APARATUL GENITAL

MASCULIN

1
 Aparatul genital masculin :
 Testiculele: gonadele masculine
 Funcţie
 exocrină (producere de spermatozoizi)
 endocrină (secreţie de h. androgeni)

 Căile spermatice
 intratesticulare : tubi drepţi şi rete testis
 extratesticulare : ducte eferente, epididimul, ductul deferent,
canalul ejaculator –
- asigură transportul spermatozoizilor;
 Uretra

 Glandele anexe: veziculele seminale, prostata şi glandele

bulbouretrale;
 Organul copulator
2
3
 Testiculul
 Gonada masculină
 Origine: mezoderm
 Localizare: scrot
 Formă ovalară;
 Dimensiuni: L=4cm/ l=2-3cm/

 Secreţie
 Exocrină - celule sexuale

 Endocrină - testosteron
 Rol in dezv. embrionilor de sex masculin
 Rol in aparitia caracterelor sexuale
masculine
4
 Embriogeneză:
se dezvoltă
retroperitoneal pe
peretele posterior al
cavităţii abdominale;
 Saptamana 7

 Sfârşitul lunii a 3-
a i.u.: migrează în
pelvis

 Înainte de naştere
(S 26)- coboară în
scrot 5
 Spermatogeneza necesita o
temperatura mai scazuta cu 2-3 °
decat t° corpului

 Spermatogeneza nu se produce:
 t ° crescuta (febra)

 daca nu coboara testiculele in

scrot (criptorhidism)

6
 Structura histologică a testiculului

 Organ parenchimatos

 Capsulă

 Stromă

 Parenchim

7
 Capsula
1. Tunica vaginală – seroasă ce derivă din peritoneu:
 Foiţă parietală - tapetează sacul scrotal;
 Foiţă viscerală - mulată pe suprafaţa testiculului,
 dispusă pe m.b. ce o separă de albuginee.
 Cavitate seroasă - mobilitate;

2. Albugineea
 Ţesut conjunctiv fibro-elastic şi câteva fibre musculare netede;
 Rigidă şi inextensibilă → durere în orhite;
 Porţiunea postero-mediană : mediastinul testicular (corpul
 Highmore)
 Formă piramidală
 Conţine rete testis→
 Septe conjunctive - 250 lobuli
3. Tunica vasculară
● Ţesut conjunctiv lax, bine vascularizat 8
10
 STROMA
 Conjunctivo-vasculară: ţes. conj. lax şi vase;
 Stroma
 Interlobulară – septe conj-vasculare

 Intralobulară – tesut conjunctiv, multe macrofage cu rol in apararea

locala ,vase, cel. endocrine Leydig

PARENCHIMUL
Lobuli testiculari - 250 lobuli
 Formă piramidală:
 Fiecare lobul 1- 4 tubi seminiferi contorsionaţi→
 parenchim cu aspect tubular

 Intre tubii seminiferi exista stroma intralobulara – cel Leydig 11

12
14
 TUBII SEMINIFERI
 Unităţile
morfo-funcţionale ale
parenchimului testicular

 ≈ 700 – 900 în fiecare

testicul

 Încep printr-un capăt orb

 Porţiune puternic
contorsionată

 La varful lobulului →Tub

drept → Rete testis
15
 BV

TA

16
18
 Structura histologică a tubilor seminiferi
2 componente:
 Conjunctivă
 Epitelială
 Componenta conjunctivă (tunica proprie):
 Lamele conjunctive concentrice
 fibre de colagen tip I
 fibre elastice

 3-5 rânduri de celule mioide (cel contractile peritubulare)

 MO ~ fibrelor musculare netede:
 miofilamente în citoplasmă → contracţii ritmice → deplasarea
pasivă a spermatozoizilor si a lichidului testicular
 RER – sunt implicate in sinteza colagenului ( lipsesc fb)
 Asezate pe o MB
 Unite prin jonctiuni ocluzive
 Nr crescut – sd. Klinefelter;
 Numeroase vase sanguine şi capilare limfatice.
 Cu varsta, creste in grosime 19
 Componenta epitelială (epiteliul germinal)

 Epiteliu pluristratificat (4-8 rânduri de celule) şi polimorf

dispus pe MB

 Conţine 2 tipuri distincte de celule

 Celule Sertoli (suport şi nutriţie)

