Sunteți pe pagina 1din 205

1

TESTE PENTRU EVALUAREA


COMPETENELOR PROFESIONALE
CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
VALABILE PENTRU
COLILE POSTLICEALE SANITARE DIN
JUDEUL PRAHOVA

















ANUL 2014





2

COALA POSTLICEAL SANITAR DR. DINU CMPINA
COALA POSTLICEAL SANITAR FEG PLOIETI
COALA POSTLICEAL SANITAR LOUIS PASTEUR CMPINA
COALA POSTLICEAL SANITAR REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIETI
COALA POSTLICEAL SANITAR SF. APOSTOL ANDREI PLOIETI
COALA POSTLICEAL SANITAR SF. VASILE CEL MARE PLOIETI
COALA POSTLICEAL SANITAR THOMA IONESCU PLOIETI




































3

MODULUL 13- BAZELE TIINEI NURSING-ULUI
TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmatoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau
cu F fals .
1. Datele necesare cunoaterii pacientului se obin numai prin interviu.
2. Interviul este un instrument care permite personalizarea ngrijirilor.
3. Obsrevaia, ca metod de culegere a datelor, determin antrenarea tuturor simurilor.
4. Analiza i interpretarea datelor, a doua etap a procesului de ngrijire, presupune
formularea diagnosticului de ngrijire.
5. Planificarea ngrijirilor cuprinde formularea obiectivelor i a interveniilor ce vor fi aplicate
n ngrijirea pacientului.
6. Pentru aplicarea interveniilor de ngrijire, asistenta poate antrena: pacientul, familia, ali
membri ai echipei de ngrijire.
7. n timpul aplicrii interveniilor de ngrijire asistenta medical se concentreaz numai
asupra tehnicii pe care o execut.
8. Stresul, anxietatea, frica, sunt reacii ale pacientului ce pot aprea n cursul ngrijirii.
9. Evaluarea ngrijirilor este o judecat a progresului pacientului n raport cu interveniile
aplicate.
10. Evaluarea ngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de ngrijire.
TESTUL II

A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Manifestare de
independen
A orienteaz asistenta spre intervenii autonome
2 Problem de
dependen
B flexie/extensie
3 Surs de dificultate C orienteaz practicianul spre tratament medical
4 Diagnostic de ngrijire D alimentaie inadecvat prin deficit
5 Diagnostic medical E alterarea parenchimului renal

B. Asociati notiunile din cele doua coloane
1 Culegerea datelor A analiza rezultatului obinut
2 Analiza i interpretarea
datelor
B observaia, interviul
3 Planificarea ngrijirilor C utilizarea planului de intervenii elaborate
4 Executarea ngrijirilor D elaborarea diagnosticului de ngrijire
5 Evaluarea E stabilirea obiectivelor i a mijloacelor de realizare
a obiectivelor
TESTUL III
Indicai rspunsurile corecte

1. Asistenta medical este profesionista
care:
a. respect fiina uman ca entitate
bio-psiho-social n interrelaii cu
mediul nconjurtor, cu valorile i
principiile sale de via;
b. acord ngrijiri ntr-un mediu
terapeutic securizant;
c. realizeaz cu familia i aparintorii
o relaie funcional de
colaborare.
2. Responsabilitile care definesc
direciile importante, descrise de,,
Codul pentru asistentele medicale"
sunt:
a. promovarea sntii;
b. prevenirea mbolnvirilor;
4

c. restabilirea sntii;
d. nlturarea suferinei.
3. Nursa generalist presupune:
a. o pregtire pluridisciplinar;
b. nsuirea competenelor de baz i
nu numai cunotinele;
c. s aib cunotine de psihologie;
d. s aib atitudine pozitiv fa de
pacient i familia sa ;
e. s aib capacitate de empatie.
4. Fenomenele urmrite de asistenta
medical sunt reaciile :
a. individuale ;
b. familiale ;
c. de grup.
5. Funciile asistentei medicale sunt de
natur :
a. independent;
b. dependent;
c. interdependent.
6. Funcia asistentei medicale, de natur
independenta, presupune:
a. stabilirea relaiilor de ncredere cu
persoana ngrijit i cu
aparintorii;
b. aplicarea metodelor de observaie,
de tratament sau de readaptare;
c. promovarea unor condiii mai bune
de via i sntate.
7. Funcia asistentei medicale, de natur
dependenta, presupune:
a. observarea, la pacient a
modificrilor produse de boal sau
tratament;
b. asigurarea ingrijirilor de confort;
c. actiuni de rezolvare a problemelor
psihosociale.
8. Funcia asistentei medicale, de natur
interdependenta, presupune:
a. actiuni de depistare a tulburrilor de
ordin fizic, psihic sau social;
b. aciuni de educaie pentru sntate;
c. actiuni de rezolvare a problemelor
psihosociale.
9.Elementele de competen pentru
practicarea unor ngrijiri de calitate
constau n:
a. cunoaterea unui model de ngrijire
(nursing);
b. cunotine acumulate i cunoaterea
demersului tiinific;
c. cunoaterea pacientului.
10. Cadrul conceptual al ngrijirilor
cuprinde urmtoarele elemente:
a. scopul profesiei i beneficiarul ei;
b. rolul asistentei medicale;
c. natura interveniilor aplicate
beneficiarului i consecinele
acestor intervenii.
11. Cunotinele nsuite de asistent n
procesul educativ sunt de natur:
a. tiinific, tehnic, relaional;
b. etice, legislative;
c. ambele.
12. Demersul tiinific al ngrijirilor
constituie pentru asistent:
a. un instrument de investigaii,
analiz;
b. un instrument de planificare i
evaluare a ngrijirilor;
c. un scop n sine.
13. Relaia asistent-pacient reprezint un
proces bazat pe:
a. ncredere, demnitate, respect;
b. comunicare afectiv, colaborare;
c. aplicarea sarcinilor care nu-i
depaesc limitele de competen.
14. Funciile autonome ale asistentei
medicale constau n:
a. asigurarea confortului fizic i psihic
al pacientului;
b. administrarea medicaiei;
c. stabilirea relaiilor de ncredere cu
pacientul i aparintorii;
d. transmiterea de informaii i
nvminte pacientului pentru
pstrarea sntii.
15. Rolul asistentei medicale este:
a. s asigure ngrijirea pacientului
numai n raport cu indicaiile
medicului;
b. s ajute persoana bolnav s-i
recapete sntatea;
c. s suplineasc persoana bolnav
pentru satisfacerea nevoilor sale.
16. n elaborarea unui cadru conceptual
privind ngrijirile, orientarea nou este
ctre:
a. ngrijiri centrate pe sarcini;
b. ngrijiri centrate pe persoana
ngrijit;
c. ambele.
5

17. Scopul ngrijirilor dup modelul
conceptual al Virginiei Henderson este:
a. pstrarea independenei individului
n satisfacerea nevoilor sale;
b. suplinirea individului n ceea ce nu
poate face singur;
c. ambele.
18. Nursingul, ca parte integrant a
sistemelor de sntate cuprinde:
a. promovarea sntii i prevenirea
mbolnvirilor;
b. ngrijirea persoanelor bolnave;
c. promovarea sntii, prevenirea
mbolnvirilor, ngrijirea
persoanelor bolnave fizic i psihic,
precum si a persoanelor
handicapate, in orice tip de unitate
sanitar.
19. Modelul conceptual al ngrijirilor dup
Virginia Henderson precizeaz:
a. individul este un tot;
b. individul este un tot prezentnd 14
nevoi fundamentale;
c. individul este un tot prezentnd 14
nevoi fundamentale pe care
trebuie s i le satisfac.
20. Clasificarea nivelurilor de dependen
(I-IV) se face n funcie de:
a. punctajul obinut actualiznd
satisfacerea fiecrei nevoi;
b. durata problemelor actuale;
c. apariia problemelor poteniale.
21. Procesul de ngrijire reprezint:
a. metod care permite acordarea
ngrijirilor;
b. un mod tiinific de rezolvare a
problemelor pacientului pentru a
rspunde nevoilor sale fizice,
psihice sau sociale;
c. un mod de asigurare n serie a
ngrijirilor acordate pacientului.
22. Interviul reprezint:
a. forma special de interaciune
verbal;
b. metod de culegere a datelor
variabile i stabile;
c. instrument de personalizare a
ngrijirilor.


23. Abilitile asistentei medicale pentru a
facilita un interviu sunt:
a. capacitatea de a formula ntrebri
inchise sau deschise;
b. capacitatea de a evalua obiectiv
observaiile i de a le sintetiza;
c. disponibilitatea de ascultare activ a
pacientului i de a-l readuce la
subiect;
d. disponibilitatea de a comenta cu
pacientul datele obinute.
24. Aezai n ordine etapele procesului
de ngrijire:
a. culegerea datelor assesmentul;
b. planificarea ngrijirilor;
c. analiza i interpretarea datelor;
d. evaluarea rezultatelor;
e. implementarea planului.
25. Independena n satisfacerea nevoilor
fundamentale e reprezentat de:
a. satisfacerea unei nevoi
fundamentale prin aciuni proprii;
b. satisfacerea unei nevoi
fundamentale cu ajutorul altei
persoane;
c. satisfacerea uneia sau mai multor
nevoi fundamentale prin aciuni
proprii n funcie de gradul de
cretere i dezvoltare al persoanei.
26. Manifestarea de dependen este:
a. semn observabil care permite
identificare strii de dependen;
b. incapacitatea persoanei de a-si
satisface una din nevoile sale
fundamentale;
c. lipsa de cunotine a persoanei
asupra modului n care s-i
satisfac nevoile fundamentale.
27. Pacientul poate sa prezinte
urmtoarele forme de depenten:
a. actual, potenial;
b. descrescnd, permanent;
c. ambele.
28. Sursele de dificultate pot fi cauzate
de:
a. factori de ordin fizic, psihologic,
social, spiritual ;
b. factori legai de insuficiente
cunotine ;
c. ambele.

6

29. Sursele de dificultate de ordin fizic
cuprind :
a. toate obstacolele fizice de natura
intrinsec;
b. toate obstacolele fizice de natura
extrinsec;
c. toate obstacolele fizice de natura
intrinsec sau extrinsec ce
influeneaz negativ satisfacerea
uneia sau mai multor nevoi
fundamentale.
30. Sursele de dificultate de ordin social
cuprind problemele generate persoanei n
raport cu:
a. anturajul su;
b. partenerul de via;
c. familia sa;
d. prientenii;
e. colegii de munc.
31.Mijloacele principale cele mai eficace
de a obine informaiile dorite despre
pacient sunt:
a. observarea pacientului;
b. interviul pacientului;
c. consultarea surselor secundare.
32.Elementele de evitat n utilizarea
observaiei sunt:
a. subiectivismul;
b. judeci preconcepute;
c. rutina i superficialitatea:
d. lipsa de concentraie i continuitate.
33.Interviul:
a. este o form de interaciune verbal
ntre asistent i pacient;
b. permite depistarea nevoilor
nesatisfcute ale persoanei;
c. este un instrument de personalizare
a ngrijirilor.
34.Dificultatea n analiza i interpretarea
datelor provine din:
a. numarul mare de date culese,
varietatea surselor de informaii;
b. caracterul schimbtor al unui
numr mare de date;
c. subiectivitatea persoanei care
culege datele.
35.Diagnosticul de ngrijire cuprinde:
a. descrierea procesului patologic;
b. enunul problemei de dependen, a
sursei de dificultate i a
manifestrii de dependen;
c. enunul manifestrii de dependen.
36.Diagnosticul de ngrijire:
a. orienteaz asistenta spre intervenii
autonome; ine cont de problema
de sntate n sine a pacientului;
b. orienteaz practicianul spre
tratament.
37.Planificarea ingrijirilor, a treia etap a
procesului de ingrijire, presupune:
a. stabilirea unui plan de intervenie;
b. prevederea etapelor i a mijloacelor
de desfurare;
c. prevederea precauiilor care trebuie
luate.
38.Pentru fiecare problem de
dependen se pot formula:
a. un obiectiv;
b. mai multe obiective;
c. unul sau mai multe obiective.
39.Asistenta care ntocmete planul de
ngrijire trebuie s se gndeasc la
intervenii care:
a. rspund nevoilor specifice ale
pacientului;
b. conduc la realizarea obiectivelor;
c. ambele.
40.Interveniile trebuie s fie:
a. novatoare, personalizate;
b. observabile, msurabile
(evaluabile);
c. ambele.
41.Realizarea interveniei reiese din
evaluarea strii pacientului:
a. nainte de intervenie;
b. nainte, n timpul i dup
intervenie;
c. dup intervenie.
42.Fiecare plan de ngrijire va fi completat
cu:
a. intervenii constante;
b. elemente de supravegheat;
c. intervenii cu rol delegat.
43.n munca sa pentru pacient, asistenta
trebuie s comunice cu el n multiple
circumstane:
a. cnd acesta ajunge la spital;
b. cnd se face interviul pentru
culegerea datelor;
c. cnd se execut ngrijirile zilnice.


7

44.Evaluarea ngrijirilor:
a. este o condiie absolut a calitii
ngrijirilor;
b. trebuie s se fac cu regularitate, la
diverse intervale;
c. aduce o apreciere asupra
progresului pacientului n raport cu
interveniile asistentei medicale.





BAREM CORECTARE - BAZELE TIINEI NURSING-ULUI

TESTUL I - ADEVRAT / FALS
NR.
NTREBARE
RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
PAGIN
1 F 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 23
2 A 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 23
3 A 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 23
4 A 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 24
5 A 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 24
6 A 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 24
7 F 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 24
8 A 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 24
9 A 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 24
10 F 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 24
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 b Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri
corespunztoare nevoilor fundamentale, L.
Titirc, 2002
33-34

2 d idem 33-34
3 e idem 33-34
4 a idem 33-34
5 c idem 59

1 b idem 38
2 d idem 38
3 e idem 38
4 c idem 38
5 a idem 38
TESTUL III- INTREBRI TIP GRIL
1 a,b,c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 7
2 a,b,c,d idem 14
3 a,b,c,d,e idem 14
4 a,b,c idem 14
5 a,b,c idem 16
6 a,c idem 16
7 a idem 16
8 a,b,c idem 17
9 a,b 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 8
8

10 a,b,c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 8
11 c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 8
12 a,b 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 8
13 a,b 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 8
14 a,c,d 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 21
15 b,c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 21
16 b 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 21
17 c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 22
18 c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 21
19 c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 21
20 a 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 23
21 b 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 22
22 a,b,c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 23
23 a,b,c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 23
24 a,c,b,e,d 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 23
25 c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 22
26 a 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 22
27 c Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri
corespunztoare nevoilor fundamentale, L.
Titirc, 2002
35
28 c idem 36
29 c idem 30
30 a,b,c,d,e idem 36
31 a,b,c idem 41
32 a,b,c,d idem 41
33 a,b,c idem 42
34 a,b,c idem 48
35 b idem 52
36 a idem 59
37 a,b,c idem 60
38 c idem 64
39 c idem 65
40 c idem 65
41 b idem 66
42 a,b,c idem 68
43 a,b,c idem 70
44 a,b,c idem 72












9

MODULUL 14 : FIINA UMANA I NURSING-UL

TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau
cu F fals .

1. Respiraia este influenat de postur, somn,exerciiul fizic;
2. Respiraia la copii este tip costal superior.
3. Apneea reprezint accelerarea respiraiei.
4. Cianoza este un semn grav,care arat lipsa oxigenului la nivelul tesuturilor.
5. Calitatea aerului inspirat,umiditatea lui, nu influenteaza respiratia.
6. Diureza este procesului de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore.
7. Ileusul inseamna suprimarea completa a eliminarii gazelor din intestin.
8. Incontinenta urinara este incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.
9. Polakiuria reprezinta mictiuni frecvente cu cantitati mici.
10. Poliuria este eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500ml/24h.
11. Oliguria este absenta urinei in vezica urinara.
12. Disuria reprezinta eliminarea urinei cu dificultate si dureri.
13. Pacientul imobilizat la pat e predispus la escare,deformari osoase.
14. Pacientul cu hiperactivitate este capabil sa-si asigure securitatea fizica in mod
independent.
15. Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat la pat, la 2 ore previne complicatiile.
16. Pozitiile patognomonice sunt caracteristice unei boli.
17. In toate cavitatile in care se masoara temperatura corpului, se inregistreaza aceleasi
valori.
18. Echilibrul dintre termogeneza si termoliza este denumit homeotermie.
19. Climatul influenteaza temepratura corpului.
20. Febra intermitenta se caracterizeaza prin mentinerea constanta a temperaturii corpului
intre 37
0
- 38
0
C.
21. Copilul febril poate prezenta convulsii.
22. In cazul degeraturilor,segmentul afectat va fi introdus in apa fierbinte.
23. Vezicula este o ridicatura a epidermului (basicuta) plina cu puroi.
24. Escarele sunt distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala.
25. Deprinderile igienice ale indivizilor sunt diferite in functie de educatie si cultura..

TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Subfebrilitate A 36-37
0
C
2 Afebrilitate B 38-39
0
C
3 Febra ridicata C 37-38
0
C
4 Hiperpirexie D Peste 40
0
C
5 Febra moderata E 39-40
0
C

B. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Tulburari calitative ale urinei A Poliurie
2 Tulburari de emisie urinara B Hematurie
3 Tulburari cantitative ale urinei C Polakiurie
4 Independenta in a se misca D Atrofie musculara
5 Dependenta in a se misca E Miscari de flexie si extensie

10

C. Asociati notiunile din cele doua coloane
1 Alterarea vocii A Escare
2 Alterarea tegumentelor B Vomica
3 Eliminare inadecvata C Disfonie
4 Limitarea miscarilor D Anorexie
5 Alimentatie inadecvata E Anchiloza


TESTUL III
Indicai rspunsurile corecte

1. Frecventa respiratiei la persoana
adulta este:
a) 14-16 respiratii/min;
b) 16-18 respiratii/min;
c) 18-22 respiratii /min.
2. Concentratia O
2
in aerul inspirat este:
a) 21%;
b) 15-16%;
c) 24%.
3. Hipoxia reprezinta :
a) scaderea cantitatii de O
2
in sange;
b) scaderea cantitatii de O
2
in
tesuturI;
c) scaderea cantitatii de O
2
in sange.
4. Respiratia este influentata de postura
persoanei si este favorizata de:
a) pozitia ortostatica si sezand;
b) pozitia sezand si clinostatica;
c) pozitia decubit lateral.
5. Declansarea hemoptiziei este
precedata de :
a) senzatie de caldura
retrosternala,jena respiratorie;
b) senzatie de voma;
c) varsatura.
6. Eliminarea sangelui provenind din
arborele bronsic se defineste ca:
a) hematemeza;
b) hemoptizie;
c) hematurie.
7. Factorii biologici care influenteaza
pulsul sunt:
a) varsta, alimentatia,inaltimea
corporala;
b) emotiile si plansul;
c) varsta.
8. Pulsul dicrot se manifesta astfel:
a) pauzele dintre pulsatii sunt inegale;
b) se percep doua pulsatii,una
puternica, alta slaba, urmata de pauza;
c) pulsatii abia perceptibile
9. In starile de hipertermie nevoile
energetice ale organismului cresc cu:
a) 20-30%;
b) 13% pentru fiecare grad de
temperatura peste 37
0
C;
c) 10%.
10.Tulburarile de mictiune sunt:
a) poliuria,oliguria,disuria;
b) anuria,polachiuria,nicturia;
c)nicturia,disuria,ischiuria,polachiuria,
incontinenta urinara.
11. Incontinenta urinara reprezinta:
a) incapacitatea vezicii urinare de a-si
goli continutul;
b) eliminarea inconstienta,involuntara
a urinei;
c) mictiuni incoluntare nocturne.
12. Hipostenuria reprezinta:
a) urina in sange;
b) urina cu densitate scazuta sub
1010;
c) urina in cantitate redusa/24h.
13. Varsaturile alimentare cu continut
vechi sunt manifestari de dependenta
intalnite in:
a) stenoza pilorica;
b) la gravide;
c) in colecistite.
14. Vomica reprezinta:
a) varsatura cu continut alimentar;
b) eliminarea unor colectii de puroi
sau exsudat din caile respiratorii;
c) varsatura fecaloida.
15. Hemoragiile menstruale prelungite se
numesc:
a) menoragii;
b) oligomenoree;
c) hipermenoree.
16. Nevoia de somn la persoana adulta
sanatoasa este de:
a) 7-9h/24h;
b) 12-14h/24h;
c) 6-8h/24h.
11

17. Prin masurarea temperaturii in
cavitatile inchise valorile ei pot creste
cu:
a) 0,8- 1
0
C;
b) 0,5- 0,8
0
C;
c) 0,3- 0,5
0
C.
18. Subfebrilitatea reprezinta:
a) scaderea temperaturii corporale
sub 36
0
C;
b) mentinerea temperaturii intre 37 si
38
0
C;
c) mentinerea temperaturii intre 38 si
39
0
C.
19. Starea de hipotermie este
determinata de:
a) pierderea excesiva de caldura;
b) cresterea arderilor din organism;
c) intensificarea metabolismului.
20. Pacientul cu hipertermie prezinta:
a) tegumente palide;
b) frisoane,piele calda,rosie;
c) ambele.
21.Echilibrul intre termogeneza si
termoliza - homeotermia se realizeaza
prinmecanisme fizice:
a)
evaporarea,radiatia,conductia,convectia;
b) vasodilatatia,vasoconstrictia;
c) reducerea proceselor metabolice
din organism.
22. Factorii biologici care influenteaza
satisfacerea nevoii de a se imbraca si
dezbraca sunt:
a) clima, emotiile,cultura,credinta;
b) varsta, activitatea,cultura;
c) varsta,activitatea,talia,statura.\
23. Functiile pielii sunt:
a) de protectie si termoreglare,de
depozit,de excretie;
b) de absorbtie,de respiratie;
c) toate.
24. Alterarea integritatii pielii si
mucoaselor se manifesta prin:
a)escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,esc
are;
b) alopecie;
c) vitiligo.
25.Urmatoarele manifestari de
dependenta sunt la nivel senzorial,in
afara de:
a) hipoacuzie,anosmie;
b) paralizie;
c) cecitate,hipoestezie.
26.Afazia este manifestarea comunicarii
ineficiente care priveste:
a) scaderea masei musculare;
b) tulburarea sensibilitatii pielii;
c) incapacitatea de a pronunta
cuvintele.
27. Amnezia reprezinta:
a) tulburarea memoriei;
b) tulburare de gandire;
c) tulburare de perceptie.
28. Hemiplegia se defineste ca pierderea
totala a functiei motorii a:
a) membrelor inferioare;
b) unei jumatati laterale a corpului;
c) unui membru.
29. Coma este o pierdere totala sau
partiala a:
a) constientei;
b) constientei cu alterarea functiilor
vegetative;
c) a constientei, mobilitatii
sensibilitatii cu conservarea celor mai
importante functii vegetative.
30. Pacientul cu comunicare ineficienta
la nivel afectiv se poate manifesta
prin:
a) agresivitate, euforia,egocentrism;
b)fobie,apatie;
c) disartrie,dislalie.
31. Pacientul care-si satisface autonom
nevoia de recreere prezinta
urmatoarele manifestari de
independenta:
a) satisfactie,placere;
b) destindere, amuzament;
c) ambele.
32.Frecventa respiratiei variaza in functie
de:
a) varsta, sex;
b) pozitie,temperatura mediului
ambiant;
c) starea de veghe sau somn.
33. Dispneea Kussmaul este:
a) o respiratie in patru timpi, o
inspiratie profunda urmata de o
scurta pauza si o expiratie scurta,
zgomotoasa, dupa care urmeaza o
alta pauza scurta;
b) o respiratie accelerata;
c) o perturbare ritmica si periodica a
respiratiei.
34. Dispneea Cheyne- Stockes este:
a) o respiratie accelerata;
12

b) o perturbare ritmica si periodica a
respiratiei;
c) o respiratie cu amplitudini
crescande pana la maximum si apoi
scazand pana la apnee, ce dureaza
10-20 secunde.
35. In obstructia cailor respiratorii
pacientul prezinta urmatoarele
manifestari de dependenta, cu
exceptia:
a) respiratie dificila pe nas;
b) secretii nazale abundente;
c) respiratie ritmica.
36. Pulsul este influentat de urmatorii
factori biologici, cu exceptia:
a) varsta;
b) emotiile;
c) inaltimea corporala.
37. Factorii care determina tensiunea
arteriala sunt;
a) debitul cardiac;
b) forta de contractie a inimii;
c) elasticitatea si calibrul vaselor.
38. Factorii biologici care influenteaza
TA sunt urmatorii, cu exceptia:
a) varsta;
b) activitatea;
c) climatul.
39. Valoarea normala a TA la adult este:
a) 100-200 max;60-75 mm Hg min;
b) peste 150max;peste 90mm Hg
min;
c) 115- 140 max; 75-90 mm Hg min.
40. Urmatoarele manifestari de
dependenta reprezinta tulburari de
emisie urinara, cu exceptia:
a) polakiuria;
b) disuria;
c) hematuria.
41. Izostenuria reprezinta:
a) densitatea crescuta a urinei (urina
concentrata);
b) densitate mica a urinei (urina
diluata);
c) urina cu densitate mica ce se
mentine in permanenta la aceleasi
valori, indiferent de regimul
alimentar.
42. Ischiuria reprezinta:
a) incapacitatea vezicii urinare de a-
si elimina continutul;
b) eliminarea urinei cu durere si cu
mare greutate;
c) senzatie de mictiune frecventa.
43. Deformarile coloanei vertebrale se
pot manifesta astfel:
a) cifoza,lordoza,scolioza;
b) lordoza,genu varum;
c) cifoza,lordoza.
44. Obiectivele asistentei medicale in
ingrijirea pacientului care
expectoreaza urmaresc:
a) pacientul sa nu devina sursa de
infectie nosocomiala:
b) pacientul sa aiba caile respiratorii
permeabile;
c) pacientul sa beneficieze de
microclimat optim.
45. Pacientul care satisface nevoia de
recreere prezinta ca manifestari de
independenta :
a) destindere,satisfactie ;
b) plictiseala ;
c) placere,amuzament.
46.La adult temperatura normala a
corpului masurata in axila este :
a) 36,1- 37,8
0
C;
b) 36- 37
0
C;
c) 36,3- 36,5
0
C
47.Temperatura cea mai crescuta a
corpului se inregistreaza:
a) dimineata intre orele 3.00-5.00;
b) la pranz intre orele 12.00-14.00;
c) seara intre orele 20.00-23.00.
48.Pentru cresterea temperaturii la nou-
nascut , se pot folosi:
a) termoforul;
b) paturile calde;
c) impachetari cu parafina.
49. In planul de nursing al bolnavului cu
hipertermie,se va evalua zilnic;
a) temperatura corporala;
b) scaunul;
c) aspectul tegumentelor.
50. Anxietatea reprezinta:
a) stare de neliniste, disconfort;
b) stare de incetinire a gandirii;
c) pierderea memoriei.
51.Bolnavul care comunica ineficient la
nivel afectiv prezinta:
a) agresivitate;
b) atitudine receptiva si de incredere
in alte persoane;
c) fobie.
52.Paraplegia se defineste ca pierderea
totala a fortei musculare motorii:
a) a jumatatii drepte a corpului;
b) a membrelor inferioare;
13

c) a unui singur membru.
53. Manifestarile de independenta
privind comunicarea pacientului
sunt:
a) expresia nonverbala;
b) functionarea normala a organelor
de simt;
c) reactiile afective in exces.
54. Frustrarea reprezinta:
a) de sensibilitate a pielii;
b) conditia de individ refuzat sau a-si
refuza satisfacerea unei nevoi;
c) incapacitatea de a pronunta
cuvintele.
55. Enurezisul este:
a) pierdere de urina in timpul noptii;
b) pierderea involuntara de urina in
timpul noptii la copii peste 3 ani;
c) inversarea raportului dintre
numarul mictiunilor emise ziua fata
de cele emise noaptea.
56. Hipostenuria reprezinta densitatea
urinei:
a) normala;
b) crescuta;
c) scazuta.
57. Anuria reprezinta:
a) absenta urinei in vezica;
b) scaderea cantitatii de urina;
c) eliminarea urinei cu dificultate.
58. Poliuria reprezinta:
a) mictiuni frecvente in cantitati mici;
b) eliminarea unei cantitati mai mari
de 2500ml;
c) sete exagerata.
59. Vomica este:
a) varsatura alimentara;
b) senzatie de varsatura;
c) eliminarea unei colectii masive de
puroi,sau exsudat din caile
respiratorii.




BAREM DE CORECTARE MODULUL FIINA UMAN I NURSING
TESTUL I- ADEVRAT/FALS
NR.
INTREBARII
RSPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINA
1 A L Titirca Ghid de nursing 1998 Ed. Viata
Medicala Romaneasca
109
2 F Ghid de nursing 109
3 F Ghid de nursing 109
4. A Ghid de nursing 109
5 F Ghid de nursing 109
6 A Ghid de nursing 145
7 F Ghid de nursing 145
8 F Ghid de nursing 145
9 A Ghid de nursing 145
10 A Ghid de nursing 145
11 F Ghid de nursing 145
12 A Ghid de nursing 145
13 A Ghid de nursing 159
14 F Ghid de nursing 159
15 A Ghid de nursing 159
16 A Ghid de nursing 159
17 F Ghid de nursing 186
18 A Ghid de nursing 186
19 A Ghid de nursing 186
20 F Ghid de nursing 186
21 A Ghid de nursing 186
22 F Ghid de nursing 186
23 F Ghid de nursing 196
14

24 A Ghid de nursing 196
25 A Ghid de nursing 196
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 C Ghid de nursing 183
2 A Ghid de nursing 183
3 E Ghid de nursing 183
4 D Ghid de nursing 183
5 B Ghid de nursing 183
B Ghid de nursing 159
1 B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca,
12
2 C idem 12
3 A idem 12
4 E idem 12
5 D idem 12
C idem
1 C L titirca Ghid de nursing 1996
2 A Ghid de nursing
3 B Ghid de nursing
4 E Ghid de nursing
5 D Ghid de nursing
TESTUL III GRILA
1 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
2 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
3 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
4 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
5 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
6 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
7 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
8 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
9 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
10 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
11 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
12 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
13 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
14 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
15 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
16 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
17 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
18 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
19 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
20 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
21 a,b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
22 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
23 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
24 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
25 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
26 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
27 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
28 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
15

29 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
30 a,b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
31 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
32 a,b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
33 a,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
34 b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
35 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
36 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
37 a,b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
38 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
39 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
40 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
41 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
42 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
43 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
44 a,b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
45 a,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
46 b L Titirca Ghid de nursing 187
47 c Ghid de nursing 187
48 a,b Ghid de nursing 187
49 a,c Ghid de nursing 187
50 a Ghid de nursing 215
51 a,c Ghid de nursing 215
52 b Ghid de nursing 215
53 a,b Ghid de nursing 216
54 b Ghid de nursing 221
55 b Ghid de nursing 146
56 c Ghid de nursing 146
57 a Ghid de nursing 146
58 b Ghid de nursing 146
59 c Ghid de nursing 146












16

MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING I INVESTIGAII
TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau
cu F fals .
1. EKG, exploreaz activitatea bioelectronic produs de inim i vase.
2. Oxigenoterapia se utilizeaz n toate formele de insuficien respiratorie dup
permeabilizarea cilor respiratorii.
3. Masurarea pulsului se face cu tensiometrul.
4.Ritmul rapid de administrare a soluiilor poate determina accidente
grave,stop cardiac.
5. Cistoscopia este examenul radiologic al vezicii urinare.
6.Splarea minilor este cea mai important procedur pentru prevenirea infeciilor.
7. Acele i instrumentele ascuite trebuie depozitate n containere dure
dup utilizare
8. Dup execuia unei proceduri mnuile vor fi aruncate nainte de
contactul cu un nou pacient, iar minile splate.
9. Riscul contactrii unei infecii nosocomiale este acelai pentru toi pacienii internai.
10.Fr o curire adecvat instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
11.Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregtete: canula traheal i
aspiratorul mecanic pentru secreii.
12. n ngrijirea pacientului cu traheostomie, o ngrijire important o constituie meninerea
permeabilitii cilor respiratorii.
13. Dup interveniile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menine
timp ndelungat.
14. Presiunea venoas msurat periferic are valoare de 110-140 mm Hg.
15. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesit o pregtire sumar n
dimineaa examenului.
16. Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de
infecie urinar.
17. Pentru cercetarea proteinuriei se va recolta urina din 24 de ore.
18 . Msurarea temperaturii bazele (msurate bucal sau rectal) poate decela momentul
ovulaiei.
19. Colposcopia = explorare prin care se msoar cavitatea uterin.
20. n vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregtit cu o spltur vaginal.





TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Injectia i.m A crearea unei cai false
2 Sondaj vezical B hiperhidratare
3 Perfuzia C neformarea papulei caracteristice
4 Injectia s.c D flegmon
5 Injectia i.d E lipodistrofie


17

B. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Spalatura gastrica A sonda Einhorn
2 Sondaj duodenal B sonda Faucher
3 Injectia intravenoasa C garou
4 Gastroscopie D seringa Guyon
5 Spalatura auriculara E endoscop

C. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Sondajul traheo-bronic A durere vie, paralizia nervului sciatic
2 Sondajul vezical la
brbai
B tuse,intoxicaii
3 Sondajul duodenal C crearea unei ci false
4 Sondajul gastric D nfundarea sondei cu alimente
5 Injectii i.m. E greuri,vrsturi

D. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Administrarea medicamentelor
pe cale i.v. este aleasa pentru
A Dezinfectia si descongestionarea
mucoasele inflamate, fluidificarea sputei
2 Avantajele administrarii
medicamentelor pe cale
parenterala sunt
B Dozarea precisa a medicamentelor si
obtinerea unui efect rapid
3 Scopul administrarii
medicamentelor pe cale
parenterala
C Durere vie, paralizia nervului sciatic
4 Complicatiile unei injectii i.m.
sunt
D Este explorator si terapeutic
5 Scopul inhalarii
medicamentelor cu
ajutorul vaporilor de apa este
E Efectul rapid al medicamentelor

18


TESTUL III
Indicai rspunsurile corecte
1. Infecia se definete astfel:
a) reacia local sau general
rezultat din ptrunderea i
multiplicarea agentului microbian n
organism;
b) reacia local determinat de
ptrunderea microbului n organism;
c) boala rezultat ca urmare a
ptrunderii microbului n organism
2. Sterilizarea ca metod de prevenire a
infeciilor reprezint:
a) totalitatea procedeelor prin care
sunt distruse toate formele de
existen a microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care
sunt distruse toate formele de
existen a microorganismelor, de la
suprafaa sau profunzimea unui
obiect;
c) totalitatea procedeelor de
distrugere a microbilor din mediul
nconjurtor.
3. Care din urmtorii termeni poate fi
definit ca absena tuturor microbilor?
a) steril;
b) curat;
c) dezinfectat.
4. Mnuile din cauciuc se sterilizeaz n
vederea folosirii pentru o intervenie
chirurgical astfel:
a) autoclav 30 min-2,5 atm.;
b) poupinel, 60 min-180C;
c) autoclav 30 min-1,5 atm.
5. Materialul moale pentru efectuarea
pansamentului se sterilizeaz astfel:
a) autoclav 30 min-2,5 atm.;
b) poupinel 60 min-180C;
c) autoclav 30 min-1,5 atm.
6.Pentru manevrarea materialelor i
instrumentelor sterile se poate utiliza:
a) mna acoperit cu mnua steril;
b) mna splat cu ap i spun;
c) pensa de servit.
7.n urma controlului umiditii materialelor
sterilizate la autoclav s-a nregistrat:
a) 5% umiditate;
b) 10% umiditate;
c) 50% umiditate;
care este umiditatea admis?
8. Sterilizarea prin metode fizice
utilizeaz:
a) cldura,radiaiilegamma;
b) radiaiile ultrascurte;
c) ultrasunetele.
9.ncrctura casoletelor introduse n
autoclav este important pentru a obine o
sterilizare eficient:
a) nu depete 120 g/dm
3
;
b) este de 150 g/dm
3
;
c) este de 175 g/dm
3
.
10.Dezinfecia este operaia:
a) de distrugere a agenilor infecioi
de pe tegumente, mucoase, obiecte i
din ncperi;
b) de distrugere a paraziilor de pe
obiecte;
c) de distrugere a insectelor
transmitoare de microbi.
11. Ortopneea se definete ca o:
a) expectoraie seroas;
b) respiraie in poziie vertical a
corpului;
c) respiraie in poziie orizontal a
corpului
12.Splarea de decontaminare a minilor
se face astfel:
a) splare cu ap i spun;
b) splare cu ap, spun, fiecare cu
periu, uscare i aplicare de alcool 2x5
ml;
c) splare cu ap, spun, frecare cu
periua, uscare.
13. Drenajul postural inseamn:
a) eliminarea secreiilor bronice prin
tuse;
b) utilizarea gravitaiei pentru
drenarea secreiilor de la nivel pulmonar;
c) o incizie la care se aplic un tub
de dren.
14. Dezinfecia termometrelor se face prin
submerjarea lor n soluie de:
a) cloramin 5-10 g
b) alcool 70
c) bromocet 1 g
15. Poziia bolnavului pentru tracocentez
este:
a) ezand cu trunchiul semiflectat,
braele pe coapse;
b) ezand cu braul ridicat deasupra
cefei pan la urechea opus de
partea unde se practic puncia;
c) ezand cu braele pe lang corp.
16.Pentru manevrarea unor soluii
dezinfectante, personalul medical
respect msurile de protecia muncii:
a) utilizarea mnuilor de cauciuc;

19

b) utilizarea mtilor de protecie;
c) utilizarea ochelarilor de protecie.
17.Pentru eficiena utilizrii soluiei de var
cloros se are n vedere:
a) preparare zilnic;
b) depozitare n recipiente din metal;
c) depozitare n recipiente nchise la
culoare din material plastic.
18.Dezinsecia reprezint:
a) distrugerea insectelor;
b) distrugerea insectelor care pot
transmite boli infecioase;
c) distrugerea pduchilor.
19.Circuitele funcionale n unitile
sanitare respect urmtoarele elemente:
a) circuitul aseptic indic sensul de
circulaie pentru protecia mpotriva
infeciilor;
b) circuitul septic asigur condiii de
protecie mpotriva infeciilor;
c) ntre circuitul septic i cel aseptic
funcioneaz principiul neseparrii
circuitelor.
20.Infeciile intraspitaliceti se definesc
astfel:
a) mbolnviri de natur infecioas
contractate n spital;
b) mbolnviri de natur infecioas
care se manifest dup externarea
pacientului
c) mbolnviri de natur infecioas
contractate n spital i care se
manifest n timpul internrii sau dup
externare.
21. Sunt expui mai frecvent infeciilor
nosocomiale:
a) pacienii vrstnici, tarai;
b) pacienii supui manevrelor
invazive;
c) pacienii internai de urgen n
spital.
22. Oxigenoterapia este un act terapeutic:
a) etiologic;
b) simptomatic;
c) de urgen
23. Cand calea natural eficient in
administrarea alimentelor nu poate fi
folosit pentru bolnavul chirurgical, cel
puin in primele zile postoperator, putem
folosi urmtoarele ci:
a) gastrostomia;
b) calea intravenoas;
c) sonda nazogastric sau
nazojejunal.
24. Recoltarea sngelui capilar pentru
examenul hematologic se face prin:
a) nepare n pulpa degetului:
b) nepare pe faa plantar a
halucelui;
c) puncie venoas.
25. Odat cu varsta, eficacitatea
mecanismelor de termoreglare
diminueaza.
In jurul crei valori se situeaz
temperatura normal la o persoan
varstnic:
a) 36C;
b) 37,4C;
c) 35,1C.
26.Recoltarea sngelui pentru examenele
biochimice se face prin:
a) puncie venoas - dimineaa,
bolnavul fiind ,. jeune
1
';
b) nepare n pulpa degetului;
c) ambele.
27.Recoltarea sngelui pentru examene
bacteriologice se face:
a) cnd se suspecteaz o
bacteriemie;
b) cnd se suspecteaz o septicemie;
c) ori de cte ori pacientul are febr.
28.Recoltarea exsudatului faringian se
face pentru:
a) depistarea purttorilor sntoi de
germeni;
b) depistarea germenilor patogeni de
la nivelul faringelui;
c) depistarea unor afeciuni digestive.
29.Pentru recoltarea exsudatului faringian
avem nevoie de urmtoarele materiale cu
excepia:
a) eprubet cu tampon faringian sau
ans de platin:
b) spatul lingual;
c) sering i ace de unic folosin.
30.Recoltarea urinei pentru urocultur se
face:
a) la jumtatea miciunii;
b) prin sondaj vezical;
c) din urina colectat timp de 24 h.
31.Recoltarea urinei pentru urocultur se
face:
a) nainte de administrarea
antibioticelor;
b) concomitent cu administrarea
antibioticelor;
c) ambele.



20

32.Pentru efectuarea tubajuiui gastric
avem nevoie de:
a) sonda gastric Faucher;
b) sonda duodenal Einhorn;
c) sonda Metras.
33. Trebuie s efectuezi un exudat
faringian pacientului D., de 3 ani; cu
portamponul steril tergi:
a) amigdalele;
b) orofaringele;
c) valul palatin.
34.Sondajul duodenal efectuat n scop
terapeutic se face pentru:
a) drenarea cilor biliare;
b) alimentaie artificial;
c) evidenierea unor boli parazitare
ale duodenului sau cilor biliare.
35.Pentru drenarea cilor biliare prin tubaj
duodenal pacientul este aezat n poziie:
a) decubit dorsal;
b) decubit lateral stg;
c) decubit lateral dr.
36.Sondajul vezical efectuat n scop
explorator se face pentru:
a) recoltarea unei cantiti de urin
pentru examenul de laborator;
b) depistarea unor modificri
patologice ale uretrei i vezicii urinare;
c) evacuarea coninutului
(cnd aceasta nu se face spontan).
37.Complicaiile imediate ale sondajului
vezical sunt:
a) lezarea traumatic a mucoasei
uretrale:
b) crearea unei ci false prin forarea
sondei;
c) boli infecioase, prin introducerea
germenilor patogeni prin manevre i
instrumente nesterile.
38.Spltura gastric este indicat n:
a) intoxicaii alimentare sau cu
substane toxice;
b) pregtirea preoperatorie n
interveniile de urgen;
c) ulcer gastric n perioada dureroas.
39.Spltura gastric este contraindicat
n:
a) intoxicaii cu substane caustice;
b) hepatite cronice, varice esofagiene;
c) staza gastric nsoit de procese
fermentative.
40.Efectuarea clismelor n scop evacuator
se face pentru:
a) evacuarea coninutului intestinului
gros;
b) pregtirea pentru intervenii
chirurgicale asupra rectului;
c) pregtirea pacientului pentru
alimentare sau hidratare.
41.Antibiograma este metoda de laborator
care:
a) determin prezena microbilor;
b) arat sensibilitatea microbilor fa
de antibioticul respectiv;
c) nu arat decat creterea
germenilor.
42.Pentru pregtirea copiilor in vederea
explorrii radiologice a colonului se
efectueaz:
a) clism evacuatoare;
b) pauz alimentar de 12 ore;
c) administrare de purgative.
43. Pentru ca msurarea pulsului s duc
la valori corecte, pacientul se va afla:
a) in decubit dorsal;
b) in repaus fizic i psihic timp de 5-
10 minute;
c) in cadrul intim, alturi de familie.
44. Indicai tehnica corect a recoltrii
sputei pentru examinri bacteriologice i
antibiogram:
a) pacientul va respira adanc, va tui
i expectora intr-un recipient steril, oferit;
b) pacientul va tui i expectora intr-o
tvi renal;
c) in cursul zilei va bea lichide multe
i sputa va fi recoltat inainte de culcare.
45. Efectuarea punciei pleurale
exploratorie poate determina urmtoarele
accidente vitale:
a) tromboflebit profund a
membrelor superioare;
b) stop cardio-respirator reflex;
c) riz de astm bronic;
d) anurie.
46. Dup ce ai obiectivat hemoptizia, ce
explorri considerai utile i imediate:
a) radiografie baritat gastro-
duodenal pentru excluderea unei
cauze digestive;
b) radiografie toraco-pulmonar;
c) determinarea grupei sanguine, TC,
TS, pentru o eventual intervenie
chirurgical;
d) citologia sputei.
47. Pacientului i se prescrie drenaj
postural. Scopul este s:
a) creasc aportul sanghin la plmani;
b) intreasc musculatura
respiratorie;

21

c) indeprteze lichidele din activitatea
pleural;
d) indeprteze secreiile acumulate in
arborele respirator
48. Valorile normale ale pulsului la copilul
de 5 ani pot fi intre:
a) 120-140/min.;
b) 80-100/min.;
c) 90-100/min.
49. Dup efectuarea punciei, venoase
supravegherea bolnavului presupune cu
excepia:
a) urmrirea locului punciei, mai ales
dac bolnavul este sub tratament
anticoagulant;
b) compresie eficient de minim 5
minute, la locul punciei;
c)hrnirea imediat a bolnavului.
50.Prin injecia subcutanat se pot
introduce n organism:
a) substane medicamentoase
izotonice lichide nedureroase;
b) substane medicamentoase
hipertonice;
c) substane medicamentoase
uleioase.
51.Locurile de elecie ale injeciei
subcutanate sunt:
a) faa extern a braului;
b) faa supero-extern a coapsei;
c) regiunea deltoidian.
52.Prin injecia intramuscular se pot
introduce n organism:
a) soluii izotonice;
b) soluii hipertonice;
c) soluii uleioase.
53.Locurile de elecie ale injeciei
intramusculare sunt:
a) regiunea supero-extern fesier;
b) faa extern a coapsei, treimea
mijlocie;
c) regiunea subclavicular.
54.Pe cale intravenoas se pot introduce
n organism:
a) substane izotonice;
b) substane hipertonice;
c) substane uleioase.
55.Accidentele injeciei subcutanate
sunt urmtoarele, cu excepia:
a) durere violent prin lezarea unei
terminaii nervoase;
b) hematom prin perforarea unui vas;
c) flebalgia.

56.Accidentele injeciei intramusculare
sunt:
a) durere vie prin atingerea nervului
sciatic;
b) paralizie prin neparea unui vas;
c) embolie prin introducerea
accidental ntr-un vas de snge a
unei substane uleioase.
57. Pentru evitarea uscrii i formrii
crustelor de mucus in tubul de
traheostomie este important s se:
a) umecteze aerul respirat de bolnav;
b) pun cateva picturi de ap
distilat periodic in tub;
c) acopere deschiderea traheostomiei
cu o compres umezit cu ser fiziologic.
58.Incidentele oxigenoterapiei sunt
urmtoarele, cu excepia:
a) distensiei abdominal prin
ptrunderea gazului prin esofag;
b) emfizemului subcutanat prin
infiltrarea gazului la baza gtului
datorit fisurrii mucoasei;
c) emboliei gazoas.
59. Cortizonul se administreaz la
nceput:
a) n doze mari, scznd apoi
cantitatea pn la doza minim de
intreinere;
b) n doze mici, care cresc treptat,
pn la doza maxim;
c) aceeai doz, pn la sfritul
tratamentului.
60.n timpul tratamentului cu cortizon,
regimul alimentar va fi:
a) desodat;
b) hipersodat;
c) normosodat.
61. Prin care din urmtoarele investigaii
de laborator se poate pune in eviden
trichomonas vaginalis:
a) frotiu;
b) leucograma;
c) R.B.W.
62.Paracenteza abdominal reprezint:
a) ptrunderea cu ajutorul unui trocar
n cavitatea peritoneal;
b) ptrunderea cu un ac n cavitatea
pleural;
c) ptrunderea cu un ac ntr-un organ
parenchimatos.
63.Paracenteza abdominal
seefectueaz:
a) n fosa iliac stng, linia Monroe -
Richter;

22

b) n fosa iliac dreapt;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic i
simfiza pubian.
64.Toracocenteza reprezint puncia:
a) cavitii peritoneale;
b) cavitii pericardice;
c) cavitii pleurale.
65. Examenul endoscopic al mucoasei
vaginale se face prin:
a) salpingografie;
b) colposcopie;
c) gastroscopie;
66.Toracocenteza efectuat n scop
terapeutic se face pentru:
a) evacuarea unei colecii de lichid
pleural;
b) introducerea unor medicamente n
cavitatea pleural;
c) stabilirea prezenei unei colecii de
lichid pleural.
67.Natura lichidului pleural (exsudat sau
transsudat) se determin prin reaciile:
a) Pandy;
b) Rivalta;
c) Nonne-Apelt.
68.Accidentele toracocentezei sunt
urmtoarele, cu excepia:
a) lipotimiei i colapsului;
b) hematemezei;
c) pneumotoraxului.
69.Puncia pericardica se efectueaz n
scop terapeutic pentru:
a) stabilirea naturii lichidului;
b) evacuarea lichidului acumulat;
c) introducerea substanelor
medicamentoase.
70.Accidentele punciei pericardice sunt
urmtoarele, cu excepia:
a) ptrunderii acului n miocard;
b) ocului pericardic;
c) edemului pulmonar acut.

71.Puncia articular este indicat n:
a) artrite acute i cronice,
serofibrinoase i purulente;
b) hemartroza;
c) coxartroza.
72.Dup puncia articular se recomand:
a) mobilizarea ct mai precoce a
articulaiei puncionate;
b) imobilizarea articulaiei n poziie
fiziologic timp de dou-trei zile;
c) nu necesit ngrijire special.
73.Pentru efectuarea reaciei Rivalta, sunt
necesare urmtoarele materiale, cu
excepia:
a) pahar conic, ap distilat;
b) lichid pleural extras prin puncie;
c) hrtie de turnesol.
74.Apariia papulei cu aspect de coaj
de portocal " este caracteristic pentru
injecia:
a) intravenoas;
b) subcutanat;
c) intradermic.
75. Pe care din urmtoarele ci de
administrare a medicamentelor, absorbia
se face cel mai puin:
a) calea intravenoas;
b) calea intramuscular;
c) calea oral.
76.Locul punciei osoase este:
a) sternul;
b) creasta iliac;
c) tibia, calcaneul.
77.Accidentele punciei osoase sunt
urmtoarele, cu excepia:
a) hemoragie i hematom;
b) perforarea lamei posterioare a
sternului;
c) edem pulmonar acut.
78. Studiul funciei renale de meninere a
echilibrului acido-bazic se face prin:
a) determinarea pH-ului sanguin;
b) determinarea punctului crioscopic al
plasmei;
c) determinarea rezervei alcaline.
79.Pentru efectuarea punciei renale,
pacientul se aeaz n poziie:
a) decubit lateral stng;
b) decubit ventral cu o pern tare
aezat sub abdomen;
c) decubit lateral drept.
80.Dup punctia hepatic, pacientul se
aeaz n poziia:
a) decubit lateral dr;
b) decubit lateral stg;
c) decubit dorsal.
81.Punctia rahidian se execut n scop
terapeutic pentru:
a) decomprimarea n cursul sindromului
de HIC;
b) introducerea de substane
medicamentoase, anestezice;
c) recoltarea LCR i executarea
mielografiilor.

