TESTE PENTRU EVALUAREA

COMPETENȚELOR PROFESIONALE
CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
VALABILE PENTRU
ȘCOLILE POSTLICEALE SANITARE DIN
JUDEȚUL PRAHOVA

ANUL 2014

1
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ DR. DINU CÂMPINA

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ FEG PLOIEȘTI

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ LOUIS PASTEUR CÂMPINA

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIEȘTI

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SF. APOSTOL ANDREI PLOIEȘTI

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SF. VASILE CEL MARE PLOIEȘTI

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ THOMA IONESCU PLOIEȘTI

2
MODULUL 13- BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau
cu „F” fals .
1. Datele necesare cunoaşterii pacientului se obțin numai prin interviu.
2. Interviul este un instrument care permite personalizarea îngrijirilor.
3. Obsrevaţia, ca metodă de culegere a datelor, determină antrenarea tuturor simţurilor.
4. Analiza şi interpretarea datelor, a doua etapă a procesului de îngrijire, presupune
formularea diagnosticului de îngrijire.
5. Planificarea îngrijirilor cuprinde formularea obiectivelor şi a intervenţiilor ce vor fi aplicate
în îngrijirea pacientului.
6. Pentru aplicarea intervenţiilor de îngrijire, asistenta poate antrena: pacientul, familia, alţi
membri ai echipei de îngrijire.
7. În timpul aplicării intervenţiilor de îngrijire asistenta medicală se concentrează numai
asupra tehnicii pe care o execută.
8. Stresul, anxietatea, frica, sunt reacţii ale pacientului ce pot apărea în cursul îngrijirii.
9. Evaluarea îngrijirilor este o judecată a progresului pacientului în raport cu intervenţiile
aplicate.
10. Evaluarea îngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de îngrijire.
TESTUL II

A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Manifestare de
independenţă
2 Problemă de
dependenţă
3 Sursă de dificultate
4 Diagnostic de îngrijire
5 Diagnostic medical
A orientează asistenta spre intervenţii autonome
B flexie/extensie
C orientează practicianul spre tratament medical
D alimentaţie inadecvată prin deficit
E alterarea parenchimului renal

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Culegerea datelor A analiza rezultatului obţinut
2 Analiza şi interpretarea B observaţia, interviul
datelor
3 Planificarea îngrijirilor C utilizarea planului de intervenţii elaborate
4 Executarea îngrijirilor D elaborarea diagnosticului de îngrijire
5 Evaluarea E stabilirea obiectivelor şi a mijloacelor de realizare
a obiectivelor
TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte

1. Asistenta medicală este profesionista c. realizează cu familia şi aparţinătorii

care:
a. respectă fiinţa umană ca entitate
bio-psiho-socială în interrelaţii cu
mediul înconjurător, cu valorile şi
principiile sale de viaţă;
b. acordă îngrijiri într-un mediu
terapeutic securizant;
o relaţie funcşională de
colaborare.
2. Responsabilităţile care definesc
direcţiile importante, descrise de,,
Codul pentru asistentele medicale"
sunt:
a. promovarea sănătăţii;
b. prevenirea îmbolnăvirilor;

3
 c. restabilirea sănătăţii;
d. înlăturarea suferinţei.
3. Nursa generalistă presupune:
a. o pregătire pluridisciplinară;
b. însuşirea competenşelor de bază şi
nu numai cunoştinţele;
c. să aibă cunoştinşe de psihologie;
d. să aibă atitudine pozitivă faţă de
pacient şi familia sa ;
e. să aibă capacitate de empatie.
4. Fenomenele urmărite de asistenta
medicală sunt reacţiile :
a. individuale ;
b. familiale ;
c. de grup.
5. Funcţiile asistentei medicale sunt de
natură :
a. independentă;
b. dependentă;
c. interdependentă.
6. Funcţia asistentei medicale, de natură
independenta, presupune:
a. stabilirea relaţiilor de încredere cu
persoana îngrijită şi cu
aparţinătorii;
b. aplicarea metodelor de observaţie,
de tratament sau de readaptare;
c. promovarea unor condiţii mai bune
de viaţă şi sănătate.
7. Funcţia asistentei medicale, de natură
dependenta, presupune:
a. observarea, la pacient a
modificărilor produse de boală sau
tratament;
b. asigurarea ingrijirilor de confort;
c. actiuni de rezolvare a problemelor
psihosociale.
8. Funcţia asistentei medicale, de natură
interdependenta, presupune:
a. actiuni de depistare a tulburărilor de
ordin fizic, psihic sau social;
b. acţiuni de educaţie pentru sănătate;
c. actiuni de rezolvare a problemelor
psihosociale.
9.Elementele de competenţă pentru
practicarea unor îngrijiri de calitate
constau în:
a. cunoaşterea unui model de îngrijire
(nursing);
b. cunoştinţe acumulate şi cunoaşterea
demersului ştiinţific;
4
c. cunoaşterea pacientului.
10. Cadrul conceptual al îngrijirilor
cuprinde următoarele elemente:
a. scopul profesiei şi beneficiarul ei;
b. rolul asistentei medicale;
c. natura intervenţiilor aplicate
beneficiarului şi consecinţele
acestor intervenţii.
11. Cunoştinţele însuşite de asistentă în
procesul educativ sunt de natură:
a. ştiinţifică, tehnică, relaţională;
b. etice, legislative;
c. ambele.
12. Demersul ştiinţific al îngrijirilor
constituie pentru asistentă:
a. un instrument de investigaţii,
analiză;
b. un instrument de planificare şi
evaluare a îngrijirilor;
c. un scop în sine.
13. Relaţia asistentă-pacient reprezintă un
proces bazat pe:
a. încredere, demnitate, respect;
b. comunicare afectivă, colaborare;
c. aplicarea sarcinilor care nu-i
depaşesc limitele de competenţă.
14. Funcţiile autonome ale asistentei
medicale constau în:
a. asigurarea confortului fizic şi psihic
al pacientului;
b. administrarea medicaţiei;
c. stabilirea relaţiilor de încredere cu
pacientul şi aparţinătorii;
d. transmiterea de informaţii şi
învăţăminte pacientului pentru
păstrarea sănătăţii.
15. Rolul asistentei medicale este:
a. să asigure îngrijirea pacientului
numai în raport cu indicaţiile
medicului;
b. să ajute persoana bolnavă să-şi
recapete sănătatea;
c. să suplinească persoana bolnavă
pentru satisfacerea nevoilor sale.
16. În elaborarea unui cadru conceptual
privind îngrijirile, orientarea nouă este
către:
a. îngrijiri centrate pe sarcini;
b. îngrijiri centrate pe persoana
îngrijită;
c. ambele.
17. Scopul îngrijirilor după modelul
conceptual al Virginiei Henderson este:
a. păstrarea independenţei individului
în satisfacerea nevoilor sale;
b. suplinirea individului în ceea ce nu
poate face singur;
c. ambele.
18. Nursingul, ca parte integrantă a
sistemelor de sănătate cuprinde:
a. promovarea sănătăţii şi prevenirea
îmbolnăvirilor;
b. îngrijirea persoanelor bolnave;
c. promovarea sănătăţii, prevenirea
îmbolnăvirilor, îngrijirea
persoanelor bolnave fizic şi psihic,
precum si a persoanelor
handicapate, in orice tip de unitate
sanitară.
19. Modelul conceptual al îngrijirilor după
Virginia Henderson precizează:
a. individul este un tot;
b. individul este un tot prezentând 14
nevoi fundamentale;
c. individul este un tot prezentând 14
nevoi fundamentale pe care
trebuie să şi le satisfacă.
20. Clasificarea nivelurilor de dependenţă
(I-IV) se face în funcţie de:
a. punctajul obţinut actualizând
satisfacerea fiecărei nevoi;
b. durata problemelor actuale;
c. apariţia problemelor potenţiale.
21. Procesul de îngrijire reprezintă:
a. metodă care permite acordarea
îngrijirilor;
b. un mod ştiinţific de rezolvare a
problemelor pacientului pentru a
răspunde nevoilor sale fizice,
psihice sau sociale;
c. un mod de asigurare în serie a
îngrijirilor acordate pacientului.
22. Interviul reprezintă:
a. forma specială de interacţiune
verbală;
b. metodă de culegere a datelor
variabile şi stabile;
c. instrument de personalizare a
îngrijirilor.
5
23. Abilităţile asistentei medicale pentru a
facilita un interviu sunt:
a. capacitatea de a formula întrebări
inchise sau deschise;
b. capacitatea de a evalua obiectiv
observaţiile şi de a le sintetiza;
c. disponibilitatea de ascultare activă a
pacientului şi de a-l readuce la
subiect;
d. disponibilitatea de a comenta cu
pacientul datele obţinute.
24. Aşezaţi în ordine etapele procesului
de îngrijire:
a. culegerea datelor – assesmentul;
b. planificarea îngrijirilor;
c. analiza şi interpretarea datelor;
d. evaluarea rezultatelor;
e. implementarea planului.
25. Independenţa în satisfacerea nevoilor
fundamentale e reprezentată de:
a. satisfacerea unei nevoi
fundamentale prin acţiuni proprii;
b. satisfacerea unei nevoi
fundamentale cu ajutorul altei
persoane;
c. satisfacerea uneia sau mai multor
nevoi fundamentale prin acţiuni
proprii în funcţie de gradul de
creştere şi dezvoltare al persoanei.
26. Manifestarea de dependenţă este:
a. semn observabil care permite
identificare stării de dependenţă;
b. incapacitatea persoanei de a-si
satisface una din nevoile sale
fundamentale;
c. lipsa de cunoştinţe a persoanei
asupra modului în care să-şi
satisfacă nevoile fundamentale.
27. Pacientul poate sa prezinte
următoarele forme de depentenţă:
a. actuală, potenţială;
b. descrescândă, permanentă;
c. ambele.
28. Sursele de dificultate pot fi cauzate
de:
a. factori de ordin fizic, psihologic,
social, spiritual ;
b. factori legaţi de insuficiente
cunoştinţe ;
c. ambele.
29. Sursele de dificultate de ordin fizic
cuprind :
a. toate obstacolele fizice de natura
intrinsecă;
b. toate obstacolele fizice de natura
extrinsecă;
c. toate obstacolele fizice de natura
intrinsecă sau extrinsecă ce
influenţează negativ satisfacerea
uneia sau mai multor nevoi
fundamentale.
30. Sursele de dificultate de ordin social
cuprind problemele generate persoanei în
raport cu:
a. anturajul său;
b. partenerul de viaţă;
c. familia sa;
d. prientenii;
e. colegii de muncă.
31.Mijloacele principale cele mai eficace
de a obţine informaţiile dorite despre
pacient sunt:
a. observarea pacientului;
b. interviul pacientului;
c. consultarea surselor secundare.
32.Elementele de evitat în utilizarea
observaţiei sunt:
a. subiectivismul;
b. judecăţi preconcepute;
c. rutina şi superficialitatea:
d. lipsa de concentraţie şi continuitate.
33.Interviul:
a. este o formă de interacţiune verbală
între asistentă şi pacient;
b. permite depistarea nevoilor
nesatisfăcute ale persoanei;
c. este un instrument de personalizare
a îngrijirilor.
34.Dificultatea în analiza şi interpretarea
datelor provine din:
a. numarul mare de date culese,
varietatea surselor de informaţii;
b. caracterul schimbător al unui
număr mare de date;
c. subiectivitatea persoanei care
culege datele.
35.Diagnosticul de îngrijire cuprinde:
a. descrierea procesului patologic;
b. enunţul problemei de dependenţă, a
sursei de dificultate şi a
manifestării de dependenţă;
6
c. enunţul manifestării de dependenţă.
36.Diagnosticul de îngrijire:
a. orientează asistenta spre intervenţii
autonome; ţine cont de problema
de sănătate în sine a pacientului;
b. orientează practicianul spre
tratament.
37.Planificarea ingrijirilor, a treia etapă a
procesului de ingrijire, presupune:
a. stabilirea unui plan de intervenţie;
b. prevederea etapelor şi a mijloacelor
de desfăşurare;
c. prevederea precauţiilor care trebuie
luate.
38.Pentru fiecare problemă de
dependenţă se pot formula:
a. un obiectiv;
b. mai multe obiective;
c. unul sau mai multe obiective.
39.Asistenta care întocmeşte planul de
îngrijire trebuie să se gândească la
intervenţii care:
a. răspund nevoilor specifice ale
pacientului;
b. conduc la realizarea obiectivelor;
c. ambele.
40.Intervenţiile trebuie să fie:
a. novatoare, personalizate;
b. observabile, măsurabile
(evaluabile);
c. ambele.
41.Realizarea intervenţiei reiese din
evaluarea stării pacientului:
a. înainte de intervenţie;
b. înainte, în timpul şi după
intervenţie;
c. după intervenţie.
42.Fiecare plan de îngrijire va fi completat
cu:
a. intervenţii constante;
b. elemente de supravegheat;
c. intervenţii cu rol delegat.
43.În munca sa pentru pacient, asistenta
trebuie să comunice cu el în multiple
circumstanţe:
a. când acesta ajunge la spital;
b. când se face interviul pentru
culegerea datelor;
c. când se execută îngrijirile zilnice.
44.Evaluarea îngrijirilor:
a. este o condiţie absolută a calităţii
îngrijirilor;
b. trebuie să se facă cu regularitate, la
diverse intervale;
c. aduce o apreciere asupra
progresului pacientului în raport cu
intervenţiile asistentei medicale.

BAREM CORECTARE - BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI

TESTUL I - ADEVĂRAT / FALS

NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
2 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
3 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
4 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 24
5 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 24
6 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 24
7 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 24
8 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 24
9 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 24
10 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 24
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 b Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri 33-34
corespunzătoare nevoilor fundamentale, L.
Titircă, 2002
2 d idem 33-34
3 e idem 33-34
4 a idem 33-34
5 c idem 59

1 b idem 38
2 d idem 38
3 e idem 38
4 c idem 38
5 a idem 38
TESTUL III- INTREBĂRI TIP GRILĂ
1 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 7
2 a,b,c,d idem 14
3 a,b,c,d,e idem 14
4 a,b,c idem 14
5 a,b,c idem 16

7
6 a,c idem 16
7 a idem 16
8 a,b,c idem 17
9 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
10 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
11 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
12 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
13 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
14 a,c,d 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
15 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
16 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
17 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 22
18 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
19 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
20 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
21 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 22
22 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
23 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
24 a,c,b,e,d 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
25 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 22
26 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 22
27 c Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri 35
corespunzătoare nevoilor fundamentale, L.
Titircă, 2002
28 c idem 36
29 c idem 30
30 a,b,c,d,e idem 36
31 a,b,c idem 41
32 a,b,c,d idem 41
33 a,b,c idem 42
34 a,b,c idem 48
35 b idem 52
36 a idem 59
37 a,b,c idem 60
38 c idem 64
39 c idem 65
40 c idem 65
41 b idem 66
42 a,b,c idem 68
43 a,b,c idem 70
44 a,b,c idem 72

8
 MODULUL 14 : FIINȚA UMANA ȘI NURSING-UL

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau
cu „F” fals .

