Subiecte aparat locomotor

1. Tipuri de articulații cu scurte precizări pentru fiecare

Articulatie sinoviala- oasele nu se ating, mişcare liberă. Oasele sunt acoperite de
cartilajul articular şi separate de spaţiul sinovial, tapetat de membrana sinovială ce
secretă mici cantităţi de lichid sinovial. Membrana sinovială este acoperită de capsula
articulară, fibroasă, întărită de inserţiile ligamentelor.Exemple: umăr, şold, genunchi.
Articulatia cartilaginoasa-- puţin mobila, spaţiile dintre oase sunt ocupate de discuri
fibrocartilaginoase care au în mijloc un nucleu pulpos ce serveşte de amortizor al
şocurilor.
Articulatia fibroasa-- fixe, ţesut fibros sau cartilaginos în spaţiile osoase. Exemplu:
suturile craniului.
2. Enumerați semne și simptome generale caracteristice articulațiilor și detaliați
Durerea:
 Monoarticulară: infecţioasă, traumatică, diateza hemoragică (hemartroza),
metabolică (guta), degenerativă
 Oligoarticulară (2-4 articulaţii): degenerativă (osteoartrita), poliartrite inflamatorii
cu prezentare oligoarticulară (artrita reactivă, SA)
 Poliartrite (≥ 5 articulaţii): inflamatorii (Poliartrita reumatoida, LES), non-inflamatorii
(infecţioase, osteoartrite, hemocromatoza)
 Simetrie (PR)/ Asimetrie (Are-Artrita reactiva)
 Iradiere: sdr de compresie nervoasă
 Resimţită articular sau periarticular
Debutul durerii:
de mulţi ani (exclude un proces infecţios acut sau malign)
 Intensitate
 Periodicitatea apariţiei:
 Artropatii inflamatorii (artrite): ↑ dimineaţa şi după repaus
articular - se ameliorează dacă articulaţia este folosită (PR,SA)
 Artropatii degenerative (artroze): ↑ în cursul zilei pe măsură
ce articulaţia este folosită, se ameliorează în repaus
 Tendinita: ↑ dimineaţa cu ameliorare către prânz
 Factori de exacerbare: exerciţiu, mers, etc.
 Caracter:
 migrator (RAA, leucemie, artrita gonococică, sarcoidoza, PR
juvenilă)
 fix
 Frecvenţa: permanentă, remisie completă, pusee, recidive
Cauze durere articulara:
Generalizată:
 Infecţii: virale (HVB, rubeola), bacteriene (TBC, Borrelia, stafilococi), fungi
 Post-infecţioase: RAA, artrita reactivă
 Inflamaţii: LES, PR, SS, SA
 Degenerative: osteoartrita
 Tumori: primare (osteosarcom, condrosarcom), metastaze (plămân, sân,
prostată), paraneoplazic (osteoartropatia hipertrofică pulmonară)
 Metabolică: guta
 Traumatisme
 Altele: fibromialgia, sdr. Sjogren, sdr. de hipermobilitate
Localizată:
 Traumatisme
 Entesopatii
 Compresie neuronală
Scaderea partiala a mobilitatii articulare:
 Reversibilă
 Acută = impotenţa funcţională (imposibilitatea mobilizării active sau
pasive a articulaţiei): traumatisme, inflamaţii, infecţii
 Cronică = redoare (limitarea mişcării)
 Redoare > durere  afectare a ţesuturilor moi:
contractură/spasticitate
 Artrite: matinală, dispare în cca 1 oră de mişcare a articulaţiei
 Artroze: apare după efort, durează câteva minute după începerea
mişcării, se poate asocia cu durere la mişcare, se ameliorează în
repaus
 Ireversibilă = semianchiloza  procese fibrozante (PR,SA)
Scaderea totala a mobilitatii articulare:
 Reversibilă = blocaj articular (fixarea temporară a artic. într-o poziţie
care nu se poate reduce activ sau pasiv): antalgic (contractura
musculară), mecanic (corp liber intraarticular)
 Ireversibilă = anchiloza (artrita TBC, SA)
Cresterea mobilitatii articulare:
 Congenitală: anomalii de ţesut conjunctiv (sdr Ehler-Danlos)
 Dobândită: rupturi ligamentare, hipotonie musculară
Eritemul tegumentar supraiacent articulatiei:
 Cauze:
 Infecţii
 Traumatisme
 Depuneri de cristale
Tumefierea articulatiilor:
 Difuz
 Localizat: colecţii lichidiene, bursita
 Leziune structuri vascularizare (os, ligamente)  tumefiere rapidă,
sângerare intraarticulară
 Leziune structuri avasculare (menisc, cartilaj articular)  tumefiere lentă,
efuziune reactivă produsă în ore sau zile
Deformarea articulatiilor:
 Acută: fracturi, dislocaţii, tumefieri (hemartroză, hematom intramuscular)
 Articulaţiei: noduli Heberden, Bouchard, tofi gutosi
  Membrului: poziţii vicioase genunchi (var, valg), şold (var, valg), picior (plat,
equin, scobit), halux valgux, coloană (scolioză, cifoză, lordoză)
3. Numiți minim 7 manifestări extraarticulare ce pot să apară în diferite patologii cu
afectare articulară
Posibile manifestari extraarticulare:
 Febră, scădere ponderală: LES, PR
 Limfadenopatii, splenomegalie: Sdr.Felty
 Afectare cutanată: Artrita psoriazică, gută (tofi), RAA, PR
 Osteonecroză cap femural prin infarct osos: Siclemia
 Uretrită, conjunctivită, oligoartrită la 1-3 săpt după transmitere sexuală Chlamydia:
Artrita reactivă
 Keratoconjunctivita sicca, xerostomie, Sdr.Raynaud;Sdr. Sjogren
 Poliserozită: Lupus sistemic, poliartrita reumatoidă
 Nefropatie: Lupus sistemic, gută
 HTA, insuficienţă cardiacă: lupus sistemic
 Endocardită: lupus sistemic
 Erupţii cutanate, purpură: lupus sistemic, dermatomiozită, panarterită nodoasă, etc
 Disfagie: Sclerodermie

