Modificări ciclice ale

endometrului

Uterul gravid

Placenta
Uter- HE
 Modificări ciclice
ale endometrului
 Sunt determinate de :

 H ovarieni (estrogen şi
progesteron)

 H hipofizari (FSH şi LH)

 Mediatorii hipotalamici
(GnRH)
 Ciclul uterin- 28 zile
 Stadiul menstrual (1-4)
 Stadiul proliferativ, foliculinic (4-13)
 Stadiul secretor, progesteronic (15 - 26)
 Stadiul premenstrual, ischemic (27-28)
 Zilele 1-13 - FSH ↑, LH
• FSH
 Maturarea foliculilor ovarieni

 Secreţia de estrogeni

 Refacerea şi proliferarea endometrului după menstruaţie (faza

proliferativa)
 Secreţia FSH scade prin feed-back negativ

 Zilele 13,15 – 26
• LH
 Maturarea completă a foliculului

 Ovulaţia

 Formarea corpului galben

• Secretă progesteron , estrogen

• Faza secretorie a ciclului uterin
• → scade secreţia de LH prin feed-back negativ
 Zilele 27,28
• Scade secreţia de estrogeni şi progesteron → stadiul menstrual
 Stimularea hipofizei anterioare să sintetizeze FSH şi ciclul reîncepe
 Stadiul menstrual
 Prima zi de sângerare- ziua a 4-a

 Nivel scăzut de estrogeni →

 Contractie si relaxare a art. spiralate→
 Degenerarea endometrului

 Modificări necrotico- degenerative la nivelul epiteliului de suprafaţă,

glandular şi în corion (hemoragii, infiltrat inflamator)
 În 2/3 superioara

 Modificări regenerative- porţiunile bazale ale glandelor

 → în ziua a 5-a grosimea endometrului- 0,5 mm

 Nivel scăzut de estrogeni →

 Stimularea secreţiei de FSH şi LH
Menstrual phase
 Stadiul proliferativ (foliculinic)

 Zilele 5- 13

 Secreţia de FSH şi LH →

 Dezvoltarea şi maturarea foliculilor ovarieni→

 Secreţie de estrogen →

 Procese de proliferare la nivelul epiteliului glandular şi a

corionului mucoasei uterine
 Uter
1. Glandele uterine
• Cresc numeric şi în lungime
• Dens situate
• Drepte, apoi încolăcite
• Celulele epiteliului:
• cilindrice, bazofile, nucleu eucrom,
• începe acumulare de glicogen în celule

2. Corionul
• Congestie şi edem periglandular şi perivascular
• Celule stelate cu prelungiri
3. Arterele spiralate
• Ajung în 2/3 inferioare ale endometrului funcţional

 Preparatele histologice au aspect intens bazofil

 Grosimea endometrului- 2-3 mm
 Ovulaţia

 Zilele 13- 15

 Nivelcrescut de estrogeni → inhibarea

secreţiei de FSH

 Compensator se va secreta în exces LH →

formarea corpului galben in ovar

 Absenţa LH → cicluri anovulatorii

 Stadiul secretor (progesteronic)
 Zilele 16- 26

 Ovar- Corpul galben

• Secretă estrogen şi progesteron
• Dependent de FSH şi LH

 Uter – stadiul secretor, progesteronic

 Modificările permit nidarea oului

 Endometrul grosime de 5-6 mm

 Preparatele histologice au aspect intens eozinofil

 Glandele uterine
• Încolăcite
• Dilatate chistic datorită acumulării produşilor de secreţie
• În lumen- excrescenţe celulare- pinteni epiteliali intraglandulari
• Celule - mari, citoplasma eozinofilă,
• Conţin glicogen, MPZ acumulate apical
• nucleu apical→ bazal,
• Eliminarea prod de secreţie → aspect neregulat al
polului apical al celulelor- dantela uterină
 Corionul
• Congestie, edem,
• Celule poligonale, fără prelungiri , iniţial izolate,
• apoi placarde perivasculare- celule predeciduale
 Arterele spiralate
• Lungi, ajung la suprafaţa endometrului
Celule predeciduale
 Stadiul premenstrual
 Zilele 27-28
 Involuţia corpului galben →
 Scăderea secreţiei de estrogen şi progesteron→

