antigenul vaccinal nu este afectat de prezenta anticorpilor specifici circulanti,
de aceea poate fi administrat in acelasi timp, inainte sau dupa administrarea de
imunoglobuline (ex. Hepatita B, rabie, tetanos).

Limite
– Durata limitata a protectiei; necesita doze repetate,
– Induc anticorpi de tip umoral (Ig G),
– Nu induc imunitate mediata celular.
 Vaccinuri virale vii
Beneficii:
– induc titruri ridicate de anticorpi,
– tipuri diferite de anticorpi (Ig A, Ig G),
– imunitate de lunga durata,
– activeaza limfocitele LTc care distrug celulele infectate de virusuri.

Riscuri:
– recastigarea virulentei si aparitia bolii postvaccinale (ex. poliomielia,
rujeola, rubeola postvaccinala),
– excretia virusului si posibilitatea transmiterii la contacti (ex. poliomielita
postvaccinala la contactii persoanei vaccinate cu vaccin polio oral),
– reactii alergice la proteine din substratul de crestere (ex. proteina din ou la
vaccinul gripal).
 Vaccinuri virale vii

Limite:
– nu se administreaza la persoane imunocompromise si in sarcina,
– stabilitate scazuta la temperatura camerei,
– anticorpii specifici pot interfera cu replicarea virusului vaccinal, de aceea
trebuie pastrat un interval intre administrarea unui vaccin viu si a
imunoglobulinelor sau a transfuziilor de sange / produse de sange.
 Avantajele utilizarii vaccinurilor combinate

• La nivel de individ:
– protectie simultana pentru mai multe boli,
– mai putine injectii = reducerea disconfortului si cresterea acceptabilitatii,
– mai putine vizite la medic. 
• Pentru Sistemul de Sanatate:
– scăderea numarului de acte medicale,
– simplifica stocajul si sistemele logistice.
 Administrare

Pentru obţinerea unui răspuns optim vaccinurile trebuie să fie

administrate la vârsta şi la intervalele recomandate.

Atunci când acestea nu pot fi respectate se va ţine seama de

următoarele aspecte:
- un vaccin inactivat poate fi administrat simultan sau în
orice moment, înainte sau după administrarea unui alt
vaccin inactivat sau viu,
- intre dozele succesive ale aceluiaşi vaccin sau între
vaccinuri diferite se vor respecta intervalele minime
recomandate
 Administrare

• Întreruperea schemei de vaccinare, nu impune reluarea

întregii serii de administrări sau administrarea unor doze
suplimentare.

• Un interval mai lung între doze nu reduce concentraţia

finală de anticorpi, dar protecţia optimă se obţine după ce
se administrează numărul total de doze recomandate

• Un interval mai scurt intre dozele de vaccin poate influenta

raspunsul imun cu scaderea nivelului de protectie.

23
 Administrare

• Vaccinurile nu trebuie administrate:

– la intervale mai mici decat cele recomandate,
– inaintea varstei minime recomandate
 Calea de administrare

• este recomandată de producător,

• administrarea în alt loc poate determina o scădere a eficacităţii
vaccinului sau poate creşte riscul de reacţii adverse,
• vaccinurile se pot administra:
– oral (VPO, holeric, rotavirus etc),
– intranazal (gripal viu atenuat – SUA),
– intradermic (BCG),
– subcutanat (rujeolic, ROR etc),
– intramuscular (VPI, Hep B, Hep A, HPV, DTPa, dT etc),
• vaccinurile nu se administrează niciodată intravenos!!!
 Contraindicatii si precautii
• Contraindicatia - este determinata de existenta unei afectiuni pe care o are
persoana care se prezinta la vaccinare si care creste semnificativ sansa aparitiei
unei reactii adverse postvaccinale severe.
– Vaccinul nu trebuie administrat cand exista o contraindicatie
• de exemplu administrarea vaccinului gripal la o persoana cu alergie
cunoscuta la ou ar putea cauza o reactie alergica grava chiar deces.