1. Respirația este influențată de postură, somn,exercițiul fizic;

2. Respirația la copii este tip costal superior.
3. Apneea reprezintă accelerarea respirației.
4. Cianoza este un semn grav,care arată lipsa oxigenului la nivelul tesuturilor.
5. Calitatea aerului inspirat,umiditatea lui, nu influenteaza respiratia.
6. Diureza este procesului de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore.
7. Ileusul inseamna suprimarea completa a eliminarii gazelor din intestin.
8. Incontinenta urinara este incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.
9. Polakiuria reprezinta mictiuni frecvente cu cantitati mici.
10. Poliuria este eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500ml/24h.
11. Oliguria este absenta urinei in vezica urinara.
12. Disuria reprezinta eliminarea urinei cu dificultate si dureri.
13. Pacientul imobilizat la pat e predispus la escare,deformari osoase.
14. Pacientul cu hiperactivitate este capabil sa-si asigure securitatea fizica in mod
independent.
15. Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat la pat, la 2 ore previne complicatiile.
16. Pozitiile patognomonice sunt caracteristice unei boli.
17. In toate cavitatile in care se masoara temperatura corpului, se inregistreaza aceleasi
valori.
18. Echilibrul dintre termogeneza si termoliza este denumit homeotermie.
19. Climatul influenteaza temepratura corpului.
20. Febra intermitenta se caracterizeaza prin mentinerea constanta a temperaturii corpului
intre 370- 380C.
21. Copilul febril poate prezenta convulsii.
22. In cazul degeraturilor,segmentul afectat va fi introdus in apa fierbinte.
23. Vezicula este o ridicatura a epidermului (basicuta) plina cu puroi.
24. Escarele sunt distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala.
25. Deprinderile igienice ale indivizilor sunt diferite in functie de educatie si cultura..

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Subfebrilitate A 36-370C
2 Afebrilitate B 38-390 C
3 Febra ridicata C 37-380 C
4 Hiperpirexie D Peste 400 C
5 Febra moderata E 39-400C

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Tulburari calitative ale urinei A Poliurie
2 Tulburari de emisie urinara B Hematurie

9
3 Tulburari cantitative ale urinei C Polakiurie
4 Independenta in a se misca D Atrofie musculara
5 Dependenta in a se misca E Miscari de flexie si extensie

C. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Alterarea vocii A Escare
2 Alterarea tegumentelor B Vomica
3 Eliminare inadecvata C Disfonie
4 Limitarea miscarilor D Anorexie
5 Alimentatie inadecvata E Anchiloza

TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte

1. Frecventa respiratiei la persoana c) pulsatii abia perceptibile

adulta este:
a) 14-16 respiratii/min;
b) 16-18 respiratii/min;
c) 18-22 respiratii /min.
2. Concentratia O2 in aerul inspirat este:
a) 21%;
b) 15-16%;
c) 24%.
3. Hipoxia reprezinta :
a) scaderea cantitatii de O2 in sange;
b) scaderea cantitatii de O2 in tesuturI;
c) scaderea cantitatii de O2 in sange.
4. Respiratia este influentata de postura
persoanei si este favorizata de:
a) pozitia ortostatica si sezand;
b) pozitia sezand si clinostatica;
c) pozitia decubit lateral.
5. Declansarea hemoptiziei este
precedata de :
a) senzatie de caldura
retrosternala,jena respiratorie;
b) senzatie de voma;
c) varsatura.
6. Eliminarea sangelui provenind din
arborele bronsic se defineste ca:
a) hematemeza;
b) hemoptizie;
c) hematurie.
7. Factorii biologici care influenteaza
pulsul sunt:
a) varsta, alimentatia,inaltimea
corporala;
b) emotiile si plansul;
c) varsta.
8. Pulsul dicrot se manifesta astfel:
a) pauzele dintre pulsatii sunt inegale;
b) se percep doua pulsatii,una
puternica, alta slaba, urmata de pauza;
9. In starile de hipertermie nevoile
energetice ale organismului cresc cu:
a) 20-30%;
b) 13% pentru fiecare grad de
temperatura peste 370 C;
c) 10%.
10.Tulburarile de mictiune sunt:
a) poliuria,oliguria,disuria;
b) anuria,polachiuria,nicturia;
c)nicturia,disuria,ischiuria,polachiuria,
incontinenta urinara.
11. Incontinenta urinara reprezinta:
a) incapacitatea vezicii urinare de a-si
goli continutul;
b) eliminarea inconstienta,involuntara
a urinei;
c) mictiuni incoluntare nocturne.
12. Hipostenuria reprezinta:
a) urina in sange;
b) urina cu densitate scazuta sub
1010;
c) urina in cantitate redusa/24h.
13. Varsaturile alimentare cu continut
vechi sunt manifestari de dependenta
intalnite in:
a) stenoza pilorica;
b) la gravide;
c) in colecistite.
14. Vomica reprezinta:
a) varsatura cu continut alimentar;
b) eliminarea unor colectii de puroi
sau exsudat din caile respiratorii;
c) varsatura fecaloida.
15. Hemoragiile menstruale prelungite se
numesc:
a) menoragii;
b) oligomenoree;
c) hipermenoree.

10
16. Nevoia de somn la persoana adulta
sanatoasa este de:
a) 7-9h/24h;
b) 12-14h/24h;
c) 6-8h/24h.
17. Prin masurarea temperaturii in
cavitatile inchise valorile ei pot creste
cu:
a) 0,8- 10C;
b) 0,5- 0,80C;
c) 0,3- 0,50C.
18. Subfebrilitatea reprezinta:
a) scaderea temperaturii corporale
sub 360C;
b) mentinerea temperaturii intre 37 si
380C;
c) mentinerea temperaturii intre 38 si
39 C.
0
19. Starea de hipotermie este
determinata de:
a) pierderea excesiva de caldura;
b) cresterea arderilor din organism;
c) intensificarea metabolismului.
20. Pacientul cu hipertermie prezinta:
a) tegumente palide;
b) frisoane,piele calda,rosie;
c) ambele.
21.Echilibrul intre termogeneza si
termoliza - homeotermia se realizeaza
prinmecanisme fizice:
a)
evaporarea,radiatia,conductia,convectia;
b) vasodilatatia,vasoconstrictia;
c) reducerea proceselor metabolice
din organism.
22. Factorii biologici care influenteaza
satisfacerea nevoii de a se imbraca si
dezbraca sunt:
a) clima, emotiile,cultura,credinta;
b) varsta, activitatea,cultura;
c) varsta,activitatea,talia,statura.\
23. Functiile pielii sunt:
a) de protectie si termoreglare,de
depozit,de excretie;
b) de absorbtie,de respiratie;
c) toate.
24. Alterarea integritatii pielii si
mucoaselor se manifesta prin:
a)escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,escare
; a) o respiratie in patru timpi, o
b) alopecie;
c) vitiligo.
11
25.Urmatoarele manifestari de
dependenta sunt la nivel senzorial,in
afara de:
a) hipoacuzie,anosmie;
b) paralizie;
c) cecitate,hipoestezie.
26.Afazia este manifestarea comunicarii
ineficiente care priveste:
a) scaderea masei musculare;
b) tulburarea sensibilitatii pielii;
c) incapacitatea de a pronunta
cuvintele.
27. Amnezia reprezinta:
a) tulburarea memoriei;
b) tulburare de gandire;
c) tulburare de perceptie.
28. Hemiplegia se defineste ca pierderea
totala a functiei motorii a:
a) membrelor inferioare;
b) unei jumatati laterale a corpului;
c) unui membru.
29. Coma este o pierdere totala sau
partiala a:
a) constientei;
b) constientei cu alterarea functiilor
vegetative;
c) a constientei, mobilitatii
sensibilitatii cu conservarea celor mai
importante functii vegetative.
30. Pacientul cu comunicare ineficienta
la nivel afectiv se poate manifesta
prin:
a) agresivitate, euforia,egocentrism;
b)fobie,apatie;
c) disartrie,dislalie.
31. Pacientul care-si satisface autonom
nevoia de recreere prezinta
urmatoarele manifestari de
independenta:
a) satisfactie,placere;
b) destindere, amuzament;
c) ambele.
32.Frecventa respiratiei variaza in functie
de:
a) varsta, sex;
b) pozitie,temperatura mediului
ambiant;
c) starea de veghe sau somn.
33. Dispneea Kussmaul este:
inspiratie profunda urmata de o
scurta pauza si o expiratie scurta,
zgomotoasa, dupa care urmeaza o
alta pauza scurta;
 b) o respiratie accelerata;
c) o perturbare ritmica si periodica a
respiratiei.
34. Dispneea Cheyne- Stockes este:
a) o respiratie accelerata;
b) o perturbare ritmica si periodica a
respiratiei;
c) o respiratie cu amplitudini
crescande pana la maximum si apoi
scazand pana la apnee, ce dureaza
10-20 secunde.
35. In obstructia cailor respiratorii
pacientul prezinta urmatoarele
manifestari de dependenta, cu
exceptia:
a) respiratie dificila pe nas;
b) secretii nazale abundente;
c) respiratie ritmica.
36. Pulsul este influentat de urmatorii
factori biologici, cu exceptia:
a) varsta;
b) emotiile;
c) inaltimea corporala.
37. Factorii care determina tensiunea
arteriala sunt;
a) debitul cardiac;
b) forta de contractie a inimii;
c) elasticitatea si calibrul vaselor.
38. Factorii biologici care influenteaza
TA sunt urmatorii, cu exceptia:
a) varsta;
b) activitatea;
c) climatul.
39. Valoarea normala a TA la adult este:
a) 100-200 max;60-75 mm Hg min;
b) peste 150max;peste 90mm Hg
min;
c) 115- 140 max; 75-90 mm Hg min.
40. Urmatoarele manifestari de
dependenta reprezinta tulburari de
emisie urinara, cu exceptia:
a) polakiuria;
b) disuria;
c) hematuria.
41. Izostenuria reprezinta:
a) densitatea crescuta a urinei (urina
concentrata);
b) densitate mica a urinei (urina
diluata);
c) urina cu densitate mica ce se
mentine in permanenta la aceleasi
valori, indiferent de regimul
alimentar.
42. Ischiuria reprezinta:
12
a) incapacitatea vezicii urinare de a-
si elimina continutul;
b) eliminarea urinei cu durere si cu
mare greutate;
c) senzatie de mictiune frecventa.
43. Deformarile coloanei vertebrale se
pot manifesta astfel:
a) cifoza,lordoza,scolioza;
b) lordoza,genu varum;
c) cifoza,lordoza.
44. Obiectivele asistentei medicale in
ingrijirea pacientului care
expectoreaza urmaresc:
a) pacientul sa nu devina sursa de
infectie nosocomiala:
b) pacientul sa aiba caile respiratorii
permeabile;
c) pacientul sa beneficieze de
microclimat optim.
45. Pacientul care satisface nevoia de
recreere prezinta ca manifestari de
independenta :
a) destindere,satisfactie ;
b) plictiseala ;
c) placere,amuzament.
46.La adult temperatura normala a
corpului masurata in axila este :
a) 36,1- 37,80 C;
b) 36- 370 C;
c) 36,3- 36,50 C
47.Temperatura cea mai crescuta a
corpului se inregistreaza:
a) dimineata intre orele 3.00-5.00;
b) la pranz intre orele 12.00-14.00;
c) seara intre orele 20.00-23.00.
48.Pentru cresterea temperaturii la nou-
nascut , se pot folosi:
a) termoforul;
b) paturile calde;
c) impachetari cu parafina.
49. In planul de nursing al bolnavului cu
hipertermie,se va evalua zilnic;
a) temperatura corporala;
b) scaunul;
c) aspectul tegumentelor.
50. Anxietatea reprezinta:
a) stare de neliniste, disconfort;
b) stare de incetinire a gandirii;
c) pierderea memoriei.
51.Bolnavul care comunica ineficient la
nivel afectiv prezinta:
a) agresivitate;
b) atitudine receptiva si de incredere
in alte persoane;
 c) fobie.
52.Paraplegia se defineste ca pierderea
totala a fortei musculare motorii:
a) a jumatatii drepte a corpului;
b) a membrelor inferioare;
c) a unui singur membru.
53. Manifestarile de independenta
privind comunicarea pacientului
sunt:
a) expresia nonverbala;
b) functionarea normala a organelor
de simt;
c) reactiile afective in exces.
54. Frustrarea reprezinta:
a) de sensibilitate a pielii;
b) conditia de individ refuzat sau a-si
refuza satisfacerea unei nevoi;
c) incapacitatea de a pronunta
cuvintele.
55. Enurezisul este:
a) pierdere de urina in timpul noptii;
b) pierderea involuntara de urina in
timpul noptii la copii peste 3 ani;
c) inversarea raportului dintre
numarul mictiunilor emise ziua fata
de cele emise noaptea.
56. Hipostenuria reprezinta densitatea
urinei:
a) normala;
b) crescuta;
c) scazuta.
57. Anuria reprezinta:
a) absenta urinei in vezica;
b) scaderea cantitatii de urina;
c) eliminarea urinei cu dificultate.
58. Poliuria reprezinta:
a) mictiuni frecvente in cantitati mici;
b) eliminarea unei cantitati mai mari
de 2500ml;
c) sete exagerata.
59. Vomica este:
a) varsatura alimentara;
b) senzatie de varsatura;
c) eliminarea unei colectii masive de
puroi,sau exsudat din caile
respiratorii.

