PSIHIATRIE

1. Halucinatiile psihosenzoriale sunt tulburri de:

a. Gandire
b .Imaginatie
c. Memorie
d Perceptie
e. Constiint
2. Obsesiile ideatie sunt tulburri ale:
a. Memoriei
b. Instinctului se!ual
c. Gandirii
d. Imaginatiei
e. Constiintei
". #e$initia halucinatiilor psihosenzoriale este urmtoarea:
a. Perceptii de$ormate cu obiect
b. Coningeri necon$orme cu realitatea% impenetrabile la contraargumentare si la
con$runtarea cu issi realitatea.
c. &ulburri caracterizate prin dezorientare in timp si spatiu
d. Perceptii $r obiect $r proiectie spatial
e. Perceptii $r obiect cu proiectie spatial
'. Ideile (coningerile) delirante reprezint tulburri ale:
a. Imaginatiei
b. Gandirii
c. Perceptiei
d. Instinctelor
e. Constiintei
*. #e$initia ideilor (coningerilor) delirante este urmtoarea:
a. Idei% ganduri% reprezantari cu caracter eident absurd% caracter constientizat de bolna%
care sunt in total contradictie cu sistemul su de alori si care ii asalteaz in permanent
mintea aand un caracter parazitar% impotria crora bolnaul lupt% ins nu reuseste s le
indeprteze din mintea sa.
b. Preocupri care domin la un moment dat mintea subiectului% aand un caracter
tranzitor.
c. Coningeri necon$orme cu realitatea al cror caracter absurd bolnaul il sesizeaz.
d. +eprezentri teri$iante de care bolnaul incearc s se apere
e. Idei% coningeri necon$orme cu realitaea care sunt impenetrabile la contraargumentare
si la con$runtarea cu inssi realitatea.
,. Hipotimia reprezint:
a. -n grad accentuat de tristete% deprimare.
b. .cdrea capacittii de rezonant emotional la eenimentele cotidiene.
c. .cderea capacittilor intelectuale
d. #iminuarea actiittii motorii
e. .cderea instinctului de aprare
/. Hipertimia negati reprezint:
a. O tulburare de continut a gandirii
b. 0!agerarea actiittii instinctuale in sensul perertirii acesteia
c. Cresterea apetitului alimentar cu directionarea acestuia spre alimente necomestibile
d. 1mpli$icarea actiittii motorii in sens antisocial
e. O e!agerare a intensittii tririlor a$ecti2nagatie cu mult peste ceea ce am putea
considera normal% obisnuit% $iresc.
3. 1platizarea emotional se intalneste in:
a. #epresie
b. .chizo$renie
c. Oligo$renie
d. #emente
e. &ulburarea de personalitate instabil emotional
4. Copro$agia reprezint
a. Ingerarea de substante to!ice in scop suicidar
b. 5olosirea de cuinte urate in e!primare
c. Ingerarea oluntar de materii $ecale
d. Pre$erinta de a $ace uz de alimente puternic mirositoare.
e. 6orbire intr2o manier triial
17. 8izareriile comportamentale apar in mod tipic in :
a. 9eurastenie
b. .trile con$uzionale
c. &ulburarea nerotic obsesi2compulsi
d. +etardul mental
e. .chizo$renie
11. Obnubilarea este o tulburare de :
a. 1tentie
b. Constiint
c. Perceptie
d. Gandire
e. 1$ectiitate
12. Con$abulatiile mnestice constau in:
a. 0ocarea e!agerat a unor eenimente trecute
b. 0ocarea de$ormat a unor eenimente care au aut loc intr2ader in trecutul
bolnaului.
c. #e$ormarea intentionat a unor amintiri
d. 0ocarea de ctre pacient a unor eenimente care nu s2au petrecut in realitate cu
coningerea c spune aderul.
e. +elatarea de ctre pacient a unor eenimente cu caracter $antastic
1". Complicatia ma:or intr2un episod depresi este reprezentat de :
a. #eshidratare
b. +e$uzul alimentar
c. 1paritia de escare de decubit
d. Ocluzia intestinal datorat constipatiei
e. .uicid
1'. .chizo$renia este o boal cu eolutie:
a. 1cut si tranzitorie
b. .ubacut si total reersibil
c. Cronic
d. #e tip periodic
e. .pre e!itus
1*. #ementa reprezint:
a. O gra perturbare a simtului etico2moral
b. -n grad accentuat de nedezoltare a proceselor cognitie
c. -n proces de regresie a capacittii de a rspunde emotional la eenimentele ambientale
d. O deteriorare psihic pro$und% global si ireersibil
e. O e!acerbare de mare intensitate a comportamentelor antisociale
1,. Care este decizia cea mai indicat din punctul de edere al ingri:irilor in $ata unui
pacient depresi e!trem de deshidratat si cu negatiism alimentar total ;
a. 5ortarea hidratrii orale
b. Hidratare prin sond nazo2gastric
c. 1dministrarea de medicatie antidepresi
d. #e comun acord cu medicul psihiatru se procedeaz la hidratare parenteral.