Contraindicaţiile absolute, permanente sunt rare si sunt reprezentate de:

– reacţii alergice severe cunoscute la un vaccin sau la una dintre componentele
vaccinului (exemplu reactie alergica la ou, la neomicina)
– encefalopatia aparuta in primele 7 zile de la vaccinarea cu pertussis celular
(DTP)

Contraindicaţiile temporare sunt cele mai numeroase.

– reprezinta o amanare a vaccinarii - vaccinul se poate administra ulterior, cand
conditia / afectiunea care a impus contraindicatia a fost rezolvata.
– Ex. vaccinurile vii sunt contraindicate la gravide si la persoanele
imunodeprimate
 Contraindicatii si precautii

• Precautia - este determinata de o afectiune a persoanei care se prezinta la

vaccinare si care poate creste sansa aparitiei unei reactii adverse
postvaccinale sau a unui raspuns imun neprotector.
– daca o precautie este prezenta, vaccinul nu ar trebui administrata,
– persoana vaccinata se supravegheaza pentru a putea identifica din timp
si trata, o eventuala reactie adversa,
– cele mai numeroase precautii sunt temporare.
 False contraindicaţii

• reacţii locale uşoare sau moderate după o administrare

anterioară,
• febră uşoara după o administrare anterioară,
• tratament antimicrobian curent,
• convalescenţa după o boala infecţioasă,
• născut prematur,
• expunere recentă la o boală infecţioasă,
• alimentaţia naturală (alăptarea),
• antecedente familiale de sindrom de moarte subită,
• antecedente familiale de convulsii.
 Reactii adverse
• administrarea unui vaccin poate fi urmată de apariţia unor
reacţii postvaccinale:
- locale,
- sistemice si
- alergice
• pot fi determinate de vaccin, de reactivitatea individuala la
vaccin, de erori în modul de administrare sau de alte cauze
coincidente care nu au nici o legatură cu vaccinul sau cu
vaccinarea.
• orice reacţie postvaccinală trebuie consemnată în
documentele medicale şi în carnetul de vaccinări al copilului.
 Reactiile locale

• Sunt cele mai frecvente, dar mai putin severe:

– durere, edem, roseata la locul de administrare.
• Apar la cateva ore de la administare si sunt de
obicei autolimitate.
• Pot apare pana la 80% din dozele de vaccin, in
functie de tipul vaccinului:
– Sunt mai des intalnite la vaccinurile inactivate, mai
ales la cele care contin adjuvanti (ex. vaccinul diftero-
tetano-pertussis).

30
 Reactiile de tip sistemic

• Sunt manifestari generalizate care includ febra,

mialgii, cefalee, artralgii, stare de rau etc.
• Pot apare dupa administrarea vaccinurilor vii
atenuate si sunt determinate de replicarea virala.
Sunt similare unei forme usoare a bolii naturale.

31
 Reactiile alergice
• Sunt cel mai putin frecvente (< 1 caz la 1 milion de doze),
dar cele mai severe; pot pune in pericol viata.
• Pot fi cauzate de antigenul vaccinal sau de o alta
componenta a vaccinului (antibiotic, conservant,
stabilizatori, substante din mediul de cultura celulara etc).
• Şocul anafilactic este una dintre cele mai grave reacţii
care pot apare după o vaccinare, de aceea trebuie
recunoscut şi intervenit imediat.
• La fiecare punct de vaccinare trebuie sa existe protocolul
de management al socului anafilactic si trusa de urgenta.
• Supravegherea vaccinatului 15 minute

32
 Vaccinare selectiva
Recomandata unor anumite persoane / grupuri populationale:
• persoanele considerate la risc crescut de imbolnavire sau
complicatii:
- Ex. Vaccin rubeolic - adolescente
- Vaccin gripal – persoane cu boli cronice etc

• persoanele din colectivitati si/sau in situatii speciale

– Ex. Vaccin hepatita A - inundatii, deficiente in aprovizionarea cu apa potabila etc

• persoane care calatoresc in zone cu risc

– Ex. Vaccin impotriva febrei galbene

• persoane expuse ocupational:

– Ex. Vaccin Hepatita B – personal medico-sanitar
– Vaccin rabic - veterinari, persoane care lucreaza cu virusul rabic in
laborator etc
– Vaccin meningococic – personal medico –sanitar (laboratoare, spitale de
boli infectioase)

33