 Celulele liniei seminale - prin proliferare şi

diferenţiere → spermatozoizi

20
21
 Celulele Sertoli
 în nr. redus, dispuse regulat;
 Columnare, înalte,
 Pol bazal – pe MB
 Pol apical – lumen

 Formă neregulată
 Expansiuni citoplasmatice –
 suport pt. cel. liniei seminale
 Evidenţiere cu AgNO3 ;
 HE : nucleul ovoid, eucrom, nucleolat

 Interconectate prin:
 - joncţ ocluzive + ţesutul peritubular = bariera testicul – sânge ;
- joncţiuni gap – asigură cuplarea lor chimică şi ionică→ rol în
coordonarea ciclului epiteliului seminifer;
- hemidesmozomi cu membrana bazală. 22
23
Celulele Sertoli
 MO:
 Nucleu : ovalar,eucrom, nucleolat;

 Citoplasma : prelungiri citoplasmatice

laterale;
 Fibrile

 Lipide

 Glicogen

 Granule cu pigment

 Cristaloizi scurţi (Charcot-

Bőttcher) sau alungiţi
(Lubarsch).

 ME:
 REN bogat, ribozomi, Ap. Golgi,
lizozomi, mitocondrii,
 microfilamente si microtubuli

 Receptori pt FSH si testosteron

24
 Prezenţa joncţiunilor ocluzive între cel . Sertoli determină
formarea a 2 compartimente

Bazal : mai îngust,

- între MB. şi joncţiuni ocluzive
- permite schimbul liber de nutrimente între vasele interstiţiale
şi cel spermatogenetice de la acest nivel (spermatogonii);

Adluminal : cuprins între joncţiuni şi lumenul tubului seminifer;

- este izolat de schimbul direct –
- cel spermatogenetice de la acest nivel se hrănesc prin
intermediul cel Sertoli.

26
27
 Funcţiile celulelor Sertoli
 Suport, protecţie, nutriţie
 Reglarea spermatogenezei
 Fagocitoză - fagocitează corpii reziduali
 Formează bariera hemato-testiculară
 Secreţie:
 Lichid testicular
 ABP (androgen binding protein) sub act FSH - mentine conc. de
testosteron intratesticular mai mare decat cea serica
 Inhibina - inhibă secreţia de FSH
 Activina – stim secretia FSH
 Transferina testiculară – transporta Fe catre cel germinale
 Hormonul antimüllerian - regresia ductelor Müller la fătul de sex
masculin
 Nu se divid dupa pubertate
 Rezistente la:
 Infecţii
 Malnutriţie
 Iradiere 28
 Celulele seminale

 Spermatogonii
 Spermatocite
 Primare

 Secundare

 Spermatide
 Spermatozoizi

29
 Spermatogoniile
 Localizare: compartiment bazal, pe m.b.
 Forma: sferice,
 Dimensiuni: 12µ
 Clasificare : 3 tipuri
 Spermatogonii suşă (de tip A întunecate)
 Celule de rezervă
 cromatina dispusă în blocuri, nuclei ovoizi, hipercromi

 → Spermatogonii de tip A palide

 Spermatogonii de tip A palide
cromatina pulverulentă, nuclei ovoizi, eucromi

 → Spermatogonii de tip A palide – refac populaţia de
spermatogonii A palide
 → Spermatogonii de tip B
 Spermatogonii de tip B : nc sferici, mase de cromatina densă
 Mitoza → Spermatocite primare
30
 Tip A palid

31
Tip A intunecat Sertoli Tip B Cel. mioide
 Spermatocitele primare
(de ordinul I)
 Localizare: compartiment bazal, apoi adluminal;
 Forma: sferice,
 Dimensiuni:17-19µ;
 cele mai mari dintre toate cel seminale

 Cel diploide
 Nuclei rotunzi, mari, cu cromatina dispusă lax;
 Citoplasma bazofilă

 Meioza I (div. meiotică heterotipică reducţională )→

spermatocite secundare 32
 Tip A palid

33
Tip A intunecat Sertoli Tip B Cel. mioide
 Spermatocitele secundare
(de ordinul II)
 Localizare:
compartiment adluminal;
 Forma: sferice;
 Dimensiuni: 8-12 µ;

 Cel haploide

 Au o perioadă de viaţă
foarte scurtă;

 Meioza II (div. meiotică homotipică) → spermatide.

