Lucrarea practică nr.

2 Histologie
AMG
Țesutul conjunctiv
Preparate:
1. Celulele țesutului conjunctiv, coloraţie HE, țesut de granulație.
2. Țesutul conjunctiv lax, coloraţie HE, glanda mamară.
3. Țesutul adipos, colorație HE, glanda mamară.
Țesuturile conjunctive
- sunt cele mai bine reprezentate ţesuturi din organism;
- sunt constituite din trei componente fundamentale prezente în proporţii diferite:
celule, fibre şi substanţă fundamentală;

• Celulele - elementul iniţial- elaborează celelalte două componente, fibrele şi substanţa

fundamentală (matricea extracelulară);

• celule proprii: fibroblastul/fibrocitul, condroblastul/condrocitul, osteoblastul/osteocitul,

celula adipoasă, celule care sunt întotdeauna prezente în diferite tipuri de ţesut
conjunctiv;

• celule migrate din sânge: macrofagul, plasmocitul, limfocitul, granulocitul, celule care
sunt prezente inconstant în ţesuturile conjunctive;
1. Celulele țesutului conjunctiv, coloraţie HE, țesut de granulație

• La obiectivul mic:
- se observă o celularitate abundentă, fiind prezente toate tipurile de celule ale
țesutului conjunctiv, atât cele proprii cât și cele migrate;

- dintre fibre, vom identifica doar fibre de colagen dispuse izolat, sau în
fascicule;

- vascularizaţia abundentă este caracteristică acestui tip de ţesut;

Țesut de granulație,
se observă celularitate
abundentă și fibre de
colagen
• La obiectivul mare:
- vom identifica tipurile de celule în funcție de aspectul morfologic;

• Fibroblastul
- celulă alungită, de talie medie;
- citoplasmă e palid bazofilă;
- îl recunoaştem după nucleul mare, ovalar, hipocrom, cu nucleol proeminent,
situat central;
Fibroblast,
identificat după aspectul nuclear
mare, ovalar, hipocrom, cu nucleol
proeminent
• Fibrocitul
- se recunoaşte după nucleul ovalar, fusiform, intens hipercrom, situat central;

- celula este şi ea fusiformă, cu citoplasmă puţină, eozinofilă, greu vizibilă;

Fibrocitul,
se recunoaște prin nucleul
fusiform, intens hipercrom,
situat central
• Adipocitul
- celulă de talie mare, rotundă sau poligonală;
- conține o vacuolă unică lipidică ce nu se colorează cu hematoxilină-eozină (ea
dizolvându-se în timpul prelucrării histologice) și care împinge citoplasma
eozinofilă la periferie;
- nucleul este turtit, hipercrom, dispus excentric;
- adipocitul are un aspect caracteristic cunoscut sub denumirea de „celulă în
inel cu pecete”;
Adipocitul,
celulă de talie mare,
rotundă sau poligonală,
conținând o vacuolă
unică lipidică ce nu se
colorează cu HE
• Plasmocitul
- celulă ovalară sau rotundă, cu citoplasma intens bazofilă;
- caracteristic acestui tip de celulă este aspectul nucleului: rotund, situat
excentric în celulă, cu un aspect particular al cromatinei;
-granulele de heterocromatină, intens colorate, respectiv cele de
eucromatină, palide,
se dispun alternativ, în câmpuri radiare, realizând un aspect asemănător
spiţelor de roată.
Plasmocitul,
cu nucleu
rotund situat
excentric
• Macrofagul

- celulă de formă neregulată, cu dimensiuni variabile în funcţie de

cantitatea materialului fagocitat;
- citoplasma e palid eozinofilă și conţine materialul fagocitat;
- uneori macrofagele se pot contopi, formând celule gigante multinucleate:
celule de talie mare, cu citoplasmă abundentă şi mai mulţi nuclei;
Macrofagul,
cu forme diferite, cu
citoplasma vacuolară
Celula gigantă multinucleată, celulă de talie mare,
cu citoplasmă abundentă şi mai mulţi nuclei
• Limfocitul
- celulă de talie mică;
- nucleul e rotund, hipercrom;
- citoplasma bazofilă, în cantitate redusă e dispusă la periferie sub formă de
semilună;
Limfocitul,
celulă de talie mică, cu nucleul
hipercrom
1. Țesutul conjunctiv lax, coloraţie HE, glanda mamară

