Glandele Anexe Digestive

Glandele salivare mari

 Responsabile de producerea a peste 90% din V3 salivar
 Sunt in numar de 3
o Gl. Parotida – CEA MAI MARE
o SL
o SM
 Produsul de secretie – saliva -fluid apos diluat, are un complex de proteine;
o Unele din lactoferina, IgA secretoare are rol antimicrobian
o Amilaza salivara intervine in procesul de digestie chimica
 Dpdv morfologic  glande compuse
o Fie acinoase, fie tubuloacinoase
o Gl. Parotida – gl acinoasa, restul tubulo-acinoase
 Toate gl. Salivare mari merg pe modelul Merocrin – exocitoza
 Toate cele 3 glande sunt incapsulate prezentand o capsula moderat densa, iar la nivelul SL e
mai subtire
 Sunt compartimentate in lobi si lobuli – are parenchim si stroma
o Parenchim  unitati secretorii – adenomeri – in forma de acini + canale
o Stroma  tes. conj. cu rol de sustinere a parenchimului cu vase sanguine si nervi 
formeaza stroma perilobara  stroma perilobulara  stroma periacinara – aici tesutul
conj are plasmocite si limfocite;
 Aparitia in stroma a adipocitelor in glanda parotida;
o MO in H&E:
 Stroma cu lobuli, nr mare de celule secretoare;
 Unitatile secretorii:
o Acini glandulari
 Serosi - Rotunde, din celule seroase implicate in sinteza si secretie proteine
o Nucleu rotund, spre polul bazal
o Citoplasma cu dublă tinctorialitate
 pol bazal intens bazofil (RER)
 pol apical acidofil/slab bazofil (granule de secreţie)
o Organizate în acini sau semilune seroase
 Mucosi – forma tubulara, celule care produc mucina
o Nucleu turtit, situat bazal
o Citoplasma palidă, slab acidofilă, vacuolară (datorită prezenţei
glicoproteinelor)
o Organizate în tubi sau acini
 Micsti – semiluna seroasa + celula mucoasa
 TOATE celulele secretorii au celule mioepiteliale
o Repartitia:
 Gl. Parotida – seroasa  acini serosi
  Gl. SL – glanda muco-seroasa  acini mucosi + cativa acini micsti/ serosi
 Gl. SM – glanda sero-mucoasa  peste 90% serosi, restul micsti
o MO in H&E
 Unitati secretorii doar din acini serosi – parotida
 Doar acini mucosi cu rar acini serosi/ micsti – gl. SL
 2. Sistemul canalicular – in functie de localizarea fata de lobuli
o Sistem canalicular intralobular
 Ducte intercalate Boll
 Continuă acinii secretori
 Epiteliu pavimentos/ cubic
 Diametru mic
 Ducte striate Pfluger
 Prin confluarea mai multor canalicule Boll
 Epiteliul simplu cubic/ cilindric
 Citoplasma intens acidofila cu striatii subnucleare – la ME: sunt organizate pe
modelul celulelor transportoare de ioni:
- polul apical microvili şi vezicule
- polul bazal cu labirint bazal (striaţii orientate vertical – mitocondrii, pliuri membranare)
 Ducte de excretie intralobulare
 Epiteliu simplu cubic/ cilindric – initial
 Spre periferia lobulului  ep. pseudostratificat
 Corion format cilindric din ţesut conjunctivo-vascular
 Strat fibromuscular
 Caracteristici:
 Epiteliu pe LB
 Lipseste in jurul lor stroma conjunctiva si la primele 2 sunt prezente celule
mioepiteliale
 Particularitati:
 La nivelul gl. Ductele striate si intercalate sunt mai lungi = se modifica
constituentii salivei
 Gl. Parotida sunt mai lungi canalele striate, SM mai lungi cele intercalare –
verificat PPT!!
o Sistem canalicular extralobular
 Ducte interlobulare
 Ep pseudostrat cilindric
 Ducte lobare
 Ep. strat cilindric
 Devine ESPNK
 Canal excretor principal
 Canalul Stensen – parotida
 Canalul Wharton – gl. SM
 Canalele gl. SL
 Epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat, aşezat pe MB
 Corion format din ţesut conjunctivo-vascular
 Strat fibromuscular
  Caracteristici:
 Epiteliu si LB
 Stroma conjunctiva
 Lipsesc celulele mioepiteliale;