34
 Spermatidele
 Localizare: compartiment adluminal;
 Dispunere pe mai multe rânduri;
 Forma: sferice,
 Dimensiuni: mici (Ø: 9µ);

 Celule haploide,
 Nuclei rotunzi, mici, hipercromi;
 Citoplasma: redusă, bazofilă,
 2 centrioli;
 Org citoplasmatice

 Nu se mai divid;
 Prin maturare produc spermatozoizi.
35
36
37
38
 Bariera testicul - sânge
 Definiţie: totalitatea structurilor care se interpun între sângele
circulant din reţeaua capilară a testiculului şi spermatozoizi
 Elemente componente :
1. Perete capilar - de tip fenestrat – endoteliu , MB

2. Tunica proprie a tubului seminifer – permeabila pt unele

substante ex. gonadotropine
3. Celule Sertoli :

 Elementul esenţial

 Complexele joncţionale ocluzive – impermeabile

 se deschid numai în profaza meiozei I → permit

trecerea spermatocitelor de ordinul I spre
compartimentul adluminal
 Rolul barierei
 Prevenirea reacţiilor autoimune
39
BARIERA TESTICUL - SÂNGE

40
 SPERMATOGENEZA
 Definiţie: totalitatea proceselor de proliferare, creştere şi
maturare ale spermatogoniilor, cu formare de spermatozoizi

 Începe la pubertate

 Cuprinde 2 etape:
 Spermiocitogeneza - procese de proliferare, creştere şi

maturare
 Spermiogeneza - transformarea spermatidelor în

spermatozoizi 41
42
 Spermiocitogeneza
 Diviziune mitotică
 Spermatogoniile (celule diploide) → spermatocite primare (celule
diploide)

 Diviziunea meiotică heterotipică reducţională

 Spermatocite primare (celule diploide: 46 cr şi 4N cantitate de
ADN) → spermatocite II (celule haploide: 23 cr: 22X;22Y şi 2N)

 Diviziunea meiotică homotipică

 Spermatocitele II→ spermatide (23 cr; 1N)

43
Celulele rezultate
dintr-o singură
spermatogonie sunt
unite prin
punti citoplasmatice

Acestea au rol esential

în coordonarea
secventelor din
spermatogeneză.

Când procesul este

complet puntile se rup.

44
 Spermiogeneza

 Procesul prin care spermatidele →spermatozoizi

 Procesul cuprinde 4 faze:

1. Faza Golgi

2. Faza cefalică

3. Faza acrozomială

4. Faza de maturare

45
Spermiogeneza

46
Spermiogeneza
1. Faza Golgi

 A. Modificări la
nivelul
complexului Golgi
 Se constituie
vezicula
acrozomială →
polul ant. al
nucleului

47
 1. Faza Golgi

 B. Modificările centriolilor
 Centriolul proximal – se alipeşte de
polul nuclear opus acrozomului → gatul
spermatozoidului

 Centriolul distal - Emite un

flagel → filamentul axial al
spermatozoidului matur
 ½ anter. - se alipeste
centriolului proximal
 ½ post. → coada spermatoz.

 Între cele două componente se formează

piesa intermediară (corpul)
spermatozoidului
48
2. Faza cefalică
 Acrozomul -dens, rigid
 enz. hidrolitice (hialuronidaza, neuraminidaza, ac.
fosfatazic) ce permit pătrunderea spermatozoidului în ovul
(disociază celulele coroanei radiata şi digeră zona pellucida.)

49
3. Faza acrozomială
 Nucleul şi acrozomul formează capul spermatozoidului
 Nucleul – micsorează vol. si se condensează
 Microtubulii înconjură nucleul,alcătuind manșeta.
 Flagelul
 Piesa intermediara- Mitocondriile se dispun în spirală în jurul
reg. proximale → teaca mitocondrială
 Sursa de energie
 Piesa principala- in jurul flagelului – teaca fibroasa
 Distal – coada- flagel

4. Faza de maturare
 Strat subţire de citoplasmă şi membrana celulară vor acoperi
întreaga celulă
 mişcarea spermatozoizilor: microtubuli, ATP, dyneina (sd. Kartagener -
absenţa dyneinei→infertilitate)

Cel. Sertolli - elimina excesul de citoplasmă şi de organite -corp rezidual

50
51
52
 Controlul spermatogenezei
 Nervos
 Hipotalamus
 SNV simpatic

 Hormonal:
 h. gonadotrop hipofizar,
 h. sexuali steroizi

 Factori nutriţionali: prot., vit. A, E

 Vascular (ischemia)
 Toxic (clorura mercurică)
 Fizici (radiaţii gamma, temperatura)- criptorhidismul
53
 Spermatogeneza nu se desfăşoară
sincron nici în toţi tubii şi nici de-a
lungul aceluiaşi tub seminifer