BAREM DE CORECTARE MODULUL FIINȚA UMANĂ ȘI NURSING

TESTUL I- ADEVĂRAT/FALS
NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINA
INTREBARII

13
1 A L Titirca Ghid de nursing 1998 Ed. Viata 109
Medicala Romaneasca
2 F Ghid de nursing 109
3 F Ghid de nursing 109
4. A Ghid de nursing 109
5 F Ghid de nursing 109
6 A Ghid de nursing 145
7 F Ghid de nursing 145
8 F Ghid de nursing 145
9 A Ghid de nursing 145
10 A Ghid de nursing 145
11 F Ghid de nursing 145
12 A Ghid de nursing 145
13 A Ghid de nursing 159
14 F Ghid de nursing 159
15 A Ghid de nursing 159
16 A Ghid de nursing 159
17 F Ghid de nursing 186
18 A Ghid de nursing 186
19 A Ghid de nursing 186
20 F Ghid de nursing 186
21 A Ghid de nursing 186
22 F Ghid de nursing 186
23 F Ghid de nursing 196
24 A Ghid de nursing 196
25 A Ghid de nursing 196
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 C Ghid de nursing 183
2 A Ghid de nursing 183
3 E Ghid de nursing 183
4 D Ghid de nursing 183
5 B Ghid de nursing 183
B Ghid de nursing 159
1 B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 12
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca,
2 C idem 12
3 A idem 12
4 E idem 12
5 D idem 12
C idem
1 C L titirca Ghid de nursing 1996
2 A Ghid de nursing
3 B Ghid de nursing
4 E Ghid de nursing
5 D Ghid de nursing
TESTUL III GRILA
1 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
2 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
3 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
4 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20

14
 5 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
6 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
7 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
8 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
9 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
10 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
11 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
12 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
13 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
14 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
15 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
16 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
17 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
18 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
19 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
20 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
21 a,b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
22 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
23 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
24 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
25 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
26 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
27 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
28 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
29 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
30 a,b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
31 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
32 a,b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
33 a,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
34 b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
35 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
36 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
37 a,b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
38 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
39 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
40 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
41 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
42 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
43 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
44 a,b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
45 a,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
46 b L Titirca Ghid de nursing 187
47 c Ghid de nursing 187
48 a,b Ghid de nursing 187
49 a,c Ghid de nursing 187
50 a Ghid de nursing 215
51 a,c Ghid de nursing 215
52 b Ghid de nursing 215
53 a,b Ghid de nursing 216
54 b Ghid de nursing 221
55 b Ghid de nursing 146
56 c Ghid de nursing 146

15
 57 a Ghid de nursing 146
58 b Ghid de nursing 146
59 c Ghid de nursing 146

MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢII

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau
cu „F” fals .
1. EKG, explorează activitatea bioelectronică produsă de inimă şi vase.
2. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după
permeabilizarea căilor respiratorii.
3. Masurarea pulsului se face cu tensiometrul.
4.Ritmul rapid de administrare a soluţiilor poate determina accidente
grave,stop cardiac.
5. Cistoscopia este examenul radiologic al vezicii urinare.
6.Spălarea mâinilor este cea mai importantă procedură pentru prevenirea infecţiilor.
7. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure
după utilizare
8. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de
contactul cu un nou pacient, iar mâinile spălate.
9. Riscul contactării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.
10.Fără o curăţire adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
11.Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi
aspiratorul mecanic pentru secreţii.
12. În îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea
permeabilităţii căilor respiratorii.
13. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine
timp îndelungat.
14. Presiunea venoasă măsurată periferic are valoare de 110-140 mm Hg.
15. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesită o pregătire sumară în
dimineaţa examenului.

16
16. Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de
infecţie urinară.
17. Pentru cercetarea proteinuriei se va recolta urina din 24 de ore.
18 . Măsurarea temperaturii bazele (măsurate bucal sau rectal) poate decela momentul
ovulaţiei.
19. Colposcopia = explorare prin care se măsoară cavitatea uterină.
20. În vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregătită cu o spălătură vaginală.

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Injectia i.m A crearea unei cai false
2 Sondaj vezical B hiperhidratare

3 Perfuzia C neformarea papulei caracteristice

4 Injectia s.c D flegmon

5 Injectia i.d E lipodistrofie

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Spalatura gastrica A sonda Einhorn

2 Sondaj duodenal B sonda Faucher
3 Injectia intravenoasa C garou

4 Gastroscopie D seringa Guyon

5 Spalatura auriculara E endoscop

C. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Sondajul traheo-bronşic A durere vie, paralizia nervului sciatic

2 Sondajul vezical la
bărbaţi
3 Sondajul duodenal
4 Sondajul gastric
5 Injectii i.m.
B tuse,intoxicaţii
C crearea unei căi false
D înfundarea sondei cu alimente
E greţuri,vărsături

D. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Administrarea medicamentelor A Dezinfectia si descongestionarea
pe cale i.v. este aleasa pentru mucoasele inflamate, fluidificarea sputei
2 Avantajele administrarii B Dozarea precisa a medicamentelor si
medicamentelor pe cale obtinerea unui efect rapid
parenterala sunt
3 Scopul administrarii C Durere vie, paralizia nervului sciatic
medicamentelor pe cale
parenterala
4 Complicatiile unei injectii i.m. D Este
17 explorator si terapeutic
sunt
5 Scopul inhalarii E Efectul rapid al medicamentelor
medicamentelor cu
ajutorul vaporilor de apa este
 TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte
1. Infecţia se defineşte astfel:
a) reacţia locală sau generală
rezultată din pătrunderea şi
multiplicarea agentului microbian în
organism;
b) reacţia locală determinată de
pătrunderea microbului în organism;
c) boala rezultată ca urmare a
pătrunderii microbului în organism
2. Sterilizarea ca metodă de prevenire a
infecţiilor reprezintă:
a) totalitatea procedeelor prin care
sunt distruse toate formele de
existenţă a microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care
sunt distruse toate formele de
existenţă a microorganismelor, de la
suprafaţa sau profunzimea unui
obiect;
c) totalitatea procedeelor de
distrugere a microbilor din mediul
înconjurător.
3. Care din următorii termeni poate fi
definit ca absenţa tuturor microbilor?
a) steril;
b) curat;
c) dezinfectat.
4. Mănuşile din cauciuc se sterilizează în
vederea folosirii pentru o intervenţie
chirurgicală astfel:
a) autoclav 30 min-2,5 atm.;
b) poupinel, 60 min-180°C;
c) autoclav 30 min-1,5 atm.
5. Materialul moale pentru efectuarea
pansamentului se sterilizează astfel:
a) autoclav 30 min-2,5 atm.;
b) poupinel 60 min-180°C;
c) autoclav 30 min-1,5 atm.
6.Pentru manevrarea materialelor şi
instrumentelor sterile se poate utiliza:
a) mâna acoperită cu mănuşa sterilă;
b) mâna spălată cu apă şi săpun;
c) pensa de servit.
7.În urma controlului umidităţii materialelor
sterilizate la autoclav s-a înregistrat:
a) 5% umiditate;
b) 10% umiditate;
c) 50% umiditate;
care este umiditatea admisă?
8. Sterilizarea prin metode fizice
utilizează:
a) căldura,radiaţiilegamma;
b) radiaţiile ultrascurte;
c) ultrasunetele.
18
9.Încărcătura casoletelor introduse în
autoclav este importantă pentru a obţine o
sterilizare eficientă:
a) nu depăşeşte 120 g/dm3;
b) este de 150 g/dm3;
c) este de 175 g/dm3.
10.Dezinfecţia este operaţia:
a) de distrugere a agenţilor infecţioşi
de pe tegumente, mucoase, obiecte şi
din încăperi;
b) de distrugere a paraziţilor de pe
obiecte;
c) de distrugere a insectelor
transmiţătoare de microbi.
11. Ortopneea se defineşte ca o:
a) expectoraţie seroasă;
b) respiraţie in poziţie verticală a
corpului;
c) respiraţie in poziţie orizontală a
corpului
12.Spălarea de decontaminare a mâinilor
se face astfel:
a) spălare cu apă şi săpun;
b) spălare cu apă, săpun, fiecare cu
periuţă, uscare şi aplicare de alcool 2x5
ml;
c) spălare cu apă, săpun, frecare cu
periuţa, uscare.
13. Drenajul postural inseamnă:
a) eliminarea secreţiilor bronşice prin
tuse;
b) utilizarea gravitaţiei pentru
drenarea secreţiilor de la nivel pulmonar;
c) o incizie la care se aplică un tub
de dren.
14. Dezinfecţia termometrelor se face prin
submerjarea lor în soluţie de:
a) cloramină 5-10 g ‰
b) alcool 70˚
c) bromocet 1 g ‰
15. Poziţia bolnavului pentru tracocenteză
este:
a) şezand cu trunchiul semiflectat,
braţele pe coapse;
b) şezand cu braţul ridicat deasupra
cefei pană la urechea opusă de
partea unde se practică puncţia;
c) şezand cu braţele pe langă corp.
16.Pentru manevrarea unor soluţii
dezinfectante, personalul medical
respectă măsurile de protecţia muncii:
a) utilizarea mănuşilor de cauciuc;
b) utilizarea măştilor de protecţie;
c) utilizarea ochelarilor de protecţie.
17.Pentru eficienţa utilizării soluţiei de var
cloros se are în vedere:
a) preparare zilnică;
b) depozitare în recipiente din metal;
c) depozitare în recipiente închise la
culoare din material plastic.
18.Dezinsecţia reprezintă:
a) distrugerea insectelor;
b) distrugerea insectelor care pot
transmite boli infecţioase;
c) distrugerea păduchilor.
19.Circuitele funcţionale în unităţile
sanitare respectă următoarele elemente:
a) circuitul aseptic indică sensul de
circulaţie pentru protecţia împotriva
infecţiilor;
b) circuitul septic asigură condiţii de
protecţie împotriva infecţiilor;
c) între circuitul septic şi cel aseptic
funcţionează principiul neseparării
circuitelor.
20.Infecţiile intraspitaliceşti se definesc
astfel:
a) îmbolnăviri de natură infecţioasă
contractate în spital;
b) îmbolnăviri de natură infecţioasă
care se manifestă după externarea
pacientului
c) îmbolnăviri de natură infecţioasă
contractate în spital şi care se
manifestă în timpul internării sau după
externare.
21. Sunt expuşi mai frecvent infecţiilor
nosocomiale:
a) pacienţii vârstnici, taraţi;
b) pacienţii supuşi manevrelor
invazive;
c) pacienţii internaţi de urgenţă în
spital.
22. Oxigenoterapia este un act terapeutic:
a) etiologic;
b) simptomatic;
c) de urgenţă
23. Cand calea naturală eficientă in
administrarea alimentelor nu poate fi
folosită pentru bolnavul chirurgical, cel
puţin in primele zile postoperator, putem
folosi următoarele căi:
a) gastrostomia;
b) calea intravenoasă;
c) sonda nazogastrică sau
nazojejunală.
24. Recoltarea sângelui capilar pentru
examenul hematologic se face prin:
a) înţepare în pulpa degetului:
19
b) înţepare pe faţa plantară a
halucelui;
c) puncţie venoasă.
25. Odată cu varsta, eficacitatea
mecanismelor de termoreglare
diminueaza.
In jurul cărei valori se situează
temperatura normală la o persoană
varstnică:
a) 36°C;
b) 37,4°C;
c) 35,1°C.
26.Recoltarea sângelui pentru examenele
biochimice se face prin:
a) puncţie venoasă - dimineaţa,
bolnavul fiind ,.â jeune1';
b) înţepare în pulpa degetului;
c) ambele.
27.Recoltarea sângelui pentru examene
bacteriologice se face:
a) când se suspectează o
bacteriemie;
b) când se suspectează o septicemie;
c) ori de câte ori pacientul are febră.
28.Recoltarea exsudatului faringian se
face pentru:
a) depistarea purtătorilor sănătoşi de
germeni;
b) depistarea germenilor patogeni de
la nivelul faringelui;
c) depistarea unor afecţiuni digestive.
29.Pentru recoltarea exsudatului faringian
avem nevoie de următoarele materiale cu
excepţia:
a) eprubetă cu tampon faringian sau
ansă de platină:
b) spatulă linguală;
c) seringă şi ace de unică folosinţă.
30.Recoltarea urinei pentru urocultură se
face:
a) la jumătatea micţiunii;
b) prin sondaj vezical;
c) din urina colectată timp de 24 h.
31.Recoltarea urinei pentru urocultură se
face:
a) înainte de administrarea
antibioticelor;
b) concomitent cu administrarea
antibioticelor;
c) ambele.
32.Pentru efectuarea tubajuiui gastric
avem nevoie de:
a) sonda gastrică Faucher;
 b) sonda duodenală Einhorn;
c) sonda Metras.
33. Trebuie să efectuezi un exudat
faringian pacientului D., de 3 ani; cu
portamponul steril ştergi:
a) amigdalele;
b) orofaringele;
c) valul palatin.
34.Sondajul duodenal efectuat în scop
terapeutic se face pentru:
a) drenarea căilor biliare;
b) alimentaţie artificială;
c) evidenţierea unor boli parazitare
ale duodenului sau căilor biliare.
35.Pentru drenarea căilor biliare prin tubaj
duodenal pacientul este aşezat în poziţie:
a) decubit dorsal;
b) decubit lateral stg;
c) decubit lateral dr.
36.Sondajul vezical efectuat în scop
explorator se face pentru:
a) recoltarea unei cantităţi de urină
pentru examenul de laborator;
b) depistarea unor modificări
patologice ale uretrei şi vezicii urinare;
c) evacuarea conţinutului
(când aceasta nu se face spontan).
37.Complicaţiile imediate ale sondajului
vezical sunt:
a) lezarea traumatică a mucoasei
uretrale:
b) crearea unei căi false prin forţarea
sondei;
c) boli infecţioase, prin introducerea
germenilor patogeni prin manevre şi
instrumente nesterile.
38.Spălătura gastrică este indicată în:
a) intoxicaţii alimentare sau cu
substanţe toxice;
b) pregătirea preoperatorie în
intervenţiile de urgenţă;
c) ulcer gastric în perioada dureroasă.
39.Spălătura gastrică este contraindicată
în:
a) intoxicaţii cu substanţe caustice;
b) hepatite cronice, varice esofagiene;
c) staza gastrică însoţită de procese
fermentative.
40.Efectuarea clismelor în scop evacuator
se face pentru:
a) evacuarea conţinutului intestinului
gros;
b) pregătirea pentru intervenţii
chirurgicale asupra rectului;
20
c) pregătirea pacientului pentru
alimentare sau hidratare.
41.Antibiograma este metoda de laborator
care:
a) determină prezenţa microbilor;
b) arată sensibilitatea microbilor faţă
de antibioticul respectiv;
c) nu arată decat creşterea
germenilor.
42.Pentru pregătirea copiilor in vederea
explorării radiologice a colonului se
efectuează:
a) clismă evacuatoare;
b) pauză alimentară de 12 ore;
c) administrare de purgative.
43. Pentru ca măsurarea pulsului să ducă
la valori corecte, pacientul se va afla:
a) in decubit dorsal;
b) in repaus fizic şi psihic timp de 5-
10 minute;
c) in cadrul intim, alături de familie.
44. Indicaţi tehnica corectă a recoltării
sputei pentru examinări bacteriologice şi
antibiogramă:
a) pacientul va respira adanc, va tuşi
şi expectora intr-un recipient steril, oferit;
b) pacientul va tuşi şi expectora intr-o
tăviţă renală;
c) in cursul zilei va bea lichide multe
şi sputa va fi recoltată inainte de culcare.
45. Efectuarea puncţiei pleurale
exploratorie poate determina următoarele
accidente vitale:
a) tromboflebită profundă a
membrelor superioare;
b) stop cardio-respirator reflex;
c) riză de astm bronşic;
d) anurie.
46. După ce aţi obiectivat hemoptizia, ce
explorări consideraţi utile şi imediate:
a) radiografie baritată gastro-
duodenală pentru excluderea unei
cauze digestive;
b) radiografie toraco-pulmonară;
c) determinarea grupei sanguine, TC,
TS, pentru o eventuală intervenţie
chirurgicală;
d) citologia sputei.
47. Pacientului i se prescrie drenaj
postural. Scopul este să:
a) crească aportul sanghin la plămani;
b) intărească musculatura
respiratorie;
c) indepărteze lichidele din activitatea
pleurală;
 d) indepărteze secreţiile acumulate in
arborele respirator
48. Valorile normale ale pulsului la copilul
de 5 ani pot fi intre:
a) 120-140/min.;
b) 80-100/min.;
c) 90-100/min.
49. După efectuarea puncţiei, venoase
supravegherea bolnavului presupune cu
excepţia:
a) urmărirea locului puncţiei, mai ales
dacă bolnavul este sub tratament
anticoagulant;
b) compresie eficientă de minim 5
minute, la locul puncţiei;
c)hrănirea imediată a bolnavului.
50.Prin injecţia subcutanată se pot
introduce în organism:
a) substanţe medicamentoase
izotonice lichide nedureroase;
b) substanţe medicamentoase
hipertonice;
c) substanţe medicamentoase
uleioase.
51.Locurile de elecţie ale injecţiei
subcutanate sunt:
a) faţa externă a braţului;
b) faţa supero-externă a coapsei;
c) regiunea deltoidiană.
52.Prin injecţia intramusculară se pot
introduce în organism:
a) soluţii izotonice;
b) soluţii hipertonice;
c) soluţii uleioase.
53.Locurile de elecţie ale injecţiei
intramusculare sunt:
a) regiunea supero-externă fesieră;
b) faţa externă a coapsei, treimea
mijlocie;
c) regiunea subclaviculară.
54.Pe cale intravenoasă se pot introduce
în organism:
a) substanţe izotonice;
b) substanţe hipertonice;
c) substanţe uleioase.
55.Accidentele injecţiei subcutanate
sunt următoarele, cu excepţia:
a) durere violentă prin lezarea unei
terminaţii nervoase;
b) hematom prin perforarea unui vas;
c) flebalgia.
56.Accidentele injecţiei intramusculare
sunt:
21
a) durere vie prin atingerea nervului
sciatic;
b) paralizie prin înţeparea unui vas;
c) embolie prin introducerea
accidentală într-un vas de sânge a
unei substanţe uleioase.
57. Pentru evitarea uscării şi formării
crustelor de mucus in tubul de
traheostomie este important să se:
a) umecteze aerul respirat de bolnav;
b) pună cateva picături de apă
distilată periodic in tub;
c) acopere deschiderea traheostomiei
cu o compresă umezită cu ser fiziologic.
58.Incidentele oxigenoterapiei sunt
următoarele, cu excepţia:
a) distensiei abdominală prin
pătrunderea gazului prin esofag;
b) emfizemului subcutanat prin
infiltrarea gazului la baza gâtului
datorită fisurării mucoasei;
c) emboliei gazoasă.
59. Cortizonul se administrează la
început:
a) în doze mari, scăzând apoi
cantitatea până la doza minimă de
intreţinere;
b) în doze mici, care cresc treptat,
până la doza maximă;
c) aceeaşi doză, până la sfârşitul
tratamentului.
60.În timpul tratamentului cu cortizon,
regimul alimentar va fi:
a) desodat;
b) hipersodat;
c) normosodat.
61. Prin care din următoarele investigaţii
de laborator se poate pune in evidenţă
trichomonas vaginalis:
a) frotiu;
b) leucograma;
c) R.B.W.
62.Paracenteza abdominal reprezintă:
a) pătrunderea cu ajutorul unui trocar
în cavitatea peritoneală;
b) pătrunderea cu un ac în cavitatea
pleurală;
c) pătrunderea cu un ac într-un organ
parenchimatos.
63.Paracenteza abdominală
seefectuează:
a) în fosa iliacă stângă, linia Monroe -
Richter;
b) în fosa iliacă dreaptă;
 c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi
simfiza pubiană.
64.Toracocenteza reprezintă puncţia:
a) cavităţii peritoneale;
b) cavităţii pericardice;
c) cavităţii pleurale.
65. Examenul endoscopic al mucoasei
vaginale se face prin:
a) salpingografie;
b) colposcopie;
c) gastroscopie;
66.Toracocenteza efectuată în scop
terapeutic se face pentru:
a) evacuarea unei colecţii de lichid
pleural;
b) introducerea unor medicamente în
cavitatea pleurală;
c) stabilirea prezenţei unei colecţii de
lichid pleural.
67.Natura lichidului pleural (exsudat sau
transsudat) se determină prin reacţiile:
a) Pandy;
b) Rivalta;
c) Nonne-Apelt.
68.Accidentele toracocentezei sunt
următoarele, cu excepţia:
a) lipotimiei şi colapsului;
b) hematemezei;
c) pneumotoraxului.
69.Puncţia pericardica se efectuează în
scop terapeutic pentru:
a) stabilirea naturii lichidului;
b) evacuarea lichidului acumulat;
c) introducerea substanţelor
medicamentoase.
70.Accidentele puncţiei pericardice sunt
următoarele, cu excepţia:
a) pătrunderii acului în miocard;
b) şocului pericardic;
c) edemului pulmonar acut.
71.Puncţia articulară este indicată în:
a) artrite acute şi cronice,
serofibrinoase şi purulente;
b) hemartroza;
c) coxartroza.
72.După puncţia articulară se recomandă:
a) mobilizarea cât mai precoce a
articulaţiei puncţionate;
b) imobilizarea articulaţiei în poziţie
fiziologică timp de două-trei zile;
c) nu necesită îngrijire specială.
73.Pentru efectuarea reacţiei Rivalta, sunt
necesare următoarele materiale, cu
excepţia:
22
a) pahar conic, apă distilată;
b) lichid pleural extras prin puncţie;
c) hârtie de turnesol.
74.Apariţia papulei cu aspect de „ coajă
de portocală " este caracteristică pentru
injecţia:
a) intravenoasă;
b) subcutanată;
c) intradermică.
75. Pe care din următoarele căi de
administrare a medicamentelor, absorbţia
se face cel mai puţin:
a) calea intravenoasă;
b) calea intramusculară;
c) calea orală.
76.Locul puncţiei osoase este:
a) sternul;
b) creasta iliacă;
c) tibia, calcaneul.
77.Accidentele puncţiei osoase sunt
următoarele, cu excepţia:
a) hemoragie şi hematom;
b) perforarea lamei posterioare a
sternului;
c) edem pulmonar acut.
78. Studiul funcţiei renale de menţinere a
echilibrului acido-bazic se face prin:
a) determinarea pH-ului sanguin;
b) determinarea punctului crioscopic al
plasmei;
c) determinarea rezervei alcaline.
79.Pentru efectuarea puncţiei renale,
pacientul se aşează în poziţie:
a) decubit lateral stâng;
b) decubit ventral cu o pernă tare
aşezată sub abdomen;
c) decubit lateral drept.
80.După punctia hepatică, pacientul se
aşează în poziţia:
a) decubit lateral dr;
b) decubit lateral stg;
c) decubit dorsal.
81.Punctia rahidiană se execută în scop
terapeutic pentru:
a) decomprimarea în cursul sindromului
de HIC;
b) introducerea de substanţe
medicamentoase, anestezice;
c) recoltarea LCR şi executarea
mielografiilor.
82.Pentru efectuarea puncţiei rahidiene, în
funcţie de starea generală, pacientul se
aşează în poziţie:
a) spate de pisică;
b) cocoş de puşcă;
 c) pleurostotonus.
83.Accidentele puncţiei rahidiene sunt:
a) ameţeli, tulburări vizuale, cefalee,
greaţă, vărsături;
b) contractarea feţei, gâtului sau a
unuia din membre;
c) paralizie prin atingerea nervului
sciatic.
84.Pentru puncţia vezicii urinare, pacientul
este aşezat în poziţie:
a) decubit lateral drept;
b) decubit lateral stâng;
c) decubit dorsal, cu o pernă tare sub
bazin.
85.Accidentele puncţiei vezicii urinare
sunt:
a) puncţie negativă;
b) hemoragie intravezicală;
c) hematemeza.
86.Antibioticele sunt:
a) substanţe organice provenite din
metabolismul celulelor vii (mucegaiuri,
bacterii);
b) substanţe obţinute prin sinteză,
având proprietăţi bacteriostatice,
bactericide sau antimicotice;
c) ambele.
87. Pacientului i se prescrie drenaj
pleurall. Scopul este să:
a) crească aportul sanghin la plămani;
b) intărească musculatura
respiratorie;
c) indepărteze lichidele din cavitatea
pleurală;
d) indepărteze secreţiile acumulate in
arborele respirator.
88. Examinări pentru evidenţierea
calculilor renali sunt:
a) urografia şi echografia;
b) laparoscopia şi sumarul de urină;
c) colecistocolangiografia şi
endoscopia.
89. Pentru examinare EEG:
a) pacientul va fi sedat;
b) pacientul trebuie să fie cu scalpul
curat;
c) poziţia pacientului va fi in
ortostatism
90.Hidratarea şi mineralizarea
organismului are drept scop:
a) administrarea medicamentelor la
care se urmăreşte un efect prelungit;
b) depurativ - diluând şi favorizând
excreţia din organism a produşilor toxici;
23
c) completarea proteinelor sau altor
componente sanguine.
91. Poziţia pacientului pentru puncţia
lombară este:
a) decubit lateral;
b) şezand;
c) copii sunt ţinuţi pe genunchii
asistentei medicale.
92. După puncţia lombară pacientul are
voie:
a) să se mobilizeze după 15 minute
de repaus;
b) nu are voie să se mobilizeze
aproximativ 24 h;
c) să fumeze şi să consume băuturi
alcoolice
93. Asistenta medicală ofera medicului
pentru efectuarea punctiei
a) manusi de unica folosinta nesterile
b) manusi sterile
c) manusile nu sunt necesare
94.Stabilirea necesităţilor hidrice şi
minerale ale organismului se face prin:
a) stabilirea felului deshidratării;
b) simptomatologia deshidratării;
c) investigaţii de laborator.
95.Volumul deficitar de fluid -
deshidratarea - se datorează:
a) pierderilor excesive (vărsături,
aspiraţie, diaforeză, diuretice);
b) mişcării fluidului (acumulare
anormală de fluid în diferite zone ale
organismului (ascită, edem periferic);
c) ambele.
96. Cand un medicament prezintă o
modificare de aspect, culoare, miros,
asistenta medical trebuie să ştie că:
a) acest lucru se va intampla frecvent
cu unele medicamente şi este un fapt
lipsit de importanţă;
b) medicamentele se administrează
dar se consemnează in foaia de
observaţie că era modificat;
c) medicamentul nu trebuie
administrat ci returnat farmaciei in
schimbul unuia corespunzător calitativ
97. In care din următoarele situaţii injecţia
intradermică se efectuează in scop de
diagnostic:
a) infiltraţia intradermică cu
novocaină;
b) I.D.R. ;
c) desensibilizare in reacţii
98. Printre metodele de evaluare morfo-
funcţională a sangelui şi a organelor
hemato-formatoare se află:
a) numărarea leucocitelor şi stabilirea
formulei leucocitare;
b) numărarea hematiilor;
c) stabilirea valorilor hemoglobinei.
99. La atingerea nervului sciatic, tradusă
prin durere violentă:
a) se retrage acul;
b) se alege alt loc de injectat;
c) se continuă injectarea
100.Prin introducerea accidentală de aer
intr-un vas de sange se produce:
a) embolie gazoasă;
b) hematom;
c) paralizie.
101.Explorarea organelor hemato-
formatoare se poate realiza prin :
a)punctie osoasa
b) punctie splenica
c) scintigrama hepatica si splenica
102. Audiograma se efectuează cu:
a) vocea şoptită la diferite distanţe;
b) diapazonul;
c) audiometrul.
103. Pentru determinarea grupelor
sanguine în sistemul OAB şi Rh este
necesar ca:
a) determinarea să se facă prin
ambele metode (Beth - Vincent şi
Simonin);
b) determinarea să se facă de doi
tehnicieni;
c) să se folosească două serii de
seruri test.
104.Efectuarea probelor de compatibilitate
trasfuzională are drept scop:
a) reducerea la minimum a riscurilor
accidentelor imunologice;
b) evitarea hemolizei intravasculare
acute;
c) asigurarea că pacientul
beneficiază de transfuzia pe care o
primeşte.
105.Incompatibilitatea transfuzională se
previne prin următoarele măsuri:
a) determinarea grupei în sistemul
OAB şi Rh la primitor;
b) alegerea unui sânge de donator
izogrup OAB şi Rh;
c) executarea probelor de
compatibilitate directă (Jeanbereau) şi
biologică Oelecker.
106.Prin transfuzie înţelegem:
24
a) administrarea sângelui direct de la
donator la primitor;
b) administrarea de la donator la
primitor după o fază intermediară de
conservare a sângelui;
c) ambele.
107.Transfuzia de sânge are drept scop:
a) restabilirea masei sanguine şi
asigurarea numărului de globule roşii
necesare transportului oxigenului în
caz de hemoragii, anemii, stări de
şoc;
b) stimularea hematopoezei;
c) corectarea imunodeficienţelor.
108.Accidentele transfuziei sunt:
a) incompatibilitatea de grup în
sistemul OAB, manifestată sub forma
şocului hemolitic;
b) transfuzarea unui sânge alterat,
infectat cu germeni virulenţi care
provoacă frisoane puternice
c) hemoliză intravasculară prin
transfuzarea sângelui neîncălzit.
109.Incidentele transfuziei sunt
următoarele cu excepţia:
a) ieşirea acului din venă;
b) perforarea venei;
c) embolia pulmonară cu cheaguri.
110.Alimentaţia pacientului trebuie să
respecte următoarele principii, cu
excepţia:
a) înlocuirea cheltuielilor energetice
de bază ale organismului;
b) favorizarea procesului de
vindecare prin cruţarea organelor bolnave;
c) satisfacerea în exclusivitate a
preferinţelor alimentare ale pacientului.
111.Regimurile dietetice urmăresc:
a) punerea în repaus şi cruţarea unor
organe, aparate şi sisteme;
b) echilibrul unor funcţii deficitare sau
exagerate ale organismului;
c) îndepărtarea unor produse
patologice de pe pereţii intestinali.
112. Debitul O2 ce se administrează prin
sondă endonazală la un pacient cu
hipoxie moderată este de:
a) 6- 8 l/min.;
b) 3- 6 l/min.;
c) 6-10 l/min.
113. După efectuarea puncţiei venoase
supravegherea bolnavului presupune in
ordine:
 a) urmărirea locului puncţiei, mai ales
dacă bolnavul este sub tratament
anticoagulant;
b) compresie eficientă de minim 5
minute, la locul puncţiei;
c) hrănirea imediată a bolnavului.
114.Alimentarea activă la pat se face
aşezând pacientul în poziţie:
a) decubit lateral dr;
b) decubit lateral stg;
c) decubit dorsal.
115.Reuşita unei investigaţii radiologice a
tubului digestiv cu administrarea unei
substanţe de contrast impune in prealabil:
a) nimic deosebit;
b) o evacuare completă a tubului
digestiv;
c) un regim alimentar lacto-fainos
116. În testul Addler se determină
prezenţa:
a) unor hematii si leucocite de tip
special;
b) unei hemoragii microscopice in
diagnosticul hemoragiei digestive;
c) leucocitelor la nivelul tractului
digestive.
117. Ritmul circadian reprezintă:
a) ritmul zilnic al proceselor biologice
din organism;
b) ritmul aproximativ al funcţiilor
vitale;
c) modificările ritmice ale circulaţiei
sanguine.
118.Un bolnav în repaus absolut la pat
necesită:
a) 25 cal./kg corp/24 h;
b) 30 cal./kg corp/24 h;
c) 35 cal./kg corp/24 h.
119.Alimentarea artificială prin sondă
gastrică se face la bolnavii:
a) inconştienţi;
b) cu stricturi esofagiene;
c) intoxicaţi cu substanţe caustice.
120.Corectarea deficitului de sodiu se va
face cu :
a) ser fiziologic
b) ser glucozat
c) solutie Ringer
121.Temperatura se măsoară în:
a) cavităţi semiînchise (axilă, plică
inghinală, cavitatea bucală);
b) cavităţi închise (rect, vagin);
c) ambele.
122.Hiperpirexia reprezintă:
25
a) temperatura corpului peste 40-41
°C;
b) temperatura corpului între 39-40°C;
c) temperatura corpului între 37-38°C.
123. Prin examenul macroscopic al
materiilor fecale se pot aprecia:
a) cantitatea, forma, culoarea,
mirosul;
b) prezenţa resturilor alimentare
nedigerate;
c) prezenţa produselor patologice —
puroi, sange, paraziţi.
124. Pentru măsurarea temperaturii în
cavitatea bucală termometrul se menţine:
a) 3 min;
b) 5 min;
c)10 min.
125. Spalatura auriculara pentru dopul de
cerumen se efectueaza cu solutie de :
a) rivanol 1%
b) alcool 70 grade
c) bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20
126.Pentru evaluarea corectă a frecvenţei
respiraţiei:
a) se anunţă pacientul şi se linişteşte
din punct de vedere psihic;
b) se preferă perioada de somn
(pentru măsurare - observare);
c) nu se anunţă pacientul.
127. Printre materialele necesare
efectuării sondajelor gastro-duodenale se
află:
a) sonda vezicala;
b) sonda gastrică şi duodenală sterilă
- de unică folosinţă;
c) pensa hemostatică
128.Calităţile pulsului depind de:
a) frecvenţa şi ritmicitatea inimii;
b) debitul sistolic;
c) elasticitatea şi presiunea arterială.
129.Pulsul de poate măsura manual
(digital) la:
a) artera radială, cubitală;
b) artera carotidă;
c) vena jugulară.
130.Modificările de frecvenţă ale pulsului
sunt următoarele, cu excepţia:
a) tahicardie;
b) bradicardie;
c) puls filiform.
131. In spalatura gastrica la extremitatea
libera a sondei se aseaza o :
a) seringa de 2 ml
b) seringa de 20 ml
c) palnia
132. Care din urmatoarele analize ale c) la ambele braţe imediat după ce a
sangelui sunt examene biochimice : luat poziţia de decubit şi imediat după
a) hemoleucograma ce a luat poziţia in ortostatism.
b) grupul sanguine
c) ureea sanguine
d) creatinina
e) bilirubina
133. Poziţia bolnavului pentru
toracocenteză este:
a) şezand cu trunchiul semiflectat,
braţele pe coapse;
b) şezand cu braţul ridicat deasupra
cefei pană la urechea opusă de
partea unde se practică puncţia;
c) şezand cu braţele pe langă corp.
134. Pentru efectuarea testului Addis-
Hamburger se recoltează urină:
a) din 24-48 h;
b) după 180 minute de la prima
micţiune de dimineaţă;
c) după ingestia a 1,5-2 1 de lichide.
135. Urina pentru efectuarea unui examen
bacteriologic se recoltează:
a) in condiţii sterile, in recipient
special;
b) un eşantion din cantitatea eliminată
in 12 ore;
c) numai după administrarea a 2 l de
ceai
136. Asistenta medicală il programează
pe pacient la un examen prin care medicul
va vizualiza interiorul bronhiilor şi a
traheei. Acest examen se numeşte:
a) bronhografie;
b) bronhoscopie;
c) cistoscopie.
137. Inainte de bronhoscopie, se
efectuează o anestezie locală. Cand au
revenit la salon după examinare, cel mai
important lucru pe care asistenta il are in
vedere este:
a) să realizeze faptul că pacientul nu
va fi capabil să vorbească cateva zile;
b) să-i efectueze spălaturi in gat in
scopul prevenirii hemoragiei;
c) să-i interzică alimentaţia şi
hidratarea pană cand se va restabili
reflexul de deglutiţie.
138. Cea mai bună metodă de măsurare a
tensiunii arteriale este:
a) la ambele braţe, după ce bolnavul
a stat in clinostatism 5 min şi
ortostatism cel puţin 1 min;
b) la ambele braţe stand in decubit
dorsal;