Glanda parotida
• cea mai mare glandă salivară
• glandă compusă acinoasă ramificată
• glandă de tip seros (numai acini serosi)
• sistem canalicular:
• multe ducte intercalate lungi
• puţine ducte striate
• adipocite albe intra-şi interlobulare
• secreţie discontinuă, ritmată de mese, apoasă, bogată în proteine (amilază salivară)
• canal excretor principal Stensen (se deschide la nivelul celui de-al doilea molar
superior)

Glanda sublinguala
• capsula mai puţin definită
• glandă compusă tubuloacinoasă ramificată
• glanda de tip mucoseros (predominant acini mucoşi, alături de acini micşti şi rari acini
seroşi)
• ductele intralobulare sunt scurte sau absente
• secretie continuă, alcalină, vâscoasă, bogată în mucină
• fiecare lob se deschide prin canal propriu (canale lobare individuale)

Glanda submandibulara
• glandă compusă tubuloacinoasă ramificată
• glandă de tip seromucos (90% acini seroşi şi 10% acini micşti)
• sistem canalicular:
• ducte intercalate scurte
• ducte striate lungi
• secreţie continuă, semivâscoasă; celulele seroase secretă lizozim, lactoferină
• canalul excretor principal Wharton (se deschide la nivelul planşeului bucal, L de
frenulum lingual)
• aspect general bazofil

Rolurile salivei
• umidifierea mucoasei linguale, obrajilor şi buzelor
• dizolvarea alimentelor prin mucus şi apă
• funcţie de protecţie prin:
- lizozim (muramidază)
- lactoferină (leagă fierul care este indispensabil pentru creşterea bacteriilor)
- IgA (neutralizează bacterii şi virusuri)
• funcţie digestivă prin:
- α-amilază (ptialină)
 - lipază

Pancreas
 Glanda mixta
 Anatomic ii descriem capul, corpul si coada
 Nu are capsulă propriu-zisă
 Fata anterioara acoperita de peritoneu, in rest exista o atmosfera de tes. conj. lax
 Parenchimul compartimentat in lobuli
Pancreasul exocrin – 95% din volumul pancreasului
 Dpdv morfologic si functional – glanda acinoasa de tip seros – impune diagnostic dif. de gl.
Parotida:
o absenta de cel. mioepiteliale in pancreasul exocrin;
o absenta ductelor striate;
o prezenta celulelor centro acinoase;
 1. Acinii sunt de tip seros – cu o evidenta tinctorialitate dubla
o Bazofilie subnucleara – acidofilie apicala
o ME: organite de sinteza subnuclear si perinuclear si depozitarea temporara ca granule
apical
 2. Sistemul canalicular:
o Ducte intercalate
 Sunt scurte – fata de parotida
 Ep. simplu cubic
o Ducte interlobulare
 Ep. simplu cilindric
o Canale mari: Wirsung si Santorini
 Ep. simplu cilindric
o Peretele TUTUROR canalelor e un ep. de acoperire cu o LB + o atmosfera de tes. conj.
reticular/ fibros + fibre musculare netede – in canalele mari
 Celulele centro-acinoase
o Localizate in centrul acinilor
o Considerate componenta intraacinara a ductelor intercalare
o Ele incep ductele intercalate;
o MO: cel. pav/ cubice cu citoplasma palida fata de celulele acinare
o ME: inconjurate de celule cu granule de secretii, nu au granule, nucleu eucromatic/ slab
heterocromatic
Pancreasu endocrin
 Nu se rezuma doar la insulele cel. Langerhans
o Reprezinta si celule endocrine care apar izolate sau in grupuri mici printre celulele din
acini pancreatici/ ductele pancreatice mari
 Insulele langerhans le observam ca grupuri de celule rotunde/ ovale
o Peste 106 celule – aprox 2% din V3 pancreasului
o Se afla in mare parte in Coada pancreasului
o Diametrul insulelor – 100 – 200 µm
o Mod de organizare:
  Cordoane care se anastomozeaza intre care se afla capilare sanguine fenestrate
 Nu au capsula prop-zis  exista o atmosfera prop-zisa de tes. conj. reticular 
delimiteaza pancreas endo de cel exocrin
o 20% din sangele pancreasului ajunge la nivel endocrin  circulatie asemanatoare unui
sistem port  sistem port insulo-acinar = Fujita T
 Periferia este vascularizata de arteriole aferente care patrund in insula si
vascularizeaza succesiv din periferie spre interior  capilarele se aduna catre
arteriole eferente care se capilareaza in jurul acinilor pancreatici
 Rol important in functionalitatea pancreasului  actiunea directa a H. pancreatici
catre acinii pancreatici
 Primesc fibre amielinice care vin in contact doar cu 10% in mod direct, dar intre
celule exista jonc. GAP  transmiterea imp. nervos
o MO:
 Mici si palide
 Nucleu central, eucromatic, uninucleate, nucleol vizibil
 Citoplasma aparent omogen/ fin granular – asigurat de granulele mici de secretie
o ME:
 Cu exceptia celulelor care produc insulina celelalte produc peptide mici
o Insulele Langerhans pot aparea cu cel. acidofile – alpha si bazofile – beta  in coloratie
speciala
o Prin imunohistochimie – avem 3 tipuri majore
 Celule B – beta
 70% din pop celulara
 Concentratate spre centrul insulei
 300 nm
 Produc insulina – 51 aa
 Celule A
 Mai putine - 20 %
 La periferia insulei
 250 nm
 Secreta Glucagon
 Celule D
 Pana in 10% din celule
 Preferential spre periferie
 300-350 nm
 Produc o forma de SS – 14 aa = forma mica de SS – inhiba activitatea secretorie
de celule B si A
 Celule PP – f
 Spre periferia insulei
 100-150 nm
 Produc polipeptidul pancreatic
 Celule Epsilon
 La periferia insulei sau in glandele fundice stomacale
 Produc grelina – hormon al foamei – apetitului;
o ME:
  Se observa o dif. neta intra granulele de secretie
 Celule B si cel. A au granule diferite
o Granulele de insulina mai mari, aspectul granulei diferit
 1 sau 2 cristale dense  se gaseste cu Zn
o Granulele de glucagon – un cristal dens in centrul granulei