4. Enumerați semne și simptome tipice în reumatismul articular acut, atacul de gută,

artrita cronică gutoasă
Reumatism articular acut:
 Poliartrită migratorie, fugace cu impotenţă funcţională marcată, apărută la copil şi
adolescent la 2-3 sapt. după o infecţie streptococică
Atac de guta:
Artrită metatarsofalangiană a halucelui apărută brusc, nocturn la bărbat
Artrita cronica gutoasa:
Artrită deformantă relativ simetrică fără ankiloze asociată cu hiperuricemie şi tofi
gutoşi
5. Enumerați semne și simptome tipice în spondilita anchilozantă, spondilita anchilozantă
– forma periferică, poliartrita reumatoidă și poliartrita reumatoidă – forma avansată
Spondilita anchilozanta:
Durere la nivelul articulaţiilor sacro-iliace la bărbat tânăr, apărută nocturn, ameliorată
după mişcare, însoţită de impotenţă funcţională, sau sciatică în basculă
Spondilita anchilozanta-forma periferica:
Monoartrită trenantă la tânăr sau femeie
Poliartrita reumatoida:
Tumefacţia simetrică a articulaţiilor metacarpofalangiene şi/sau interfalangiene
proximale însoţită de redoare matinală la femeia tânără
Poliartrita reumatoida-forma avansata:
Artrită deformantă, simetrică însoţită de subluxaţii, atrofii musculare, ankiloze
6. Enumerați semne și simptome tipice în lupusul eritematos sistemic, sindrom Reiter și
în mâna reumatoidă paraneoplazică
Lupusul eritematos sistemic:
 Artrită însoţită de eritem facial, febră, poliserozită, adenopatii, splenomegalie la
femeia tânără
Sindrom Reiter:
Artrită însoţită de conjunctivită şi uretrită sau cervicită
Mana reumatoida paraneoplazica:
Artrită deformantă unilaterală cu atrofie musculară
7. Afecțiuni articulare cu transmitere mono și poligenică
a. Transmitere monogenică: neuropatia senzitivo-motorie (boala Charcot-Marie-
Tooth), osteogenesis imperfectă, Sdr.Ehler-Danlos, Sdr.Marfan, distrofii
musculare
b. Transmitere poligenică: osteoartrita, osteoporoza, guta
8. Aspecte urmărite în anamneza pentru antecedente personale patologice sugestive
pentru o afectare articulară
a. Traumatisme
b. Infecţii: artrită reactivă
c. Co-morbidităţi: DZ, BCI, obezitate, AVC
d. BTS  artrita gonococică, HVB, Sdr.Reiter, infecţia luetică (artrită deformantă,
nedureroasă)
e. Hemofilie
9. Aspecte urmărite în anamneza pentru condiții de muncă și viață și pentru istoricul
medicației care ar putea explica o patologie articulară
Conditii de viata si munca:
 Ocupaţii cu mişcări repetitive, sport de performanţă
 Medii cu risc (ex.Tuberculoza articulară)
Istoricul medicatiei:
 Steroizi  osteoporoză, miopatie, necroză avasculară, infecţii
 Statine  mialgie, miozită, miopatie
 IEC  mialgii, artralgii, ANA +
 Antiepileptice  osteomalacie (hipovitaminoză D), artralgie
 Quinolone  tendinopatii, ruptură de tendon
10. Principiile generale în examenul fizic al articulațiilor
1. Inspecţie:
a. Tegumente
b. Formă
2. Palpare:
a. Ţesuturi moi
b. Temperatura cutanată
c. Oase, articulaţie
b. Percuţia
c. Mobilizarea
d. Nu cauzaţi durere suplimentar
e. Comparaţi membrele simetrice
f. Evaluaţi mişcările active şi apoi cele pasive
g. Folosiţi terminologie standard pentru a descrie articulaţia şi poziţiile
11.Examenul fizic al coloanei vertebrale cervicale
 Inspecţie: postura cap şi gât
 Palpare:
 Procese spinoase (occiput -T1)
 Musculatura paravertebrală - torticolis
 Fosa supraclaviculară: coasta cervicală, ganglioni
 Structurile anterioare ale gâtului
 Mobilizare:
 Activă
 Pasivă
 Flexie , extensie, rotatie, lateroflexie
12.Examenul fizic al coloanei vertebrale toracale și enumerare cauze de durere de
coloană toracală
 Cel mai puţin mobil segment al coloanei, cifoza fiziologică
 Mişcări predominant rotaţionale (flexie, extensie, flexie laterală – reduse)
 Cauze de durere coloană toracică:
 Adolescenţi şi tineri:
 B.Schauermann
 SA
 Protruzie discală
 Tumori
 Infecţii (TBC, spondilodiscită, etc)
 Adulţi:
 Modificări degenerative
 Fracturi osteoporotice
 Tumori

