TULBURARI

CIRCULATORII
HIPEREMIA
STAZA
TROMBOZA
EMBOLIA
• Hiperemie
• Congestie
• Edem
• Tromboza
• Embolie
• Hemoragia
 HIPEREMIA
• HIPEREMIA
“hiper” = ▲ “haima” = sg
• Definitie: cresterea volumului sangvin intr-un tesut

• Hiperemia –acuta, crestere activa a fluxului sangvin

-tesutul este rosietic –eritem
• Congestie –acuta/cronica, scaderea fluxului sangvin, pasiv
-tesutul arata palid si cianotic, albastrui
Clasificare:
• ARTERIALA -fiziologica
-patologica ( post-ischemie)
• VENOASA
• Hiperemia –acuta, crestere activa a fluxului sangvin
-tesutul este rosietic –eritem
• Congestie –cronica, scaderea fluxului sangvin, pasiv
-tesutul arata palid si cianotic, albastrui
• Edem –acumulare de lichid in interstitiu/cavitati
-transsudat –hidrodinamic, sarac in proteine
-exudat –inflamator-concentrat in proteine
HIPEREMIE ACTIVA
↑aportul de sg arterial
circulatie venoasa N

HIPEREMIE PASIVA = STAZA

aport de sg arterial N
↓debit circ venoase
Hiperemie pasiva=Congestie =Staza
• Auta
• Cronica
• Hiperemie pasiva locala- obstacol in circulatia de intoarcere
- tromboza
- tumori ,cicatrici
- aparat gipsat, pansam. compresive

• Hiperemie pasiva regionala

- compresia vene mari prin tum, anevrisme aortice
- perturbarea circ. venoase: v. porte,in ciroza hep => HT portala
- neuroparalizii: hemiplegii, paraplegii

• Hiperemia pasiva generalizata – IC decompensata

 HIPEREMIA PASIVA / STAZA/ CONGESTIE
Acuta
Macroscopie: -culoare: rosu-violaceu, uniforma (Hb redusa crescuta)
-↑vol, G (masa crescuta de sange)
staza prelungita => tumefactii = edem in grade variabile
Microscopie: -vene si capilare dilatate, pline cu hematii alipite, inegal colorate
(hipoxie)
-perivascular, inconstant = edem + hematii extravazat (↑ pres. hidrost.)
Cronica
Macroscopie: -culoare: violacee- cianotica
-t locala ↓
- ↑vol, G urmate de tumefiere si extravazari (= picheteuri tahicromatice),
-leziuni distrofice (hipoxie) induratia de staza (scleroza) cianotica (~ 6 s)
Microscopie: - extravazari de hematii (↑permeabilitate vasc.)
-Macrofage locale = incarcate cu hemosiderina=> se depun in tesuturile
respective
-celulele parenchimatoase - leziuni distrofice proliferare fibroblastica si
fibroza
Congestia hepatica
Staza pulmonara acuta
EPA/ IVS dat IMA
M: - ↑ vol, G, culoare cianotica, la palpare
crepitatii absente
- la sectiune se scurge sange venos si
lichid de edem spumos(docimazie-
fragmentele “plutesc” între 2 ape)

μ: -vase dilatate şi pline cu

hematii alipite
-alveole, pline cu serozitate în
care plutesc pneumocite descuamate
şi hematii.
Staza pulmonara cronica = induratie bruna
Stenoza mitrala
M: - ↑vol,G, culoare cianotic-bruna, consistenta
crescuta (fibroza)
- crepitatii absente;
- la sect. se scurge sange venos,negricios

μ: - capilare si vene dilatate, pline cu hematii

alipite
-septuri alveolare si interlobare ingrosate
(scleroza difuza si dep de hemosiderina)
- alveolele contin resturi de hematii, lichid de
edem( transsudat)
- macrofage alveolare = celule cardiace = cel.
mari, cu unul/m.multi nuclei, citopl. abundenta
galbui-cafenie ce contine granule de hemosiderina
din Hb hematiilor extravazate (sputa ruginie a
cardiacilor)
- bronhiile au capilare dilatate, leziuni
distrofice ale cel. epit., scleroza peribronsica
Celule caracteristice IC Staza pulmonara cr. Si edem
μ- -macrofage incarcate cu hemosiderina, -hematii in sp. Alveolar,
-septuri alv. ingrosate
 Staza hepatica acuta