Ficat
 Al doilea organ ca marime din organism dupa piele
 Cel mai mare organ intern – 2% din greutatatea corpului – cea mai mare glanda
 Organ esential pentru viata – I se atribuie ficatului 5000 de functii
 Interfata intre tubul digestiv si sange
 Considerat drept o glanda mixta
o Exocrin – secretia si sinteza de bila
o Endocrin – secretia unor mesageri chimic – somatomedinele, GHRH
 Organ asimetric, inconjurat de capsula – capsula Glisson, acoperit de foita viscerala a
peritoneului, capsula ce trimite septuri ce compartimenteaza lobulii hepatici:
o Parenchim si stroma
 I. Parenchim
o Hepatocite
o Sistem canalicular biliar
 II. Stroma - Tes. conj care in ficatul uman normal e ff redus
o Capsula conj
o Trabecule
o Retea reticulara
 Unitati morfo-functionale ale ficatului
o Unitate – lobul hepatic clasic
o Lobul portal Sabourin
o Acinul hepatic Rappaport
Lobulu hepatic clasic
 Aria din parenchimul hepatic al carui sange e drenat intr-o vena centrolobulara
 Peste 1 million de lobuli hepatici clasici  prisme hexagonale (2 mm/ 0,7 mm)
o Vena centrolobulara in centru – vena hepatica terminala
o Lame de hepatocite/ placi
 Au o dispozitie radiara pornin de la vena centrolobulara
 Perforate
 Ramificatii
 Ramificatiile se anastomozeaza
o  se creaza o structura labirintica in care se varsa capilare sanguine si ducte biliare
 Pe sectiune are forma unui hexagon
o In centru vena centrolobulara
o In unghiuri – spatii portale
o Hepatocitele sunt cordoane celulare Remack  dispozitie radiara care la adult au latimea
unui hepatocit, iar grosimea de cel putin 2 randuri celulare  intre care se delimiteaza
spatii intercelulare ce pot delimita canalicule biliare
 o Spatiul Mall
o Spatiul Disse dreneaza limfa in Spatiul Mall periportal aflat intre placa limitanta 
capilare si vase limfatice  spatiu portal
 La periferia lobuluilui clasic  spatiul portal Kiernan
o Localizare si amrime
o Contine:
 Vena inter lobulara – ultima ram. A venei porte
 Artera interlobulara – ultima ram. A A. hepatice
 Canal biliar interlobular
 Unul sau mai multe capilare/ vase limfatice
 Tesut conjunctic
 Primele 3 – triada portala
 Delimitarea unui lobul se face identificand o vena centrolobulare si spatiile portale la
marginea poligonului
Lobulul Portal
 Aria din parenchimul hepatic a carei bila e tributara unui duct din spatiul Portal
o Forma triunghiulara
 In fiecare unghi se afla cate o vena centrolobulara de la 3 lobuli clasici adiacenti
Acinul hepatic
 Aria din parenchimul hepatic care e tributara aceleiasi vascularizatii si aceluiasi duct biliar
 Forma romboidala alcatuit din 2 triunghiri cu baza alcatuita din 2 triunghiuri din 2 lobuli
hepatici clasici
 Aspectul hepatocitelor – variaza in functie de localizarea lui in cadrul acinului
o De marime
o De structura – continut de organite
o De functionalitate – activitatea enzimatica
 Are 3 zone concentrice functionale
o I – in periferie, III – langa vena centrolobulara
 Diferente intre hepatocitele din zonele funct:
o I – sange cu cel mai mare continut in oxigen
 Hepatocitele cele mai active dpdv metabolic
 Primele care depoziteaza glucoza – primele in care incepe glicogenogeneza
 Primele care raspund la hipoglicemie prin glicogenoliza si prin gluconeogeneza
 Primele hepatocite care arata semne de regenerare in conditii de hipoxie