13. Examenul fizic al coloanei vertebrale lombare

 Teste speciale:
 Testul Schober
 Teste compresie nervoasă:
 N. Sciatic:
 (A)Test de elongaţie sciatică (Lasegue)
 (B)Test Bragard (Lasegue sensibilizat)
 Puncte sciatice
 Lombar
 Iliac
 Sacroiliac
 Fesier
 N. Femural:
14. Examenul fizic al aticulațiilor umărului

 3 articulaţii:
 Gleno-humerală
 Sterno-claviculară
  Acromio-claviculară
 Mobilizare:
 Abducţie/Adducţie
 Flexie/extensie
 Rotaţie internă/externă
 Circumducţie
 Cauze durere umăr:
 Mm. rotatori (supraspinos, infraspinos):
 degenerativă
 ruptura de tendon
 tendinita
 Bursa subacromială:
 poliartrita
 bursita
 Capsula
 capsulita adezivă (“umarul îngheţat”)
 Cap humeral:
 tumora
 osteonecroza
 fractura/dislocarea
 Articulaţie:
 sinovita/osteoartrita/dislocare glenohumerală sau sternoclaviculară
 osteoartrita acromioclaviculară
15.Examenul fizic al articulațiilor cotului
 3 articulaţii:
 Humero-ulnara
 Radio-humerala
 Radio-ulnara
 Mobilizare:
 Flexie/extensie
 Pronatie/Supinatie
 Examinare:
 Inspectie – tumefactie
 Bursita
 Artrita
 Palpare
 Durere
 Epicondilita
 Luxatie
 Fractura
 Noduli (PR)
16.Examenul fizic al articulațiilor carpului și mâinii

