CURS 11 Genital – Dr.

Bausic – 22/5/2018
 Prima faza a ciclului ovarian – faza foliculara
 Ziua 14 – ovulatia
 A doua a faza – faza luteinizanta
Uter
 Cale genitala – situata in pelvis ianpoia vezicii urinare si inapoia rectului
 Are:
o Corp
o Ist uterin
o Col uterin
 Comunica cu trompele uterine prin ostiile tubare – portiunea dintre cele 2 ostii – fund uterin
 La nivelul colului uterin – se insera vaginul
 Fanta transversala – aspectul orificiului extern  femeie multipara/ chiuretaj – punctiform la nuli pare
 Corpul uterin e mult mai influentat de activitatea Hormonilor ovarieni decat istmul
 Organ cavitar cu:
o Mucoasa – endometru
o Musculara – ff groasa – miometru
o Adventicea – seroasa peritoneala – perimetru
 ENDOMETRUL are 3 zone:
o Endometru bazal – contact cu miometrul – ajuta la refacerea endometrului functional dupa
menstruatie
o Endometru care se elimina - 5/6 – endometru functional
 Parte spongioasa – 4/6
 Compacta endometrului – intra in structura placentei – 1/6 din endometru
 MIOMETRUL – ff gros – are 3 straturi – cu dispozitie plexiforma – fara delimitari nete – are
capacitatea de a sustine o sarcina  creste in Volum prin hiperplazie si hipertrofie sub control muscular
– are loc si metaplazie a unor celule din tesutul conjuntiv  formeaza fibre musculare
o Longitudinal intern
o Circular mijlociu
o Longitudinal extern
o La nivelul texii mijlocii a miometrului – vasele de sange NU au adventice – tunica lor musculara se
continua cu MIOMETRUL – sub controlul OXICITOCINEI in nastere – oprirea rapida a sangelui –
a metroragiilor in momentul contractarii miometrului
 ENDOMETRUL – mucoasa cu corion (LP)
o Epiteliu de acoperire – la suprafata mucoasei are mai multe tipuri de celule:
 Epiteliu simplu cilindric – epiteliu ciliat – cu kinocili – predomina in faza foliculara, in partea
superficiala a gl. Uterine si mai putine in partea luteala/ a II-a a ciclului uterin
 Predomina In faza proliferativa
 Scazute in faza secretorie
 Celule secretorii – care acumuleaza glicogen se acumuleaza subnuclear in faza proliferativa –
ajung supranuclearin faza a II-a  aspect stelar al celulei
 Mai putine in faza proliferativa
 Mai multe in faza secretorie
 Celule STEM – care in faza proliferativa au tendinta la pseudostratificare
 Ele genereaza cele 2 linii celulare
o Epiteliu glandular – intra in alcatuirea glandelor uterine tubulare simple
 Profund – o parte din glande se ramifica – limita NU e clara intre endometru si miometru 
glandele pot prolifera in zona muscularei  ENDOMETRIOZA – grefare
 Adenomioza - grefare in pelvis, pe ovare, pe trompa
 Cauza de infertilitate
  Au celule ciliate in partea superficiala si scad catre partea fundica + celule secretorii care sunt
mai multe in partea fundica decat apicala – celule STEM prezente si cu tendinta la
pseudostratificare in faza proliferativa
o LP – corionul – tes conj. lax. spinocelular
 Predomina fibroblastele
 Se gasesc putine fibre de reticulina
 Putina substanta fundamentala
 Tipuri de celule:
 Fibroblaste – celule stromale active – secreta MEC si se dispun in vartejuri in jurul glandelor
 Neutrofile + plasmocite difuze in faza a II a secretorie  multa vreme se punea diagnostic de
endometrita cronica pentru plasmocitele difuze  acum se pune diagnosticul pe noduli
limfatici clari
o Vascularizatia Endometrului – artere spiralate – provin din arterele bazale
 A arcuate  a bazale  a radiate  a spiralate
 A spiralate sunt hormoni influentate
 Pe parcursul fazei proliferative – arterele sunt scurte, rectilinii
 Pe parcursul fazei secretorii – cresc, devin spiralate, lungi si peretele lor se ingroasa
-musculatura - si sub actiunea estrogenilor pulseaza ritmic
o Scaderea estrogenilor la finalul ciclului ovarian  contractarea arterelor spiralate 
endometrul se ischemiaza  se necrozeaza si se elimina in timpul menstruatiei +
pierderea unor cant variabile de sange
o Aspectul uterului in CICLUL MENSTRUAL
 Faza menstruala
 Faza proliferativa
 Ovulatie
 Faza secretorie
 Eventuala nidare/ implantarea unei sarcini
o Imagini de MO:
 Faza proliferativa – endometrul are 1-2 mm – refacerea dupa menstruatie se face pe baza
endometrului bazal