 Modificări necrotice şi degenerative, care vor afecta:

 Arterele spiralate:

• Vasoconstricţie prelungită→ ischemie locală → necroză

• celulară
• Vasodilataţia → sângele pătrunde brusc în vase cu pereţi fragili,
• care se vor rupe→ hemoragii interstiţiale
• → accentuarea hipoxiei locale → necroze

 Epiteliul, corionul – focare necrotico-hemoragice

 Eliminarea stratului funcţional
Phases of endometrium
Uterul gravid se caracterizeaza prin :

- hipertrofia miometrului
- modificari ale endometrului
- constituirea placentei

Grosimea peretelui uterin ajunge la 2,5 cm:

1 cm – endometrul
1,5 cm - miometrul
a. Modificările miometrului :

- hipertrofia fibrelor musculare netede

L = 500 μ ( normal 40-50 μ)
Diametru = 25-30 μ (normal 4-5μ)

- hiperplazia fibrelor musculare netede

- se realizeaza prin 2 mecanisme:
- diviziunea fibrelor existente
- metaplazia fibroblastelor

- proliferarea tesutului conjunctiv de legatura (fibre colagene,

fibre elastice)
b. Modificarile endometrului :
- la 6-7 zile dupa ovulatie, endometrul se gaseste in faza
secretorie avansata, sub actiunea progesteronului
Fecundatia
 Fecundatia

- are loc in 1/3 externa a trompei uterine

- reprezintă procesul de formare al unui

ou sau zigot, în urma fuzionării
celulelor sexuale mature,
spermatozoidul şi ovulul

- la om, fecundaţia are loc în intervalul

de 12-24 de ore de la ovulaţie,
acesta fiind timpul de supravieţuire al
ovocitului în trompă
 Segmentatia si migrarea oului
- după fecundare, zigotul începe diviziunea mitotică
(segmentarea)

- in urma segmentării, rezultă o structură celulară

plină, numită morulă , formata din celule numite
blastomere.

- morula este inca inconjurata de zona pellucida

- aceste modificari apar in primele 4 zile dupa fecun-

datie.
 Fecundatia si segmentatia

ZP
- Celulele se inmultesc, si treptat, intre ele, apare o cavitate cu
fluid numita cavitate vitelină, care contine substante nutritive

- Această structură poartă numele de blastocist:

- celulele situate central vor forma embrioblastul →embrionul
- celulele situate periferic vor forma trofoblastul → placenta

cavitate vitelină
 - Per.
critica

nidatie
 Nidatia (implantarea)
- Ajuns în cavitatea uterină,
blastocistul rămâne liber
aproximativ 24 de ore. Aceasta
este considerată “perioada
critică”, în care sarcina se poate
elimina.

- La 6-7 zile de la fecundatie, are

loc fenomenul de nidaţie

- Mucoasa uterină se găseste in

faza secretorie avansata si va lua
numele de decidua sau caduca

- Celulele corionului mucoasei se

vor numi celule deciduale
(glicogen, lipide, prolactina,
prostaglandine)
 Endometru
Placarde de celule deciduale
 Nidatia
Invazia trofoblastului

Nidatia are loc in portiunea

superioară a peretelui
posterior al cavitătii uterine

- Se desfasoară datorită
enzimelor proteolitice
produse de trofoblast, care
prolifereaza si invadeaza
endometrul
 Nidatia
Invazia trofoblastului
 In a 11-a zi de la fecundatie, endometrul se reface
peste locul de implantare a blastocistului
 În raport cu locul de implantare al
embrionului, caduca sau decidua
uterina prezinta 3 zone:

- decidua bazala sau serotina

: zona de implantare
: participa la formarea placentei
si constituie placenta materna

- decidua capsulara sau

reflectata
: acopera blastocistul

- decidua adevarata ( vera) sau

parietala
: restul mucoasei uterine
 Ziua 11-12
In evolutie , blastocistul
va fi format din :