 Primele hepatocite care sufera mod. Struct si functionale in caz de staza biliara
o III – celule cu cel mai mic continut in O2  primele care sufera in ischemie
 Primele in care incep procesele de glicoliza
 Primele care depun grasimi – sinteza de AG
o II – caractere intermediare
 Toate cel. hepatice au acelasi potential functional  au activ met. Dif. din cauza localizariI
Hepatocitul
 Cel cu functie exo/endocrina
 Durata medie de viata 150 zile
 Dimensiuni: 30/20 microm
 Forma de poliedru
 Exista 2 tipuri de suprafete:
o Fata spre capilare - Suprafete sinusoide  poli vasculari
o Fata spre alte hepatocite cu care delimiteaza spatiul intercelular – suprafete canaliculare
 poli biliari
 Celula uninucleata – 75%
o Nucleu central, bogat in eucromatina
o Poliploidii  4n AND
o Volumul variaza cu gradul de poliploidie
 Celule binucleata – 25%
o Pondere crescuta in cadrul proceselor de regenerare
 MO:
o Citoplasma acidofila cu fin granulara cu corpi bazofili Berg
o Numeroase incluziuni de glicogen si lipidice
 ME:
o Celule inalt specializate, polarizate, cu multe organite celulare
o Depinde de localizare in cadrul lobulului
o RER, AG, MIT, Gly, Liz, Peroxizomi
o RER e spre polul vascular, proteine preluate de la nivelul AG si NU are granule de
secretie
o Canalicule ramificate si anastomozate, continua canaliculele RER
o MIT prezente mai frecvent la periferia lobulului
 Rapspunzatoare de fondul acidofil impreuna cu RER
o Complex golgi perinuclear
o Peroxizomii – continut enzimatic mare
 Detoxifiere celulara
 Gluconeogeneza
 Beta-oxidarea AG
 Se met. ½ din alcoolul ingerat adus la stadiul de acet-aldehida.
 ME: membrana hepatocitului – Se descriu domenii specializate:
o Pol. Vascular
 75% din S2 hepatocitului – formeaza specializari de tipul microvililor
 Acestia maresc suprafata cu care vine hepatocitul in rap cu capilarul de x6
 Separata de peretele capilarului sinusoid – spatiul perisinusoidal Disse
 Intre 150 – 200 Amnstrongi
 Contine:
o microvilii hepatocitelor
o benzi din fibre conj: COL III – organizate in benzi
o celule perisinusoidale – Ito
o insule de celule hematopoetice
 frecvent intalnite fetal
 patologic la adult – anemii cronice
o celulele hepatice sau lipocite – celulele Ito – 5 - 8 % din pop. Ficatului
 fibroblaste modificate
  mai frecvente in zona din jurul venei centrolobulare
 citoplasma clara datorita acumularii de lipide – acumulari de Retinol – vit.
A – depozitarea ei sub forma de esteri si eliberarea in circulatie ca
aldehida – retinen  transportata specific in sange si ajunge la nivelul
retinei  formeaza
 sintetizeaza colagen III
 in hepatitetele cronice  modificari fenotipice  miofibroblaste 
produc COL I, III  responsabile de colagenizarea spatiului Disse
 actioneaza ca veritabile pericite  cresc rezistenta vasculara
o Pol. Biliar
 15% din suprafata membranara
 Delimiteaza un canal intercelular – canaliculii biliari
 Microvili la nivelul canaliculului
 Intensa activ enzimatica – multe proteine de transport – ATP-aza si fosfataza
alcalina
 Jonctiuni stranse – impermeabile de ambele parti ale spatiului intercelular
Regenerarea ficatului
 Se bazeaza pe procese de hiperplazie si hipertrofie a hepatocitelor restante
 La repetarea agresiunilor alaturi de regenerare are loc si o crestere cantitativa de tes. conj 