23

82.Pentru efectuarea punciei rahidiene, n
funcie de starea general, pacientul se
aeaz n poziie:
a) spate de pisic;
b) coco de puc;
c) pleurostotonus.
83.Accidentele punciei rahidiene sunt:
a) ameeli, tulburri vizuale, cefalee,
grea, vrsturi;
b) contractarea feei, gtului sau a
unuia din membre;
c) paralizie prin atingerea nervului
sciatic.
84.Pentru puncia vezicii urinare, pacientul
este aezat n poziie:
a) decubit lateral drept;
b) decubit lateral stng;
c) decubit dorsal, cu o pern tare sub
bazin.
85.Accidentele punciei vezicii urinare
sunt:
a) puncie negativ;
b) hemoragie intravezical;
c) hematemeza.
86.Antibioticele sunt:
a) substane organice provenite din
metabolismul celulelor vii (mucegaiuri,
bacterii);
b) substane obinute prin sintez,
avnd proprieti bacteriostatice,
bactericide sau antimicotice;
c) ambele.
87. Pacientului i se prescrie drenaj
pleurall. Scopul este s:
a) creasc aportul sanghin la plmani;
b) intreasc musculatura
respiratorie;
c) indeprteze lichidele din cavitatea
pleural;
d) indeprteze secreiile acumulate in
arborele respirator.
88. Examinri pentru evidenierea
calculilor renali sunt:
a) urografia i echografia;
b) laparoscopia i sumarul de urin;
c) colecistocolangiografia i
endoscopia.
89. Pentru examinare EEG:
a) pacientul va fi sedat;
b) pacientul trebuie s fie cu scalpul
curat;
c) poziia pacientului va fi in
ortostatism

90.Hidratarea i mineralizarea
organismului are drept scop:
a) administrarea medicamentelor la
care se urmrete un efect prelungit;
b) depurativ - dilund i favoriznd
excreia din organism a produilor toxici;
c) completarea proteinelor sau altor
componente sanguine.
91. Poziia pacientului pentru puncia
lombar este:
a) decubit lateral;
b) ezand;
c) copii sunt inui pe genunchii
asistentei medicale.
92. Dup puncia lombar pacientul are
voie:
a) s se mobilizeze dup 15 minute
de repaus;
b) nu are voie s se mobilizeze
aproximativ 24 h;
c) s fumeze i s consume buturi
alcoolice
93. Asistenta medical ofera medicului
pentru efectuarea punctiei
a) manusi de unica folosinta nesterile
b) manusi sterile
c) manusile nu sunt necesare
94.Stabilirea necesitilor hidrice i
minerale ale organismului se face prin:
a) stabilirea felului deshidratrii;
b) simptomatologia deshidratrii;
c) investigaii de laborator.
95.Volumul deficitar de fluid -
deshidratarea - se datoreaz:
a) pierderilor excesive (vrsturi,
aspiraie, diaforez, diuretice);
b) micrii fluidului (acumulare
anormal de fluid n diferite zone ale
organismului (ascit, edem periferic);
c) ambele.
96. Cand un medicament prezint o
modificare de aspect, culoare, miros,
asistenta medical trebuie s tie c:
a) acest lucru se va intampla frecvent
cu unele medicamente i este un fapt
lipsit de importan;
b) medicamentele se administreaz
dar se consemneaz in foaia de
observaie c era modificat;
c) medicamentul nu trebuie
administrat ci returnat farmaciei in
schimbul unuia corespunztor calitativ
97. In care din urmtoarele situaii injecia
intradermic se efectueaz in scop de
diagnostic:

24

a) infiltraia intradermic cu
novocain;
b) I.D.R. ;
c) desensibilizare in reacii
98. Printre metodele de evaluare morfo-
funcional a sangelui i a organelor
hemato-formatoare se afl:
a) numrarea leucocitelor i stabilirea
formulei leucocitare;
b) numrarea hematiilor;
c) stabilirea valorilor hemoglobinei.
99. La atingerea nervului sciatic, tradus
prin durere violent:
a) se retrage acul;
b) se alege alt loc de injectat;
c) se continu injectarea
100.Prin introducerea accidental de aer
intr-un vas de sange se produce:
a) embolie gazoas;
b) hematom;
c) paralizie.
101.Explorarea organelor hemato-
formatoare se poate realiza prin :
a)punctie osoasa
b) punctie splenica
c) scintigrama hepatica si splenica
102. Audiograma se efectueaz cu:
a) vocea optit la diferite distane;
b) diapazonul;
c) audiometrul.
103. Pentru determinarea grupelor
sanguine n sistemul OAB i Rh este
necesar ca:
a) determinarea s se fac prin
ambele metode (Beth - Vincent i
Simonin);
b) determinarea s se fac de doi
tehnicieni;
c) s se foloseasc dou serii de
seruri test.
104.Efectuarea probelor de compatibilitate
trasfuzional are drept scop:
a) reducerea la minimum a riscurilor
accidentelor imunologice;
b) evitarea hemolizei intravasculare
acute;
c) asigurarea c pacientul
beneficiaz de transfuzia pe care o
primete.
105.Incompatibilitatea transfuzional se
previne prin urmtoarele msuri:
a) determinarea grupei n sistemul
OAB i Rh la primitor;
b) alegerea unui snge de donator
izogrup OAB i Rh;
c) executarea probelor de
compatibilitate direct (Jeanbereau) i
biologic Oelecker.
106.Prin transfuzie nelegem:
a) administrarea sngelui direct de la
donator la primitor;
b) administrarea de la donator la
primitor dup o faz intermediar de
conservare a sngelui;
c) ambele.
107.Transfuzia de snge are drept scop:
a) restabilirea masei sanguine i
asigurarea numrului de globule roii
necesare transportului oxigenului n
caz de hemoragii, anemii, stri de
oc;
b) stimularea hematopoezei;
c) corectarea imunodeficienelor.
108.Accidentele transfuziei sunt:
a) incompatibilitatea de grup n
sistemul OAB, manifestat sub forma
ocului hemolitic;
b) transfuzarea unui snge alterat,
infectat cu germeni viruleni care
provoac frisoane puternice
c) hemoliz intravascular prin
transfuzarea sngelui nenclzit.
109.Incidentele transfuziei sunt
urmtoarele cu excepia:
a) ieirea acului din ven;
b) perforarea venei;
c) embolia pulmonar cu cheaguri.
110.Alimentaia pacientului trebuie s
respecte urmtoarele principii, cu
excepia:
a) nlocuirea cheltuielilor energetice
de baz ale organismului;
b) favorizarea procesului de
vindecare prin cruarea organelor bolnave;
c) satisfacerea n exclusivitate a
preferinelor alimentare ale pacientului.
111.Regimurile dietetice urmresc:
a) punerea n repaus i cruarea unor
organe, aparate i sisteme;
b) echilibrul unor funcii deficitare sau
exagerate ale organismului;
c) ndeprtarea unor produse
patologice de pe pereii intestinali.
112. Debitul O2 ce se administreaz prin
sond endonazal la un pacient cu
hipoxie moderat este de:
a) 6- 8 l/min.;
b) 3- 6 l/min.;
c) 6-10 l/min.

25

113. Dup efectuarea punciei venoase
supravegherea bolnavului presupune in
ordine:
a) urmrirea locului punciei, mai ales
dac bolnavul este sub tratament
anticoagulant;
b) compresie eficient de minim 5
minute, la locul punciei;
c) hrnirea imediat a bolnavului.
114.Alimentarea activ la pat se face
aeznd pacientul n poziie:
a) decubit lateral dr;
b) decubit lateral stg;
c) decubit dorsal.
115.Reuita unei investigaii radiologice a
tubului digestiv cu administrarea unei
substane de contrast impune in prealabil:
a) nimic deosebit;
b) o evacuare complet a tubului
digestiv;
c) un regim alimentar lacto-fainos
116. n testul Addler se determin
prezena:
a) unor hematii si leucocite de tip
special;
b) unei hemoragii microscopice in
diagnosticul hemoragiei digestive;
c) leucocitelor la nivelul tractului
digestive.
117. Ritmul circadian reprezint:
a) ritmul zilnic al proceselor biologice
din organism;
b) ritmul aproximativ al funciilor
vitale;
c) modificrile ritmice ale circulaiei
sanguine.
118.Un bolnav n repaus absolut la pat
necesit:
a) 25 cal./kg corp/24 h;
b) 30 cal./kg corp/24 h;
c) 35 cal./kg corp/24 h.
119.Alimentarea artificial prin sond
gastric se face la bolnavii:
a) incontieni;
b) cu stricturi esofagiene;
c) intoxicai cu substane caustice.
120.Corectarea deficitului de sodiu se va
face cu :
a) ser fiziologic
b) ser glucozat
c) solutie Ringer
121.Temperatura se msoar n:
a) caviti seminchise (axil, plic
inghinal, cavitatea bucal);
b) caviti nchise (rect, vagin);
c) ambele.
122.Hiperpirexia reprezint:
a) temperatura corpului peste 40-41
C;
b) temperatura corpului ntre 39-40C;
c) temperatura corpului ntre 37-38C.
123. Prin examenul macroscopic al
materiilor fecale se pot aprecia:
a) cantitatea, forma, culoarea,
mirosul;
b) prezena resturilor alimentare
nedigerate;
c) prezena produselor patologice
puroi, sange, parazii.
124. Pentru msurarea temperaturii n
cavitatea bucal termometrul se menine:
a) 3 min;
b) 5 min;
c)10 min.
125. Spalatura auriculara pentru dopul de
cerumen se efectueaza cu solutie de :
a) rivanol 1%
b) alcool 70 grade
c) bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20
126.Pentru evaluarea corect a frecvenei
respiraiei:
a) se anun pacientul i se linitete
din punct de vedere psihic;
b) se prefer perioada de somn
(pentru msurare - observare);
c) nu se anun pacientul.
127. Printre materialele necesare
efecturii sondajelor gastro-duodenale se
afl:
a) sonda vezicala;
b) sonda gastric i duodenal steril
- de unic folosin;
c) pensa hemostatic
128.Calitile pulsului depind de:
a) frecvena i ritmicitatea inimii;
b) debitul sistolic;
c) elasticitatea i presiunea arterial.
129.Pulsul de poate msura manual
(digital) la:
a) artera radial, cubital;
b) artera carotid;
c) vena jugular.
130.Modificrile de frecven ale pulsului
sunt urmtoarele, cu excepia:
a) tahicardie;
b) bradicardie;
c) puls filiform.
131. In spalatura gastrica la extremitatea
libera a sondei se aseaza o :
a) seringa de 2 ml

26

b) seringa de 20 ml
c) palnia
132. Care din urmatoarele analize ale
sangelui sunt examene biochimice :
a) hemoleucograma
b) grupul sanguine
c) ureea sanguine
d) creatinina
e) bilirubina
133. Poziia bolnavului pentru
toracocentez este:
a) ezand cu trunchiul semiflectat,
braele pe coapse;
b) ezand cu braul ridicat deasupra
cefei pan la urechea opus de
partea unde se practic puncia;
c) ezand cu braele pe lang corp.
134. Pentru efectuarea testului Addis-
Hamburger se recolteaz urin:
a) din 24-48 h;
b) dup 180 minute de la prima
miciune de diminea;
c) dup ingestia a 1,5-2 1 de lichide.
135. Urina pentru efectuarea unui examen
bacteriologic se recolteaz:
a) in condiii sterile, in recipient
special;
b) un eantion din cantitatea eliminat
in 12 ore;
c) numai dup administrarea a 2 l de
ceai
136. Asistenta medical il programeaz
pe pacient la un examen prin care medicul
va vizualiza interiorul bronhiilor i a
traheei. Acest examen se numete:
a) bronhografie;
b) bronhoscopie;
c) cistoscopie.
137. Inainte de bronhoscopie, se
efectueaz o anestezie local. Cand au
revenit la salon dup examinare, cel mai
important lucru pe care asistenta il are in
vedere este:
a) s realizeze faptul c pacientul nu
va fi capabil s vorbeasc cateva zile;
b) s-i efectueze splaturi in gat in
scopul prevenirii hemoragiei;
c) s-i interzic alimentaia i
hidratarea pan cand se va restabili
reflexul de deglutiie.
138. Cea mai bun metod de msurare a
tensiunii arteriale este:
a) la ambele brae, dup ce bolnavul
a stat in clinostatism 5 min i
ortostatism cel puin 1 min;
b) la ambele brae stand in decubit
dorsal;
c) la ambele brae imediat dup ce a
luat poziia de decubit i imediat dup
ce a luat poziia in ortostatism.

27


BAREM MODULUL 16- TEHNICI DE NURSING I INVESTIGAII
TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR.
INTREBARII
RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
PAGINA
1 F E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing
65
2 A " 141
3 F " 141
4. A " 147
5 F " 84
6 A " 34
7 A " 34
8 A " 34
9 F " 34
10 A " 34
11 F " 61
12 A " 61
13 F " 61
14 F " 65
15 F " 65
16 F " 84
17 F " 84
18 A " 103
19 F " 103
20 F " 103
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 D L. Titirca- Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de
asistentii medicali
155
2 A " 116
3 B " 157
4 E " 155
5 C " 154
B
1 B " 125
2 A " 112
3 C " 157
4 E " 232
5 D " 124
C
1 B " 155
2 C " 120
3 E " 116
4 D " 108
5 A " 112
D
1 E " 155
2 B " 145

28

3 D " 112
4 C " 156
5 A " 141
TESTUL III -RASPUNS MULTIPLU
1 a E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing
30
2 b " 31
3 a " 31
4 c " 31
5 a " 31
6 a,c " 31
7 a " 31
8 a,c " 32
9 a " 32
10 a " 32
11 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 9
12 b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing
32
13 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 9
14 a E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing
32
15 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 61
16 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing
33
17 a,c " 33
18 b " 33
19 a " 33
20 c " 33
21 a,b " 33
22 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 208
23 a,b,c
24 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing
34
25 a
26 c 35
27 a,b 35
28 a,b 35
29 c " 35
30 a,b " 35
31 a " 35
32 a.b " 35
33 a,b " 35
34 a,b " 36
35 c " 36
36 a,b " 36
37 a,b " 36
38 a,b " 36
39 a,b " 36
40 a,b,c " 36

29

41 b
42 a,b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 188
43 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 10
44 a " 61
45 b " 61
46 b " 64
47 d " 66
48 c " 187
49 c "
50 a " 38
51 a,b,c " 38
52 a,c " 38
53 a,b " 38
54 a,b " 38
55 c " 38
56 a,c " 39
57 c " 69
58 c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing
39
59 a idem 39
60 a idem 39
61 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 175
62 a E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing
39
63 a,c idem 39
64 c idem 40
65 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 172
66 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing
40
67 b 40
68 b 40
69 b,c 40
70 c 40
71 a,b " 40
72 b " 41
73 c " 41
74 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 51
75 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 51
76 a,b,c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing
41
77 c 41
78 a,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 94
79 b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing
41
80 a 42
81 a,b 42
82 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing
42
83 a,b 42
84 c 42

30

85 a,b 42
86 c 42
87 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 66
88 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 91
89 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 105
90 a,b,c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing
43
91 a,b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 105
92 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 106
93 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 106
94 a,b,c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing
43
95 c 43
96 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 52
97 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 52
98 a,b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 147
99 a,b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 53
100 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 53
101 a,b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 149
102 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 151
103 a,b,c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing
45
104 a,b,c idem 45
105 a,b,c idem 45
106 c idem 45
107 a,b,c idem 45
108 a,b,c idem 45
109 c idem 45
110 c idem 46
111 a,b,c idem 46
112 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 73
113 n ordine
b, a
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 73
114 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing
46
115 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 82
116 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 82
117 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 56
118 a - 1150 de teste nursing 47
119 a - 1150 de teste nursing 47
120 a,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 59
121 c - 1150 de teste nursing 47
122 a - 1150 de teste nursing 47
123 a,b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 83
124 b - 1150 de teste nursing 47
125 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 152
126 b.c - 1150 de teste nursing 48
127 b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 83
128 a,b,c - 1150 de teste nursing 48

31

129 a,b - 1150 de teste nursing 48
130 c - 1150 de teste nursing 48
131 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 85
132 cde M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 175
133 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 61
134 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 92
135 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 92
136 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 65
137 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 65
138 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 72










































32

MODULUL 17- PROTECIA I SECURITATEA N MUNC

TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmatoarele enunuri. Notai adevrat cu Asau cu F
fals
1. Asepsia nseamn ndeprtarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plgi, de pe
obiecte, etc.
2. Asepsia este o metod profilactic.
3. Splarea chirurgical (mini + antebrae) dureaz 15 minute.
4. Dup splare, minile se vor ine n jos pentru ca apa s se scurg spre degete.
5. Defectele n sterilizarea instrumentelor chirurgicale determin supuraii postoperatorii.
6. Instrumentele tioase se sterilizeaz la pupinel.
7. Rivanolul are rol cicatrizant i este un bun bactericid.
8. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlriei este cel prin cldur uscat.
9. Splarea minilor este cea mai important metod pentru prevenirea infeciilor.
10. Acele i instrumentele ascuite trebuie depozitate n containere dure dup utilizare.
11. Dup execuia unei proceduri mnuile vor fi aruncate nainte de contactul cu un nou pacient,
iar minile splate.
12. Riscul contractrii unei infecii nosocomiale este acelai pentru toi pacienii internai.
13. Fr o curenie adecvat instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
14. Circuitele septice sunt separate de cele aseptice.
15. Produsele eliminate de pacieni nu constituie surs de infecie

TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Sterilizarea prin flambare A instrumente optice
2 Sterilizare la pupinel B materiale moi (comprese, cmpuri, halate,
mti)
3 Sterilizare la autoclav (la
cald)
C gura eprubetelor cu medii de cultur, anse de
prelevare
4 Sterilizare la autoclav (la
rece cu vapori de oxid de
etilen)
D materiale din polietilen
5 Sterilizare prin iradiere cu
raze gamma
E materiale din sticl

B. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Alcoolul 70 A n contact cu plaga face bule de aer
2 Tinctura de iod B are aciune bactericid puternic
3 Apa oxigenat C se mai numete soluie Dakin
4 Rivanolul D nu se aplic pe plgi
5 Cloramina soluie E se utilizeaz cu predilecie n pansamentele
umede






33

TESTUL III
Indicai rspunsurile corecte
1.Antisepsia este:
a) o metoda profilactica de lupta impotriva
infectiilor
b) o metoda curativa de lupta impotriva
infectiilor
c) o metoda de indepartare si distrugere a
microbilor de pe obiecte, din incaperi
2.Sterilizarea urmareste:
a) dezinfectarea instrumentelor
chirurgicale, a bailor, plostilor
b) profilaxia infectiilor plagilor
c) distrugerea germenilor, inclusiv a
formelor sporulate si a virusurilor.
3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare:
a) prin caldura umeda
b) prin caldura uscata
c) prin mijloace chimice
4.La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se
va face la temperatura de:
a) 128 C
b) 180 C
c) 100 C
5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor
metatice supuse fierberii:
a) acestea se pun la fiert in apa rece
b) acestea se mentin in apa pana ce se
raceste
c) se adauga in apa bicarbonat sau borat
de sodium
6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in
concentratie de:
a) 1-2%
b) 5-6%
c) 10%
7. Dezavantajele tincturii de iod sunt
urmatoarele, cu exceptia:
a) poate produce arsuri chimice
b) este un foarte bun antiseptic al
campului operator (al pielii)
c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe
plagi
8. Care din urmatoarele antiseptice este un
bun hemostatic:
a) alcoolul
b) apa oxigenata
c) tinctura de iod
9. Materialul moale se sterilizeaza la:
a) 128 si 1,5 atm prin fierbere
b) 133 si 2 atm la autoclav, in mediu de
vapori
c) 180 si 2 atm la pupinel
10.Termenul de valabilitate al sterilizarii la
autoclav a instrumentelor chirurgicale, este:
a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii
b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu
instrumente
c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
11.Ce importan are splarea minilor n
prevenirea infeciilor cu cale de transmitere
sanguin:
a) nu prezint importan n prevenirea
infeciilor cu transmitere sanguin;
b) uneori este singurul mod de prevenire
a contaminrii i diseminrii agenilor
microbieni;
c) cel mai important mod de prevenire a
contaminrii i diseminrii agenilor
microbieni.
12.n cazul expunerii profesionale cu produse
patologice (inoculare percutan, neptur,
tietur) ce atitudine luai?
a) stimularea sngerrii locale;
b) cltirea cu ap;
c) aplicarea de antiseptice, dezinfectante,
splarea cu ap i spun sau
detergent.
13.Incidena infeciilor nosocomiale este
crescut n serviciile:
a) nou-nscui;
b) terapie intensiv;
c) endocrinologie.
14.Obiectivele permanente n prevenirea
infeciilor nosocomiale sunt:
a) alegerea procedurilor de investigaie i
tratament cu risc minim de infecie;
b) msuri de igien spitaliceasc;

34

c) utilizarea antibioticelor cu spectru larg
de aciune.
15.Atribuiile asistentei medicale n prevenirea
i controlul infeciilor nosocomiale sunt:
a) pregtirea materialelor pentru
sterilizare i respectarea condiiilor de
pstrare i utilizare a lor;
b) respect i rspunde de aplicarea
regulilor de igien i regulilor de
tehnic aseptic;
c) refuz internarea bolnavilor contagioi.
16.Metodele de prevenire a accidentelor
profesionale prin tiere , nepare cu
obiecte ascuite, constau n :
a) colectarea imediat dup utilizare n
containere rezistente la nepare i
tiere, amplasate la ndemn i
marcate corespunztor;
b) reducerea de manevre parenterale la
minimum necesar;
c) recapionarea acelor folosite.
17.Splarea minilor i a altor pri ale
tegumentelor , cel mai important mod de
prevenire a contaminrii cu ageni
microbieni, se efectueaz:
a) nainte i dup aplicarea unui
tratament pacienilor;
b) numai la intrarea n serviciu.
c) dup scoaterea mnuilor de protecie;
18.Echipamentul de protecie este :
a) bariera ntre lucrtor i sursa de
infecie ;
b) alctuit din halat i nclminte de
spital;
c) utilizat n timpul activitilor care
presupun risc de infecie.
19. Aplicarea Precauiunilor Universale se
refer la:
a) prevenirea accidentelor i a altor tipuri
de expunere profesional;
b) utilizarea echipamentului de protecie
adecvat, complet , corect;
c) personalul infectat cu Hbs.
20.Regulile de baz n aplicarea
Precauiunilor Universale consider:
a) toi pacienii potenial infectai;
b) toi pacienii sunt potenial sntoi;
c) c acele i alte obiecte folosite n
practica medical sunt contaminate
dup utilizare.
21.Atribuiile asistentei medicale n prevenirea
infeciilor nosocomiale cuprind:
a) respectarea regulilor de tehnic
aseptic n efectuarea tratamentelor
prescrise;
b) supravegherea meninerii condiiilor de
igien i a toaletei bolnavilor
imobilizai;
c) supravegherea aplicrii tratamentului
cu antibiotice n funcie de
antibiogram i evoluia clinic a
bolnavului.
22. Infecia nosocomial este:
a) infecia contactat n spital sau alte
uniti sanitare cu paturi;
b) infecia care se refer la orice boal
datorat microorganismelor;
c) infecia dobndit n spital i uneori
diagnosticat dup ieirea din spital.
23. Care din agenii patogeni (
bacterii,virusuri,protozoare, fungi) pot
produce infecii nosocomiale?
a) nici unul;
b) toi;
c) numai bacteriile.
24. Protecia asistentului medical pentru
riscurile ce decurg din practica
profesional se realizeaz de ctre :
a) fiecare asistent medical prin societile
de aisgurri;
b) angajator, prin societile de asigurri;
c) nu este necesar protecia asistentului
medical.
25. Scopul aplicrii Precauiunilor Universale
este de a:
a) preveni transmiterea infeciilor pe cale
sanguin personalului , la locul de
munc;
b) preveni transmiterea infeciilor
nosocomiale;

35

c) preveni transmiterea infeciilor pe cale
aerogen , n unitile sanitare cu
paturi.
26. Sterilizarea urmete:
a) neutralizarea agenilor patogeni de pe
toate suprafeele ce vin n contact cu
bolnavul;
b) distrugerea tuturor microorganismelor
patogene i nepatogene inclusiv a
sporilor de pe obiecte cu utilizare
medical;
c) inactivarea agenilor patogeni existeni
pe suprafaa instrumentelor
chirurgicale.
27. Infecia de definete astfel:
a) reacia local sau general rezultat
din ptrunderea i multiplicarea
agentului microbian n organism;
b) reacia local determinat de
ptrunderea microbului n organism;
c) boala rezultat ca urmare a ptrunderii
microbului n organism.
28. Sterilizarea ca metod de prevenire a
infeciilor reprezint:
a) totalitatea procedeelor prin care sunt
distruse toate formele de existen a
microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care sunt
distruse toate formele de existen a
microorganismelor, de la suprafaa sau
profunzimea unui obiect;
c) totalitatea procedeelor de distrugere a
microbilor din mediul nconjurtor.
29. Care din urmtorii termeni poate fi definit
ca absena tuturor microbilor?
a) steril;
b) curat;
c) dezinfectat.
30. Pentru manevrarea materialelor i
instrumentelor sterile se poate utiliza:
a) mna acoperit cu mnua steril;
b) mna splat cu ap i spun;
c) pensa de servit.
31. n urma controlului umiditii materialelor
sterilizate la autoclav s-a nregistrat:
a) 5% umiditate;
b) 10% umiditate;
c) 50% umiditate.
32. Sterilizarea prin metode fizice utilizeaz:
a) cldura, radiaiile gamma;
b) radiaiile ultrascurte;
c) ultrasunetele.
33. Dezinfecia este operaia:
a) de distrugere a agenilor infecioi de
pe tegumente, mucoase, obiecte i din
ncperi;
b) de distrugere a paraziilor de pe
obiecte;
c) de distrugere a insectelor
transmitoare de microbi.
34. Ct timp trebuie frecate minile cu soluie
antiseptic, nainte de aplicarea unei
proceduri invazive (ex. cateterism)?
a) 10 secunde;
b) 1 minut;
c) 2 minute.
35. Splarea de decontaminare a minilor se
face astfel:
a) splare cu ap i spun;
b) splare cu ap, spun, frecare cu
periua, uscare i aplicare de alcool 2 x
5 ml;
c) splare cu ap, spun, frecare cu
periua, uscare.
36. De la sala de pansamente septice ai
primit instrumentele pentru a le pregti n
vederea sterilizrii. Aezai n ordine
operaiunile de execuie a acestei
manopere:
a) splare;
b) sortare;
c) limpezire;
d) decontaminare;
e) uscare;
f) aezare n trus.
37. Dup decesul unui pacient salonul se
dezinfecteaz astfel:
a) tergerea patului, pavimentului, cu
soluie de var cloros 40 g ;

36

b) prin pulverizarea soluiei de aldehid
formic n salon 10-15g m
3
;
c) tergerea obiectelor din salon cu
soluie de cloramin 40 g .
38. Dezinfecia termometrelor se face prin
submerjarea lor n soluie de:
a) cloramin 5-10 g ;
b) alcool 70;
c) bromocet 1 g .
39. Soluia antiseptic are urmtoarele
proprieti n comparaie cu soluia
dezinfectant:
a) distruge microorganismele de pe
tegumente i mucoase, fr a le altera
integritatea;
b) nu este nici o deosebire;
c) este mai concentrat dect soluia
dezinfectant.
40. Pentru manevrarea unor soluii
dezinfectante, personalul medical
respect msurile de protecia muncii:
a) utilizarea mnuilor de cauciuc;
b) utilizarea mtilor de protecie;
c) utilizarea ochelarilor de protecie.
41. Pentru eficiena utilizrii soluiei de var
cloros se are n vedere:
a) preparare zilnic;
b) depozitare n recipiente de metal;
c) depozitare n recipiente nchise la
culoare din material plastic.
42. Circuitele funcionale n unitile sanitare
respect urmtoarele elemente:
a) circuitul aseptic indic sensul de
circulaie pentru protecia mpotriva
infeciilor;
b) circuitul septic asigur condiii de
protecie mpotriva infeciilor;
c) ntre circuitul aseptic i cel septic
funcioneaz principiul neseparrii
circuitelor.
43. Infeciile intraspitaliceti se definesc astfel:
a) mbolnviri de natur infecioas
contractate n spital;
b) mbolnviri de natur infecioas care
se manifest dup externarea
pacientului;
c) mbolnviri de natur infecioas
contractate n spital i care se
manifest n timpul internrii sau dup
externare.
44. Sunt expui mai frecvent infeciilor
nosocomiale:
a) pacienii vrstnici, tarai;
b) pacienii supui manevrelor invazive;
c) pacienii internai de urgen n spital.
45. Sursa de infecie poate fi:
a) pacientul i produsele sale patologice;
b) personalul medical i echipamentul
su de lucru;
c) apa i alimente



37

BAREM DE CORECTARE PROTECIA I SECURITATEA N MUNC
TESTUL I- ADEVRAT / FALS
NR.
NTREBARE
RSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
PAGIN
1 F Chirurgie pentru cadre medii F.
Daschievici, M Mihilescu, 2004
65
2 A 64
3 A 66
4 F 67
5 A 76
6 A 83
7 A 87
8 A 83
9 A 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 34
10 A 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 34
11 A 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 34
12 F 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 34
13 A 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 34
14 A 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 34
15 F 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 34
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 c F. Daschievici, M Mihilescu -Chirurgie
pentru cadre medii , 2004
82-83
2 e 82-83
3 b 82-83
4 a 82-83
5 d 82-83
B
1 b 87
2 d 87
3 a 87
4 e 87
5 c 87
TESTUL III- GRIL
NR.
NTREBARE
RSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
PAGIN
1 b 64
2 c 75
3 a 75
4 b 76
5 c 76
6 a 87
7 b 86
8 b 87
9 b 83
10 a 79
11 b,c 1030 teste pentru examene i concursuri
pentru asistenii medicali OAMR, 2004
154
12 a,c 154



38

13 a,b 154
14 a,b 153
15 a,b 153
16 a,b 110
17 a,c 110
18 a,c 110
19 a,b 111
20 a,c 111
21 a,b 108
22 a,c 108
23 b 70
24 b 70
25 a 68
26 b 53
27 a 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 30
28 b 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 31
29 a 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 31
30 a,c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 31
31 a 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 31
32 a,c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 32
33 a 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 32
34 c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 32
35 b 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 32
36 d,b,a,c,e,f 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 32
37 b 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 32
38 a 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 32
39 a 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 33
40 a,b 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 33
41 a,c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 33
42 a 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 33
43 c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 33
44 a,b 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 33
45 a,b,c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 34























39

MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmatoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu
F fals
1.Administrarea medicamentelor pe cale oral este contraindicat dac pacientul refuz
medicamentele;
2.Oxigenul se administreaz dup permeabilizarea cilor respiratorii superioare;
3.Supozitoarele au numai efect local;
4.Asistenta medical respect calea de administrare a medicamentului prescris;
5.Soluiile injectabile aspirate din fiole se administreaz imediat;
6.Injecia intradermic are numai scop terapeutic;
7.Injecia intramuscular se realizeaz n muchii fesieri;
8.Paralizia nervului sciatic poate avea drept cauz injecia intramuscular.

TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane

1 soluie uleioas A. tegumente
2 unguente B. dizolvare in ser fiziologic
3 penicilin cristalin C. alimentaie desodat
4 preparate cortizonice D. branul
5 perfuzie intravenoas E. injecie intramuscular

B. Asociai noiunile din cele dou coloane

1 colir A. efect purgativ
2 conduct auditiv extern B. papul
3 supozitoare C. solutie hiperton
4 injecie intradermic D. mucoas ocular
5 injecie intravenoas E soluii la temperatura corpului

TESTUL III
Indicai rspunsurile corecte
1.Administrarea medicamentelor pe cale
oral se face pentru obinerea
urmatoarelor efecte locale:
a)favorizarea cicatrizrii ulceraiilor
mucoasei digestive;
b)protejarea mucoasei gastro-
intestinale;
c)inlocuirea fermenilor digestivi(cand
acetia lipsesc)
2.Este contraindicat administrarea
medicamentelor pe cale oral atunci cand:
a)medicamentul este inactivat de secreiile
digestive;
b)medicamentul prezinta proprietai iritante
asupra mucoasei gastrice;
c)pacientul refuza medicamentul.
3.Administrarea medicamentelor pe cale
rectal este indicat la:
a)pacienii cu tulburri de deglutiie;
b)pacienii operai pe tubul digestiv
superior sau cu intoleran digestiv;
c)pacienii operai pe anus si rect.
4.Pe cale respiratorie se administreaz
medicamente sub forma de:
a)gaze sau substane gazeificate;
b)lichide fin pulverizate sau sub forma
de vapori;
c) pulberi fine.




40

5.Administrarea medicamentelor pe cale
respiraorie se face pentru:
a)decongestionarea mucoasei cilor
respiratorii;
b)imbogairea in oxigen a aerului
inspirat;
c) fluidificarea sputei
6. Pe suprafaa mucoaselor se pot
administra medicamente sub form de:
a)soluii;
b)mixturi;
c) unguente.
7. Pentru aplicarea unguentelor in fundul
de sac conjunctival si pe marginea
ploapelor folosim:
a)ans de platin;
b)baghet de sticl lit,acoperit cu
un tampon de vat;
c)tampon montat pe o sond
butonat,comprese sterile.
8.Administrarea medicamentelor pe cale
parenteral are urmatoarele avantaje:
a)dozarea exact a unui medicament ce
ajunge in snge;
b)evitarea tractului digestiv;
c)posibilitatea administrarii
medicamentelor bolnavilor incontieni.
9.Prin injectia subcutanat se poate
introduce in organism:
a)substane medicamentoase izotonice
lichide, nedureroase;
b)substane medicamentoase
hipertonice;
c)subtane medicamentoase uleioase.
10.Prin injecia intramuscular se pot
introduce in organism:
a)soluii izotonice;
b)soluii hipertonice
c) soluii uleioase.
11.Locurile de elecie ale injeciei
intramusculare sunt:
a)regiunea supero-externa fesier;
b)faa extern a coapsei,treimea
mijlocie;
c) regiunea subclavicular
12.Pe cale intravenoas se pot introduce
in organism:
a)substane izotonice;
b)substane hipertonice;
c) substane uleioase.
13.Accidentele injeciei subcutanate sunt
urmatoarele,cu excepia:
a)durere violent prin lezarea unei
terminaii nervoase;
b)hematom prin perforarea unui vas;
c) flebalgie.
14.Accidentele injeciei intramusculare
sunt:
a)durere vie prin atingerea nervului
sciatic;
b)paralizie prin ineparea unui vas;
c)embolie prin introducerea accidental
intr-un vas de sange a unei substane
uleioase
15.Accidentele injeciei intravenoase sunt
urmatoarele, cu excepia:
a)flebalgiei,datorit injectrii prea
rapide a unor substane iritante;
b)hematomului prin strpungerea venei;
c)paraliziei, prin lezarea nervului sciatic
16.Incidentele oxigenoterapiei sunt
urmatoarele,cu excepia:
a)distensiei abdominale prin
patrunderea gazului prin esofag;
b)emfizemului subcutanat prin
infiltrarea gazului la baza gtului
datorita fisurii mucoasei;
c) embolie gazoas
17.In timpul tratamentului cu
cortizon,regimul alimentar va fi:
a)desodat;
b)hiposodat;
c) normosodat
18.Antibioticele sunt:
a)substane organice provenite din
metabolismul celulelor
vii(mucegaiuri,bacterii)
b) substane obinute prin sinteza
avand proprieti
bacteriostatice,bactericide sau
antimicotice;
c) ambele
19.Antibioticele se pot administra pe
urmatoarele ci,cu excepia:
a)orala
b)intramusculara si intravenoasa;



41

c) subcutanat
20.Inainte de inceperea tratamentului cu
antibiotic este necesar:
a)s se identifice germenul patogen;
b)sa se determine sensibilitatea
agentului patogen la antibiotic;
c)s se testeze sensibilitatea
organismului la antibiotic
21.Perfuzia are drept scop:
a)administrarea medicamentelor la care
se urmreste un efect prelungit;
b)efect depurativ-dilund si favoriznd
excreia din organism a produsilor
toxici;
c)completarea proteinelor sau altor
componente sanguine.
22.Introducerea lichidelor in organism pe
cale intravenoas se poate face prin:
a)ace metalice fixate direct in vena;
b)canule de material plastic introduse
prin lumenul acelor(care apoi se retrag)
c)denudare venoasa
23.Prin perfuzie intravenoas se pot
introduce soluii:
a)izotonice;
b)hipertonice;
c)uleioase
24.Accidentele perfuziei sunt:
a)hiperhidratarea prin perfuzia in exces;
b)embolia gazoas prin patrunderea
aerului in curentul circulator;
c)flebit, necroz
25.Stabilirea necesitilor hidrice i
minerale ale organismului se face prin:
a)stabilirea felului deshidratarii;
b)simptomatologia deshidratarii;
c)investigaii de laborator
26.Calcularea ratei de flux in cazul
perfuziilor se individualizeaz dupa natura
si concentraia soluiei astfel:
a)soluiile izotone se administreaz cu
un ritm de 60-150 picturi pe minut(500
ml/ora)
b)soluiile hipertone se administreaz
cu un ritm de 60-150 picturi/minut(500
ml/ora)
c)hidrolizatele de protein se
administreaz cu un ritm de 40-60
picturi/minut(50 ml/or)
27.Avei de administrat la ora 12:00
penicilin i gentamicin unui pacient care
are o perfuzie cu glucoz 5%.Cum
procedai?
a)injectai intramuscular separate cele
doua antibiotice;
b)asociai cele dou soluii de
antibiotice si le injectati intramuscular;
c)introducei soluia de antibiotice in
punga cu glucoz
28.Ce antibiotic asociat cu gentamicina i
scade eficacitatea cu 50%?
a)penicilina;
b)tetraciclina;
c)ampicilina
29.Daca in timpul unei perfuzii
medicamentoase starea pacientului se
modific brusc,asistenta medicala
actioneaza astfel:
a)intrerupe perfuzia,scoate acul de
puncie;
b)intrerupe perfuzia si inlocuiete
flaconul respectiv cu ser fiziologic;
c)anun imediat medicul
30.Riscul mai mare de producere a
tromboflebitelor ca urmare a perfuziilor il
constituie:
a)perfuziile in venele membrului pelvin;
b)perfuziile pe cateter;
c)ambele
31.Efectul medicamentelor administrate pe
cale oral poate fi:
a)local;
b)general;
c)numai local
32.Pentru obtinerea efectului aplicrii
substanelor medicamentoase pe cale
percutanat se utilizeaz:
a)inoforeza;
b)fricionarea;
c)ambele metode.
33.Dac fiola al crui coninut trebuie
administrat,prezint un inscris neclar sau
dup deschidere cad cioburi in interior,
procedm astfel:



42

a)administrm coninutul fr reinere;
b)filtram coninutul inainte de
administrare;
c)nu administram coninutul
34.Exist riscul de sensibilizare la
antibiotice pentru asistenta medical care
efectueaz administrarea acestora.Pentru
prevenirea sensibilizarii se pot folosi:
a)mnui;
b)masc;
c)este suficient spalarea pe maini
dupa efectuarea administrrii
35.Calea natural,comod si foarte
acceptat de bolnav(calea oral si
bucal)prezint i unele dezavantaje
enumerate mai jos:
a)nu are aciune imediat;
b)se poate folosi cand bolnavul vars;
c)nu se folosesc la bolnavii ce prezint
intoleran digestiv sau trismus
36.Calea rectal permite administrarea
medicamentelor sub forma de supozitoare
sau clisme si este folosit:
a)dupa efectuarea unei clisme
evacuatorii;
b)cand se urmrete o aciune local,in
special;
c)cand bolnavul nu prezint vrsaturi si
greuri.
37.Calea parenteral ofer o serie de
avantaje,dar si un mare dezavantaj,
indicati care este acesta:
a)absorbie rapid,total;
b)dozare precis;
c)necesit instrumentar si soluii
injectabile sterile.
38.Pe cale respiratorie se administreaz:
a)anestezicele volatile;
b)aerosolii;
c)oxigenul
39.Pe calea suprafeelor mucoaselor si
conjunctivelor se pot administra
medicamente ce au aciune:
a)antiseptic;
b)antiinflamatoare;
c)epitelizant;
d) antialgic
40.Dup administrarea
medicamentelor,asistenta medical va
urmri efectele acestora:
a)modificarea comportamentului,a starii
psihice si constipatiei;
b)eruptii cutanate,edeme palpebrale;
c)greuri,frisoane,transpiraii;
d)modificri ale valorilor pulsului,T.A
41.Injecia intravenoas se poate face:
a)numai in venele epicraniene;
b)pstrnd cea mai buna ven pentru
urgene;
c) in venele de la plica cotului
42.Apariia papulei cu aspect de coaja de
portocal este caracteristic pentru
injecia:
a)intravenoas;
b)subcutanat;
c)intradermic
43.Pe care din urmatoarele ci de
administrare a medicamentelor,absorbia
se face cel mai putin:
a)calea intravenoas;
b)calea intramuscular;
c)calea oral
44.Medicamentele pot fi introduse direct n
snge prin:
a)administrare intravenoas;
b)administrare intraarterial;
c)administrare subcutanat
45.Cnd un medicament prezint o
modificare de
aspect,culoare,miros,asistenta medical
trebuie s tie c:
a)acest lucru se va intampla frecvent cu
unele medicamente si este un fapt lipsit
de important;
b)medicamentele se administreaz dar
se consemneaz in foaia de observaie
ca erau modificate;
c)numai farmacistul raspunde de
calitatea medicamentului eliberat;
d)medicamentul nu trebuie administrat
ci returnat farmaciei in schimbul unuia
corespunztor calitativ
46.In care din urmatoarele situaii injecia
intradermic se efectueaz in scop de
diagnostic:



43

a)infiltraia intradermic cu novocain;
b)I.D.R(excepie la tuberculin);
c)desensibilizare in reacii alergice
47.Injecia subcutanat se efectueaz:
a)zilnic in acelasi loc;
b)alternnd locurile de elecie;
c)nu exist indicaii speciale
48.Prin injecia intramuscular se
administreaz:
a)soluii izotone,uleioase,coloidale;
b)soluii izotone,hipertone;
c)soluii izotone
49.Resorbia medicamentului administrat
prin injecia intramuscular incepe:
a)dup 5-10 minute de la administrare;
b)instantaneu;
c)imediat dup injectare
50.La atingerea nervului sciatic,tradus
prin durere violent se intervine astfel:
a) se retrage acul;
b) se alege alt loc de injectat;
c) se continu injectarea
51.Prin introducerea accidental de aer
intr-un vas de snge se produce:
a)embolie gazoas;
b)hematom;
c)paralizie
52.Administrarea medicamentelor pe cale
rectal se face cu pacientul asezat in:
a)decubit lateral stng, cu membrul
pelvin stng ntins si membrul pelvin
drept flectat;
b)decubit dorsal;
c)poziie genupectoral
53.Administrarea oxigenului pe sond
nazal se face cu scopul:
a)aprovizionrii esuturilor cu oxigen n
caz de hipoxie;
b)creterii metabolismului energetic al
organismului;
c) ambele variante sunt corecte.
54.Dup administrarea medicamentelor,n
sacul conjunctival pot aprea urmatoarele
reacii locale:
a)congestive;
b)lcrimare,prurit;
c)ambele variante sunt corecte
55.Dup administrarea medicamentelor pe
mucoasa conjunctival,asistentul medical
va semnala medicului manifestrile ieite
din comun:
a)diplopie;
b)palpitaii;
c)ambele variante sunt corecte
56.Administrarea medicamentelor pe
mucoasa conjunctival respect
urmatoarele principii:
a)se folosesc aceleai tampoane sau
comprese pentru ambii ochi;
b)nu se folosesc aceleai tampoane
sau comprese pentru ambii ochi;
c)administrarea medicamentelor se
face din interior spre exterior
57.Administrarea medicamentelor pe cale
nazal se face cu pacientul aezat in
poziie de:
a)decubit dorsal;
b)decubit lateral stang;
c)ortostatism cu hiperextensia capului
58.Pentru administrarea medicamentelor
in conductul auditiv extern pozitia
pacientului se recomand a fi:
a)decubit dorsal;
b)decubit lateral pe partea sntoas;
c)semieznd,cu capul in
hiperextensie
59.Debitul oxigenului administrat pe sonda
nazal in scop terapeutic va fi de:
a)4litri/minut;
b)5litri/minut;
c)6litri/minut
60.Daca in timpul oxigenoterapiei
pacientul se baloneaz ,vom recomanda:
a)retragerea sondei pana aproape de
vlul palatin(in cazul in care sonda a
fost introdus prea profund, oxigenul
poate ajunge n stomac);
b)schimbarea alternativ a narinelor la
introducerea sondei;
c)verificarea funcionrii
umidificatorului.
61.Administrarea medicamentelor n
conductul auditiv extern poate avea drept
scop:
a)obinerea unui efect terapeutic;



44

b)nmuierea dopului de cerumen;
c)profilactic, n vederea prevenirii
otitei medii supurante.
62.Nerespectarea cilor de administrare a
medicamentelor:
a)nu influeneaz efectul
medicamentelor;
b)are efecte nedorite;
c)duce la complicaii locale la locul de
administrare a injeciilor.
63.Asistenta medical:
a)este nevoit s trezeasc bolnavul
pentru administrarea medicamentelor
simptomatice;
b)trezete bolnavul pentru
administrarea medicamentelor
etiologice;
c)stabilete orarul de administrare
respectnd somnul pacientului.
64.Asocierea mai multor medicamente n
aceeai sering:
a)menajeaz bolnavul de nepturi;
b)duce la transformarea, precipitarea,
degradarea acestora;
c)privete n mod direct medicul.
65.Cnd administreaz tratamentul,
asistenta medical:
a)las la pacient ntreaga doz zilnic;
b)administreaz personal
supozitoarele,picturile pentru ochi i
nas;
c)administreaz nti tabletele,soluiile i
picturile apoi injeciile
66.Asistenta medical are grij:
a)s informeze pacientul despre timpul
n care se va instala efectul
medicamentelor;
b)s atrag atenia asupra efectelor
secundare ale medicamentelor;
c)s corecteze dozele prescrise.
67.Regulile generale de pregtire i
administrare a injeciilor prevd:
a)injectare imediat a coninutului
seringii;
b)verificarea soluiei injectabile;
c)pregtirea cu 30 min.nainte de
administrare.
68.Accidentele survenite la administrarea
injeciilor intramusculare sunt:
a)atingerea nervului sciatic si a
ramurilor sale;
b)atingerea nervului trigemen si a
ramurilor sale;
c)patrunderea cu acul ntr-un vas
sanguin.
69.Accidentele survenite n urma injeciei
intravenoase sunt:
a)flebalgia
b)supuraia aseptic;
c)tumefierea brusc a esutului
perivenos,hematom.
70.Cu ocazia administrrii
antibioticelor,asistenta medical trebuie s
cunoasc:
a)doza total pe zi de antibiotic ce
trebuie administrat unui pacient;
b)durata tratamentului;
c)cantitatea exact a unei doze.



45

BAREM MODULUL 18 -ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
TESTUL I- ADEVARAT / FALS
NR.
NTREBARE
RSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGIN
1 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru
asistenii medicali, 2002
138
2 A L. Titirca-Ghid de nursing ,2001 107
3 F L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru
asistenii medicali,2002
140
4 A 137
5 A 137
6 F 150
7 A 150
8 A 156
TESTUL II - ASOCIERI
A
NR.
NTREBARE
RSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGIN
1 E L. Titirc -Tehnici de ingrijire pentru
asistenii medicali,2002
150
2 A 146
3 B 159
4 C 161
5 D L. Titirc -Ghid de nursing ,2001 134-135
B
NR.
NTREBARE
RSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGIN
1 D L. Titirc-Ingrijiri speciale acordate
pacientilor de catre asistenii medicali
2003
139
2 E L. Titirc -Tehnici de ingrijire pentru
asistenii medicali,2002
146
3 A 140
4 B 154
5 C 150






46

NR.NTREBARE RSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGIN
1. a, b, c 1150 teste
Editura Viaa medical romneasc
37
2. a, b, c idem 37
3. a, b idem 37
4. a, b idem 37
5. a, b, c idem 37
6. a, c idem 37
7. b, c idem 38
8. a, b, c idem 38
9. a idem 38
10. a, c idem 38
11. a, b idem 38
12. a, b idem 38
13. c idem 39
14. a, c idem 39
15. c idem 39
16. c idem 39
17. a idem 39
18. c idem 42
19. c idem 42
20. a, b, c idem 43
21. a, b, c idem 43
22. a, b, c idem 43
23. a, b idem 43
24. a, b, c idem 43
25. a,b,c idem 43
26. a,c idem 73
27. a idem 144
28. c idem 144
29. b,c 147
30. c 147
31. a,b 1555 teste de evaluare continu in nursing,
Editura Carol Davila,Bucuresti 2002
49
32. c idem 49
33. c idem 50
34. a,b idem 50
35. a,c idem 50
36. a,b idem 50
37. c idem 51



47





38. a,b,c idem 51
39. a,b,c,d idem 51
40. a,b,c,d idem 51
41. b,c idem 51
42. c idem 51
43. c idem 51
44. a,b idem 52
45. d idem 52
46. b idem 52
47. b idem 52
48. a idem 53
49. c idem 53
50. a,b idem 53
51. a idem 53
52. a Teste pentru asistenii medicali 1114
intrebri, Editura Bucuresti 2009
40
53. a idem 40
54. c idem 39
55. c idem 39
56. b idem 39
57. a idem 39
58. b idem 40
59. c idem 41
60. a idem 41
61. a,b idem 60
62. b,c 1030 teste pentru examene si concursuri
pentru asistenii medicali,Editura Biroul
executiv al OAMR 2004
111
63. b,c idem 112
64. a,b idem 112
65. b,c idem 112
66. a,b idem 112
67. a,b idem 112
68. a,c idem 112
69. a,c idem 113
70. a,c idem 113



48

MODULUL 23- PNEUMOLOGIE I NURSING SPECIFIC

TESTULI
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau
cu F fals .

1. Obiectivul principal n isuficiena respiratorie acut este permeabilizarea cilor
respiratorii.
2. n obstruciile supralotice, pentru permeabilizarea cilor respiratorii, intervenia de
urgen este drenajul postural.
3. n cazul voletului costal se aplic un pansament compresiv pentru imobilizare.
4. Semnele importante ale pneumotoraxului sunt: junghi toracic, dispnee, anxietate.
5. Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregtete: canula traheal i
aspiratorul mecanic pentru secreii.
6. n ngrijirea pacientului cu traheostomie, o ngrijire important o constituie meninerea
permeabilitii cilor respiratorii.
7. Dup interveniile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menine
timp ndelungat.
8. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectueaz vaccinarea
BCG.
9. Pacientul care prezint tuse cu expectoraie este surs de infecie pentru alte persoane.
10. Pacientul cu afeciuni respiratorii prezint anxietate din cauza tulburrilor de oxigenare
cerebral.


TESTUL II

A. ASOCIAI NOIUNILE DIN CELE DOU COLOANE

1 astmul bronsic A mucolitice
2 pneumonia
pneumococica
B virajul la tuberculina
3 bronsita cronica C hepatizatie rosie
4 ftizia D caverna
5 primo-infectia
tuberculoasa
E dispnee paroxistica

B. ASOCIAI NOIUNILE DIN CELE DOU COLOANE


1 tuberculoza primara A caverna
2 pneumonia
pneumococica
B dispnee paroxistica expiratorie
3 pneumotorax C febra in platou 40 C
4 ftizia D sancru de inoculare
5 astmul bronsic E aer in cavitatea pleurala






49


TESTUL III
Indicai rspunsurile corecte

MEDICIN INTERN

1. Pneumonia franc lobar se definete
prin urmtoarele manifestri clinice cu
excepia:
a) frison solemn;
b) tuse seac persistent;
c) febr (39 -41C);
d) junghi toracic.
e) expectoraie mucopurulent
2. n BPOC combaterea obstruciei
vizeaz :
a) drenaj postural, aspiraie bronic,
spalatur bronic;
b) administrarea corticoizilor;
c) tratament antibiotic.
3. Sputa din astmul bronic este:
a) mucopurulent;
b) ruginie;
c) alb-sidefie cu aspect perlat.
4. Conduita de urgen in astmul bronic
vizeaz:
a) administrarea de bronhodilatatoare
,antispastice simpaticomimetice;
b) administrarea de antitusive;
c) drenaj postural.
5. Tabloul clinic al pneumoniei
pneumococice cuprinde urmatoarele
simptome:
a) vomic, febr 37,5 38 grade,
grea;
b) expectoraie mucopurulent ,
febr n platou;
c) frison unic , febr 39-40, junghi
toracic.
6. Antibioticul de elecie utilizat n
tratamentul pneumoniei pneumococice
este:
a) Penicilina G;
b) Tetraciclina;
c) Biseptol.
7. Leziunile caracteristice tuberculozei
primare sunt urmatoarele, cu excepia
a) ancrul de inoculare ,
adenopatiile traheo bronice;
b) leziuni condensate;
c) leziuni cavitare.
8. Tratamentul etiologic al tuberculozei se
realizeaz prin:
a) corticoterapie;
b) tuberculostatice;
c) antibiotice.
9. Complicaiile pneumoniei sunt:
a) bronita cronic;
b) emfizemul pulmonar;
c) pleurezia sero-fibrinoas.
10. Procesul inflamator n pneumonia
pneumococic se desfoar n
urmatoarele stadii:
a) ancru de inoculare, adenopatii
traheobronice, leziuni
condensate;
b) congestie, hepatizaie roie,
hepatizaie cenuie, rezoluie;
c) leziuni infiltrative, cazeoase,
fibrioase.
11. Tratamentul bronitei cronice vizeaz:
a) reducerea iritaiei bronice ,
tratamentul infeciilor rino-
faringiene, tratamentul
bronhodilatator;
b) chimioprofilaxia contacilor;
c) administrarea miofilinului i
corticoterapie i.v.
12. Examenul fizic n pneumonia
pneumococic pune n eviden:
a) sindrom de condensare
pulmonar;
b) leziuni cozeoase;
c) leziuni fibro-cavitare.
13. Leziunea primitiv in TBC se numete
a) adenopatie traheo-bronic;
b) tuberculoza miliar;
c) ancru de inoculare.
14. Tratamentul bronhodilatator din
bronita cronic const n urmatoarele,cu
excepia:
a) medicaie simpaticomimetic;
b) tratamentul infeciei bacteriene;



50

c) medicaie anticolinergic.



NURSING
15. Pentru prevenirea afeciunilor
respiratorii, pacientul este sftuit:
a) s evite mediul poluat, tabagismul;
b) s-i pstreze greutatea corporal
n limitele vrstei/sexului;
c) s evite practicarea sporturilor n
timpul anotimpurilor reci.
16. Pentru culegerea datelor i ntocmirea
planului de ngrijire, asistenta va observa
la un pacient cu o afeciune pulmonar:
a) aspectul abdomenului;
b) culoarea tegumentelor;
c) aspectul toracelui, micrile celor
dou hemitorace.
17. Spirografia exploreaz:
a) volumele i capacitile
pulmonare;
b) volumele pulmonare dup
efectuarea unui efort dozat;
c) arborele traheobronic, folosind
substan de contrast.
18. Bronhografia reprezint examenul:
a) radiologic al aparatului respirator;
b) endoscopic al aparatului
respirator;
c) radiologic al arborelui
traheobronic.
19. n dimineaa bronhoscopiei, pacientul
necesit ca pregtire:
a) clism evacuatoare;
b) administrarea atropinei, cu 30 de
minute naintea examenului;
c) ntreruperea alimentaiei.
20. Interveniile autonome ale asistentei n
hemoptizie sunt:
a) aezarea pacientului n poziie
Trendelemburg;
b) instituirea repausului fizic, psihic i
vocal;
c) aplicarea unei pungi cu ghea pe
regiunea retrosternal;
d) nvarea pacientului s efectueze
inspiraii forate;
e) aezarea pacientului n poziie
semieznd.
21. Pentru ameliorarea respiraiei
pacientului n criz de astm bronic i se
d poziia:
a) semieznd cu spatele sprijinit,
braele pe lng corp;
b) decubit lateral;
c) Trendelemburg.
22. Ca intervenii de urgen n criza de
asm bronic se vor aplica:
a) administrarea medicaiei
bronhodilatatoare i antialergice;
b) educaia pacientului cum s
previn crizele de astm;
c) oxigenoterapie.
23. n afeciunile laringitei , dispariia vocii
se numete :
a) disfonie;
b) afonie;
c) rgueal.
24. Tusea este un act util atunci cnd :
a) favorizeaz eliminarea corpilor
stini;
b) favoroizeaz eliminarea secreiilor
patologice din cile aeriene.
25. Efectul frecvent al fumatului este :
a) bronita tabagic;
b) emfizemul pulmonar;
c) cancer bronhopulmonar;
d) gastrita tabagic.
26. Astmul bronic n criz se
caracterizeaza prin:
a) dispnee paroxistic expiratorie;
b) dispnee inspiratorie i expiratorie;
c) dispnee paroxistic inspiratorie.
27. Disfuncia respiratorie din astmul
bronic este:
a) restrictiv;
b) obstructiv;
c) mixt.
28. n perioadele febrile din pneumonia
pneumococica se recomanda:
a) repaus la pat, regim hidro-
zaharat bogat n vitamine;
b) regim alimentar desodat;
c) consum excesiv de lichide
29. Primoinfecia TBC se face:
a) pe cale cutanat;
b) pe cale aerian;
c) pe cale sexual.



