Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Format din testicule, cai excretorii genitale intratesticulare(tubii drepti, rete testis Haller), cai
excretorii genitale extratesticulare(canale eferente, epididim,canal deferent, canal ejaculator, uretra),
glande accesori(vezicule seminale, prostata, glande bulbouretrale) si penis.
Testiculul
Geneza testiculara este strans legata de cea a sistemului urinar. Ele se vor dezvolta
retroperitoneal, pe peretele posterior al cavitatii abdominale. Testiculele prezinta 3 origini:
Procesul de descensus testis are loc in luna a 3-a. Bursele scrotale se vor dezvolta in luna a 7-
a
Structura:
1. Seroasa vaginala
- Din peritoneu(mezoteliu+MB)
- Are 2 foite(parietala si viscerala). Acopera capul epididimului si fetele laterale ale testiculului
2. Albuginee
- Tesut conjunctiv dens semiordonat(lamelar). Este o capsula groasa inextensibila. Prezinta si
fibre elastice si fibre musculare netede.
- In partea posterioara, albugineea se ingroasa si se proiecteaza catre interior formand
->mediastinum testis(corpul Highmore) ce emite ->septuri conjunctive incomplete care vor
compartimenta fiecare testicul in ->lobuli testiculari(cca 250/testicul)
3. Tunica vasculosa
- Tesut conjunctiv lax ce contine vasele sangvine.
Lobulul
Forma lobulului este de piramida cu baza spre albuginee si varful catre mediastin.In fiecare lobul
testicular exista 2-5 tubi seminiferi cu un traseu foarte sinuos, la nivelul carora se produc celulele
spermatice.
Inainte de a patrunde in mediastinum testis, tubii seminiferi formeaza o bucla inchisa in care
ambele capete formeaza un tub drept ce patrunde in mediastinum testis, formand rete testis. Mai rar
vom avea un cap “orb”(inchis) iar altul in mediastinum testis.
Intre sinuozitatile tubilor seminiferi avem tesutul interstitial unde se gasesc celule Leydig.
Tesutul interstitial
Celulele Leydig
MO: Nucleu este mare, rotund, eucromatic cu nucleol evident, excentric sau central;
Citoplasma este acidofila, are un aspect spongios datorita numeroaselor incluziuni lipidice(granule
de colesterol, lecitine, ac ascorbic, grasimi neutre) + depozite pigment lipocromic(ce cresc cu varsta)
ME: Prezinta caracteristici de celule secretante de hormoni steroizi: REN bogat, Golgi,
mitocondrii cu criste tubulare, picaturi lipidice, incluzii de pigment lipocromic. Specific celulelor
Leydig sunt incluziile cristaloide REINKE. Ele au forme de bastonas, sunt de natura proteica si sunt
refractile pe preparatele histologice.Rolul lor nu este pe deplin cunoscut, se crede ca ele cristalizeaza
produsul de secretie.
La pubertate se diferentiaza din nou si vor incepe sa secrete 95% din testosteron. Restul de
5% este secretat in CSR. Totalitatea celulelor Leydig(izolate sau grupate) vor forma glanda
diastematica(glanda intestitiala testiculara).
O parte din testosteron trece in sange drept testosteron circulant, iar cealalta parte va trece
in epiteliul tubilor seminiferi si va duce la proliferarea si diferentierea celulelor seminale.
Concentratia de la nivelul epiteliului necesara este de 200 de ori mai mare decat cantitatea
circulanta. Concentrarea este realizata prin ABP(Androgen binding protein) secretata de celulele
Sertoli.
Tubii seminiferi
Fiecare tub este contort, are o lungime medie de 50cm, diametrul de 50-70 microni. Au un
traiect sinuos, iar ultima portiune se termina printr-un tub drept.
Organizare generala:
Epiteliul seminifer are o stratificare specifica, aspectul fiind dat de cele 2 populatii celulare:
1. Celule Sertoli (nu se divid) – dispuse pe un singur rand. Sunt celule de suport, sustentaculare.
Au aspect columnar si prezinta procese extinse apical si lateral. Nu se pot distinge in
preparate colorate cu HE.
2. Celulele liniei seminale – 4-8 randuri de celule suprapuse.Se replica si se diferentiaza in
celulele spermatice mature. Sunt derivate din celulele germinative primordiale din sacul
vitelin ce colonizeaza crestele gonadale in timpul dezvoltarii precoce a testiculului. Randurile
celulare nu sunt bine delimitate. Pot fi elemente diploide(2n:spermatogonii si spermatocite
primare) sau haploide(n:spermatocite secundare, spermatide, spermatozoizi).
