Msurarea i interpretarea

funciilor vitale
INITIERE
 FUNCTII VITALE
Sunt reprezentate de
starea de constienta reflecta starea de
functionare a creierului
Respiratie
Circulatie
 FUNCTII VITALE
A B C ul evaluarii

Formula memotehnica are rolul de a stabili prioritatile

astfel incat identificarea problemei sa ofere si solutia
A verificarea starii de constienta
B deschiderea cailor aeriene si verificarea respiratiei
C verificarea circulatiei
 CONSTIENTA
Verificarea nivelului de constienta:
Primul pas in evaluarea unui pacient
este evaluarea nivelului de constienta.
Verificarea starii de constienta se face
adresndu-i intrebari simple: Cum va
simtiti? Sunteti bine? Ce va supara? Cum
va cheama? sau solicitari de genul:
Deschideti ochii!
 CONSTIENTA
Daca primim raspuns, consideram ca pacienul este
constient si are caile aeriene
libere.
Daca nu primim raspuns scuturam usor umarul victimei
si repetam intrebarile
adresate. Daca tot nu primim nici un raspuns il
consideram inconstient si in mod sigur vom avea nevoie
de ajutor.

Nivelul de constienta al pacientului poate varia de la

constient pna la inconstient.
Nivelul de constienta a pacientului se stabileste folosind
scorul glasgow.
 CONSTIENTA
SCORUL GLASGOW
Deschiderea ochilor
spontan ................................................... 4 puncte
la cerere ................................................... 3 puncte
la durere ................................................... 2 puncte
nu deschide................................................1 punct
Cel mai bun raspuns motor
la ordin...................................................... 6 puncte
localizeaza stimulii durerosi..................... 5 puncte
retrage la durere........................................ 4 puncte
flexie la durere.......................................... 3 puncte
extensie la durere...................................... 2 puncte
nici un raspuns.......................................... 1 punct
Cel mai bun raspuns verbal
orientat...................................................... 5 puncte
confuz ...................................................... 4 puncte
cuvinte fara sens ...................................... 3 puncte
zgomote.................................................... 2 puncte
nici un raspuns......................................... 1 punct
 CONSTIENTA
Punctajul maxim este de 15 puncte
Punctajul minim este de 3 puncte.
Interpretare:
Coma severa GCS 8,
Coma medie - GCS = 9 12,
Coma minora - GCS = 13 - 15
 CONSTIENTA
De asemenea pentru descrierea nivelului de constienta se poate folosi
folosi scala AvPu. Sunt initialele cuvintelor in limba engleza si anume:
A alert. Un pacient pe care-l clasificati ca fiind alert este capabil sa
raspunda coerent la intrebarile d-voastra.
Exemplu: Cum va numiti? Unde va aflati? Ce data este azi? Deci un pacient
care raspunde la aceste intrebari este constient, alert, orientat in timp si
spatiu.
v verbal. In aceasta categorie se afla pacientii care raspund la stimului
verbali, chiar daca ei reactioneaza doar la stimuli verbali foarte puternici.
P pain (durere). Un pacient care raspunde la stimuli durerosi nu a
raspuns la stimuli verbali.
Raspunsul la stimulul dureros consta dintr-o miscare prin care incearca sa
localizeze durerea, sa retraga, etc.
Stimulii durerosi se aplica prin ciupirea lobului urechii sau a tegumentului de
deasupra claviculei.
u unresponsive (nu raspunde, nu reactioneaza). Un pacient este
clasificat in aceasta categorie daca el nu raspunde la nici un fel de stimul,
fie el tactil, verbal sau dureros.
 RESPIRATIA
Dupa ce s-a verificat starea de constienta
si s-au eliberat caile aeriene, se verifica
daca victima respira sau nu.
Pentru acest lucru este important sa
recunoastem semnele unei respiratii
eficiente, ale unei respiratii ineficiente
precum si semnele si cauzele stopului
respirator.
 RESPIRATIA
semne si simptome ale stopului respirator
Nu se observa distensia cutiei toracice
Nu se aude zgomotul produs de
trecerea curentului de aer prin caile
respiratorii
Nu simtim suflul de aer produs de
respiratie
Cianoza tegumentelor, mai ales in jurul
buzelor
 RESPIRATIA
semnele unei respiratii eficiente
Verificarea respiratiei se face prin trei elemente:
vad, aud si simt efectuate in acelasi timp. Cu
pacientul aflat in decubit dorsal si mentinnd
calea aeriana deschisa, se apropie obrazul de
fata lui avnd privirea orientata spre torace si:
privim miscarea toracelui
simtim suflul de aer produs de respiratie
ascultam zgomotul produs de trecerea aerului
prin calea aeriana timp de maxim 10 secunde.
 RESPIRATIA
In urma acestei evaluari vom stii daca pacientul
respira eficient, respira ineficient sau nu respira
deloc.
Un adult, normal conformat, are 12 18
respiratii/minut.
Variaza in functie de vrsta si sex (este mai
accelerata la copii si la femei).
Valori normale ale frecventei respiratorii:
Nou-nascuti : 40/min
Copii : 20-30/min
Adulti : 14-18 / min
 RESPIRATIA
semnele unei respiratii ineficiente
O respiratie inadecvata se recunoaste prin :
prezenta unor zgomote anormale pe care le face
pacientul in timpul actului respirator, cum ar fi
respiratia sforaitoare, suieratoare,
o frecventa mai mica (sub 9/minut) sau mai
mare (peste 30/min) a ratei respiratorii.
In aceste cazuri se poate observa si o
schimbare de culoare a pielii data de lipsa de
oxigen, mai ales la nivelul fetei, buzelor si a
unghiilor.
 RESPIRATIA
In cazul unei hipotermii severe respiratiile pot fi foarte
reduse, superficiale astfel incit poate fi mimata moartea.
Sunt numeroase cauze care pot determina stopul
respirator. Printre cauzele cele mai frecvente amintim:
- stopul cardiac,
- obstructia cailor aeriene,
- supradoza de droguri,
- diferite intoxicatii,
- pierderi masive de snge,
- electrocutare, etc
 RESPIRATIA
Masurarea frecventei respiratiilor se face
timp de un minut avnd mna asezata pe
toracele pacientului, se numara
expansiunile toracice fara ca pacientul sa
constientizeze acest lucru. Cresterea
frecventei caracterizeaza polipneea (sau
tahipneea) iar scaderea acesteia
bradipneea.
 RESPIRATIA
Respiratia poate fi rapida si superficiala
(caracteristica in soc) sau rara (caracteristica
atacului vascular cerebral sau supradozei de
droguri).
Respiratia mai poate fi descrisa ca fiind
profunda, suieratoare (wheezing), gfita, ca un
sforait, zgomotoasa sau dificila.
Dificultatea in respiratie se numeste dispnee.
Daca pacientul nu respira, se spune ca este
apneic, si este o conditie care trebuie remarcata
primara.
 CIRCULATIA
Circulatia este realizata de cord.
Evaluarea acesteia se face prin
verificarea pulsului si a tensiunii arteriale.
 Pulsul indica viteza si forta contractiei
cardiace.
Cu fiecare contractie a inimii se impinge in
aorta un val de snge, care izbeste
sngele existent in vas si se propaga ca o
unda, dnd pulsul.
 CIRCULATIA
Pulsul poate fi simtit oriunde unde artera
trece peste un plan osos.
Desi sunt multe astfel de locuri in corp, cel
mai des se masoara pulsul la artera
radiala (incheietura minii), carotida (la
gt), brahiala (la brat) si tibial posterior (la
glezna).
 CIRCULATIA
Daca pacientul este inconstient luati pulsul la artera
carotida.
Pulsul se poate simti cel mai bine pe artera carotida care
este situata in santul format de unul din muschii gtului,
muschiul sternocleidomastoidian si marul lui Adam,
respectiv cartilajul tiroid. Degetele aratator si mijlociu
localizeaza marul lui Adam si vor aluneca lateral pe gt
pna se simte bataia in vrful acestora.
Pulsul poate fi palpat pe ambele parti ale gtului dar
niciodata in acelasi timp.
Verificati pulsul timp de 10 secunde.
Daca nu simtiti pulsul incepeti manevrele de resuscitare
cardio pulmonara.
 CIRCULATIA
La pacientul constient in functie de informatia pe care
dorim sa o obtinem pulsul se poate masura la diferite
localizari ale arterelor:
- artera radiala este localizata la incheietura minii, unde
artera trece peste unul din oasele antebratului, radiusul.
- artera carotida este situata la nivelul gtului, iar pulsul se
masoara de o parte sau de cealalta, sub barbie
- artera brahiala este situata pe fata interna a bratului, la
jumatatea distantei dintre umar si cot.
- artera tibiala este situata pe fata interna a gleznei, sub
maleola
 CIRCULATIA
Pentru a evalua pulsul pacientului trebuie sa determinati
trei factori: frecventa, ritmicitatea si calitatea acestuia.
Pentru a determina frecventa pulsului (numarul de batai
pe minut), cautati pulsul pacientului cu degetele
dumneavoastra, numarati bataile timp de un minut.
La adult valoarea normala este de 60-80 batai pe minut
la o persoana cu o conditie fizica buna (un sportiv),
valoarea normala poate fi mai mica (40-60 batai pe
minut).
La copii pulsul este mai rapid (80-100 batai pe minut).
 CIRCULATIA
Valori normale ale pulsului

adult 60-80 / minut;