51

30. Metoda utilizat n depistarea
tuberculozei primare este:
a) IDR la antimicotice;
b) IDR la tuberculin;
c) IDR la antibiotice.
31. Profilaxia tuberculozei vizeaz
urmatoarele obiective , cu excepia:
a) ntarirea rezistenei nespecifice a
organismului;
b) vaccinare antituberculoas;
c) vaccinare antigripal.
32. Dispneea cu bradipnee expiratorie se
ntalnete n :
a) scleroemfizem pulmonar;
b) corp strin n laringe sau trahee;
c) astm bronic.
33. Pentru descoperirea gradului de
infecie tuberculoas se efectueaz :
a) vaccinarea B.C.G.
b) intradermoreacia la tuberculin
I.D.R;
c) reacia Cassoni.
34. Dispneea, n bolile pulmonare, este
datorat:
a) scderii aportului de oxigen, creterii
cantitii de CO
2
i obstruciei cilor
respiratorii;
b) contaminrii cu pneumococ;
c) comprimrii organelor abdominale .
35. Declanarea hemoptiziei este
precedat de:
a) senzaie de vom;
b) caldur retrosternal i jen
respiratorie;
c) vrstur.
36. Durerea toracic poate avea drept
cauze:
a) afeciuni cardiovasculare;
b) afeciuni pleuropulmonare;
c) ambele.
37. Definiia astmului bronic include, cu
excepia:
a) reducere ireversibil a diametrului
bronhiilor;
b) dispnee expiratorie;
c) reducerea reversibil a diametrului
bronhiilor.
38. Spirografia exploreaz:
a) volumele pulmonare dup efort;
b) arborele traheo-bronic, folosind
substana de contrast;
c) volumele i capacitile pulmonare.
39. Depistarea precoce a mbolnvirii cu
TBC se face prin:
a) IDR la tuberculin;
b) IDR Cassoni;
c) IDR Dick.
40. Testul la tubercluin (I.D.R) este
folosit pentru :
a) a stabili amploarea reaciei de
hipersensibilitate la antigene
tuberculinice a unei persoane;
b) a stabili existena reaciei de
hipersensibilitate la antigene
tuberculinice;
c) se citete la locul injectrii
intradermice dup 72 de ore de la
injectare .
41. Dispneea n bolile pulmonare este
consecina:
a) scderii aportului de oxigen,
creterii cantitii de dioxid de
carbon;
b) comprimrii organelor abdominale;
c) obstruciei cilor respiratorii.
42. Expiraia n astmul bronic este
insoit de:
a. suflu amfonic;
b. suflu tubar;
c. wheezing.
43. Profilaxia tuberculozei cuprinde
urmtoarele, cu excepia:
a) ameliorarea condiiilor de via;
b) depistarea precoce a bolii;
c) vaccinarea antigripal.
44. n pleurezia serofibrinoas pacientul
prezint urmtoarele manifestri de
dependen, cu excepia:
a) febr, frison;
b) transpiraii nocturne;
c) febr de tip remitent, durere
toracic.
45. Astmul bronic este un sindrom
caracterizat prin:
a) dispnee paroxistic inspiratorie;
b) febr i junghi toracic;
c) dispnee paroxistic expiratorie i
bradipnee.



52

46. Intervenia delegat n criza astmatic
vizeaz:
a) administrarea de
bronhodilatatoare i
corticoterapie;
b) administrarea de antibiotice;
c) drenaj postural.
47. Rolul delegat al asistentei medicale n
tratarea crizei de astm bronic este:
a) tratamentul, medicaia
bronhodilatatoare;
b) administrarea de oxigen pe sonda
nazal sau masc;
c) cortico steroizi
48. Obiectivele de ingrijire in BPOC
vizeaz:
a) combaterea obstruciei , inflamaiei
, spasmului;
b) administrarea penicilinei G;
c) administrarea de lichide calde.
49. Expectoraia n pneumonia
pneumococic este :
a) roie ruginie , vascoas,
aderent;
b) sidefie perlat;
c) spumoas , aerat.
50. Manifestarea de dependen
sugestiv pentru TBC este:
a) febra 39 40 grade C;
b) tuse seac persistent peste 3
sptamni;
c) frison unic 30 40 minute.
51. Manifestrile de dependen frecvente
care pot ridica suspiciunea de cancer
pulmonar la fumtorii cronici sunt :
a) tuse persistent rezistent la
tratament n formele avansate ;
b) hemoptizia ;
c) dispneea .
52. Pentru spirografie, pacientul necesit
urmtoarea pregtire :
a) cu 24 ore nainte se ntrerupe
medicaia excitant sau sedativ a
centrilor respiratori;
b) repaus fizic i psihic cu 30 minute
naintea examenului;
c) nu necesit pregtire.
53.Valorile normale ale parametrilor
cercetai prin spirografie (CV, VEMS i IT)
normali n raport cu tabelele CECO sunt:
a) 50% din valorile ideale;
b) 70-80% din valorile ideale;
c) 100% fa de valorile ideale.
54. Pentru examenul bacteriologic al
sputei se pregtesc urmtoarele
materiale:
a) pahar conic gradat;
b) cutie Petri steril;
c) tvi renal.
55. Semnele caracteristice ale hemoptiziei
sunt:
a) senzaie de gdilitur a laringelui,
cldur retrosternal, tuse iritativ
cu expulzia sngelui, gust de
snge;
b) senzaie de gdilitur a laringelui,
grea, vrstur, gust de snge,
transpiraii profuze;
c) senzaie de grea, vrsturi,
cldur retrosternal, gust de
snge.
56. Insuficiena respiratorie acut poste fi
determinat de:
a) expunerea la frig, cldur;
b) obstrucia cilor respiratorii
superioare;
c) bronhoalveolite de deglutiie.
57. Pentru stabilirea diagnosticului, n
pleurezia serofibrinoas asistenta
efectueaz la recomandarea medicului
urmtoarele examinri:
a) IDR la PPD;
b) testul Schick;
c) IDR Cassoni.










53

BAREM DE CORECTARE - PNEUMOLOGIE I NURSING SPECIFIC


TESTUL I- ADEVRAT / FALS
NR.
NTREBARE
RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
PAGIN
1 A 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 61
2 F 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 61
3 F 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 61
4 A 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 61
5 F 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 61
6 A 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 61
7 F 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 61
8 F 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 61
9 A 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 61
10 A 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 61
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 e Medicin intern pentru cadre medii C. Borundel,
2006
123
2 c 128
3 a 121
4 d 154
5 b 149
B
1 d 152
2 c 129
3 e 161
4 a 154
5 b 123
TESTUL II- GRIL
MEDICIN
INTERN
RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
PAGIN
1 e Medicin intern specialiti nrudite i terapii
paliative Mioara Mincu, 2004

90
2 a Urgene medico-chirurgicale L. Titirc, 2012 33
3 c 278
4 a 26
5 c 286
6 a 288
7 c 301
8 b 310
9 c 287
10 b 286
11 a 219
12 a 232
13 c 247
14 b

220



54

NURSING
15 a,b 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 58
16 b,c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 58
17 a 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 58
18 c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 59
19 b,c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 59
20 b,c,e 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 59
21 a 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 60
22 a,c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 60
23 b Medicin intern Mioara Mincu, 2004 90
24 a,b 90
25 a,b,c,d 91
26 a Urgene medico-chirurgicale L. Titirc, 2012 25
27 b Medicin intern C. Borundel, 2006 278
28 a 288
29 b 301
30 b 299
31 c 308
32 a,c 249
33 b Medicin intern Mioara Mincu, 2004 91
34 a,c ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali, L. Titirc, 2008
37
35 b Urgene medico-chirurgicale L. Titirc, 2012 29
36 c Medicin intern C. Borundel, 2006 251
37 a idem 277
38 c Explorri funcionale i ngrijiri speciale acordate
bolnavului L. Titirc, 2008
12
39 a 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 59
40 a,b,c Medicin intern specialiti nrudite i terapii
paliative Mioara Mincu, 2004
91
41 a,b,c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 59
42 c Medicin intern C. Borundel, 2006 278
43 c idem 308
44 c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 60
45 c Medicin intern C. Borundel, 2006 278
46 a Idem 91
47 a,b,c idem 91
48 a Urgene medico-chirurgicale L. Titirc, 2012 33
49 a Medicin intern C. Borundel, 2006 287
50 b idem 301
51 a,b Medicin intern Mioara Mincu, 2004 92
52 a,b 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 58
53 b,c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 59
54 b 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 59
55 a 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 59
56 b,c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 60
57 a 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 60




55

MODULUL 24- CARDIOLOGIE I NURSING N CARDIOLOGIE

TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmatoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau
cu F fals .

1. Ateroscleroza coronariana este o cauza a IMA
2. Hipertermia nu apare in IMA
3. In IMA intalnim VSH,fibrinogen si transaminaze crescute.
4. Senzatia de moarte iminenta este caracteristica in boala Raynaud.
5. Acrocianoza este determinata de vasoconstrictie arteriolara si vasodilatatie capilara
venoasa.
6. Sangele venos este adus prin cele 2 vene cave in atriul stang.
7. Ventriculul drept comunica cu artera pulmonara.
8. Din ventriculul stang sangele este pompat in artera aorta.
9. Dispneea vesperala este intalnita la bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga.
10. Dispneea paroxistica nu se intalneste in Edemul pulmonar acut
11. Factorii de risc major a aterosclerozei sunt: fumatul,sedentarismul,HTA.
12. EKG , exploreaza activitatea bioelectrica produsa de inima si vase.
13. FKG exploreaza zgomotele si suflurile inimii prin inregistrarea grafica.
14. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesita o pregatire sumara in
dimineata examenului.
15. Alimentatia reprezinta o ingrijire importanta a pacientului cu HTA.
16. In arteriopatia obliteranta tegumentele sunt cianotice,reci.
17. Pacientul cu tromboflebita prezinta durere pe traectul venos.
18. Prevenirea mortii subite in IMA se realizeaza in primul rand prin asigurarea repausului
fizic si psihic al pacientului.
19. Aeznd membrele inferioare mai sus dect restul corpului, se asigur o circulaie
venoas mai bun.

TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane

1 Flebografie A fragilitate capilara
2 Oscilometrie B activitatea bioelectrica a inimii
3 Fonocardiograma C vene
4 E.K.G D zgomote cardiace
5 Testul Rumpel- Leede E pulsatii arteriale

B. Asociai noiunile din cele dou coloane

1 H.T.A A durere precordiala care cedeaza la
nitroglicerina
2 Arteriopatie B dilatari ale venelor
3 I.M.A C claudicatie intermitenta
4 Angina pectorala D durere precordiala mai mare de 30
minute
5 Varice E durere occipitala matinala




56


C. Asociai noiunile din cele dou coloane

1 I.M.A A combaterea infectiei bacteriene
2 Arteriopatie B purtarea ciorapilor elastici
3 Varice C evitarea vestimentatiei stramte
4 Pericardita D evacuarea lichidului
5 Endocardita E interzicerea oricarui efort fizic si
psihic

TESTUL III
Indicai rspunsurile corecte

CARDIOLOGIE- MEDICINA INTERNA
1. Pentru prevenirea complicatiilor
tromboembolice in infarct miocardic se
administreaza:
a) heparina;
b) adrenostazin;
c) xilina.
2.Urmarirea ideala a unui bolnav cu infarct
miocardic se face:
a) prin inregistrarea tensiunii arteriale
si a pulsului cel putin o data pe zi;
b) prin supraveghere cu ajutorul
monitoarelor;
c) nu este necesara inregistrarea
tensiunii si a pulsului.
3. Tabloul clinic in tamponada cardiaca
se caracterizeaza prin:
a) turgescenta jugularelor;
b) cresterea ariei matitatii cardiace;
c) durere abdominala.
4. Digitala este:
a) stimulent cardiac;
b) stimulent cerebral;
c) stimulent respirator.
5. Durerea din infarct miocardic acut:
a)este indicata cu degetul;
b) este declansata de respiratii
profunde;
c) cedeaza la antilagice majore.
6. Tabloul clinic in pericardita consta in:
a) durere epigastrica;
b) frecaturi pericardice;
c) bradipnee expiratorie.
7.Xilina este indicata in:
a) convulsii;
b) extrasistole ventriculare;
c) tulburarile de ritm ventricular din
infarctul miocardic.
8. Durerea din angina pectorala:
a) are caracter constrictiv;
b) are caracter difuz;
c) se percepe pe o suprafata de
maxim 0,1cm
2
.
9. Tratamentul in insuficienta cardiaca
consta in administrarea de:
a) furosemid;
b) fluocinolon;
c) fasygin.
10.Tratamentul in HTA se face cu:
a) captopril;
b) clotrimazol;
c) cohmicina.
11. Sindromul de ischemie arteriala
cronica se caracterizeaza din punct de
vedere clinic prin:
a) tegumente cheratozice;
b) hipertrofie musculara;
c) tulburari trofice ale fanerelor.
12.Cel mai frecvent agent etiologic in
endocardita bacteriana este:
a) stafilococul;
b)pneumococul;
c) sreptococul viridans.
13.Despre endocardita bacteriana putem
afirma:
a) leziunile caracteristice sunt
vegetatiile valvulare;
b) debutul bolii este brusc;
c) hemocultura este examenul capital.
14. In pericardita cronica constrictiva:
a) tuberculoza este cauza principala;



57

b) tabloul clinic este de tamponada
cardiaca;
c) examenul radiologic nu este
important
15. Cicatricea fibroasa in I.M.A se
formeaza in perioada:
a) prodromala;
b)de debut;
c) de stare;
d) de convalescenta
16. Tratamentul crizei de angina pectorala
consta in:
a) orpirea efortului fizic;
b) administrarea de nitroglicerina
sublingual;
c) tratament hipotensiv.
17.Localizarea cea mai frecventa a IMA
este:
a)atriul drept;
b)atriul stang;
c) ventriculul stang;
d) septul interventricular.
18. Leziunea caracteristica in IMA este:
a) necroza ischemica miocardica;
b) fibroza hepatica;
c) inflamatia miocardica.
19.Principala cauza a anginei pectorale
este:
a) afectiuni pulmonare;
b) aterosleroza coronariana ;
c) hipotiroidism.
20.Simptomul cel mai constant in
insuficienta cardiaca stanga este:
a) tuse;
b) dispneea;
c) hepatalgie;
d) edemul pulmonar acut.
21.In insuficienta cardiaca dreapta exista:
a) dispnee de efort;
b) hepatomegalie;
c) hepatalgie;
d) edeme periferice
22. Perioada cea mai critica din IMA este:
a) perioada prodromala;
b) perioada de debut;
c) perioada de stare.
23.Despre varice se poate afirma:
a) sunt dilatari permanente ale
venelor superficiale;
b) produc edeme ale gambelor;
c) complicatia cea mai frecventa este
tromboflebita ;
d) simptomele obisnuite sunt: durerea
si senzatia de greutate la nivelul
gambelor.
24.Tratamentul insuficientei cardiace
globale consta in:
a) administrarea de calciu si vitamine;
b) repaus ,regim dietetic si hiposodat;
c) administrare de diuretice si digitala.
25.Uruitura diastolica se intalneste in:
a) insuficienta aortica;
b) stenoza aortica;
c) stenoza mitrala.
CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
26.Care este clasificarea hemoragiilor
dupa sediul sangerarii?
a) arteriale,venoase,capilare,mixte
b) externe,interne,exteriorizate,intersti
tiale;
c) accidentale,chirurgicale,posttraum
atice,medicale;
d) mici, mijlocii,mari,cataclismice.
27.Care din elementele de mai jos nu sunt
caracteristice hemoragiei arteriale?
a) culoarea sangelui inchisa;
b) sangele tasneste sincron cu sistola
cardiaca;
c) exista sansa chiar la arterele mari
ca sangerarea sa se opreasca
spontan;
d) forta cu care se pierde sangele
este in concordanta cu tensiunea
arteriala a accidentatului.
28.In care dintre hemoragiile de mai jos se
pierde mai repede sange?
a) hemoragie venoasa;
b) hemoragie capilara;
c) hemoragie arteriala;
d) hemoragie venoasa si capilara.
29.Caror factori se datoreaza mentinerea
sau chiar o usoara crestere a TA in faza
de inceput a hemoragiei?
a) vasoconstrictiei;
b) mobilizarea sangelui din depozite
(ficat, splina,muschi);
c) acumularii de CO
2
;
d) unei oxigenari deficitare a
tesuturilor.



58

30. Cum este ritmul cardiac si pulsul in
cursul unei hemoragii mari?
a) pulsul este bradicardiac,bine batut;
b) ritmul cardiac este foarte rapid:
120-130 batai/minut;
c) pulsul este aritmic;
d) pulsul este slab batut,filiform.
31.Ce intelegem prin resuscitarea cardio-
respiratorie?
a) combaterea si tratarea insuficientei
cardiace;
b) masurile intreprinse pentru
restabilirea activitatii cardiace;
c) combaterea si tratarea afectiunilor
pulmonare;
d) restabilirea schimburilor gazoase la
nivelul plamanului,printr-o ventilatie
pulmonara artificiala.
32. Care dintre afectiunile cardiace pot
provoca stop cardiac?
a) infarctul miocardic;
b) hipertensiunea arteriala;
c) tamponada cardiaca;
d) tulburarile grave de ritm.
33. In ce ritm se efectueaza masajul
cardiac extern?
a) 60-80/minut;
b) 16-18/ minut;
c) 20-40/minut;
d) 80-100/minut.
34.Unde palpam in mod normal socul
apexian?
a) saptiul V intercostal stang pe linia
medio- claviculara;
b) spatiul III intercostal parasternal
stang;
c) la mijlocul sternului.
35.Care este ritmul cardiac normal?
a) 60-80 batai/minut;
b) 40-50 batai/minut;
c) 50-60 batai/minut;
d) 80-100 batai/minut.
36.Prin ce se caracterizeaza cefaleea din
HTA?
a) apare spre seara,se accentueaza
la miscari de pozitie;
b) se insoteste de paloare a fetei,
transpiratii profuze;
c) este insotita de ameteli,tulburari
vizuale,vajaieturi in urechi;
d) localizata in regiunea
occipitala,apare matinal.
37.Durere toracica cu caracter constrictiv
retrosternal,cu iradiere spre gat si bratul
stang intalnim in:
a) pneumonie,pleurezie;
b) cardiopatie ischemica
dureroasa,angor pectoris;
c) nevralgie intercostala;
d) afectiuni esofagiene
38.Durerea sub forma de claudicatie
intermitenta apare in:
a) varice;
b) sindrom de ischemie cronica
periferica;
c) sindromul de ischemie acuta
periferica;
d) insuficienta venoasa cronica.
39.In precizarea diagnosticului de infarct
miocardic , de un real folos este
precizarea cresterii:
a) transaminazei (GOT);
b) fosfatazei alcaline;
c) lipidemiei;
d) amilazemiei.
40.Care din metodele de mai jos de
explorare a aparatului cardio- vascular
sunt metode neinvazive?
a) examenul radiologic standard al
inimii si vaselor mari;
b) EKG , ecocardiograma;
c) cateterismul cardiac;
d) angiocardiografia.
41.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor
cardiaci urmareste compensarea cordului
prin:
a) regim alimentar cu multe lichide;
b) repaus la pat;
c) oxigenoterapie;
d) medicatie tonicardiaca;
e) administrare preoperatorie de
atropina.
42.Ce medicatie este indicata la arteritici
pentru pregatirea lor pentru operatie?
a)vasodilatatoare,anticoagulante
,antibiotice;
b) anticoagulante
,sedative,antitermice;
c) medicatie antiaritmica,antialgica;
d)coagulante,vitaminoterapie.



59

43.Claudicatia intermitenta apare:
a) in repaus;
b) la efort: mers,alergat,urcat;
c) dispare rapid dupa oprire si revine
dupa o distanta aproximativ egala cu
cea la care s-a instalat anterior;
d) inceteaza dupa masajul moletului.
44.Punctia pericardica:
a) poate deveni o interventie de
urgenta cand cantitatea de lichid
acumulat pune in pericol viata
pacientului;
b) are scop explorator pentru stabilirea
naturii si prezentei lichidului;
c) are scop terapeutic pentru evacuarea
lichidului acumulat.

CARDIOLOGIE -NURSING
45.Pentru prevenirea bolilor
cardiovasculare se recomanda:
a) evitarea mersului pe jos;
b) alimentatie fara exces de sare, grasimi;
c) evitarea stresului psihic.
46.Boala varicoasa se caracterizeaza prin:
a)tegumente palide ,reci;
b)tegumente cianotice la extremitati;
c)edem dupa ortostatism prelungit, vase
superficiale dilatate
47. Flebografia reprezinta:
a) examenul endoscopic venos;
b) examenul radiologic venos;
c) masurarea presiunii venoase.
48.Oscilometria reprezinta:
a) o metoda de explorare a arterelor
periferice;
b)o metoda de examinare a venelor;
c)o metoda de evidentiere a
amplitudinii pulsatiilor peretelui
arterial.
49. Electrocardiografia consta in :
a) inregistrarea biocurentilor produsi
de miocard in cursul unui ciclu
cardiac;
b) reprezentarea grafica a zgomotelor
produse intr-un ciclu cardiac;
c) curba rezultata din inregistrarea
grafica a socului apexian.
50.IMA apare in urmatoarele
circumstante,cu exceptia:
a) mesele copioase ,efortul
fizic,expunerea la frig;
b)dupa infectii aerogene;
c)dupa imobilizarea prelungita la pat.
51. Durerea in IMA prezinta caracteristicile
urmatoare:
a) cedeaza la administrarea
nitroglicerinei;
b) este violenta,insuportabila;
c) dureaza peste 30 de minute.

52. Obiectivele imediate in ingrijirea
pacientului cu IMA vizeaza:
a) combaterea durerii si anxietatii;
b) prevenirea complicatiilor;
c) recuperarea si reintegrarea sociala
a pacientului.
53. In timpul tratamentului cu
anticoagulante asistenta va avea in
vedere:
a) evaluarea aspectului tegumentelor
in zonele unde se fac injectii;
b) supravegherea sangerarilor
gingivale,nazale;
c) notarea zilnica a diurezei.
54. In socul cardiogen, pacientul prezinta
urmatoarele manifestari de dependenta:
a) neliniste;
b) tegumente reci;
c) poliurie;
d) hipotensiune arteriala;
e)greturi;
f) varsaturi.
55. Persoanele cu risc in aparitia
endocarditei infectioase sunt:
a) cele cu valvulopatii dobandite dupa
RAA;
b) persoanele cu obezitate;
c) cele cu malformatii cardiace
congenitale.
56. Pacientul cu pericardita se plange de
durere cu localizare:
a) retrosternala accentuata de
tuse,inspiratie;
b) retrosternala iradiata in umarul
stang;
c) hipocondrul stang accentuata de
tuse.
57. Manifestarile de dependenta intalnite
la pacientul cu HTAsunt:



60

a) palpitatii,varsaturi;
b) dispnee, cefalee occipitala,tulburari
de vedere;
c) dispnee,poliurie.
58. Interventiile autonome ale asistentei
pentru ingrijirea pacientului cu HTA
constau in:
a) asigurarea regimului alimentar
hiposodat,hipolipidic;
b) educatia pacientului pentru
suprimarea fumatului;
c) administrarea medicatiei
antihipertensive.
59. Dnul I.S.de 54 de ani,fumator,lucrator
in constructii,afirma ca de doua luni
prezinta dureri la mers in gamba
stanga,care s-au accentuat
,determinandu-l sa intrerupa mersul
pentru a-i ceda durerea. Care poate fi
cauza durerii?
a) alterarea circualtiei venoase;
b) alterarea circulatiei arteriale
periferice;
c) ambele.
60.Unui pacient care prezinta alterarea
circulatiei arteriale periferice se
recomanda:
a) arteriografie;
b) oscilometrie;
c) flebografie.
61.Pacientului care prezinta arterita
obliteranta asistenta medicala ii
recomanda la externare:
a) sa poarte ciorapi elastici:
b) sa pastreze igiena riguroasa a
picioarelor;
c) sa poarte incaltaminte confortabila
din piele,ciorapi din bumbac;
d) repaus la pat.
62. Dnul A.I. este internat cu tromboflebita
gambei drepte.I se acorda urmatoarele
ingrijiri:
a) repaus la pat in pozitie
Trendelenburg;
b) suplinirea pacientului pentru
satisfacerea nevoilor de baza;
c) repaus la pat,cu membrul inferior
drept ridicat pe o atela Braun.
63. Pacientului cu varice i se recomanda
purtarea ciorapilor elastici pe care ii
imbraca astfel:
a) fiind asezat in pat cu membrul
inferior orizontal;
b) fiind in pozitie sezand pe scaun;
c) in ortostatism.
64. Pozitia pacientului cu insuficienta
cardiaca este:
a) decubit dorsal;
b) sezand in fotoliu;
c) semisezand in pat.
65. In timpul administrarii digitalei,
asistenta va urmari in mod deosebit :
a) pulsul;
b) diureza;
c) aparitia greturilor, varsaturilor.
66. Alimentatia pacientului cu insuficienta
cardiaca urmareste:
a) reducerea cantitatii de glucide /24
h;
b) reducerea numarului de mese /
24h;
c) reducerea consumului de NaCl si a
cantitatii de lichide.
67. Alimentatia pacientului cu insuficienta
cardiaca consta in:
a) mese mici, in numar de 4-5/24 h
b) alimentatie hipolipidica;
c) alimentatie hipocalorica.
68. Interventiile zilnice ale asistentei
medicale in evaluarea starii unui pacient
cu anasarca constau in:
a) notarea cantitatii de lichide
ingerate/24 h;
b) masurarea greutatii corporale si a
diurezei;
c) oxigenoterapie.
69. Palpitatiile ca manifestari de
dependenta apar:
a) in bolile cardiace;
b) dupa abuz de cafea,tutun;
c) ambele.
70. Pulsul:
a) se percepe cu policele
b) se percepe pe vena cava
inferioara;
c) este neregulat in aritmia
extrasistolica.




61

71. Pulsul:
a) duritatea lui denota hipotensiune;
b) se percepe prin compresiunea
unei artere pe un plan dur;
c) nu se modifica in caz de febra.
72. Accidentele punctiei pericardice sunt:
a) socul pericardic;
b) patrunderea acului in ventriculii
cerebrali;
c) patrunderea acului in miocard.
73. In cazul electrocardiografului
montarea electrodului rosu se face la:-
a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.
74. In cazul electrocardiografului
montarea electrodului galben se face la:
a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.
75. In cazul electrocardiografului
montarea electrodului verde se face la:
a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.
76. In cazul electrocardiografului
montarea electrodului negru se face la:
a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.
77. In cazul electrocardiografului
montarea electrodului precordial V
1
se
face in:
a) spatiul IV intercostal pe marginea
dreapta a sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea
stanga a sternului;
c) spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara.
78. In cazul electrocardiografului
montarea electrodului precordial V
2
se
face in:
a) spatiul IV intercostal pe marginea
dreapta a sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea
stanga a sternului;
c) spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara.
79. In cazul electrocardiografului
montarea electrodului precordial V
3
se
face in:
a) spatiul IV intercostal pe marginea
dreapta a sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea
stanga a sternului;
c) la jumatatea distantei dintre V
2
si
V
4
.
80.In cazul electrocardiografului montarea
electrodului precordial V
5
se face in:
a) spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara;
b) la intersectia dintre orizontala dusa
de la V
4
si linia axilara anterioara
stanga;
c) la intersectia dintre orizontala dusa
din V
4
si linia axilara mijlocie stanga.
81. In cazul electrocardiografului
montarea electrodului precordial V
6
se
face in:
a) spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara;
b) la intersectia dintre orizontala dusa
de la V
4
si linia axilara anterioara
stanga;
c) la intersectia dintre orizontala dusa
din V
4
si linia axilara mijlocie stanga.
82. Pozitia indicata pentru pacientii cu
edem pulmonar acut este:
a) pozitie Trendelenburg;
b) pozitie decubit dorsal;
c) pozitie sezanda cu gambele
atarnand la marginea patului.
83.Durerea din infarct miocardic dureaza:
a) mai putin de 30 minute;
b) peste 30 minute ;
c) intre 5 secunde si 20 minute.
84.Sunt indicate in infarct miocardic acut:
a) repausul absolut la pat;
b) alimentatia hiperlipidica;
c) administrarea medicamentelor cu
punctualitate






62

BAREM DE CORECTARE MODULUL CARDIOLOGIE I NURSING N CARDIOLOGIE
TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR.
INTREBARII
RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA
1 A I. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor
de catre asistentii medicali,
53
2 F idem 55
3 A idem 55
4. F idem 55
5 A idem 63
6 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 129
7 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 129
8 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 130
9 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 131
10 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 132
11 A L Titirca 1150 de teste 65
12 F 1150 de teste 65
13 A 1150 de teste 65
14 F 1150 de teste 65
15 A 1150 de teste 65
16 F 1150 de teste 65
17 A 1150 de teste 65
18 A 1150 de teste 65
19 A 1150 de teste 65
TESTUL II ASOCIERI
A
1 c Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
2 e Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
3 d Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
4 b Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
5 a Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
B
1 e Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor
de catre asistentii medicali
59
2 c idem 59
3 d idem 59
4 a idem 59
5 b idem 59
C
1 e idem 59
2 c idem 59
3 b idem 59
4 d idem 59
5 a idem 59







63

TESTUL III- GRILA
CARDIOLOGIE MEDICINA INTERNA
1 a Teste pentru pregatirea asistentului medical
Liliana Rogozea ed. Aldis
34
2 b idem 34
3 a,b idem 34
4 a idem 71
5 c idem 71
6 b idem 71
7 b,c idem 71
8 a idem 71
9 a idem 71
10 a idem 71
11 c idem 71
12 c Medicina interna- Borundel 340
13 a,c Medicina interna 341
14 a,b Medicina interna Borundel 355
15 d Medicina interna Borundel 372
16 a,b Medicina interna Borundel 368
17 c,d Medicina interna Borundel 371
18 a Medicina interna Borundel 370
19 b Medicina interna Borundel 366
20 b Medicina interna Borundel 376
21 b,c,d Medicina interna Borundel 378
22 b Medicina interna Borundel 371
23 a,b,c,d Medicina interna Borundel 414
24 b,c Medicina interna Borundel 381
25 c Medicina interna Borundel 347
CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
26 b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
27 a,c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
28 c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
29 a,b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 248
30 b,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 248
31 b,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 460
32 a,c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 465
33 a Chirurgie Daschievici/Mihailescu 465
34 a Chirurgie Daschievici/Mihailescu 520
35 a Chirurgie Daschievici/Mihailescu 520
36 c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 524
37 b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 524
38 b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 524
39 a Chirurgie Daschievici/Mihailescu 566
40 b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 569
41 b,c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 574
42 a Chirurgie Daschievici/Mihailescu 575
43 b,c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 575
44 a,b,c Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean 145



64








CARDIOLOGIE- NURSING
45 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
46 c 1150 de teste cap.2.2 61
47 b 1150 de teste cap.2.2 61
48 a,c 1150 de teste cap.2.2 61
49 a 1150 de teste cap.2.2 61
50 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
51 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
52 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
53 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
54 a,b,d 1150 de teste cap.2.2 61
55 a 1150 de teste cap.2.2 61
56 b 1150 de teste cap.2.2 61
57 b 1150 de teste cap.2.2 61
58 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
59 b 1150 de teste cap.2.2 61
60 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
61 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
62 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
63 a 1150 de teste cap.2.2 61
64 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
65 a,c 1150 de teste cap.2.2 61
66 c 1150 de teste cap.2.2 61
67 a,b,c 1150 de teste cap.2.2 61
68 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
69 c 1150 de teste cap.2.2 61
70 c Teste pentru pregatirea asistentului medical
Liliana Rogozea ed. Aldis
9
71 b idem 9
72 a,c idem 11
73 a idem 22
74 b idem 22
75 b idem 22
76 c idem 22
77 a idem 22
78 b idem 23
79 c idem 23
80 b idem 23
81 c idem 23
82 c idem 32
83 b idem 33
84 a,c idem 33



65


MODULUL 25- GASTROENTEROLOGIE I NURSING N GASTROENTEROLOGIE

TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmatoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu
F fals .
1. Regimul alimentar n boala ulceroas este acelai indiferent de faza evolutiv a bolii
2. Deficitul de volum lichidian se instaleaz la pacientul cu stenoz piloric din cauza diareei.
3. Pacientul cu enterocolit acut nu este surs de infecie pentru alte persoane.
4. Pacientul cu ciroz hepatic poate prezenta gingivoragii i epistaxis.
5. Dup interveniile chirurgicale pe intestinul gros nu se impun restricii alimentare din a doua
zi a operaiei
6. Explorarea radiologic gastro-intestinal este contraindicat la pacienii cu hemoragie gastro-
intestinal acut.
7. Substana de contrast folosit pentru explorarea colonului poate fi administrat pe cale oral
i intravenos.
8. Dup efectuarea gastroscopiei pacientul poate prezenta ca manifestri: disfagie, tumefacia
amigdalelor, subfebrilitate
9. Pacientul care a fost supus unei gastroscopii i i s-a prelevat un fragment de esut pentru
biopsie, este atenionat s nu consume alimente fierbini dup investigaie.
10. Asistenta medical educ pacientul cu pancreatit cronic s evite mesele copioase.
11. Examenul pentru cercetarea hemoragiilor oculte n scaun trebuie s fie precedat de un
regim standard - prnzul Schmidt-Strassburger.

TESTUL II
A. Asociati notiunile din cele doua coloane









B











1 Vrsturi cu coninut bilios A cancer gastric
2 Vrsturi cu coninut sanghinolent B dischinezie biliar
3 Vrsturi cu coninut fecaloid C alcoolici
4 Vrsturi cu coninut mucos D ocluzie intestinal
5 Vrsturi cu coninut alimentar E stenoz piloric
1 Vrsturi matinale A stenoz piloric
2 Vrsturi postprandiale precoce B alcoolism
3 Vrsturi postprandiale tardive C ulcer gastric
4 Vrsturi la 24 h dup mas D sindrom de HTIC
5 Vrsturi n jet, neprecedate de greuri E ulcer duodenal



66


TESTUL III
Indicai rspunsurile corecte
MEDICIN INTERN
1. Urmtoarele simptome sunt
caracteristice pentru cancerul gastric:
a) durere n flancul abdominal drept;
b) flatulen;
c) anorexie selectiv pentru carne i
grsimi.
2. Ciroza hepatic este cel mai frecvent
cauzat de :
a) alcoolism;
b) parazii;
c) infecii biliare.
3. n ce const tratamentul igieno-dietetic
ntr-o gastrit cronic:
a) alimentaie fracionat 5-6 mese/zi,
cu orar regulat;
b) evitarea consumului de condimente,
tocturi, afumturi, alcool ,tutun;
c) evitarea consumului de
medicamente antiinflamatoare,
nesteroidiene i cortizonice;
d) toate.
4. Colonul iritabil se caracterizeaz prin :
a) diaree postprandial;
b) scaun cu mucus, puroi, snge;
c) epigastralgii.
5. Tabloul clinic n enterocolita acut se
caracterizeaz prin:
a) poliurie;
b) vrsuri alimentare;
c) 5-20 scaune/zi.
6. Tabloul clinic n ciroza hepatic const
n:
a) disurie;
b) stelue vasculare;
c) varice esofagiene.
7. Durerea n colica biliar are
urmtoarele caracteristici:
a) este localizat n hipocondrul drept
i iradiaz n regiunea dorso-lombar;
b) este localizat n hipocondrul drept ,
iradiaz n membrul inferior i cedeaz
la administrare de antispastice;
c) localizare tipic n epigastru i
cedeaz la administrare de morfin.
8. Urmtoarele explorri paraclinice
confirm prezena ulcerului gastric:
a) VSH crescut;
b) endoscopia gastric;
c) hemoragii oculte.
9. ntr-o pancreatit acut , cu evoluie
fr complicaii , tratamentul de baz este
medical i n conducerea tratamentului se
va ine seama de:
a) evoluia strii generale , a febrei, a
leucocitozei, a amilazemiei;
b) evoluia durerii i posibilitatea de
reluare rapid a alimentaiei;
c) sedarea bolnavului i reluarea ct
mai rapid a vieii normale.
10. n cazul unui pacient cu colic biliar ce
prezint vrsturi incoercibile, acestea pot fi
combtute prin administrare de:
a) plegomazin fiole;
b) torecan tablete;
c) emetiral supozitoare.
CHIRURGIE
11. Lipotimia n ortostatism apare la un
bolnav cu hemoragie digestiv superioar ,
n cazul unei pierderi de mas circulant:
a) mic;
b) medie;
c) mare.
12. Sunt cauze de HDS:
a) ulcerul aton;
b) cancerul gastric;
c) traumatismul cilor biliare.
13. Manifestarea caracteristic n ulcerul
gastric perforat este:
a) meteorism abdominal;
b) agitaia extrem;
c) ,, abdomen de lemn.
14. O hemoragie digestiv n care
pacientul a pierdut 1000-1500 ml de snge
este:
a) asimptomatic;
b) are semne clinice caracterizate prin
tahicardie, ameeli, vedere ca prin
cea, lipotimie;



67

c) are semnele caracteristice ocului
hemoragic
15. Complicaia cea mai frecvent a
ulcerului gastro-duodenal este:
a) cancerul gastric;
b) hemoragia digestiv;
c) gastrita cronic.
16. Care din elementele de mai jos pot
produce hemoragii gastro-duodenale:
a) ulcerul gastro-duodenal;
b) anaciditatea;
c) gastritele hemoragice;
d) medicamentele ulcerogene.
17. Ce regim alimentar dm la nceputul
pancreatitei acute?
a) regim hipoproteic;
b) regim hidro-lacto-zaharat;
c) repaus digestiv absolut, sond de
aspiraie gastric.
18. Ce modificri de laborator se pot ntlni
n pancreatita acut?
a) amilazemia i amilazuria crescute n
primele 2-3 zile;
b) hiperglicemie;
c) leucopenie.
19. Pancreatita acut este un sindrom
abdominal acut caracterizat prin :
a) dureri abdominale violente n etajul
superior i alterarea marcat a strii
generale;
b) durere n hipocondrul drept cu
iradiere n umr , stare general uor
alterat;
c) dureri n fosa iliac dreapt cu
greuri i vrsturi.
20. ntr-o litiaz biliar coloraia icteric
persistent a sclerelor , mucoaselor i
tegumentelor poate fi dat de :
a) inflamaia peretelui colecistic;
b) prezena unui obstacol n coledoc;
c) un proces inflamator al cilor biliare.
21. La palparea abdominal a unui pacient
cu ulcer gastro-duodenal perforat apar
urmtoarele caracteristici:
a) palparea este nedureroas;
b) abdomenul este elastic , nedureros;
c) abdomenul este rigid (de lemn).
22. Care este semnul clinic sigur al ocluziei
intestinale?
a) vrsturile;
b) greurile;
c) oprirea tranzitului pentru materii
fecale i gaze ;
d) meteorismul.
23. Cnd apar mai frecvent colicile biliare?
a) dimineaa pe nemncate;
b) dup amiaz;
c) noaptea;
d) dup mas bogat n grsimi sau
alimente colecistokinetice.
24. Un bolnav cu durere intens ,colicativ
, situat n hipocondrul drept , cu iradiere n
umr i spate, cu durat mare, febr, care
este temporar sau deloc influenat de
antispastice i antialgice, poate fi produs
de :
a) colic renal;
b) colecistit acut;
c) colic hepatic;
d) apendicit acut subhepatic.
25. Care din examenele de laborator sunt
utile pentru stabilirea gravitii H.D.S?
a) testele de coagulare;
b) hemoglobina;
c) proteinemia;
d) hematocritul.
26. Hemoragia de la nivelul aparatului
digestiv exteriorizat prin vrsturi se
numete:
a) hemoptizie;
b) hematemez;
c) melen.
NURSING
27. Organele cavitare ale abdomenului se
pot evidenia prin:
a) examinarea cu sulfat de bariu;
b) examinarea cu lipiodol ultrafluid;
c) examinarea cu pobilan.
28. Radioscopia cu sulfat de bariu este
contraindicat la pacienii cu :
a) HDS;
b) peritonit;
c) ulcer gastric.
29. n vederea efecturii irigoscopiei este
necesar s:
a) se administreze regim hidric n
preziua examenului;
b) se evacueze complet colonul prin
efectuare de clism i administrare de
ulei de ricin;



68

c) se administreze timp de 2-3 zile
alimentaie bogat n celuloz .
30. Irigoscopia este :
a) examinarea radiologic a colonului
fr substan de contrast;
b) examinarea radiologic a colonului
cu substan contrast;
c) examinarea endoscopic a
colonului.
31. Colangiografia const n :
a) radiografierea veziculei biliare
umplut cu substan de contrast
administrat pe cale oral;
b) radiografierea cilor biliare inclusiv a
colecistului prin umplerea cu substan
de contrast administrat pe cale
intravenoas;
c) radiografierea organelor cavitare ale
abdomenului dup adminstrarea
substanei de contrast pe cale oral .
32. Colangiografia este contraindicat la
pacienii cu:
a) afeciuni hepato-biliare acute;
b) reacii alergice la iod;
c) insuficien renal.
33. Interveniile cu rol autonom ale
asistentei medicale n cazul gastroscopiei
sunt urmtoarele , cu excepia:
a) asigur pacientului un climat calm ,
de cldur uman;
b) anun pacientul s nu mnnce, s
nu fumeze n seara precedent i n
dimineaa investigaiei;
c) evalueaz gradul anxietii
pacientului i i administreaz o tablet
de diazepam.
34. Pentru determinarea hemoragiilor
oculte se utilizeaz:
a) testul Addis- Hamburger;
b) testul Adler;
c) proba de digestie.
35. Examenul util pentru precizarea unor
diagnostice nesigure cnd este vorba de
malignitatea sau benignitatea unui ulcer
este:
a) examenul radiografic;
b) gastroscopia ;
c) cercetarea hemoragiilor oculte.
36. Examenul endoscopic rectosigmoidian
este contraindicat la pacienii cu:
a) constipaie;
b) diaree cronic;
c) pusee hemoroidale acute.
37. Spltura gastric este contraindicat
n:
a) cancer gastric;
b) intoxicaii cu sbstane caustice ;
c) staz gastric nsoit de procese
fermentative.
38. Paracenteza abdominal se
efectueaz :
a) n fosa iliac dreapt;
b) n fosa iliac stng , linia Monroe-
Richter;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic i
simfiza pubian.
39. Explorarea funcional a pancreasului
se face prin metode directe i indirecte .
Enzimele pancreatice se cerceteaz n:
a) snge;
b) suc pancreatic;
c) snge, urin, suc pancreatic.
40. n caz de digestie deficitar, la
examenul microscopic al materiilor fecale se
depisteaz:
a) rare fibre musculare;
b) steatoree;
c) celuloz n cantiti mici.
41. Examenul materiilor fecale pentru
reacia Adler se face dup trei zile de regim
alimentar:
a) lacto-finos;
b) complet;
c) care s conin zarzavaturi verzi i
carne .
42. Vrsturile ce conin alimente ingerate
cu 1-2 zile nainte sunt caracteristice
pentru:
a) ulcerul gastro-duodenal necomplicat;
b) varice esofagiene;
c) stenoza piloric.
43. Durerea ca i manifestare n ulcerul
gastric apare :
a) la 3-4 ore dup mas;
b) la 30 minute dup mas ;
c) nu are legtur cu alimentaia .
44. Pentru un pacient diagnosticat cu ulcer
duodenal se recomand respectarea unui
regim alimentar compus din:



69

a) supe de zarzavat,lapte, carne fiart ,
ou fiert moale;
b) ciorba de carne, brnza de vaci;
c) pine veche , soteuri de zarzavat.
45. La externarea din spital asistenta
recomand pacientului cu ulcer gastro-
duodenal:
a) s respecte orarul meselor ;
b) s evite stresul fizic i psihic;
c) s aibe o alimentaie complet fr
restricii.
46. Durerea care prezint periodicitate i
apare de obicei toamna i primvara este
ntlnit la pacienii cu:
a) ulcer gastro-duodenal;
b) litiaz biliar;
c) rectocolit.
47. Manifestrile de dependen ntlnite
n hemoragia digestiv sunt :
a) senzaia de grea , vrsturi,
cldur retrosternal;
b) paloare, transpiraii reci abundente,
hipotensiune arterial;
c) senzaia de gdilare a laringelui,
vrsturi, hipertensiune arterial.
48. Caracteristicile durerii n ulcerul gastric
sunt:
a) durere n epigastru, violent , ca o ,,
lovitur de pumnal cu iradiere dorsal;
b) durere n hipocondrul drept nsoit
de greuri i vrsturi;
c) durere localizat n epigastru nsoit
de senzaia de arsur.
49. Interveniile cu rol autonom ale
asistentei medicale n ngrijirea pacienilor
cu ciroz hepatic sunt:
a) asigurarea alimentaiei , msurarea
i notarea diurezei i greutii
corporale;
b) pregtirea pentru flebografie;
c) efectuarea examenelor de laborator
ale sngelui.
50. Pacienii suferinzi de hemoroizi i
operai pentru aceast afeciune vor primi
urmtoarele recomandri:
a) toalet local cu ap i spun , bi
cldue de ezut;
b) diet adecvat pentru evitarea
constipaiei;
c) bi fierbini , prinie aplicate local.
51. Dup oprirea vrsturilor , un pacient
diagnosticat cu colecistit este realimentat
astfel:
a) cu cantitti mici de ceai , din or n
or;
b) cu supe strecurate de zarzavat;
c) cu lactate, smntn , pete.
52. Pacientul cu colecistectomie prezint
drenuri prin care se scurge bila. Asistenta
medical va supraveghea:
a) cantitatea zilnic de secreie ;
b) ca drenul s nu se cudeze;
c) aspectul secreiilor.
53. n bolile digestive ora de administrare a
medicaiei antisecretoare este:
a) dup mese;
b) n timpul meselor;
c) naintea meselor.
54. Interveniile autonome ale asistentei
medicale acordate pacienilor cu rectocolit
ulcero-hemoragic sunt urmtoarele:
a) asigur repaus fizic i psihic
complet;
b) asigur igien corporal i de pat;
c) administreaz medicaie
hemostatic i preparate de fier.
55. Pacientul cu rectocolit ulcero-
hemoragic este educat :
a) s respecte un regim alimentar
bazat pe alimente bogate n celuloz;
b) s consume alimente bogate n
vitamine , uor digerabile;
c) s i asigure un aport suficient
proteic (carne slab fiart , brnza
proaspt).
56. Pacientul cu ciroz hepatic poate
prezenta n perioada de debut urmtoarele
manifestri de dependen:
a) balonri postprandiale, meteorism
abdominal, flatulen;
b) fatigabilitate , inapeten, greuri;
c) subicter, ascit.
57. Vrsturile postoperatorii cauzate de
staza gastric se combat prin:
a) administrarea antivomitivelor;
b) nu se combat, sunt normale
postoperator;
c) introducerea sondei nazo-gastrice
pentru drenarea secreiei, urmat de
spltur gastric.



70

58. La externarea din spital pacientul care
prezint colostomie va fi educat pentru a se
autongriji:
a) s-i schimbe aparatul colector;
b) s-i protejeze tegumentele din jurul
stomei;
c) s-i menin igiena general.
59. Regimul alimentar al purttorului de
colostom este:
a) bogat n proteine i grsimi;
b) bogat n hidrai de carbon i
proteine;
c) srac n lipide i celuloz.
60. Durerea n afeciunile digestive prezint
unele caracteristici.Durerea cu localizare n
hipocondrul drept ce iradiaz n umrul
drept este ntlnit n :
a) litiaza biliar;
b) ulcerul duodenal;
c) rectocolit.
61. n bolile digestive, substituenii aciditii
gastrice sunt administrai astfel;
a) la 2 ore dup mese;
b) naintea meselor;
c) n timpul meselor.
62. Pentru combaterea durerilor unui
pacient diagnosticat cu colecistit acut i se
administreaz:
a) 1 fiol Morfin;
b) 1 fiol Mialgin;
c) 1 fiol Papaverin i 1 fiol Scobutil
la nevoie.



BAREM DE CORECTARE - GASTROENTEROLOGIE I NURSING N
GASTROENTEROLOGIE
TESTUL I- ADEVRAT / FALS
NR.
NTREBARE
RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
PAGIN
1 F 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 71
2 F 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 71
3 F 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 71
4 A 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 71
5 F 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 71
6 A Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de
asistenii medicali- L. Titirc, 2002
210
7 F idem 212
8 A idem 235
9 A idem 234
10 A Ghid de nursing L. Titirc, 1998 257
11 F Ghid de nursing L. Titirc, 1998 257
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 b Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139
2 a Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139
3 d Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139
4 c Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139
5 e Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139
B
1 b Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139
2 c Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139
3 e Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139
4 a Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139



71

5 d Ghid de nursing L. Titirc, 1998


139
TESTUL III- GRIL
MEDICIN INTERN
1 c Teste pentru pregtirea asistenilor medicali,
Liliana Rogozea 1997
77
2 a idem 78
3 d idem 246
4 a idem 80
5 b,c idem 81
6 b,c idem 82
7 a 1030 teste pentru examene i concursuri pentru
asistenii medicali- OAMR, 2004
5
8 b idem 7
9 a idem 47
10 a,c idem 71
CHIRURGIE
11 b Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, 723
12 b 1030 teste pentru examene i concursuri pentru
asistenii medicali- OAMR, 2004
8
13 c idem 9
14 c idem 9
15 b idem 10
16 a,c,d Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M.
Mihilescu, 2004
723
17 c idem 720
18 a,b idem 720
19 a 1030 teste pentru examene i concursuri pentru
asistenii medicali- OAMR, 2004
41
20 b idem 44
21 c Teste pentru pregtirea asistenilor medicali,
Liliana Rogozea 1997
120
22 c Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M.
Mihilescu, 2004
717
23 c,d idem 708
24 b idem 715
25 b,d idem 724
26 b Teste pentru pregtirea asistenilor medicali,
Liliana Rogozea 1997
107
NURSING
27 a Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de
asistenii medicali- L. Titirc, 2002
210
28 a,b idem 210
29 a,b idem 213
30 b idem 212
31 b idem 214
32 a,b ,c idem 214



72

33 c idem 233
34 b Explorri funcionale i ngrijiri speciale acordate
bolnavului L Titirc, 2008
59
35 b 1030 teste pentru examene i concursuri pentru
asistenii medicali- OAMR, 2004
11
36 c Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de
asistenii medicali- L. Titirc, 2002
237
37 a,b idem 126
38 b,c idem 54
39 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 68
40 b Explorri funcionale i ngrijiri speciale acordate
bolnavului L Titirc, 2008
59
41 a idem 59
42 c 1030 teste pentru examene i concursuri pentru
asistenii medicali- OAMR, 2004
9
43 b idem 9
44 a,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 69
45 a,b 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 69
46 a 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 69
47 b 1030 teste pentru examene i concursuri pentru
asistenii medicali- OAMR, 2004
10
48 c idem 11
49 a 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 70
50 a,b 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 70
51 a 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 70
52 a,b,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 72
53 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 71
54 a,b ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008
84
55 b,c idem 84
56 a,b idem 85
57 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 72
58 a,b,c 1150 teste nursing L.Titirc , 2008 71
59 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 71
60 a 1150 teste nursing L.Titirc ,2008 69
61 c 1150 teste nursing L.Titirc ,2008 71
62 c 1150 teste nursing L.Titirc ,2008 71












73

MODULUL 26 -NEFROLOGIE, UROLOGIE I NURSING N AFECIUNILE RENALE

TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu
F fals .

1.Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea dignosticului de infecie
urinar.
2.Pentru evidenierea proteinuriei se va recolta urin din 24 de ore.
3.Creatinina sanguin este de 0.6 1.2 mg%.
4.Cistoscopia reprezint examenul radiologic al vezicii urinare.
5.Pacientul cu glomerulonefrit prezint probleme de dependen : alterarea circulaiei i
alterarea eliminrii urinare.
6.Edemele n bolile renale sunt albe i pufoase.
7.Pentru corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic n I.R.A. se vor msura pierderile de lichide
la care se adaug cte 100 150 ml soluie hidratant pentru fiecare grad de temperatur.
8.Hemodializa reprezint cea mai eficient metod de epurare extrarenal.
9.n I.R.C. alimentaia este normoproteic si normosodat.
10.n perioada postoperatorie n interveniile pe rinichi urina se capteaz numai prin tuburi de
dren.