brutal, in soc, intoxicatii,tromboze de venele hepatice/suprahepatice

p↑ brusc in vena centrolobulara → necroza hepatocitelor din jurul
venei centrolobulare → fibroza pericentrolobulara
 Staza hepatica cronica
• insidios, ν prin decompens cord dr / ICD, afect
ale VCI
Macroscopie - ↑vol,G
- culoarea cianotica, rosu inchis - vinetiu
- capsula Glisson este destinsa, suprafata
externa neteda,
- la sectiune se scurge o mare cantitate de
sange venos,
iar ficatul se micsoreaza vizibil
- pe suprafata de sectiune desenul lobular este
accentuat
 MACROSCOPIE:
I. Staza incipienta
desen lobular accentuat cu zone
punctiforme vinetii-negricioase
alternand cu zone brune
II. Staza prelungita
-aspect de ”nuca muscada”
III. Staza intensa
- Zona brună, în jurul spaţiului
port
-Zona galbenă în jurul VCL
IV. Ciroza cardiaca
MICROSCOPIE:
I. -VCL si capilarele din jur -pline cu hematii
-cordoane hepatocitare atrofiate prin
compresia sinusoidelor dilatate (ficat muscad)
II. Ficatul în “cocardă” :
-zona centrolobulară, cu capilare dilatate şi
atrofie celulară (macro- cianotic)
-zona mediolobulară, cu steatoză, prin distrofie
lipidică datorită hipoxiei (macro-galbenă)
-zona portală, aparent indemnă (macro- brună)
III. Ficatul intervertit:
- necroza centro- şi mediolobulare
- distrofie la periferie
macroscopic, lobulul are 2 zone :
IV. –septuri fibrotice
-noduli de regenerare
Lobulul clasic
STADIUL III -lobul Rapaport inversat
-necroza centro-mediolobulara
-distrofie in periferie
STADIUL IV- Ciroza
 Staza renala
• Cauze generale : IC, IVD
• Cauze locale : obstacol, compresie tumorala,anevrism
Macroscopie: - rinichi mare pestrit
-↑ vol,G suprafata externa neteda,
- capsula destinsa ,transparenta(decapsulare usoara)
- parenchim rosu-violaceu cu mici picheteuri violaceee inchis, brun, consistenta elstica,
friabilitate usor crescuta.
- sectiune- corticala palid-violacee,glomerulii cu staza au aspect pestrit, venele sunt dilatate
si au aspect de dungi fine rosii-negricioase;
- medulara este cianotic-violacee, mai intens decat corticala
MICROSCOPIE - capilarele glomerulare peritubulare dilatate, cu lumenul ocupat de hematii
conglomerate;
- in spatiul glomerular si tubular se gasesc hematii extravazate;
- epiteliile tubulare prezinta leziuni distrofice prin hipoxie
 EDEMUL
- Acumularea excesiva de lichid in spatiile interstitiale
Etiologie:
↑pH => ↓ intoarcerii venoase (Insuficienta cardiaca)
↓p osmotice => Hipoproteinemii (ciroza, sdr. Nefrotic)
Obstructie limfatica- neoplazii, postchirurgical
Retentie de Na+ - aport excesiv de NaCl, IR
Inflamatie: acuta/ cronica
Clasificare:
-generalizat – Anasarca
-localizat -
-in cavitati hidropericard
hidrotorax, pleurezie
ascita
hidrartroza
hidrocel
Transudat
Exudat
Anasarca fetala
 Hidrocel

Hidrartroza

Edemul bratului

Edem perimaleolar
 Edem periorbital

Edem gambier
Edem pulmonar
Macro: Micro:
↑G, Vol, consistenta elastica gelatinoasa, Septuri ingrosate
sectiune- lichid sanghinolent aerat Alveole cu precipitat roz granular
STAZA→EDEM PULMONAR ACUT
Ascita
 Edem cerebral

