CURS 1

REUMATOLOGIE

Ingrijirea pacientilor cu afectiuni reumatismale

NOTIUNI INDTRODUCTIVE

Reumatologia este ramura a medicinei interne care se ocupa cu studiul ,

diagnosticarea , ingrijirea si tratarea bolilor reumatice si musculoscheletale, incluzand
boli degenerative si inflamatorii articulare, boli de tesut conjunctiv, boli de tesuturi
moi si sindrome musculoscheletale dureroase cronice.

Medicii reumatologi previn, diagnosticheaz i trateaz afeciunile reumatice i bolile

musculoscheletale medicamentos sau prin proceduri de kinetoterapie, fizioterapie sau
masaj medical, n colaborare cu medicii interniti i cei de recuperare medical sau
medicin fizic.

Bolile reumatice sunt vechi ca si omul,ele afectand oasele si articulatiile.Aceste

boli constituie una din cauzele de suferinte fizice si pierderi economice pe motiv de boala
prin incapacitatea temprara de munca pe care o creeaza.Ele implica probleme ale
individului familie si comunitati.

Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu aceste suferinte prezinta

particularitati in raport cu cauza si evolutia acestor boli.

Afectiunile reumatologice frecvent intalnite sunt :

Boli reumatismale inflamatorii - cu evolutie acuta RAA (reumatism articular acut)

- cu evolutie cronica PR, SA (poliartrita reumatoida,
spondilita anchilozanta)
Boli reumatismale degenerative - artroze - gonartroza, coxartroza, spondiloza
Boli reumatismale abarticulare - PSH (periartrita scapulohumerala), nevralgie
sciatica,
nevralgie cervico-brahiala, mialgii miozite, tendinite,
bursite.
Boli reumatismale metabolice - guta .
 EDUCATIA PENTRU SANATATE IN VEDEREA PREVENIRII BOLILOR
REUMATISMALE

Asistenta medicala din cabinetele medicilor de familie si specialisti, prin activitatea

sa, contribuie la prevenirea formelor inflamatorii si a formelor cronice degenerative de
reumatism, cat si la aparitia unor complicatiie grave, cu modificari scheletice invalidante.

Masuri de profilaxie primara

Pentru profilaxia reumatismului articular acut:
- efectuarea de controale in unitajile de ingrijire a copiilor (crese, leagane,
gradinije), pentru depistarea purtatorilor sanatosi de streptococ beta hemolitic prin
examenul bacteriologic al exsudatului faringian
- depistarea purtatorilor de infectii streptococice acute si tratarea lor corecta
Pentru prevenirea artrozelor:
- educarea populatiei pentru o alimentatje echilibrata, care sa determine pastrarea
greutajii corporale ideale si sa previna tulburarile metabolice;
- evitarea factorilor traumatici si a celor mecanici - posturi vicioase, suprasolicitari fizice.
Acordarea unei aten{ii deosebite tuturor persoanelor cu dureri lombare.

Masuri de profilaxie secundara

Educarea persoanelor cu diferite forme de reumatism pentru:
- prezentarea la controale periodice clinice si de laborator (de exemplu, in RAA
examenul ASLO)
- evitarea factorilor climatici (frig, umezeala) care favorizeaza aparitia puseelor
acute ale bolilor degenerative reumatismale
- tratarea corecta a bolilor metabolice si endocrine
- evitarea ortostatismului prelungit si a eforturilor fizice mari
- continuarea tratamentului prescris, medicamentos si fizioterapic de recuperare

Masuri de profilaxie ter|iara

- se adreseaza persoanelor care prezinta infirmitati, sechele invalidante:
- invatarea pacientului cu coxartroza sa foloseasca bastonu! pentru sprijin
- pregatirea pacientului pentru intervenfie chirurgicala ortopedica corectiva (protezare de
sold, genunchi)
- recomandarea de noi profesiuni pacientjlor cu poliartrita reumatoida, spondilita
anchilozanta, pentru integrarea lor sociala.

EVALUAREA MORFO-FUNCTIONALA A APARATULUI LOCOMOTOR

Examene de iaborator
Examenul sangelui:
- VSH - in toate bolile reumatice
- ASLO - in reumatismul articular acut
 - proteinemie
- proteina C reactiva
- fibrinogen
- analiza factorului reumatoid (reactia latex si reacjia Waller-Rose)
In artritele reumatoide:
- celule lupice
Examenul exsudatului faringian- pentru evidentierea streptococului beta hemolitic
Examenul lichidului sinovial: macroscopic, morfologic si bacteriologic
Examenul radiologic osteoarticular
- poate evidentia procesul de osteoporoza (rarefierea osului), de osteoscleroza
(condensare osoasa); osteofitoza (prezenja osteofitelor) si pensarea discului intervertebra
Examenul endoscopic (artroscopie l
- vizualizeaza suprafejele articulare, cartilagiul hialin, mem-branele si vasele sinoviale,
cu scopul decelarii sinovitelor reumatismale sau de alta natura (mecanice, hipertrofice)
Examenul mobilitatii articulare
- evidentiaza mobilitatea activa articulara si, separat, pe cea pasiva; examinarea se fac cu
goniometrul, lucrandu-se cu blandete, pentru a evita rezistenta musculara.