26
 BAREM MODULUL 16- TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢII
TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
INTREBARII PAGINA
1 F E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 65
nursing
2 A " 141
3 F " 141
4. A " 147
5 F " 84
6 A " 34
7 A " 34
8 A " 34
9 F " 34
10 A " 34
11 F " 61
12 A " 61
13 F " 61
14 F " 65
15 F " 65
16 F " 84
17 F " 84
18 A " 103
19 F " 103
20 F " 103
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 D L. Titirca- Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de 155
asistentii medicali
2 A " 116
3 B " 157
4 E " 155
5 C " 154
B
1 B " 125
2 A " 112
3 C " 157
4 E " 232
5 D " 124
C
1 B " 155
2 C " 120
3 E " 116
4 D " 108
5 A " 112
D
1 E " 155
2 B " 145

27
3 D " 112
4 C " 156
5 A " 141
TESTUL III -RASPUNS MULTIPLU
1 a E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 30
nursing
2 b " 31
3 a " 31
4 c " 31
5 a " 31
6 a,c " 31
7 a " 31
8 a,c " 32
9 a " 32
10 a " 32
11 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 9
12 b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 32
nursing
13 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 9
14 a E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 32
nursing
15 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 61
16 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 33
nursing
17 a,c " 33
18 b " 33
19 a " 33
20 c " 33
21 a,b " 33
22 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 208
23 a,b,c
24 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 34
nursing
25 a “
26 c “ 35
27 a,b “ 35
28 a,b “ 35
29 c " 35
30 a,b " 35
31 a " 35
32 a.b " 35
33 a,b " 35
34 a,b " 36
35 c " 36
36 a,b " 36
37 a,b " 36
38 a,b " 36
39 a,b " 36
40 a,b,c " 36
41 b

28
42 a,b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 188
43 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 10
44 a " 61
45 b " 61
46 b " 64
47 d " 66
48 c " 187
49 c "
50 a " 38
51 a,b,c " 38
52 a,c " 38
53 a,b " 38
54 a,b " 38
55 c " 38
56 a,c " 39
57 c " 69
58 c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 39
nursing
59 a idem 39
60 a idem 39
61 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 175
62 a E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 39
nursing
63 a,c idem 39
64 c idem 40
65 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 172
66 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 40
nursing
67 b “ 40
68 b “ 40
69 b,c “ 40
70 c “ 40
71 a,b " 40
72 b " 41
73 c " 41
74 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 51
75 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 51
76 a,b,c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 41
nursing
77 c “ 41
78 a,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 94
79 b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 41
nursing
80 a “ 42
81 a,b “ 42
82 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 42
nursing
83 a,b “ 42
84 c “ 42
85 a,b “ 42

29
86 c “ 42
87 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 66
88 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 91
89 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 105
90 a,b,c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 43
nursing
91 a,b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 105
92 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 106
93 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 106
94 a,b,c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 43
nursing
95 c “ 43
96 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 52
97 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 52
98 a,b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 147
99 a,b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 53
100 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 53
101 a,b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 149
102 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 151
103 a,b,c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 45
nursing
104 a,b,c idem 45
105 a,b,c idem 45
106 c idem 45
107 a,b,c idem 45
108 a,b,c idem 45
109 c idem 45
110 c idem 46
111 a,b,c idem 46
112 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 73
113 În ordine M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 73
b, a
114 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 46
nursing
115 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 82
116 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 82
117 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 56
118 a - 1150 de teste nursing 47
119 a - 1150 de teste nursing 47
120 a,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 59
121 c - 1150 de teste nursing 47
122 a - 1150 de teste nursing 47
123 a,b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 83
124 b - 1150 de teste nursing 47
125 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 152
126 b.c - 1150 de teste nursing 48
127 b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 83
128 a,b,c - 1150 de teste nursing 48
129 a,b - 1150 de teste nursing 48
130 c - 1150 de teste nursing 48

30
 131 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 85
132 cde M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 175
133 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 61
134 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 92
135 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 92
136 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 65
137 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 65
138 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 72

MODULUL 17- PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ

31
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A”sau cu „F”
fals
1. Asepsia înseamnă îndepărtarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plăgi, de pe
obiecte, etc.
2. Asepsia este o metodă profilactică.
3. Spălarea chirurgicală (mâini + antebraţe) durează 15 minute.
4. După spălare, mâinile se vor ţine în jos pentru ca apa să se scurgă spre degete.
5. Defectele în sterilizarea instrumentelor chirurgicale determină supuraţii postoperatorii.
6. Instrumentele tăioase se sterilizează la pupinel.
7. Rivanolul are rol cicatrizant şi este un bun bactericid.
8. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlăriei este cel prin căldură uscată.
9. Spălarea mâinilor este cea mai importantă metodă pentru prevenirea infecţiilor.
10. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure după utilizare.
11. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de contactul cu un nou pacient,
iar mâinile spălate.
12. Riscul contractării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.
13. Fără o curăţenie adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
14. Circuitele septice sunt separate de cele aseptice.
15. Produsele eliminate de pacienţi nu constituie sursă de infecţie

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Sterilizarea prin flambare A instrumente optice
2 Sterilizare la pupinel B materiale moi (comprese, câmpuri, halate,
măşti)
3 Sterilizare la autoclav (la C gura eprubetelor cu medii de cultură, anse de
cald) prelevare
4 Sterilizare la autoclav (la D materiale din polietilen
rece cu vapori de oxid de
etilen)
5 Sterilizare prin iradiere cu E materiale din sticlă
raze gamma

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Alcoolul 70˚
2 Tinctura de iod
3 Apa oxigenată
4 Rivanolul
5 Cloramina soluţie
A în contact cu plaga face bule de aer
B are acţiune bactericidă puternică
C se mai numeşte soluţie Dakin
D nu se aplică pe plăgi
E se utilizează cu predilecţie în pansamentele
umede

TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte

32
1.Antisepsia este:
a)o metoda profilactica de lupta impotriva
infectiilor
b)o metoda curativa de lupta impotriva
infectiilor
c) o metoda de indepartare si distrugere a
microbilor de pe obiecte, din incaperi
2.Sterilizarea urmareste:
a) dezinfectarea instrumentelor
chirurgicale, a bailor, plostilor
b) profilaxia infectiilor plagilor
c) distrugerea germenilor, inclusiv a
formelor sporulate si a virusurilor.
3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare:
a) prin caldura umeda
b) prin caldura uscata
c) prin mijloace chimice
4.La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se
va face la temperatura de:
a) 128 ˚C
b) 180 ˚C
c) 100 ˚C
5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor
metatice supuse fierberii:
a) acestea se pun la fiert in apa rece
b) acestea se mentin in apa pana ce se
raceste
c) se adauga in apa bicarbonat sau borat
de sodium
6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in
concentratie de:
a) 1-2%
b) 5-6%
c) 10%
7. Dezavantajele tincturii de iod sunt
urmatoarele, cu exceptia:
a) poate produce arsuri chimice
b) este un foarte bun antiseptic al
campului operator (al pielii)
c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe
plagi
8. Care din urmatoarele antiseptice este un
bun hemostatic:
a) alcoolul
b) apa oxigenata
c) tinctura de iod
9. Materialul moale se sterilizeaza la:
a) 128˚ si 1,5 atm prin fierbere
b) 133˚ si 2 atm la autoclav, in mediu de
vapori
c) 180˚ si 2 atm la pupinel
33
10.Termenul de valabilitate al sterilizarii la
autoclav a instrumentelor chirurgicale, este:
a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii
b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu
instrumente
c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
11.Ce importanţă are spălarea mâinilor în
prevenirea infecţiilor cu cale de transmitere
sanguină:
a) nu prezintă importanţă în prevenirea
infecţiilor cu transmitere sanguină;
b) uneori este singurul mod de prevenire
a contaminării şi diseminării agenţilor
microbieni;
c) cel mai important mod de prevenire a
contaminării şi diseminării agenţilor
microbieni.
12.În cazul expunerii profesionale cu produse
patologice (inoculare percutană, înţepătură,
tăietură) ce atitudine luaţi?
a) stimularea sângerării locale;
b) clătirea cu apă;
c) aplicarea de antiseptice, dezinfectante,
spălarea cu apă şi săpun sau
detergent.
13.Incidenţa infecţiilor nosocomiale este
crescută în serviciile:
a) nou-născuţi;
b) terapie intensivă;
c) endocrinologie.
14.Obiectivele permanente în prevenirea
infecţiilor nosocomiale sunt:
a) alegerea procedurilor de investigaţie şi
tratament cu risc minim de infecţie;
b) măsuri de igienă spitalicească;
c) utilizarea antibioticelor cu spectru larg
de acţiune.
15.Atribuţiile asistentei medicale în prevenirea
şi controlul infecţiilor nosocomiale sunt:
a) pregătirea materialelor pentru
sterilizare şi respectarea condiţiilor de
păstrare şi utilizare a lor;
b) respectă şi răspunde de aplicarea
regulilor de igienă şi regulilor de
tehnică aseptică;
c) refuză internarea bolnavilor contagioşi.
16.Metodele de prevenire a accidentelor
profesionale prin tăiere , înţepare cu
obiecte ascuţite, constau în :
a) colectarea imediat după utilizare în
containere rezistente la înţepare şi
 tăiere, amplasate la îndemână şi
marcate corespunzător;
b) reducerea de manevre parenterale la
minimum necesar;
c) recapişonarea acelor folosite.
17.Spălarea mâinilor şi a altor părţi ale
tegumentelor , cel mai important mod de
prevenire a contaminării cu agenţi
microbieni, se efectuează:
a) înainte şi după aplicarea unui
tratament pacienţilor;
b) numai la intrarea în serviciu.
c) după scoaterea mănuşilor de protecţie;
18.Echipamentul de protecţie este :
a) bariera între lucrător şi sursa de
infecţie ;
b) alcătuit din halat şi încălţăminte de
spital;
c) utilizat în timpul activităţilor care
presupun risc de infecţie.
19. Aplicarea Precauţiunilor Universale se
referă la:
a) prevenirea accidentelor şi a altor tipuri
de expunere profesională;
b) utilizarea echipamentului de protecţie
adecvat, complet , corect;
c) personalul infectat cu Hbs.
20.Regulile de bază în aplicarea
Precauţiunilor Universale consideră:
a) toţi pacienţii potenţial infectaţi;
b) toţi pacienţii sunt potenţial sănătoşi;
c) că acele şi alte obiecte folosite în
practica medicală sunt contaminate
după utilizare.
21.Atribuţiile asistentei medicale în prevenirea
infecţiilor nosocomiale cuprind:
a) respectarea regulilor de tehnică
aseptică în efectuarea tratamentelor
prescrise;
b) supravegherea menţinerii condiţiilor de
igienă şi a toaletei bolnavilor
imobilizaţi;
c) supravegherea aplicării tratamentului
cu antibiotice în funcţie de
antibiogramă şi evoluţia clinică a
bolnavului.
22. Infecţia nosocomială este:
a) infecţia contactată în spital sau alte
unităţi sanitare cu paturi;
b) infecţia care se referă la orice boală
datorată microorganismelor;
34
c) infecţia dobândită în spital şi uneori
diagnosticată după ieşirea din spital.
23. Care din agenţii patogeni (
bacterii,virusuri,protozoare, fungi) pot
produce infecţii nosocomiale?
a) nici unul;
b) toţi;
c) numai bacteriile.
24. Protecţia asistentului medical pentru
riscurile ce decurg din practica
profesională se realizează de către :
a) fiecare asistent medical prin societăţile
de aisgurări;
b) angajator, prin societăţile de asigurări;
c) nu este necesară protecţia asistentului
medical.
25. Scopul aplicării Precauţiunilor Universale
este de a:
a) preveni transmiterea infecţiilor pe cale
sanguină personalului , la locul de
muncă;
b) preveni transmiterea infecţiilor
nosocomiale;
c) preveni transmiterea infecţiilor pe cale
aerogenă , în unităţile sanitare cu
paturi.
26. Sterilizarea urmeşte:
a) neutralizarea agenţilor patogeni de pe
toate suprafeţele ce vin în contact cu
bolnavul;
b) distrugerea tuturor microorganismelor
patogene şi nepatogene inclusiv a
sporilor de pe obiecte cu utilizare
medicală;
c) inactivarea agenţilor patogeni existenţi
pe suprafaţa instrumentelor
chirurgicale.
27. Infecţia de defineşte astfel:
a) reacţia locală sau generală rezultată
din pătrunderea şi multiplicarea
agentului microbian în organism;
b) reacţia locală determinată de
pătrunderea microbului în organism;
c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii
microbului în organism.
28. Sterilizarea ca metodă de prevenire a
infecţiilor reprezintă:
a) totalitatea procedeelor prin care sunt
distruse toate formele de existenţă a
microorganismelor;
 b) totalitatea procedeelor prin care sunt
distruse toate formele de existenţă a
microorganismelor, de la suprafaţa sau
profunzimea unui obiect;
c) totalitatea procedeelor de distrugere a
microbilor din mediul înconjurător.
29. Care din următorii termeni poate fi definit
ca absenţa tuturor microbilor?
a) steril;
b) curat;
c) dezinfectat.
30. Pentru manevrarea materialelor şi
instrumentelor sterile se poate utiliza:
a) mâna acoperită cu mănuşa sterilă;
b) mîna spălată cu apă şi săpun;
c) pensa de servit.
31. În urma controlului umidităţii materialelor
sterilizate la autoclav s-a înregistrat:
a) 5% umiditate;
b) 10% umiditate;
c) 50% umiditate.
32. Sterilizarea prin metode fizice utilizează:
a) căldura, radiaţiile gamma;
b) radiaţiile ultrascurte;
c) ultrasunetele.
33. Dezinfecţia este operaţia:
a) de distrugere a agenţilor infecţioşi de
pe tegumente, mucoase, obiecte şi din
încăperi;
b) de distrugere a paraziţilor de pe
obiecte;
c) de distrugere a insectelor
transmiţătoare de microbi.
34. Cât timp trebuie frecate mâinile cu soluţie
antiseptică, înainte de aplicarea unei
proceduri invazive (ex. cateterism)?
a) 10 secunde;
b) 1 minut;
c) 2 minute.
35. Spălarea de decontaminare a mâinilor se
face astfel:
a) spălare cu apă şi săpun;
b) spălare cu apă, săpun, frecare cu
periuţa, uscare şi aplicare de alcool 2 x
5 ml;
c) spălare cu apă, săpun, frecare cu
periuţa, uscare.
36. De la sala de pansamente septice aţi
primit instrumentele pentru a le pregăti în
vederea sterilizării. Aşezaţi în ordine
35
operaţiunile de execuţie a acestei
manopere:
a) spălare;
b) sortare;
c) limpezire;
d) decontaminare;
e) uscare;
f) aşezare în trusă.
37. După decesul unui pacient salonul se
dezinfectează astfel:
a) ştergerea patului, pavimentului, cu
soluţie de var cloros 40 g ‰;
b) prin pulverizarea soluţiei de aldehidă
formică în salon 10-15g ⁄ m3;
c) ştergerea obiectelor din salon cu
soluţie de cloramină 40 g ‰.
38. Dezinfecţia termometrelor se face prin
submerjarea lor în soluţie de:
a) cloramină 5-10 g ‰;
b) alcool 70°;
c) bromocet 1 g ‰.
39. Soluţia antiseptică are următoarele
proprietăţi în comparaţie cu soluţia
dezinfectantă:
a) distruge microorganismele de pe
tegumente şi mucoase, fără a le altera
integritatea;
b) nu este nici o deosebire;
c) este mai concentrată decât soluţia
dezinfectantă.
40. Pentru manevrarea unor soluţii
dezinfectante, personalul medical
respectă măsurile de protecţia muncii:
a) utilizarea mănuşilor de cauciuc;
b) utilizarea măştilor de protecţie;
c) utilizarea ochelarilor de protecţie.
41. Pentru eficienţa utilizării soluţiei de var
cloros se are în vedere:
a) preparare zilnică;
b) depozitare în recipiente de metal;
c) depozitare în recipiente închise la
culoare din material plastic.
42. Circuitele funcţionale în unităţile sanitare
respectă următoarele elemente:
a) circuitul aseptic indică sensul de
circulaţie pentru protecţia împotriva
infecţiilor;
b) circuitul septic asigură condiţii de
protecţie împotriva infecţiilor;
 c) între circuitul aseptic şi cel septic
funcţionează principiul neseparării
circuitelor.
43. Infecţiile intraspitaliceşti se definesc astfel:
a) îmbolnăviri de natură infecţioasă
contractate în spital;
b) îmbolnăviri de natură infecţioasă care
se manifestă după externarea
pacientului;
c) îmbolnăviri de natură infecţioasă
contractate în spital şi care se
manifestă în timpul internării sau după
externare.
44. Sunt expuşi mai frecvent infecţiilor
nosocomiale:
a) pacienţii vârstnici, taraţi;
b) pacienţii supuşi manevrelor invazive;
c) pacienţii internaţi de urgenţă în spital.
45. Sursa de infecţie poate fi:
a) pacientul şi produsele sale patologice;
b) personalul medical şi echipamentul
său de lucru;
c) apa şi alimente

BAREM DE CORECTARE – PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ

TESTUL I- ADEVĂRAT / FALS
NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 F Chirurgie pentru cadre medii – F. 65
Daschievici, M Mihăilescu, 2004
2 A „ 64
3 A „ 66
4 F „ 67
5 A „ 76
6 A „ 83
7 A „ 87
8 A „ 83
9 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 34
10 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 34
11 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 34
12 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 34
13 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 34
14 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 34
15 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 34
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 c F. Daschievici, M Mihăilescu -Chirurgie 82-83
pentru cadre medii , 2004

36
2 e “ 82-83
3 b “ 82-83
4 a “ 82-83
5 d “ 82-83
B
1 b “ 87
2 d “ 87
3 a “ 87
4 e “ 87
5 c “ 87
TESTUL III- GRILĂ
NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 b “ 64
2 c “ 75
3 a “ 75
4 b “ 76
5 c “ 76
6 a “ 87
7 b “ 86
8 b “ 87
9 b “ 83
10 a “ 79
11 b,c 1030 teste pentru examene şi concursuri 154
pentru asistenţii medicali – OAMR, 2004
12 a,c “ 154
13 a,b “ 154
14 a,b “ 153
15 a,b “ 153
16 a,b “ 110
17 a,c “ 110
18 a,c “ 110
19 a,b “ 111
20 a,c “ 111
21 a,b “ 108
22 a,c “ 108
23 b “ 70
24 b “ 70
25 a “ 68
26 b “ 53
27 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 30
28 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 31
29 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 31
30 a,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 31
31 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 31
32 a,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
33 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
34 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
35 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
36 d,b,a,c,e,f 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
37 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
38 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
39 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 33
37
 40 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 33
41 a,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 33
42 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 33
43 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 33
44 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 33
45 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 34

MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals
1.Administrarea medicamentelor pe cale orală este contraindicată dacă pacientul refuză
medicamentele;
2.Oxigenul se administrează după permeabilizarea căilor respiratorii superioare;
3.Supozitoarele au numai efect local;
4.Asistenta medicală respectă calea de administrare a medicamentului prescris;
5.Soluţiile injectabile aspirate din fiole se administrează imediat;
6.Injecţia intradermică are numai scop terapeutic;
7.Injecţia intramusculară se realizează în muşchii fesieri;
8.Paralizia nervului sciatic poate avea drept cauză injecţia intramusculară.

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 soluţie uleioasă A. tegumente

2 unguente B. dizolvare in ser fiziologic
3 penicilină cristalină C. alimentaţie desodată
4 preparate cortizonice D. branulă
5 perfuzie intravenoasă E. injecţie intramusculară

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

38
1 colir A. efect purgativ
2 conduct auditiv extern B. papulă
3 supozitoare C. solutie hipertonă
4 injecţie intradermică D. mucoasă oculară
5 injecţie intravenoasă E soluţii la temperatura corpului

TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte
1.Administrarea medicamentelor pe cale
orală se face pentru obţinerea
urmatoarelor efecte locale:
a)favorizarea cicatrizării ulceraţiilor
mucoasei digestive;
b)protejarea mucoasei gastro-
intestinale;
c)inlocuirea fermenţilor digestivi(cand
aceştia lipsesc)
2.Este contraindicată administrarea
medicamentelor pe cale orală atunci cand:
a)medicamentul este inactivat de secreţiile
digestive;
b)medicamentul prezinta proprietaţi iritante
asupra mucoasei gastrice;
c)pacientul refuza medicamentul.
3.Administrarea medicamentelor pe cale
rectală este indicată la:
a)pacienţii cu tulburări de deglutiţie;
b)pacienţii operaţi pe tubul digestiv
superior sau cu intoleranţă digestivă;
c)pacienţii operaţi pe anus si rect.
4.Pe cale respiratorie se administrează
medicamente sub forma de:
a)gaze sau substanţe gazeificate;
b)lichide fin pulverizate sau sub forma
de vapori;
c) pulberi fine.
5.Administrarea medicamentelor pe cale
respiraţorie se face pentru:
a)decongestionarea mucoasei căilor
respiratorii;
b)imbogaţirea in oxigen a aerului
inspirat;
c) fluidificarea sputei
6. Pe suprafaţa mucoaselor se pot
administra medicamente sub formă de:
a)soluţii;
39
b)mixturi;
c) unguente.
7. Pentru aplicarea unguentelor in fundul
de sac conjunctival si pe marginea
ploapelor folosim:
a)ansă de platină;
b)baghetă de sticlă lăţită,acoperită cu
un tampon de vată;
c)tampon montat pe o sondă
butonată,comprese sterile.
8.Administrarea medicamentelor pe cale
parenterală are urmatoarele avantaje:
a)dozarea exactă a unui medicament ce
ajunge in snge;
b)evitarea tractului digestiv;
c)posibilitatea administrarii
medicamentelor bolnavilor inconştienţi.
9.Prin injectia subcutanată se poate
introduce in organism:
a)substanţe medicamentoase izotonice
lichide, nedureroase;
b)substanţe medicamentoase
hipertonice;
c)subtanţe medicamentoase uleioase.
10.Prin injecţia intramusculară se pot
introduce in organism:
a)soluţii izotonice;
b)soluţii hipertonice
c) soluţii uleioase.
11.Locurile de elecţie ale injecţiei
intramusculare sunt:
a)regiunea supero-externa fesieră;
b)faţa externă a coapsei,treimea
mijlocie;
c) regiunea subclaviculară
12.Pe cale intravenoasă se pot introduce
in organism:
a)substanţe izotonice;
b)substanţe hipertonice;
 c) substanţe uleioase.
13.Accidentele injecţiei subcutanate sunt
urmatoarele,cu excepţia:
a)durere violentă prin lezarea unei
terminaţii nervoase;
b)hematom prin perforarea unui vas;
c) flebalgie.
14.Accidentele injecţiei intramusculare
sunt:
a)durere vie prin atingerea nervului
sciatic;
b)paralizie prin inţeparea unui vas;
c)embolie prin introducerea accidentală
intr-un vas de sange a unei substanţe
uleioase
15.Accidentele injecţiei intravenoase sunt
urmatoarele, cu excepţia:
a)flebalgiei,datorită injectării prea
rapide a unor substanţe iritante;
b)hematomului prin străpungerea venei;
c)paraliziei, prin lezarea nervului sciatic
16.Incidentele oxigenoterapiei sunt
urmatoarele,cu excepţia:
a)distensiei abdominale prin
patrunderea gazului prin esofag;
b)emfizemului subcutanat prin
infiltrarea gazului la baza gâtului
datorita fisurii mucoasei;
c) embolie gazoasă
17.In timpul tratamentului cu
cortizon,regimul alimentar va fi:
a)desodat;
b)hiposodat;
c) normosodat
18.Antibioticele sunt:
a)substanţe organice provenite din
metabolismul celulelor
vii(mucegaiuri,bacterii)
b) substanţe obţinute prin sinteza
avand proprietăţi
bacteriostatice,bactericide sau
antimicotice;
c) ambele
19.Antibioticele se pot administra pe
urmatoarele căi,cu excepţia:
a)orala
b)intramusculara si intravenoasa;
c) subcutanată
40
20.Inainte de inceperea tratamentului cu
antibiotic este necesar:
a)să se identifice germenul patogen;
b)sa se determine sensibilitatea
agentului patogen la antibiotic;
c)să se testeze sensibilitatea
organismului la antibiotic
21.Perfuzia are drept scop:
a)administrarea medicamentelor la care
se urmăreste un efect prelungit;
b)efect depurativ-diluând si favorizând
excreţia din organism a produsilor
toxici;
c)completarea proteinelor sau altor
componente sanguine.
22.Introducerea lichidelor in organism pe
cale intravenoasă se poate face prin:
a)ace metalice fixate direct in vena;
b)canule de material plastic introduse
prin lumenul acelor(care apoi se retrag)
c)denudare venoasa
23.Prin perfuzie intravenoasă se pot
introduce soluţii:
a)izotonice;
b)hipertonice;
c)uleioase
24.Accidentele perfuziei sunt:
a)hiperhidratarea prin perfuzia in exces;
b)embolia gazoasă prin patrunderea
aerului in curentul circulator;
c)flebită, necroză
25.Stabilirea necesităţilor hidrice şi
minerale ale organismului se face prin:
a)stabilirea felului deshidratarii;
b)simptomatologia deshidratarii;
c)investigaţii de laborator
26.Calcularea ratei de flux in cazul
perfuziilor se individualizează dupa natura
si concentraţia soluţiei astfel:
a)soluţiile izotone se administrează cu
un ritm de 60-150 picături pe minut(500
ml/ora)
b)soluţiile hipertone se administrează
cu un ritm de 60-150 picături/minut(500
ml/ora)
c)hidrolizatele de proteină se
administrează cu un ritm de 40-60
picături/minut(50 ml/oră)
27.Aveţi de administrat la ora 12:00
penicilină şi gentamicină unui pacient care
are o perfuzie cu glucoză 5%.Cum
procedaţi?
a)injectaţi intramuscular separate cele
doua antibiotice;
b)asociaţi cele două soluţii de
antibiotice si le injectati intramuscular;
c)introduceţi soluţia de antibiotice in
punga cu glucoză
28.Ce antibiotic asociat cu gentamicina îi
scade eficacitatea cu 50%?
a)penicilina;
b)tetraciclina;
c)ampicilina
29.Daca in timpul unei perfuzii
medicamentoase starea pacientului se
modifică brusc,asistenta medicala
actioneaza astfel:
a)intrerupe perfuzia,scoate acul de
puncţie;
b)intrerupe perfuzia si inlocuieşte
flaconul respectiv cu ser fiziologic;
c)anunţă imediat medicul
30.Riscul mai mare de producere a
tromboflebitelor ca urmare a perfuziilor il
constituie:
a)perfuziile in venele membrului pelvin;
b)perfuziile pe cateter;
c)ambele
31.Efectul medicamentelor administrate pe
cale orală poate fi:
a)local;
b)general;
c)numai local
32.Pentru obtinerea efectului aplicării
substanţelor medicamentoase pe cale
percutanată se utilizează:
a)inoforeza;
b)fricţionarea;
c)ambele metode.
33.Dacă fiola al cărui conţinut trebuie
administrat,prezintă un inscris neclar sau
după deschidere cad cioburi in interior,
procedăm astfel:
a)administrăm conţinutul fără reţinere;
b)filtram conţinutul inainte de
administrare;
41
c)nu administram conţinutul
34.Există riscul de sensibilizare la
antibiotice pentru asistenta medicală care
efectuează administrarea acestora.Pentru
prevenirea sensibilizarii se pot folosi:
a)mănuşi;
b)mască;
c)este suficientă spalarea pe maini
dupa efectuarea administrării
35.Calea naturală,comodă si foarte
acceptată de bolnav(calea orală si
bucală)prezintă şi unele dezavantaje
enumerate mai jos:
a)nu are acţiune imediată;
b)se poate folosi cand bolnavul varsă;
c)nu se folosesc la bolnavii ce prezintă
intoleranţă digestivă sau trismus
36.Calea rectală permite administrarea
medicamentelor sub forma de supozitoare
sau clisme si este folosită:
a)dupa efectuarea unei clisme
evacuatorii;
b)cand se urmăreşte o acţiune locală,in
special;
c)cand bolnavul nu prezintă vărsaturi si
greţuri.
37.Calea parenterală oferă o serie de
avantaje,dar si un mare dezavantaj,
indicati care este acesta:
a)absorbţie rapidă,totală;
b)dozare precisă;
c)necesită instrumentar si soluţii
injectabile sterile.
38.Pe cale respiratorie se administrează:
a)anestezicele volatile;
b)aerosolii;
c)oxigenul
39.Pe calea suprafeţelor mucoaselor si
conjunctivelor se pot administra
medicamente ce au acţiune:
a)antiseptică;
b)antiinflamatoare;
c)epitelizantă;
d) antialgică
40.După administrarea
medicamentelor,asistenta medicală va
urmări efectele acestora:
 a)modificarea comportamentului,a starii
psihice si constipatiei;
b)eruptii cutanate,edeme palpebrale;
c)greţuri,frisoane,transpiraţii;
d)modificări ale valorilor pulsului,T.A
41.Injecţia intravenoasă se poate face:
a)numai in venele epicraniene;
b)păstrând cea mai buna venă pentru
urgenţe;
c) in venele de la plica cotului
42.Apariţia papulei cu aspect de coaja de
portocală este caracteristică pentru
injecţia:
a)intravenoasă;
b)subcutanată;
c)intradermică
43.Pe care din urmatoarele căi de
administrare a medicamentelor,absorbţia
se face cel mai putin:
a)calea intravenoasă;
b)calea intramusculară;
c)calea orală
44.Medicamentele pot fi introduse direct în
sânge prin:
a)administrare intravenoasă;
b)administrare intraarterială;
c)administrare subcutanată
45.Când un medicament prezintă o
modificare de
aspect,culoare,miros,asistenta medicală
trebuie să ştie că:
a)acest lucru se va intampla frecvent cu
unele medicamente si este un fapt lipsit
de importantă;
b)medicamentele se administrează dar
se consemnează in foaia de observaţie
ca erau modificate;
c)numai farmacistul raspunde de
calitatea medicamentului eliberat;
d)medicamentul nu trebuie administrat
ci returnat farmaciei in schimbul unuia
corespunzător calitativ
46.In care din urmatoarele situaţii injecţia
intradermică se efectuează in scop de
diagnostic:
a)infiltraţia intradermică cu novocaină;
b)I.D.R(excepţie la tuberculină);
c)desensibilizare in reacţii alergice
42
47.Injecţia subcutanată se efectuează:
a)zilnic in acelasi loc;
b)alternând locurile de elecţie;
c)nu există indicaţii speciale
48.Prin injecţia intramusculară se
administrează:
a)soluţii izotone,uleioase,coloidale;
b)soluţii izotone,hipertone;
c)soluţii izotone
49.Resorbţia medicamentului administrat
prin injecţia intramusculară incepe:
a)după 5-10 minute de la administrare;
b)instantaneu;
c)imediat după injectare
50.La atingerea nervului sciatic,tradusă
prin durere violentă se intervine astfel:
a) se retrage acul;
b) se alege alt loc de injectat;
c) se continuă injectarea
51.Prin introducerea accidentală de aer
intr-un vas de sânge se produce:
a)embolie gazoasă;
b)hematom;
c)paralizie
52.Administrarea medicamentelor pe cale
rectală se face cu pacientul asezat in:
a)decubit lateral stâng, cu membrul
pelvin stâng întins si membrul pelvin
drept flectat;
b)decubit dorsal;
c)poziţie genupectorală
53.Administrarea oxigenului pe sondă
nazală se face cu scopul:
a)aprovizionării ţesuturilor cu oxigen în
caz de hipoxie;
b)creşterii metabolismului energetic al
organismului;
c) ambele variante sunt corecte.
54.După administrarea medicamentelor,în
sacul conjunctival pot apărea urmatoarele
reacţii locale:
a)congestive;
b)lăcrimare,prurit;
c)ambele variante sunt corecte
55.După administrarea medicamentelor pe
mucoasa conjunctivală,asistentul medical
va semnala medicului manifestările ieşite
din comun:
 a)diplopie;
b)palpitaţii;
c)ambele variante sunt corecte
56.Administrarea medicamentelor pe
mucoasa conjunctivală respectă
urmatoarele principii:
a)se folosesc aceleaşi tampoane sau
comprese pentru ambii ochi;
b)nu se folosesc aceleaşi tampoane
sau comprese pentru ambii ochi;
c)administrarea medicamentelor se
face din interior spre exterior
57.Administrarea medicamentelor pe cale
nazală se face cu pacientul aşezat in
poziţie de:
a)decubit dorsal;
b)decubit lateral stang;
c)ortostatism cu hiperextensia capului
58.Pentru administrarea medicamentelor
in conductul auditiv extern pozitia
pacientului se recomandă a fi:
a)decubit dorsal;
b)decubit lateral pe partea sănătoasă;
c)semişezând,cu capul in
hiperextensie
59.Debitul oxigenului administrat pe sonda
nazală in scop terapeutic va fi de:
a)4litri/minut;
b)5litri/minut;
c)6litri/minut
60.Daca in timpul oxigenoterapiei
pacientul se balonează ,vom recomanda:
a)retragerea sondei pana aproape de
vălul palatin(in cazul in care sonda a
fost introdusă prea profund, oxigenul
poate ajunge în stomac);
b)schimbarea alternativă a narinelor la
introducerea sondei;
c)verificarea funcţionării
umidificatorului.
61.Administrarea medicamentelor în
conductul auditiv extern poate avea drept
scop:
a)obţinerea unui efect terapeutic;
b)înmuierea dopului de cerumen;
c)profilactic, în vederea prevenirii
otitei medii supurante.
43
62.Nerespectarea căilor de administrare a
medicamentelor:
a)nu influenţează efectul
medicamentelor;
b)are efecte nedorite;
c)duce la complicaţii locale la locul de
administrare a injecţiilor.
63.Asistenta medicală:
a)este nevoită să trezească bolnavul
pentru administrarea medicamentelor
simptomatice;
b)trezeşte bolnavul pentru
administrarea medicamentelor
etiologice;
c)stabileşte orarul de administrare
respectând somnul pacientului.
64.Asocierea mai multor medicamente în
aceeaşi seringă:
a)menajează bolnavul de înţepături;
b)duce la transformarea, precipitarea,
degradarea acestora;
c)priveşte în mod direct medicul.
65.Când administrează tratamentul,
asistenta medicală:
a)lasă la pacient întreaga doză zilnică;
b)administrează personal
supozitoarele,picăturile pentru ochi şi
nas;
c)administrează întîi tabletele,soluţiile şi
picăturile apoi injecţiile
66.Asistenta medicală are grijă:
a)să informeze pacientul despre timpul
în care se va instala efectul
medicamentelor;
b)să atragă atenţia asupra efectelor
secundare ale medicamentelor;
c)să corecteze dozele prescrise.
67.Regulile generale de pregătire şi
administrare a injecţiilor prevăd:
a)injectare imediată a conţinutului
seringii;
b)verificarea soluţiei injectabile;
c)pregătirea cu 30 min.înainte de
administrare.
68.Accidentele survenite la administrarea
injecţiilor intramusculare sunt:
a)atingerea nervului sciatic si a
ramurilor sale;
 b)atingerea nervului trigemen si a
ramurilor sale;
c)patrunderea cu acul într-un vas
sanguin.
69.Accidentele survenite în urma injecţiei
intravenoase sunt:
a)flebalgia
b)supuraţia aseptică;
c)tumefierea bruscă a ţesutului
perivenos,hematom.
70.Cu ocazia administrării
antibioticelor,asistenta medicală trebuie să
cunoască:
a)doza totală pe zi de antibiotic ce
trebuie administrată unui pacient;
b)durata tratamentului;
c)cantitatea exactă a unei doze.
BAREM MODULUL 18 -ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

TESTUL I- ADEVARAT / FALS

NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ
ÎNTREBARE
1 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru 138
asistenţii medicali, 2002
2 A L. Titirca-Ghid de nursing ,2001 107
3 F L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru 140
asistenţii medicali,2002
4 A „ 137
5 A „ 137
6 F „ 150
7 A „ 150
8 A „ 156
TESTUL II - ASOCIERI
A
NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ
ÎNTREBARE
1 E L. Titircă -Tehnici de ingrijire pentru 150
asistenţii medicali,2002
2 A „ 146
3 B „ 159
4 C „ 161
5 D L. Titircă -Ghid de nursing ,2001 134-135
B
NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ
ÎNTREBARE
1 D L. Titircă-Ingrijiri speciale acordate 139
pacientilor de catre asistenţii medicali
2003
2 E L. Titircă -Tehnici de ingrijire pentru 146
asistenţii medicali,2002
3 A „ 140
4 B „ 154
44
 5 C „ 150

NR.ÎNTREBAR RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ

E
1. a, b, c 1150 teste 37
Editura Viaţa medicală românească
2. a, b, c idem 37
3. a, b idem 37
4. a, b idem 37
5. a, b, c idem 37
6. a, c idem 37
7. b, c idem 38
8. a, b, c idem 38
9. a idem 38
10. a, c idem 38
11. a, b idem 38
12. a, b idem 38
13. c idem 39
14. a, c idem 39
15. c idem 39
16. c idem 39
17. a idem 39
18. c idem 42
19. c idem 42
20. a, b, c idem 43
21. a, b, c idem 43
22. a, b, c idem 43
23. a, b idem 43
24. a, b, c idem 43
25. a,b,c idem 43
26. a,c idem 73
27. a idem 144
28. c idem 144
29. b,c 147
30. c 147
31. a,b 1555 teste de evaluare continuă in 49
nursing, Editura Carol Davila,Bucuresti
38. a,b,c idem 51
2002
39. a,b,c,d
32. idem
c idem 51 49
40. a,b,c,d
33. idem
c idem 51 50
41. b,c 34. idem
a,b idem 45 51 50
42. c 35. idem
a,c idem 51 50
43. c 36. idem
a,b idem 51 50
MODULUL 23- PNEUMOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

TESTULI
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau
cu „F” fals .