Generalizat / Localizat
Hernierea transtentoriala uncus si hipocamp
Macroscopie:
↑G, vol Microscopie:
Santuri ingustare Aspect cribriform, lax al neuronilor si celulelor
Girii tumefiati, aplatizati gliale
SA moale Substanta alba-aspect spongios, cu vacuolizarea
Ventriculi comprimati astrocitelor
Pleural effusions and edema
 HEMORAGIA
Definiţie : Hemoragia este ieşirea de sânge din sistemul cardiovascular, cel mai
frecvent prin ruperea peretelui vascular.
Cauzele :
A. 1 -endogene;
• 2-exogene.
B. de natură 1- mecanică (ruperea peretelui vascular);
• 2- chimică (erodarea vaselor-ca în ulcer);
• 3- biologică (erodarea neoplazică necroza peretelui vascular).
C. produse prin
• C.1. Cauze care produc hemoragia prin leziuni limitate:
• -traumatisme, plăgi, fracturi;
• -leziuni vasculare (ateromatoză, anevrisme);
• -procese patologice extinse la vase (ulcer,cancer);
• -infarct miocardic şi anevrism cardiac.
• C.2. Cauze care produc hemoragia prin tulburări generalizate:
• -tulburări ale factorilor de coagulare plasmatici;
• -tulburări plachetare cantitative sau calitative;
• -modificarea vaselor mici extinse sau generalizate.
 Clasificarea hemoragiilor
• Clasificarea hemoragiilor se poate realiza după diferite criterii:
a.După tipul vasului de origine:
• -hemoragie capilară;
• -hemoragie venoasă;
• -hemoragie arterială;
• -hemoragie cardiacă.
b.După modalitatea de producere:
• -hemoragie spontană;
• -hemoragie provocată.
c.După sediul hemoragiei:
-hemoragie externă, vizibilă la examenul direct;
-hemoragie internă, cu sediul inaccesibil examinării directe şi la care sângele
extravazat se acumulează şi rămâne în interiorul corpului.
d.După originea hemoragiei ,se definesc:
•1.Epistaxis = hemoragie de origine nazală.
•2.Hemoptizia= hemoragie de origine bronho-pulmonară.
•3.Hematemeza= hemoragie de origine gastrică sau esofagiană, cu
eliminarea sângelui pe căile digestive superioare, în „zaţ de cafea”.
•4.Melena= hemoragie cu eliminarea sângelui de culoare neagră prin
scaun.
•5.Menoragia= hemoragie genitală menstruală.
•6.Metroragia= hemoragia genitală intermenstruală.
•7.Hemopericard= hemoragie în cavitatea pericardică.
•8.Hemotorax= Hemoragie în cavitatea pleurală.
•9.Hemoperitoneu= hemoragie în cavitatea peritoneală.
•10.Hemartroză= hemoragie în cavitatea articulară.
• 11.Hematosalpinx= hemoragie în lumenul trompei.
• 12.Hematometrie= hemoragie în cavitatea uterină.
• 13.Hemoragii interstiţiale, care pot fi:
-peteşii= hemoragie de origine capilară, punctiformă, localizată pe
piele, mucoase sau seroase.
-echimoză= hemoragie mai mare subcutanată, sub formă de arie
infiltrată cu sânge extravazat cu diametrul de 1-2cm.
-purpură= hemoragie spontană care apare în cursul sindroamelor
hemoragipare, având mărimea între peteşie si echimoză.
-hematom= colecţie sanguină localizată, care produce tumefierea
locală şi compresiune.
• 14.Hemoragii oculte= hemoragii inaparente la examenul
macroscopic, localizate digestiv sau urinar.
• Petesii -hemoragii 1- 2-mm a nivelul pielii,mucoaselor ,
suprafata seroaselor
• Se asociaza cel mai frecvent cu cresterea presiunii
intravasculare, trombocitopenii,etc
Consecinţele hemoragiei

• -Locale : fenomene de compresiune;

• -Generale : depind de cantitatea de sânge pierdut şi
de viteza şi durata sângerării. Astfel, o pierdere de -până
la 20% din volumul sanguin circulant nu determină
manifestări clinice semnificative;
• -sângerarea masivă (peste 20%) sau acută
poate conduce la instalarea şocului hemoragic
(hipovolemic);
• -sângerările externe repetate pot genera
anemie feriprivă.
 Tromboza
= proces de coagulare a sg intr-un sist cardiovasc.
inchis in timpul vietii
Triada Virchow

