Ciclul menstrual Actiunea hormonilor ovarieni (estrogeni si progesteron) eliberati sub stimulare adenohipofizara, cauzeaza modificari morfologice ciclice

ale endometrului, in timpul fiecarui ciclu menstrual. Durata ciclului menstrual este, in medie, de 28 de zile; incepe de la 12 ani si continua pana la 40-50 de ani. Se descriu 3 faze: Faza menstruala: zilele 1-4 Faza proliferativa: zilele 4-14 Faza secretorie: zilele 14-28

I.

Faza menstruala: zilele 1-4 Menstruatia incepe cu prima zi de sangerare, daca fertilizarea si implantarea oului nu se produc. In aceste conditii, corpul galben isi inceteaza functia dupa 14 zile. Nivelele de estrogeni si progesteron scad rapid si dramatic. In zilele dinaintea inceperii sangerarii, stratul functional al endometrului sufera o ischemie marcata datorita contractiilor intermitente ale arterelor spiralate. Dupa aproximativ doua zile, arterele spiralate devin permanent contractate, ducand la reducerea aportului de oxigen din stratul functional, cu distructii ale glandelor, invazie de leucocite. Prin ruperea vaselor sangvine datorita acestor evenimente, se declanseaza scurgerea hemoragica (menstra)- care marcheaza prima zi a fazei menstruale. In urma acestor procese de ischemie si necroza, stratul functional al endometrului este eliminat parcelar, in decurs de 3-4 zile. Intr-o faza menstruala obisnuita se elimina cca. 35ml. sange. Inainte si in timpul fazei menstruale, stratul bazal al endometrului (care contine partea profunda a glandelor) continua sa fie vascularizat de arterele drepte, si se mentine viabil. La sfarsitul fazei menstruale, proliferarea celulelor epiteliale glandulare si celulelor conjunctive (din stratul bazal al endometrului), precum si migrarea lor catre suprafata, initiaza faza proliferariva.

II.

Faza proliferativa: zilele 4-14

-este cunoscuta si ca faza foliculara, datorita faptului ca se produce in acelasi timp cu dezvoltarea foliculilor ovarieni. Ea incepe cand fluxul menstrual inceteaza, si tine din ziua a 4-a pana in ziua a 14-a. Se caracterizeaza prin: - reepitelizarea suprafetei mucoasei si - reconstructia corionului Epiteliul de suprafata si glandular are tendinta la pseudostratificare, datorita numeroaselor mitoze din aceasta perioada. Initial:

glandele uterine au lumen ingust, rectiliniu, fara produs de secretie in lumen. Celulele secretorii din partea profunda a glandelor isi cresc numarul de organite (RER, complex Golgi, etc.), pregatindu-se pentru activitatea secretorie. In celule se acumuleaza glicogen, dispus in vacuale subnucleare. In stroma conjunctiva, care apare foarte densa, predomina celulele de tip fibroblastic- celule cu aspect fusiform si citoplasma bazofila, responsabile de formarea fibrelor de reticulina subtiri, grupatr periglandular si perivascular.

In perioada medie si tarzie a fazei proliferative: - Cresterea glandelor si a vaselor este foarte accentuata, si devanseaza cresterea stromei. Astfel va incepe spiralizarea glandelor si a vaselor. - Arterele avanseaza spre suprafata endometrului, capilarizandu-se la acest nivel. - Stroma apare densa: fibroblastele cresc in dimensiuni si se dispun in vartejuri in jurul formatiunilor vasculare si glandulare; numarul fibrelor de reticulina creste, acestea fiind prezente si in srroma interglandulara. In a 14-a zi a ciclului menstrual, endometrul este complet refacut, si are o grosime de cca. 2-3mm.

III.
-

Faza secretorie (luteala): zilele 14- 28 incepe dupa ovulatie, si este controlata in special de progesteronul secretat de corpul galben. Epiteliul de suprafata si glandular isi pierd falsa stratificare, ca urmare a incetarii mitozelor. Actionand asupra glandelor (dezvoltate sub influenta estrogenilor), progesteronul stimuleaza celulele glandulare sa secrete glico-proteine, care vor fi sursa majora de nutritie a embrionului pana la dezvoltarea placentei (in conditiile producerii fertilizarii). La M.E. se observa celule cu mitocondrii gigante, cu criste gigante, sistem canalicular nuclear, numerosi tubi, ribozomi, formatiuni granulare. In celulele glandulare, granulele de glicogen, localizate initial subnuclear, migreaza supranuclear si sunt secretate in lumenul glandular. Acesta se dilata foarte mult, si polul apical al celulelor secretorii devine franjurat. In stroma, inceteaza diviziunile mitotice. Fibroblastele vor suferii fenomene de predecidualizare- decidualizare, devin mari, rotund- ovalare, cu citoplasma acidofila, incarcate cu glicogen. Acestea vor forma cuiburi in apropierea vaselor, fiind delimitate de fibre de reticulina. Arterele spiralate ating dezvoltarea maxima, devin inalt rasucite, isi ingroase tunica musculara si avanseaza spre suprafata endometrului pana in ziua 22. In acest moment al fazei secretorii, endometru are o grosime de cca. 5 mm. Din ziua 22, stroma se ingroase foarte mult prin aparitia edemului care va comprima peretele glandular. Datorita compresiunii externe a corionului asupra glandelor, lumenul apare stelat, cu aspect de dinti de fierastrau. Fibrele de reticulina devin edematoase si se fragmenteaza.

In aceasta faza, endometrul ajunge la 7-8mm grosime, ca rezultat al acumularii secretiilor si edemului din stroma conjunctiva.