 Articulaţiile
  Carpului
• Radio-carpiana
• Radio-ulnara distala
• Intercarpiene
 Mainii
• MCF
• IFP
• IFD
 Inspectie:
 Tumefactii - PR
 Deformari
 Osteoartrita
 Noduli Bouchard
 Noduli Heberden
 PR
 Atrofie (Tenara/Hipotenara)
 Contractura in flexie a degetelor Dupuytren
 Articulaţia pumnului. Mobilizare
• Flexie
• Extensie
• Adductie (deviere radiala)
• Abductie (deviere cubitala)
 Mana
 Priza palmara: scade forta plus durerea
 PR
 Sindrom de tunel carpian. Semne:
 Scade abductia policelui
 Semnul Tinel - percutia
 Testul Phalen : flexie 600
 Miscarea degetelor
• Flexie/Extensie
• Abductie/Adductie
17.Examenul fizic general al membrului inferior
 Evaluarea mersului (mers legănat, şchiopătat, etc)
 Mobilizarea: redusă în coxartroză, gonartroză
 Cracmente articulare (artroză)
 Poziţii vicioase: scurtare cu rotaţie externă în fractura de col femural, genu var, genu
valg, coxa vara, coxa valga, picior ecvin, halux valgus, etc
 Semnul clapei de pian în artrita genunchiului (şoc rotulian)
 Chist Becker: PR
 Hemartroză: Hemofilie, posttraumatic
Articulatia coxo-femurala:
 Inspectie:
 Mers – leganat
 Luxatia de sold
  Artrita
 Pareza
 Miscari
 Flexie/Extensie
 Abductie/Adductie
 Rotatie : Interna/Externa
Articulatia genunchiului:
 Miscari:
 Flexie
 Extensie
 Rotatie : Interna/Externa
Glezna si piciorul
 Miscari:
 Flexie
 Extensie
 Inversiune : calcai in interior
 Eversiune : calcai in exterior
18.Aspectul macroscopic posibil al lichidului articular în diferite afecțiuni articulare
 Aspect macroscopic:
 transparent – artropatii degenerative
 tulbure – proces inflamator
 hemoragic – traumatism, tumori sinoviale, hemofilie
 opalescent – PR
 albicios – gută, pseudogută
 Biologic:
 glucoza ↓: artrită septică, PR, TBC
 identificare cristale
 complement ↓: LES, PR
 examen bacteriologic
 celularitate: > 20.000 /ul  artrită septică,
< 200 /ul  normal
 cultură din lichidul articular – identificarea agentului infecţios

19.Sindromul de artrită
 Dureri vii, intense
 Semne inflamatorii locale: rubor calor, dolor, tumor, funcţia lesa
 Interlinii articulare sensibile
 Fen. generale: febră, VSH ↑, Fbg↑

20.Sindromul de artroză
 Durere surdă, recidivantă,
acc de mişcare, calmate
de repaus
 fără semne inflamatorii
 locale sau fen. generale
 Meteorotrope
 > 40 ani
 Cracmente
 Ex: osteofite, noduli Heberden, Bouchard
21.Reumatismul articular acut: definiție, manifestări clinice
Def: boală inflamatorie sistemică a ţesutului conjunctiv datorată unui răspuns imun
anormal la o infecţie faringo-amigdaliană anterioară cu STREPTOCOC BETA-HEMOLITIC
GRUP A.
Clinic:
- manif după 3 săpt de la infecţie
- Criteriile Jones:
- majore: cardita, artrita, coreea Sydenham, noduli
subcutanaţi, eritemul marginat
- minore: febra, artralgia, ↑ interval PR, ↑ reactanţi de fază acută (VSH,
PCR)
- diagnostic + : dovada infecţie Streptococ gr A (cultură, ASLO, Ac anti DNA-za B,
antigene streptococice) şi 2 criterii majore sau 1 M şi 2 m
22. Cardita din reumatismul articular acut
CARDITA - cea mai specifică
 Endocardita – valvă mitrală, aortică, rar tricuspidă şi
pulmonară  stenoze sau regurgitări
– sufluri de regurgitare (mitrală, aortică)
 Miocardita – IC
 Pericardita – însoţeşte valvulita semnificativă

23.Artrita din reumatismul articular acut

ARTRITA - cea mai frecventă, cea mai precoce
 Articulaţii mari: glezne, genunchi, coate
 Asimetrică, migratorie
 Afectare inflamatorie a unei articulaţii cca 1 săpt
 Autolimitată, nu lasă sechele
Răspunde la tratamentul cu salicilaţi
24. Coreea Sydenham din reumatismul articular acut

COREEA SYDENHAM – cea mai specifică

 Apare tardiv, la cca 3 luni
 Manifestări coreiforme, mişcări involuntare ale feţei şi mb accentuate de stress,
dispar în somn, hipotonie musculară, dificultăţi de vorbire, scriere
 Manifestări psihice: labilitate emoţională, migrene