LEZIUNE ENDOTELIALA

FLUX SG. MODIFICAT HIPERCOAGULABILITATE

CURGERE TURBULENTA
 LEZIUNI ENDOTELIALE
• fact. antitrombotici endoteliali:
-fact cu proprietati anticoagulante - leaga si inhiba
trombina: +trombomodulina →prot C si f5,8,
+molecule heparin-like
+inhibitori ai factorilor tisulari
-fact cu proprietati antiplachetare care inhiba agregarile
plachetare (ADP, PGI2)
-fact fibrinolitici (activatori ai plasminogenului)
• fact. protrombotici endoteliali
- fact tisulari (tromboplastina tisulara), endotoxine si
citokine (IL-1, TNF)
- fact de adeziune si agregare plachetara (f.von Willebrand)
- fact inhibitori ai fibrinolizei: - inhibitor al activatorului
plasminogenului
- tesutul conjunctiv
subendotelial
Modificari ale fluxului sangvin
• Curgere non-laminara
• Turbulente
• Contracurentii locali
• Staza
• Leziune endoteliala

Þ Favorizeaza contactul si prelungesc timpul

Hipercoagulabilitate -Mostenita

• Factor V si defecte de Protrombina

• Mutatii in gena protrombinei
• Rare: deficit de Antithrombina III, Proteina C, Proteina S   
• Foarte rare: defecte de fibrinoliza
Hipercoagulabilitate-Dobandita
• Imobilizare prelungita
• IMA  
• FiA  
• Leziuni tisulare extinse ( chirurgicale, fracturi, arsuri)
• Cancer (sdr.TROUSSEAU-tromboflebita migratorie)  
• Proteze valvulare  
• CID
• Sdr. Antiphospholipidic (atc. α cardiolipinici si Atc α β2 glicoproteina I)

• Factori de risc:
• Cardiomiopatiile  
• Sdr. nefrotic  
• Sarcina (hiperestrogenism)
• ACO    
• Fumatul/ Obezitatea
Morfologie
• ALBI, ROSII, MICSTI(cap+corp+coada)
• ADERENTI LA PERETELE VASCULAR
• CARDIACI (MURAL)
• ARTERIALI (OCLUZIVI/INFARCT)
• VENOSI
• OBSTRUCTIV vs. NON-OBSTRUCTIV
• RECENTI, VECHI
• SEPTICI/ASEPTICI
CORD, TROMB MURAL
Macroscopie: -aderent, uscat, sfaramicios, cu
suprafata rugoasa;
-3 parti:
-capul = portiunea cea mai veche, situat
la locul de implantare,albicios
-corpul = stratificat, format din zone
albe si rosii alternante (linii Zahn)
-coada = cheag rosu (retea de fibrina
continand toate elem. fig. ale sg.)
≠ cheagul postmortem = neaderent, umed,
consistenta slaninoasa, rosu / alb-galbui
Microscopie
- trombul recent- zona de fixatie material
granular si o retea coraliforma (laxa de fibrina)
- in jurul si in ochiurile retelei :
leucocite si hematii asem sg. normal
- la dist se gasesc: fibrina,
leucocite, hematii si plachete sg.
COAGULARE INTRAVASCULARA DISEMINATA
 Embol intr-o
ramura a
arterei
pulmonare
din tromboza
venoasa
profunda

Embol din maduva osoasa in

circulatia pulmonara. Vacuolele clare
reprezinta tesut adipos din maduva
 arteriali venosi

• Cresc retrograd fluxului • Cresc in directia fluxului

sg sg

• Se produc la locul de • Se produc la locul de

injurie sau curgere staza sangvina
turbulenta • Ocluzivi
• frecvent ocluzivi • 90% apar la extremitatile
• Localizari frecvente a. inferioare dar si
coronara,a. cerebrala, extremitati superioare,
a.femurale ovarian, periuterin , plex
periprostatic
Evolutia
• DISPARITIA-fibrinoliza
• EMBOLIZARE
• PROPAGARE
• ORGANIZATION
• RECANALIZATION
• OCLUZIE=> ISCHEMIE/ INFARCT
TROMBOZA ARTERIALA OCLUZIVA