fibro hepatica
o Noul tes. conj  septuri conj orintate dezordonat in parenchim  procesul debuteaza in
spatiile portale  structura normala e pierduta  pierderea arhitecturii normale a
organului  ciroza hepatica
 Aspect macro globular
 La nivel MO: greu de recunoscut histologic
 Hepatocitele apar uneori radiare
Vascularizatia sanguina a ficatului
 Bogata vascularizata: 25 % debit sanguin
o Functionala  vena porta – aduce la nivelul fiactului nutrientii si toxinele + secretia
endocrina a tub digestiv si pancreas
o Nutritiva  a. hepatica
 Ambele vase patrund pe la nivelul hilului – ultimele ramificatii ajung la nivel interlobular 
ambele se deschid in capilare sinusoide  vom avea un amestec de sange venos si arterial
 hepatocitele sunt mereu expuse unui sange neoxigenat complet
 Sensul de circularie:
o Periferia lobulului  centrul lui
o Capilarele sinusoide fac o retea ce se orienteaza spre vena centrolobulara
 Perete format din endoteliu si lamina bazala discontinua  nu formeaza o bariera
impermeabila  faciliteaza schimbul bidirectional
o LB – fibre ret. Dispuse sub forma unei retele laxe in jurul endoteliului
o CE si celule Kupffer
 Celule Endoteliale
o Predomina ca numar – 80%
o Aspect alungit cu nucleu ce proemina spre lumen
o ME:
  Numeroase vezicule de pinocitoza
 Putine organite celulara
 Numeroase fenestre, fara diafragma
 Jonctiuni GAP
 Enzime de transport
 ATP-aza
 Fosfataza alcalina – PA
 Celulele Kupffer
o Macrofage sinusoidale stelate
o Celule ce deriva din monocite circulante
o Apartin sistemulu monocitar fagocitar
o 15 % celule Kupffer
o Forma stelata, bombeaza catre lumen
o MO: se evidentiaza cu coloranti vitali
o ME:
 RER + MIT
 Organite implicate in fagocitoza
 Lizozomi
 Corpi reziduali
 Fagolizozomi
 Nu formeaza jonctiuni cu celulele adiacente
o ROL:
 Alaturi de hepatocite face sinteza de proteine de export – 5%
 Imunitate
 Receptori pentru Ig si Complement
 Secreta IL si TNF
 Activ fagocitara intensa
 Pigmenti
 Hematii imbatranite/ denaturate/ scapate de macrofagele splenice  activata de
splenectomie
 Celule “pit” – intra in alcatuirea capilarelor sinusoide
o Au granule de secretie ce seamana cu granulele boabelor de struguri
o Descrise de un prof. de histologie de la Masstrich  ME – 1976
o Foarte rare, 1 celula pit : 10 celule Kupffer
o Localizate in lumenul cap. sinusoid
 Atasate de CE si de cel. Kupffer
 Se gaseste si in spatiul Disse patologic
o Identificate in ME: cel. cu granule in citoplasma
o Dimensiuni = 300 nm si localizarea lor intr-o anumita zona a celulei – se credea ca sunt
cel. cu rol endocrin  de fapt, are enzime lizozomale
o Rol:
 Varianta de limfocite circulante – NKC – LGL
Sistemul canalicular biliar
Bila = produsul de secretie exocrina a ficatului
Sensul de circulatie a bilei: din centrul spre periferia lobulului.
La acest proces participa hepatocitele si celulele Kupffer. Canalele prin care circula bila pot fi:
 intrahepatice:
 intralobulare
 canaliculele biliare
 canaliculele (pasajele) Hering
 extralobulare
 canalele biliare perilobulare
 canalele biliare interlobulare
 canalele hepatice lobare (drept si stang)
 extrahepatice
 canalul hepatic comun
 canalul cistic
 canalul coledoc (format din unirea canalului hepatic comun cu canalul cistic)

