ÎNGRIJIRI CALIFICATE ÎN REUMATOLOGIE ȘI BALNEOLOGIE

Noțiuni introductive: definiţii,

cadru nosologic,

istoric,

diagnostic pozitiv/ diferential,

tratament – obiective/mijloace

Definiții:

REUMATOLOGIA
- ramură a medicinii interne care se ocupă cu studiul afecţiunilor reumatice, şi cu metodele de
tratare şi de profilaxie a acestora

- specialitatea medicală care se ocupă de diagnosticul și îngrijirea bolilor și tulburărilor

funcționale ale țesuturilor conjunctive și ale aparatului musculoscheletal/locomotor

“ Reumatism este un termen comun pentru multe boli si dureri, din care multe nu au inca nume si
care sunt se datoreaza unui numar mare de cauze” William Heberden (1710-1801), Commentaries on
the History and Cure of Diseases, chapter 79
Sex XX – 1940-1950

Obiectul de studiu al reumatologiei:

- diagnosticul, tratamentul, monitorizarea artritelor (inflamatorii, infecțioase, dismetabolice,
microcristaliniene, degenerative, etc )

- diagnosticul și tratamentul, monitorizarea altor afecţiuni a articulaţiilor, muşchilor, oaselor şi

structurilor periarticulare (ligamente, tendoane, enteze) – inflamatorii, infecțioase,
dismetabolice, microcristaliniene, degenerative, osteoporoza, etc )

- diagnosticul, tratamentul, monitorizarea bolilor de țesut conjunctiv/autoimune

Sănătatea poate fi definită ca o „stare de bine” fizică, mintală, socială, sau după unii autori sănătatea
înseamnă absenţa bolii şi a infirmităţii. Sănătatea poate fi privită și definită diferit: din perspectiva
medicală ca „starea de integritate somatică” , sau din perspectiva clinică ca „lipsa simptomelor”, iar
din perspectiva pacientului ca „ starea de bine”. Între starea de bine şi modul sau stilul de viaţă se
percepe astfel o legătură ce se traduce prin corelare directă cu noţiunea de „calitate a vieţii”. Calitatea
vieții - Quality of Life(Qol) este definită de Organizația Mondială a Sănătății, încă din 1993 ca percepția
indivizilor asupra poziției lor în contextul sistemelor culturale și valorice în interiorul cărora trăiesc în
relație cu propriile lor scopuri, standarde și preocupări . Qol este evaluată astăzi indirect prin procedeul
întrebărilor dintr-o scală, răspunsurile fiind convertite în scoruri . Aceste scoruri şi scale sunt folosite
frecvent în studiile clinice, în aprecierea eficienţei terapiilor, respectiv a asistenţei de recuperare
înainte şi după tratament.
Odată cu creşterea rapidă a bolilor cronice, considerate cauze de instalare a unor deficienţe
morfofuncţionale definitive sau de lungă durată, gândirea medicală s-a schimbat, astfel că schema de
desfăşurare a unei boli acute: etiologie - patogenie - simptomatologie - vindecare nu poate fi
superpozabilă în boala cronică, a cărei secvenţialitate o putem rezuma la: boală – infirmitate –
incapacitate - handicap. Pornind de la cele enunţate mai sus OMS clasifică bolile cronice astfel:
1. infirmitate – incapacitate – handicap (1980 ”Internaţional Classification of
Impairment, Disability and Handicap”)

2. invaliditate – activitate – participare (1999 „International Classification of Functioning

and Disability”)

3. funcţii organice – structuri anatomice - activităţi şi participare – factori de mediu (2001

„Internaţional Classification of Functioning, Disability and Health”)

Boala, atrage după sine o serie de modificări cu implicații socioumane percepute diferit de la individ la
individ. Astfel boala, o trăire subiectivă neplăcută se poate traduce printr-o serie de tulburări somatice
sau fizice specifice sau nespecifice care își pun amprenta asupra activității socioprofesionale a
individului. De exemplu un individ cu poliartrită reumatoidă sau boală cardiacă prezintă o serie de
manifestări articulare si extraarticulare care în practică duc la durere cu limitarea mobilității articulare,
palpitații, dispnee-manifestări specifice, însoțite de insomnie, anxietate, depresie, fatigabilitate-
manifectări nespecifice, toate acestea ducând la limitarea capacității de muncă, pierderea rolurilor
sociale, a drepturilor și obligațiilor sociale, și schimbări relaționale la persoanele cu internari frecvente.
Simptome și semne în reumatologie:

- durerea acută/cronică

- durerea mecanică/inflamatorie

- durerea neuropată

- redoarea (matinală) și impotența funcțională

- tumefacția articulară, periarticulară

- afectarea musculaturii (durere , astenie, tulburări trofice, tonuus)

- manifestări generale (febră, greutatea corporală, astenie fizică, fatigabilitate, etc )

- manifestări sistemice (cutanate, oculare, digestive, cardiace, pulmonare , renale, sistem
nervos central și periferic, etc)

Inflamatia reprezinta un mecanism de raspuns si aparare a organismului la o agresiune. Agresiunea

poate fi generata de mai multi factori (fizici, chimici, biologici).