TESTUL II

A. Asociai noiunile din cele dou coloane

1 Semnul godeului A urocultur
2 Examen bacteriologic B snge
3 Glomerulonefrit acut C streptococ betahemolitic
4 Hematurie D 3000 ml urin
5 Poliurie E edem renal

B. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Urografie A iodura Na 10%
2 Cistoscopie B hemodializ
3 I.R.C. C substan iodat injectat i.v.
4 Pielografie D endoscopie
5 Hipostenurie E urin diluat

















74


TESTUL III
Indicai rspunsurile corecte
MEDICINA INTERNA
1.Durerea de origine renal:
a) se poate prezenta sub form de
durere lombar, durere pelviperineal i
cistalgie;
b) poate fi declanat de trepidaii, mers
rapid, eforturi fizice;
c) este calmat prin gsirea unei poziii
antalgice.
2. Diureza normal este de :
a) 500 100 ml pe 24 ore;
b) 1500 2500 ml pe 24 ore;
c) 1000 2000 ml pe 24 ore.
3. Glomerulonefrita acut :
a) apare in timpul unei infecii
streptococice;
b) se caracterizeaz prin leziuni renale
datorate reaciei antigen-anticorp, cu
fixare de complement la nivelul
membranei bazale glomerulare;
c) se caracterizeaz prin hematurie,
hipertensiune arterial i edeme.
4. Edemele de origine renal :
a) apar iniial localizate la nivelul
pleoapelor i retromaleolar sunt mai
accentuate dimineaa i au tendina la
regresie n timpul zilei;
b) sunt albe, moi, pufoase (pstreaz
godeu);
c) apar in glomerulonefrite acute i
cronice, n sindroamele nefrotice i in
insuficiena renal cronic.
5. Urografia intravenoas :
a) apreciaz secretia i excreia renal;
b) aprecieaz anomaliile prezente la
nivelul arborelui pielocaliceal i vezicii
urinare (calculii, dilataii, malformaii);
c) presupune testarea obligatorie a
sensibilitii la iod.
6. Glomerulonefritele sunt afeciuni renale
caracterizate prin :
a) afectarea interstiiului renal ;
b) proteinurie de peste 3.5 g pe 24 de
ore;
c) prezena germenilor n urin ( peste
100.000 germeni pe ml)
7. Sindromul nefritic acut presupune :
a) oligurie;
b) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
c) hipertensiune arterial.
8. Sindromul nefrotic se definete prin :
a) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
b) hipoalbuminemie sub 30 g pe l;
c) hipercolesterolemie peste 3 g pe l.
9.Sindromul urinar din glomerulonefrita
acut se traduce prin :
a) poliurie i polakiurie;
b) leucociturie masiv;
c) hematurie ntotdeauna inferioar
leucocituriei.
10. Insuficiena renal acut poate sa apar
n :
a) traumatisme pelviene cu ruptur de
vezic i extravazarea urinii;
b) scderea volumului sanguin circulant;
c) necroz papilar.
11. Dintre factorii de litogenez fac parte i :
a) creterea concentraiei srurilor
urinare;
b) hipertiroidie;
c) solubilitatea crescut a unor
constitueni urinari (oxalat, acid uric).
12. Principalul element diagnostic al unei
infecii urinare l reprezint :
a) febra nalt nsoit de frisoane i
alterarea strii generale;
b) durerea lombar colicativ;
c) bacteriuria semnificativ.
13. Cea mai important msur terapeutic
n hematurie este :
a) tratamentul hemostatic cu vitamina K
3 4 fiole pe zi, etampsilat 2 3 fiole pe
zi, adrenostazin 2- 3 fiole pe zi;
b) tratament etiologic prin descoperirea i
tratarea cauzei care o produce (litiaz,
tumori, corpi strini, etc);
c) inlocuirea pierderilor sanguine prin
transfuzii de snge, plasm, mas
eritrocitara.




75

CHIRURGIE
14.Care este cifra minim a tensiunii
arteriale sistolice, ca s se poat produce
filtrarea renal?
a) 50 mmHg;
b) 60 mmHg;
c) 70 mmHg.
15. Care este investigaia radiologic, care
ne d datele cele mai precise privind
aspectul anatomic si funcia aparatului
urinar ?
a) cistografie;
b) pielografie ascendent;
c) urografie intravenoasa.
d)uretero-pielografie retrograd.
16. Cum iau natere calculii?
a) prin precipitarea i agregarea srurilor
urinare;
b) precipitarea are loc n jurul unui nucleu
organic;
c) datorit concentraiei crescute de
sruri n urin,
d) precipitarea are loc n jurul unor
microbi, leucocite, epitelii descuamate.
17. n ce situaie se poate produce o
insuficien renal cronic?
a) ntr-o litiaz veche;
b) prin modificarea tensiunii arteriale, cu
scleroz renal;
c) prin fenomene de obstrucie i
infecioase intermitente, se produce o
degradare treptat, dar avansat a
funciei renale;
e) prin tulburri de filtrare glomerular.
18. Colica renal este produs de :
a) calculi mari care stagneaz n bazinet;
b) calculi vezicali;
c) calculi mici, care migreaz din bazinet
n ureter;
d) urini hiperconcentrate n sruri urinare.
19. Hematuria produs n cancerul renal are
urmatoarele caractere :
a) este terminal;
b) unilateral;
c) este insoit de dureri;
d) este total, spontan, capricioas,
nedureroas.


20. In care din urmtoarele afeciuni globul
vezical apare cel mai frecvent ?
a) traumatism de bazin, cu fractur de
pube;
b) litiaz renal;
c) adenom de prostat;
d) prostatit cronic.
21. Care sunt cele mai eficiente tratamente
ale adenomului de prostat ?
a) tratamentul hormonal;
b) tratamentul fizioterapic;
c) cateterismul vezical;
d) tratamentul chirurgical constnd in
adenomectomie pe cale transvezical
sau prin rezecie endoscopic
transuretral.
22. Tratamentul cancerului de prostat
const n :
a) citostatice si tratament imunoterapic;
b) extirparea prostatei n totalitate
mpreun cu limfatice pelvine;
c) alturi de tratamentul chirurgical
estrogenoterapie, castrare bilateral;
d) citostatice i cobaltoterapie.
23. Care dintre elementele de mai jos
constituie factori locali care pot produce
retenia acut de urin ?
a) adenom i cancer de prostat;
b) afeciuni neurologice: tabes,
siringomielie;
c) compresiuni medulare;
d) calcul sau cheag care astup colul
vezical, traumatism de uretr, stricturi
uretrale.
24. Care din anuriile de mai jos sunt cele
mai grave i se remediaz extrem de greu?
a) anuriile produse de ocul traumatic
sau hemoragic;
b) anuriile renale;
c) anuriile produse prin sindromul de
deshidratare;
d) anuriile postrenale.
25. Absena miciunilor inseamn
ntotdeauna anurie?
a) da, absena miciunilor este
consecina anuriei;
b) nu, i alte cauze pot produce absena
miciunilor, fr s fie anurie;



76

c) absena miciunilor poate aprea n
retenia acut de urin;
d) n plgile renale sau vezicale, urina
produs se elimin n afara cilor
urinare sau normale.







26. Hidrocelul este o acumulare de lichid
serocitrin ntre foiele vaginale, testiculare,
care din semnele de mai jos le gsim?
a) creterea de volum a hemiscrotului la
nivelul creia se dezvolt hidrocelul;
b) existena unei formaiuni tumorale,
care se reduce n clinostatism;
c) formaiunea este nedureroas, sub
tensiune, fluctuent nereductibil, mat
la percuie;
d) este opac la transluminaie.















































































77

NURSING NEFROLOGIE
27.Pregtirea alimentar a pacientului
pentru radiografie renal simpl se face
astfel:
a) 2- 3 zile alimentaie colecistokinetic;
b) 2-3 zile alimentaie neflatulent,
nefermentescibil;
c) 2-3 zile alimentaie desodat.
28. Recoltarea urinei pentru proba Addis-
Hamburger se face n modul urmtor :
a) prima urin de diminea;
b) urina din 3 in 3 ore, timp de 24 de ore;
c) urina din 3 ore, obinut dup ce
pacientul a urinat dimineaa i apoi a stat
n repaus la pat.
29. Urografia reprezint :
a) examenul radiologic al aparatului renal
folosind ca substan de contrast pe
baz de iod, injectat intravenos;
b) examenul radiologic al aparatului renal
folosind ca substan de contrast iodur
de sodiu 10%, injectat prin cateterism
ureteral;
c) examenul radiologic al vezicii urinare.
30. Dup cistoscopie pacientul necesit
ingrijiri :
a) suprimarea alimentaiei pe cale
natural;
b) clism evacuatoare;
c) aplicarea unui termofor n regiunea
hipogastric, administrare de
antispastice.
31. Proba Volhard exploreaz :
a) clearance-ul la uree;
b) capacitatea rinichiului de diluie i
concentraie a urinei;
c) sedimentul urinar.
32. Sediul hematuriei macroscopice se
precizeaz prin :
a) proba celor trei pahare;
b) proba Adiss Hamburger;
c) proba Zimniki.
33. Caracteristicile durerii n colica renal
sunt :
a) localizare suprapubian, iradiere n tot
abdomenul, este vie;
b) localizare lombar, cu iradiere spre
organele genitale externe, intens,
profund;
c) localizare lombar, bilateral, cu
iradiere n tot abdomenul.
34. Se recomand unui pacient efectuarea
unei radiografii renale pe gol, de urgen,
pentru care este pregtit astfel :
a) clism evacuatoare;
b) spltur vezical;
c) nu se face pregtire.
35. ntr-o calculoz renal, pn la
eliminarea calculului, n planul de ngrijire al
pacientului, vor fi aplicate urmtoarele
intervenii:
a) creterea ingestiei de lichide la 3 l pe
zi;
b) msurarea cantitii de urin pe 6 ore;
c) determinarea cantitii de albumin in
urin.
36. Interveniile asistentei medicale pentru
supravegherea sondei vezicale permanente
la un pacient cu incontinen urinar
constau in:
a) observarea aspectului urinei n vasul
colector;
b) meninerea permeabilitii tuburilor
prelungitoare;
c) golirea sacului colector la 6 - 8 ore, n
funcie de volumul de urin.
37. Pacientul cu glomerulonefrit acut
prezint ca problem de dependen :
a) comunicare ineficient la nivel
senzorial ;
b) potenial de exces de volum lichidian;
c) deficit de autongrijire.
38. Diagnosticul de certitudine n infeciile
urinare este susinut de :
a) examenul sumar de urin;
b) urocultur;
c) valoarea ureei i a creatininei n
snge.
39. Un pacient de 17 ani este internat cu
diagnosticul insuficien renal acut i
prezint :
a) poliurie;
b) anurie;
c) disurie.







78

40. Obiectivele ingrijirii pacientului cu I.R.A.
sunt :
a) corectarea dezechilibrului
hidroelectrolitic;
b) suplinirea definitiv a funciei renale
prin hemodializ;
c)reechilibrarea funciei renale.
41. Alimentaia pacientului cu
I.R.C.urmarete :
a) creterea cantitii de proteine pe 24
de ore/kg corp;
b) reducerea cantitii de proteine pe 24
de ore/kg corp n funcie de valorile ureei
i creatininei din snge;
c) asigurarea necesarului caloric al
organismului prin glucide.
42. Interveniile autonome ale asistentei n
ngrijirea pacientului cu edeme sunt :
a) msurarea zilnic a greutii corporale
i a diurezei;
b) dezinfecia regiunilor edemaiate i
acordarea poziiei eznd cu picioarele
atrnate;
c) alimentaie desodat.
43. Care din urmtoarele manifestri
sugereaz un traumatism renal in cazul unui
pacient cu politraumatism :
a) durere lombar;
b) hematurie macroscopic;
c) vrsturi.
44. Ca manifestri de dependen n
perioada iniial in cazul adenomului de
prostat ntlnim :
a) incontinen urinar;
b) jet urinar fr presiune, ntrerupt;
c) retenie acut de urin.
45. n litiaza uric, pacientului i se
recomand regim alimentar bogat n :
a) vegetale cu restricie de proteine;
b) sucuri de citrice;
c) produse lactate, carne.









































46. Interveniile asistentei medicale la un
pacient cu insuficien renal acut constau
in:
a) efectuarea bilanului hidric;
b) diminuarea catabolismului proteic prin
epurarea extrarenal hemodializat i
dializ peritoneal;
c) aplicaii calde n regiunea lombar.











79

47. Care din urmatoarele manifestri de
dependen sunt semnificative pentru o
insuficien renal acut?
a) oligo-anurie;
b) alterarea echilibrului hidroelectrolitic si
acido-bazic;
c) hematuria.
48. Interveniile asistentei medicale n
insuficiena renal cronic este un element
important al activitii medicale. Educarea
pacieilor se refer la :
a) exerciii fizice intense;
b) necesitatea restriciilor alimentare;
c) igiena riguroas a tegumentelor.
49. Problemele pacientului cu insuficien
renal cronic pot fi :
a) alterarea echilibrului acido-bazic prin
degradarea funciei tubulare;
b) alterarea integritii pielii;
c) insomnia.

50. La un pacient cu hematurie
macroscopic proba celor trei pahare
permite precizarea :
a) sediului hematuriei;
b) intensitii hematuriei;
c) durata hematuriei.
51. n ingrijirea unui pacient cu anasarc,
interveniile autonome ale asistentului
medical sunt :
a) monitorizarea diurezei;
b) administrarea tratamentului;
c) administrarea regimului alimentar
hipocaloric, hiperproteic.
52. Edemele din bolile renale sunt :
a) albe, pufoase;
b) cianotice, indurate;
c) roii, tegumentele prezentnd
teleangiectazii.
53. Postoperator, la un pacient care
prezint glob vezical, se recomand:
a) administrarea de diuretice;
b) imobilizarea la pat;
c) montarea unei sonde urinare.
54. Deteriorarea funciei renale implic
modificarea regimului alimentar al
pacientului, restriciile viznd aportul de:
a) proteine;
b) lipide;
c) glucide.
55. Poliuria reprezint :
a) miciuni frecvente cu cantitate mic de
urin;
b) dureri la miciune;
c) cantitate mare de urin eliminat n 24
de ore.
56. Polakiuria este :
a) cantitate mare de urin pe 24 de ore;
b) incontinen urinar;
c) miciuni dese cu cantitate mic de
urin.
57. Conduita de urgen n caz de retenie
urinar se refer la :
a) administrarea de diuretice;
b) administrarea de antispastice;
c) sondaj vezical.
58. Urina pentru efectuarea unui examen
bacteriologic se recolteaz :
a) n condiii sterile, n recipient special;
b) un eantion din cantitatea eliminat n
12 ore;
c) numai dup administrarea a 2 l de ceai
nendulcit.
59. Stabilii prioritile in efectuarea
sondajului vezical :
a) mbrcarea mnuilor sterile;
b) poziionarea bolnavului pentru sondaj;
c) toaleta organelor genitale externe;
d) pregtirea materialelor necesare
sondajului;
e) introducerea sondei.
60. Ce intelegem prin sond Dmeure:
a) sond fixat, lsat timp ndelungat n
vezica urinar;
b) repetarea sondajelor vezicale;
c) dilatarea uretrei stricturate cu ajutorul
sondelor.
61. n ngrijirea postoperatorie a unui
pacient cu nefrectomie asistenta medical
are ca prioritate n ngrijire:
a) msurarea debitului urinar, orar;
b) prevenirea ntoarcerii pacientului pe
partea operat;
c) s fixeze bine tuburile de dren.
62. Pacientul B.B. prezint anurie. Asistenta
constat :
a) absena urinei in vezica urinar:
b) scderea cantitii de urin pe 24 de
ore;
c) eliminarea urinei cu dificultate.



80

63. n ngrijirea postoperatorie a bolnavului
cu nefrectomie, asistenta va asigura poziia
pacientului :
a) decubit dorsal;
b) poziia Fowler;
c) decubit lateral pe partea sntoas.







64. Hipostenuria reprezint densitatea
urinei:
a) normal;
b) crescut;
c) sczut.
65. Anuria reprezint :
a) absena urinei in vezic;
b) scaderea cantitii de urin;
c) eliminarea urinei cu dificultate.
66. Poliuria reprezint :
a) miciuni frecvente in cantiti mici;
b) eliminarea unei cantiti mai mari de
2500 ml;
c) sete exagerata.

BAREM DE CORECTARE - NEFROLOGIE, UROLOGIE I NURSING SPECIFIC


TESTUL I- ADEVARAT /FALS
NR.
NTREBARII
RSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
PAGIN
1 F Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir
Nursing 1150 de teste ,2003.
84
2 F Idem 84
3 A Idem 84
4 F Idem 84
5 A Idem 84
6 A Idem 84
7 F Idem 84
8 A Idem 84
9 F Idem 84
10 F Idem 84
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 E L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
2 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii
medicali,2002
94
3 C L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de
catre asistentii medicali,2003
112
4 B L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
5 D L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 143
B
1 C L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistenii 219



81

medicali,2002
2 D L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii
medicali,2002
239
3 B L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de
catre asistentii medicali,2003
108
4 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii
medicali,2002
218
5 E L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
TESTUL III - GRILA
MEDICINA INTERN
1 a,b N. Crngulescu- Medicin intern.Specialiti
nrudite i terapii paliative ,tiint & Tehnic
Bucureti 1998
283
2 c Idem 283
3 a,b,c Idem 285
4 a,b,c Idem 284
5 a,b,c Idem 284
6 b Idem 284
7 a,c Idem 285
8 a,b,c Idem 285
9 b Idem 285
10 a,b,c Idem 285
11 a Idem 286
12 c Idem 286
13 b Idem 287
CHIRURGIE
14 c S. Dachievici-Chirurgie ,Specialiti chirurgicale
Manual pentru cadre medii i coli sanitare
postliceale, Editura Medical 2007
836
15 c Idem 837
16 b,d Idem 838
17 a,c Idem 838
18 c Idem 838
19 b,d Idem 840
20 c Idem 841
21 d Idem 841
22 b,d Idem 841
23 a,d Idem 841
24 b Idem 842
25 b,c,d Idem 842
26 a,c Idem 842
NURSING
27 b Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir.
Teste gril Nursing 1150 de teste, 2003.
81
28 c Idem 81
29 a Idem 81
30 c Idem 81
31 b Idem 81
32 a Idem 81



82

33 b Idem 82
34 c Idem 82
35 a Idem 82
36 a,b,c. Idem 82
37 b,c. Idem 82
38 b Idem 82
39 b Idem 83
40 a,c. Idem 83
41 b,c. Idem 83
42 a,c. Idem 83
43 b Idem 83
44 b Idem 83
45 a Idem 83
46 a,b 1030 Teste pentru examene i concursuri pentru
asisteni medicali. 2004
120
47 a,b Idem 121
48 b,c Idem 122
49 a,b Idem 122
50 a Viorel Gherghin, Mircea Timofte, Gheorghe
Nicolae- Teste pentru asisteni medicali 1114
ntrebri, 2009.
91
51 a Idem 105
52 a Idem 106
53 c Idem 142
54 a Idem 189
55 c M. MincuTeste de evaluare continu n nursing
1555
Coordonator Dr. Mioara Mincu
Editura Carol Davila Bucureti 2009.
90
56 c Idem 90
57 c Idem 91
58 a Idem 92
59 d,b,c,a,e. Idem 93
60 a Idem 93
61 a Idem 96
62 a Idem 95
63 c idem 94
64 c L.Titirca-Ghid de nursing 146
65 a Idem 146
66 b Idem 146











83

MODULUL 27- CHIRURGIE GENERAL I NURSING N CHIRURGIE GENERAL

TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu
F fals .
1. La locul accidentului, ca prim ajutor, se aplica unguent pe arsura.
2. Flictenele nu se sparg in acordarea primului ajutor in arsuri.
3. Daca pacientul cu arsuri prezinta sete, i se vor da sa bea lichide dulci cat doreste.
4. In timpul transportului pacientului cu arsuri, in ambulata i se poate administra o perfuzie cu
ser fiziologic
5. Dupa rahianestezie, pacientul se transporta in pozitie decubit dorsal, cu capul intors lateral
6. Dupa rahianestezie pulsul poate fi tahicardic.
7. Ingrijirile imediate dupa operatie constau in: supravegherea faciesului si a comportamentului,
supravegherea functiilor vitale, supravegherea pansamentului , evacuarea vezicii.
8. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator are ca scop corectarea deficientelor
organismului, restabilirea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic, prevenirea complicatiilor ce
pot aparea postoperator.
9. Revenirea sensibilitatii dupa rahianestezie la membrele inferioare se face de la haluce spre
radacina coapsei.
10. Rabia se poate transmite prin plagi muscate de animale.
11. Plaga la sfarsitul pansamentului trebuie sa fie sangeranda.
12. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste bandaj in T.
13. Cand avem o sangerare in 1/3 a antebratului stang, cu sange negricios care curge in jet
continuu aplicam garoul dedesubtul plagii.
14. Agentul etiologic cel mai frecvent al infectiilor degetelor si mainii este stafilococul.
15. Contractura generalizata in opistotonus este intalnita in tetanos.

TESTUL II

A. Asociai noiunile din cele dou coloane

1 Melena A varsatura
2 Hematemeza B sputa
3 Hemoptizie C urina
4 Hematurie D scaun
5 Epistaxis E rinoragie

B. Asociai noiunile din cele dou coloane

1 Furuncul A flictena cu continut serocitrin
2 Abces cald B agent etiologic streptococul
3 Acnee C inflamatie a aparatului polisebaceu
4 Erizipel D infectie purulenta bine delimitata
5 Arsura gr.II E leziune inflamatorie a glandelor
seboreice






84

Testul III
Indicai rspunsurile corect
1. Bolnavii cu hemoragie mijlocie
prezinta:
a) paloare
b) ameteli in ortostatism
c) transpiratii reci
d) lipotimie in clinostatism
2. Profilaxia emboliei pulmonare
postoperatorii urmareste prevenirea
trombozelor venoase si a declansarii
tromboemboliei in:
a) preoperator
b) postoperator
c) preoperator, intraoperator si postoperator
3. Care este cauza tahipneei in cazul unei
hemoragii?
a. scaderea CO2 din sange si tesuturi
b. cresterea CO2 in sange si excitarea
centrului respirator din bulb
c. vasoconstrictia arteriala
d. scaderea hematocritului
4. Varsaturile care apar imediat dupa
interventia chirurgicala au drept cauza:
a. narcoza si iritatia peritoneala
b. aparitia unui ulcer de stres
c. nu s-a administrat clisma evacuatorie in
preziua operatiei
5. Cat dureaza etapa hematologica de
refacere a organismului la situatia
anterioara hemoragiei?
a. refacerea este imediata dupa oprirea
hemoragiei
b. dureaza 3-4 luni
c. dupa tranfuzie de sange
d. etapa poate fi scurtata prin tratament
adecvat
6. Cum putem face o hemostaza provizorie
cand avem o sangerare la nivelul gatului?
a. compresiune digitala pe plan osos
(vertebral)
b. pansament compresiv
c. fixarea gatului intr-o anumita pozitie
d. aplicarea atenta a unui garou
7. Arsura de gradul III se caracterizeaza
prin:
a. interesarea epidermului si partial a
dermului
b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente
c. cicatrizare rapida cu restitutio ad integrum
d. producerea de cicatrici vicioase cu
deficiente functionale
8. Care sunt regulile in ingrijirea
preoperatorie a bolnavului?
a. crearea conditiilor care sa impiedice
producerea de traume psihice
b. cunoasterea temeinica nu numai a
bolnavului, ci si a bolii
c. explorarea clinica si paraclinica in
vederea stabilirii diagnosticului
d castigarea increderii bolnavului in
personalul care il ingrijeste si il va opera
9. Ce germeni pot fi adusi in cazul unei plagi
murdarite cu pamant?
a. streptococul, stafilococul
b. germenii tetanosului, gangrenei gazoase
c. piocianic, bacil Colli, pneumococ
10. Ingrijirea postoperatorie, dupa
rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii
intestinale mecanice, consta in:
a. calmarea dureii si reluarea alimentatiei
b. se continua tratamentul de reechilibrare
hemodinamica, de refacere a starii generale
pana la reluarea tranzitului
c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea
alimentatiei
11. In care din afectiunile pulmonare de mai
jos este contraindicata o interventie pentru
afectiuni cronice?
a. pneumonie
b. emfizem pulmonar
c. astm bronsic
d. traheobronsite acute
12. Ce obiective urmareste pregatirea
psihica a bolnavului chirurgical internat?
a. acomodarea cu conditiile de spitalizare si
inlaturarea fricii de spital
b. convingerea ca interventia chirurgicala
este benefica si dupa efectuarea ei isi va
putea relua activitatea anterioara in conditii
mult mai bune
c. obisnuinta cu bolnavii din sectie
d. acomodarea cu personalul spitalului si
respectarea disciplinei spitalicesti
13. In ce afectiuni numarul de hematii poate
fi crescut?
a. soc hemoragic
b. soc in arsuri si deshidratare
c. soc septic si alergii



85
d. scleroze pulmonare, poliglobulie
esentiala
14. Care sunt avantajele chirurgiei
laparoscopice abdominale, fata de chirurgia
clasica?
a. permite efectuarea oricarei interventii fara
risc
b. evita inciziile mari- laparotomia
c. scuteste bolnavul de unele complicatii
supurative ale peretelui
d. scurteaza mult durata de spitalizare si
convalescenta
15. Cea mai grava complicatie infectioasa
postoperatorie este:
a. septicemia postoperatorie
b. abcesul fesier
c. infectarea plagii chirurgicale
16. In cadrul socului se descriu urmatoarele
stadii:
a. soc compensat, soc decompensat, coma
b. soc compensat, soc ireversibil
c. soc decompensat, coma
17. Care din hemoragiile de mai jos sunt
considerate hemoragii medicale?
a. hemoragia prin ruptura de anevrism
b. hemoragii in cazul trombocitopeniei
c.hemoragii in cazul ulcerului gastro-
duodenal
d. hemoragii medicamentoase
e. hemoragii datorate unor deficiente ale
factorilor de coagulare
18. Ce trebuie sa deprindem cand avem un
accidentat cu plaga muscata de un caine
necunoscut?
a. sa cautam cainele si sa urmarim evolutia
acestuia
b. efectuam toaleta, sutura plagii, profilaxie
antitetanica, antibiotice
c. efectuam toaleta minutioasa a
plagii,debridare, profilaxie antitetanica,
trimitem pacientul la serviciul antirabic
d. excizie si sutura a plagii, antibiotice

19. Care din fenomenele de mai jos se pot
produce dupa intepaturile unor insecte
(viespi, albine)?
a. insuficienta respiratorie grava, edem, de
glota
b. anemii hemolitice
c. oligoanurie cu insuficienta renala acuta
d. fenomene anafilactice cu edem al fetei si
gatului, cefalee
20. Care din cicatricile formate dupa arsuri
sunt mai predispuse la malignizare?
a. dupa arsuri prin iradiere
b. dupa arsuri electrice
c. dupa arsuri produse de acizi, baze si
saruri
d. dupa arsuri cu fosfor
21. Care din masurile de mai jos nu se vor
efectua la acordarea primului ajutor?
a. scoaterea victimei din focarul de incendiu
b. stingerea vestimentatiei aprinse
c. indepartarea hainelor si schimbarea lor
cu altele
d. combaterea durerii si linistirea bolnavului
e. ungerea suprafetei arse cu substante
grase sau dezinfectante: albastru de
metilen, violet de gentiana
22. Cum se calculeaza cantitatea de lichide
ce trebuie administrata in primele 3-4 zile
unui ars?
a. necesarul de lichide e de 1ml pentru
fiecare procent de suprafata arsa, inmultit
cu suprafata arsa si si greutatea corporala
b. se calculeaza inmultind suprafata arsa cu
profunzimea arsurii
c. se administreaza cate 50ml pentru fiecare
procent de suprafata arsa
23. Socul cardiogen pote fi produs de:
a. infarct miocardic, tamponada cardiaca
b. leziuni traumatice ale membrelor
inferioare
c. traumatisme de bazin cu rupturi ale
vezicii urinare
d. emfizem mediastinal, fracturi de coloana
dorsala cu compresiune asupra inimii,
leziuni obstructive ale marilor vase.
24. Ce masuri putem lua pentru prevenire
socului anafilactic?
a. sa nu administram medicamentele si
substantele care pot da reactii anafilactice
b. sa testam medicamentele (antibioticele,
substantele iodate etc) inainte de
administrare
c. sa facem o anamneza corecta
d. sa efectuam determinarea grupei
sanguine si Rh, cat si probele de
compatibilitate inainte de transfuzii, sa
evitam transfuzia de sange care nu este
izogrup si izoRh.
25. Care din manoperele de mai jos trebuie
intreprinse in serviciul de terapie pentru



86
urmarirea bolnavilor socati?
a. monitorizarea functiei cordului - EKG
b. instituirea in vezica urinara a unei sonde
permanente pentru masurarea debitului
urinar
c. protezarea respiratiei in toate cazurile si
etapele socului
d. asigurarea functiei respiratorii si o
oxigenare corecta
e. efectuarea de gastrostoma pentru
alimentarea bolnavului
26. Caror factori se datoreste roseata
(rubor) intr-o infectie localizata?
a. prezentei germenilor, leucocitelor in focar
b. hiperemiei- activarii circulatiei locale
c. exsudatului lichidian si diapedezei
leucocitelor
27. Care este limita de caldura nelezanta?
a. 45
0
C
b. 38
0
C
c. 55
0
C
d. 80
0
C
28. Care din factorii de mai jos cresc riscul
operator?
a. asociatia de boli
b. interventiile de urgenta
c. conditiile de munca si viata
d. imposibilitatea corectarii preoperatorii a
deficientelor
29. Care trebuie sa fie criteriile de
amplasare ale unui bolnav in salon?
a. locurile libere existente in sectie
b. bolnavii neoperati sa fie amplasati in
saloane cu bolnavi operati in vederea
ajutarii acestora din urma
c. bolnavii tineri sa fie asezati linga bolnavii
in varsta
d. bolnavii de aceeasi categorie, cu evolutie
normala, cu preocupari asemanatoare
30. In ce afectiuni putem avea o scadere a
hematocritului?
a. socul prin arsuri
b. hiperhidratare
c. hemoragie digestiva mare
d. poliglobulie
31. Ce se produce in segmentul de sub
garou?
a. vasoconstrictie arteriala
b. trombozarea vaselor
c. dilatarea paralitica
d. navalirea sangelui central in zona de
dedesubtul garoului la scoaterea acestuia,
cu scaderea brusca a TA
32. Unde aplicam garoul in cazul unei plagi
in1/3 medie a coapsei drepte, din care
tasneste sangele rosu aprins in jeturi
discontinue.
a. la radacina coapsei
b. deasupra plagii
c. dedesubtul plagii
d. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii

33. Care din factorii de mai jos contribuie la
hemostaza spontana?
a. vasoconstrictia
b. formarea trombusului alb
c. transformarea protrombinei sub actiunea
tromboplastinei in trombina
d. trombina actionand asupra fibrinogenului
il transforma in fibrina
e. formarea coagului rosu
34. Cand este indicata aplicarea unui
pansament umed?
a. in plagile recente
b. in plagile care secreta abundent
c. in contuzii, fara leziuni ale pielii
d. in tromboflebite
35. Care din conditiile de mai jos stau la
baza efectuarii unui bun pansament?
a. sa acopere complet plaga
b. sa aiba o buna putere absorbanta
c. sa fie foarte strans, ca sa nu alunece
d. executarea lui si in perioada mentinerii sa
nu provoace dureri
36. Pentru desprinderea din plaga a
compreselor, atunci cand acestea sunt
foarte aderente, folosim:
a. neofalina
b. eterul
c. apa oxigentata
d. bromocetul
37. Carui factor se datoreste cresterea
caldurii locale intr-o infectie?
a. actiunii toxinelor asupra terminatiilor
nervoase
b. prezentei germenilor si leucocitelor in
focar
c. activarii circulatiei locale
38. Care din plagile de mai jos se datoreaza
agentilor mecanici?
a. plaga prin caldura, agenti ionizanti, raze
gama



87
b. plagi intepate, taiate, prin muscatura
c. plagi produse de frig, acizi, raze Rontgen
39. Plagile produse prin manopere medicale
se definesc ca:
a. plagi iatrogene
b. plagi accidentale
c. plagi intentionate
d. plagi profunde

40.Ce tipuri de soc se incadreaza in cadrul
socului hipovolemic?
a. socul de garou, socul alergic
medicamentos
b. socul hemoragic, traumatic
c. socul cardiogen, socul electric
d. socul prin arsura, socul operator
41. In ce tip de soc avem valori normale sau
chiar crescute ale hemoglobinei si
hematocritului?
a. soc hemoragic
b. soc traumatic
c. soc septic
d. soc prin arsura
42. Ce efect poate avea injectia de
adrenalina sau alte simpaticomimetice in
stadiul de soc compensat?
a. favorizeaza iesirea bolnavului din starea
de soc
b. favorizeaza cresterea debitului cardiac si
a perfuziei tisulare
c. agraveaza anoxia si grabeste
decompensarea
d. ridica tonusul bolnavului
43. Care din hemoragiile de mai jos se
incadreaza in hemoragia interna?
a. hemoragia intratisulara
b. hematom la nivelul mezenterului
c. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala
d. hemopericard
44. Tumefactia (tumor) in cazul unei infectii
locale, este produsa de :
a. diapedeza leucocitelor
b. prezenta germenilor, leucocitelor, a
resturilor rezultate din distrugerea acestora
c. exsudatului lichidian ( extravazarea
plasmei)
45. Ce intelegem prin plagi perforante?
a. plagi ale tegumentelor
b. plagi insotite de fracturi deschise
c. plagi care patrund in cavitatile naturale
d. plagi care patrund in cavitatile naturale si
lezeaza unele organe in cavitatea
respectiva

46. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20%
din suprafata corpului poate evolua:
a. cu soc hipovolemic
b. fara complicatii
c. cu soc toxicoseptic
47. Care din manoperele de mai jos trebuie
evitate in cursul tratamentului unui socat?
a. restabilirea volemica si corectarea
acidozei
b. intreruperea timpurie a reanimarii
c. interventia chirurgicala intempestiva
inainte de desocarea bolnavului
d. excesul de desocare
48. Care din metodele de mai jos contribuie
la buna pregatire psihica a bolnavului?
a. inlaturarea tuturor factorilor nocivi din
preajma bolnavului
b. inlesnirea vizitei familiei si punerea la
dispozitie in camera de zi a revistelor,
ziarelor, programelor de televiziune
c. grija ca bolnavul sa se odihneasca, sa
aiba un somn linistit, combaterea
eventualelor tulburari psihice
d. combaterea durerii si a simptomelor care
provoaca disconfort: prurit, greata, varsaturi
e. crearea sigurantei ca interventia
operatorie si urmarile postoperatorii vor
merge bine
49. Bolnavilor cu operatii in regiunea anala
(hemoroizi, fistule, abcese) se va face:
a. regim alimentar obisnuit din prima zi,
dupa operatie
b. regim hidric timp de 4-5zile
c. administrare de constipante 4-5 zile
d. clisma dupa 4-5 zile
e. in seara zilei a 4 a sau a 5 a ,administrare
oral de oleu de recin 20g
50. Cand atinge maximum de intensitate
durerea postoperatorie?
a. imediat, dupa trezirea bolnavului din
anestezie
b. in primele 3 zile dupa operatie,
c. in seara operatiei
d. a doua zi dupa operatie






88
51. Durerea, in cazul unei infectii localizate,
este produsa de:
a. prezenta germenilor, a leucocitelor, a
resturilor rezultate din distrugerea celulara
b. hiperemie locala
c. actiune distructiva din cauza nocivitatii
germenilor si actiunea directa a toxinelor
microbiene, asupra terminatiilor nervoase
52. Care este semnul caracteristic al
generalizarii contracturii in tetanos?
a. tulburarile respiratorii
b. contractura maseterina si trismus
c. dureri abdominale
d. tulburari sfincteriene
53. Care din exminarile de mai jos pot sa
dea relatii cu privire la sediul hematuriei
macroscopice? (rinichi, ureter, vezica,
uretra)?
a. examenul macroscopic al urinii
b. proba celor 3 pahare
c. examenul macroscopic al sedimentului
urinar
d. examenul clinic al bolnavului
54. Care din procedeele de mai jos pot
efectua hemostaza definitiva?
a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%
b. administrarea de hemostatice: vitamina
K, venostat, adrenostazin
c. ligatura si sutura vaselor
d. asezarea bolnavului in pozitie
Trendelemburg
55. La ce arsura gasim flictene cu continut
serocitrin?
a. arsuri gr I
b. arsuri gr II
c. arsura gr III
d. arsura gr IV
56. Cum sunt durerile si arsurile de gr II si
cele de
gr III ?
a. sunt de aceeasi intensitate
b. durerile si arsurile de gr III sunt mai mici
decat cele in arsurile de gr II
c. durerile si arsurile de gr III sunt mai mari
decat cele in arsurile de grII

57. Care din masurile de mai jos nu trebuie
efectuate in cadrul primului ajutor si
transportul unui bolnav socat sau susceptibil
de a face soc?
a. degajarea accidentatului de sub actiune
agentului traumatic
b. asigurarea cu orice pret a hemostazei
definitive la locul accidentului
c. administrarea de analgetice si punctia
venoasa pentru a monta o perfuzie
d. reducerea fracturilor si imobilizarea lor
e. scoaterea si schimbarea hainelor
accidentatilor cu arsuri intinse
f. transportul la spital cu orice mijloc
58. De cele mai multe ori o HDS se
evidentiaza prin hematemeza ca zatul de
cafea si melana neagra ca pacura. In ce
imprejurari atat hematemeza cat si melena
pot fi cu sange rosu?
a. in hemoragii abundente cand sangele
stagneaza in stomac
b. in hemoragii abundente cand sangele nu
are timp sa stea in stomac
c. daca sangele este evacuat foarte repede
d. cand exista o enterocolita
59. In infectiile cronice avem o crestere
a. neutrofilelor
b. limfocitelor
c. eozinofilelor
d. reticulocitelor
60. Care din cauzele de mai jos contribuie
la ruptura splinei in doi timpi?
a. traumatismul splinei cu hemoragie
intrasplenica mentinuta de rezistenta
capsulei
b. infectia splinei
c. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu
revarsarea sangelui in peritoneu
d. fragilitatea vasculara
e. deficiente ale factorilor de coagulare
61. In care din arsurile de mai jos avem
certitudinea ca se va produce soc
postcombustional?
a. arsura gr I 40% din suprafata corpului
b. arsura gr II 25% din suprafata corpului
c. arsura gr III 10% din suprafata corpului
d. arsura gr IV 8% din suprafata corpului
62. In pregatirea preoperatorie a bolnavilor
alergici se va avea in vedere:
a. cunoasterea medicamentelor la care
bolnavul este alergic
b. evitarea administrarii medicamentelor
care produc alergie
c. desensibilizare si tratament cu
antihistaminice
d. tratament cu antialgice si anticoagulante



89
63. Care sunt manevrele la care sunt supusi
bolnavii dupa trezirea din narcoza?
a. sa respire adanc, folosind si bratele
b. sa urineze
c. sa destinda abdomenul
d. sa bea lichide
64. Ce este furunculul?
a. inflamatia acuta a glandelor seboreice
b. inflamatie a aparatului pilosebaceu
c. inflamatia glandelor sudoripare
65. Care din elementele de mai jos pot
defini ca bolnavii arsi au intrat in stadiul de
soc cronic?
a. plagile sunt infectate, fara tendinte de
cicatrizare
b. starea de intoxicare duce la epuizare
fizica si psihica
c. bolnavii prezinta suferinte pluriorganice si
tulburari metabolice grave
d. Hiperhidratare cu fenomene de
insuficienta cardiaca
66. in ce perioada si in ce fel de soc
postcobustional se va produce:
a. soc hipovolemic la 2-3 saptamani de la
producerea accidentului
b. socul hipovolemic se va dezvolta in
primele 3 zile
c. socul septico-toxic la 2 3 saptamani
d. se dezvolta ambele tipuri de soc in
primele 3 zile

67. Necroza localizata a unui folicul pilos
asociata unei mici cantitati de puroi,
caracterizeaza:
a. furunculul antracoid
b. abcesul
c. furunculul
d. foliculita
68. Ce regim alimentar dam bolnavului in
preziua operatiei?
a. regim alimentar obisnuit
b. regim hidric
c. dimineata si la pranz regim obisnuit, iar
seara regim hidric
d. nu se dau alimente grele cu 24 ore
inaintea operatiei
69. Mobilizarea precoce a bolnavului
urmareste:
a. preintampinarea stazei venoase si
producerea bolii tromboembolice
b. combaterea atelectaziei pulmonare si
preintampinarea infectiilor pulmonare
c. combaterea durerii
d. combaterea tulburarilor hidroelectrolitice
70. La arsii cu leziuni circulare pe membre,
pentru prevenirea fenomenelor de ischemie
periferica, se va practica:
a. excizia copleta a escarelor
b. excizia partiala a escarelor
c. incizii de decompresiune, care
traverseaza regiunea de escara de la un
cap la altul, depasind-o in tesut sanatos in
profunzime
d. pozitii ale membrelor care sa impiedice
ischemia periferica
71. Plagile netratate la timp se pot complica
cu:
a. lipotimie
b. oligoanurie
c. supuratii locale
d. tromboflebite, septicemie, septicopioemie
72. Ce complicatii pot aparea in cazul
soculuitoxico septic postcombustional?
a. ileus paralitic, hemoragii prin ulcer de
stres
b. HTA , cardipopatie ischemica
c. complicatii tromboembolice, insuficienta
renala
d. colecistita acuta, pancreatita acuta,
ocluzie intestinala
73. De ce nu incarcam in primele 2-3 zile
tubul digestiv cu lichide si alimente, in cazul
interventiilor pe aceste organe?
a. la nivelul suturilor miscarile peristaltice
sunt abolite
b. imiedicam staza gastrica
c. la nivelul anastomozelor se produce de
multe ori un edem important care, alaturi de
lipsa peristalticii produce staza
d. prevenim varsaturile
74. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor
cardiaci urmareste compensarea cordului
prin:
a. regim alimentar cu multe lichide
b. repaus la pat
c. oxigenoterapie
d. medicatie tonicardiaca
e. administarea preoperatorie de atropina
75. La bolnavii cu leziuni profunde ale
capului, fetei si care prezinta arsuri ale
cailor respiratorii se va efectua:
a. dezobstructia cailor respiratorii
b. anestezie a cailor respiratorii superioare,
oxigenoterapie



90
c. traheostomie
76. In care din situatiile de mai jos, alaturi
de tratarea corecta a plagii se va aplica o
imobilizare in aparat gipsat?
a. plagi cu hemoragie mare
b. plagi in care sunt interesate mase mari
vasculare si tendoane
c. plagi supurate
d. plagi cu leziuni osteo-articulare
77. Care este cauza scaderii uneori a
hematocritului si hemoglobinei dupa oprirea
hemoragiei?
a. invazia apei din tesuturi in circulatie
b. vasoconstrictiei
c. vasodilatatiei, dupa oprirea hemoragiei
d. cresterii diurezei
78. Ce constatam la tetanos?
a. leziuni distructive masive la locul de
inoculare
b. semnele locale sunt neinsemnate
c. gravitatea fenomenelor generale datorita
toxinei tetanice
79. O ascensiune a febrei in ziua a treia,
dupa operatie, poate fi data de:
a. febra de resorbtie
b. supuratia plagii operatorii
c. infectie pulmonara sau urinara
d. afectiune intercurenta
80. Pentru un bolnav cu operatie medie este
nevoie ca aportul caloric sa fie de:
a. 2000-3000 cal
b. 800-1000 cal
c. 1000-1500 cal
d. 3000-4000 cal
81. Intr-o deshidratare mare putem gasi:
a. edem cerebral
b. agitatie, confuzii, halucinatii
c. exagerarea reflexelor cutanate si
tendinoase
d. abolirea reflexului fotomotor la lumina si
distanta
82. Pentru mentinerea pansamentului la
nivelul nasului se foloseste:
a. bandaj lipit cu material adeziv
b. prastia
c. bandaj in T
d. infasarea sub forma de evantai
83. In pozitie ventrala vor fi asezati bolnavii
operati de:
a. coloana vertebrala
b. afectiuni pleuro-pulmonare sau
esofagiene
c. bolnavi cu peritonite ale etajului
abdominal superior
d. bolnavii operati cu rahianestezie
84. De ce arsurile de gr IV sunt mai putin
provocatoare de soc imediat?
a. plasmoragia nu se produce din cauza ca
sunt mai profunde
b. terminatiile nervoase din derm sunt
distruse
c. plasmoragia nu se mai produce din cauza
ca dermul este carbonizat
d. organismul se adapteaza mai bine la
arsurile de gr IV
85. Cauza aparitiei socului postoperator
dupa un interval liber, poate fi:
a imputabila bolnavului operat ( traumatizat,
vagotonic cu soc tonic) care nu a fost
suficient pregatiti preoerator
b. cauzat de componenta anestezica
c. urmarea unor factori traumatizanti din
timpul operatiei
d. urmarea unor complicatii postoperatorii:
hemoragie, ocluzie, peritonita, dezechilibru
hidroelectrolitic, dilatatia acuta de stomac
etc
86. Aspiratia continua a secretiilor care se
evacueaza prin tubul de dren se poate folosi
in urmatoarele operatii:
a. rezectia gastrica
b. operatii ce se executa in cavitatea
toracica
c. amputatia de mamela
d. tiroidectomie subtotala
87. Pentru fixarea unui pansament la nivelul
capului se poate folosi:
a. fixare cu leucoplast
b. fixare cu plasa autoadeziva
c. fixare capelina
d. fixare cu galifix
88. Care din semnele clinice si de laborator
le intalnim in socul traumatic decompensat?
a. paloare a buzelor si cianoza a
extremitatilor, hemoconcentratie, circulatie
periferica insuficienta si lenta
b. stare de agitatie, hiperrefelexivitate,
hemodilutie
c. cresterea masei circulante, a debitului
cardiac, scaderea ureei si creatininei
d. scaderea marcata a TA, oligoanurie,
starea de prostratie, hipovolemie,
diminuarea debitului cardiac.



91
89. Cum facem pregatirea preoperatorie a
unui bolnav cu HDS cu anemie severa cu
tendinta la soc?
a. instituim sonda gastrica si administram
pansamente gastrice si trombine
b. transfuzie cu sange, interventie precoce
c. administrare de anticoagulante: vit K, vit.
C, Ca, adrenostazin
d. transfuzie intra si postoperatorie
90. Cand avem o pierdere ponderala de 7%
din greutate, intr-o deshidratare,
consideram deshidratarea:
a. normala
b. moderata
c. medie
d. grava
91. Combaterea durerii in soc se face cu:
a. medicamente indicate de medic
b. xilina 0,5 1%
c. mialgin
92. Ce complicatie poate da furunculul
buzei superioare si al narinei?
a. pleurezie purulenta
b. abcces pulmonar
c. tromboza a sinusurilor cavernoase
93. Tabloul de laborator din socul arsilor se
caracterizeaza prin:
a. hemoconcentratie
b. hemodilutie
c. scaderea numarului de hematii si
leucocite, a hematocritului
d. cresterea numarului de hematii si a
hematocritului
94. Care din cauzele generatoare de soc se
incadreaza in hemoragii medicale?
a. hemoragii produse in trombocitopenii,
fibrinoliza
b. metroragii, hemotorax
c. hemoperitoneu prin sarcina extrauterina
rupta
d. hemoragii datorate vasculopatiilor si
coagulopatiilor
95. Un bolnav care are o anemie cronica si
necesita interventie de urgenta, cand vom
corecta anemia cronica?
a. corectam anemia cronica si apoi il
operam
b. operam si apoi corectam postoperator;
c. corectarea se va face pe cat posibil
preoerator, va continua intraoperator si apoi
postoerator
d. corectarea se va face in functie de starea
generala
96. In reechilibrarea hidrica, care din
criteriile de mai jos trebuie respectate?
a. mentinerea unei corecte bilante hidrice
b. administrarea sa fie facuta in functie de
bilantul clinic amanuntit, eventual cantarirea
bolnavului
c. cantitatea de lichide sa nu depaseasca in
plus sau in minus 1000 ml, limita pana la
care nu se dezechilibreaza hemodinamica
d. bolnavilor hipoproteici li se va da o
cantitate mai mare de lichide, fata de
pierderi
97. O formatiune pseudotumorala
constituita printr-un perete fibros cu strat
conjunctiv de neoformatie si un strat intern
numit membrana piogena este:
a. chist hidatic
b. abces cald
c. abces rece
d. flegmon
98. Ce complicatii pot aparea intr-o arsura
intinsa?
a. soc hipovolemic
b. enterocolita, dischinezie biliara
c. infectie, nefrita, bronhopneumonie,
hemoragie digestiva
d. colica saturniana, colica renala,
apendicita acuta
e. escare, intoxicatia centrilor nervosi
crebrali, urmata de confuzii, pierderi de
cunostinta, paralizii
99. In pozitie laterala vor fi asezati bolnavii
cu:
a. operatii pentru afectiuni pleuro-pulmonare
b. peritonite ale etajului abdominal inferior
c. operatii esofagiene
d. irigatie cerebrala deficitara
100. Socul hemoragi se poate produce
cand:
a. avem o hemoragiei mica, dar persistenta,
decelabila prin examenul scunului prin
proba hemoragiei oculte
b. hemoragie acuta cu pierdere de 10% din
masa circulanta
c. hemoragii acute cu pierdere ce depasesc
30% din masa circulanta
d. orice hemoragie e susceptibila de a
produce soc hemoragic
101. La ce bonavi trebuie sa fim atenti
pentru a evita hiperhidratarea?



92
a. bolnavi varstnici
b. tineri si copii
c. hipertensivi, cardiaci
d. bolnavi cu diabet insipid
102. Care din semnele de mai jos
corespund debutului si simptomatologiei
erizipelului?
a. debut lent, stare subfebrila, aparitia
placardului erizipelatos
b. debut brusc, temperatura 39-40 C,
alterarea starii generale, aparitia placardului
erizipelatos
c. dupa aparitia placardului se ridica febra
39-40 C, se altereaza starea generala
103. Care din manifestarile si semnele de
mai jos le intalnim in stadiul I de soc
compensat?
a. bolnav adinamic, nepasator, somnolent
b. bolnav agitat, activitate psihica
exagerata, piele si mucoase palide
c. TA normala, puls rapid, pupile normale
d. debit urinar sub 20-30ml, cianoza
104. Activitatea de monitorizare a bolnavilor
de la terapie intensiva permite:
a. urmarirea evolutiei bolnavilor
b. aparitia eventuala a unor complicatii
c. eficienta tratamentului aplicat
d. necesitatea schimbarii conduitei
terapeutice in functie de evolutie
105. genunchiera se poate folosi in:
a. afectiuni reumatismale ale genunchiului
b. entorse ale genunchiului
c. tuberculoza a genunchiului
d. hidrartroza, laxitate a ligamentelor
genunchiului

106. Care din factorii de mai jos sunt
fazorizanti in aparitia socului?
a. frigul si caldura excesiva
b. antrenamentul la efort fizic
c. denutritia si oboseala fizica
d. moralul si starea psihica buna
107. In majoritatea cazurilor, etiologia
osteomielitei acute este:
a. streptococul hemolitic
b. stafilococul auriu
c. Haemophilus influenzae
d. germeni anaerobi
108. Care din semnele de mai jos le gasim
intr-o hemoragie intraperitoneala?
a. aparare musculara
b. meteorism accentuat
c. matitate deplasabila in flancuri
d. hematemeza si melena
109. Cum pregatim preoperator colonul?
a. regim alimentar bogat in fibre celulozice
b. regim sarac in reziduuri, administrare de
oleu de parafina, clisme repetate
c. administrarea de purgative drastice de
tipul sulfatului de magneziu
d. tratament cu neomicina sau cu
tetraciclina cu 48 h inaintea interventiei
110. La cat timp dupa operatie se reia in
mod obisnuit tranzitul intestinal?
a. in operatiile facute in afara tubului
digestiv, in dimineata urnatoare
b. la 4-5 zile, dupa interventiile facute cu
rahianestezie
c. la 48-78 ore
d. depinde de tipul anesteziei efectuate
111.Cum trebuie sa fie plaga la sfarsitul
pansamentului?
a. sa fie sangeranda
b. sa fie curata, fara secretii
c. sa nu aiba sfaceluri
d. sa aiba tesut de granulatie abundent
112. Prelucrarea primara a bolnavilor cu
arsuri intinse se face:
a. la locul accidentului
b. la dispensarul medical
c. in camera de garda a spitalului
d. in sala de operatie, in conditii de asepsie
si antisepsie
113. Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin
arsura?
a. pierderi de masa circulanta in primele ore
de la producerea accidentului
b. pierderea este de sange integral si vom
avea o hemodilutie, scaderea hematocritului
si Hb
c. pierderea este de plasma si vom avea
hemoconcentratie si cresterea vascozitatii
sangelui
d. irigatia deficitara si hipoxia duc la
tulburari metabolice importante si aparitia
acidozei
114. Peristaltica, in cazul operatiei pe colon
va fi stimulata dupa operatie prin:
a. dilatatie anala facuta la sfarsitul
interventiei chirurgicale
b. clisma zilnica
c. administrare de ulei de ricin 15-20 g in
doua reprize zilnic, din prima zi dupa
operatie



93
d. administrare de purgative saline
115. Cand se executa infasarea sub forma
de spica?
a. Pentru realizarea unei compresiuni
asupra unei articulatii
b. pentru a mentine un pansament in care
se fac miscari ample
c. pentru mentinerea unui pansamen la
nivelul capului
d. pentru mentinerea pansamentului la
nivelul barbiei si nasului
116. In cazul electrocutarii, local, se produc
la locul de intrare si iesire arsuri de gradul:
a. II
b. III
c. IV
117. In cazul unei plagi infectate, cand
bolnavul simte dupa o perioada de timp ca
pansamentul il strange, la ce ne putem
gandi?
a. dezvoltarea gangrenei gazoase
b. neacomodarea cu pansamentul
c. existenta unui hematom.