Colangiocitul
 cel. epiteliale ale sist. canalicular
 putine organite
 zonula occludens intre ele
 MB completa
 domeniu apical similar cu cel al hepatocitelor: microvili
 au si un cil care detecteaza schimbarile in fluxul luminal, determinand ajustari ale
secretiei
 forma cuboidala in partea initiala a arborelui biliar
 forma cilindrica in partea distala a arborelui biliar

1. Canalicule biliare
Reprezinta componenta initiala a sistemului canalicular. Nu au pereti proprii, ci sunt delimitate
de membranele a doua hepatocite invecinate. La MO apar ca niste mici cavitati. Folosind
impregnarea argentica Gomori, se vede ca aceste canalicule alcatuiesc o retea intre hepatocite.

2. Pasajele Hering
Fac jonctiunea intre canaliculii biliari si canalele extralobulare. Reprezinta portiunea de canalicul
biliar de la nivelul placii limitante. Ele au perete propriu format dintr-un epiteliu simplu cubic
inconjurat de fibre de reticulina. Epiteliul contine mai multe tipuri de celule: hepatocite, celule
ovale (stem) si colangiocite. Celulele ovale se pot diferentia in hepatocite sau colangiocite,
participant in regenerarea tisulara hepatica. Are activitate contractila.

3. Caile biliare extralobulare

 spatii portale, septuri conjunctive
 epiteliu simplu cubic/cilindric cu microvili
 MB
Pe masura ce creste diametrul, apar:
  T. conj. bogat in fibre elastice
 FMN

Ductele lui Luschka

 in tesutul conjunctiv dintre ficat si colecist
 se varsa in canalul cistic, nu in colecist
 histologic la fel cu canalele intrahepatice

4. Caile biliare extrahepatice

Prezinta un perete format din mucoasa, musculara si adventice.
a) Mucoasa
 epiteliu simplu cilindric cu celule mucoase
 corion bogat in:
i. fibre elastice
ii. infiltrat limfoid
iii. glande tubuloacinoase de tip mucos
Particularitati:
 Canalul cistic prezinta in mod particular numeroase pliuri spiralate ale mucoasei
care au un ax muscular. Acestea se numesc valvele spiralate Heister.
 Canalul coledoc contine in epiteliu celule care secreta somatostatina.
b) Musculara
 initial discontinua
 ulterior devine continua
Particularitati:
 se ingroasa pentru a forma sfincterele Boyden si Oddi. Musculara se ingroasa
deci inainte de unirea cu canalul Wirsung si formeaza aici sfincterul Boyden.
Musculara se ingroasa din nou la varsarea ampulei Vater in duoden si formeaza
aici sfincterul Oddi
c) Adventice
Vezica biliara
 forma de para
 atasata de fata viscerala a ficatului
 prin col, se continua cu canalul cistic
 poate reabsorbi 90% apa => concentreaza de 10 ori bila
 stimulata de CCK, la aparitia lipidelor in duoden

1. Mucoasa
 pliuri ale mucoasei
 epiteliu simplu cilindric asemanator celui intestinal (LP: formeaza cripte in
corion: pseudoglande)
o microvili apicali scurti, dar multi (platou striat subtire)
 o complexe jonctionale
o mitocondrii multe la polii bazal si apical
o plicaturi laterale complexe
o ATPaza Na/K pe membrana laterala
o vezicule secretorii cu GP la membrana apicala
 lamina propria asemanatoare colonului
o capilare fenestrate si venule mici
o fara limfatice (LP:infiltrate limfoide in corion?)
o foarte multe celule (limfocite, plasmocite)
o glande mucoase mai ales spre colul vezicii, dar mai ales in colecisturi
inflamate
 fara musculara mucoasei
2. Musculara
 fibre de colagen si elastina, printre FMN
 FMN dispuse random, nu pe straturi (ca la intestin)
 la exterior, prezinta un strat de tesut conjunctiv dens cu vase, limfatice si nervi,
fibre elastice si tesut adipos
 in musculara, se observa sinusurile Rokitansky-Aschoff, diverticuli profunzi ai
mucoasei, care apar in patologie; in ele se pot acumula bacterii, crescand riscul de
inflamatie cronica si apoi calculi biliari

3. Adventicea/Seroasa
 adventicea – unde ficatul vine in contact cu colecistul (testut conjunctiv lax)
 seroasa – partea libera: peritoneu visceral (mezoteliu si tesut conjunctiv lax)