Spermatogoniile se afla la baza tubilor, diferentierea facandu-se catre interiorul lumenului.
Pana la pubertate, tubii sunt formati numai din celule Sertoli si spermatogonii. La batrani vor fi
formati din celule Sertoli si tubi aspermatogeni.
Pe ultima portiune a unui tub seminifer inainte de a se continua cu un tub drept sunt numai
celule Sertoli.
Spermatogeneza
Spermatogonia
- Spermatogonii A dark(Ad)
- Spermatogonii A pale(Ap)
- Spermatogonii B
Spermatogonia Ad(dark)
Spermatogonii Ap(palida)
Prezinta un nucleu slab bazofil, ovoidal si o cromatina palid colorata. Sunt celule angajate in
procesul de diferentiere, traverseaza numeroase procese mitotice dand nastere unei populatii
numeroase de spermatogonii de tip A.
Spermatogonii B
Spermatocitul I
Diviziunea mitotica a spermatogoniilor de tip B va da nastere spermatocitelor primare. ADN-
ul lor se replica la scurt timp dupa ce se formeaza si inainte ca meioza sa aiba loc, astfel ca fiecare
spermatocit primar contine numarul normal de cromozomi(celula diploida, 2n) si ADN dublu fata de
normal(4d). Fiecare cromozom contine deci 2 cromatide surori. Sunt celule mari ce vor da nastere
prin diviziune meiotica spermatocitelor secundare. In timpul primei meioze se va injumatati atat
numarul de cromozomi(n) cat si cantitatea de ADN(2d). Profaza primei diviziuni meiotice, timp in care
cromatina se va condensa in cromozomi vizibili, dureaza pana la 22 de zile in spermatocitele primare
umane. La sfarsitul profazei se identifica 44 de autozomi si 2 cromozomi(X si Y), fiecare avand 2
cromatide. Cromozomii omologi se aliniaza in perechi pe placa metafazica=>poarta numele de
tertade, deoarece au 4 cromatide in total. Perechea va schimba material genetic, procesul numindu-
se crossing over. In timpul acestui schimb, cele 4 cromatide se vor rearanja, formand o structura
numita complex sinaptonemal. Acest proces are rolul de a asigura diversitatea genetica.
Spermatocitul II
Sunt celulele ce deriva din prima diviziune meiotica. Ele vor intra imediat in profaza celei de-a
2-a diviziune meiotica fara a sintetiza ADN de novo(fara a mai intra in faza S). Spermatocitul secundar
este o celula haploida(1n,2d), avand 22 de autozomi si un cromozom(X sau Y), fiecare cromozom
avand 2 cromatide surori.
Sunt rar vizibile la microscop, fiind considerate forme tranizitionale. Profaza este mult mai
scurta decat la spermatocitele primare, durand doar 8 ore.
Spermatide
Spermiogeneza
1. Formarea acrozomului
Din Golgi -> vezicule -> capsula ce acopera 2/3 capul spermatozoidului(capsula acrozomala)
2. Formarea flagelului
3. Modificarea nucleului
Cromatina(heterocromatina)->forma(para turtita)->pozitia(excentric)
5. Exces de citoplasma
Gatul:
Coada:-prezinta 3 segmente:
Reglarea spermatogenezi:
Celule alungite, fusiforme cu polul apical la lumen, bazal pe MB.Sunt vizibile la MO. Limitele
laterale sunt neevidente(gazduiesc celule germinative).Se dispuns intr-un singur strat si delimiteaza
2 compartimente(mentionate si mai sus): bazal si adluminal.
Intre aceste compartimente exista jonctiuni stranse, GAP =>bariera sange-testicul; Sunt
jonctiuni nepermeabile ce izoleaza si protejeaza celulele haploide de sistemul imun. Jonctiunile lasa
sa treaca doar spermatocitele I.
Elementele necesare dezvoltarii celulelor seminale vor fi furnizate doar de celulele Sertoli.
Roluri:
-aparare
-Spermatogeneza+spermiogeneza
1. Tubii drepti
2. Rete testis
Cai extratesticulare:
3. Canale eferente
4. Epididim
5. Duct deferent
6. Canal ejaculator
7. uretra
Sunt tapetati de epiteliul simplu cubic, patrund in mediastinul testicular acolo unde formeaza
rete testis.
Este o retea complexa de canale interconectate cu lumen neregulat dispuse intr-o masa de tesut
conjunctiv cu numeroase vase sanvine. Se gaseste la nivelul mediastinului. Epiteliul lor este cubic.
Celulele epiteliale prezinta un singur cil apical si microvili scurti.