 Tubii seminiferi conţin ~ 3-6 arii

diferite, reprezentând stadii diferite de
spermatogeneză

 Distanţa dintre 2 stadii identice ale

epiteliului seminal =unda de epiteliu
 La om există 6 unde epiteliale care
se repetă

 Ciclul epiteliului seminifer = secvenţa

modificărilor de maturare ce au loc într-o
arie a epiteliului germinativ, între 2 apariţii
succesive ale unui stadiu de
spermatogeneză
 Durata maturării: 64 zile
54
55
 Spermatozoidul
 Celula sexuală matură; cel. haploida
 4 segmente
 Cap
 Gât
 Corp sau piesa intermediară
 Coadă : piesa principală + piesa terminală

 Capul (L=7μm)
Situat în grosimea epiteliului seminal

 Conţine: Nucleul condensat şi acrozomul

 Gâtul : scurt şi îngust

 Centriolul proximal – uneşte coada de cap.

56
 Corpul (piesa intermediară)
 1. Filamentul axial
 Tub central (1 pereche) +
 9 perechi de microtubuli dispuşi concentric
 2. Centriolul anular
 Inel format din 9 filamente groase de miozină dispuse
longitudinal
 3. Teacă “mitocondrială” helicoidală situată extern
 4. Citoplasma
 5. Membrana celulară

 Coada
 Pluteşte în lumenul tubului seminifer
 Piesa principală (filament axial şi teaca groasă fibroasă)
 Piesa terminală (filament axial înconjurat de plasmalemă)
57
 Spermatozoidul

 A Cap

 B Gat

 C Piesa
intermediara

 D Piesa
principala

 E Coada
58
Spermatozoidul

59
 Celulele interstiţiale Leydig
 Cel. endocrine ce elaborează testosteronul
 Situate în stroma intralobulară
 Celule grupate în raport cu capilarele sanguine

 Forma: ovalare, poliedrice

 Ø :15- 20 µ
 Nucleu rotund, eucrom, nucleolat
 Citoplasma:
 MO intens eozinofilă, vacuolară; incluziuni lipidice, proteice,
pigment
 ME: organite, REN, - cristalele Reinke;
 Rol: elaborează testosteron. 60
Celulele Leydig

61
62
63
Testosteronul:
Adult - influenţează procesul de spermatogeneză

Pubertate - controlează apariţia caracterelor sexuale

secundare masculine

Sarcina
 H. placentari gonadotropi trec la făt→influenteaza cel. Leydig fetale
sa secrete testosteron→ diferenţierea aparatului genital masculin la
fetii de sex masculin

 Celulele interstiţiale fetale rămân diferenţiate până la 4 ½ luni de

sarcină, apoi regresează→ inactive.

 La pubertate se reia sinteza de testosteron sub stimul ICSH. 64

ABP

65
Testicul

66
67
 Căile spermatice intratesticulare
 Fac legătura între tubii seminiferi şi epididim
 Sunt:
 Tubii drepţi

 Rete testis

 TUBII DREPŢI

 Unirea mai multor tubi seminiferi din acelaşi lobul

 Epiteliu simplu cubic, m.b., ţesut conjunctiv;

 Celule Sertoli

 RETE TESTIS

 Reţea de canale –

 Epiteliu simplu cubic sau turtit, m.b., ţesut conjunctiv

bogat vasc.
68
Căile spermatice intratesticulare

69
70
Rete testis

71
 Căile extratesticulare
 Ducte eferente

 Canal epididimar

 Duct deferent

 Canal ejaculator

73
 Ducte eferente
 Se desprind din rete testis: 10-15 canalicule – conuri sau ducte eferente
 Formează capul epididimului
 Lumen neregulat
 Structura:
 Epiteliul- pseudostratificat cilindric, aspect neregulat

 Celule cilindrice ciliate: citopl acidofilă, pic. de grăsime; rol în

transportul spermatozoizilor

 Celule cubice neciliate – microvili - cu funcţie de absorbţie a

lichidului testicular

 Corion : ţesut conjunctiv lax, bine vascularizat

 Tunica musculară - fibre musculare netede, dispuse circular.
74
Duct eferent

75
76
 Canalul epididimar
 Formează corpul şi coada epididimului;
 Lumen regulat;
 Structura:
 Epiteliu pseudostratificat cilindric
 Celule cilindrice înalte, cu stereocili (cili imobili cu rol in absorbtie,
 secretie de GP )
 Celule bazale, care nu delimitează lumenul

 Corion: ţesut conjunctiv lax, bine vascularizat

 Tunica musculară - fibre musculare netede, se îngroaşă
spre coada epididimului.