25.Nodulii subcutanați ( Maynet ) din reumatismul articular acut

NODULII SUBCUTANATI (Maynet)
 Nodozităţi de 0.5-2 cm, fermi, nedureroşi
 Tegument supraiacent normal, nu aderă la noduli
  Pe suprafeţele de extensie a articulaţiilor, pe proeminenţe osoase (occiput,
apofize spinoase)

26.Eritemul marginat din reumatismul articular acut

ERITEMUL MARGINAT
 Apare precoce
 Nepruriginos
 Macule, papule circulare cu marginile colorate şi centrul palid
 Dispar la vitropresiune
 Pe trunchi şi extremităţile proximale, respectă faţa
 Traseu serpiginos

27.Artrita gutoasă: definiție, manifestări clinice

 Def: inflamaţie acută apărută prin prezenţa în lichidul sinovial de cristale de urat
monosodic monohidrat;
 Durere bruscă, violentă, predominant nocturnă
 Articulaţia MTF haluce (podagră), gleznă, cot, genunchi
 Tofi gutoşi – depuneri tegumentare: helix ureche, falange, bursa prepatelară, olecraniu
 Obezi, consum de carne, alcool (bere, spirtoase)
 Deformantă, neanchilozantă
 Nefropatie urică, litiaza renală, tumori uroteliale
 Sdr.metabolic (HTA, dislipidemie, obezitate, intoleranţă la glucoză/DZ)

28.Artrita reumatoidă: definiție, manifestări clinice articulare

Boală inflamatorie cronică sistemică de etiologie neprecizată, afectează mai frecvent
femeile, incidenţa maximă 20-60 ani.
Clinic:
 redoare matinală
 poliartrita simetrică, articulaţii mici, degete fusiforme
 semne inflamatorii articulare, redoare matinală, ↑ nocturnă
 articulaţii afectate:
- radiocarpiene, MCF: mâna în “spate de cămilă”, deviaţie cubitală a
degetelor, degete în “gât de lebadă”, butonieră, atrofie interosoşi, eminentă tenară şi
hipotenară
- MTF: aplatizare picior, halux valgus şi devierea externă a celorlalte
degete “în ghiară” sau “în ciocan”
- coloana cervicală: subluxaţie atlanto-axială
 artrita deformantă (subluxaţii articulare), anchilozantă

29. Artrita reumatoidă: definiție, manifestări clinice extraarticulare(minim 7)

 Anemie uşoară, normocromă, normocitară

 Sdr.Felty (PAR + splenomegalie + leucopenie)
 noduli subcutanaţi
 tenosinovite şi bursite
  pulmonare: pleurită, revărsat pleural, fibroză pulmonară,
noduli pulmonari, bronşiolita obliterantă, Sdr.Caplan (fibroză pulmonară masivă)
 neurologică: mononevrită, neuropatie periferică, mielopatie
cervicală;
 cardiacă: pericardită
 oculare: episclerită, Sdr.Sjogren, keratoconjunctivită sicca
 vasculite
 cutanate: pioderma gangrenosum, eritem palmar
 amiloidoză
 manifestări sistemice: febră, adenopatii, scădere ponderală

30.Spondilatropatii: definiție, detaliați despre spondilita anchilozantă

 Artrite ce implică articulaţiile sacro-iliace, cu afectare periferică

asimetrică, oligoarticulară
 Seronegative = absenţa factorului reumatoid (FR)
 Ag HLA - B27 pozitiv
 Cuprind: spondilita ankilozantă, artrita reactivă, artrita psoriatică
Spondilita anchilozanta:
 Bărbat, tânăr 15 - 40 ani
 Debut insidios cu durere lombară joasă accentuată dimineaţa cu durată > 30 min şi în
repaus, ameliorată de mişcare – durată peste 3 luni
 Sciatica în basculă
 Forma centrală: reducerea mobilităţii coloanei vertebrale prin calcificarea lig
intervertebrale “coloana în şină de tramvai” sau “coloana de bambus”, rigidă
 împiedică expansiunea toracică
 Forma periferică: artrită de genunchi, gleznă, cot şi entesite
 Forma mixtă: axială şi periferică
 Rx: iniţial modificări de sacroileită bilaterală
 Manifestări extraarticulare: uveită, CV (BAV), boală pulmonară restrictivă,
amiloidoză şi afectare renală sec, osteopenie, osteoporoză