• este un tip de ţesut conjunctiv (moale) în care:

- celulele
- fibrele se găsesc în proporţii aproximativ egale;
- substanţa fundamentală

La obiectivul mic:
- se observă două tipuri de ţesut conjunctiv:
- un ţesut conjunctiv dens şi
- un ţesut conjunctiv lax în care se găsesc structuri glandulare, ce formează lobulul
mamar;
- pe acest preparat se va studia doar aspectul ţesutului conjunctiv lax (din
lobulul mamar);
 Țesut conjunctiv lax
Lobul mamar

Țesut conjunctiv dens

La obiectivul mare se observă:

Celule
- se pot recunoaşte fibroblastele şi fibrocitele, dispuse în vecinătatea fasciculelor de fibre colagene;
- se pot observa diferite celule migrate din sânge;

Fibre
- fibrele de colagen colorate palid roz, dispuse izolat sau în fascicule cu orientare variabilă, printre
care se găsesc celule conjunctive şi substanţă fundamentală;
- țesutul conjunctiv lax conţine şi alte tipuri de fibre (fibre elastice, fibre de reticulină) dar care nu
sunt vizibile în coloraţia cu HE.

Capilare sanguine
- în secţiune longitudinală, capilarul apare ca un lumen îngust în care proemină nucleii alungiţi
şi hipercromi ai celulelor endoteliale, dispuşi alternativ, de o parte şi de cealaltă a peretelui
vascular, ca dinţii unui fierăstrău ;
- pe secţiune transversală capilarul apare ca un spaţiu mic, rotund, cu unul, maximum doi
nuclei ce proemină în lumen;
 Vase sangvine

Limfocit

Nucleu de fibroblast,
alungit, hipocrom

Fibre de colagen,
dispuse izolat sau
Nucleu de fibrocit,
în fascicule cu
alungit, hipercrom
orientare variabilă
 Fibre de colagen
Plasmocite

Capilar, secțiune transversală

Fibroblast

Capilar, secțiune longitudinală: hematii în

lumen în șir indian
Limfocit
2. Țesutul adipos, colorație HE, glanda mamară

• este un ţesut în care predomină celulele, dispuse strâns una lângă cealaltă,
substanţa fundamentală şi fibrele fiind reduse cantitativ;

La obiectivul mic:
- se observă un ţesut conjunctiv format aproape în exclusivitate din celule
adipoase mari, cu limite celulare bine vizibile şi citoplasmă incoloră;
La obiectivul mare:

- celulele adipoase sunt celule mari, rotunde, ovalare sau poligonale (când sunt
grupate), cu membrana celulară net conturată;
Celule adipoase
mari,
- cea ovalare,
mai mare parte din celulă este ocupată de o singură vacuolă mare, ce nu se
dispuse strâns
colorează în HE (celula pare goală în centru) şi împinge citoplasma şi nucleul la
unaperiferie;
lângă alta

- nucleul apare turtit, hipercrom şi excentric, în timp ce citoplasma este redusă la un

inel subţire ce înconjoară vacuola, se realizează astfel aspectul de inel cu pecete;

- celulele pot fi izolate sau dispuse strâns una lângă cealaltă, în cuiburi formând
paniculi adipoşi;
La obiectivul mare:

Celulele adipoase
- pot fi izolate sau dispuse strâns una lângă cealaltă, în cuiburi formând paniculi
adipoşi;
- celule mari, rotunde, ovalare sau poligonale (când sunt grupate);
- membrana celulară net conturată;
- cea mai mare parte din celulă este ocupată de o singură vacuolă mare,
ce nu se colorează în HE (celula pare goală în centru) şi împinge citoplasma
şi nucleul la periferie;
- citoplasma eozinofilă, redusă la un inel subţire ce înconjoară vacuola și
nucleul turtit, hipercrom şi excentric realizează aspectul de inel cu pecete ;
Celulele adipoase,
optic goale
Celule
adipoase mari,
ovalare,
poligonale,
optic goale,
citoplasma
redusă la un
inel subțire ce
înconjoară
vacuola, nucleu
hipercrom,
turtit, excentric
(celule în inel
cu pecete)
 Pentru informații suplimentare, puteți
consulta:

Pentru informații suplimentare, puteți

accesa și site-ul:

www.histologyguide.com