 Epiteliul de acoperire – celule secretorii, celule bazale, celule cilindrice ciliate
 Glandele sunt cu traseu rectiliniu – lumenul e ingust fara produs de secretie  sinteza
glicogenului care se aseaza la polul bazal  aspect clar
 Vasele de sange in aceasta faza sunt cu lumen ingust, tunica musculara subtire
 Fibrele de reticulina – reactie argirofila – apreciazabuna functionarea a epiteliului
endometrial – se aseaza strict perivascular/ periglandular
 In endometriul bazal – fibrele de reticulina sunt groase – pe toata perioada ciclului menstrual
 La suprafata miometrului nu apar retele capilare  a spiralate nu ajung sa creasca in
suprafata  lacuri arteriale
 Faza secretorie – endometrul de 7-8 mm, tot ce e peste 1 cm – problema unei hiperplazii
glandulare = exces de estrogen/ lipsa de progesteron
 Epiteliul de suprafata – celulele bazale nu mai dau aspectul de falsa stratificare
 Glandele au crescut in lungime – nu mai au un aspect spiralat – in lume incepe sa apara
produsul de secretie  isi muta pozitia supranuclear  polul apical are aspect neclar – stelat
o Glandele sufera un proces de compresiune exercitat de stroma  in sectiune glandele sa
aiba lumenul stelat sau in dinti de fierastrau
o Produs de secretie in lumen
 Stroma – mai laxa, inca predomina componenta celulara, dar mai putin densa  edem
stromal – acumulare de apa in subst fundamentala
o Apar granulocite si limfocite B – plasmocite – daca se conglomereaza in foliculi limfatici
 endometrita cronica
 Arterele spirale – cresc in lungime - se spiralizeaza - formeaza lacuri vasculare sub epiteliul
de suprafata - responsabile de exfoliere si eliminarea endometrului in timpul menstruatie
  Fibrele de reticulina - se dispun in stroma interglandulara si intervasculara – cresc in grosime
– catre ziua 22 +/- 1 zi  se edematizeaza si pierd reactia argirofila  pana la finalul
perioadei secretorii fibrele de reticulina se reorganizeaza in jurul fiecarei celule stromale
o Celulele stromale se rotunjesc, hipertrofiaza, citoplasma devina acidofila –
PREDECIDUALIZARE – pierd prelungirile si se pregatesc pentru posibilitatea unei
sarcini – decidua materna
 Arterele spiralate au muscualara ingrosata si din ziua 22 incep sa se contracte ritmic ducand
in lipsa sarcinii la menstruatie
 Glanda la marire mare – aspect de dinti de fierastrau ai peretelui glandular
 Marea majoritate a celulelor sunt secretorii – produsul de secretie se muta din zona bazala 
in polul apical
 Celule ciliate rare – spre gat si profund – celule secretorii
 Glandele uterine in faza secretorie – produsul de secretie s-a mutat la polul apical
 Polul apical devine franjurat prin eliminarea produsului de secretie in int glandei
 Eliminare parcelara
 Colul uterin – nu sufera modificari hormonale ca si corpul/ istmul
o In axul organului – tesut conjunctivo-muscular
 75% - tes conj dens
 25% - tes muscular
o Avem parte de exocol/ endocol – in functie de directia de privire catre vagin/ canal cervical
o EXOCOLUL
 ESPNK
 Corion – tes conj lax cu vase de sange si fara glande
 Poate avea un infiltrat difuz/ noduli limfatici de netrofile si plasmocite
o ENDOCOLUL
 ESCilindric – bogat in celule secretorii – epiteliu de suprafata care va genera glandele cervixului
- glande tubulare ramificate – cu lumen larg – produs de secretie care va participa la secretia
vaginala – in momentul ovulatiei secretia devine mai apoasa – aspectul unui albus de ou –
faculiteaza penetrarea spermatozoizilor prin CERVIX
 Procesele inflamatorii neglijate  obstructia orificiului glandelor cervixului  produsul se
acumuleaza treptat in lumenul glandei – chist/ ou a lui Napot – deniveleaza suprafata colului
o Zona de trecere intre endocervix si exocervix – zone epitelio-scuamoasa – foarte probabil pentru a
produce cancerul de col uterin – HPV
 HPV – negi care apar pe suprafata tegumentului – cel mai usor de depistat cancer cel de col
uterin
 Modifica genomul zonei de trecere  leziuni progresive mai intai benigne  leziune de grad
inalt  cancer in situ  cancer invaziv
Vaginul
 Imparte colul in 2 regiuni supra si infravaginala
o MUCOASA
o EPSNK si corion – LP
 Are 4 funduri de sac
 2 laterale
 1 posterior mai larg
 1 ant mai ingust