BAREM CORECTARE -CHIRURGIE GENERAL I NURSING N CHIRURGIE GENERAL

TESTUL I- ADEVARAT /FALS
NR.
NTREBARII
RSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
PAGIN
1 F Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir
Nursing 1150 de teste ,2003.
140
2 A Idem 140
3 F Idem 140
4 A Idem 140
5 A Idem 51
6 F Idem 51
7 A Idem 50
8 A Idem 49
9 F Idem 51
10 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
11 F S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
12 F S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
13 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
14 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
15 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 137
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 d Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir
Nursing 1150 de teste ,2003.
132
2 a Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
3 b Nursing 1150 de teste ,2003. 132
4 c Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
5 e Nursing 1150 de teste ,2003. 132
B
1 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
2 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
3 e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
4 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
5 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
TESTUL III - GRILA
1 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249



94
2 c OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri
pentru asistenti medicali, 2004
37
3 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
4 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri
pentru asistenti medicali, 2004
37
5 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
6 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
7 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
8 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 563
9 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007

131
10 b OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri
pentru asistenti medicali, 2004
48
11 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 575
12 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
13 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
14 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 570
15 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri
pentru asistenti medicali, 2004
38
16 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri
pentru asistenti medicali, 2004
66
17 b,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
18 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
19 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
20 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
21 c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 343
22 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 345
23 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 419
24 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 419
25 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 421
26 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 131
27 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 341
28 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 563
29 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
30 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 565
31 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 251
32 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 251
33 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
34 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
35 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
36 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
37 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 131
38 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 321
39 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 321
40 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 414
41 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 416
42 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 422
43 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 248
44 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 131



95
45 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 321
46 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
47 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 421
48 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
49 b,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
50 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
51 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
52 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 137
53 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
54 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 251
55 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
56 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
57 b,d,e,f S.Daschievici- Chirurgie, 2007 419
58 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 248
59 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 565
60 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 248
61 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
62 a,b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 577
63 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
64 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
65 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 345
66 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
67 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
68 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 577
69 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
70 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 344
71 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
72 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
73 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
74 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 574
75 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 344
76 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
77 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
78 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 137
79 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
80 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 638
81 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 634
82 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
83 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
84 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
85 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 417
86 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 632
87 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
88 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 417
89 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 574
90 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 634
91 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri
pentru asistenti medicali, 2004
66



96
92 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
93 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 343
94 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 416
95 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 573
96 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 636
97 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
98 a,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
99 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
100 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 416
101 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 634
102 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
103 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 416
104 a,b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 632
105 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
106 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 415
107 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
108 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
109 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 574
110 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
111 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
112 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 343
113 a,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
114 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
115 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
116 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 345
117 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 136


























97
MODULUL 32- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE I NURSING SPECIFIC
TESTUL I
Notai adevrat cu A sau cu F fals
1. Orice fractura produsa prin actiunea directa a unui corp contondent este fractura cominutiva.
2. Sutura per primam a unei plagi se face la 10-12 h de la producerea acesteia.
3. Bandajul in T se foloseste pentru pansarea zonei perineale sau perianale dupa operatii de
ruptura de perineu, hemoroizi, flegmon perianal incizat,.
4. Eterul se foloseste pentru lipire in vederea mentinerii unui pansament.
5. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur.
6. Fractura in lemn verde este o fractura completa.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.
8. In cazul unui pneumotorax deschis, de urgenta trebuie facuta respiratie artificiala.
9. Fracturile extremitatii superioare a humerusului prezinta umarul ridicat si deformat.
10. Tratamentul fracturilor rotulei consta in cerclaj si imobilizare in aparat gipsat
TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1. F.O. A stiinta care se ocupa cu studiul semnelor si
simptomelor unor boli
2. Semiologie B document medical si medico legal
3. Transfuzie C examen radiologic
4. Fractura in lemn verde D soc hemoragic
5. Cefalee a. E b. durere de cap
B. Asociai noiunile din cele dou coloane
1. Hematom intracranian A. contuzie cerebrala
2. Abolirea starii de
constienta post traumatism
cranio cerebral
B. respiratie paradoxala
3. Volet costal C. trepanatie a craniului
4. Durere in punct fix +
crepitatii osoase
D. fractura
5. LCR limpede la punctia
rahidiana
E comotie cerebrala
C. Asociai noiunile din cele dou coloane
1. Pneumotorax traumatic A. capelina
2. Hemotorax masiv B. manitol 20%
3. Edem cerebral C. punctie exploratorie +radiografie
4. Pansarea unei plagi la
nivelul capului
D. tuse cu fenomene de insuficienta
respiratorie acuta
5. Trusa pentru reanimare
cardiaca
E. defribilator electric, stimulator electrosistolic,
electrocardioscop




98
D. Asociai noiunile din cele dou coloane
1. Incizie A. imobilizare prelungita
2. Hipotrofie musculara B. luxatii
3. Ruptura de ligamente C. sectionarea unui tesut
4. Hemartroza D. prezenta de sange in articulatii
5. Atele Cramer E. folosite pentru imobilizarea provizorie a
fracturilor
E. Asociai noiunile din cele dou coloane
1. Atele Cramer A. pretratamentul socului incepe la locul
accidentului si se continua pe parcursul
transportului
2. Fractura B. intreruperea partiala sau totala a continuitatii
unui os
3. Soc traumatic C. segmentele osoase sunt acoperite integral de
piele
4. Fracturi inchise D. folosite pentru imobilizarea provizorie a
fracturilor
5. Leziune medulara la
nivelul C
6
C
7

E. paralizia membrelor inferioare
F. Asociai noiunile din cele dou coloane
G. Asociai noiunile din cele dou coloane
1. Soc hemoragic A. pierderile depasesc peste 30% din masa
circulanta
2. Prevenirea socului operator B. poate duce la edem pulmonar acut
3. Utilizarea oxigenului in
concentratii ridicate in
oxigenoterapie
C. anestezie bine aleasa, dozata si condusa
4. Oxigenoterapie D. metoda adjuvanta in resuscitarea cardio-
respiratorie, avand ca scop cresterea
presiunii partiale a O
2
in aerul inspirat
1. Accidentatii inconstienti (in
stare de coma)
A. pozitie semisezanda cu capul inclinat inainte
2. Bandaj circular in jurul
fruntii
B. pozitie orizontala cu capul mai declin
3. Transportul unui accidentat
constient cu epistaxis
C. transportul se face in pozitie laterala sau
ventral pentru a prevenii inundarea cailor
respiratorii superioare
4. Ranitii cu lipotimie D. capastrul
5. Imobilizarea provizorie a
mandibulei
E. plagile regiunii frontale



99
5. Dilacerare cerebrala E. leziune distructiva, cu lipsa de continuitate a
substantei cerebrale

H. Asociai noiunile din cele dou coloane
1. Aparat respirator A. pneumonie hipostatica
2. Pielea B. tromboze
3. Aparatul digestiv C. deformari articulare
4 Aparatul circulator D. incetinirea tranzitului
5 Aparatul locomotor E. escare de decubit

I. Asociai noiunile din cele dou coloane
1. Contuzie medulara A. la locul rupturii apare o adancitura
determinata de absenta muschiului in
spatiul respectiv
2. Ruptura musculara B. leziune mai grava a coloanei vertebrale, in
care sunt implicate vase si fibre nervoase
componente ale maduvei
3. Fractura costala C. insuficienta respiratorie acuta manifestata
prin cianoza si tahipnee
4. Fractura pluricostala cu
volet costal
D. durere ce se intensifica in timpul miscarilor
respiratorii sau ale bratelor
5. Soc decompensat E tensiunea arteriala scazuta, puls rapid si
depresibil, transpiratii reci

J. Asociai noiunile din cele dou coloane
1. Plaga penetranta
abdominala
A. este police in cocos de pusca sau cap de
rata
2. Luxatie scapulo-humerala B. cea mai frecventa luxatie
3. Luxatia policelui C. sunt lezate toate straturile peretelui
abdominal
4. Scoaterea firelor de sutura
postoperator
D. cu cat ne indepartam de cord cu atat firele
se scot mai tarziu
5. Dupa o interventie
chirurgicala bolnavul
urineaza
E. spontan dupa 4-6 ore






100
Testul III
Indicai rspunsurile corect
1. Examenul radiologic intr-o entorsa este:
a. obligatoriu
b. nu este absolut necesar
c. obligatoriu atunci cand banuim o leziune
mai importanta
2. Leziunile capsulei articulare in cazul
luxatiilor sunt:
a. mai importante decat la entorse
b. mai putin importante decat la entorse
c. nu se produc leziuni articulare
3. Pentru a calma durerea extrem de vie in
cazul unei luxatii:
a. se administreaza analgezice majore
b. se readuce cat mai urgent capetele
articulatiei in pozitia normala
c. se administreaza sedative
4. Aplicarea atelelor se va face astfel incat
sa depaseasca intotdeauna:
a. articulatia de deasupra zonei fracturate
b. articulatia de dedesubtul zonei fracturate
c. articulatia de deasupra si de dedesubtul
zonei fracturate
5. Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-
articulare mai frecventa la copii si mai putin
grava este:
a. fractura in lemn verde
b. luxatia deschisa a cotului
c. fractura diafizei peroneului
6. Prin fractura deschisa se intelege:
a. fractura acoperita de piele, dar cu leziuni
masive ale muschilor, tendoanelor si
vaselor
b. fractura care produce leziuni ale
organelor viscerale
c. fractura in care pielea a fost lezata si
osul ajunge in contact cu exteriorul
7. Din fracturile de mai jos sunt fracturi
complete doar:
a. fractura in varf de clarinet
b. fractura in lemn verde
c. fractura prin infundare
8. Fractura cominutiva reprezinta:
a. fractura mai multor oase ale aceluiasi
membru
b. fracturi multiple ale oaselor
c. fractura cu mai multe fragmente ale
aceluiasi os

9. Sunt semne sigure ale unei fracturi:
a. echimozele si hematomul
b. durerea in punct fix, care se
accentueaza cand miscam fragmentele
osoase
c. deformarea regiunii
10. Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda:
a. numai focarul de fractura
b. focarul de fractura si articulatia de
dedesubt
c. articulatia de deasupra si dedesubtul
focarului de fractura
11. Prin plagi perforante intelegem:
a. plagi ale tegumentelor
b. plagi care patrund in cavitatile naturale
c. plagi care patrund in cavitatile naturale
si lezeaza unele organe din cavitatea
respectiva
12. Prin plagi recente intelegem:
a. plagi produse in ziua respectiv
b. plagi produse in urma cu 6 - 8 ore
c. plagi produse in ultimele 48 ore
13. Aplicarea unui pansament umed este
indicata in:
a. plagile recente
b. plagile cu secretii abundente
c. tromboflebite
14. Pentru fixarea unui pansament la
nivelul capului se poate folosi:
a. fixare cu leucoplast
b. fixare cu plasa autoadeziva
c. fixare cu basma (capelina)
15. Atrofierea muschilor si scaderea
tonusului in general poate aparea la bolnavii
imobilizati datorita:
a. pozitiei incorecte
b. din cauza imobilizarii indelungate
c. din cauza aplicarii unui tratament
necorespunzator
16. Entorsa este o afectiune traumatica a
articulatiei caracterizata prin:
a. intindere a ligamentelor si capsulei
articulare
b. rupturi ale ligamentelor
c. afectiune cronica a articulatiei
17. Simptomele entorsei sunt:
a. durerea
b. impotenta functionala



101
c. febra


18. Masurile de urgenta intr-o entorsa
constau in :
a. calmarea durerii
b. imobilizarea articulatiei intr-o fasa
simpla sau gipsata
c. aplicarea unei atele
19. Luxatia se caracterizeaza prin:
a. durere vie si impotenta functionala
b. echimoza, hematom, deformarea
regiunii articulare
c. febra
20. In cazul unei fracturi, deformarea
regiunii este un semn :
a. extrem de important
b. este vizibil la vasele care se gasesc in
contact direct cu pielea
c. in fractura nu apare deformarea regiunii
21. In cazul unei fracturi apar urmatoarele
semne locale:
a. intreruperea continuitatii osului
b. impotenta functionala datorita lipsei de
continuitate a parghiei osoase
c. hipotermii
22. Masurile de prim ajutor la locul
accidentului in cazul unor fracturi ale
membrului:
a. o fractura trebuie imediat imobilizata
provizoriu
b. se va administra un calmant pentru
combaterea durerii
c. oxigenoterapie
23. Imobilizarea provizorie se face cu atele
care se aplica:
a. de o parte si de alta a segmentului
zonei fracturate a membrului respectiv
b. se vor strange moderat intre ele cu un
bandaj
c. se va face un pansament compresiv
24. In cazul fracturilor deschise se practica
urmatoarele manevre de prin ajutor:
a. curatirea plagii de corpuri straine,
hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu
un pansament steril, se face imobilizarea
provizorie si se trimite de urgenta la spital
b. reducerea focarului de fractura
c. imobilizarea provizorie si trimiterea de
urgenta intr-un serviciu de specialitate
25. In cazul unui pacient imobilizat, EKG ul
se face:
a. la pat
b. la cabinetul EKG
c. la cabinetul asistentelor
26. Care din urmatoarele sunt malformatii
congenitale:
a. varus equin
b. scolioza
c. luxatia de sold
d. lordoza
27. Bursita se manifesta prin:
a. sindrom inflamator
b. varsaturi
c. ameteli
d. febra
e. limitarea miscarilor in articulatie
28.Care din urmatoarele probleme este
prioritara in cazul unui pacient care a suferit
o amputatie:
a. potential de complicatii
b. anxietate
c. perturbarea imaginii corporale
29.La ce se refera suportul psihic oferit de
asistenta pacientului cu amputatie:
a. incurajarea sa-si priveasca bontul
b. existenta posibilitatii de protezare
c. existenta fenomenului de membru
fantoma,care poate fi ignorat in cazul
protezarii
d. necesitatea tractiunii pentru vindecare
30.Luxatia coxo-femurala congenitala se
intalneste mai frecvent la:
a. persoana varstnica
b. femeia la menopauza
c. fetite
d. baieti
31. Ruptura musculara se manifesta prin
urmatoarele, cu exceptia:
a. durere intensa aparuta brusc
b. impotenta functionala
c. deformarea regiunii la distanta
d. echimoza
32. Deficitul de autoingrijire, ca problema, a
unui pacient cu fractura imobilizata in aparat
gipsat este consecinta:
a. imobilizarii segmentelor corpului
b. aparitiei complicatiilor gastro-intestinale
c. schimbarii locului de munca



102
33. Imobilizarea corecta a unei fracturi de
gamba in urgenta se face in:
a. aparat gipsat gambiero-podal
b. aparat gipsat pelvi-podal
c. atela gipsata femuro-podala
d. atela gipsata gambiero-podala
34. Care din urmatoarele semne nu apar in
luxatia scapula-humerala
a. umar in epolet
b. usoara abductie a bratului
c. umar globular
35.O fractura de antebrat se imobilizeaza in
urgenta in:
a. atela gipsata brahio-palmara
b. aparat gipsat brahio-palmar
c. atela gipsata antebrahio-palmara
36. In prezenta unui aparat gipsat asistenta
isi propune urmatoarele cu exceptia:
a. sesizarea oricarui miros degajat la nivelul
aparatului gipsat
b. observarea schimbarii culorii gipsului la
nivelul plagii
c. observarea culorii tegumentelor din jurul
aparatului gipsat
d. sprijinirea precoce pe membrul afectat
37. Pacientul cu aparat gipsat este invatat
sa anunte daca apar:
a. furnicaturi, amorteli
b. cefalee, ameteli
c. presiune la nivelul membrului afectat
38. In cazul unui pacient cu extensie,
tractiune, internat in sectia de ortopedie,
asistenta isi propune ca interventii:
a. verificarea pozitiei membrelor in functie
de tractiune
b. urmarirea culorii si temperaturii
membrelor
c. incurajarea pacientului
d. interzicerea vizitatorilor
e. program de mobilizare la 8 ore
39. Cum se va proceda in cazul unor parti
sectionate la nivelul mainii:
a. se alipesc cele doua segmente
b. se recupereaza imediat segmentele, se
spala cu apa de la robinet, se inveleste intr-
o compresa si se pune intr-un sac de plastic
c. se panseaza cu comprese umede/solutie
cloramina
d. se introduce intr-un recipient cu gheata
40. Examinarea cu izotopi radioactivi a
osului poarta denumirea de:
a. punctie osoasa
b. biopsie osoasa
c. scintigrafie osoasa
41. In cazul unei bolnave de 70 ani, cu
fractura de membru inferior imobilizata in
aparat gipsat, care din urmatoarele
interventii vor fi aplicate de asistenta
medicala?
a. intoarce bolnava din 2 in 2 ore in decubit
lateral drept sau stang, dorsal sau ventral
b. ajuta la schimbarea pozitiei si protejarea
reliefurilor dure, la ingrijirea pielii, a
tegumentelor
c. intoarce bolnavul din 30 minute in 30
minute
42.Care din urmatoarele semne releva
aparitia unor complicatii infectioase sub
aparatul gipsat ?
a. edemul , impotenta functionala si cianoza
degetelor
b. senzatia de fierbinteala a anumitor zone
sub gips si miros neplacut
c. impotenta functionala si parestezii ale
degetelor
43. In timpul mobilizarii active asistenta va
urmari daca pacientul:
a. executa miscarile permise
b. este ajutat de apartinatori
c. efectueaza 10 miscari in 8 ore
44. Imobilizarea la pat, predispune pacientul
la urmatoarele complicatii, cu exceptia:
a. greturi si varsaturi
b. escare
c. anchiloze
45. Care este prima masura luata de
asistenta in cazul unui politraumatism prin
accident de circulatie, cu dispnee si o plaga
care sangereaza la nivelul gambei drepte:
a. hemostaza provizorie prin pansament
compresiv
b. examinarea permeabilitatii cailor
respiratorii superioare
c. masurarea pulsului si TA
d. punerea unui garou in 1/3 medie a
coapsei drepte
46. Care din urmatoarele probleme vor face
parte din planul de ingrijire intocmit de



103
asistenta unui pacient imobilizat la pat cu o
afectiune locomotorie:
a. potential de complicatii
b. deficit de autoingrijire
c. discomfort
d. durere
47. Care din urmatoarele obiective vizeaza
educatia pacientului pentru prevenirea
afectiunilor locomotorii:
a. pozitionarea corecta in timpul unei
activitati
b. evitarea ortostatismului prelungit
c. respectarea unei alimentatii echilibrate
d. evitarea sedentarismului
48. Din planul de ingrijire a unui pacient cu
bursita fac parte urmatoarele interventii:
a. repausul regiunii
b. observarea unor semne legate de
limitarea miscarilor
c. captarea varsaturilor pe 24 h
d. masaj al regiunii
49. Respiratia paradoxala este
caracteristica:
a. traumatismelor cranio-cerebrale
b. insuficientei cardio-respiratorii
c. traumatismelor toracice cu volet costal
d. astm bronsic
50. Diagnosticul de entorsa se pune pe
urmatoarele semne:
a. durere, tumefactie, impotenta funtionala
la nivelul articulatiilor afectate
b. impotenta functionala, miscari anormale
ale articulatiei afectate + creptatii osoase
c. durere, echimoza, pozitie anormala a
segmentelor osoase afectate
51. Impotenta functionala in cazul unor plagi
muscate de la nivelul membrelor se
datoreaza:
a. lipsei de continuitate a pielii
b. introducerii in plaga a virusului rabiei prin
muscatura de animale bolnave
c. scoaterii din functiune din cauza plagilor a
unor mase musculare, distrugerea unor
nervi, tendoane sau a integritatii osoase.
52. Care este ordinea corecta in acordarea
primului ajutor in cazul unor plagi cu
sangerare mare:
a. scoaterea accidentatului din mediu,
oprirea provizorie a hemoragiei, aplicarea
unui pansament protector, transportarea
intr-un serviciu chirurgical pentru a aplica
tratamentul definitiv al plagii
b. toaleta plagii, antialgice, pansament ,
transportul la spital pentru antitetanos
c. scoaterea accidentatului din mediu,
antialergice, toaleta plagii +pansament
compresiv, administrarea unui antibiotic cu
spectru larg , transport la spital
53. Principiile care stau la baza unui bun
pansament sunt urmatoarele :
a. sa acopere complet plaga, sa o izoleze
de mediul inconjurator, sa fie steril, bandajul
care fixeaza pansamentul sa fie elastic,
suficient de bine strans dar fara sa produca
constrictie
b. pansamentul sa fie steril sa depaseasca
cu minimum 2 cm marginile plagii, sa fie
acoperit de tifon, care poate fi nesteril dar
infasarea trebuie sa cuprinda neaparat
articulatia cea mai apropiata
c. inainte de a se pune pansamentul steril
trebuie sa se spele plaga, apoi se usuca cu
un tampon de vata steril ce se arunca, dupa
care se pune alta vata sterila de forma
dreptunghiulara. Pansamentul va fi suficient
de strans de un bandaj pentru a opri si
sangerarea.
54. Primul ajutor in fracturi se acorda in
urmatoarea ordine:
a. imobilizarea provizorie, administrarea de
antialgice, transportul la spital
b. administrarea de antialgice, transportul la
spital, imobilizare in aparat gipsat
c. administrarea de antialgice, reducerea
fracturii , imobilizare provizorie, transport la
spital
55. Contuzia se caracterizeaza prin:
a. leziuni tisulare
b. integritatea tegumentelor
c. hemoragie externa
56.Plagile cu leziuni ale arterelor se
caracterizeaza prin:
a. hemoragie externa cu sange rosu cu
caracter pulsatil
b. hemoragie externa cu sange negricios
care curge continuu
c. suprainfectie cu germeni patogeni
57. Care din semnele de mai jos nu sunt
specifice unei luxatii:



104
a. durere, deformarea regiunii, echimoza si
hematomul
b. durerea, impotenta functionala, edemul si
echimoza
c. tumefactie, impotenta functionala,
atitudine vicioasa
d.durere vie, impotenta functionala ,
crepitatii osoase
58. Imobilizarea prelungita a unei fracturi
are urmatoarele consecinte:
a. hipertrofie musculara
b. redoare musculara
c. escare de decubit
d. hipotrofie musculara
59. Profilaxia plagilor tetanigene se face:
a. toaleta plagii cu apa oxigenata,
antibioterapie de preferinta penicilina, 7-10
zile imunizare active cu anatoxina
antitetanica si imunizare pasiva cu ser
antitetanic la persoanele neimunizate in
prealabil
b. toaleta plagii cu apa oxigenata, anatoxina
antitetanica la persoanele imunizate in
prealabil
c. toaleta plagii, antibioterapie de preferinta
penicilina sau la persoanele alergice,
ampicilina sau tetraciclina
60. O pata vinetie bine determinata pe
tegumente aparuta la 2-3 zile de la un
traumatism este data de:
a. un hematom supraaponevrotic
b. echimoza
c. un hematom subaponevrotic
d. un serom
61. Care din fracturile de mai jos nu se pot
reduce corect pe cale ortopedica si prin
extensie continua si este nevoie de
reducere chirurgicala:
a. fractura de rotula
b. fractura de humerus
c. fractura extremitatii distale a radiusului
d. fracturile de olecran

BAREM CORECTARE- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE I NURSING SPECIFIC
TESTUL I- ADEVARAT /FALS
NR
INTREBARE
RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
1. F S. Daschievici-Chirurgie 2007 369
2. F S. Daschievici-Chirurgie 2007 308
3. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 320
4. F S. Daschievici- Chirurgie 2007 312
5. A F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a
omului sanatos
72
6. F S. Daschievici-Chirurgie 2007 369
7. F F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a
omului sanatos
75
8. F S. Daschievici- Chirurgie 2007 768
9. F S. Daschievici- Chirurgie 2007 770
10. F S. Daschievici-Chirurgie 2007 770
TESTUL II- ASOCIEREA
A
1. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 488
2. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 487
3. D S. Daschievici- Chirurgie 2007 399
4. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 369
5. E S. Daschievici- Chirurgie 2007 499
B



105
1. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 732
2. A S. Daschievici- Chirurgie 2007 729
3. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 752
4. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 370-371
5. E S. Daschievici-Chirurgie 2007 728
C
1. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 754
2. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 753
3. B S. Daschievici- Chirurgie 2007 731
4. A S. Daschievici- Chirurgie 2007 317
5. E S. Daschievici- Chirurgie 2007 51
D
1. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 212
2. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 379
3. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 364
4. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 365
5. E L. Titirca Urgente medico-chirurgicale 350
E
1. D L. Titirca Urgente medico-chirurgicale 350
2. B L. Titirca Urgente medico-chirurgicale 312
3. A L. Titirca Urgente medico-chirurgicale 264
4. C L. Titirca Urgente medico-chirurgicale 312
5. E L. Titirca Urgente medico-chirurgicale 283
F
1. C L. Titirca Urgente medico-chirurgicale 290
2. E L. Titirca Urgente medico-chirurgicale 291
3. A L. Titirca Urgente medico-chirurgicale 291
4. B L. Titirca Urgente medico-chirurgicale 290
5. D L. Titirca Urgente medico-chirurgicale 293
G
1. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 399
2. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 401
3. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 453
4. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 402
5. E L. Titirca Urgente medico-chirurgicale 280
H
1. A Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
2. E Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
3. D Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
4. B Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
5. C Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 118-119
I
1. B S. Daschievici- Chirurgie 2007 745
2. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 750
3. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 751
4. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 752
5. E S. Daschievici-Chirurgie 2007 752
J



106
1. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 758
2. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 763
3. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 764
4. D S. Daschievici- Chirurgie 2007 619
5. E S. Daschievici-Chirurgie 2007 618
TESTUL III- GRILA
1 c S. Daschievici Chirurgie-2007 364
2 a S. Daschievici Chirurgie-2007 365
3 b S. Daschievici Chirurgie-2007 365
4 c S. Daschievici Chirurgie-2007 376
5 a S. Daschievici Chirurgie-2007 369
6 c S. Daschievici Chirurgie-2007 373
7 a S. Daschievici Chirurgie-2007 369
8 c S. Daschievici Chirurgie-2007 369
9 b S. Daschievici Chirurgie-2007 370
10 c S. Daschievici Chirurgie-2007 376
11 c S. Daschievici Chirurgie-2007 305
12 b S. Daschievici Chirurgie-2007 303
13 c S. Daschievici Chirurgie-2007 309
14 c S. Daschievici Chirurgie-2007 317
15 b S. Daschievici Chirurgie-2007 379
16 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 362
17 a.b S. Daschievici Chirurgie-2007 363
18 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 364
19 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 365
20 a S. Daschievici Chirurgie-2007 370
21 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 371
22 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 374
23 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 374
24 a S. Daschievici Chirurgie-2007 374
25 a Mozes Tehnica ingrijirii bolnavului 1131
26 a si c L. Titirca-
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
18
27 a,e L. Titirca-
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
20
28 c idem 22
29 a,b,c idem 29
30 c idem 18
31 c S. Daschievici Chirurgie-2007 359
32 a L. Titirca-
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
22
33 c L. Titirca-
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
367
34 c S. Daschievici Chirurgie-2007 763



107
35 c S. Daschievici Chirurgie-2007 760
36 d L. Titirca-
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
25
37 a,c idem 25
38 a,b,c idem 28
39 b,d idem 321
40 c C. Borundel- Manual de Medicina
interna pentru cadre medii
137
41 b idem 921
42 b L. Titirca-
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
25
43 a idem 25
44 a C. Borundel- Manual de Medicina
interna pentru cadre medii
918
45 b L. Titirca-
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
19
46 a,b,c,d idem 22
47 a,b,c,d idem 8
48 a,b idem 20
49 c S. Daschievici- Chirurgie 752
50 a S. Daschievici- Chirurgie 363
51 c S. Daschievici- Chirurgie 304
52 a S. Daschievici- Chirurgie 307
53 a S. Daschievici- Chirurgie 310
54 a S. Daschievici- Chirurgie 374
55 a si b S. Daschievici- Chirurgie 357
56 a S. Daschievici- Chirurgie 361
57 d S. Daschievici- Chirurgie 365
58 b si d S. Daschievici- Chirurgie 379
59 a S. Daschievici- Chirurgie 29
60 c S. Daschievici- Chirurgie 380
61 d S. Daschievici- Chirurgie 386












108

MODULUL 35- BOLI INFECTO-CONTAGIOASE I NURSING SPECIFIC
TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmatoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu
F fals
1. Izvorul de infectie il constituie organismele vii (om, animale, artropode) in care patrunde
agentul patogen si se multiplica, eliminandu-se pe diferite cai.
2. Perioada de incubatie in scarlatina este de 10-14 zile.
3. Pentru pacientul cu varicela, asistentul medical isi propune urmatoarele interventii:
- igiena tegumentelor cu apa alcoolizata
- baie numai dupa caderea crustelor
- alcool mentolat, talc pentru combaterea pruritului
- igiena cavitatii bucale cu ceai de musetel, badijonari cu stamicin, vitanina A
- educarea pacientului sa nu se scarpine
- supravegherea pentru a depista semnele vreunei complicatii
4. Masca Filatov (facies palmuit) si semnul Grozovici-Pastia sunt caracteristice pentru rubeola.
5. In scarlatina tratamentul etiologic se face cu penicilina, eritromicina.
6. Manifestarile de dependenta in toxiinfectiile alimentare apar dupa o incubatie de:
- 12-36 ore- salmonelle
- 1-4 ore-stafilococ
cu greata, varsaturi, scaune diareice , lipotimii, febra, hipotensiune arteriala pana la colaps, soc
infectios
7. Eruptia in rubeola se caracterizeaza prin aparitia de maculo papule ce evolueaza spre
vezicule cu lichid clar, continutul vezicular se tulbura apoi se ombilicheaza, se transforma in
cruste care cad la aproximativ 10 zile de la aparitie.
8. Sindromul de inunodeficienta acuta dobandita (SIDA) constituie partea finala a infectiei cu
HIV caracterizata prin: depresie imuna majora, dezvoltarea infectiilor oportuniste, a tumorilor,
afectarea SNC.
9. Orhita urliana este o localizare a infectiei cu virusul rubeolic
10.Regimul igienico-dietetic in hepatita virala acuta consta in; la inceput dieta hidrica apoi va
cuprinde alimente usor digerabile care sa asigure un suport suficient de glucide si de
aminoacizi.
TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Angina streptococica A 10-11 zile
2 Perioada de incubatie in rujeola B scarlatina
3 Masca Filatov C penicilina
4 Streptococ hemolitic grup A D hiperpigmentare liniara la nivelul pliurilor
cotului
5 Semn Pastia-Grozovici c. E d. angina streptococica





109

B. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Rubeola A varicela
2 Febra+catar oculo nazal+
adenopatie
B varsaturi, colici abdominale, scaune
diareice, muco-sanguinolente
3 Eruptie pruriginoasa C efect teratogen asupra produsului de
conceptie
4 Dizenterie D tetanos
5 Risus sardonicus e. E f. rubeola

C. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Difterie A scarlatina
2 R. Dick B R. Schick
3 IDR la PPD C se utilizeaza pentru diagnosticul
tuberculozei
4 R. Widal D punerea in evidenta a anticorpilor
specifici
5 Examene serologice g. E h. febra tifoida
D.Asociai noiunile din cele dou coloane
E. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Seroprofilaxie A toxiinfectie alimentara
2 Produse alimentare intens
contaminate cu bacterii sau
toxinele acestora
B hepatita A
3 Cale de transmitere digestiva C utilizarea serurilor in scop profilactic
4 Icter D test imunoenzimatic
5 Test Elisa E coloratia galbena a tegumentelor si a
sclerelor




1 Raze ultraviolete A masura ce se ia pentru a evita
transmiterea infectiilor pe cale digestiva
2 Controlul bacteriologic
(coprocultura) periodic la
personalul ce lucreza la
instalatiile centrale de apa
B dezinfectarea termometrelor
3 Cloramina 0,5 % C metoda de dezinfectare a aerului
4 Imunizare activa D seruri, imunoglobuline
5 Imunizare pasiva i. E vaccin , profilaxie



110

F. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Semnul Koplik A meningococ
2 Meningita cerebrospinala B recoltare a maduvei osoase de la nivelul
sternului in portiunea de unire a doua
treimi superior cu o treime inferior
3 Medulocultura C rujeola
4 Hidrazida acidului izonicotinic
(HIN)
D Mycobacterium tuberculosis
5 B.C.G. j. E bacilul Calmette-Guerin

Testul III
Indicai rspunsurile corect

1. Tratamentul anginei streptococice consta
in administrarea de:
a. penicilina
b. tetraciclina si cloramfenicol
c. doxicilina
2. Scarlatina este o boala infectioasa
produsa de:
a. streptococul beta-hemolitic din grupa A
b. stafilococul auriu
c. streptococul alfa hemolitic din grupa B
3. Eruptia in scarlatina este:
a. micropapuloasa, aspra la pipait
b. micropapuloasa, catifelata la pipait
c. veziculara
4. Pentru scarlatina distinctiv este semnul:
a. Grozovici Pastia, cu elemente purpurice
dispuse linear la nivelul plicei cotului si
inghinal
b. Koplik puncte mici albe inconjurate de o
mica areola rosu-aprins, localizate pe
mucoasa bucala opusa celui de-al doilea
molar
c. Masca Filatov, semnul Pastia si ciclul
lingual
5. Angina rosie + febra + eruptie
micropapuloasa pe trunchi, respectand fata,
va sugereaza:
a. varicela
b. rujeola
c. scarlatina

6. In rujeola, perioada de incubatie dureaza:
a. 3-6 zile
b. 8-11 zile
c. 14-21 zile
7. Evolutia eruptiei in rujeola:
a. da descuamatie furfuracee precoce, in
lambouri tardive
b. nu lasa urme
c. da pigmentare cafenie si descuamatie
foarte fina
8. Importanta rubeolei este data de :
a. efectul teratogen asupra sarcinii in
primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii
congenitale
b. complicatiile toxice, septice
postinfectioase
c. evolutia asimptomatica
9. Eruptia in rubeola are urmatoarele
caracteristici:
a. macule mici de culoare roz, fara tendinta
la confluare
b. micropapuloasa, pe fond congestiv
c. maculopapuloasa, cu tendinte la
confluare
10. Incubatia in rubeola dureaza :
a. 2-3 sapatamani
b. 1-2 saptamani



111
c. 1 saptamana
11. Febra + catar respirator + adenopatie
sunt simptome care sugereaza :
a. rujeola
b. rubeola
c. scarlatina
12. Eruptia este pruriginoasa in :
a. scarlatina
b. rubeola
c. varicela
13. Parotidita epidemica este cunoscuta si
sub numele de :
a. oreion
b. varsat
c. pojar
14. Tabloul clinic cu varsaturi, colici
abdominale, scaune diareice, defineste :
a. hepatita acuta virala
b. toxiinfectia alimentare
c. scarlatina
15. Scaune numeroase,
mucopiosanguinolente, tenesme si uneori
febra, stare toxica, subliniaza sindromul
clinic din :
a. tetanos
b. dizenterie
c. hepatita virala
16.Calea de transmitere a dizenteriei este :
a. aerogena
b. fecal-orala
c. parenterala
17. Rolul principal in transmiterea
dizenteriei il au :
a. contaminarea hainelor
b. mainile murdare
c. mustele
18. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte
mult prin generalizarea vaccinarii cu :
a. anatoxina tetanica
b. verorab
c. anatoxina difterica
19. Debutul, de obicei lent, cu trismus
precedat uneori de tresariri musculare la
nivelul plagii este semn patognomonic
pentru:
a. scarlatina
b. tetanos
c. dizenterie
20. Rasul sardonic apare in:
a. scarlatina
b. rujeola
c. tetanos
21. Rujeola se manifesta clinic in perioada
de debut prin:
a. febra moderata, catar (nazal, bronsic,
ocular), enentem
b. catar nazal, febra inalta, diaree
c. febra+catar+semnul koplick
22. Perioada eruptiva din rujeola se
caracterizeaza prin:
a. cresterea mare a febrei
b. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si
se generalizeaza descendent in 3 zile
c. eruptie micropapuloasa cu fond
congestiv, aspra la pipait
23.Patognomonic pentru rujeola este:
a. semnul Barsieri
b. semnul Koplick
c. catar ocular, nazo-bronsic
24. Rujeola eruptiva :
a. este insotita de prurit
b. nu este insotita de prurit
c. nu produce prurit
25. Manifestarile de dependenta la un
pacient cu rujeola in perioada de incubatie
sunt :
a. febra, frisoane, tahipnee
b. greturi, varsaturi, dureri abdominale
c. apatie, imobilitate
26. Interventiile asistentei medicale la un
pacient cu rujeola vizeaza :
a. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii
b. reechilibrarea hidro-electrolitica
c. imobilizarea pacientului in perioada
eruptiva





112
27. Problemele pacientului cu rujeola pot fi :
a. dispnee cu polipnee cauzata de febra
b. potential de deficit de lichide legat de
varsaturi, transpiratii
c. hipotermie
28. Rubeola este o boala :
a. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil,
cu adenopatii, eruptie micropapuloasa
fugace si febra inconstanta
b. cu izolare la domiciliu
c. cu contagiozitate majora ce impune
internarea obligatorie in spital
29. Alaturi de eruptie, un alt simptom
cardinal in rubeola este :
a. poliadenopatia
b. uneori splenomegalie
c.ciclul lingual
30. Pneumonia pneumococica este
caracterizata prin urmatoarele simptome :
a. debutul nu este brutal si nu poate fi bine
precizat de bolnav
b. frison, febra (pina la 39 de grade) junghi
toracic
c. in zilele premergatoare, exista adeseori o
discreta infectie rinofarigiana
31. Antibioticul de electie, in tratamentul
pneumoniei pneumococice este :
a. tetraciclina
b. penicilina G
c. ampicilina
32. Dupa ce a fost izolat la domiciliu un
copil cu varicela poate intra in colectivitate:
a. dupa ce febra a scazut la 37,6
0
C
b. dupa ce a terminat tratamentul cu
antibiotice
c. cand toate elementele de pe piele au
cruste
d. cand pielea este curata, intacta si au
cazut toate crustele
33. Care sunt cele 3 elemente care trebuie
sa fie prezente pentru producerea unei
infectii :
a. calea de transmitere
b. gazda receptiva
c. temperatura adecvata
d. sursa de infectie
34. Varicela are acelasi agent etiologic cu :
a. rubeola
b. zona zooster
c. rujeola
d. parotidita epidemica
35. Pentru ameliorarea pruritului, in cazul
imbolnavirii de varicela, se va folosi :
a. ceaiul de musetel
b. alcool iodat
c. alcool mentolat
d. pudra de talc cu mentol
36. Cand ingrijim un pacient cu meningita,
cea mai potrivita interventie de ingrijire-
nursing este :
a. asigurarea unui mediu linistit, cu lumina
putina, corect hidratati
b. efectuarea de exercitii pasive ale
membrelor inferioare
c. aplicatii calde in regiunea occipitala si a
spatelui
37. In cazul pacientilor cu toxiinfectie
alimentara o problema prioritara este
formulata astfel :
a. deshidratare cu dereglari
hidroelectrolitice din cauza varsaturilor,
diareei
b. durere la inghitit alimente solide
c. nerespectarea regimului alimentar impus
38. Transmiterea infectiilor pe calea aeriana
se face :
a. prin coloane de aer
b. prin picaturile lui Pflgge
c. prin mainile murdare duse la gura
39. Pentru a se stabili diagnosticul bolilor
infectioase se vor obtine o serie de date :
a. epidemiologice
b. clinice
c. de laborator
40. Hepatita virala A (HAV) se transmite pe
cale :
a. fecal-orala
b.contact sexual



113
c.parenterala
41. Essentiale, Metaspar, Aspatofort,
Silimarina sunt medicamente cu efect :
a. laxativ
b. hepatoprotector
c. antialgic
42. Virusul hepatitei B este prezent :
a. in saliva, lichidul seminal si sange
b. pe tegumente
c. pe regiunile paroase
43. Cunoasterea profilului imun al
bolnavului se realizeaza prin determinarea :
a.hemoleucogramei
b.ionogramei
c. imunoglobulinelor
44. Pentru scaderea amoniemiei, se
administreaza in perfuzie lenta,
intravenoasa, solutii care contin :
a. arginina, sorbitol
b. insulina
c. aminoacizi
45.Starea confuzionala, delirul si
halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa
caracterizeaza :
a. coma de gr.I
b. coma de gr.II
c. coma de gr. IV
46. Dupa diminuarea icterului, pentru
inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui
flux biliar crescut se pot administra :
a. sedative
b. coleretice
c. antibiotice
47. In perioada de ascensiune a icterului
este indicat in toate cazurile :
a. repausul
b. consumul de lipide de origine animala
c. consumul de sucuri carbogazoase






BAREM CORECTARE BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC

TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR
NTREBARII
REZOLVAREA BIBLIOGRAFIA PAGINA

1

A
L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate
pacientilor de catre asistentii medicali

253
2 F idem 277
3 A idem 280
4 F idem 278
5 A idem 279
6 A idem 285
7 F L. Rogozea- Ingrijirea pacientilor
vol III
68
8 A idem 73
9 F idem 79
10 A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate
pacientilor de catre asistentii medicali
291



114
TESTUL II- ASOCIEREA
A
1. C F. Caruntu- Vademecum de boli
infectioase
88
2. A L. Titirca- Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii medicali
281
3. B idem 278
4. E F. Caruntu- Vademecum de boli
infectioase
88
5. D L. Titirca- Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii medicali
278
B
1. C F. Caruntu- Vademecum de boli
infectioase
335
2. E idem 335
3. A idem 338
4. B L. Titirca- Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii medicali
284
5. D M. Voiculescu- Boli infectioase vol II 576
C
1. B L. Titirca- Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii medicali
262
2. A idem 262
3. C idem 263
4. E idem 262
5. D idem 262
D
1. C idem 266
2. A idem 266
3. B idem 267
4. E idem 268
5. D idem 268
E
1. C idem 271
2. A idem 284
3. B idem 286
4. E idem 288
5. D idem 288
F
1. C F. Caruntu- Vademecum de boli
infectioase
334
2. A Gh. Dimache si D. Panaitescu -
Bacteriologie, virusologie si parazitologie
medicala
115
3. B idem 135
4. D idem 162
5. E idem 164



115
TESTUL III- GRILA
1 a F. Caruntu- Vademecum de boli
infectioase
88
2 a L. Titirca-Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii medicali
277
3 a idem 278
4 c idem 278
5 c idem 278
6 b idem 281
7 c F. Caruntu- Vademecum de boli
infectioase
334
8 a idem 335
9 a idem 335
10 a idem 335
11 b idem 335
12 c idem 338
13 a idem 176
14 b L. Titirca-Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii medicali
284
15 b M. Voiculescu- Boli infectioase
vol II
477
16 b idem 481
17 b idem 481
18 a idem 572
19 b idem 576
20 c idem 576
21 a,c L. Titirca-Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii medicali
281
22 a,b idem 281
23 b idem 281
24 b,c idem 281
25 a,b idem 281
26 a,b idem 282
27 a,b idem 281
28 a,b F. Caruntu- Vademecum de boli
infectioase
335
29 a,b idem 335
30 b,c L. Titirca-Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii medicali
43
31 b F. Caruntu- Vademecum de boli
infectioase
131
32 d L. Titirca-Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii medicali
280
33 a,b si d idem 253
34 b idem 280
35 c si d Idem

280



116
36 a F. Caruntu- Vademecum de boli
infectioase
297
37 a L. Titirca-Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii medicali
285
38 a,b , c idem 266
39 a,b,c idem 257
40 a C. Bocarnea -Boli infectioase si
epidemiologie-
167
41 b idem 175
42 a idem 169
43 c idem 173
44 a idem 175
45 b idem 172
46 b idem 174
47 a idem 174





































117


MODUL 37 BOLI METABOLICE, DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC Diabetul zaharat

TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmatoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu
F fals
1. Diabetul zaharat primar se clasifica in diabet zaharat de tip I si diabet zaharat de tip II.
2. Poliuria, polidipsia, polifagia sunt principalele manifestari de dependenta din diabetul zaharat.
3. Retinopatia diabetica este o complicatie acuta a diabetului zaharat.
4. Coma hipoglicemica si coma hiperglicemica sunt complicatii acute ale diabetului zaharat.
5.Alternarea locurilor de electie in administrarea insulinei prin injectie subcutanata previne
lipodistrofia.
6.Pacientul cu tratament insulinic se poate alimenta dupa preferinte, dupa administrarea
insulinei.
7. Testul tolerantei la glucoza pe cale orala se realizeaza dupa administrarea a 75 de gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
8.In diabetul zaharat de tip I, insulina ordinara se administreaza prin injectie subcutanata cu 15-
30 de minute inainte de masa.
9.Cetonuria este expresia aparitiei glucozei in urina.
10.Cetonuria este expresia aparitiei corpilor cetonici in sange.
TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1. Glicemia A 150 ml din urina emisa in 24 de ore
2 Testul tolerantei la glucoza pe cale
orala
B 2 ml sange venos intr-o eprubeta cu 4 mg
florura de sodium, sau cu sistemul vacutainer
3 Rezerva alcalina C Se administreaza pacientului timp de trei zile,
in alimentatie o cantitate fixa de glucide, se
recolteaza zilnic urina din 24 de ore si sange
pentru dozarea glucozei, se face media
glicozuriei pe cele 3 zile si se scade din
cantitatea de glucide administrate in 24 de ore.
4 Glicozuria D Sange venos dupa administrarea de 75 gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
5 Toleranta la glucide E Sange venos pe heparina sau cu sistemul
vacutainer

B. Asociai noiunile din cele dou coloane
1. Zaharul, fructele uscate, strugurii,
prunele
A Alimente permise cantarite in regimul
alimentar din DZ
2 Painea, cartofii, pastele fainoase B Alimente interzise in regimul alimentar din DZ
3 Pestele, ouale, carnea C Coma hiperglicemica
4 Insulina D Coma hipoglicemica
5 Solutie glucozata hipertona 10-20% E Alimente permise necantarite in regimul
alimentar din DZ





118

Testul III
Indicai rspunsurile corecte

MEDICINA INTERNA
1.Diabetul zaharat poate fi definit ca o
dereglare:
a) acut;
b) cronic;
c) mixt.
2.Etiologia, greu de stabilit, a diabetului
include factori:
a) ereditari;
b) de mediu;
c) numai a i b;
d) hormonali.
3.Diabetul zaharat prezint urmtoarea
triad simptomatic:
a) polifagie, obezitate, hiperlipidemie;
b) polipnee, poliurie, tahicardie;
c) polifagie, polidipsie, poliurie.
4.Diabetul zaharat se caracterizeaz prin:
a) afectarea metabolismului bazal;
b) hiperglicemie i glicozurie;
c) creterea lipidelor in sange.
5.Tipurile de diabet zaharat sunt:
a) diabet esenial i neesenial;
b) diabet insulinodependent i diabet
insulinoindependent;
c) diabet major i diabet minor.
6.Dintre complicaiile diabetului cea mai
important este:
a) obezitatea;
b) deshidratarea;
c) angiopatia diabetic.
7.Din punct de vedere clinic deosebim:
a) diabet zaharat de tip juvenil (intre
0-20 ani);
b) diabet zaharat de tip adult (de
maturitate);
c) diabet zaharat numai de tip adult
(intre 22-30 ani).
8.Preparatele insulinice pot fii in raport cu
dinamica aciunii lor insuline:
a) cu aciune rapid (scurt);
b) lente;
c) intermediare;
d) premixte.
9.Insulina cristalin are aciune:
a) intermediar;
b) lent;
c) rapid.
10.Insulinele lente, cele care intr in aciune
in 90-120 minute, au o durat a efectului de:
a) 10 h;
b) 24 h;
c) 5 h.
11.Reactia hipoglicemica tardiva, dupa
absorbtia glucidelor concentrate este
insotita de senzatia de:
a) satietate
b) foame imperioasa
c) sete
12.Glicemia postprandiala poate atinge in
mod obisnuit valori intre:
a) 60-80 mg/dl
b) 130-140 mg/dl
c) 210-230 mg/dl
13.Tabloul clinic in diabetul zaharat se
caracterizeaza prin:
a) crestere in greutate
b) astenie
c) prurit vulvar
14.Tabloul clinic in diabetul zaharat se
caracterizeaza prin:
a) arterita
b) anurie
c) infectii cutanate rebele la tratament
15.Coma umeda ce apare la un diabet este
coma:
a) acido-cetozica
b) hipoglicemica
c) hiperosmolara
16.Coma diabetica hiperosmolara se
caracterizeaza prin:
a) corpi cetonici
b) hipoglicemie
c) hiperglicemie
17.Coma hipoglicemica se caracterizeaza
prin:
a) inapetenta selectiva
b) transpiratii profuze
c) tahilalie



119

18.Tratamentul de electie in diabetul
zaharat se face cu:
a) izoniazida
b) iodura de potasiu
c) insulina
19.Tratamentul de electie in diabetul
zaharat se face cu:
a) tavegyl
b) tolbutamid
c) trasylol
20.Tratamentul de electie in diabetul
zaharat se face cu:
a) maninil
b) manitol
c) marisang
21.Tratamentul de electie in diabetul
zaharat se face cu:
a) meguan
b) metaspar
c) mecopar
22.Tratamentul de electie in diabetul
zaharat se face cu:
a) bixtonim
b) bronhodilatin
c) buformin
NURSING
23. Glicoreglarea reprezint echilibrul
mecanismelor hipo- i hiperglicemiante.
Factorii hiperglicemiani sunt:
a) tiroxina, ACTH, cortizonul,
glucagonul;
b) insulina, ACTH, cortizonul;
c) ACTH, cortizon.
24. Semnele de recunoatere a comei
hiperglicemice sunt:
a) tremurturi, piele uscat;
b) piele uscat, tremurturi, greuri,
vrsturi;
c) greuri, vrsturi, piele uscat,
instalare lent.
25.Pacientul cu diabet zaharat este o
persoan care necesit:
a) ntreruperea activitii profesionale;
b) desfurarea activitii respectnd
indicaiile de regim i tratament;
c) nu are restricii privind efortul fizic.
26.n diabetul zaharat insulinodependent
doza de insulin/24 h se stabilete n
funcie de glicozuria exprimat n grame
astfel:
a) 1 UI la 3 g glicozurie/zi;
b) 2 UI la 1 g glicozurie/zi;
c) 1 UI la 2 g glicozurie/zi
27.Care tip de insulina se poate administra
prin injecii subcutanate, intramusculare i
intravenoase?
a) insulina cristalin, actrapid;
b) insulina semilent MC;
c) insulina lent MC.
28.Pacientului cruia i s-a administrat
insulina cristalin i se recomand:
a) s mnnce n.urmtoarele 15-30
de minute;
b) s mnnce dup una-dou ore;
c) nu are importan cnd va mnca.
29.Alimentele permise cntrite n diabetul
zaharat sunt urmtoarele cu excepia:
a) fructele;
b) brnza;
c) zarzavaturile;
d) finoasele;
e) carnea;
f) oul.
30.Comei hipoglicemice i sunt
caracteristice urmtoarele manifestri de
dependen:
a) halen acetonic;
b) tremurturi, transpiraii;
c) semne de deshidratare.
31.Forma de depozit a glucidelor in ficat
este reprezentat de:
a) pectine;
b) glicogen;
c) amidon.
32.Glucidele au rol:
a) structural;
b) energetic;
c) ambele rspunsuri sunt false.
33.Necesarul glucidic la aduli este de:
a) 1-1,5 g/kg corp/zi;
b) 2-3 g/kg corp/zi;
c) 4-6 g/kg corp/zi.






120
34.La un bolnav de diabet zaharat
urmtoarele alimente sunt permise fr
restricii:
a) carnea, petele;
b) merele dulci, stafidele;
c) bomboanele cu alune;
d) cacavalul, branza topit.
35.La un bolnav cu diabet zaharat
urmtoarele alimente trebuiesc cantrite:
a)merele, caisele, portocalele;
b) pastele finoase, mmliga;
c) carnea, mezelurile.
36.Unui bolnav cu diabet zaharat ii sunt
interzise:
a) bomboanele de orice fel;
b) carnea de vit;
c) jeleurile;
d) uleiurile vegetale.
37.La un bolnav cu diabet cantrirea
alimentelor se face:
a) pentru painea prjit, dup
prjire;
b) pentru fructe coapte, inainte de
coacere;
c) pentru legumele fierte, dup
tratamentul termic.
38.Glicozuria este cantitatea de zahr
prezent in:
a) urin;
b) LCR;
c) plasm.
39.Glicozuria se clasific in 2 categorii:
a) glicozuria de 24 h;
b) glicozuria din 8 h;
c) glicozuria din urina spontan;
d) glicozuria din 48 h.
40. Comei hiperglicemice ii sunt
caracteristice urmtoarele elemente cu
excepia:
a) hipotensiune arterial;
b) semne de deshidratare;
c) convulsii, mioclonii, tremurturi;
d) halen acetonic.








41.S.C., elev in varst de 16 ani, este
internat cu com hiperglicemic in spital.
Care este ingrijirea prioritar in cazul lui la
internare?
a) inregistrarea observaiilor fcute;
b) meninerea cilor respiratorii libere;
c) recoltarea sangelui i urinei pentru
analize.
42.Care este motivul pentru care se instituie
tratamentul cu insulina i cu soluii
hidratante pentru un pacient internat in
spital cu coma hiperglicemica?
a) este predispus la infecie i are un
nivel sczut de glucoza in sange;
b) este incontient i prezint acidoz;
c) are un nivel ridicat al glucozei in
sange i prezint deshidratare.
43.La externare mama intreab asistenta
medical dac copilul su diabetic poate
utiliza mierea in loc de zaharin. Ce va
rspunde asistenta?
a) mierea conine glucoza i nu are
valoare caloric foarte mare;
b) mierea este un zahr din plante care
poate fi utilizat pentru indulcire;
c) mierea este un hidrat de carbon care
ridic valoarea glicemiei din sange, i
nu are voie s o foloseasc.
44.Domnul S.I. a fost adus la camera de
gard de ctre soie, care a relatat c soul
ei este suferind de diabet zaharat de mai
muli ani, cu tratament oral - sulfamide i
diet; astzi diminea la 3 ore dup luarea
micului dejun, D-l. S. I. a prezentat o stare
de slbiciune cu grea, nelinite,
transpiraii, tremor. Se apreciaz ca fiind o
criz hipoglicemic. Care sunt posibilele
greeli pe care D-l S.I. le-a fcut:
a) administrarea incorect a
sulfamidelor;
b) reducerea ingestei de alimente;
c) desfurarea de efort fizic neobinuit.