- disc embrionar cu
- ectoderm
- endoderm
- cavitate amniotica

- cavitate vitelina

- mezoderm
extraembrionar

Cavitati cu fluid
- trofoblast Chiste celomice
 Cavitate cu fluid

Mezoderm extraembrionar
(corion)

 Trofoblast

• Citotrofoblast

• Sincitiotrofoblast
  Ziua 14

proliferarea sincitiotrofoblastului
Citotrofoblast

Placa coriala
(Mezoderm extraembrionar)
 Dezvoltarea placentei
În dezvoltarea placentei se disting 2 stadii:
● stadiul previlos, între zilele 6-13.
• perioada prelacunară- zilele 6-9;
• perioada lacunară- zilele 9-13.

● stadiul vilos, din ziua a 13-a şi până la naştere.

• perioada de elaborare a placentei, - ziua a
13-a până la sfârşitul lunii a IV-a -
• perioada de stare, din luna a V-a, până la
termen
 Stadiul previlos citotrofoblast

A. Perioada prelacunară (zilele 6-9)

Blastochist
Trofoblastul este format din 2 straturi :
Cavitate uterina

1. Un strat profund : citotrofoblastul

( stratul celulelor Langerhans, stratul celulelor clare)

- un rand de celule cubo- cilindrice, dispuse pe o membrana

bazală, cel active
- este un strat discontinuu
- in col. HE celulele au : citoplasma palid bazofila
: nucleu eucrom
- incepand cu lunile III- IV, acest strat incepe să dispară
2. Sincitiotrofoblastul:
- strat extern
- rezultă din fuziunea celulelor citotrofoblastului.
- acest strat este reprezentat de o masă citoplasmatică
intunecată, cu nuclei hipercromi
- citoplasma celulelor contine : RER şi REN,
: aparat Golgi,
: mitocondrii,
: picaturi lipidice
: vezicule de pinocitoza
 - celulele sincitiotrofoblastului au o activitate
secretorie intensă:
- gonadotrofinele coriale
- hormonul lactogen placentar
- prolactina
- progesteron
- estrogen

- In ● placentele tinere, nucleii sincitiotrofoblastului

se dispun regulat,
● placentele imbătranite, nucleii sunt dispusi
sub forma de insule : mugurii sincitiali
Placenta la 3 luni – col HE
Placenta la termen - col. HE
 B. Perioada lacunara ( zilele 9- 13 ):

- sinciţiotrofoblastul proliferează
si, datorita activitatii sale litice,
determină:
● apariţia unor lacune în
grosimea deciduei bazale
● erodarea pereţilor vasculari
(artere şi vene) din mucoasa uterina şi
pătrunderea sângelui matern în
lacune

Endometru
- lacunele cu sange matern vor fi
tapetate de trofoblast.
Cavitate uterina
 Stadiul vilos
A. Perioada de elaborare
(constituire) a placentei
(ziua a 13-a - sfârşitul lunii a IV-a)

- este caracterizată prin formarea

1
vilozităţilor primare, secundare, tertiare

- trofoblastul situat in contact cu

decidua capsulară (reflectată) se atrofiază
si formează asa numitul chorion laeve
(neted) 2

- trofoblastul situat in contact cu decidua 2

bazală proliferează → vilozitatile
placentare şi formează chorionul
frondosum (neregulat). 1
 1. Vilozitatile primare:
- se dezvoltă incă din perioada lacunară

- sunt complet constituite in zilele 13-18

- prolifereaza citotrofoblastul inspre lacune

- sunt formate dintr-un :

- ax format din citotrofoblast
- acoperit de sincitiotrofoblast

- aceste vilozitati delimiteaza lacunele

in care a patruns sangele matern

- totalitatea acestor lacune formează

spaţiul intervilos

- este constituită circulaţia placentară

maternă
2. Vilozitati secundare ( coriale)
- se constituie între zilele 18-20

- in axul vilozităţilor primare pătrunde mezenchimul

extraembrionar, având semnificaţie de corion

- vilozităţile secundare sunt formate dintr-un:

- ax reprezentat de corion ( mezenchimul
extraembrionar),
- tapetat de trofoblast, cu cele două straturi:
- citotrofoblast
- sinciţiotrofoblast.