copii 90-100 / minut;
nou nascut 130-140 / minut;
 CIRCULATIA
Cresterea frecventei peste valorile normale se
numeste tahicardie, scaderea frecventei sub valorile
normale poarta numele de bradicardie.
O valoare a pulsului sub 40 de batai pe minut poate fi
rezultatul unei boli grave,
in timp ce un puls foarte rapid (mai mult de 120 batai pe
minut) poate indica faptul ca pacientul este in soc.
O persoana cu o conditie fizica buna poate avea pulsul
sub 50 batai pe minut,
O persoana anxioasa sau ingrijorata poate avea un puls
mai rapid (mai mult de 110 batai pe minut).
 CIRCULATIA
Va trebui sa determinati si ritmul si sa descrieti calitatea
pulsului.
Observati daca pulsul este regulat sau neregulat.
Pulsul poate fi bine batut, plin. Astfel poate fi dupa un
efort fizic.
Un puls slab si depresibil (dispare la o compresie mai
puternica) se numeste filiform. Pulsul este prezent, dar
este greu de simtit. Pulsul filiform este un semn mai
periculos dect un puls plin.
Pulsul plin este periculos daca pacientul este hipertensiv
si poate duce la atac vascular cerebral.
CIRCULATIA
 CIRCULATIA
La pacientii constienti pulsul se masoara
prin comprimarea unei artere pe un plan
osos, cu 2-3 degete, cel mai frecvent la
artera radiala, se masoara timp de 1 minut
(atingeti
incheietura minii pacientului pe partea cu
degetul mare).
CIRCULATIA
 CIRCULATIA
Presiunea sub care sngele circula prin
artere si pe care o exercita asupra
peretilor arterelor reprezinta tensiunea
arteriala (TA). TA variaza in functie de
virsta, sex, ora din timpul zilei si gradul de
activitate.
 CIRCULATIA
Valori normale:
Adulti: 115-140 / 70-90 mmHg
Copii: 91-110 / 60-65 mmHg
Nou-nascuti: 65-80 / 40-50 mmHg
Valori peste cele normale poarta numele de
hipertensiune.
Valori sub cele normale poarta numele de
hipotensiune.
 CIRCULATIA
Masurarea TA:
- pozitia pacientului: decubit dorsal, dupa un repaus de 10
minute
- la 1/3 inferioara a bratului se aseaza mansonul
tensiometrului
- stetoscopul se pune pe proiectia arterei brahiale la plica
cotului
- se umfla mansonul tensiometrului pna pe la 180/ 200
mmHg, ca apoi sa se
- inceapa dezumflarea lenta;
- valorile TA reprezinta prima si ultima bataie care se aud
cu ajutorul stetoscopului in timpul dezumflarii ansonului.
CIRCULATIA
 FUNCTII VITALE

MONITORUL FUNCTII VITALE

CORPULS
 MONITORUL FUNCTII VITALE

Funciile de monitorizare i diagnostic

corpuls3 are urmtoarele funcii de monitorizare i diagnostic:
- ECG
- Diagnostic ECG
Opional:
- Pulsoximetrie (SpO2)
- Capnometrie (CO2)
- Temperatur (Temp)
- Tensiune arterial (TA)
- Tensiune arterial invaziv (TAI)

ECG
Pulsoximetrie
Capnometrie
Temperatur
Tensiunea arterial (TA)
 MONITORUL FUNCTII VITALE

Cu ajutorul cablului ECG cu 4 fire, pot fi determinate i afiate pe ecran, canalele

pentru extremiti bipolare dup Einthoven (I, II, III) i canalele pentru extremiti
unipolare dup Goldberger (aVR, aVL, aVF).
Combinnd cablul ECG cu 4 fire i cablul de diagnostic ECG cu 6 fire (canalele
pentru torace dup Wilson (C1-C6), pot fi afiate 12 canale simultan. Astfel, se obine
un diagnostic ECG clar, care poate fi nsoit, opional, de un soft pentru analiz ECG.
Pulsoximetrul msoar saturaia cu oxigen a sangelui (SpO2) i pulsul periferic
(PP). Poate fi configurat afiarea digital a doi parametrii. Deasemenea poate fi
afiata i pletismograma.
Capnometrul, care funcioneaz dup metoda citiri directe din flux (mainstream),
msoar n timp real, concentraia de CO2 din aerul expirat de pacient .
Concentraia de CO2, msurat n mmHg, poate fi afiat pe ecran sub form de
capnogram. Sistemul permite folosirea capnometriei la pacieni intubai sau nu. Un
alt parametru msurat este frecvena respiratorie a pacientului.
Cu ajutorul senzorilor de temperatur pot fi msurate pn la dou valori ale
temperaturii interne intrarectal i/sau intraesofagian, mpreun cu valorile de la nivelul
pielii.
Funcia permite monitorizarea tensiunii arteriale la o extremitate. Este posibil
selectarea modului pentru aduli, copii i nou-nscui.
MONITORUL FUNCTII VITALE

1 Tast alarm
2 Tast eveniment
3 Buton pornit/oprit
4 LED stare alimentare/ncrcare
5 LED stare utilizare
6 Taste funcii mod defibrilare
7 Buton rotativ i lumin alarm
8 Taste funcii navigare
9 Tast imprimare
10 Taste mod de utilizare
11 Taste programabile