e. Instituirea unui tratament neuroleptic sedati in doze mari
1/. 1titudinea cea mai recomandat din punctul de edere al ingri:irilor in $ata unui
pacient depresi cu un potential suicidar e!trem de ridicat este:
a. Indepartarea tuturor obiectelor din pro!imitatea bolnaului
b. Contentia mecanic
c. .upraegherea $oarte atent si in mod permanent.
d. Psihoterapia
e. Inchiderea intr2un salon izolat
13. Care este atitudinea cea mai recomandat din punctul de edere al administrrii
medicatiei in $ata unui pacient cu depresie seer;
a. Medicamentele se or lsa pe noptiera bolnaului alturi de un plan terapeutic
b. Medicamentele nu se or lsa la indemana bolnaului ci se or administra direct de
ctre asistent<asistent care a eri$ica luarea acestora
c. &ratamentul se a administra in mod obligatoriu parenteral
d. 1dministrarea medicatiei poate $i lsat in gri:a altor pacienti% cu a$ectiuni mai usoere.
e. Medicatia se a administra de ctre apartintorii care il asist pe bolna
14. Contentionarea mecanic a bolnailor cu probleme psihiatrice grae se impune in
situatia in care :
a. 8olnaul re$uz medicatia
b. Pacientul prezint negatiism alimentar
c. 8olnaul este agresi erbal $at de personal
d. Pacientul a incercat s prseasc sectia $r aiz medical
e. 8olnaul% care este e!trem de agitat% turbulent si<sau agresi nu poate $i controlat prin
nici o alt modalitate.
27. Care este msura cea mai potriit de ingri:ire in $ata unui pacient cu dement care
mani$est incontinent s$incterian ;
a. .e aplic scutec absorbant care se schimb decate ori este neoie.
b. .e monteaz sond ezical <
c. 0ste dus la =C din dou in dou ore
d. 0ste dus la =C din "7 in "7 de minute
e. 0ste dat in gri:a unui pacient de incredere% cu o a$ectiune mai putin gra% care il a
duce la =C de cate ori este neoie.
21. #ac un pacient psihotic bea si nnanc continuu% nu se poate in$rana etc. care este
principala actiune de ingri:ire ;
a. 6a $i izolat singur intr2un salon
b. 6a $i contentionat mecanic
c. .e a supraeghea pacientul atunci cand se mnanc in grup pentru a preeni
eentualele situatii nedorite cum ar $i consumarea mancrii celorlalti bolnai.
d. .e a suplimenta doza de medicatie sedati
e. I se a suplimenta ratia alimentar.
22. Cand un pacient este e!trem de insomnic% si2i deran:eaz pe ceilalti bolnai% ce
msur se impune in principal ;
a. .e contentioneaz mecanic
b. .e suplimenteaz doza de somni$er
c. 6a dormi separat si a $i ingri:it separat.
d. 6a des$sura mai mult actiitate in cursul zilei
e. 6a $i supus unui e$ort $izic intens
2". #ac pacientul maniacal prezint mani$estri necuenite% in sensul c umbl gol%
in:ur% are un comportament care s$ideaz normele sociale cea mai potriit atitudine
este:
a. Consilierea terapeutic
b. Contentionarea mecanic
c. Intimidarea cu $orta
d. &1 s >ngri:irea izolat> Ingri:irea separat.
e. .uplimentarea tratamentului sedati si h?pnotic
2'. In cazul unui sera:% dac pacientul transpir abundent principala msur de ingri:ire
este:
a. .uplimentarea consumului de lichide
b. +ehidratare parenteral
c. .uplimentarea dozei de sedatie
d. Izolarea intr2un salon separat
e. . se dea pacientului ocazia s se spele si s2si schimbe hainele% la neoie a:utat.
2*. #ac pacientul schizo$ren bea sau mnanc putin sau deloc din cauza tririi psihotice
(spre e!. delir de otrire) se a proceda in $elul urmtor:
a. 6a $i lsat s $lmamzeasc pan cand a accepta ceea ce i se o$er .
b. 6a $i dus in sala de serire a mesei unde a edea c toti ceilalti mnanc din aceeasi
mncare $r a aea probleme.
c. 6a $i izolat intr2un salon unde a manca singur
d. 6a $i implicat in alctuirea meniului si se a lua masa impreun cu pacientul.
e. 6a $i implicat in prepararea hranei.
BAREM DE CORECTARE
1. d
2. c
". e
'. b
*. e
,. b
/. e
3. b
4. c
17. e
11. b
12. d
1". e
1'. c
1*. d
1,. d
1/. c
13. b
14. e
27. a
21. c
22. c
2". d
2'. a
2*. d