Fig.57 -
Goniometru

Alte examinari
- explorari functionate ale inimii: electrocardiograma si fonocardiograma
- examene stomatologice
- examene otorinolahngologice
MANIFESTARI DE DEPENDENTA (SEMNE 1 SIMPTOME POSIBILE)

Durerea articulara
- localizare:
- osoasa sau articulara;
- la articulatiile mici sau mari, persistand la o singura articulatie sau migrand de la o
articulatie la alta;
- conditiii de aparitie:
- la inceputul miscarii, dimineata la sculare;
- permanent;
- poate fi precedata de un episod inflamator amigdalin;
- poate aparea dupa o masa abundanta, consum excesiv de alcool in accesul de guta,
diferentiind-o de durerea din puseul reumatismal;
- conditii de accentuare: miscarea, frigul;
- conditii de ameliorare: repausul, caldura.
Redoarea articulara
- reprezinta intepenirea reducerea mobilitatii articulare:
- instalare: dimineata;
- localizarea:
- in poliartrita reumatoida, la nivelul articulatiilor mici de la maini si picioare;
- in spondilita anchilozanta, in regiunea lombara si apoi, dorsala;
Impotenta functinala articulara sau musculara
- conditii de aparitie inflamatie articulare sau musculara, anchiloza articulara;
- localizare:
- centurile membrelor, coloana vertebrala (spondilita anchilozanta);
- segmenrele distale (poliartrita reumatoida);
- afecteaza activitatea profesionala si autoservirea;
Tumeficatia articulara
- este un semn obiectiv;
- caracteristici:
- articulatie rosie, calda, marita de volum (RAA);
- tumeficatie fluctuenta (hidrartroza);
Deformare articulara
- cauzata de prezenta osteofitelor, exostozelor osoare;
- apare in poliartrita reumatoida la maini si picioare;
Atrofia musculara
- se intalneste in poliartrita reumatoida, este dureroasa, incepe la muschii interososi ai
mainilor;
Modificarea mobilitatii articulare
- limitarea mobilitatii;
- mobilitate excesiva.
 INGRIJIREA PACIENTULUI CU REUMATISM ARTICULAR ACUT (RAA)

Reumatismul articular acut se manifests prin inflamatia succesiva a mai multor

articulatiilor mari. Atingerea articulara se vindeca fara sechele. Atinge frecvent cordul,
lasand urme grave. Criterii majore de diagnostic: poliartrita, cardita, coreea, eritem
marginat, noduli subcutanati.
Boala afecteaza copiii si adolescent, infectia urmand unei angine streptococice.

Culegerea datelor

Circumstante de aparitie:
- varsta pacientului - copilul si adultul tanar prezinta receptivitate pentru infectia
streptococica
- conditjile insalubre de locuit, frigul, umezeala favorizeaza aparitia anginelor
streptococice- prezenta anginelor streptococice in antecedentele personale ale pacientului
recente (2-4 saptamani) precede instalarea durerilor articulare.
Explorarile paraclinice care sustin acest sindrom poststreptococic urmaresc urmatoarele
aspecte:
- izolarea streptococului de grup A se poate realiza la debutul reumatismul articular acut,
daca nu s-au administrat antibiotice in perioada anginei eritematoase.
- anticorpii antistreptococici atesta infectia cu streptococ in antecedente, indiferent daca
aceasta a fost cu manifestari clinice sau asimptomatica.
- -Antistreptolizinele (ASLO) constituie testul uzual, fiind cel mai bine standardizat.
Nivelul ASLO de la care se iau in considerare sunt 250 unitati Todd la adult si 333 unitati
la copiii.
Testul cu antistreptozim este o reactie de hemaglutinare cu antigene streptococice
extracelulare concentrate adsorbite pe hematii, fiind un indicator foarte sensibil al
infectiei recente daca depaseste 200 u/ml. Alti markeri sterptococici cum sunt
streptochinazele, antistreptodornazele, antihialuronidazele si anti DNAza B nu aduc
informatii suplimentare.
- reactantii fazei acute sunt nespecifici, confirmand existenta unui proces inflamator.
Probele uzuale sunt:
- cresterea importanta a VSH-ului
- aparitia proteinei C reactive
- leucocitoza moderata
- cresterea complementului seric
- cresterea alfa 2 si gamaglobulinelor
- hiperfibrinemie.