- vilozităţile secundare sunt numite şi vilozităţi coriale.

Vilozitati secundare ( coriale)
3. Vilozitati tertiare:
- apar din ziua 21-a, când
in axul vilozitatilor
secundare apar vase
sanguine (diferenţiate din
mezenchimul
extraembrionar local)

- conectarea acestor vase

vilozitare la circulaţia
embrionului, determină
constituirea circulaţiei
fetale .

- intre vilozitati – spatiul

intervilos cu sange matern
Vilozitati tertiare:
 Vilozităţile terţiare, după
constituire, se ramifică şi dau
naştere vilozităţilor fiice, dintre
care:
- o parte rămân libere în spaţiul
intervilos
- o parte se inseră pe decidua
bazală şi constituie aşa numitele
“vilozităţi crampon” .

O vilozitate tertiară împreună cu

toate ramificaţiile sale
(vilozitati libere si vilozitati crampon)
constituie un cotiledon sau lobul
fetal.
Formarea placentei definitive
(ziua a13-a - luna a IV-a), implică
următoarele modificări:

• formarea cotiledoanelor şi a
septelor intercotiledonare;

• dispariţia progresivă a
citotrofoblastului;

• formarea de muguri sinciţiali.

La sfârşitul lunii a IV-a, placenta

este complet constituită.
 Stadiul vilos

B. Perioada de stare (luna a V-a, până la termen):

Au loc numai procese de crestere in volum a

placentei prin:

- ramificarea in continuare a cotiledoanelor

- dezvoltarea progresiva a sistemului vascular
Placenta
Se descriu 2
componente:

1.
Placenta
materna

2.
Placenta
fetala
 1. Placenta materna

septe
placentare

decidua
bazala
{
 1. Placenta materna
a. decidua bazala :
- strat compact, superficial –
format din celule deciduale
- strat spongios , profund –
cu glande uterine dilatate, ce
dau un aspect spongios.
Acest strat reprezinta linia de
decolare a placentei dupa expulzarea fatului

b. septele placentare :
- reprezintă prelungiri conjunctivo-vasculare ale deciduei bazale,
care determină compartimentarea spaţiului intervilos
- nu ajung niciodată să fuzioneze cu placa corială.
- apar către sfârşitul lunii a III a de gestaţie
- prezenţa lor compartimenteaza placenta în lobuli fetali

Atât suprafaţa deciduei bazale, cât şi a septelor placentare este tapetată de

trofoblast ( componenta fetala a placentei materne).
strat compact
Strat spongios
 Stratul sau zona joncţională
Nitabuch este regiunea
unde se realizează contactul între
placenta maternă şi trofoblast. La
acest nivel apare un proces de
degenerescenţă fibrinoidă .

Spatiile interviloase sunt lacunele

pline cu sange matern tapetate pe de
o parte de placa coriala si pe de alta
parte de decidua bazala si septele
placentare.
 2. Placenta fetala
- Se formeaza de la nivelul
trofoblastului *

- Este formata din :

a. placa corială * **
b. ţesutul placentar
propriu-zis **
a. Placa corială
- formată din tesut mezenchimatos care constituie
corionul si care se extinde in vilozitati, formand axul
acestora
- este tapetata catre:
• cavitatea amniotică de un epiteliu simplu cilindric – *
epiteliul amniotic
• spatiul intervilos de trofoblast
cavitatea
amniotica
lacune
cu sange
matern
b. Ţesutul placentar
fetal:
- are ca unitate morfo-functionala
lobulul sau cotiledonul fetal

- un cotiledon : este format dintr-o

vilozitate tertiara impreuna cu
toate ramificatiile sale

: are un sistem
vascular propriu, care este
conectat la vasele ombilicale

- placenta matura este formata din

8-15 cotiledoane
 Vilozitatile coriale:

- ax conjunctiv vascular
- elemente vasculare fetale
- fibre colagen, reticulina
- fibroblaste
- fibre musculare netede
- celule cu miofilamente contractile
- celule Hoffbauer ( din luna II-luna IV) – cel prezentatoare de atg/Mf
- origine probabil monocitara
- macrofage fetale care participa la reactiile imune din placenta
- contin lipide, GZG si GP
- functie : carausi de substante nutritive, apa, functie imunitara,
eritropoietica?