 In aceste funduri se acumuleaza secretia vaginala care provine din secretia colului + Transudatul
vascular al corionului mucoasei
 Celulele de suprafata au cantitati mare de glicogen - epiteliul se descuameaza – ajung in lumen
 Lacto bacilii din flora comensala – transforma glicogenul in acid lactic  pH acid vaginal
 Venele sunt bine reprezentate
o MUSCULARA – are 2 straturi – se interpratund cu dispozitie plexiforma
 Longitudinal intern
 Logitudinal extern
 o ADVENTICEA – celule conjunctive cu fibre de COL si vase de sange
o Straturile epiteliului vaginal
 Stratul bazal – celule cilindrice cu nuclei eucromatici cu citoplasma bazofila
 Stratul parabazal – 2/3 randuri de celule poligonale – citoplasma vireaza spre acidofila  incep
sa se acumuleze cant de glycogen
 Strat intermediar – 2/3 randuri - citoplasma acidofila, nuclei incep sa scada, incluziuni mari de
glycogen
 Strat de suprafata – nuceli picnotici – citoplasma intens acidofila
o Recoltare – raclare – informatii despre stadiul hormonal al femeii – secretia se intinde pe lama + se
coloreaza cu H&E si verde-lumina pentru citoplasma
 Celule acidofila/ celule bazofile mai multe
 Daca apar mai multe celule acidofile – femeia se afla sub influenta estrogenica – in prima faza a
ciclului ovarian – celulele din suprafata sunt 90% acidofila
 Se calculeaza indice picnotic si indice acidofil – peste 70% faza proliferativa – foliculara
 Daca apar mai multe celule bazofile si mai putine acidofile – in faza a II a postovulatorie – atat
celule cubice rotunde din straturile bazale cat si celule bazofile din strat parabazale
 Marginile triate
 Apar lambouri de celule – conglomerat
Glanda Mamara
 Organ cu caracter sexual secundar
 Situata la nivelul toracelului – ant de marele pectoral
 Formata din 15-20 lobi glandulari prins intr-o atmosfera grasoasa si fibre conjunctive
o Fiecare lob se comporta ca o glanda de sine statatoare
o Are cate un canal glandular – duct excretor propiu si se varsa prin sinusul lactifer
o Lobulii glandulari – delimitat de tes conjunctiv dens – variabile cantitati de tesut adipos
 Stroma cu tesut conj lax
 Ducte intralobulare – epiteliu simplu cubic – marea majoritate au o ingrosare din care se vor
dezvolta in lactatie acinii glandulari
o Duct terminal interlobular care preiau unitatile secretorii si se gasesc in stroma extralobulara  se
dreneaza in canalul lactifer  la suprafata mamelonului
 In timpul sarcinii glanda incepe sa creasca prin formarea alveolelor
 Canalul lactifer – delimitat de epiteliul pluristrat cilindric/ cubic
 In sarcina - Produsul de secretie e prezent in lumen – polul apical al celulei e eliminat  glanda cu
secretie apocrina  duct interlobular care trece din epiteliu simplu cubic  devine bistratificat in
trecerea spre sinusul lactifer
Placenta
 Organ tranzitoriu al gestatiei – exista in uter – incepe sa se formeze dupa implantare – maturarea
definitiva in trimestrul 3 de sarcina – pana atunci functia de secretie e asigurata de corpul galben
 15 – 20 cm
 1/6 din greutatea fatului
 La suprafata placentei avem septuri - septuri intercotiledonare – responabile de impartirea in lobi
placentari
o Cotiledonul – partea vasc a lobului placentar
 Se descrie dinspre uter  fat 3 componente majore:
o Placa bazala = Strat compact + decidua bazala
 Dinspre sistemul vilozitar spre mama
 Trofoblastul cu sincitio trofoblastul
 Sub el o condensare de tesut fibros – depozite de fibronolit lui Roch si Nitabuch
 Intre ele se afla decidua materna – vasele spiralate se vor deschide in spatiul vilozitar
o Sistemul vilozitar – vilozitati coriale
 De ordin I, II sau III
 O parte din vil. Coriale de ordin I ajung pana pe placa bazala purtand denumirea de vilozitati
crampon – formeaza axul cotiledonului
  Cele mai multe raman libere – in spatiul intervilozitar – se deschid arterele spiralate ale
endometrului – circulua liber sangele matern
o Placa coriala – va avea catre fat epiteliul amniotic sub care se afla vasele ombilicale – 2 artere si o
vena intr-o atmosfera de tes conj lax
 Trofoblastul
 La nivelul vilozitatilor – tes conjunctiv cu ramificatii ale vaselor ombilicale – capilarele vor veni pana in
vecinatatea trofoblastului  membrana sincitio-trofoblastului