Manifestari de dependenta (semne si simptome posibile)

Debutul artritei este brusc, cu febra, afectand articulatiile mari ale extremitatile
care sunt tumefiate, calde, dureroase spontan si la mobilizare si uneori tegumentul de
acoperire este rosu. Artrita are durata scurta (cateva zile), este fugace, migratorie de la o
articulatie la alta, spontan rezolutiva si nu lasa sechele.
Fiecare noua prindere articulara este insotita de cresterea temperaturii. Sunt
afectate una sau mai multe, fara simetrie, cel mai frecvent sunt afectate articulatiile
urmatoare:
- genunchiul
- pumnul
- glezna
- cotul
- mai rar umarul si soldul.
In cadrul unui atac reumatismal o articulatie poate fi afectata mai multe ori, de-a
lungul anilor putand apare recidive, dar nici o modificare reziduala articulara nu se
constituie. In timpul atacului reumatic starea generala a bolnavului se altereaza, febra
mare se insoteste de transpiratii si uneori de dureri abdominale.
Cardita conditioneaza totdeauna prognosticul, fiind absent paralelismul intre
gravitatea atingerii cardiace, semnele articulare si perturbarile inflamatorii. Cele 3 tunici
ale cordului (endocard, miocard si pericard) pot fi afectate in grade diferite, leziunile
valvulare putand evolua tardiv, silentios si chiar in absenta manifestarilor articulare.
Prinderea simultana a celor 3 straturi cardiace este numita pancardita reumatica.
Modificari cardiace: palpitatii cu ritm rapid discordant fata de febra; se constata
accentuarea zgomotului 1, cu sau fara zgomot de galop si aparitia unui suflu de
insuficienta mitrala functionala; cardiomegalia ( cardiologic si ecografic); formele de
insuficienta cardiaca fiind rar descrise la cazurile cu pancardita. Cele mai specifice
leziuni inflamatorii sunt nodulii Aschoff miocardici si degenerescenta fibrinoida a
colagenului.
Reumatismul articular afecteaza cel mai frecvent valvele mitrala si aortica si mai
rar valva tricuspida si niciodata valva pulmonara..
Coree minora Sydenham reprezinta o tulburare a sistemului nervos
central caracterizata prin aparitia unor miscari bruste neregulate si ilogice. Debutul
acesteia este progresiv dupa o lunga perioada de latenta dupa atacul reumatismal.
Pacientii devin neobisnuit de nervosi, agitati, au dificultati la scris, la vorbit, la
indeletniciri normale sau apucarea unor obiecte, se impiedica si cad, fac grimase
necontrolate. Treptat apar miscari spasmodice in orice parte a corpului, fara nici o
simetrie sau sincronism care se exagereaza la eforturi fizice si la oboseala. La examenul
obiectiv, medicul va constata hipotonie musculara.
Eritemul marginat, roz cu centru pal, fugace, mobil, localizat pe trunchi si la
radacina membrelor si nodulii subcutanati palpabili pe fetele de extensie ale
membrelor, fermi, indolori se observa destul de rar mai ales in cazurile cu cardita
reumatismala.
Problemele pacientului:
- hipertermie,
- durere articulara cu caracter migrator,
- intoleranta la activitatea fizica,
- dificultate de mers si mobilizare,
- necoordonarea micrilor,
- postur inadecvat,
- deficit in a-si acorda ingrijiri igienice,
- risc de complicate cardita reumatismala, coree, valvulopatii, deshidratare.

Obiective:
- pacientul sa prezinte temperatura corpului in limite fiziologice
- sa se obtina o stare de bine, prin dispari|ia durerilor articulare
- s aib tonusul muscular i fora muscular pstrat
- sa fie ferit de pericole interne si externe,
- s-i menin integritatea tegumentelor i a activitii articulare
- sa se previna complicatiile
- sa fie satisfacule nevoile fundamentale
- sa fie echilibrat psihic

Interventii:
Asistenta:
- asigura repausul la pat, pana la disparitia durerilor articulare si, in continuare, 2-3
saptamani, cu reluarea treptata a mersului
- foloseste perne pentru suportul articulatiilor dureroase
- asigura igiena corporala si a lenjeriei pacientului
- participa la investigatiile clinice si de laborator prin:
- recoltarea sangelui pentru determinarea VSH-ului, fibrino-genului, ASLO,
proteinogramei, proteinei C reactive
- recoitarea exsudatului faringian
- efectuarea EKG, FKG
- administreaza tratamentul:
- antistreptococic (penicilina G, macrolide), efectuand testarea sensibilitatii organismului
la antibiotic), respectand doza si ritmul de administrare
- antiinflamator cu antiinflamatoare nesteroidiene si cortizon in doze descrescatoare pana
la normalizarea VSH-ului (va sesiza efectele secundare ale corticoterapiei - dureri
epigastrice, edeme, hipertensiune arteriala, insomnie)
- asigura alimentatia pacientului:
- dieta de crutare in perioada febrila (regim hidrozaharat, apoi, lacto-fainos, care se va
imbogati treptat)
- dieta va asigura necesarul de lichide pentru a preveni deshidratarea
- dieta desodata pe toata perioada tratamentului cu cortizon
- supravegheaza zilnic semnele vitale: puis, tensiune arteriala, temperatura, notarea
greutatii corporale
- educa pacientul si antreneaza familia privind:
- prevenirea reinfectarilor streptococice - continuarea tratamentului prescris cu
moldamin, in dozele si la intervalele stabilite de medic
- prezentarea la controale periodice, clinice si biologice, prin policlinica teritoriala
- asanarea focarelor de infecjie amigdaliana si dentara (sub protectie de antibiotice)
- internarea dupa caz a copiilor fosti bolnavi, in sanatorii cu personal calificat pentru
dispensarizarea lor.