31.Periartrita scapulo-humerală: definiție, detaliați despre umărul dureros simplu și

umărul dureros acut

32.Periartrita scapulo-humerală: definiție, detaliați despre umărul blocat și umărul

pseudo-paralitic

 Sindrom clinic caracterizat prin dureri ale umarului + redoare

 Anat-pat
Leziuni degenerative / inflamatorii (necroze + calcificari) ale tendoanelor :
supraspinosului
bicepsului
 Clinic:
7.7.1. Umarul dureros simplu
 Dureri moderate
 Semnul Resortului: abductie pana la 450
 Anat-pat: leziuni degenerative ± calcificari
7.7.3. Umarul blocat
 Debut:
• Dureri moderate care evolueaza lent
 Durerea dispare + mobilitate completa abolita

 Anat-pat:
• Capsulita retractila
7.7.4. Umarul pseudoparalitic
 Anat-pat:
• Ruptura intinsa (spontana/traumatica) a tendoanelor
muschilor rotatori)
 Clinic: ridicarea activa a bratului imposibila:
miscarea pasiva este posibila
33. Lombosciatica prin leziuni discale: definiție, forme clinice
7.8.2. Leziuni discale cu ruptura inelului fibros
A. Fisura si ruptura posterioara incompleta
 Nucleul pulpos preseaza ligamentul longitudinal posterior
 Clinic : lumbago acut
 Ruptura completa
 Prolaps discal
 Nucleul pulpos irita o radacina a sciaticului
 Clinic
 Nevralgie sciatica prin conflict disco-radicular
 Debut brutal dupa ridicare de greutati
 Durere
a. Accentuata de tuse
b. Calmata de decubit
c. Semnul “Soneriei”
34. Lupusul eritematos sistemic: definiție, manifestări clinice
 Boală inflamatorie sistemică ce se caracterizează prin apariţia de Ac anti nucleari şi
anticitoplasmă ce afectează predominant pielea, articulaţii, rinichi, sistem nervos,
celule sanguine
Clinic:
 Generale: febră, scădere ponderală, astenie
 Musculoscheletal:
− artrita/artralgie articulaţii mici, asimetric, durerea disproporţionată
cu tumefacţie
 Cutanat: rash malar (vespertilio), lupus discoid, fen. Raynaud, livedo reticularis
(afectare pereti arteriali), telangiectazii (dilatarea sinuoasa a capilarelor
cutanate), purpură
  CV: endocardita Libman – Sacks, vasculita
 Pulmonar: revărsat pleural, pneumonită, HTP
 Hematologic: anemie, trombocitopenie, leucopenie
 Renal: hematurie, leucociturie, proteinurie, SN, IRC

35.Sclerodermia: definiție, manifestări clinice

 Boală sistemică ce se caracterizează prin îngroşarea tegumentelor, fibroză tisulară şi

inflamaţie cronică în organe şi vasculopatie fibroproliferativă
Clinic:
 îngroşare, îngustare şi indurare simetrică a pielii
degetelor şi cea proximală articulaţiilor metacarpo - şi
metatarsofalangiene
 afectarea extremităţilor: cap, gât
 Sclerodactilie (subtierea degetelor mainii)
 cicatrici digitale post ulceraţii
 fibroza pulmonară
 telangiectazii
 Sdr.Raynaud
 afectare musculoscheletală: artralgii, mialgii, diminuarea
mobilităţii articulare şi contracturi în flexie ale articulaţiei,
slăbiciune musculară
 afectare esofagiană: disfagie, esofag în baghetă de sticlă
36.Osteoartrita: definiție, manifestări clinice

cea mai frecventă afectare articulară considerată a fi “degenerativă”, apare prin

afectarea cartilajului articular dar şi a osului subcondral şi a sinovialei
- afectează predominant artic. ce susţin “greutăţi”: genunchi, şold, coloana cervicală şi
lombară, picior
- FF: vârsta, obezitatea, traumatisme, utilizarea repetitivă, infecţii, depuneri de
cristale, acromegalia, tulburări neuropatice (diabet, tabes dorsalis), luxaţia
congenitală de şold
- mâna: artic distală IFL (noduli Heberden), artic proximală IFL (noduli Bouchard)
- coloana: osteofite
- cracmente articulare
37.Scăderea forței musculare: definiție, tipuri, enumerare cauze generale