121



BAREM DE CORECTARE- BOLI METABOLICE, DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC
Diabetul zaharat


TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR.
INTREBARE
RASPUNS
CORECT
BIBLIOGRAFIE PAGINA
1. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre
asistentii medicali, manual pntru colegiile si
scolile postliceale, sub redactia Lucretia Titirca,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
411
2. A idem 415
3. F idem 415
4. A idem 414
5. A idem 415
6. F idem 415
7. A idem 412
8. A idem 415
9. F idem 413
10. F idem 413


1. B idem 412
2. D idem 412
3. E idem 412
4. A idem 413
5. C idem 413

1. B idem 415
2. A idem 415
3. E idem 415
4. C idem 416
5. D idem 416
TESTUL III- GRILA
MEDICINA INTERNA
1. b 1555 teste de evaluare continua in nursing
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
135
2. a,b,d idem 135
3. c idem 135
4. b idem 135
5. b idem 135
6. c idem 136
7. a,b idem 136
8. a,b,c idem 136
9. c idem 136



122
10. b idem 136
11. b Medicina interna M. Mincu 430
12. b Medicina interna M. Mincu 430
13. b,c Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea,
Editura Romprint, Brasov, 2003
53
14. a,c idem 53
15. b idem 53
16. c idem 53
17. b idem 53
18. c idem 53
19. b idem 53
20. a idem 53
21. a idem 53
22. c idem 53
NURSING
23 a 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
75
24 c idem 76
25 b idem 76
26 c idem 76
27 a idem 76
28 a idem 76
29 b,e,f idem 76
30 b idem 76
31 b 1555 teste de evaluare continua in nursing
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
39
32 a,b idem 39
33 c idem 40
34 a,d idem 45
35 a,b idem 45
36 a,c idem 45
37 b idem 45
38 a idem 137
39 a,c idem 136
40 c idem 141
41 b idem 141
42 c idem 141
43 c idem 141
44 a,b,c idem 141











123
MODUL 41 DEONTOLOGIE I ETIC PROFESIONAL

TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmatoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu
F fals
1. A aciona etic nseamn a aciona profesional.
2. Orice sistem etic este bazat pe unele idei i valori, iar etica nursingului este bazat pe ideea
de ngrijire.
3. Valorile morale reprezint baza codurilor de comportament ce afecteaz deciziile etice.
4. Valorile reprezint motivaia puternic a comportamentului.
5. Prin "drept" se nelege totalitatea normelor juridice care reglementeaz relaiile sociale ntr-
un stat ntr-un anumit domeniu.
6. ntre comunicarea fireasc i cea intenionat, direcionat, nu exist nici o diferen.
7. In relaia de colaborare, respectul este un sentiment ce exprim o stare afectiv, o
consideraie, o judecat de valoare i este exteriorizat prin gesturi, atitudini i cuvinte.
8. Principiile etice n nursing sunt ghidurin luarea de hotrri morale i aciuni morale, bazate
pe deciziile morale n practicarea profesiei.
9. Autonomia este principiul etic conform cruia individului trebuie s i se dea libertatea de a
hotr asupra propriilor aciuni.
10. Respectarea confidenialitii nu este o necesitate moral.

TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1. Binefacerea A Obligatia de a spune adevarul si de a nu-i minti sau
insela pe altii
2 Veracitatea B Obligatie cu caracter implicit de a tine promisiunile si
confidentialitatea
3 Fidelitatea C Obligatia de a face bine si de a evita sa se aduca
prejudicii altor persoane.
4 Paternalismul D Libertatea individului de a hotari asupra propriilor actiuni.
5 Autonomia E Restrangerea autodeterminarii pentru a preveni ca o
persoana sa isi faca rau
B. Asociai noiunile din cele dou coloane
1. Deontologia A Reproducerea identica a unei persoane, fara a trece prin
intalnirea unui ovocit feminin cu un spermatozoid
masculine
2 Suicidul B Ansamblul regulilor dupa care se ghideaza o organizatie,
institutie, profesie sau o parte a acesteia, prin
intermediul organizatiilor profesionale care devin instanta
de elaborare, aplicare si supraveghere a aplicarii
acestora
3 Clonarea C Provocarea unei morti precoce, nedureroasa, a unui
pacient, bolnav incurabil pentru a-i curma o suferinta
grea si prelungita
4 Euthanasia D Comportamentul prin care o persoana care ar mai putea
trai isi provoaca moartea prin mijloace diverse
5 Avortul E Intreruperea prin diferite metode a unei sarcini in evolutie



124
Testul III
Indicai rspunsurile corect

1. Etica este disciplina ce se ocup de:
a) sistemul valorilor;
b) normele i categoriile morale;
c) coninutul, modul de intercorelare i
realizare n via a acestora.
2. Morala este o form de reglementare:
a) a convieuirii sociale;
b) a comportamentului uman;
c) ambele.
3. Deontologia este definit ca:
a) parte a eticii care studiaz problema
datoriei;
b) doctrin despre bine i ru;
c) reprezentnd normele i preceptele
morale.
4. Valoarea moral este:
a) o credin;
b) un obicei care apare frecvent din
medii culturale sau etnice, tradiii de
familie, filosofii politice, educative i
religioase cu care se identific cineva;
c) ambele.
5. Dilema morala:
a) situatie in care exista doua cursuri
de actiune
b) judecati egal justificate in care
individual nu stie pe care sa o urmeze
sau sa o aleaga;
c) ambele.
6. Cand o femeie doreste sa i se provoace
avort, nursa trebuie sa reflecteze la
urmatoarele valori etice:
a) sa nu ucizi;
b) viata este inviolabila;
c) autodeterminarea-dreptul femeii de a-
si conduce viata si dreptul asupra
propriului corp.
7. Care din urmatoarele principii etice se
defineste ca obligatia de a spune adevarul
si de a nu-i minti si insela pe altii:
a) fidelitatea
b) veracitatea
c) dreptatea
8. Binefacerea este principiul etic care se
traduce prin:
a) obligatia de a face bine;
b) obligatia de a evita prejudiciile;
c) obligatia de a-i ajuta pe pacienti sa
obtina ceea ce le este benefic si a
reduce riscurile daunatoare fizic si
psihic.
9. Codul de Etica pentru asistentii medicali
cuprinde urmatoarele capitole:
a) asistenta medicala si persoana
ingrijita;
b) asistenta medicala si profesia;
c) asistenta medicala si societatea.
10. Codul de etica arata:
a) acceptarea responsabilitatii
profesionale;
b) increderea pe care o investeste
societatea in aceasta profesie;
c) ambele.
11. Problemele intalnite in practica
nursingului sunt:
a) de ordin legal;
b) de ordin moral;
c) ambele.
12. Pentru realizarea unei relatii functionale
de colaborare cu familia si cu apartinatorii
este obligatoriu ca informatiile oferite
pacientului sa fie:
a) exacte;
b) adecvate situatiei;
c) in limitele de competenta ale
asistentei medicale.
13. Informatiile de natura confidentiala pot fi
dezvaluite in anumite situatii:
a) cu acordul pacientului;
b) in instantele de judecata;
c) cand sunt de interes public.
14. Conform Codului de Etica, asistenta
medicala are abilitatea de a aplica in
practica:
a) cunostintele;
b) deprinderile;
c) atitudinile dobandite pe parcursul
formarii sale ca profesionist.
15. Codul ICN afirma ca nursele sunt
obligate sa:
a) promoveze sanatatea;
b) impiedice imbolnavirile;
c) restabileasca sanatatea si sa
aline suferinta.



125
16. In ingrijirea paliativa asistenta va
respecta drepturile pacientului:
a) de a nu fi vatamat;
b) informare deplina;
c) intimitate, anonimat,
confidentialitate.
17. Abuzul grava incalcare a indatoririlor
fata de familie se defineste ca fiind:
a) parasirea, alungarea sau lasarea
fara ajutor a uneia sau mai multor
persoane din familie fata de care
persoana care paraseste are obligatia
de intretinere;
b) neindeplinirea cu buna stiinta a
obligatiilor de intretinere prevazute de
lege;
c) supunerea la rele tratamente care
pot duce chiar la crime.
18. Suicidul reprezint:
a) un act contient pe care individul l-
a svrit pentru a se vtma i
care s-a soldat cu moartea;
b) un act intenionat autodistructiv
care duce la moarte;
c) o autovtmare care se sfrete
fatal prin moarte.
19. Fazele procesului suferinei descrise de
Parkes n pierderile importante sunt
urmatoarele cu exceptia:
a) durerea acut;
b) ocul;
c) construirea de noi presupuneri;
d) descurajare, singurtate;
e) indiferenta
20. Primul cod deontologic pentru medici a
fost:
a) jurmntul lui Hipocrate;
b) jurmntul lui Florance Nightingale;
c) codul lui Hamurabi.
21. Sunt recunoscute de lege urmtoarele
drepturi ale pacienilor:
a) dreptul la
autodeterminare/consimmnt;
b) dreptul la ngrijiri individualizate;
c) dreptul la solitudine/confidenialitate.
22. Principiile eticii sunt urmatoarele:
a) principiul egalitatii in fata normelor;
b) principiul claritatii si clarificarii;
c) ambele.
23. Cand intr-o comunicare exista
neconcordanta intre mesajul verbal si
mesajul nonverbal, interlocutorul va fi
influentat in mai mare masura de:
a) mesajul verbal
b) mesajul nonverbal
c) ambele
24. Avortul poate fi de mai multe tipuri:
a) avort spontan;
b) avort terapeutic;
c) avort la cerere;
d) avort empiric.
25. Clonarea poate fi:
a) reproductiva;
b) terapeutica;
c) ambele.

BAREM DE CORECTARE - DEONTOLOGIE I ETIC PROFESIONAL

TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR.
INTREBARE
RASPUNS
CORECT
BIBLIOGRAFIE PAGINA
1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
29
2. A idem 29
3. A idem 30
4. A idem 30
5. A idem 30
6. F idem 30
7. A idem 30
8. A idem 30



126
9. A idem 30
10. F idem 30
TESTUL II- ASOCIERI
A
1. C Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali,
Asociatia de Nursing
37
2. A idem 45
3. B idem 45
4. E idem 42
5. D idem 39
B
1. B idem 8
2. D idem 91
3. A idem 155
4. C idem 194
5. E idem 163
TESTUL III- GRILA
1. a,b,c 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
26
2. c idem 26
3. a,b,c idem 26
4. c idem 26
5. c idem 27
6. a,b,c idem 27
7. b idem 27
8. a,b,c idem 27
9. a,b idem 27
10. c idem 28
11. c idem 28
12. a,b,c idem 28
13. a,b,c idem 28
14. a,b,c idem 29
15. a,b,c idem 28
16. a,b,c idem 28
17. a,b,c idem 28
18. a,b,c idem 29
19. e idem 29
20. a idem 29
21. a,b,c idem 29
22. c Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali,
Asociatia de Nursing
12,13
23. b Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali,
Asociatia de Nursing
97
24. a,b,c,d Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali,
Asociatia de Nursing
163
25. c Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali,
Asociatia de Nursing
155




127

MODULUL 45 - GINECOLOGIE I NURSING N GINECOLOGIE

TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau
cu F fals
1. Educatia pentru sanatatea femeii incepe cu educatia mamei pentru a forma fetitei
deprinderi si comportamente igienice.
2. Perioada de activitate genitala inceteaza o data cu instalarea menopauzei.
3. Mamografia reprezinta principala metoda de depistare a cancerului de san.
4. Autoexaminarea sanilor este obligatorie dupa varsta de sase ani.
5. Dupa mastectomie, pacienta este invatata sa execute miscari care sa previna anchiloza
si atrofia musculara.
6. Pentru cercetarea frotiului cito- vaginal,secretia vaginala se recolteaza in orice zi a ciclului
ovarian.
7. Masurarea temperaturii bazale (masurate bucal sau rectal) poate decela momentul
ovulatiei.
8. In vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregatita cu o spalatura vaginala.
9. In bolile ginecologice pot aparea ca probleme alterarea eliminarilor intestinale si urinare.

TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane

1 Amenoree A menstruatie dureroas
2 Menoragie B intervale lungi ntre menstre
3 Oligomenoree C absena menstruaiei
4 Dismenoree D hemoragii neregulate survenite
ntre 2 menstre succesive
5 Metroragie E hemoragii menstruale prelungite


B. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Sarcina extrauterina A sange rosu deschis
2 Cancer uterin B sange negricios
3 Fibrom uterin C sange spalacit
4 Cancer mamar D leucoree galben verzuie
5 Infectie gonococica E secretie memelonara sanghinolenta









128
Testul III
Indicai rspunsurile corect
1.Testul cu Lugol (Lahm- Schiller)
detecteaza:
a) leziuni posibil precanceroase ale
colului uterin;
b) sarcina extrauterina;
c) evidentiaza permeabilitatea
trompelor uterine.
2.Histerosalpingografia reprezinta:
a) examen endoscopic al cavitatii
uterine;
b) examen radiologic al corpului si
istmului uterin;
c) examen cu ultrasunete pentru
evidentierea unor tumori.
3.Examenul clinic general are importanta
pentru stabilirea diagnosticului bolilor
ginecologice si foloseste:
a)inspectia, palparea;
b) inspectia, percutia,palparea;
c)palparea.
4.Durerea in afectiunile ginecologice are
caracteristicile urmatoare:
a) este localizata in hipogastru, nu
iradiaza;
b) este localizata in hipogastru si
fosele iliace, iradiaza catre vulva,
vagin;
c) este generalizata in tot abdomenul.
5.Care sunt semnele de alarma pentru
cancerul de san?
a) retractia pielii sau a mamelonului;
b) prezenta unei secretii mamelonare
unilaterale;
c) aparitia unei secretii lactate.
6. Leucoreea reprezinta:
a) scurgere vaginala albicioasa,
galbuie, in cantitate redusa;
b) scurgere usor rosiatica premestrual;
c) pierdere abundenta de sange
menstrual.
7.Tulburarile de flux menstrual sunt:
a) dismenoreea;
b) hipermenoreea;
c) hipomenoreea.
8.Pacienta cu inflamatii genitale poate
prezenta ca probleme:
a) leucoree, febra,tulburari urinare;
b) dureri in hipogastru;
c) ambele.
9.In vederea recoltarii secretiilor vaginale,
ginecopata este pregatita astfel:
a) se face spalatura vaginala cu doua
ore inainte;
b) cu doua zile inainte se intrerupe
tratamentul local;
c) nu se face pregatire.
10. Repausul la pat este obligatoriu in:
a) chistul ovarian;
b) inflamatiile acute genitale,sangerari;
c) prolaps genital gradul I.
11. Secretia vaginala se recolteaza pentru
examene de laborator:
a) hormonal, bacteriologic;
b) parazitologic;
c) hematologic.
12. Asistenta educa pacienta pentru
prevenirea bolilor transmise pe cale
sexuala:
a) sa respecte controalele medicale
periodice;
b) sa evite contactele sexuale cu
parteneri multiplii;
c) sa pastreze masurile igienice.
13. Tulburari mai frecvente de eliminare
urinara intalnite in bolile ginecologice sunt:
a) disurie, polakiurie;
b) poliurie;
c) anurie.
14. Tratamentul local in bolile ginecologice
se aplica prin:
a) tampoane vaginale,ovule,spalaturi
vaginale;
b) cauterizare;
c) ambele.
15. Combaterea meteorismului abdominal
in perioada postoperatorie se realizeaza
astfel:
a) alimentatie bogata in celuloza;
b) mobilizare precoce;
c) introducerea tubului de gaze.



129
16. Alimentatia postoperatorie dupa
interventii chirurgicale ginecologice va fi in
primele zile:
a) bogata in celuloza in interventii pe
perineu si vagin;
b) mai abundenta si variata dupa
reluarea tranzitului intestinal;
c) fara restrictii in toate situatiile;
d) cu multe lichide in interventiile pe
perineu si vagin.
17. Supravegherea eliminarilor in perioada
postoperatorie dupa histerectomie consta
in :
a) verificarea permeabilitatii sondei
urinare permanente;
b) asigurarea unui aport suficient de
lichide;
c) masurarea TA, pulsului.
18. Dupa interventiile chirurgicale
ginecologice pot aparea probleme ale
pacientei:
a) pierderea imaginii de sine;
b) tulburari de gandire;
c) alterarea dinamicii familiale.
19. Prin autoexaminarea sanului se pot
depista:
a) tumori in stadiile incipiente;
b) aparitia unei secretii mamelonare;
c) modificari ale conturului sanului.
20.Aparitia durerilor in timpul menstrei se
numeste:
a) dismenoree;
b)amenoree;
c)menarha.

BAREM DE CORECTARE MODULUL DE GINECOLOGIE I NURSING N
GINECOLOGIE
TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR.
INTREBARII
RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA
1 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
2 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
3 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
4. F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
5 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
6 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
7 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
8 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
9 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
TESTUL II - ASOCIERI
A
1 C Ghid de nursing 141
2 E
3 B
4 A
5 D
B

1 B 1150 de teste nursing 101
2 C Ghid de nursing 141-314
3 A
4 E
5 D





130
TESTUL III- GRILE
1 a 1150 teste de nursing-cap.2.62 100
2 b
3 b
4 b
5 a,b
6 a
7 b,c
8 c
9 b
10 b
11 a,b
12 a,b
13 a
14 c
15 b,c
16 b,d
17 a,b
18 a,c
19 b,c
20 a Ghid de nursing 141

MODULUL 46- OBSTETRIC I NURSING SPECIFIC
TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau
cu F fals
1. Furia laptelui este nsoit de creterea temperaturii pn la 37,5 grade C.
2. Amenoreea este un semn sigur de sarcin.
3. n timpul sarcinii gravida nu trebuie s fac splturi vaginale .
4. Gravida cu risc obstetrical crescut necesit supraveghere din partea reelei de
obstetric , dar i a altor sectoare medicale.
5. Eliminarea placentei urmeaz la 1-2 ore dup expulzia ftului.
6. Expulzia ftului ncepe dup dilataia complet i ruperea membranelor.
7. Prelungirea suptului favorizeaz apariia ragadelor.
8. n luna a cincea de sarcin fundul uterin se afl la nivelul apendicelui xifoid.
9. Gravida cu placent Praevia este cunoscut ca fiind gravid cu risc obstetrical.
10. n tot timpul sarcinii gravida trebuie s ia n greutate mai mult de 12 kg.
11. Gravidele problem sunt examinate frecvent , periodicitatea stabilind-o medicul n
funcie de natura i evoluia sarcinii.
12. Disgravidia tardiv se caracterizeaz prin vrsturi abundente, repetate.







131
TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Disgravidie precoce A contracii uterine, dureri pelvine, metroragie
2 Disgravidie tardiv B anxietate, hemoragie vaginal ce apare n repaus
,fr durere
3 Avort C vrsturi abundente , repetate, scdere n
greutate
4 Placenta Praevia D febr, tahicardie,modificarea aspectului i
mirosului lohiilor
5 Infecie puerperal E edeme , HTA, albuminurie

B. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Lohii sanguinolente A pn la sfritul primei sptmni de lehuzie
2 Lohii serosanguinolente B pn la sfrsitul perioadei de lehuzie
3 Lohii seroase C subinvoluie uterin
4 Retenie de lohii D conformaie anormal a mamelonului
5 Infecii ale glandei mamare E primele 2-3 zile de lehuzie

Testul III
Indicati raspunsurile corecte
1. n timpul sarcinii apar modificri
morfofuncionale ,pe care asistenta
medical trebuie s le cunoasc:
a. modificri generale ale organismului;
b. modificri locale la nivelul aparatului
genital feminin;
c. ambele.
2. Metabolismul se modific n timpul sarcinii
astfel:
a. crete;
b. scade;
c. se menine constant.
3. Aparatul cardiovascular sufer cele mai
multe modificri n timpul sarcinii:
a. crete ritmul cardiac;
b. scade volumul sanguin;
c. crete presiunea venoas n membrele
inferioare, crete coagulabilitatea sngelui
, predispunnd la tromboz.
4. La nivelul aparatului excretor apar
urmtoarele modificri n sarcin:
a. oligurie;
b. polakiurie, oligurie;
c. poliurie, polakiurie.
5. La nivelul glandei mamare n timpul
sarcinii se produc:
a. creteri de volum ale snilor cu
dezvoltarea reelei vasculare Haller i
modificri pigmentare;
b. apare secreia lactat;
c. apare secreia de colostru.
6. Pentru stabilirea diagnosticului de sarcin
prin testul imunologic se recolteaz :
a. urina femeii gravide;
b. 5ml snge venos;
c. snge capilar.
7. Semnul obiectiv cel mai important pentru
stabilirea vrstei sarcinii este:
a. data ultimei menstruaii;
b. nlimea fundului uterin;
c. primele micri fetale.

8. Problemele gravidei legate de sarcin pot
fi:
a. alterarea confortului, manifestat prin
greuri ,vrsturi;



132
b. alterarea eliminrilor urinare, manifestat
prin polakiurie;
c. deficit de cunotine privind autongrijirea.
9. La sfritul lunii a III-a uterul este situat
astfel:
a. ca organ pelvin;
b. la nivelul ombilicului;
c. la jumtatea distanei ombilic- simfiza
pubian.
10. Stabilirea vrstei sarcinii se face lund n
considerare urmtoarele criterii:
a. data ultimei menstruaii, nlimea fundului
uterin, data primelor micri fetale, data
raportului sexual fecundant;
b. data ultimei menstruaii i a primelor
micri fetale;
c. data ultimei menstruaii i nlimea
fundului uterin.
11. Pentru asistarea naterii n condiii de
asepsie se urmrete :
a. mediu ambiant dezinfectat, materiale i
instrumente sterile;
b. mediu ambiant dezinfectat, dezinfecia
persoanei care asist naterea;
c. mediu ambiant dezinfectat, materiale i
instrumente sterile, dezinfecia persoanei
care asist naterea, dezinfecia
parturientei.
12. Cu ocazia consultaiilor prenatale ,
asistenta medical aplic urmtoarele
intervenii autonome:
a. msoar TA,puls, greutate corporal ,
nlimea fundului uterin;
b. administreaz tratamentul cu preparate de
Fe i Ca ;
c. educ gravida cu privire la autongrijire.
13. n perioada de pretravaliu ,interveniile
asistentei medicale constau n :
a. asigurarea igienei gravidei;
b. golirea vezicii urinare, clism evacuatoare;
c. urmrirea ritmicitii contraciilor uterine i
a BCF-urilor.
14. n primele dou ore dup natere, lehuza
poate prezenta ca manifestri normale:
a. oboseal, tendin la somn, bradicardie;
b. tahicardie,hipotensiune arterial;
c. uter dur , contractat.
15. Mobilizarea lehuzei cu natere eutocic ,
fr intervenii obstetricale se face astfel:
a. precoce, n primele 6-12 ore;
b. la 2 zile dup natere;
c. nu prezint importan timpul cnd se
mobilizeaz.
16. Pentru alimentaia lehuzei se fac
urmtoarele recomandri:
a. s consume lichide n primele 24 ore;
b. s evite alimentele flatulente;
c. nu sunt restricii alimentare.
17. Gravidei cu disgravidie precoce , asistenta
medical i acord urmtoarele ngrijiri:
a. supravegheaz pierderile de snge din
punct de vedere cantitativ i caliatativ;
b. observ aspectul tegumentelor , msoar
TA, greutatea corporal;
c. asigur repausul total la pat.
18. Pentru prevenirea eclampsiei, n cazul
gravidei cu disgravidie tardiv se
recomand :
a. regim hiposodat;
b. asigurarea unui regim desodat cu
reducerea lichidelor;
c. internarea gravidei n spital pentru
supraveghere.
19. Manifestrile de dependen : edeme,
HTA, albuminurie se ntlnesc n :
a. disgravidie precoce;
b. disgravidie tardiv;
c. iminen de avort.
20. D-na M.V, 30 de ani, este luz cu
operaie cezarian de dou zile. Se
constat c involuia uterin este de 1,5
cm. Cum apreciai aceasta:
a. normal;
b. subinvoluie;
c. rapid.
21. n primul trimestru de sarcin gravida
poate prezenta ca manifestri:
a. sialoree;



133
b. scdere n greutate;
c. greuri ,vrsturi.
22. Urmtoarele manifestri ale gravidei ne
pot face s suspectm nceperea
travaliului:
a. durerile epigastrice;
b. pierderea dopului gelatinos;
c. apariia contraciilor uterine dureroase.
23. Perioadele naterii sunt :
a. dilataia , angajarea craniului, delivrena ,
luzia;
b. dilataia , expulzia ftului,
delivrena,consolidarea hemostazei;
c. angajarea craniului, coborrea craniului n
excavaie,degajarea la strmtoarea
inferioar.
24. Circumferina abdominal la o gravid la
termen are aproximativ:
a. 75 cm;
b. 95cm;
c. 125cm
25. Diagnosticul pozitiv al sarcinii n trimestrul
II se pune pe :
a. micri active fetale;
b. btile cardiace fetale;
c. ecografie.
26. Data naterii se poate calcula :
a. DUM + 10 zile + 9 luni;
b. DUM 10zile + 9 luni;
c. DUM + 280 zile. (DUM data ultimei
menstruaii)
27. Consultaiile periodice prenatale pentru o
gravid fr risc obstetrical se efectueaz
n primele 6 luni de sarcin:
a. bilunar;
b. sptmnal;
c. lunar.
28. Prin hidramnios se nelege o cantitate de
lichid amniotic:
a. mic( sub 500 ml) ;
b. normal;
c. mare( peste 2000 ml).
29. Prima consultaie prenatal urmrete:
a. verificarea diagnosticului de sarcin;
b. stabilirea bilanului de sntate al femeii;
c. pregtirea femeii n vederea asistrii
naterii.
30. Pentru depistarea activitii cardiace fetale
i pentru msurarea fluxului sanguin n
vasele ombilicale se folosete ca
investigaie:
a. ecografia;
b. auscultaia Dopller;
c. amnioscopia.
31. Fenomenele specifice perioadei de
lehuzie sunt:
a. lohiile, secreia lactat;
b. involuia uterin;
c. vrsturile.

32. n trimestrul III , gravida cu sarcin
normal poate prezenta urmtoarele
manifestri determinate de adaptarea
organismului la sarcin:
a. dispnee;
b. constipaie ;
c. insomnie.
33. Interveniile specifice asistentei medicale
acordate gravidei cu disgravidie precoce
sunt urmatoarele, cu excepia:
a. observarea atent a tegumentelor i
mucoaselor;
b. meninerea unei stri nutriionale
adecvate, cntrirea gravidei;
c. reducerea srii din alimentaie.
34. n travaliu gravida poate prezenta
urmtoarele semne:
a. contracii uterine dureroase, ritmice, cu
frecven i intensitate crescnd;
b. ruperea membranelor;
c. contracii uterine dureroase, rare.
35. ngrijirea luzei cu operaie cezarian
cuprinde urmtoarele laturi:
a. ngrijirea snilor;
b. ngrijirea igienic i urmrirea evoluiei
aparatului genital;
c. ngrijiri acordate operaiei pe abdomen.




134
36. Furia laptelui se manifest prin :
a. semne locale;
b. semne generale;
c. ambele.


37. n cazul apariiei ragadelor( fisuri
mamelonare) se recomand:
a. punerea snului respectiv n repaus;
b. aezarea la sn a nou-nscutului ct mai
des;
c. golirea snului prin muls cu un dispozitiv
special.




135
BAREM DE CORECTARE- OBSTETRIC I NURSING SPECIFIC
Nr.
ntrebare
Rspuns Bibliografie Pagina
TESTUL I- ADEVRAT / FALS
1 A 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 99
2 F 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 99
3 A 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 99
4 A 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 99
5 F 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 99
6 A 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 99
7 A 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 99
8 F ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008
202
9 A idem 223
10 F idem 205
11 A Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr.
Georgeta Aurelia Balt, 1988
111
12 F ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008
221
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 c ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008
220
2 e idem 221
3 a idem 222
4 b idem 223
5 d Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr.
Georgeta Aurelia Balt, 1988
123
B
1 e Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr.
Georgeta Aurelia Balt, 1988
124
2 a idem 124
3 b idem 124
4 c idem 123
5 d ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008
225
TESTUL III- GRIL
1 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 94
2 a 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 95
3 a,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 95
4 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 95
5 a,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 95
6 a 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 95
7 b Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr.
Georgeta Aurelia Balt, 1988
115
8 a,b,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 96
9 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 96



136
10 a 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 96
11 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 97
12 a,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 97
13 a,b,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 97
14 a,c ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008
216
15 a 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 97
16 a,b 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 98
17 b 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 98
18 b,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 98
19 b 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 98
20 a 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 98
21 a,c ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008
206
22 b,c idem 132
23 b idem 132
24 b Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr.
Georgeta Aurelia Balt, 1988
113
25 a,b,c Teste pentru pregtirea asistenilor medicali,
Liliana Rogozea,1997
131
26 a,c idem 131
27 c ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008
204
28 c Teste pentru pregtirea asistenilor medicali,
Liliana Rogozea,1997
131
29 a,b ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008
205
30 b idem 203
31 a,b Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr.
Georgeta Aurelia Balt, 1988
123
32 a,b,c ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008
210
33 c idem 212
34 a,b idem 213
35 a,b,c idem 224
36 c Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr.
Georgeta Aurelia Balt, 1988
125
37 a,c ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008
225











137
MODULUL 47- PUERICULTUR, PEDIATRIE I NURSING SPECIFIC

TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu
F fals
1. Reflexul de supt la nou-nscutul normoponderal sntos este prezent la natere.
2. Prima msur de ngrijire a nou-nscutului imediat dup natere este curirea
tegumentelor.
3. n criza de convulsii la un copil, se administreaz fenobarbital asociat cu diazepam.
4. Prima protecie a prematurului trebuie fcut mpotriva tendinei la hipotermie.
5. Manevrele de reanimare cardio-respiratorie la nou-nscut ncep cu dezobstruarea cilor
respiratorii superioare prin aspiraie.
6. La naterea la termen nou-nscutul are perimetrul cranian egal cu perimetrul toracic.
7. Bontul ombilical secionat se bandajeaz cu comprese sterile nmuiate n soluie de alcool
70 grade.
8. Prima baie a nou-nscutului se face la ieirea din spital.
9. Prima miciune a nou-nscutului nu intr n scorul Apgar.
10. Alimentaia optim pentru nou-nscutul la termen este cea cu lapte praf adaptat
( umanizat).
TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane


1 icter fiziologic al nou
nscutului
A glande mamare tumefiate
2 criza genital B urina , scaun normal colorate
3 involuia cordonului
ombilical
C scaun verzui eliminat dup natere
4 febra tranzitorie a n.
nscutului
D mumificarea treptat a bontului ligaturat
5 meconiu E ascensiune termic de 1-3 zile, moderat

B. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 bont ombilical A periori fini pe regiunea dorsal i umeri la nou-
nscut
2 lanugo B nitrat de Ag 1%
3 vernix caseosa C alcool 70 grade
4 scdere fiziologic n
greutate
D substan gras pe tegumente
5 profilaxia oftalmiei
gonococice
E dup eliminarea meconiului








138
Testul III
Indicai rspunsurile corecte

1. Perioada de nou-nscut este
cuprins ntre :
a) 0-1 an;
b) 0-5 zile;
c) 0-28 zile;
d) 0-3 luni.
2. Prin scorul Apgar nu se urmresc:
a) reflexele arhaice;
b) frecvena cardiac;
c) micrile respiratorii;
d) culoarea tegumentelor;
e) greutatea la natere;
f) tonicitatea muscular.
3. Alimentaia la sn a nou-nscutului
este corect s fie instituit:
a) dup 24 ore;
b) n primele 4 ore;
c) n primele 6-12 ore.
4. n asfixia albastr a nou-nscutului
se acord urmtoarele ngrijiri , cu
excepia:
a) Se efectueaz respiraie
artificial;
b) Se dezobstrueaz cile
respiratorii superioare;
c) S e aeaz nou-nscutul n
poziie decliv;
d) Se efectueaz intubaie
artificial.
e) Se administreaz oxigen.
5. Principalul icter al nou-nscutului
este:
a) icterul hemolitic;
b) icterul fiziologic;
c) icterul mecanic.
6. Imediat dup supt, sugarul trebuie:
a) aezat n decubit ventral;
b) inut n poziie vertical cu capul
sprijinit i tapotat uor pe spate
pentru favorizarea eructaiei;
c) aezat n decubit lateral.
7. Indicaiile alimentaiei mixte sunt:
a) starea febril a sugarului;
b) curba ponderal descresctoare;
c) hipogalactia real a mamei.
8. Alimentaia artificial const n :
a) alimentarea sugarului n primele
3-4 luni cu un alt lapte dect cel
de femeie;
b) alimentarea sugarului cu lapte
de mam i un alt preparat din
lapte;
c) alimentarea sugarului cu sucuri
de fructe.
9. Dezavantajele alimentaiei artificiale
sunt :
a) intolerana la lapte;
b) supraalimentaia;
c) posibilitatea apariiei infeciilor
digestive.
10. Recoltarea scaunului pentru
coprocultur la copil se efectueaz
astfel:
a) din scaunul eliminat pe scutec
sau n oli;
b) cu ajutorul unei sonde Nelaton
introdus prin anus i rect;
c) se administreaz purgativ salin
i se recolteaz scaunul ntr-un
recipient curat i uscat.
11. Indicaiile probei suptului sunt:
a) diareea sugarului;
b) plnsul, agitaia la puin timp
dup supt;
c) curba ponderal staionar sau
n scdere;
12. Meconiul este:
a) o malformaie congenital;
b) scaunul nou-nscutului n
primele 2-3 zile;
c) scaun cu mucoziti i celule
descuamate de culoare verde.



139
13. Primo-profilaxia TBCse face n
maternitate cu vaccin:
a) BCG;
b) DTP;
c) PPD.
14. Prima vaccinare BCG se face n
maternitate:
a) la toi nou-nscuii , fr
excepie;
b) dup aprecierile medicului;
c) la nou-nscuii sntoi cu
greutate peste 2500 g n primele
4-8 zile.
15. La un sugar de 7 luni n convulsii ,
cu temperatura de 40 grade C, se
acord urmtoarele ngrijiri:
a) hidratare pe cale oral;
b) administrare de Diazepam 0,10
fiol;
c) anunarea medicului;
d) administrare de supozitor
antitermic;
e) administrare de Fenobarbital o
tablet per os.
16. Pot fi pui la sn sau pot fi alimentai
cu biberonul prematurii:
a) de orice grad;
b) de gradul I;
c) de gradul I i II.
17. Reflexul de supt i de deglutiie
lipsete:
a) n prima zi dup natere;
b) la nou-nscuii agitai ;
c) la prematurii cu greutate sub
1500 g.
18. Prematurii de gradul III i IV sunt
alimentai :
a) cu biberonul;
b) la sn;
c) cu linguria;
d) prin gavaj.
19. Carena de vitamina D la sugar i
copilul mic se numete:
a) scorbut;
b) rahitism;
c) pelagr.
20. Msurarea temperaturii la copilul 0-3
ani se face:
a) n rect, cu termometru individual
lubrifiat;
b) n plica axilar;
c) n cavitatea bucal , cu
termometru special.
21. n boala diareic acut sugarul
prezint:
a) tenesme vezicale;
b) scaune lichide i/sau mucoase;
c) colici abdominale;
d) edeme.
22. Temperatura copilului msurat n
rect este:
a) egal cu cea msurat n axil;
b) mai mic dect cea msurat n
axil;
c) mai mare cu 0,3-0,5 grade C.
23. Eritemul feiser al sugarului se
previne prin:
a) aplicarea de unguente
protectoare;
b) toaleta local de ap i spun;
c) toaleta parial dup fiecare
scaun, aplicare de unguent
protector n regiunea fesier i
schimbarea ritmic a lenjeriei de
corp.
24. Prima vaccinare antihepatitic se
efectueaz :
a) la vrsta de 6 luni;
b) la nou- nscut n maternitate;
c) ambele rspunsuri sunt corecte.
25. Diversificarea alimentaiei sugarului
presupune:
a) introducerea de noi alimente ,n
afar de lapte , la vsta de 3-4
luni;
b) alimentarea sugarului cu diferite
regimuri alimentare;



140
c) introducerea n alimentaie a
sucurilor de fructe.
26. Regimul de via al femeii care
alpteaz const n:
a) regim alimentar echilibrat, bogat
n lichide i vitamine;
b) somn corespunztor din punct
de vedere cantitativ i calitativ;
c) plimbri zilnice n aer liber;
d) nu prezint importan pentru
sugar.
27. Principiile diversificrii alimentaiei la
copil sunt urmtoarele :
a) selectivitatea ;
b) tatonarea toleranei digestive a
sugarului;
c) progresivitatea ;
d) introducerea a dou alimente noi
o dat;
e) primul aliment este obligatoriu
finosul n late.
28. La nou- nscut i sugarul n primele
luni de via pulsul se poate msura:
a) la artera pedioas;
b) la artera radial;
c) la nivelul fontanelei anterioare.
29. Cauzele diareei acute la sugar pot fi
urmtoarele:
a) infecii acute digestive,
respiratorii;
b) supraalimentaia;
c) alimentaia cu lapte praf;
d) administrarea unor antibiotice pe
cale oral.
30. Cauzele vrsturilor pot fi
urmtoarele , cu excepia:
a) boli ale tubului digestiv;
b) stenoza hipertrofic de pilor;
c) administrarea medicamentelor
pe cale parenteral;
d) ingerarea unor medicamente.
31. Cea mai frecvent form de anemie
nlnit la sugar este:
a) anemie posthemoragic;
b) anemie feripriv prin caren de
fier exogen;
c) anemie hemolitic.
32. Locul de elecie al injeciei
intramusculare la sugar este:
a) musculatura fesier;
b) musculatura coapsei;
c) n muchiul deltoid.
33. Supa de legume poate fi primit de
sugar cnd e sntos , de la :
a) 2 luni;
b) 4 luni;
c) 6 luni.
34. n icterul fiziologic :
a) se administreaz obligatoriu
hepatoprotectoare;
b) se administreaz obligatoriu
gamaglobulin;
c) nu necesit tratament special.
35. Criza genital a nou-nscutului
necesit :
a) administrare de hormoni;
b) curarea secreiilor;
c) oprirea alimentaiei la sn.
36. Primii dini apar n jurul vrstei de ;
a) 6 luni;
b) 12 luni;
c) 18luni.
37. O contraindicaie a supei de morcov
este:
a) diareea cu scaune apoase;
b) vrsturile repetate;
c) stomatita micotic.
38. Curirea unui biberon folosit se
ncepe cu:
a) splarea cu detergent;
b) cltirea cu ap rece;
c) fierberea.
39. Pansamentul bontului ombilical l
efectum:
a) la 2 zile;
b) ori de cte ori este nevoie;
c) dup cicatrizarea plgii.



141
40. Copilul prezint enurezis cnd nu-si
controleaz sfincterul vezical:
a) nainte de 18 luni;
b) dup 2 ani;
c) dup 4 ani.
41. La ce vrst este mai frecvent
debutul rahitismului carenial?
a) la 9-12 luni;
b) la 3-6 luni;
c) la 2-3 ani.
42. Profilaxia cu vitamina D a
rahitismului carenial comun se
ncepe :
a) la vrsta de 2 luni ;
b) n primele zile dup natere;
c) la vrsta de 1 an.
43. Tratamentul etiologic al unei
rinofaringite streptococice se face
cu;
a) paracetamol, ampicilin;
b) tetraciclin;
c) penicilin.
44. Poziia care trebuie asigurat
copilului n convulsii este;
a) eznd;
b) decubit dorsal;
c) decubit lateral.
45. ngrijirile plgii ombilicale care
prezint granulom se realizeaz
prin:
a) badijonri cu tinctur de iod;
b) toaleta plgii ombilicale cu ap
oxigenat;
c) atingeri cu soluie de nitrat de Ag
5%;
d) se introduce pulbere cu
sulfamid n plag.
46. n caz de gangren umed a plgii
ombilicale se indic:
a) toaleta plgii ombilicale cu ap
oxigenat;
b) atingerea bontului cu o
compres nmuiat n tinctur de
iod;
c) se aplic pulbere de sulfamid.





BAREM DE CORECTARE-PUERICULTUR , PEDIATRIE I NURSING SPECIFIC

NR.
NTREBARE
RSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
PAGIN
TESTUL I- ADEVRAT / FALS
1 A 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 125
2 F 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 125
3 F 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 125
4 A 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 125
5 A 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 125
6 F Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997
25
7 A idem 25
8 F idem 25
9 A idem 25
10 F idem 33



142
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 B Puericultur i pediatrie-Manual pentru
colile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu, Dr.
Ctlina Niculescu, Dr. Arghir Popescu,
1997
21
2 A idem 21
3 D idem 21
4 E idem 21
5 C idem 25
B
1 C idem 21
2 A idem 25
3 D idem 19
4 E idem 21
5 B idem 25
TESTUL III- GRIL
1 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 113
2 a,e 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 114
3 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 114
4 d 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 114
5 b 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 115
6 b 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 115
7 b,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 115
8 a 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 116
9 a,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 116
10 b Proceduri de nursing 208
11 b,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 116
12 b 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 117
13 a 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 117
14 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 117
15 b,c,d 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 117
16 b 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 119
17 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 119
18 d 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 119
19 b 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 120
20 a 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 120
21 b,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 121
22 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 121
23 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 121
24 b 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 121
25 a 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 121
26 a,b,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 122
27 a,b,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 122
28 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 122
29 a,b,d 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 123
30 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 123
31 b 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 124



143
32 a 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 124
33 b Puericultur i pediatrie-Manual pentru
colile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu, Dr.
Ctlina Niculescu, Dr. Arghir Popescu,
1997

72
34 c Teste pentru pregtirea asistenilor medicali,
Liliana Rogozea , 1997
144
35 b idem 144
36 a idem 144
37 b Puericultur i pediatrie-Manual pentru
colile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu, Dr.
Ctlina Niculescu, Dr. Arghir Popescu,
1997
80
38 b idem 80
39 b idem 107
40 c idem 107
41 b idem 146
42 b idem 147
43 c idem 163
44 c idem 219
45 b,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 120
46 a,b,c Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr.
Georgeta Aurelia Balt, 1988
137

















144

MODULUL 48- NEUROLOGIE I NURSING N NEUROLOGIE

TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu
F fals
1.Dizartria este incapacitatea pacientului de a scrie.
2.Pacientul cu epilepsie poate exercita orice profesie.
3.Pacientul cu hemiplegie prezint risc de escare de decubit.
4. Pacientul cu maladia Parkinson prezinta bradikinezie.
5.Aura epileptic avertizeaza pacientul despre iminenta declanrii unei crize .
6 Pacientului cu HTIC i se asigur securitatea pentru a nu se leza.
7.Cu pacientul afazic se poate comunica nonverbal.
8.Deficitul de autongrijire se ntlnete la pacienii cu boala Parkinson.
9.Alegerea unui stil de via sntos previne apariia bolilor neurologice.
10.Asistenta va supraveghea gradul de imbibare a pansamentului cu sange, secreii ,in perioada
postoperatorie.
11.Puncia lombara poate fi efectuat pacienilor n ambulator.
12.LCR normal are culoare uor glbuie.


TESTUL II

A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Pneumoencefalografie A LCR
2 EEG B Anosmie
3 Puncie rahidian C Afazie
4 Articularea cuvintelor D Aer
5 Lipsa mirosului E Activitate bioelectric a creierului

B. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Epilepsie A Hemiplegie
2 Com B Tulburare vizuala
3 Mers cosind C Vrsturi spontane
4 Diplopie D Convulsii tonico-clonice
5 Hipertensiune intracranian E Scala Glasgow

C. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Paraplegie A Aur
2 Obnubilare B Cmp vizual
3 Epilepsie C Timp,spaiu
4 Cecitate D Membre inferioare .
5 Scotom E Pierderea vederii









145


Testul III
Indicai rspunsurile corecte

1.Pneumoencefalografia reprezint:
a)examen radiologic al spaiilor
subarahnoidiene,folosind ca substan de
contrast aerul;
b) examen radiologic al spaiilor
subarahnoidiene ,folosind ca substan de
contrast iodul;
c)examen radiologic ce realizeaz imagini
ale circulaiei cerebrale.
2.Pentru efectuare
pneumoencefalografiei,asistenta va pregti
urmatoarele materiale:
a)electroencefalograful;
b)seringi,ace,tvia renal,soluii
dezinfectante;
c)nu sunt necesare materiale.
3.EEG reprezint:
a) nregistrarea biocurenilor produi de
creier;
b)nregistrarea biocurenilor produi de
muchi;
c)examen radiologic al coninutului cranian.
4.Pentru inregistrarea EEG, pacientul
necesit urmtoarele pregtiri:
a)trei zile regim alimentar hiposodat;
b)splarea prului;
c)intreruperea medicaiei sedative sau
excitante.
5.Urmtoarele manifestri de dependen
sunt tulburri ale mersului si ortostaiunii:
a)tremurturile,convulsiile;
b)ataxia static i locomotorie;
c)monoplegia.
6.Tulburrile de sensibilitate,subiective sunt:
a)anestezia,hipoestezia,hiperestezia;
b)paresteziile;
c)ambele.
7.n leziunile nervului I cranian,pacientul
prezint ca problem de dependen:
a) anosmie,hiposmie;
b)lipsa vederii;
c)midriaz.
8.Vrsturile n cazul HTIC au urmtoarele
caracteristici:
a)au totdeauna coninut alimentar;
b)sunt spontane,n jet,neprecedate de
greuri;
c)sunt precedate de greuri.
9.Problemele pacientului cu maladie
Parkinson sunt:
a)diminuarea mobilitii;
b)eliminri necontrolate de urin;
c)euforie;
d)alterarea comunicrii verbale i n scris.
10.Factorii declanatori ai crizei de epilepsie
pot fi:
a)stimuli din mediu-sonori,luminoi;
b)alimentaia bogat n glucide;
c)nerespectarea tratamentului.
11.Interveniile asistentei n faza
tonicoclonic a crizei epileptice sunt
urmtoarele ,in afar de:
a)se descleteaz dinii,se pune un rulou
ntre dini;
b)se lrgesc hainele prin descheierea
nasturilor;
c)se aeaz apratori laterale la paturi
pentru a prevenii accidentele.
12.Problemele pacientului n timpul crizei
epileptice pot fi :
a)oprirea respiraiei;
b)riscul de traumatizare;
c)depresia.
13.n comoia cerebral,pacientul prezint:
a)stare comatoas profund;
b)pierderea contienei pentru scurt timp;
c)pareze,paralizii.
14.n traumatismele craniocerebrale n care
se scurge LCR prin nas,urechi,plag
cranian,se va proceda astfel:
a)aplicarea unui pansament compresiv;
b)dezinfecia plgii craniene i tamponarea
ei;
c)nu se efectueaza tamponare.
15.n acordarea primului ajutor unui pacient
cu traumatism cranian se fac urmtoarele
manevre,n afar de:
a)ridicarea pacientului pentru a-i observa
mersul;
b)observarea strii de contien;
c)examinarea plgilor craniene;
d)evidenierea parezelor si paraliziilor.
16.Un pacient diagnosticat cu AVC,prezint
ca manifestri de dependen specifice:



146
a)hipotensiune arterial;
b)ameeli,vrsturi,urmate de stare
comatoas;
c)hipotermie;
d)hemiplegie.
17.Recuperarea deficitului motor n cazul
AVC se ncepe astfel:
a)imediat dup producerea accidentului;
b)cu miscri pasive;
c)la 1-2 luni de la debut.
18.Poziia n pat a pacientului comatos
neintubat n perioada postoperatorie este :
a)decubit dorsal;
b)decubit lateral sau semidecubit ventral;
c)Trendelenburg.
19.n stabilirea cii de alimentare a
pacientului operat pe craniu se va ine
seam n primul rnd de:
a)preferinele pacientului;
b)prezena reflexului de deglutiie;
c)starea de contien a pacientului.
20.Pentru reducerea HTIC,asistenta va
aplica pacientului urmtoarele intervenii
autonome:
a)linitete pacientul,l educ pentru a evita
micrile n pat;
b)limiteaz consumul de lichide;
c)instaleaz perfuzie cu soluie de
Manitol,Glucoz.
21.Problemele pacientului n fazele tardive
ale sclerozei in plci sunt:
a)pierderea controlului sfincterelor;
b)hipertermie;
c)alterarea tranzitului intestinal.
22.Pentru stabilirea gradului de com se
utilizeaz scala Glasgow,care const n:
a)examinarea reaciei oculare la diveri
stimuli;
b)examinarea controlului eliminrilor;
c)examinarea rspunsului verbal,motor la
un stimul.
23.ngrijirea mucoaselor oculare la un
pacient comatos const n:
a)instilarea soluiilor de antibiotice;
b)acoperirea ochiului cu o compres
mbibata n ser fiziologic;
c)instilarea lacrimilor artificiale.


24.Pentru efectuarea punciei rahidiene unui
pacient comatos i se va da poziia :
a)decubit lateral cu membrele inferioare
flectate pe abdomen;
b)eznd,susinut de dou persoane;
c)decubit lateral cu brbia n piept i
membrele inferioare flectate pe abdomen.
25.Starea de com se definete astfel:
a)pierderea parial sau total a contienei;
b)pierderea parial sau total a contienei
cu alterarea funciilor vitale;
c)pierderea parial sau total a
contienei,motilitii,sensibilitii cu
conservarea celor mai importante funcii
vegetative.
26.Leziunile nervului II cranian(optic) se
manifest prin:
a)ambliopie,amauroz;
b)ngustarea cmpului vizual;
c)ambele.
27.Pacientul care prezint paralizia nervului
facial are ca manifestri de dependen:
a)asimetrie facial;
b)pacientul nu poate fluiera,sufla;
c)afazie.
28.Obiectivele imediate ale ngrijirii
pacientului cu HTIC constau n :
a)meninerea funciilor vitale si vegetative in
limite fiziologice;
b)prevenirea complicaiilor;
c)reducerea presiunii HTIC.
29.Convulsia reprezint:
a)pierderea contienei;
b)micri neateptate ale membrelor
inferioare;
c)contracii musculare urmate de relaxare.
30.Pareza reprezint:
a)contractur muscular;
b)diminuarea forei musculare;
c)rigiditate vascular.
31.Hemiplegia reprezint:
a)absena forei musculare;
b)paralizie generalizat;
c)paralizia unei jumti de corp.
32.Paraplegia reprezint:
a)paralizia unui singur membru;
b)paralizia prii inferioare a corpului;
c)paralizia celor patru membre.




147
33.Lezarea nervului acustico-vestibular
produce:
a)lipsa posibilitii de a fluiera;
b)tulburri de echilibru;
c)paralizie masticatorie.
34.Apariia convulsiilor poate fi cauzat de:
a)febr;
b)antecedente heredocolaterale;
c)traumatisme craniene.
35.Tremurtura degetelor minii la un
parkinsonian seamn cu:
a)micarea de pendulare;
b)micarea de numrare a banilor;
c)micarea de ntors ceasul.
36.Tremurtura picioarelor la un
parkinsonian imit:
a)micarea de pedalare;
b)micarea de batere a msurilor muzicale;
c)micarea de balansare.
37.Narcolepsia reprezint:
a)nevoia brusc de somn;
b)somn superficial cu treziri dese;
c)somn cu durat peste limitele normale.
38.Pacientul cu parkinson prezint:
a)tremurtur;
b)rigiditate;
c)mers ncet cu pai mici.
39.Accesul epileptic major are ca
manifestri:
a)relaxare sfincterian;
b)incontinen de fecale;
c)mucarea limbii.
40.n timpul crizei grand-mall pacientul
prezint :
a)pierderea contienei;
b)risc de accidente;
c)alterarea percepiei senzitive i
senzoriale.
41.n AVC semnele de debut sunt:
a)vertij;
b)cefalee occipital;
c)valori tensionale crescute.
42.La pacienii cu AVC nu efectum:
a)trecerea rapid n ortostatism;
b)micri brute necontrolate ale capului;
c)transport pe distane mari.
43.Pentru examinarea radiologica a cutiei
craniene a pacientului:
a)prul lung l vom lega pe cretet;
b)ndeprtm obiectele radioopace;
c)dezbrcm regiunea de examinat.
44.Asistenta medical menine mandrenul
acului spinal n timpul punciei lombare:
a)steril;
b)nesteril;
c)l depune n sacul colector.
45.Dup efectuarea punciei occipitale:
a)se asigur 8h repaus total pacientului;
b)pacientul se poate mobiliza dup circa 15
minute;
c)se asigur pacientului repaus fizic 60
minute.
46.Reeducarea tulburrilor de vorbire de tip
afazic se poate efectua prin:
a)asigurarea colaborrii familiei pacientului;
b)stabilirea interrelaiei stimulare-rspuns;
c)nceperea precoce a interveniilor de
reeducare;
d)efectuarea unor exerciii pentru
denumirea diferitelor obiecte.
47.Capacitatea de autoservire general
const n:
a)igien personal;
b)activiti manuale diverse;
c)mbrcat-dezbrcat.
48.Retraciile musculo-tendinoase pot fi
evitate prin:
a)meninerea corect a membrelor
paralizate;
b)meninerea poziiilor de flexie a
genunchiului i rsuciri ale trunchiului;
c)evitarea micrii.
49.Pacientul cu deficit motor parial se
imbrac:
a)ncepnd cu membrul sntos;
b)ncepnd cu membrul plegic;
c)nu conteaz.
50.Pentru a restabili mobilizarea unui
pacient ct mai repede posibil dup un AVC
(parez)cea mai important aciune este :
a)poziionarea corect a membrului
respectiv;
b)efectuarea de exerciii fizice pasive ale
membrului respectiv;
c)schimbarea poziiei pacientului din 10 n
10 ore;
d)aplicarea de atele la membrele afectate.