3. Ducti eferenti
La barbat, aproximativ 12-15 conuri eferente conecteaza rete testiscu epididimul. Se intind,
asadar, de la nivelul portiunii terminale superioare a mediastinului pana in partea proximala a
epididimului.
4.Epididimul
Musculara este alcatuita din 1-3 straturi concentrice de fibre musculare netedeLa nivelul cozii
aparesuplimentar un strat extern longitudinal.
In prima parte a canalului epididimar au loc contractii spontane. Distal sunt miscari
reduse(pentru stocarea – maturare in 12 zile). Pot trai saptamani intregi.
Rolul global al epididimului este deci de depozit temporar al spermatozoizilor(in special la coada
epididimului) si de maturare(dureaza 12 zile-la acest nivel spermatozoizii vor deveni capabili de
fertilizare, vor capata motilitate unidirectionala). Procesulde maturare este dependent de androgeni.
4. Ductul deferent
- Mucoasa ->prezinta pliuri longitudinale, este cutata. Epiteliul este pseudostratificat cilindric
ciliat(cilii sunt scurti, rari) si se sprijina pe o membrana bazala. Corionul contine numeroase
fibre elastice si vase sangvine
- Musculara ->este groasa, prezinta 3 straturi: longitudinal, circular si longitudinal
- Adventicea cu elementele caracteristice: tesut conjunctiv bine vascularizat si inervat.
Ampula are lumenul mai mare, musculara mai subtire fata de restul ductului. Mucoasa este
faldurata.
5. Ductul ejaculator
Continua ductul deferent(sunt similare structural), se formeaza prin unirea acestuia cu ductul
veziculei seminale. Se deschide la nivelul uretrei prostatoce, de o parte si de alta a utriculului
prostatic.
6. Uretra
Prezinta 3 segmente: uretra prostatica, uretra membranoasa, uretra spongioasa. Mucoasa este
plicaturata, la acest nivel se gasesc lacunele Morgagni. Corionul este conjunctivo vascular,
prezinta glande sero mucoase numite glandele Littre.
Sunt glande tubulare pereche localizate inapoia peretelui posterior la vezicii urinare.Sunt practic
niste tuburi incolacite ce apar ca si diverticule sacciforme boselate. Veziculele seminale se
dezvolta embrionar din ductele mezonefrotice Wolf.
Este un organ musculo-glandular, are 20g(cea mai mare glanda accesorie) si se gaseste la nivelul
pelvisului in loja prostatica. Forma si dimensiunea este adeseori comparata cu cea a unei nuci. Este
delimitata de o capsula fibroelastica bine vascularizata din care pornesc septuri ce delimiteaza
glanda in 3 lobi. Activitatea prostatei este hormonodependenta, astrigenii stimuland secretia
prostatica in timp ce estrigenii stimuleaza activitatea stromala. Prostata este alcatuita din parenchim
glandular si stroma fibromusculara
Glandele mucoase si submucoase au epiteliu simplu cubo-cilindric, secreta direct in uretra, fiind
responsabile de hiperplazia nodulara(benigna) de prostata.
Glandele principale->sunt 30-50 glande deschise in 15-30 ducte. Nu secreta direct in uretra, ci se
deschid la nivelul unor sinusuri prostatice Prezinta epitelou simplu/pseudostratificat. Sunt
responsabile de adenocarcinomul de prostata.
In fiecare dintre aceste zone, epiteliul este in general simplu cubo-cilindric. Alveolele
glandelor prostatice, in special la batrani, contin la nivelul lumenului simpexioanele Robin=corpora
amylaceae=concretiuni prostatice=nisip prostatic(sunt formatiuni lamelare glicoproteice cu saruri de
Calciu) de dimensiuni si forme diferite.Celulele de la nivelul epiteliului produc enzime, cea mai
importanta dpdv clinic fiind serin proteaza, cunoscuta si ca PSA(prostate-specific antigen).
Ultrastructural, aceste celule secretorii prezinta numeroase organite(in special lizozomi),, granule de
secretie, picaturi lipidice, incluziuni de pigment.
Canalele de excretie prezinta epiteliu simplu cubo-cilindic. Ele vor fuziona si se vor deschide
in uretra prostatica.
Stroma prostatica este alcatuita din capsula fibro elastica ce emite septuri conjunctive, fibre
musculare netede si microganglioni nervosi dispusi subcapsular.
Secretie prostatica este incolora, pH acid bogata in acid citric, fosfataza acida, enzime
proteolitice, PSA.
Stroma este conjunctivo-musculara, alcatuita din fibre elastice, musculare netede dar si
musculare striate. La exterior formeaza o capsula conjunctiva.