- epiteliul trofoblastic
- pana in luna IV –a : bistratificat : cito si
sincitiotrofoblast
- dupa luna a IV-a : unistraficat : sincitiotrofoblast ( cu muguri sincitiali)
In preparatele histologice, vilozitatile apar sectionate in
diverse incidente.

Intre vilozitati - exista placarde cu celule deciduale din

septele placentare
- sange matern din spatiul intervilos
 Diagnostic diferential al vilozitatilor
coriale
Placenta 3luni  Placenta la termen
Marime: mari, rare - mici, dese

Trofoblastul: citotrofoblast - sincitiotrofoblast

sincitiotrofoblast (muguri sincitiali)

Ax conjunctiv: lax, palid - dens, intens colorat

colorat

Vase : mici -numeroase, sclerozate,

uneori cu trombi
Placenta la 3 luni- col. HE
Placenta la 3 luni – col. HE
Placenta la termen – col. HE
Placenta la termen –col. HE
Placenta la termen –col. HE
Bariera feto-placentara:

- este reprezentată de totalitatea

elementelor care separa sangele
matern din spatiul intervilos de
sangele din vasele vilozitatilor coriale

- contine următoarele elemente :

• epiteliu trofoblastic
• MB a epiteliului trofoblastic
• axul-conjunctiv al vilozitatii
(corionul)
• MB a endoteliului capilar
• endoteliul capilarelor fetale
Imbătranirea placentei –
ingrosarea barierei feto-
placentare:

- îngroşarea MB a epiteliului
trofoblastic
- îngroşarea MB a endoteliului
capilar
- apariţia depozitelor de fibrinoid
- fibrozarea axului vilozităţii
- vasele se sclerozează, cu trombi
Circulatia placentara:

- circulatia fetala:
2 artere ombilicale
vena ombilicala

- circulatia materna:
arterele spiralate
venele utero-placentare
Cordonul ombilical

- leaga fatul de placenta

- este format din tesut

conjunctiv mucos

- contine vasele ombilicale

- este invelit de epiteliul

amniotic
La ex. macroscopic,
placenta umana:

- are forma discoidala

- diametru = 25-30 cm
- grosime = 2,5- 3 cm
- G la nastere = 500-600 g
- suprafata de 10 m2

Prezinta 2 fete:
- fetala – neteda
- materna - neregulata
Placenta- sursa de celule stem
 Insertii anormale ale placentei
 Placenta accreta
 Placenta se insera adanc
in endometru, fara sa
depaseasca miometrul

 Placenta increta
 Placenta se insera adanc
in peretele uterin,
vilozitatile coriale
ajungand in miometru

 Placenta percreta
 Depaseste peretele uterin,
ajungand la organele
vecine
 Rupturi uterine
 Placenta previa
 Jos inserata
 Functiile placentei :

1. schimburile materno-fetale (nutriţie, respiraţie, excreţie)

2. functie endocrină
- gonadotropina corionică umană (hCG)- max: 8 sapt
- secretata de trofoblast
- stimuleaza receptorii LH de pe celulele corpului galben
- mentine act. corpului galben de sarcina, prevenind degenerarea lui
- nivel crescut: mola hidatiforma, choriocarcinom

- prolactina
- estrogeni
- progesteron
- hormon lactogen placentar
- leptina
- relaxina – cel deciduale
- factori de crestere insulin like 1 si 2 - citotrofoblast

3. protectie
Mola hidatiforma
 Placenta
-anexa embrionara-