148
51.Comunicarea ineficient la nivel motor
se manifest prin :
a)stare comatoas;
b)pareze i paralizii;
c)obnubilare.
52.Obiectivele ngrijirii pacientului care
comunic deficitar la nivel senzorial i motor
sunt:
a)echilibrarea psihic a bolnavului;
b)orientarea lui n timp si spaiu;
c)folosirea de mijloace de comunicare
specifice deficitului senzorial.
53.Afazia este tulburarea:
a)de sensibilitate a pielii;
b)scderea volumului muscular;
c)incapacitatea de a pronuna cuvinte.
54.Puncia lombar se execut de ctre:
a)asistenta medical de salon;
b)asistenta medical de laborator;
c)medic.











































149
BAREM DE CORECTARE MODUL NEUROLOGIE I NURSING SPECIFIC
TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR.
NTREBARE
RSPUNS BIBLIOGRAFIE NUMR
PAGIN
1. F L. Titiric-Ingrijiri speciale acordate pacientilor
de catre asistentii medicali, 2003
310
2. F Idem 319
3. A Idem 319-320
4. A Idem 320
5. A Idem 316
6. A Idem 315
7. A S. Dachievici- Chirugie 106
8. A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor
de catre asistentii medicali, 2003
320
9. A Idem 302
10. A Idem 325
11. F L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistentii
medicali, 2002
62
12. F Idem 62
TESTUL II - ASOCIERI
A
1 d L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor
de catre asistentii medicali,2003
302
2 e idem 305
3 a idem 306
4 c idem 319
5 b idem 318
B
1 d idem 316
2 e idem 328
3 a idem 308
4 b idem 313
5 c idem 313
C
1 d idem 319
2 c idem 320
3 a idem 316
4 e idem 318
5 b idem 311
TESTUL III- GRILA
1 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104
2 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104
3 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104



150
4 b,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104
5 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104
6 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104
7 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
8 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
9 a,d Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
10 a,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
11 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
12 a,b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
13 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
14 c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
15 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 106
16 b,d Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 106
17 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 106
18 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 106
19 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 106
20 a,b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 106
21 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 106
22 a,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
23 b,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
24 c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
25 c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
26 c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
27 a,b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
28 a,b,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
29 c M.Mincu- 1555 teste de evaluare continua in
nursing,2003
99
30 b idem 99
31 c idem 99
32 b idem 100
33 b idem 101
34 a,b,c idem 101
35 b,c idem 101
36 a,b idem 101
37 a idem 102
38 a,b,c idem 102
39 a,b,c idem 103
40 a,b,c idem 103
41 a,b,c idem 104
42 a,b,c idem 104
43 a,b,c idem 105



151

































44 a idem 106
45 b idem 106
46 a,b,c,d idem 108
47 a,b,c idem 108
48 a idem 108
49 b idem 108
50 b idem 110
51 b L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 215
52 a,c L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 215
53 c L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 216
54 c M.Mincu- 1555 teste de evaluare continua in
nursing,2003
106



152
MODULUL 49-PSIHIATRIE I NURSING N PSIHIATRIE
TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu
F fals
1. Ticurile sunt gesturi scurte, repetate involuntar (ex: clipit, tuse) fara necesitate obiectiva.
2. Starea de obnubiliare se manifesta printr-o perceptie profunda a constientei, activitatea
psiho-motorie fiind suspendata, persoana nu mai raspunde la intrebari si nu reactioneaza la
excitatiile din mediu
3. Senzatia este un act psihic elementar prin care se realizeaza o imagine singulara a unor
insusiri ale obiectelor si fenomenelor inconjuratoare.
4. Hipomnezia este scaderea fortei memoriei si este prezenta in surmenaj, stari anxioase,
depresie etc.
5. Fuga de idei- reprezinta o frica nejustificata cu obiect bine determinat.
6. Agorafobia reprezinta frica de spatii deschise sau de locuri publice, claustrofobia- frica de
locuri inchise, hidrofobia frica de apa
7. Pacientul cu depresie prezinta o privire stinsa, lipsita de stralucire, mimica stearsa, expresia
fetei tradeaza tristete, indurerare, tegumentele pot fi uscate din cauza deshidratarii
8. Personalitatea este alcatuita din totalitatea reactiilor unei persoane fata de stimulii exteriori
9. Boala Alzheimer este mai frecventa la adultii in varsta, este o tulburare cronica, progresiva ce
distruge constienta, saraceste personalitatea si are ca simptom frecvent: pierderea memoriei, a
orientarii, a controlului simturilor, tulburari de vorbire etc.
10. Terapia de grup- modalitate terapeutica ce face apel la capacitatea individului de a
gandi, rationa, a-si aprofunda gandurile, memoria si dorintele raportandu-le la realitate.


TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Comunicarea eficienta A tratarea cu seriozitate a gandurilor, sentimentelor si
experientelor pacientului
2 Respectul B sursa principala de informatie
3 Dialogul cu bolnavul C ticuri
4 Gesturi scurte, repetate
involuntar fara necesitate
obiectiva
D transmitere de mesaje simple, clare, precise din
punct de vedere al continutului, al timpului si
spatiului alocat
5 Mimica k. E tip de comunicare nonverbala folosind drept suport
expresia faciala si modificarile acesteia

B. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Hipoestezia A perceperea eronata a gustului si mirosului
2 Iluziile gustative si olfactive B cresterea exagerata a atentiei intalnita frecvent in
psihopatologie
3 Hiperprosexia C scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
4 Amnezie D pierderea totala a memoriei
5 Gandirea l. E m. functia cea mai complexa a creierului





153
C. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Fuga de idei A teama de spatii deschise sau locuri publice
2 Agorafobie B frica de obiecte ascutite
3 Oxifobia C bolnavul nu poate exprima de la inceput pana la
sfarsit o anumita idee si trece de la o idee la alta
fara legatura intre ele
4 Euforia D scaderea pana la lipsa totala a poftei de mancare
5 Anorexie n. E o. stare de veselie exagerata, bucurie, optimism,
asociata de obicei cu logoree mimica expresiva,
mobilitate exagerata

D. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Instinct de aparare A activitate psihica orientata spre
atingerea unor scopuri propuse
constient prin activitati nervoase
superioare
2 Vointa B impulsivitate
3 Lipsa de stapanire a comportamentului
prin scaderea controlului voluntar
C instinct individual care asigura
supravietuirea acestuia
4 Insomnia D transsexualitate
5 Tulburare in care un individ este genetic si
anatomic barbat sau femeie crede ca el/
ea apartine sexului opus si ca atare,
traieste ca un membru al sexului opus ori
de cate ori este posibil
p. E q. scaderea timpului total de somn

E. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Atacul de panica A sindrom de stres posttraumatic
2 Raspunsul la expunerea unui
eveniment traumatic care
implica vatamare corporala,
amenintarea cu moartea etc.
B boala psihica caracterizata prin doua sau mai multe
simptome ca: idei delirante, halucinatii, vorbire
dezorganizata, simptome negative
3 Schizofrenia C suicid
4 Suprimarea voluntara a
cursului vietii datorita unor
tulburari psihice
D dependenta de droguri
5 Risc de suicid r. E s. este un inalt nivel de anxietate marcat prin
sentimente de teroare, gandire dezorganizata,
neputinta, activitate fara scop









154

F. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Amfetamina A clorpromazin 10 mg i.m. la 6 h, impachetari cu
cearceafuri umede
2 Hiperpirexia la adultii
consumatori de droguri
B drog psihostimulent al SNC
3 Violenta C inapetenta, scadere ponderala, deshidratare,
insomnie, agitatie
4 Probleme de ingrijire ale unui
pacient depresiv
D manifestari ce reprezinta un pericol pentru ceilalti
5 Anorexie t. E u. lipsa poftei de mancare

G. Asociai noiunile din cele dou coloane


H. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Pierderea posibilitatii de a vorbi
sau de a intelege limbajul vorbit
in urma unei leziuni corticale
A comportament ritualic pe care un individ se simte
obligat sa-l indeplineasca, ce ii patrunde fortat in
constiinta si e contrar dorintelor sale
2 Compulsie B afazie
3 Ecolalie C repetarea automata a sunetelor, cuvintelor, frazelor
emise de alta persoana
4 Impulsivitate D stare de anxietate care este atat de puternica incat
dezorganizeaza personalitatea individului
5 Panica x. E y. tendinta de a efectua un act violent, imprevizibil,
negandit










1 Alimentatie inadecvata prin
deficit se corecteaza
A se ofera pacientului ocazia sa se exprime, sa
spuna ce-l preocupa
2 Combaterea constipatiei B se instituie un program de miscare zilnica,
alimentatia trebuie sa fie bogata in celuloza,
legume, fructe, medicamente laxative
3 Comunicarea eficienta C apatie
4 Starea de indiferenta si de
absenta a emotiilor
D pacientul trebuie sa consume alimente si lichide in
conformitate cu necesitatile organismului
5 Bulimie v. E w. nevoia patologica de a manca mari cantitati de
alimente



155

Testul III
Indicai rspunsurile corecte

1.Vrsta de debut a schizofreniei, este n
majoritatea cazurilor:
a) 18-35 de ani;
b) dup 50 de ani;
c) dupa 65 de ani,
2.Vitaminele B
1
i PP, sunt indicate n
tratamentul delirium-ului tremens, fiind
necesare:
a) formrii protrombinei;
b) sistemului nervos;
c) circulaiei sanguine;
d) diurezei.
3.Dieta bogat n proteine i vitamine,
previne distrugerea crui organ care
detoxific alcoolul?
a) pancreasul;
b) ficatul;
c) rinichii;
d) plmnii.
4.Pacientul care umple spaiile albe din
memorie, cu evenimente imaginare, bizare,
contradictorii i lipsite de consecven:
a) confabuleaz;
b) minte;
c) are halucinaii.
5.Sevrajul etanolic se caracterizeaza prin:
a) anorexie, greata, tremor accentuat la
degete
b) transpiratii, tahicardie, HTA
c) iritabilitate, impulsivitate
6.La anamnez, pacientul i exprim
convingerea ferm c va fi omort de ctre
securitate, acest exemplu ilustreaz:
a) halucinaie;
b) idee delirant de autoacuzare;
c) delir de persecuie.
7.Starea timic manifestat cel mai frecvent
de ctre schizofrenic, este:
a) optimism, exaltare timic;
b) tristee, depresie;
c) apatie, detaare emoional, ostilitate,
negativism.
8.Repetarea frazelor pe care ceilali le-au
spus, se numete:
a) autism;
b) ecopraxie;
c) ecolalie;
d) balbism.
9.Fraza sunt bolnav deoarece
prezentatorul de la TV m hipnotizeaz cu
laser, chiar cnd scot televizorul din priz,
exemplific:
a) gndirea autist;
b) iluzia;
c) ideea delirant de influen exterioar.
10.Indicai rspunsul fals:
a) antidepresivele triciclice poteneaz
efectele alcoolului;
b) se indic asocierea alcoolului i a
antidepresivelor triciclice, pentru
accelerarea vindecrii depresiei endogene;
c) fenotiazinele cresc toxicitatea
antidepresivelor triciclice.
11.Ce este comunicarea?
a) activitate complexa intre doua sau mai
multe persoane, in care fiecare mesaj
genereaza o reactie complexa ce poate
deveni un nou subiect pentru discutie
b) o relatie ce trebuie focalizata pe un
anumit subiect
c) o activitate intelectuala in care fiecare
interlocutor isi demonstreaza cultura
generala
12.Comunicarea este eficienta daca:
a) se desfasoara dupa un ritual bine definit
b) mesajele sunt simple, clare si precise
c) se desfasoara verbal
13.Indicai ce metod contraceptiv ar fi
util la o tnr epileptic, tratat cu
Fenobarbital:
a. contraceptive orale;
b. sterilet;
c. vasectomie.
14. Haloperidolul este contraindicat la
pacienii cu:
a. boala Parkinson;
b. demen senil;
c. boala Alzheimer.
15. Care din urmatoarele principii de
nursing sunt caracteristice nursingului
psihiatric:



156
a. se ajute la reducerea starii de anxietate a
pacientului
b. sa respecte gradul de confidentialitate
c. sa-si aminteasca faptul ca exista o
explicatie pentru fiecare comportament
16. Atributiile asistentei medicale in sectia
de psihiatrie sunt:
a. informarea pacientului asupra sanatatii
b. prevenirea unor accidente, prin
supraveghere
c. aplicarea unor interventii in situatii de
criza
17. Dementa etanolica este:
a. stadiul final al alcoolismului cronic, ce
determina atrofie cerebrala
b. psihoza polinevritica alcoolica Korsakov
c. scleroza hepatica
18. Ce elemente caracterizeaz eclampsia?
a. HTA;
b. edeme periferice;
c. edem cerebral;
d. hipotensiune arterial;
e. apare dup 45 de zile de la natere;
f. apare numai dup a patra sarcin.
19. Care din urmatoarele probleme sunt
specice nursingului psihiatric?
a. mentinerea unei sanatati optime si
prevenirea bolilor psiho biologice
b. deficientele in functionarea unor sisteme
emotionale
c. aparitia unor stari emotionale de tipul :
anxietate, manie, singuratate, tristete
20. Boala Parkinson caracterizata prin
triada neurologica (hipertonie, hipo sau
akinezie si tremor, are si variate modificari
psihice care au la baza:
a. tulburari ale metabolismului dopaminei la
nivel encefalic;
b. sclerozei cerebrale
c. avitaminozei PP si B
6

21. Sindromul discordant este
carcateristicpentru:
a. schizofrenie;
b. alcoolism;
c. demen;
22. Ce este respectul?
a. tratarea cu seriozitate a gandurilor,
sentimentelor si experientele pacientilor
b. intelegere empatica intre persoana
bolnava si asistent
c. capacitatea asistentului de a se
transpune in lumea experientelor si trairile
lor
23. Ce presupune observarea de catre
asistenta medicala in sectia de psihiatrie:
a. observarea semnelor si simptomelor
psihopatologice ce ar putea fi importante in
vederea aplicarii ingrijirilor
b. capacitatea asistentei medicale ce
supravegheaza bolnavul de a depista
tulburarile ce il fac pe pacient pasibil de a fi
pedepsit
c. completeaza datele obtinute de la bolnav
in registre speciale, le discuta cu colegii si
elaboreaza un plan de ingrijire
24. In boli depresive, dementa, schizofrenie
pot apare:
a. semne ale unei capacitati deficitare de
autoingrijire (barba nerasa, miros de
transpiratie, haine patate)
b. fuga de idei
c. tulburari ale constientei precum
obnubilare, stupoare
25. Hipoestezia reprezinta:
a. scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
b. perceptia distorsionata a unui obiect
c. aparitia de asa zise dureri migratorii
26. Ce este agorafobia
a. teama de spatii deschise
b. teama de obiecte ascutite
c. frica de apa
27. Ipohondria este:
a. convingerea bolnavului ca sufera de boli
grave, incurabile
b. convingerea bolnavului ca este mai
destept, mai frumos decat altii
c. convingerea bolnavului ca este acuzat
de toate nenorocirile lumii
28. Bulimia este:
a. scaderea pana la lipsa totala a poftei de
mancare
b. ingerarea fara discernamat a unei
cantitati mari de alimente
c. ingestie exagerata numai de alimente
rotunde
29. Ce este impulsivitatea?
a. incapacitatea totala de a actiona
b. scaderea fortei de a se adapta
c. lipsa de stapanire a comportamentului
30. Ce este senzatia:



157
a. actul psihic elementar de realizare a
imaginii obiectelor si fenomenelor lumii
inconjuratoare
b. procesul de reflectare integrala a insusirii
obiectelor si fenomenelor lumii
inconjuratoare
c. exagerarea perceperii excitatiilor
exteroceptive
31. Percepia senzorial fals, n absena
unui obiect real, semnific:
a. halucinaie;
b. iluzie;
c. compulsiune;
d. stupor.
32. Fobia sociala este:
a. frica de a vorbi in public, teama de a
manca in prezenta altor persoane
b. sentiment de teroare, gandire
dezorganizata, neputinta si activitate fara
scop
c. ganduri repetitive, nedorite, obsesive
33. Interventiile in schizofrenie au ca scop:
a. scaderea anxietatii pacientului
b. diminuarea comportamentului agresiv
c. protejarea pacientului de agresiunile
zilnice atunci cand acesta are tulburari de
perceptie
34. Care din urmatoarele particularitati de
ingrijire sunt specifice in depresie:
a. se determina sustragerea pacientului de
la preocupari negative
b. implicarea pacientului in activitati
recreative
c. se incurajeaza exprimarea verbala si
non-verbala a sentimentelor pacientului, se
evita discutiile in contradictoriu
35. Dementa de tip Alzheimer este:
a. tulburare organica (corticala) intalnita
frecvent la varstnici, caracterizata prin
pierderea memoriei, a orientarii, controlului
asupra impulsurilor si emotiilor
b. determinata de abuzul de alcool
c. determinata de consumul de droguri
36. In postpartumul precoce, pot aprea:
a. stri confuzionale, chiar confuzo-onirice;
b. stri depresive, cu idei de autoliz;
c. idei de infanticid i tendine de suicid n
doi (mama i nou-nscutul).
37. Manifestarile clinice datorate efectului
alcoolului asupra SNC sunt:
a. agresivitate, labilitate afectiva
b. deteriorarea relatiilor sociale si de munca
c. tulburari cognitive
38. Abstinenta alcoolica este:
a. micsorarea sau stoparea consumului
regulat de alcool
b. dificultati de vorbire, de coordonare,
pierderea constientei
c. deficit de autoingrijire
39. In cazul cenestopatiilor care din
urmatoarele afirmatii este adevarata:
a. cenestopatiile din nevroze nu au
corespondent somatic patologic
b. pacientul acuza: furnicaturi, arsuri,
senzatii dureroase difuze, mutante
c. cenestopatiile sunt halucinatii
visceroceptive ca de exemplu sarcina
fantoma
40.Care din urmatoarele afirmatii este
adevarata in dementa pugilistica:
a. survine secundar traumatismelor
craniene repetate
b. este un sindrom subiectiv al
traumatismului cranian
c. este cunoscut cazul celebrului boxer
Casius Clay care sufera de sindrom
parkinsonian posttraumatic
41. Ingrijirile medicale psihiatrice includ:
a. promovarea autoingrijirii si dobandirea
independentei
b. construirea si mentinerea unui mediu
terapeutic adecvat
c. dezvoltarea relatiilor interpersonale si a
comunicarii
42. Ambivalenta afectiva reprezinta:
a. schimbarea sentimentelor pozitive firesti
avute anterior imbolnavirii , fata de
persoana apropiate din familie
b. trairea simultana a doua sentimente
antagonice : dragoste si ura pentru aceeasi
persoana
c. o stare paroxistica de bucurie intensa in
trupul careia subiectul rupe comunicarea cu
medicul
43.Care din urmatoarele semne/simptome
se pot intalni in hipoglicemie:
a. fatigabilitate, tremuraturi, transpiratii
profunde, tahicardie, anxitate, agresivitate
b. crize epileptice, ticuri
c. afazie si dezorientare



158
44. Teama de microbi se numeste:
a. tanatofobie
b. zoofobie
c. bacilofobie
45. Pedofilia reprezinta:
a. intretinerea de contacte sexuale cu copii
b. dragoste exagerata pentru membri
familiei
c. profanarea cadavrelor
46. Sanatatea mintala este:
a. lipsa oricarei afectiuni neurologice
b. echilibru intre dezvoltarea biologica si cea
neuro psihica a individului
c. o stare de bine in care individul traieste
sentimentul propriei valori, a implinirii de
sine, a integritatii personale, a exprimarii
creative, a sanatatii psiho biologice
47. Frustrarea este:
a. imposibilitatea de a comunica eficient
unei alte persoane dorintele tale
b. tensiunea psihica determinata de un
obstacol care impiedica subiectul de a
atinge un anumit scop sau de a realiza o
anumita dorinta
c. stare emotionala de profunda tristete sau
depresie
48. Fobia este:
a. frica intensa, irationala fata de un obiect,
situatie sau loc care atrage dupa sine
modificari majore in viata subiectului
b. teama cumplita de intuneric
c. teama de a ramane fara baterie la telefon
49. Dezorientarea este:
a. stare confuzionala in care un individ e
incapabil sa identifice relatia propriului eu
cu timpul, spatiul, celelalte persoane
b. incapacitatea de a se integra intr-un grup
de persoane, de a se orienta in timp si
spatiu
c. imposibilitatea de a transforma emotiile in
manifestari fizice
50. Agnozia este o tulburare cerebrala
datorita careia:
a. pacientul nu poate pronunta corect
cuvintele cu toate ca organele fonatorii sunt
integre morfofunctional
b. pacientul nu poate interpreta corect
senzatiile, obiectele imaginile pe care le
vede cu toate ca organele de simt si nervii
functioneaza normal
c. pacientul nu poate comunica ceea ce
gandeste si simte ci spune contrariul
51. Sitiofobia este:
a. pacientul refuza sa fie pus intr-o situatie
neplacuta
b. refuzul total de a se alimenta
c. teama de ridicol
52. Starea confuzionala poate fi definita ca:
a. imposibilitatea de a recunoaste o
persoana sau anumite decizii pe care le-a
luat un pacient la un moment dat
b. modificare a comportamentului fara
substrat anatomic
c. tulburare organica acuta caracterizata
prin stare de constienta intunecata, ganduri
dezordonate, perceptii senzoriale gresite
53. In cazul in care la un pacient apar
halucinatii se aplica urmatoarele interventii:
a. se completeaza foaia de observatie luand
interviu la toti membrii familiei referitoare la
debutul simptomatologiei si frecventa cu
care se repeta
b. se instruiesc membrii familiei si
personalul asupra modalitatilor de tratament
c. se promoveaza securitatea pacientului,
indepartand mobilierul in exces precum si
obiectele ce pot produce accidente, se
asigura linistea si calmul prin reducerea
stimulilor din mediul inconjurator
54. Prevenirea izolarii unui pacient psihic
se face prin:
a. stimularea relatiilor interpersonale prin
organizarea de activitati recreative in grup
b. stabilirea unui program de activitati
agreate de pacient pentru a-i alunga
plictiseala
c. identificarea cauzei care a determinat
schimbarea comportamentului
55. Prin ecolalie se intelege:
a. repetarea fazelor pe care le-au spus
ceilalti
b. bilbiiala
c. refuzul de a vorbi





159
BAREM CORECTARE PSIHIATRIE I NURSING N PSIHIATRIE
TESTUL I- ADEVARAT /FALS
NR
INTREBARE
RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
1 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 33
2 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 34
3 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 35
4 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 36
5 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 41
6 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 50
7 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 60
8 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 75
9 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 86
10 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 103
TESTUL II- ASOCIERI
A
1. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 25
3. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 31
4. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 33
5. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 32
B
1. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 36
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 37
3. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 39
4. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 40
5. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 41
C
1. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 41
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 50
3. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 42
4. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 44
5. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 45
D
1. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 45
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 46
3. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 47
4. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 47
5. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 46
E
1. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 51
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 54
3. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 57
4. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 68
5. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 70
F
1. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 118
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 118



160
3. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 120
4. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 60
5. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 45
G
1. D L.Titirca- Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii medicali
336
2. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 63
3. A L.Titirca- Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii medicali
337
4. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 131
5. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 131
H
1. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 130
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 132
3. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 133
4. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 135
5. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 136
TESTUL III- GRILA
1 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
2 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 226
3 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 221
4 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 199
5 a,b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 220
6 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
7 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
8 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
9 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
10 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
11 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
12 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
13 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 288
14 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 286
15 a,b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 20
16 a,b,c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 16
17 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 222
18 a, b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 236
19 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 22
20 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 246
21 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 274
22 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 24
23 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 28
24 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 32-34
25 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 36
26 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 42
27 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 43
28 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 45
29 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 47
30 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 195



161





















31 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 196
32 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 50
33 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 57
34 a,b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 61
35 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 86
36 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 236
37 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 90
38 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 90
39 a, b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 196
40 a, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 242
41 a, b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 98
42 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 206
43 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 241
44 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 207
45 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 208
46 c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 137
47 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 134
48 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 134
49 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 133
50 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 130
51 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 45
52 c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 83
53 c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 84
54 a L. Titirca-
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
338
55 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275



162

MODUL 51 CONDUITA N URGENE MEDICO CHIRURGICALE

TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu
F fals
1. Colapsul vascular are drept cauz dezechilibrul dintre volumul de snge circulant i
capacitatea vaselor.
2. Permeabilizarea cilor respiratorii n obstruciile supraglotice se realizeaz prin aezarea
victimei n poziie de drenaj postural.
3. Oxigenoterapia se utilizeaz n toate formele de insuficien respiratorie dup
permeabilizarea cilor respiratorii.
4. Prima msur n cazul ocului traumatic o constituie nlturarea agentului agresor.
5. Pacientului cu traumatism craniocerebral care prezint scurgeri de lichid cefalorahidian prin
urechi i nas i se aplic tampoane compresive.
6. Pentru evidenierea fracturilor feei n cazul unor traumatisme faciale se palpeaz simetric
faa, depistnd denivelrile osoase, mobilitatea patologic, durerea.
7. Fracturile oaselor bazinului se recunosc dup poziia caracteristic de broasc" a victimei.
8. Durerea precordial care cedeaz dup administrarea unei tablete de nitroglicerin este
caracteristic pentru IMA.
9. Pacientul cu edem pulmonar acut prezint sput rozat.
10. Pentru a reduce dispneea, pacientul n criz de astm bronic ia poziia decubit dorsal.

TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1. Traumatism cranian A Sezand cu capul aplecat in fata
2. Traumatism toracic B Decubit dorsal cu capul intr-o parte
3 . Traumatism al coloanei vertebrale C Sezand cu spatele sprijint
4 . Traumatism al fetei D Decubit dorsal cu genunchii flectati
5 . Traumatism abdominal E Decubit dorsal pe un plan dur

B. Asociai noiunile din cele dou coloane
1. Pneumotoraxul spontan A Durere retrosternala sau precordiala
care dureaza de la 30 de minute pana
la cateva ore si nu cedeaza la
nitroglicerina
2 Infarctul miocardic acut B Tuse uscata urmata de eliminare de
sputa spumoasa, rozata, aerata
3 Edemul pulmonar acut C Junghi toracic violent , apare brusc
dupa un effort, o chinta de tuse,
durere comparata cu o lovitura de
pumnal
4 Criza de astm bronsic D




Dispnee cu caracter expirator
prelungit , urmata de tuse si
expectoratie mucoasa, filanta,
eliberatoare



163
5 Angina pectorala E Durere retrosternala sau precordiala
care dureaza 2-3 minute pana la 10-
15 minute si cedeaza la nitroglicerina
Testul III
Indicai rspunsurile corecte
MEDICIN INTERN

1. Starea de colaps periferic poate fi
recunoascuta datorita:
a) TA 160/90 mmHg;
b) poliurie;
c) extremitatilor reci.
2. Durerea din infarctul miocardic acut :
a) este indicata cu degetul;
b) este declansata de respiratii
profunde;
c) cedeaza la antialgice majore.
3. Durerea din infarctul miocardic acut :
a) cedeaza la nitroglicerina;
b) apare dupa un efort fizic, emotii
puternice;
c) dureaza maxim 1 minut.
4. Tratamentul de urgenta in angina
pectorala consta in administrare de :
a) izoket;
b) nitroglicerina;
c) carbocromen.
5. Diferenta intre astmul bronsic si
astmul cardiac se pune pe
urmatoarele criterii:
a) astmul cardiac este o criza de
bradipnee expiratorie, fata de astmul
bronsic care este o criza de polipnee
expiratorie;
b) expectoratia din astmul bronsic este
perlata fata de cea din astmul
cardiac care este rozata;
c) nu este nici o diferenta.
6. Infarctul miocardic este produs de:
a) indigestie;
b) o scadere a fluxului sangvin in
arterele coronare cauzata de
ischemie;
c) scaderea contractiilor ventriculare.
7.Unui pacient, vechi cardiac, ce
prezinta dureri precordiale cu caracter
constrictive, anxietate, dispnee i se pot
administra:
a) mialgin;
b) nitroglicerina;
c) cofedol.
8.Pneumotoraxul se caracterizeaza
prin:
a) prezenta aerului in cavitatea
peritoneala;
b) prezenta aerului in cavitatea
pleurala;
c) prezenta sangelui in cavitatea
pleurala.
9. Pneumotoraxul se caracterizeaza
prin:
a) junghi toracic;
b) matitate toracica;
c) la auscultatie apare zgomotul de
porumbar
10. Tabloul clinic in insuficienta
respiratorie acuta se caracterizeaza prin:
a) bradipnee;
b) cianoza;
c) bradicardie.
11. Tratamentul in insuficienta
respiratorie acuta consta in administrare de:
a) oxigen;
b) dioxid de carbon;
c) ambele afirmatii sunt adevarate.
12. Primul element al tratamentului in
insuficienta respiratorie acuta:
a) administrarea de antibotice;
b) administrarea de miofilin;
c) controlarea permeabilitatii cailor
respiratorii.
13. Hemoptizia consta in eliminarea de
sange din:
a) tubul digestive;
b) aparatul excretor;
c) caile respiratorii.
14. La un pacient cu criza de astm
bronsic se administreaza:



164
a) miofilin;
b) morfina;
c) mincortid.
15. Pozitia caracteristica pentru pacientul
cu astm bronsic este:
a) decubit lateral cu membrele flectate
pe abdomen;
b) pozitie sezanda, cu capul pe spate si
sprijinit pe maini, ochii injectati, narile
dilatate, jugulare turgescente;
c) decubit ventral cu capul in
hiperextensie si membrele in extensie.
16. Hemoptizia poate fi difereniat de
hematemez prin faptul c hemoptizia:
a) conine resturi alimentare;
b) sngele este aerat;
c) apare n timpul unui efort de
vrstur.
17. Tratamentul hemoptiziei se face cu
vitamina:
a) D;
b) C;
c) K.

CHIRURGIE
18.Ce intelegem prin ressucitarea cardio
respiratorie:
a) combaterea si tratarea
insuficientei cardiace:
b) masurile intreprinse pentru
restabilirea activitatii cardiace;
c) combaterea si tratarea
afectiunilor pulmonare;
d) restabilirea schimburilor gazoase
la nivelul plamanului, printr-o
ventilatie pulmonara artificiala.
19.Cand este indicata ressucitarea
cardio-respiratorie:
a) in insuficienta respiratorie acuta;
b) in congestia pulmonara si
pleurezie;
c) in stopul respirator si respiratie
insuficienta;
d) in orice modificare a amplitudinii
si ritmului respirator.
20.Care din semnele de mai jos nu le
intalnim in stopul respirator:
a) absenta miscarilor respiratorii
toracice si abdominale;
b) extremitatile cianotice;
c) lipsa zgomotelor caracteristice la
auscultatie, produse de
patrunderea si iesirea aerului din
plamani;
d) vizual, o hartie pusa in fata gurii
si nasului se misca.
21.Care din manoperele de mai jos
trebuie prima intreprinsa in cursul
resusscitarii respiratorii:
a) asigurarea si mentinerea libertatii
cailor respiratorii;
b) oxigenoterapia;
c) stimularea activitatii centrilor
respiratorii deprimati;
d) inlaturarea obstacolelor care
impiedica expansiunea
pulmonara normala.
22.Dupa dezobstruarea cailor
respiratorii superioare, ce manevre
trebuie sa facem pentru a impiedica
caderea limbii in faringe:
a) sa fixam capul in flexie
accentuata;
b) sa realizam o hiperflexie a
capului, sa impinge mandibula
inainte si apoi s-o ridicam in sus;
c) sa efectuam oxigenoterapie;
d) sa introducem o pipa Gueddel
pana in orofaringe.
23..In cazul unor traumatisme mari
ale masivului facial, cu fracturi ale
piramidei nazale si mandibulei, cu
insuficienta respiratorie acuta, se
efectueaza:
a) intubatie orotraheala;
b) dezobstructia cailor respiratorii
superioare;
c) traheostomie;
d) oxigenoterapie.
24.Dupa asigurarea libertatii cailor
respiratorii si executarea



165
hiperextensiei capului, care sunt
manevrele pe care le va face
reanimatorul in respiratie gura la
gura:
a) propulsarea cu mana dreapta a
mandibulei, astfel ca gura
accidentatului sa fie deschisa;
b) sustinerea hiperextensiei capului
cu mana stanga;
c) cu mana stanga, care sustine
fruntea, penseaza nasul ca sa
impiedice fuga aerului;
d) insufla cu presiune aerul expirat
in gura accidentatului si observa
miscarea de expansiune a
toracelui;
e) se departeaza de gura si nasul
accidentatului si datorita
elasticitatii pulmonare, se
produce pasiv expiratia.
25.Care din semnele de mai jos le
avem in stopul cardiac:
a) pierderea cunostintei, care revine
dupa asezarea bolnavului in
pozitie orizontala;
b) absenta pulsului la arterele
periferice;
c) pierderea cunostintei, abolirea
reflexelor;
d) oprirea respiratiei, midriaza
pupilara progresiva.
26.Care sunt etapele tratamentului
stopului cardiac:
a) de instituire a respiratiei artificial
si masajului cardiac extern;
b) de efectuare a intubatiei si masaj
cardiac intern;
c) de restabilire a functiilor cardio-
respiratorii spontane;
d) de postresuscitare.
27.Cum se realizeaza masajul
cardiac extern:
a) se apasa cu palma in spatial V
intercostal stang pe linia
medioclaviculara;
b) se apasa cu podul ambelor
palme in 1/3 inferioara a
sternului;
c) se deprima coastele cu 2-3 cm;
d) sternul se deprima cu 5-8 cm.
28.Care sunt semnele unui masaj
cardiac extern eficace:
a) aparitia pulsului sincron cu
compresiunile sternale;
b) marirea midriazei;
c) recolorarea tegumentelor;
d) scaderea midriazei.
29.Masajul cardiac extern este
contraindicate in:
a) aparitia concomitenta a stopului
respirator cu cel cadiac;
b) la copii si varstnici;
c) tamponada cardiac, embolie
gazoasa;
d) fracturi costale cu volet.
30.Care din elementele de mai jos
sunt caracteristice fibrilatiei cardiace:
a) disparitia contractiei normale a
cordului;
b) aparitia unor puncte localizate in
atrii si ventricule din care pornesc
impulsuri care contracta muschiul
cardiac dezordonat, anarhic,
neregulat;
c) marirea fortei de contractie a
miocardului;
d) cresterea ritmului cardiac si a
tensiunii arteriale.
31.Care sunt indicatiile defibrilarii
electrice externe a cordului:
a) stopul cardiac;
b) tulburarile de ritm;
c) fibrilatia ventriculara;
d) daca dupa 4-5 minute de masaj
cardiac extern eficient, cordul nu-



166
si reia bataile si nu avem
posibilitatea efectuarii EKG.
32.Care din semnele de mai jos ne
conduc la abandonarea resuscitarii
cardio-respiratorii:
a) cord flasc dupa 30-60 minute;
b) aparitia miozei;
c) traseu EKG plat, absenta
respiratiei spontane, absenta
pulsului si TA;
d) midriaza persistenta, cianoza
intensa, tegumente marmorate.
33.Care din simptomele de mai jos le
intalnim in degeraturile de gradul I:
a) flictene sero-sangvinolente;
b) paloare, urmata de eritem;
c) diminuarea sau abolirea
sensibilitatii tactile;
d) cianoza la nivelul regiunii.
34.Care sunt factorii care agaveaza
ischemia la nivelul extramitatilor
degerate:
a) vasodilatatia care urmeaza unei
perioade de vasoconstrictie;
b) cresterea vascozitatii sangelui si
agregarea hematiilor si
trombocitelor;
c) scaderea tensiunii arteriale,
consecutive actiunii frigului;
d) formarea de tromboze
intravasculare.
35.In degeratura de gradul III apar:
a) eritem si edeme la nivelul
degeraturilor;
b) necroza, avand aspectul unei
gangrene umede;
c) gangrene cu aspect de
mumificare a extremitatilor
membrului respectiv;
d) flictene, dupa 2-3 zile.
36.Ce fenomene generale putem
intalni in degeraturile de gradul III si
IV:
a) agitatie, hiperreflexivitate;
b) somnolent, depresiune fizica si
psihica;
c) hipotensiune arterial;
d) scaderea tensiunii arteriale, puls
rapid, apoi bradicardic.


37.Care din elementele de mai jos
intervin in producerea socului la arsi:
a) intolerant si aportul insuficient de
lichide;
b) durerea si hipovolemia masiva
datorita plasmexodiei;
c) resorbtia unor produsi
intermediari proteici si
insuficienta hepato-renala
precoce;
d) gradul si profunzimea arsurilor.
38.Gravitatea socului electric
depinde de:
a) intensitatea, tesiunea si natura
curentului electric;
b) locul de intrare si iesire a
curentului electric in corp;
c) locul unde s-a produs accidentul;
d) durata de actiune si starea
sistemului nervos si a
organismului.
39.Ce modificari hemodinamice se
produc in socul decompensate?
a) cresterea patului vascular prin
vasodilatatie periferica;
b) cresterea volumului circulant;
c) scaderea volumului circulant si
staza sangvina;
d) cresterea vascozitatii sangelui
care duce la coagulare
intravasculara diseminata.
40.In ce tip de soc avem valori
normale sau chiar crescute ale
hemoglobinei si hematocritului:
a) soc hemoragic;
b) soc traumatic;
c) soc septic;



167
d) soc prin arsura.
41.Ce obiective trebuie sa
urmareasca tratamentul socului
hemoragic:
a) administrarea de vasopresoare
pentru a micsora patul vascular;
b) asigurarea hemostazei;
c) compensarea pierderilor prin
transfuzii de sange si
administrare de substituenti
hipovolemici;
d) tratament sedative si hemostatic.
42.Care sunt principalele obiective in
tratamentul socului toxico-septic:
a) antibioterapie bacteriostatica;
b) antibioterapie bactericida;
c) corectarea tulburarilor
hemodinamice si deficitului de
volum circulant;
d) administrarea de
vasoconstrictoare;
e) tratarea chirurgicala a leziunilor si
indepartarea sursei de infectie.
43.Ce fenomene vom gasi intr-un
soc prin arsura:
a) pierderi de masa circulanta in
primele ore de la producerea
accidentului;
b) pierderea de sange integral si
vom avea o hemodilutie,
scaderea Ht si Hg;
c) pierderea este de plasma si vom
avea hemoconcentratie si
cresterea vascozitati sangelui;
d) irigatia deficitara si hipoxia duc la
tulburari metabolice importante si
aparitia acidozei.
44.Care din elementele de mai jos
sunt caracteristice socului cardiogen:
a) scaderea TA sb 85 mmHg,
tahicardie cu puls depresibil si
aritmic;
b) agitatie, piele uscata si
congestionata, febra;
c) reducerea perfuziei sangvine cu
scaderea debitului urinar sub 20
ml/ora;
d) tulburari ale constientei,
transpiratii reci, tegumente
umede si cianotice.
45.In ce tipuri de soc este indicate
administrarea de antibiotice:
a) socul toxico-septic, socul prin
arsuri;
b) socul cardiogen, socul anafilactic;
c) socul prin dilatatie acuta de
stomac, socul hemoragic;
d) Socul traumatic insotit de
delabrari mari.
46.In care forme de soc este
indicata profilaxia antitetanica:
a) soc operator, soc anafilactic;
b) soc traumatic, soc prin arsuri;
c) soc cardiogen, soc prin
deshidratare ( termic );
d) in orice traumatism generator de
soc.
47.Care sunt conditiile de incetare a
terapiei antisoc:
a) cresterea TA, regularizarea
pulsului, normalizarea culorii
tegumentelor si mucoaselor care
devin calde;
b) reluarea diurezei, disparitia
midriazei, iesirea pacientului din
starea de stupoare
c) dirureza creste peste 40 ml/ora,
bolnavul este constient,
cooperant;
d) echilibrul acido-bazic si celelalte
valori de laborator revin la
normal.
NURSING
48.Manifestrile de dependent prezentate
de pacientul cu hemoragie intern sunt:
a) stare de lipotimie;
b) tahicardie, tegumente reci, palide,
hipotensiune arterial;
c) hipertensiune arterial,



168
bradicardie.
49.Imobilizarea provizorie a fracturilor are
drept scop:
a) prevenirea complicaiilor - paralizii,
hemoragii;
b) nlturarea anxietii pacientului;
c) reducerea durerii.
50.Pentru imobilizarea provizorie a
fracturilor membrului superior putem utiliza:
a) atele Kramer sau din lemn;
b) basma;
c) ambele procedee.
51.Tratamentul de urgent n cazul unei
fracturi de coast vizeaz:
a) imobilizarea ct mai solid a
fracturii;
b) transportul accidentatului n poziie
eznd care s-i favorizeze respiraia;
c) calmarea durerii.
52.Transportul unui accidentat cu fractur
de coloan vertebral se face:
a) pe targa rigid n decubit dorsal;
b) n decubit ventral pe o targa
obinuit;
c) semieznd cu spatele sprijinit.
53.Manifestarile de dependenta ce
caracterizeaz stopul cardiorespirator sunt
urmtoarele, cu excepia:
a) midriaz, oprirea respiraiei i
circulaiei;
b) relaxare sfincterian, paliditate,
cianoz, pierderea contientei;
c) hipotensiune arterial, tahicardie.
54.Respiraia artificial se poate realiza la
locul accidentului astfel:
a) prin metode interne - gur la gur,
gur la nas;
b) cu burduful Ambu, Ruben;
c) cu aparatul Potain.
55.Pentru masajul cardiac extern pacientul
este aezat:
a) n decubit lateral stng;
b) n decubit dorsal pe un plan dur;
c) n poziie Trendelenburg.
56.Compresiunea sternului cu podul palmei
pentru masajul cardiac extern se face:
a) n 1/3 medie a sternului;
b) n 1/3 superioar a sternului;
c) n 1/3 inferioar a sternului.
57.Controlul eficienei manevrelor de
resuscitare cardiorespiratorie se face la
dou minute de la nceperea reanimrii prin:
a) cercetarea pulsului la artera
carotid;
b) cercetarea pulsului la artera
pedioas;
c) observarea micrilor cutiei
toracice.
58.Arsura electric prezint urmtoarele
caracteristici:
a) este rotund sau ovalar, puin
dureroas;
b) apare la locul de intrare a
curentului electric;
c) ambele.
59.Pentru acordarea corect a primului
ajutor n electrocutare se are n vedere:
a) s fie acordat n primele 5 min de
la producere;
b) sursele de curent nu se ating cu
mna neprotejat;
c) sursa de curent se ndeprteaz
cu orice obiect n timp util.
60.ntr-o ncpere nchis, nclzit cu gaz
metan, sunt gsite n stare de incontien
dou persoane. Care este prima msur
luat?
a) examinarea victimelor;
b) deschiderea ferestrelor;
c) nchiderea surselor de nclzire.
61.Dl I. C. este victima unuia accident la
locul de munc: explozia unei instalaii.
Asistenta sosit cu salvarea constat
prezena arsurilor la fa, mini, antebrae.
Hainele sunt arse pe toracele anterior.
Execut imediat:
a) dezbrcarea hainelor arse;
b) acoperirea suprafeelor arse ale
minilor cu comprese sterile ;
c) transportul pacientului la spital.
62.Parametrii de apreciere a gravitii unei
arsuri sunt:
a) suprafaa ars, cauza arsurii;
b) gradul de alterare a funciilor vitale;
c) suprafaa ars i profunzimea
arsurii.
63.Toaleta chirurgical primar a arsurii are
drept scop:



169
a) ndeprtarea zonelor arse i a
corpilor strini;
b) aplicare soluiilor antibiotice;
c) prevenirea infeciilor.
64.Salonul n care e supravegheat i ngrijit
pacientul cu arsuri necesit urmtoarele
condiii:
a) temperatur 23-24 C;
b) temperatur 23-24 C, lenjerie
steril de pat;
c) umiditatea aerului 75%.
65.Pentru profilaxia degeraturilor e necesar:
a) meninerea cldurii corpului;
b) meninerea micrii;
c) ambele.
66.Pentru epurarea toxicului ingerat
voluntar sau accidental se procedeaz
astfel:
a) se provoac vrstura;
b) se administreaz antidoturi
specifice;
c) se efectueaz spltur gastric n
primele ore;
d) se administreaz antidoturi
generale.
67.n intoxicaiile cu substane
necunoscute se utilizeaz pentru
neutralizarea toxicului urmtoarele
antidoturi:
a) alcool etilic;
b) crbune animal;
c) ap albuminoas.
68.Pacientul cu hemoragie acut se
transport n poziie:
a) eznd, cu spatele sprijinit;
b) decubit lateral;
c) Trendelenburg.
69.n insuficiena respiratorie acut
oxigenoterapia se aplic n toate formele
respectnd urmtoarele principii:
a) dezobstruarea cilor respiratorii;
b) introducerea sondei nazale pe o
lungime de 2-3 cm;
c) umidificarea oxigenului;
d) introducerea sondei nazale pe o
lungime egal cu distana dintre tragus
i fosa nazal;
e) stabilirea debitului pe minut.
70.Permeabilizarea cilor respiratorii n
obstruciile subglotice se realizeaz:
a) prin poziie de drenaj postural;
b) aspirarea secreiilor cu seringa
Guyon;
c) aezarea pacientului n decubit
dorsal cu capul n hiperextensie.
71.Obiectivele interveniilor de urgen n
criza de astm bronic constau n:
a) asigurarea i meninerea n poziie
eznd a pacientului
b) oxigenoterapiaterapia
c) asigurarea poziiei decubit dorsal.
72.Conduita de urgen n criza de astm
bronic const n:
a) sngerare 300 ml
b) oxigenoterapiaterapia
c) administrarea medicamentelor
bronhodilatatoare i antialergice.
73.Manifestrile de dependen n
insuficiena respiratorie acut a copilului
sunt:
a) dispnee ,cianoz;
b) acces paroxistic astmatiform;
c) diaree post prandial.
74.Conduita de urgen n colapsul vascular
al copilului const n:
a) comprese calde pe abdomen;
b) permeabilizarea cilor respiratorii;
c) oxigenoterapie;
d) abordarea uneia sau mai multor vene
periferice i instituirea unei perfuzii.
75.Accesul eclamptic n faza de convulsii
tonice se caracterizeaz prin:
a) convulsii cu durata de 30";
b) contractura generalizat - inclusiv a
muchilor respiratori;
c) trismus;
d) hipotensiune;
e) relaxare muscular.
76.n fracturile de coloan cervical se
aplic urmtoarele msuri de urgen:
a) fixare suplimentar pe targa a capului
fa de trunchi;
b) confecionarea unui guler rigid aezat
n jurul coloanei cervicale;
c) asigurarea poziiei semieznd.
77.n intoxicaiile cu substane
organofosforate asistenta medical
pregtete ca antidot specific:
a) crbune animal;
b) atropin;



170
c) ap bicarbonat 10%.
78.Problemele pacientului cu intoxicaie cu
ciuperci sunt:
a) risc de deshidratare;
b) disconfort abdominal;
c) alterarea contientei.
79.n cazul unui accident colectiv de munc
pentru a evalua ordinea de acordare a
primului ajutor, asistenta medical
folosete urmtoarele aciuni:
a) privete victimele;
b) privete i ascult victimele;
c) privete, ascult, atinge (simte)
victimele.
80.n cazul unui accident colectiv sunt primii
crora li se va acorda primul ajutor:
a) cei care ip, strig dup ajutor;
b) cei ineri;
c) nu au importan aceste elemente.
81.Pentru a verifica dac o persoan
incontient respir poi aciona astfel:
a) priveti dac toracele se ridic;
b) asculi dac se aude respiraia i
simi respiraia pe obrazul tu;
c) ambele.
82.Semnele specifice prezenei unui corp
strin n cile respiratorii superioare
sunt:
a) pacientul nu poate vorbi, tui, respira;
b) pacientul e cuprins de panic;
c) pacientul duce mna la gt.
83.Primul ajutor n cazul corpilor strini
supraglotici const n:
a) prinderea victimei din spate cu
pumnul n regiunea epigastric i
apsarea regiunii (manevra Heimlich);
b) aezarea victimei
n decubit lateral
stng;
c) aplicarea unei
lovituri interscapular.
84.Ajutorul psihologic in cazul unui accident
const n:
a) minimalizarea situaiei existente a
pacientului;
b) explicarea manevrelor
de prim ajutor aplicate;
c) exagerarea situaiei
existente a pacientului.
85.Dac o persoan accidentat este
incontient trebuie mai intai:
a) s eliberm cile respiratorii;
b) s o punem in poziia de siguran;
c) s-i controlm respiraia.
86.In cazul in care o persoan este gsit
czut intr-un garaj inchis, cu un motor de
main funcionand, salvatorul trebuie:
a) s opreasc motorul;
b) s controleze respiraia;
c) s scoat persoana afar din garaj.
87.Misiunea asistentei medicale la locul
unui accident este:
a) executarea unui baraj de securitate;
b) evaluarea rapid a situaiei;
c) stabilirea prioritilor de prim ajutor;
d) transportul accidentailor cu orice mijloc
de locomoie.
88.Care este atitudinea corect la locul
accidentului in cazul unui traumatism
abdominal inchis:
a) administrare de calmante;
b) transport de urgen la spital;
c) hemostaz local.
89.In cazul unui pacient politraumatizat
prioritatea in acordarea primului ajutor
const in:
a) oprirea hemoragiei externe;
b) permeabilizarea cilor respiratorii
superioare;
c) imobilizarea fracturilor osoase.
90.Primul ajutor in caz de arsur const in:
a) administrarea de antialgice;
b) administrarea de antialergice;
c) administrarea de antiinflamatoare
steroide.
91.Degeraturile de gradul I se
caracterizeaz prin.
a) eritem;
b) flictene;
c) gangrena.
92.Care sunt factorii care favorizeaz
degeraturile:
a) frigul umed;
b) frigul uscat;
c) imobilitatea prelungit;
d) inclmintea lejer.
93.Pentru acordarea primului ajutor in cazul
electrocutrii:



171
a) se efectueaz resuscitarea
cardiorespiratorie ca prim msur;
b) se indeprteaz sursa de curent i apoi
se face resuscitarea cardiorespiratorie;
c) se transport victima la spital.
94.Care din urmtoarele manevre se
practic in cazul mucturilor de arpe
veninos:
a) incizia i excizia esutului cutanat in zona
lezat;
b) aplicarea garoului deasupra leziunii;
c) aspiraie local i administrare de ser
antiveninos.
95.Primul ajutor in cazul unui pacient cu
intoxicaie acut const in:
a) efectuarea unei splaturi gastrice i
provocarea vomei;
b) efectuarea unui tubaj duodenal cu
administrare de antidot;
c) efectuarea manevrelor de respiraie
artificial i administrare de antidot.
96.In cazul intoxicaiilor voluntare pentru a
efectua spltura gastric este strict
necesar:
a) acordul pacientului;
b) s catigi increderea pacientului;
c) s cunoti natura substanei ingerate.
97.In accidentele maxilofaciale, hemostaza
provizorie pentru artera temporal
superficial,se face prin compresiune
direct pe:
a) regiunea preauricular;
b) marginea inferioar a mandibulei;
c) trunchiul carotidian de aceeai parte.
98.In acordarea primului ajutor unui
accidentat cu fractur de coloan vertebral
se evit
flectarea capului pe torace i a toracelui pe
abdomen pentru c se poate produce:
a) oc hemoragie;
b) accentuarea durerilor;
c) contuzia sau secionarea mduvei
spinrii.
99.Un accidentat cu stop cardiorespirator
prezint:
a) respiraie superficial, puls filiform,
hipotensiune arterial contient pierdut;
b) respiraie profund, puls tahicardie, stare
de incontien;
c) respiraie oprit, puls absent, stare de
incontien, paloare midriaz, relaxare
sfincterian.
100.In resuscitarea respiratorie prima
manevr este:
a) administrarea oxigenului;
b) asigurarea permeabilitii cilor
respiratorii;
c) insuflaia aerului gur la gur.
101.Care este timpul limit de aciune in
reanimarea cardio-respiratorie?
a) 3- 4 minute;
b) 8-10 minute;
c) 20 minute.
102.Pentru respiraia gur la gur sau gur
la nas, accidentatul se va afla in urmtoarea
poziie:
a) decubit lateral drept;
b) in orice poziie;
c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul in
hiperextensie.
103.In edemul pulmonar acut pacientul se
aeaz in:
a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat
restul corpului;
b) clinostatism, cu capul mai jos decat restul
corpului;
c) poziie ezand, cu picioarele atarnand la
marginea patului.
104.Pentru interveniile de urgen in
edemul pulmonar acut asistenta medical
pregtete:
a) instrumente pentru sangerare i
oxigenoterapie;
b) medicaie tonic cardiac;
c) trusa pentru traheostomie.
105.In starea de oc indiferent de cauza sa
se produce:
a) perturbarea circulaiei i a proceselor
metabolice la nivelul esuturilor;
b) tulburri renale;
c) tulburri respiratorii.
106.Starea de colaps vascular se
recunoate dup urmtoarele manifestri de
dependen:
a) pacient inert, somnolent, cu tegumente
palide i reci, hipotensiune, puls filiform;
b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv;
c) pacient somnolent, transpirat.