Elemente care declanșează inflamația:

- Factori fizici - caldura, frig, traumatism (include antrenamentele, deoarece sunt micro-traumatisme),
iradiere, ultraviolete.

- Bacterii, virusuri, paraziti pot de asemenea cauza infectii si indirect, inflamatie

- Unele substante toxice pot determina inflamatia in organismul nostru precum pesticidele , ierbicidele,
diluanți, coloranți, solvenți etc.

- Stresul

- Substantele/elemente produse de propriul nostru organism

-alergiile- medicamentoase, alimentare etc.

Inflamația acută este un răspuns imun care durează de obicei doar câteva zile și este, în mod normal,
benefică pentru vindecare, deși este adesea însoțită de senzații neplăcute cum sunt mâncărimea sau
durerea. Apare atunci când sistemul imunitar încearcă să protejeze organele de infecții și leziuni.
Scopul său este acela de a localiza și elimina țesutul afectat, astfel încât organismul să poată începe
procesul de vindecare.

Răspunsul inflamator implică: - participarea celulară

- modificări vasculare

- alterări ale matricei extracelulare

- sinteza a numeroși factori/mediatori biochimici care acționează ca:

- pro-inflamatori

- anti-inflamatori

Semne Celsiene: Celsus (25 BC – 50 AD), filosof şi scriitor roman din secolul I, AD a inventariat şi
enumerat pentru prima dată 4 semne /simptome considerate cardinale pentru răspunsul inflamator:
1. - Rubor - roşeaţă,

2 - Calor – căldură

3. - Tumor - tumefacţie, ,

4. - Dolor -durere, specifice inflamaţiilor acute.

5. - Functio laesa – lezarea funcției țesutului inflamat.

Anamneza si examenul obiectiv atent şi minuţios sunt elemente importante în stabilirea diagnosticului
în toate specialităţile medicale, cu atât mai mult în reumatologie, unde localizarea relativ superficială
a structurilor aparatului osteoarticular permite un examen facil şi precis al acestor structuri. In
reumatologie anamneza şi examenul clinic permit precizarea diagnosticului probabil în proporţie de
90%.

Anamneza: întrebări țintite legate de simptome – debut, evoluție,

- antecedente heredocolaterale, patologice,

- condiții de viață și muncă, alergii

- obiceiuri habituale/comportamentale

- medicatie concomitentă

Examnen clinic complet pe aparate și sisteme – inspecție, palpare, percuție, ascultatie

 - mers, postura, mobilizare

Semne vitale: TA, puls, temperatura, diureza, tranzit intestinal

Examinări paraclinice: - laborator (serologie hemoleucograma, biochimie, imunologie, inflamație)

- artrocenteza

- Imagistica – Rx/rtg, echografia, CT, RMN, scintigrafia, osteodensitometra

capilaroscopia

- biopsii, histopatologic

- spirometria/probe functionale

Diagnosticul diferențial în reumatologie:

Monoartrită vs poliartrită

Distribuția afectării articulare - mono/oligo/poiliarticulară

- simetrică/asimetrică

- afectarea articulațiilor mici/mari

Debut acut/cronic

Factori declanşatori

Ameliorare/accentuare

Afectare sistemică?

Modificările tegumentare-culoare/ semne Celsiene

Tumefierea articulară/periarticulară – hidartroza, tumefiere capsulară, sinovială, periarticulară

Deformările articulare, aliniament articular, mobilitatea articulară, stabilitatea articulară,
crepitații, modificări musculare, etc
Tratamentul în reumatologie Tratamentul este complex, și are la baza diverse mijloace terapeutice -
medicamentos, recuperator, chirurgical. Scopul acestora este de a atinge obiectivele terapeutice, care
vizează ameliorarea simptomatologiei clinice obiective și subiective și nu în ultimul rând calitatea vieții
pacientului. Mijloacele terapeutice sunt diverse și complementare.
Tratamentul medicamentos: : Resursele terapeutice ale reumatologiei s-au lărgit foarte mult în ultimii
ani, existând o paletă largă de terapii pentru durere, pentru imunomodulare nespecifică sau specifică
prin terapiile biologice – antialgice, antiinflamatorii steroidiene/nesteroidiene, terapia modificatoare
de boală (DMARDS - , imunomodulatoare, imunosupresoare,terapie biologică, terapie sistemică
țintită), roborante, simptomatice, etc
Tratamentul recuperator – balneo-fizio-kinetoterapeutic cuprinde o serie de proceduri și manevre
(proceduri electrice, căldura, crioterapia, terapia manuală, apele minerale și nămolurile, exerciții fizice
terapeutice), cu rol în ameliorarea simptomatologiei clinice, dar și cu rol curativ și profilactic.

Tratamentul chirurgical este indicat în formele severe de boală, cănd restul mijloacelor terapeutice nu
și-au atins obiectivul și are în special rol corectiv și de creștere a independenței individuale.