77
Epididim

81
82
 Duct deferent
 Conduct musculo – membranos;
 Continuă epididimul (înainte de a pătrunde în prostată- ampula)
 Se continuă cu canalele ejaculatoare
 Structura histologică
 Mucoasă
 Epiteliu pseudostratificat cilindric, cu stereocili
 Corion

 Submucoasă – slab definită

 Tunică musculară - foarte groasă
 Intern - longitudinal
 Mediu - circular
 Extern - longitudinal

 Adventiţia - venele foarte exprimate - plexul pampiniform

83
84
Vas Deferent

85
 Ductul ejaculator
 Situat în parenchimul prostatic;
 L: 1,5-2,5 cm; Ø : 0,2mm

 Structura histologică
 Mucoasă puternic pliată: şanţuri şi
cripte glandulare
 Ep cilindric, pseudostratificat
cilindric/bistratificat;
 Celulele conţin pigment
galben→ mucoasa are
aspect galben;
 Corion : vene anastomozate
 Nu există fibre musculare în
perete,
 Adventiţie : conj-vasculară 87
 Glandele anexe căilor spermatice
 Veziculele seminale

 Prostata

 Glandele bulbo - uretrale Cowper

88
 Prostata

 Organ musculo-
glandular

 Capsulă
 Stromă

 Parenchim

89
 Capsula
 Ţesut conjunctiv dens, fibre elastice
 Fibre musculare netede
 Vase sanguine (vene)
 Stroma –
 foarte bine reprezentată
 conjunctivo- musculară
 aspect puternic celular; 2 tipuri de nuclei : fibrocite şi fibre
musculare netede
 Septe conjunctive - lobuli

 Parenchimul - 3 tipuri de glande dispuse concentric in jurul uretrei

 Glande mucoase - mici
 Situate in mucoasa uretrei, se deschid direct in uretra
 Hiperplazie şi hipertrofie → adenomul de prostată
 Glande submucoase: mărime medie
-Situate in în ţesutul periuretral
 Glandele prostatice propriu-zise
90
 Parenchim
Glande prostatice

92
 Glande prostatice
propriu-zise –
 la periferie
 30-50 glande mari,
corespund lobulilor
 tubulo - alveolare
ramificate

 Porţiunea secretorie
 Lumen neregulat - ep
pseudostratificat
cilindric

 Porţiunea excretorie –
lumen regulat
 Ep simplu cilindric
 Terminal - de tip urotelial 93
 Glande prostatice propriu-zise –
 Porţiunea secretorie
 Lumen neregulat - ep pseudostratificat cilindric:
 Celule principale, cilindrice sau cubice
 Citoplasma -subnucleară- clară, vacuolară (lipide, pigment)

-supranucleară- granulară, eozinofilă ( organite)

 Celule bogate în enzime: fosfataza acidă (adenocarcinomul
prostatic), veziculina (coagulează prod de secreţie al veziculelor
seminale), ac. citric, PSA (marker de progresie a cc prostatic)
 La nivel nuclear pot fi identificați receptori pentru hormonii
androgeni și estrogeni, de importanță capitală pentru succesul
terapiei hormonale, la bolnavii cu neoplasm de prostată
 Celule mici, de rezervă
 Cel APUD secreta serotonină - în cea mai mare parte, somatostatină,
calcitonină,bombesină). Aceste celule nu exprimă PSA sau fosfataza
acidă, nu prezintă receptori nucleari pentru hormoni androgeni 94
95
Gl prostatice propriu-zise
Lumen neregulat

96
97
 Glandele prostatice propriu-
zise
 Secreţia prostatică –
componentă a spermei
 Enzime proteolitice, PSA,
fosfataza acida, ac. citric,

 Rezervor al produsului secretat

 Dilatări chistice

 Lumen neregulat - pinteni

intraglandulari (epiteliali)

 După 20-25 ani - simpexioni

(corpi amilacei) –GP calcificate 98
 Prostata
 Organ hormono-
dependent

 Hiperplazia nodulară
benignă

 Adenocarcinomul de
prostată

99
100
101
103