172
107.Criza de angin pectoral dureaz in
general sub:
a) 5 min.;
b) 15 min.;
c) 30 min.
108.Durerea coronarian ce survine la efort,
emoii, frig, are o durat intre 3-15 min. i
care cedeaz la nitroglicerin este
caracteristic in:
a) angina pectoral;
b) infarct miocardic acut;
c) stenoz mitral.
109.Unul din semnele pneumotoraxului
este:
a) sput cu sange;
b) durere toracic surd;
c) absena micrilor toracice in timpul
respiraiei.
110.Pacientul incontient, comatos, poate fi
transportat in poziie:
a) decubit dorsal tar pern;
b) decubit lateral sau semi-ventral;
c) Trendelenburg.
111.In care poziie trebuie transportat un
comatos cerebral:
a) poziia decubit dorsal;
b) poziia decubit ventral;
c) poziia semiezand;
d) poziia decubit lateral (de siguran).
112.Care sunt simptomele caracteristice
care preced coma de cauz meningean:
a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa;
b) hemiplegie, afazie;
c) agitaie psiho-motorie, sete de aer.
113.Existena hemiplegiei in cadrul comelor
semnific:
a) o leziune meningean;
b) o leziune cerebral;
c) o leziune medular.
114.Semnul caracteristic al sindromului
meningean din cadrul comei este:
a) redoarea de ceaf;
b) hemiplegia;
c) hipertensiunea arterial.
115.Conduita de urgen in cazul corpilor
strini vii auriculari este:
a) instilaii cu ulei sau glicerina i spltur
cu seringa Guyon;
b) extracia corpului cu pensa;
c) spltur cu seringa Guyon - ap
distilat.
116.Conduita de urgen in cazul corpilor
strini esofagieni este:
a) provocarea de vrsturi pentru
eliminarea corpului strin;
b) suprimarea alimentaiei pe cale oral;
c) extragerea sau impingerea corpului strin
prin procedee oarbe.

BAREM DE CORECTARE CONDUITA N URGENE MEDICO CHIRURGICALE

TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR.
INTREBARE
RASPUNS
CORECT
BIBLIOGRAFIE PAGINA
1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
141
2. F idem 141
3. A idem 141
4. A idem 141
5. F idem 141
6. A idem 141
7. A idem 141
8. F idem 141
9. A idem 141
10. F idem 141






173
TESTUL II- ASOCIERI
NR.
INTREBARE
RASPUNS
CORECT
BIBLIOGRAFIE PAGINA
A
1. B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
137
2. C idem 137
3. E idem 137
4. A idem 137
5. D idem 137
B
1. C Urgente medico-chirurgicale Sinteze, Lucretia
Titirca, Editura Medicala, 1999
32
2. A idem 42,43
3. B idem 37
4. D idem 25
5. E idem 79,81
TESTUL III - GRILA
MEDICINA INTERNA
1. c Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea,
Editura Romprint, Brasov, 2003
54
2. c idem 42
3. b idem 42
4. b idem 44
5. b idem 42
6. b idem 42
7. b idem 42
8. b idem 41
9. a idem 41
10. b idem 41
11. a idem 41
12. c idem 38
13. c idem 38
14. a idem 37
15. b idem 39
16. b idem 36
17. b,c idem 36
CHIRURGIE
18 b,d Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu,
Editura Medicala, 2007
460
19 a,c idem 460
20 d idem 461
21 a idem 461
22 b,d idem 461
23 c idem 461
24 a,c,d,e idem 463
25 b,c,d idem 465



174
26 a,c,d idem 465
27 b,d idem 466
28 a,c,d idem 466
29 c,d idem 467
30 a,b idem 467
31 c,d idem 467
32 a,c,d idem 351
33 b,c idem 351
34 b,d idem 351
35 b idem 348
36 b,d idem 351
37 b,c idem 415
38 a,d idem 415
39 a,c,d idem 415
40 b,d idem 416
41 b,c idem 416
42 b,c,e idem 418
43 a,c,d idem 418
44 a,c,d idem 419
45 a,d idem 421
46 b,d idem 421
47 a,c,d idem 422
NURSING
48 a,b 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
132
49 a,c idem 132
50 c idem 132
51 b,c idem 132
52 a,b idem 133
53 c idem 133
54 a,b idem 133
55 b idem 133
56 c idem 133
57 a,c idem 134
58 c idem 134
59 a,b idem 134
60 b idem 134
61 b,c idem 135
62 c idem 135
63 c idem 135
64 b idem 136
65 c idem 136
66 a,c idem 136
67 b,c idem 136
68 c idem 136
69 a,c,d,e idem 137
70 a,b idem 137



175
71 a,b idem 137
72 b,c idem 137
73 a,b idem 138
74 b,c,d idem 138
75 a,b,c idem 138
76 a,b idem 138
77 b idem 139
78 a,b,c idem 139
79 c idem 139
80 b idem 139
81 c idem 139
82 a,b,c idem 139
83 a,c idem 140
84 b idem 140
85 c 1555 teste de evaluare continua in nursing
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
209
86 c idem 209
87 a,b,c idem 209
88 b idem 209
89 b idem 210
90 a idem 210
91 a idem 210
92 c idem 210
93 b,c idem 211
94 a,b,c idem 211
95 a idem 211
96 c idem 211
97 a idem 211
98 c idem 212
99 c idem 213
100 b idem 213
101 a idem 213
102 c idem 213
103 c idem 214
104 a,b idem 214
105 a,c idem 214
106 a idem 214
107 b idem 214
108 a idem 214
109 c idem 214
110 b idem 215
111 b,d idem 215
112 a idem 215
113 b idem 215
114 a idem 215
115 a idem 216
116 b idem 216



176


1. CONDUITA DE URGEN N HEMOPTIZIE
BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corect, logic si se utilizeaz terminologia medical 5
puncte.
2. Enumer interveniile autonome i delegate ale asistentei medicale:
Repaus absolut, se asigur poziia semisaznd 2 puncte (pag. 29);
Camer bine aerisit 1 punct(pag. 29);
Repaus vocal absolut, comunicare prin semne 1 punct(pag. 29);
Hidratare prin administrare de lichide reci 0,5 puncte(pag. 29);
nghiituri mici, repetate 0,5 puncte(pag. 29);
Respiraie pe nas, lent, profund 1 punct(pag. 29);
Pentru obinerea vasoconstriciei, se aplic pung cu ghea pe regiunea sternal
(sau alt loc presupus sangernd) 1 punct(pag. 29);
Se masoar funciile vitale (TA, P, T, R) cu un minim de traumatizare a pacientului
2 puncte(pag. 29);
Combaterea tusei, fr indicaia medicului (antitusive, diverse forme de prezentare
tablete, picturi) 2 puncte(pag. 29);
Medicaie hemostatic ( exemple, cale de administrare) i soluii hipertone (exemple,
cale de administrare) 2 puncte(pag. 29);
Igiena pacientului i transportul la spital sub stricta supraveghere 2 puncte(pag.
29).











Bibliografie: L. Titirc Urgene medico-chirurgicale, sinteze pentru cadre medii, Editura
Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.










177


2.PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUPA PARACENTEZ

BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corect, logic si se utilizeaz terminologia medical 5
puncte.
2. Pregtirea psihic:
Informarea pacientului cu privire la scopul punciei i la poziia n care va sta n
timpul punciei, solicitarea consimmntului scris 1 punct (pag. 54)
Asigurarea securitii i intimitii 1 punct (pag. 54)
3. Pregtirea fizic:
Se invit s urineze (dac este cazul, se va face sondaj vezical) 1 punct (pag. 54)
Se dezbrac regiunea abdominal 0,5 puncte (pag. 54)
Se cntarete pacientul 0,5 puncte
Se aeaz pacientul n poziie de decubit dorsal n pat, peste cearceaful mpturit n
lung, cu flancul stng la marginea patului i trunchiul uor ridicat 3 puncte (pag. 54)
Masurarea circumferinei abdominale 1 punct (pag. 54)
4. ngrijirea pacientului dup puncie:
Se aeaz comod n pat, astfel ca locul punciei s fie ct mai sus pentru a evita
presiunea asupra orificiului i scurgerea lichidului n continuare 1 punct (pag. 54)
Se aplic pansament steril 1 punct
Se asigur o temperatur optim n ncpere i linite 1 punct (pag. 54)
Dup 6 ore se ndeprteaz cearceaful strns n jurul abdomenului 1 punct (pag.
54)
Se msoar circumferina abdominal (sau se cantareste )i se noteaz 1 punct
(pag. 54)
Se suplinete pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale 1 punct (pag. 54)
Se monitorizeaz pulsul, tensiunea arterial, se noteaz valorile nregistrate n
primele 24 de ore 1 punct (pag. 54)
Se schimb pansamentul, in condiii de asepsie perfect 1 punct (pag. 54)





Bibliografie: L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali, Editura
Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.








178


3. PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUPA GASTROSCOPIE

BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala 5
puncte.
2. Pregtire psihic :
Anunarea pacientului i calmarea acestuia pentru a reduce anxietatea, solicitarea
consimmntului scris 0,5 puncte (pag. 233)
Explicarea necesitii executrii i efectelor dezagreabile ale investigaiei 1 punct
(pag.233)
3. Pregtirea fizic:
Anunarea pacientului s nu mnnce i s nu fumeze n dimineaa zilei de
examinare i n seara precedent investigaiei 1 punct (pag.233)
Evacuarea stomacului prin spltur gastric cu ap cldu, n seara zilei
precedente, dac evacuarea e deficitar 2 puncte (pag.233-234)
Administrarea medicaiei recomandate pentru sedarea pacientului sau pentru
prevenirea unor incidente - accidente 1punct (pag.233)
4. ngrijirea pacientului dup tehnic:
Supraveghere nc o jumtate de or n camera unde a fost examinat 1 punct
(pag.234)
Transportul pacientului la salon 1 punct (pag.234)
Supraveghere atent timp de 2 ore dup terminarea examinrii (s nu mannce, s
nu bea) 2 puncte (pag.234)
Avertizarea pacientului cruia i s-a prelevat biopsie s nu consume alimente fierbini
1 punct (pag. 234)
Introducerea sondei gastrice i eliminarea aerului i mucozitilor, la indicaia
medicului, dac pacientul nu reuete s elimine mucusul i aerul din stomac i
acuz dureri 3 puncte (pag.234)
Inhalaii cu mentol, pentru evitarea senzaiilor neplcute din gt 1 punct (pag. 234).





Bibliografie: L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali, Editura
Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.









179

4. PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUPA BRONHOSCOPIE -
BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala 5
puncte.
2. Pregtire psihic :
Informarea pacientului, convingndu-l asupra necesitii examenului, asupra riscului
pe care i-l asum refuzndu-l i asupra faptului c, dei neplcut, examenul nu e
dureros n sine, iar incidentele sau accidentele survin foarte rar, solicitarea
consimmntului scris - 1 punct (pag. 227-228)
Creearea unui climat de siguran pentru a asigura cooperarea lui n toate
momentele examinrii, punndu-l n legtur cu ali pacieni crora li s-a efectuat
aceast examinare 1 punct (pag.228)
3. Pregtirea fizic:
Anunarea pacientului s nu mnnce n dimineaa zilei de examinare 1 punct
(pag.228)
Testare la xilin 2%, n ziua premergtoare examinrii, pentru a depista o alergie la
acest anestezic 1 punct (pag 228)
La indicaia medicului, pacientul va fi sedat att n seara premergtoare explorrii,
ct i n dimineaa zilei respective 1 puncte (pag.228)
Pentru anestezie, se aeaz pacientul pe un scaun, n mna dreapt va ine o tvia
renal sau o scuiptoare, iar cu mna stng, dup ce i deschide larg gura, i
scoate limba, i-o imobilizeaz cu dou degete deasupra i policele dedesupt - 2
puncte (pag.228)
ntr-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spray cu xilin 2%, i anesteziaz limba,
orofaringele i hipofaringele, urmnd s anestezieze arborele traheobronic,
instilnd, pictur cu pictur, anestezicul uor nclzit, cu ajutorul unei seringi
laringiene 2 puncte (pag.228)
Conducerea pacientului la sala de bronhoscopie 1 punct (pag.228)
4. ngrijirea pacientului dup bronhoscopie:
Transportul pacientului la salon 1 punct (pag.229)
Pacientul nu va mnca o or 1 punct (pag.229)
Supravegherea parametrilor vitali (puls, TA, etc) 1 punct (pag.229)
Anunarea medicului dac survin modificri ale parametrilor vitali 1 punct (pag.229)
Asistenta va avea pregtit medicaie hemostatic, pe care o va administra n cazul
unei hemoptizii, chiar nainte de a anuna medicul (adrenostazin, E.A.C., venostat) -
1 punct (pag.229)
Bibliografie: L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali, Editura
Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.







180

5.PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUP TORACOCENTEZ-
BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)

1. Are scris lizibil, exprimare corect, logic, utilizeaz terminologia medical 5 puncte.
2. Pregrirea psihic:
Informarea pacientului cu privire la scopul punciei i la poziia n care va sta n
timpul punciei, solicitarea consimmntului scris 2 puncte (pag. 50)
ncurajarea pacientului, asigurarea confortului 1 punct (pag. 42)
3. Pregtire fizic:
Administrare de atropin (1 fiol) cu 30 de minute naintea punciei, pentru a preveni
accidentele 1 punct (pag. 50)
Precizarea rolului atropinei (scade excitabilitatea general i a nervului
pneumogastric) 1 punct (pag. 50)
4. Precizarea poziiei pacientului:
eznd la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un
scunel, cu mna de partea bolnav ridicat peste cap pna la urechea opus sau
cu trunchiul uor aplecat n fa, cu antebraele flectate pe brae, cu minile la ceaf,
coatele nainte 3 puncte (pag.50)
Pacienii cu stare buna se aeaz clare pe un scaun cu sptar, antebraele fiind
sprijinite pe sptarul scaunului - 2 puncte (pag. 50)
Pacienii n stare grav se aeaz n decubit lateral, pe partea sntoasa, la
marginea patului 2 puncte (pag. 52)
5. ngrijirea pacientului dup puncie:
Repaus la pat pe o perioad prescris de medic 1 punct (pag. 52)
Supraveghere (puls, tensiune arterial, respiraie, culoarea tegumentelor, periodic)
1 punct (pag. 52)
Informarea imediat a medicului n cazul apariiei cianozei, dispneei, tahicardiei,
secreiilor bronice 1 punct (pag. 52)









Bibliografie: L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali, Editura
Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.








181

6. NGRIJIRILE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE N LUZIA IMEDIAT (definiie,
semne, intervenii)
BAREM DE CORECTARE/NOTARE

1. Scrisul este lizibil , exprimarea corect , logic si se utilizeaz termeni medicali 5
puncte
2. Definete luzia imediat - 1 punct
luzia imediat = luza n primele 2 ore dup natere cnd se consolideaz
hemostaza
3. Urmrete semnele specifice luzei n luzia imediat 5 puncte
(enumerarea a 5 semne din 7):
oboseal;
tendin la somn;
puls rar, bradicardic;
uneori frison;
uter dur , contractat;
glob de siguran la nivelul ombilicului;
sngerare moderat.
4. Precizeaz interveniile asistentei medicale :
masaj uterin , transabdominal 1 punct , pentru favorizarea retraciei uterine
1punct i formarea globului de siguran 1 punct
supravegheaz faciesul i comportamentul luzei 1 punct
antreneaz luza n discuii pentru a nu adormi 1 punct
administreaz ceai , limonad 1 punct
controleaz funciile vitale 1 punct
depisteaz semnele ocului hipovolemic 1 punct
transport luza la salon 1 punct








Total: 20 puncte

BIBLIOGRAFIE: L. Titirc - ngrijiri speciale acordate paicenilor de ctre asistenii medicali,
Manual pentru colegiile i colile postliceale sanitare, Editura Viaa Medical Romneasc-
2008







182

7. AEZAI N ORDINE PRIMELE NGRIJIRI ACORDATE NOU-NSCUTULUI N SALA
DE NATERE
BAREM DE CORECTARE/NOTARE

1. Scrisul este lizibil , exprimare corect , logic i se utilizeaz termeni medicali -5 puncte
2. Dezobstruarea cilor respiratorii, prin aspirarea secreiilor din nas i gur cu o sond
Nelaton de dimensiune mic - 1 punct
3. Aprecierea strii ftului la natere 1 punct - (pentru identificarea a 4 din cei 5 parametrii
ai scorului Apgar - 2 puncte) :
respiraia;
ritmul cardiac;
tonicitatea muscular;
reflexul de iritaie;
coloraia tegumentelor.
4. Pensarea i secionarea cordonului ombilical-se aplic 2 pense hemostatice una la 10-
15 cm de la inseria abdominal a ombilicului, iar a doua nspre vulva parturientei 0,5
puncte i se secioneaz ntre cele 2 pense- 0,5 puncte
5. Ligaturarea cordonului ombilical cu clamp ombilical- 1 punct
6. Pansarea cordonului ombilical cu comprese sterile de tifon- 0,5 puncte , stropite cu
alcool de 70 grade- 0,5 puncte
7. Stabilirea identitii nou-nscutului prin fixarea unei brri sau colier- 1 punct
8. Examinarea sumar a nou-nscutului - se stabilete sexul - 0,5 puncte i se cerceteaz
integritatea organismului pentru descoperirea eventualelor malformaii vizibile-0,5 puncte
9. Prevenirea oftalmiei gonococice- se face instilnd n fundul de sac conjunctival picturi
de soluie proaspt de nitrat de Ag 1%-1 punct
10. Determinarea datelor antropometrice- se msoar nou-nscutul -0,5 puncte i se
cntrete- 0,5 puncte
11. Ingrijirea tegumentelor- se usuc tegumentele prin tamponare cu un scutec steril,
nclzit; - 0,5 puncte , se ndeprteaz surplusul de vernix caseosa-0,5 puncte
12. Infarea cu scutece sterile 1 punct
13. Transportul de la sala de nateri n salonul de nou-nscui - se face cu blndee n
condiii de protecie termic. - 1 punct
14. Pentru aezarea n ordine a primelor ngrijiri acordate nou-nscutului se acorda :- 1
punct
Total: 20 puncte

Bibliografie: Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor Manual pentru licee sanitare-
Coordonator Georgeta Aurelia Balt- Editura Didactic i Pedagocic Bucureti Ediia
1988.








183

8. NGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII
BAREM DE CORECTARE/NOTARE

1. Scrisul este lizibil , exprimare corect , logic si se utilizeaz termeni medicali - 5 puncte
2. Asigurarea unei perfecte liniti ambientale - prin ndeprtarea persoanelor strine
linitirea aparintorilor 1 punct
3. mpiedicarea autotraumatizrii poziie culcat departe de surse de foc, de obiecte tari
sau tioase, va fi supravegheat s nu cad din pat , introducerea unui rulou ntre arcadele
dentare la copilul cu dini - 2 puncte
4. Desfacerea gulerului i nlturarea mbrcminii n exces - 1 punct
5. Meninerea permeabilitii cilor respiratorii , copilul fiind aezat n poziie de securitate :
decubit lateral, semipronaie , evitnd cderea limbii n hipofaringe - 1 punct
6. Aspirarea secreiilor ( 0,5 puncte) prin intermediul unei sonde din material plastic
introdus n orofaringe( 0,5 puncte) -1 punct
7. Administrarea medicaiei anticonvulsivante: diazepam IV lent , diluat n ap distilat sau
IM -1 punct
8. n lipsa diazepamului se administreaz IM fenobarbital 1 punct
9. Nu se asociaz diazepam cu fenobarbital 1 punct
10. n caz de febr msuri hipotermizante- supozitoare antitermice ( paracetamol,
aminofenazon, aspirin) un exemplu 1 punct
11. Nu se recomand mpachetri reci, stropiri cu ap rece, producerea de excitaii asupra
copilului - 1 punct
12. Transportul la spital este obligatoriu pentru precizarea diagnosticului i tratamentul
etiologic - 1 punct
13. Dup terminarea accesului convulsivant asistenta se va ngriji de toaleta parial i va
asigura lenjerie curat-1 punct
14. n tot timpul transportului asistenta medical va supraveghea respiraia , coloraia
tegumentelor, starea de contien, semne neurologice asociate, T.A , puls - 2 puncte (
enumerarea a 4 semne din 6)

Total: 20 puncte





Bibliografie: Urgene Medico- Chirurgicale Sinteze pentru asistenii medicali Lucreia
Titirc Editura Medical Bucureti , 2012










184

9.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA E.K.G
BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali 5 puncte
2. Pregatirea pacientului pentru E.K.G de repaus consta in:
pregatirea psihica pentru a inlatura factorii emotionali (1p);
transportul pacientului in sala de E.K.G. se face de preferinta cu caruciorul cu 10-
15 minute inaintea examinarii .Pozitia in timpul examinarii va fi decubit dorsal (1 p);
asigurarea temperaturii camerei in jur de 20
0
C pentru ca frigul poate produce
contractii musculare ,iar temperatura excesiva transpiratii care pot modifica
conductibilitatea pielii falsificand inregistrarea (1p);
in zonele unde urmeaza sa fie montati electrozii , se aplica gel sau solutie salina
pentru asigurarea conductibilitatii electricitatii (1p);
montarea electrozilor se face pe partile moi, de preferinta in regiunile fara pilozitati
(1p);
3. Electrozii de la nivelul membrelor se aplica astfel:
rosu la mana dreapta (0,5 p);
galben la mana stanga (0,5p);
negru la piciorul drept (0,5 p);
verde la piciorul stang (0,5 p);
4. Electrozii de la nivelul peretului toracic se aplica astfel:
v
1
(rosu) pe marginea dreapta a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
v
2
(galben) pe marginea stanga a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
v
3
(verde) la mijlocul liniei care uneste v
2
cu v
4
(1 p);
v
4
(maro) in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara (1 p) ;
v
5
(negru) pe orizontala care porneste de la v
4
pana la intersectia cu linia axilara
anterioara (1 p);
v
6
(mov) la intersectia orizontalei dusa din v
4
si linia axilara medie stanga (1p).
5. Asistenta medicala va nota: numele si prenumele pacientului, varsta, inaltimea,
greutatea,ora si data efectuarii precum si medicatia cardiaca daca este cazul. (2p).

Bibliografie Manual de ingrijiri pe aparate vol 1 Crin Marcean
Pag 138-139














185
10. PRECIZAI ACCIDENTELE/INCIDENTELE N CAZUL TRANSFUZIEI DE SNGE I
MSURILE CE SE POT LUA

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali 5 puncte
Accidente si incidente
2. Incompatibilitatea de grup in sistemul OAB manifestata sub forma socului hemolitic (1 p)
;
3. Se intrerupe transfuzia la aparitia semnelor precoce (frison, tahicardie,dispnee,
cianoza,stare generala alterata,dureri lombare,retrosternale) (1p+1p 4 exemple din sapte )
(2p)
4. Transfuzarea unui sange alterat (1 p);
5. Infectat cu germeni virulenti care provoaca frisoane puternice la 1-2 ore dupa transfuzie
se incalzeste pacientul cu paturi, buiote si se administreaza bauturi calde,se incepe
antibioterapie masiva,dupa antibiograma sangelui infectat (2 p din care 1 p pt interventii);
6. Infectat cu virusul hepatitei epidemice , cu plasmodiul malariei,spirochete sau brucele -
manifestarile apar dupa trecerea perioadei respective de incubatie (1p+2 exemple din patru)
(1 p);
7. Prezenta substantelor piretogene provoaca frison,cefalee,febra (1 p);
8. Embolie pulmonara cu cheaguri manifestata prin agitatie,cianoza,dureri toracice,tuse
chinuitoare,hemoptizie,febra cu aer , manifestata prin alterarea brusca a starii generale
,ciaroza,dispnee,tensiunea arteriala scazuta,puls filiform,se iau masuri antisoc de catre
medicul anastezist- reanimator (3 p);
9. Hemoliza intravasculara cu blocaj renal,soc poate fi provocata de transfuzia sangelui
neincalzit ;posttransfuzional,acidoza metabolica,stop cardiac prin hipotermie (2 p);
10. Incidente (2p)(cel putin 3 din 5)
infundarea aparatului cu cheag- se schimba aparatul;
sangele poate contine cheaguri sau pelicule de fibrina ce se depun pe filtru-se
schimba flaconul si perfuzorul ;
iesirea acului din vena;
perforarea venei;
coagularea sangelui venos refulat in ac- se schimba acul.

Bibliografie Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 183













186
11. CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE A IMA
BAREM CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali 5 puncte
2. Interventiile asistentei medicale: - 3 puncte
pozitionarea bolnavului in decubit dorsal 1 punct
interzicerea oricarei miscari 1 punct
psihoterapie 1 punct
3. Sedarea durerii: 4 puncte
morfina s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic 1 punct
mialgin s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic 1 punct
fortral i.v. sau i.m. 1 punct
daca durerea este de mai mica intensitate se incearca linistirea cu algocalmin,
fenobarbital, codeina 1 punct
4. Urmarirea TA ( 1 punct ) valoarea normala se mentine prin linie venoasa cu perfuzii ( 1
punct ) cu un exemplu ( 1 punct ): 3 puncte
glucoza 5%
dextran
marisang
HHC
5. Urmarirea P ( 1 punct ) se corecteaza extrasistolele cu xilina de uz cardiologic ( 1
punct ) 2 puncte
6. Caile aeriene se mentin permeabile prin aspiratie 1 punct
7. Oxigenoterapie 1 punct
8. Transportul bolnavului obligatoriu pe targa, insotit de medic si asistenta medicala, cu
unitati coronariene 1 punct



TOTAL = 20 PUNCTE







Bibliografie
Urgente medico- chirurgicale sinteze Lucretia Titirica pagina 44-45









187
12. PRECIZATI SCOPUL ,TEHNICA SI INTERPRETAREA PENTRU PROBELE DE
COMPATIBILITATE (DIRECTA IN VITRO SI INDIRECTA IN VIVO) IN CAZUL
TRANSFUZIEI SANGUINE

BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali 5 puncte
2. Proba de compatibilitate-directa in vitro Jenbreau
Scop (1 p)
- deceleaza anticorpii din serul bolnavului, care ar putea distruge eritrocitele
donatorului;
- pune in evidenta incompatibilitatea in sistemul OAB,prezenta de anticorpi imuni in
sistemul Rh (daca primitorul este Rho(D) negativ si are anticorpi anti- Rho (D),iar
donatorul Rh- pozitiv a fost gresit determinat de Rh- negativ).
Executie (5p)
- recolteaza sange prin punctie venoasa in conditii de asepsie (1 p);
- pune o picatura din plasma primitorului pe o lama peste care adauga eritrocite de la
donator (1 p)
- respecta proportia de 1/10 intre hematii si ser (1 p);
- citeste rezultatul dupa 5 minute , la rece (1 p);
- adauga o picatura de papaina si introduce lama la termostat timp de 30 minute si
citeste rezultatul (1 p);
Interpretare: (1 p)
- daca in picatura se produce aglutinarea, sangele primitorului nu este compatibil cu
sangele donatorului
- daca nu se produce aglutinare, sangele este compatibil si poate fi transfuzat.
3. Proba de compatibilitate in vivo biologica Oelecker
Scop (1 p)
- verificarea obligatorie a modului cum reactioneaza primitorul fata de sangele introdus
prin transfuzie.
Executie
- instaleaza aparatul de transfuzie in conditii de asepsie si lasa sa se scurga prin
picurator primii 20 ml de sange (1 p);
- regleaza ritmul de scurgere la 10-15 picaturi/minut,timp de 5 minute si
supravegheaza foarte atent pacientul timp de 5 minute (1 p);
- daca apar semnele incompatibilitatii de grup (senzatie de frig ,frison, cefalee dureri
lombare,tahicardie,urticarie,congestia fetei) intrerupe transfuzia si anunta medicul
(2p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, introduce din nou 20ml sange in ritm
mai rapid,dupa care regleaza ritmul la 10-15 picaturi/minut si supravegheaza
pacientul timp de 5 minute (2 p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, continua transfuzia in ritmul
prescris(1 p).
Bibliografie
Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 177-



188
13. CONDUITA DE URGENTA IN FRACTURI IMOBILIZAREA PROVIZORIE

BAREM DE CORECTARE/NOTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala 5
puncte.
2. Scopul 5 puncte (pag.349):
Pune in repaus tesuturile traumatizate (impiedica miscarile active si pasive)- 1 punct;
Mentine osul in axa corecta a membrului 1 punct;
Diminueaza durerea 1punct;
Evita complicatiile (sectionari de vase, nervi, perforarea tegumentelor si transformarea
fracturilor inchise in fracturi deschise- specifica doua complicatii) 2 puncte.
3. Principiile imobilizarii corecte si mijloace folosite 10 puncte (pag.350);
Axarea relativa a segmentului imobilizat 2 punct;
Imobilizarea sa cuprinda obligatoriu articulatiile de deasupra si dedesubtul focarului de
fractura 2 punct;
Imobilizarea se adapteaza reliefului anatomic al regiunii interesate 1 punct;
Imobilizarea sa fie simpla pentru a putea fi aplicata si de persoane mai putin instruite 1
punct;
Mijlocul de imobilizare sa nu ingreuneze circulatia sanguina (sa nu fie fie prea strans,
prea lejer)- 2 puncte;
Mijloace folosite pentru imobilizarea provizorie 2 puncte
- specifice, un exemplu (atele Cramer, aparat gipsat circular, atela gipsata, atele din lemn,
atele din material plastic simplu sau gonflabil) (1punct);
- improvizate, un exemplu (scandurele de lemn, rigle, placaj, bete, bastoane, umbrele,
coada de matura, schiuri, scoarta de copac) (1 punct)









Total = 20 puncte.





Bibliografie
L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali










189
14. PRECIZATI SEMNELE SI INGRIJIRILE SPECIFICE IN CRIZA MAJORA DE
EPILEPSIE
BAREM DE CORECTARE/NOTARE
1. Elevul are scris lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala
5 puncte.
2. Recunoasterea semnelor si simptomelor crizei majore
Faza prodromala poate aparea cu cateva ore sau cu cateva zile inaintea crizei, cu
urmatoarele manifestari: migrena, nevralgii, parestezii, stare de rau nedefinit, tulburari de
comportament (depresie, furie, irascibilitate, agresivitate sau din contra, euforie)- 1 punct
Criza propriu-zisa, care cuprinde: (5 puncte )
- aura epileptica semne care preced criza cu cateva zeci de secunde: mioclonii la
nivelul unui segment, clipitul pleoapelor, furnicaturi, arsuri, halucinatii vizuale, olfactive,
auditive (zgomote), anxietate. (0.5p) Aura avertizeaza pacientul despre iminenta unei
crize, permitandu-i acestuia sa ia pozitii protective (sa se aseze sau sa se culce pentru
a nu cadea). Aura nu apare insa intotdeauna. (0,5p)
- debutul este, in general, brutal cu paloare brusca, pierderea constientei si prabusirea
pacientului- 0,5p
- pierderea constientei- urmata imediat de:convulsie tonica (contractie bilaterala tonica
a tuturor muschilor; picioare intinse; bratele flectate; maxilarul inclestat; ochii se dau
peste cap; pupilele se dilata si devin fixe); oprirea respiratiei, cianoza (faza dureaza 15-
20 secunde);1p
- convulsii clonice (dureaza 1-2 min); miscari violente ale membrelor, capului, muscarea
limbii, spuma abundenta la nivelul gurii, incontinenta de urina si fecale 1p
- dupa faza clonica- individul pare ametit, confuz, dureri de cap, dureri musculare,
respiratie zgomotoasa, uneori criza este urmata de stare comatoasa sau de un somn
profund, cu reflexe abolite, midriaza.1p
Dupa revenire amnezia crizei este totata.0,5p
3. Interventiile asistentei in cursul crizei- 6 puncte
nu lasa niciodata persoana singura si se aseaza in pozitie orizontala ( pe pat, podea) si
se intoarce corpul sau capul intr-o parte, pentru a ajuta pacientul sa respire
se introduce intre dinti (arcadele dentare), pe partea laterala, un obiect moale (de cauciuc
sau orice material textil), o batista rulata. Nu se forteaza maxilarul.
se desface cravata, gulerul, centura- pentru a nu fi impiedicata respiratia
se indeparteaza obiectele tari, mobile, din jur, pentru a preveni lezarea
nu se imobilizeaza fortat pacientul pentru ca se pot produce fracturi din cauza contracturii
musculare, eventual se proteajeaza pacientul de accidentari prin ridicarea barele laterale ale
patului, etc
se administreaza tratamentul recomandat de medic
4. Interventiile asistentei dupa criza - 3 puncte
se verifica permeabilitatea cailor respiratorii
se curata cavitatea bucala, se aspira secretiile (saliva, secretiile bronsice)
se monitorizeaza functiile vitale si vegetative
se verifica eventualele leziuni sau limba muscata



190
in caz de hipotermie se aplica sticle de apa calda iar in caz de hipertermie se aplica
impachetari reci
se asigura igiena corporala (dupa incontinenta)
se ajuta pacientul sa se orienteze in timp si spatiu


























Bibliografie
L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali- pag 316
Total = 20 puncte.


















191
15.TESTAREA SENSIBILITATII ORGANISMULUI LA PENICILINA (PREGATIREA
PACIENTULUI SI A MATERIALELOR, TEHNICA, INTERPRETARE)
BAREM DE CORECTARE/NOTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala 5
puncte
2. Pregatirea psihica si fizica a pacientului- 2 puncte
- pregatirea psihica: se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventualele reactii pe
care le va prezenta in timpul injectiei
- pregatirea fizica: se aseaza in pozitie confortabila
3. Pregatirea materialelor necesare efectuarii testarii- 2 puncte
- seringi sterile de 0,5 ml , gradate in sutimi de ml si ace sterile
- tampoane sterile si eter
- manusi de protectie
4. Pregatirea dilutiei necesare testarii 6 puncte
Testarea sensibilitatii organismului la penicilina se face prin teste cutanate (test intradermic
sau prin scarificare) cu dilutii de 100 u/ml sau 1000 u/ml. 2p
Preparare dilutiei:
se dizolva un flacon de penicilina G cristalina de 1 000 000 u.i. in 10 ml SF.
Rezulta 100 000 u.i./ ml 1p
Se scoate 1 ml din acest flacon si se introduce intr-un flacon gol steril. Se adauga alti 9 ml
SF. Rezulta 10 000 u.i. / ml 1p
Se scoate 1 ml din al doilea flacon si se introduce intr-un al treilea flacon gol steril. Se
adauga alti 9 ml SF. Rezulta 1 000 u.i. / ml 1p
Din acest al treilea flacon se trag intr-o seringa sterila mica 0,2-0,4 ml (=200-400 u.i) care se
injecteaza intradermic 1p
5. Efectuarea injectiei intradermice 3 puncte
- asistenta isi spala mainile si dezinfecteaza locul injectiei
- se intinde si imobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi
- se prinde seringa in mana stanga (intre policele si mediul mainii drepte) si se patrunde cu
bizoul acului indreptat in sus in grosimea dermului
- se injecteaza lent solutia prin apasarea pistonului
- se observa, la locul de injectare, formarea unei papule cu aspectul cojii de portocala,
avand un diametru de 5-6 mm si inaltimea de 1-2 mm
- se retrage brusc acul, nu se tamponeaza locul injectiei
6. Supravegherea pacientului 1 punct
- pacientul este informat sa nu se spele pe antebrat, sa nu comprime locul injectiei
- se citeste reactia
7. Interpretarea reactiei- 1 punct
Daca timp de o ora nu apare vreo reactie locala (eritem, papula) sau generala (prurit,
urticarie, edeme), se poate considera ca nu exista alergie la penicilina.

Bibliografie
C. Marcean- Ghid de farmacologie pentru asistenti medicali si asistenti de farmacie- pag 20
Total = 20 puncte









192

16.CONDUITA DE URGEN N REALIZAREA HEMOSTAZEI PROVIZORII
(METODE, PUNCTE DE ELECTIE, APLICAREA GAROULUI:REGULI, MATERIALE,
COMPLICATII)
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct.
2. Enumer corect cele trei metode ale hemostazei provizorii-3 pct. :
compresiunea manual n puncte de elecie -1 pct.
aplicarea de pansament compresiv direct pe plag-1 pct.
hemostaza prin compresiune circular-aplicarea garoului-1 pct
3. Enumer corect punctele de elecie a hemostazei prin compresiune pe un plan osos a
unui vas-4 pct.(se acord 4 pct. la recunoaterea a 4 reguli din cele 8):
pentru plagile din teritoriul arterei faciale se executa compresiunea la nivelul ramurii
inferioare a mandibulei, la aproximativ 1-2 cm de unghiul acesteia;
pentru plagile din regiunea laterala a scalpului, se poate comprima artera temporala
superficiala, deasupra arcadei zigomatice omolaterale;
artera carotida comuna se poate comprima pe marginea anterioara a muschiului
sternocleidomastoidian, aproximativ la jumatatea acestuia;
artera subclaviculara se comprima in cazul hemoragiilor membrului superior
regiunea proximala (umar, brat), prin apasarea acesteia in depresiunea
subclaviculara, caz in care o comprimam de prima coasta;
artera humerala se comprima pe humerus la nivelul santului bicipital intern (intre
reliefurile muschilor biceps si tricpes brahial);
arterele radiala si ulnara se comprima pe radius respectiv pe ulna la nivelul
articulatiei radiocarpiene, pe fata anterioara a antebratului in cazul hemoragiilor de la
nivelul mainii;
artera femurala se poate omprima la nivelul arcadei inghinale;
artera poplitee se comprima la nivelul fosei omonime;
in partea posterioara a maleolei mediale se poate comprima artera tibiala posterioara
iar artera pedioasa in primul spatiu intermetatarsian ;
4. Explic realizarea hemostazei prin aplicarea garoului.-4 pct.
enumer materialele necesare: garou,pansament steril(fa sau sul),pix,hrtie pt.
bileelul ataat la garou-(se acord 2 pct . la enumerarea a cel puin 2 elemente) -2
pct
5. Cunoate regula de aplicare a garoului ,n funcie de locul, modul de scurgere a sngelui
i culoarea sngelui-2 pct. :
*In cazul hemoragiei arteriale (sngele nete i este rou-aprins), garoul va fi pus
deasupra leziunii. -1pct
*n cazul hemoragiei venoase (sngele curge cu debit constant i este rou-nchis), garoul
se pune sub leziune. -1 pct.
6. Cunoate regulile de meninere i ntreinere a garoului pe timpul transportului spre
spital-2 pct.
timpul total ct poate fi meninut garoul este de 2 ore, cu condiia ca intermitent, la
15-30 de minute, acesta s fie ridicat cteva minute, pentru a permite vascularizaia



193
esuturilor situate sub garou. In timpul ct garoul este ridicat se va face compresiune
digital, pentru a preveni pierderea de snge.-1 pct
dup aplicarea garoului, se va ataa de acesta un bilet pe care se va nota
ora/minutul aplicrii i bolnavul va fi dus imediat la spital.-1pct
7. Enumera complicaii post aplicare a garoului-2 pct. (se acord punctajul la enumerarea a
cel puin 2 din cele 3 enunuri).
compresiunea asupra nervilor
gangrene membrului,prin lipsa circulaiei sanguine
dilatarea paralitic a vaselor sanguine-,,ocul de garou




















Total 20 puncte

BIBLIOGRAFIE
CHIRURGIE- SPECIALITI CHIRURGICALE
- Editura Medical, Bucureti 2005
- Redactor de carte dr. SILVIAN DACHIEVICI
-pag.240-245













194
17.NGRIJIRILE ACORDATE PACIENILOR CU PLGI RECENTE PRIN TIERE DE
ASISTENTA MEDICALA (SEMNE LOCALE,EXAMINAREA PLAGII, MASURI DE PRIM
AJUTOR, TRATAMENT CURATIV AL PLAGII)
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct.
2. Exemplificarea semnelor locale,prezente la plgile prin tiere (se acord punctajul la
enumerarea a cel puin 3 din cele 5 semne locale) -3pct (lipsa de continuitate la nivelul
pielii,plaga prin tiere are marginile regulate,sngerare,durere,impoten funcional)
3. Examenul obiectiv al plgii -1 pct
cunoaterea agentului traumatic-0,5 pct
examinarea pacientului din punct de vedere al integritii organelor interne i-al strii
generale -0,5 pct.
4. Acordarea primului ajutor ,la locul accidentului n caz de plag prin tiere-5 pct
scoaterea pacientului din mediul traumatizant,evaluarea funciilor vitale,evaluarea strii
generale-3 pct.
oprirea provizorie a hemoragiei-1 pct
Aplicarea unui pansament protector-0,5 pct.
Transportarea pacientului ntr-un serviciu de specialitate-0,5 pct.
5. Tratamentul curativ al plgilor prin tiere (se acord punctajul maxim la enumerarea in
ordine corecta a cel puin 5 din cele 9 intervenii) - 5 pct
Calmarea durerii-se administreaz Algocalmin,Piafen
Testarea la anestezice i efectuarea anesteziei locale
Efectuarea toaletei locale miniioase,dezinfecia tegumentelor din jurul plgii:
- Raderea pilozitilor pe o distan de cel puin 10 cm de marginile plgii
- Splarea regiuneii cu ap oxigenat,degresarea tegumentului
- Badijonarea circular din jurul plgii,cu betadin
- Realizarea hemostazei definitive,ligaturarea vaselor lezate
- Sutura plgiilor recente(pn la 6h de la accident)
- Pansarea plgii.
6. Administrarea vaccinului antitetanos (A.T.P.A) 0,5 ml subcutanat-1 pct


















195
18.PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA
BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 puncte
2. Pregatirea consta in:
se vor instala una sau mai multe linii venoase -1pct
se vor urmari si masura TA, P, R, T, SpO
2
- 2pct
se va recolta sange (1pct) pentru HLG completa, glicemie, timpii Quick si Howell,
determinare grup sanguin, Rh, uree sanguina (1pct) -2pct
se va administra medicatia recomandata de medic- 1pct
se va monta sonda vezicala permanenta -1pct
eventualele plagi prezente se vor pansa (1pct) si se vor proteja foarte atent (1pct) -
2pct
se vor spala cu apa calda si sapun numai zonele cu risc -1pct
se va rade regiunea supusa interventiei, cu atentie, pentru a nu produce excoriatii -
1pct
se va badijona zona cu antiseptic -1pct
daca este cazul , la indicatia medicului se monteaza sonda gastrica (1pct )si se
goleste continutul stomacal (1pct) , prin spalatura gastrica(1pct). - 3pct































196
19.INGRIJIRI MEDICALE POSTOPERATORII DUPA RAHIANESTEZIE
BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Transpotul pacientului din sala de operatie se efectueaza in decubit dorsal.- 1pct
3. Bolnavul va fi asezat in pat in decubit dorsal cel putin 24h (1pct), fara perna (1pct). 2pct
4. Ingrijirea consta in :
dac perfuzia se continu se supravegheaz ritmul perfuziei -1pct
se vor supraveghea functiile vitale si vegetative (1pct); pulsul poate fi usor bradicardic
(0,5pct), TA poate fi usor scazuta (0,5pct) - 2pct
se va urmari revenirea sensibilitatii in membrele inferioare (1pct), aceasta reapare treptat
de la radacina la extremitati (1pct)- 2pct
se va supraveghea mictiunea (1pct) care poate sa apara spontan (0,5) sau prin sondaj
vezical (0,5pct).-2pct
pentru a umidifica mucoasa bucala se sterge cu tampoane umezite. -1pct
se va supraveghea pansamentul care trebuie sa ramana uscat, nu trebuie sa se imbibe de
sange sau serozitate -1pct
daca apare cefaleea se combate prin aplicare de comprese reci pe zona frontala 1pct
aparitia gretei, redorii cefei trebuie anuntate medicului -1pct
pentru a asigura un somn de noapte linistit la indicatia medicului se poate administra un
hipnotic usor. - 1pct




























197

20.MASURI DE URGENTA IN INTOXICATIA ACUTA CU MONOXID DE CARBON

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Aerisirea incaperilor prin deschiderea ferestrelor-1 punct
3. La nevoie se sparg geamurile- 1 punct
4. Scoterea imediata din mediul toxic- 1 punct
5. Asezarea victimei in decubit lateral- 1 punct
6. Degajarea cailor aeriene- 1 punct
7. Capul in hiperextensie- 1 punct
8. Respiratie artificiala daca este cazul- 1 punct
9. Oxigenul este antidotul intoxicatiei cu CO ( 1 punct )
10. Se administreaza imediat ( 1 punct ) prin orice mijloace (sonda nazala, masca faciala,
ochelari de oxigen, izoleta pentru copii ) ( 1 punct pentru precizarea a cel putin 2 mijloace )
11. Debitul este de 10-15 l/minut iar concentratia de 100% in primele 30 de minute
( 2 puncte )
12. Transport de urgenta la spital- 1 punct
13. Supravegherea starii pacientului, functiilor vitale pe timpul transportului- 1 punct
14. Continuarea masurilor de resuscitare pe timpul transportului daca este cazul - 1 punct





























198


21.COMELE DIABETICE SEMNE DE RECUNOASTERE, CONDUITA DE URGENTA

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Interventii autonome si delegate ale asistentei medicale
Coma diabetica 8 puncte
Recunoasterea semnelor de coma diabetica: ( 1 punct )
Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )
- tegument uscat
- extremitati reci, de aspect violaceu
- pliu cutanat persistent
- uscaciunea limbii, a mucoaselor
- facies supt, nas ascutit
- hipotonia globilor oculari, infundati in orbite
- hipotensiune arteriala, colaps
Administrarea de insulina 20 unitati i.v. ( la domiciliu ) ( 3 puncte )
Transport de urgenta la spital ( 1 punct )
Coma hipoglicemica 7 puncte
Recunoasterea semnelor de coma hipoglicemica: ( 1 punct )
Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )
- transpiratii profuse
- agitatie psihica
- contracturi musculare
convulsii
- hiperflexia osteo-tendinoasa
- hipertonia globilor ocular
- semnul Babinski bilateral
Administrarea de glucoza hipertonica, 20 -30 ml, 20 40% ( 2 puncte )
Transport de urgenta la spital ( 1 punct )

















199


22.CONDUITA DE URGENT IN CRIZA DE ASTM BRONSIC

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Pozitie sezand ( 1 punct )
3. Pozitia cea mai comoda, sters de transpiratie ( 1 punct )
4. Anuntarea medicului imediat ( 1 punct )
5. Pana la venirea medicului se administreaza: ( 6 puncte )
medicatie antispastica ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
bronhidilatatoare ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
simpatico mimetice ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
6. Contraindicatii ale simpatico-mimeticelor: ( cel putin 2 contraindicatii ) ( 2 puncte )
primul acces
hipertensivi
coronarieni
hipertiroidieni
7. Oxigenoterapie ( 1 punct ) ( 3 puncte )
- mod de administrare, exemplu cale ( 1 punct )
- umidificat, debit 6-8 l/minut ( 1punct )
- administrarea la indicatia medicului HHC i.v. ( 1 punct )



























200


23.CONDUITA DE URGENTA IN HDS MASIVE
BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Interventiile autonome si delegate ale asistentului medical:
repaus strict al pacientului ( 1 punct ), pozitia Trendelenburg ( 1 punct )si interzicerea
oricarui efort fizic ( 1 punct ) 3 puncte
asigurarea suportului psihic al pacientului si al apartinatorilor si educarea acestora
privitor la importanta respectarii repausului fizic atat la domiciliu cat si pe timpul
transportului - 3 puncte
colectarea sangelui eliminat de bolnav intr-un vas ( 1 punct ) si prezentarea medicului
( 1 punct ) - 2 puncte
asigurarea igienei cavitatii bucale ( 1 punct ) fara deplasarea bolnavului prin orientarea
capului acestuia intr-o parte ( 1 punct ) - 2 puncte
prevenirea socului ( 1 punct ) prin instituirea unei perfuzii ( 1 punct ) cu solutie de
glucoza 5% sau ser fiziologic ( 1 punct ) - 3 puncte
transportul de urgenta la spital ( 1 punct ) si internare obligatorie ( 1 punct ) - 2 puncte































201


24.INDICAI MSURILE DE PREVENIRE A ESCARELOR DE DECUBIT.

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Evitarea imobilizrii pacientului prin: (5p)
se schimb poziia la 2 sau 3 ore,la nevoie,mai des-1p
se completeaz o foaie de supraveghere a escarelor -1p
se noteaz orele de schimbare a poziiei -1p,
se noteaz aspectul tegumentelor-1p,
se noteaz zonele de masaj-1p
3. Asigurarea confortului pacientului i meninerea n stare de igien perfect prin:(4p)
se asigur confortul pacientului-1p
se evit cutele lenjeriei de pat i corp-1p
se spal zilnic tegumentele cu ap i spun-1p
se menin tegumentele uscate-1p
4. Folosirea materialelor complementare,necesare pentru prevenirea escarelor:(2 p)
saltele speciale-1p
perne de diverse forme i dimensiuni (pentru genunchi,clci) -1p
5. Alimentaie i hidratare (2 p)
alimente bogate n proteine -1p
hidratare cu 1.5 - 2 l /24h -1p
6. Favorizarea circulaiei sangelui n zonele predispuse la escare-1p
7. Se efectueaz masaj n zonele comprimate -1p








Bibliografie:
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare nevoilor fundamentale-
Coordonator Lucrare Lucreia Titirc-Editura Viaa medical Romneasc-pag-268-270












202

25.PERFUZIA INTRAVENOAS (DEFINIIE,SCOP,ACCIDENTE I MSURI DE
PREVENIRE).

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Definiia perfuziei intravenoasa: (2p)
introducerea pe cale parenteral,pictur cu pictur a soluiilor medicamentoase.
3. Scop: (5p)
hidratarea i mineralizarea organismului(1p)
administrarea medicamentelor la care se urmrete efect prelungit(1p)
depurativ,dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici(1p)
completarea proteinelor sau a altor componente sanguine(1p)
alimentarea pe cale parenteral(1p)
4. Accidente: (4p)
hiperhidratarea (la cardiaci poate determina edem pulmonar acut) (1p)
embolie gazoas prin ptrunderea aerului n sistemul circulator (1p)
flebite,necroze prin revrsarea lichidului n esuturile perivenoase (1p)
coagularea sngelui pe ac sau branul (1p)
5. Msuri de prevenire (4p)
reducerea ritmului sau ntreruperea perfuziei (1p)
se previne prin nlturarea aerului din perfuzor, nainte de adaptarea perfuzorului la
acul de puncie (1p)
supravegherea locului punciei n timpul perfuziei (1p)
perfuzarea lichidului cu soluie de heparin.(1p)







Bibliografie:
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare nevoilor fundamentale -
Coordonator lucrare: Lucreia Titirc-Editura Viaa medical Romneasc-pag-134-136












203


26.CONDUITA DE URGENTA IN SOC ANAFILACTIC

BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Anunarea medicului-1pct
3. Aezarea pacientului n poziie Trendelenburg- 1pct
4. Administrarea medicaiei: (6pct)
administrarea adrenalinei(1 pct) ;
-cile de administrare :im,iv,sc,local(1 pct daca se menioneaz 2 ci)
-mentionarea diluiei : 1/1000 n ser fiziologic(1 pct)
-menionarea ritmului de administrare : lent, 1 ml/min(1 pct daca se mentioneaz ritm lent)
administrarea corticoizilor : HHC, iv, lent(1pct);(- dac se mentioneaz numai produsul
,fr cale de administrare se noteaz cu 0.5 pct) ;
-cortizonul se administreaz numai dupa administrarea adrenalinei(1 pct)
5. Reechilibrare volemica (2pct) :
dac se mentioneaz numai reechilibrarea volemic se acorda 1 pct
daca se mentioneaz reechilibrare numai n caz de hipovolemie se adaug 0.5 pct
dac sunt menionate soluiile de perfuzat Dextran 70 i/sau ser glucozat(0.5 pct)
6. Oxigenoterapie (2pct ):
daca se mentioneaz numai oxigenoterapie se acorda 1 pct,
dac sunt menionate -debit 6-8 l/min(0.5pct) i calea de administrare prin sond nazal
0.5 pct
7. Administrarea bronhodilatatoarelor (2pct):
n caz de bronhoconstricie sever(1 pct)
Miofilin, iv, lent sau bronhodilatatoare sub form de aerosoli (Asmopent) (un exemplu ) (1
pct)
8. Bolnavul rmne sub supraveghere 24 ore (1pct)





Bibliografie

Lucreia Titirc -Urgene medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenii medicali, Editura
Medical, Bucureti,2001, pag.270-271










204



27.COLICA RENALA: SEMNE SPECIFICE SI CONDUITA DE URGENTA

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Recunoaterea semnelor specifice : 6 pct
durere (1 pct)
caracteristicile durerii(intensitate,iradiere,localizare)(1pct)
nelinite, agitaie, anxietate (1 pct)
poziie antalgic (1 pct)
tenesme vezicale (1 pct)
disurie, polakiurie (1 pct)
3. Enumerarea interveniilor autonome i delegate aplicate n urgent : 9 pct
repaus la pat (1 pct)
calmarea durerii (1 pct), dupa ce s-a exclus eventualitatea abdomenului acut(1
pct),prin :
- aplicaii locale de caldur (1 pct),
- administrare de analgezice i antispastice la indicaia medicului(1 pct)
analgezice(Algocalmin) (1 pct) ;
- antispastice (Scobutil, Papaverina) (1 pct)
indicarea cii de administrare i un exemplu (1 pct)
internare n spital n cazul colicilor rebele la tratament (1 pct)


Bibliografie

Lucretia Titirc -Urgene medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenii medicali, Editura
Medical, Bucureti,2001, pag.115






205
CUPRINS


1. BAZELE TIINEI NURSINGULUI
2. FIINA UMAN I NURSINGUL
3. TEHNICI I INVESTIGAII DE NURSING
4. PROTECIE I SECURITATE N MUNC
5. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
6. PNEUMOLOGIE I NURSING SPECIFIC
7. CARDIOLOGIE I NURSING SPECIFIC
8. GASTROENTEROLOGIE I NURSING SPECIFIC
9. NEFROLOGIE, UROLOGIE I NURSING SPECIFIC
10. CHIRURGIE GENERAL I NURSING SPECIFIC
11. ORTOPEDIE , TRAUMATOLOGIE I NURSING SPECIFIC
12. BOLI INFECTO-CONTAGIOASE I NURSING SPECIFIC
13. BOLI METABOLICE,DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC
14.DEONTOLOGIE I ETIC PROFESIONAL
15. GINECOLOGIE I NURSING SPECIFIC
16. OBSTETRIC I NURSING SPECIFIC
17. PUERICULTUR , PEDIATRIE I NURSING SPECIFIC
18. NEUROLOGIE I NURSING SPECIFIC
19. PSIHIATRIE I NURSING SPECIFIC
20. CONDUIT N URGENE MEDICO-CHIRURGICALE
21. SUBIECTE TIP SINTEZ/ESEU