Criterii de diagnostic și tratament: ACR - American College of Rheumatology

 EULAR - The European League Against Rheumatism

NICE, OMS/WHO

Evaluarea si monitorizrea unor boli cronice - număr articulații dureroase, tumefiate, implicarea
sistemică/organică

- indici (VAS - scara vizuală analogă pentru durere, starea generală de sănătate, etc),

- scoruri de activitate(pentru poliartrita reumatoidă – DAS28, DAS 66/68, pentru spondilita

anchilozanta – BASDAI, pentru lupus eritematos sistemic – BILAG, SCEDAI, pentru sclerodermie –
Rodnan, etc) ,

- scoruri de cronicitate (BASFI, HAQ, SLICC ),

- răspuns la tratament

Clasificarea Bolilor reumatice

Sunt definite peste 150 de boli şi condiţii sunt clasificate ca boli reumatice artrite, boli autoimune
sistemice (colagenoze, vasculite sistemice, afecţiuni musculoscheletale , osteoporoza, etc.

1. Boli reumatice sistemice– colagenoze – Poliartrita reumatoida PAR – Lupus eritematos sistemic
LES si lupus medicamentos – Sclerodermia sistemicaScS – Boliinflamatoriimusculare
dermato/polimiozita DM/PM – Boala mixta de tesut conjunctiv BMTC – SindromulSjogren SSj
– Sindromulantifosfolipidic SAPL – Boala Still a adultului

2. Vasculitesistemicesiboli inrudite – Vasculitevase mari • Polimialgiareumatica PMR si arterita

gigantocelularaAGC • Boala Takayashu – Vasculitevase medii • Poliarterita nodoasa PAN •
Tromangeitaobliteranta TAO – GranulomatozaWegenerGW – Sindromul Churg Strauss –
Vasculitede vase mici – Crioglobulinemia – Boala Behcet – Policondrita recidivanta

3. Spondilatropatii “seronegative” – Spondilita anchilozanta SA – SindromulReiter si artitele

reactive – Manifestari reumatice in nolile enteraleinflamatorii (artriteenterale) – Manifestari
reumatice in psoriazizsi alteboli cutanate
4. Artrite asociatecu infectii – Artriteseptice – BoalaLyme – Infectiimicobacterienesi fungice oa –
Artrite virale – Manifestari reumatice in SIDA – BoalaWhipple – RAA
5. Manifestari reumatice asociate cu boli metabolice, endocrine, renalesihematologice – Guta –
Artritemicrocristaline: calcium pirofosfat, hidroxiapatita, etc – Endocrine – Hematologice:
hemofilia, siclemia – Renale

6. Boli osoase si cartilaginoase – Artroza – Boala Paget – Osteonecroza

7. Boli ereditare, congenitale si erori inascutede metabolism asociatecu manifestari reumatice –

Boliereditare de colagen: Marfan,Ehlers Danlos – Displazii osoase si articulare –
Osteocondoplazii
8. Neoplasmesitumorlike – Tumori maligne osoase primare / secundare – Tumori osoase benigne
– Manifestari reumatice paraneoplazice
9. Boli nonarticulare/ abarticulare si regionale – Lombalgia – Cervicalgia – Reumatism
abarticular: tendinite, bursite, entezite, epicondilite – Neuropatiide compresie – Fibromialgia
 – Sindroame dureroase regionale sau sdr miofasciale – Distrofia simpatica reflexa (sindrom
dureros regional complex

10. Boli reumatice in context sportiv

11. Boli reumatice in context profesional

12. Alte bolicu manifestarireumatice – Sarcoidoza – Amiloidoza – Fenomenul Raynaud – Miopatii

genetice si metabolice

13. Conditii speciale – Copilul – Sarcina

14. Profilaxie, pregătire pre și postoperatorie chirurgicală (ortopedie, neurochirurgie, ocular, etc)

Bibliografie selectivă:

1. Bijlsma JWJ et al: EULAR Textbook on Rheumatic Diseases, BMJ, 2016

2. Boloşiu Horaţiu - 10 teme alese de reumatologie, ed. Medicală Universitară „ Iuliu Haţeganu” Cluj
Napoca, 2003

3. Moldovan Tiberiu - Semiologie clinică medicală, ed. Medicală, Bucureşti, 1993

4. Paun Radu – Tratat de medicina interna – Reumatologie, ed. Medicală, Bucureşti, 1999

5. Popescu Eugen – Compendiu de reumatologie, ed. Tehnică, Bucureşti, 1999

6. Szekanecz Z.: Reumatológia, Medicina, Budapest, 2019

7. Simona Rednic – Ghidul de studiu pentru reumatologie- curs reumatologie clinică, Cluj Napoca

8. Ruxandra Ionescu – Esențialul în reumatologie, ed. Medicală Amaltea, București, 2006

9. Elena Rezuș – Reumatologie, ed.“ Gr.T.Popa“, UMF Iași, Iași, 2014

10. Mirela Pârvu – Atitudinea pacientului față de boala cronica, Ro J Reumatol, 2013