1. Obiectivul principal în isuficienţa respiratorie acută este permeabilizarea căilor

respiratorii.
2. În obstrucţiile supralotice, pentru permeabilizarea căilor respiratorii, intervenţia de
urgenţă este drenajul postural.
3. În cazul voletului costal se aplică un pansament compresiv pentru imobilizare.
4. Semnele importante ale pneumotoraxului sunt: junghi toracic, dispnee, anxietate.
5. Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi
aspiratorul mecanic pentru secreţii.
6. În îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea
permeabilităţii căilor respiratorii.
7. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine
timp îndelungat.
8. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectuează vaccinarea
BCG.
9. Pacientul care prezintă tuse cu expectoraţie este sursă de infecţie pentru alte persoane.
10. Pacientul cu afecţiuni respiratorii prezintă anxietate din cauza tulburărilor de oxigenare
cerebrală.

TESTUL II

A. ASOCIAȚI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE

1 astmul bronsic A mucolitice

2 pneumonia B virajul la tuberculina
pneumococica
3 bronsita cronica C hepatizatie rosie
4 ftizia D caverna
5 primo-infectia E dispnee paroxistica
tuberculoasa

B. ASOCIAȚI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE

1 tuberculoza primara A caverna

2 pneumonia B dispnee paroxistica expiratorie
pneumococica
3 pneumotorax C febra in platou – 40 C

46
4 ftizia D sancru de inoculare
5 astmul bronsic E aer in cavitatea pleurala

TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte

MEDICINĂ INTERNĂ

1. Pneumonia francă lobară se defineşte 7. Leziunile caracteristice tuberculozei

prin următoarele manifestări clinice cu
excepţia:
a) frison solemn;
b) tuse seacă persistentă;
c) febră (39 -41°C);
d) junghi toracic.
e) expectoraţie mucopurulentă
2. În BPOC combaterea obstrucţiei
vizează :
a) drenaj postural, aspiraţie bronşică,
spalatură bronşică;
b) administrarea corticoizilor;
c) tratament antibiotic.
3. Sputa din astmul bronşic este:
a) mucopurulentă;
b) ruginie;
c) alb-sidefie cu aspect perlat.
4. Conduita de urgenţă in astmul bronşic
vizează:
a) administrarea de bronhodilatatoare
,antispastice simpaticomimetice;
b) administrarea de antitusive;
c) drenaj postural.
5. Tabloul clinic al pneumoniei
pneumococice cuprinde urmatoarele
simptome:
a) vomică, febră 37,5 – 38 grade,
greaţă;
b) expectoraţie mucopurulentă ,
febră în platou;
c) frison unic , febră 39-40, junghi
toracic.
6. Antibioticul de elecţie utilizat în
tratamentul pneumoniei pneumococice
este:
a) Penicilina G;
b) Tetraciclina;
c) Biseptol.
primare sunt urmatoarele, cu excepţia
a) şancrul de inoculare ,
adenopatiile traheo – bronşice;
b) leziuni condensate;
c) leziuni cavitare.
8. Tratamentul etiologic al tuberculozei se
realizează prin:
a) corticoterapie;
b) tuberculostatice;
c) antibiotice.
9. Complicaţiile pneumoniei sunt:
a) bronşita cronică;
b) emfizemul pulmonar;
c) pleurezia sero-fibrinoasă.
10. Procesul inflamator în pneumonia
pneumococică se desfăşoară în
urmatoarele stadii:
a) şancru de inoculare, adenopatii
traheobronşice, leziuni
condensate;
b) congestie, hepatizaţie roşie,
hepatizaţie cenuşie, rezoluţie;
c) leziuni infiltrative, cazeoase,
fibrioase.
11. Tratamentul bronşitei cronice vizează:
a) reducerea iritaţiei bronşice ,
tratamentul infecţiilor rino-
faringiene, tratamentul
bronhodilatator;
b) chimioprofilaxia contacţilor;
c) administrarea miofilinului şi
corticoterapie i.v.
12. Examenul fizic în pneumonia
pneumococică pune în evidenţă:
a) sindrom de condensare
pulmonară;
b) leziuni cozeoase;

47
 c) leziuni fibro-cavitare.
13. Leziunea primitivă in TBC se numeşte
a) adenopatie traheo-bronşică;
b) tuberculoza miliară;
c) şancru de inoculare.
14. Tratamentul bronhodilatator din
bronşita cronică constă în urmatoarele,cu
excepţia:
a) medicaţie simpaticomimetică;
b) tratamentul infecţiei bacteriene;
c) medicaţie anticolinergică.
NURSING
15. Pentru prevenirea afecţiunilor
respiratorii, pacientul este sfătuit:
a) să evite mediul poluat, tabagismul;
b) să-şi păstreze greutatea corporală
în limitele vârstei/sexului;
c) să evite practicarea sporturilor în
timpul anotimpurilor reci.
16. Pentru culegerea datelor şi întocmirea
planului de îngrijire, asistenta va observa
la un pacient cu o afecţiune pulmonară:
a) aspectul abdomenului;
b) culoarea tegumentelor;
c) aspectul toracelui, mişcările celor
două hemitorace.
17. Spirografia explorează:
a) volumele şi capacităţile
pulmonare;
b) volumele pulmonare după
efectuarea unui efort dozat;
c) arborele traheobronşic, folosind
substanţă de contrast.
18. Bronhografia reprezintă examenul:
a) radiologic al aparatului respirator;
b) endoscopic al aparatului
respirator;
c) radiologic al arborelui
traheobronşic.
19. În dimineaţa bronhoscopiei, pacientul
necesită ca pregătire:
a) clismă evacuatoare;
b) administrarea atropinei, cu 30 de
minute înaintea examenului;
c) întreruperea alimentaţiei.
20. Intervenţiile autonome ale asistentei în
hemoptizie sunt:
48
a) aşezarea pacientului în poziţie
Trendelemburg;
b) instituirea repausului fizic, psihic şi
vocal;
c) aplicarea unei pungi cu gheaţă pe
regiunea retrosternală;
d) învăţarea pacientului să efectueze
inspiraţii forţate;
e) aşezarea pacientului în poziţie
semişezând.
21. Pentru ameliorarea respiraţiei
pacientului în criză de astm bronşic i se
dă poziţia:
a) semişezând cu spatele sprijinit,
braţele pe lîngă corp;
b) decubit lateral;
c) Trendelemburg.
22. Ca intervenţii de urgenţă în criza de
asm bronşic se vor aplica:
a) administrarea medicaţiei
bronhodilatatoare şi antialergice;
b) educaţia pacientului cum să
prevină crizele de astm;
c) oxigenoterapie.
23. În afecţiunile laringitei , dispariţia vocii
se numeşte :
a) disfonie;
b) afonie;
c) răguşeală.
24. Tusea este un act util atunci când :
a) favorizează eliminarea corpilor
stăini;
b) favoroizează eliminarea secreţiilor
patologice din căile aeriene.
25. Efectul frecvent al fumatului este :
a) bronşita tabagică;
b) emfizemul pulmonar;
c) cancer bronhopulmonar;
d) gastrita tabagică.
26. Astmul bronşic în criză se
caracterizeaza prin:
a) dispnee paroxistică expiratorie;
b) dispnee inspiratorie şi expiratorie;
c) dispnee paroxistică inspiratorie.
27. Disfuncţia respiratorie din astmul
bronşic este:
a) restrictivă;
b) obstructivă;
c) mixtă.
28. În perioadele febrile din pneumonia
pneumococica se recomanda:
a) repaus la pat, regim hidro-
zaharat bogat în vitamine;
b) regim alimentar desodat;
c) consum excesiv de lichide
29. Primoinfecţia TBC se face:
a) pe cale cutanată;
b) pe cale aeriană;
c) pe cale sexuală.
30. Metoda utilizată în depistarea
tuberculozei primare este:
a) IDR la antimicotice;
b) IDR la tuberculină;
c) IDR la antibiotice.
31. Profilaxia tuberculozei vizează
urmatoarele obiective , cu excepţia:
a) întarirea rezistenţei nespecifice a
organismului;
b) vaccinare antituberculoasă;
c) vaccinare antigripală.
32. Dispneea cu bradipnee expiratorie se
întalneşte în :
a) scleroemfizem pulmonar;
b) corp străin în laringe sau trahee;
c) astm bronşic.
33. Pentru descoperirea gradului de
infecţie tuberculoasă se efectuează :
a) vaccinarea B.C.G.
b) intradermoreacţia la tuberculină
I.D.R;
c) reacţia Cassoni.
34. Dispneea, în bolile pulmonare, este
datorată:
a) scăderii aportului de oxigen, creşterii
cantităţii de CO2 şi obstrucţiei căilor
respiratorii;
b) contaminării cu pneumococ;
c) comprimării organelor abdominale .
35. Declanşarea hemoptiziei este
precedată de:
a) senzaţie de vomă;
b) caldură retrosternală şi jenă
respiratorie;
c) vărsătură.
36. Durerea toracică poate avea drept
cauze:
a) afecţiuni cardiovasculare;
b) afecţiuni pleuropulmonare;
c) ambele.
49
37. Definiţia astmului bronşic include, cu
excepţia:
a) reducere ireversibilă a diametrului
bronhiilor;
b) dispnee expiratorie;
c) reducerea reversibilă a diametrului
bronhiilor.
38. Spirografia explorează:
a) volumele pulmonare după efort;
b) arborele traheo-bronşic, folosind
substanţa de contrast;
c) volumele şi capacităţile pulmonare.
39. Depistarea precoce a îmbolnăvirii cu
TBC se face prin:
a) IDR la tuberculină;
b) IDR Cassoni;
c) IDR Dick.
40. Testul la tubercluină (I.D.R) este
folosit pentru :
a) a stabili amploarea reacţiei de
hipersensibilitate la antigene
tuberculinice a unei persoane;
b) a stabili existenţa reacţiei de
hipersensibilitate la antigene
tuberculinice;
c) se citeşte la locul injectării
intradermice după 72 de ore de la
injectare .
41. Dispneea în bolile pulmonare este
consecinţa:
a) scăderii aportului de oxigen,
creşterii cantităţii de dioxid de
carbon;
b) comprimării organelor abdominale;
c) obstrucţiei căilor respiratorii.
42. Expiraţia în astmul bronşic este
insoţită de:
a. suflu amfonic;
b. suflu tubar;
c. wheezing.
43. Profilaxia tuberculozei cuprinde
următoarele, cu excepţia:
a) ameliorarea condiţiilor de viaţă;
b) depistarea precoce a bolii;
c) vaccinarea antigripală.
44. În pleurezia serofibrinoasă pacientul
prezintă următoarele manifestări de
dependenţă, cu excepţia:
a) febră, frison;
b) transpiraţii nocturne;
 c) febră de tip remitentă, durere
toracică.
45. Astmul bronşic este un sindrom
caracterizat prin:
a) dispnee paroxistică inspiratorie;
b) febră şi junghi toracic;
c) dispnee paroxistică expiratorie şi
bradipnee.
46. Intervenţia delegată în criza astmatică
vizează:
a) administrarea de
bronhodilatatoare şi
corticoterapie;
b) administrarea de antibiotice;
c) drenaj postural.
47. Rolul delegat al asistentei medicale în
tratarea crizei de astm bronşic este:
a) tratamentul, medicaţia
bronhodilatatoare;
b) administrarea de oxigen pe sonda
nazală sau mască;
c) cortico steroizi
48. Obiectivele de ingrijire in BPOC
vizează:
a) combaterea obstrucţiei , inflamaţiei
, spasmului;
b) administrarea penicilinei G;
c) administrarea de lichide calde.
49. Expectoraţia în pneumonia
pneumococică este :
a) roşie – ruginie , vascoasă,
aderentă;
b) sidefie – perlată;
c) spumoasă , aerată.
50. Manifestarea de dependenţă
sugestivă pentru TBC este:
a) febra 39 – 40 grade C;
b) tuse seacă persistentă peste 3
săptamâni;
c) frison unic 30 – 40 minute.
51. Manifestările de dependenţă frecvente
care pot ridica suspiciunea de cancer
pulmonar la fumătorii cronici sunt :
a) tuse persistentă rezistentă la
tratament în formele avansate ;
b) hemoptizia ;
c) dispneea .
52. Pentru spirografie, pacientul necesită
următoarea pregătire :
50
a) cu 24 ore înainte se întrerupe
medicaţia excitantă sau sedativă a
centrilor respiratori;
b) repaus fizic şi psihic cu 30 minute
înaintea examenului;
c) nu necesită pregătire.
53.Valorile normale ale parametrilor
cercetaţi prin spirografie (CV, VEMS şi IT)
normali în raport cu tabelele CECO sunt:
a) 50% din valorile ideale;
b) 70-80% din valorile ideale;
c) 100% faţă de valorile ideale.
54. Pentru examenul bacteriologic al
sputei se pregătesc următoarele
materiale:
a) pahar conic gradat;
b) cutie Petri sterilă;
c) tăviţă renală.
55. Semnele caracteristice ale hemoptiziei
sunt:
a) senzaţie de gâdilitură a laringelui,
căldură retrosternală, tuse iritativă
cu expulzia sângelui, gust de
sânge;
b) senzaţie de gâdilitură a laringelui,
greaţă, vărsătură, gust de sânge,
transpiraţii profuze;
c) senzaţie de greaţă, vărsături,
căldură retrosternală, gust de
sînge.
56. Insuficienţa respiratorie acută poste fi
determinată de:
a) expunerea la frig, căldură;
b) obstrucţia căilor respiratorii
superioare;
c) bronhoalveolite de deglutiţie.
57. Pentru stabilirea diagnosticului, în
pleurezia serofibrinoasă asistenta
efectuează la recomandarea medicului
următoarele examinări:
a) IDR la PPD;
b) testul Schick;
c) IDR Cassoni.
 BAREM DE CORECTARE - PNEUMOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

TESTUL I- ADEVĂRAT / FALS

NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
2 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
3 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
4 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
5 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
6 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
7 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
8 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
9 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
10 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 e Medicină internă pentru cadre medii – C. Borundel, 123
2006
2 c „ 128
3 a „ 121
4 d „ 154
5 b „ 149
B
1 d „ 152
2 c „ 129
3 e „ 161
4 a „ 154
5 b „ 123
TESTUL II- GRILĂ
MEDICINĂ RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
INTERNĂ PAGINĂ
1 e Medicină internă – specialităţi înrudite şi terapii
paliative – Mioara Mincu, 2004 90
2 a Urgenţe medico-chirurgicale – L. Titircă, 2012 33
3 c „ 278
4 a „ 26
5 c „ 286
6 a „ 288
7 c „ 301
8 b „ 310
9 c „ 287

51
10 b „ 286
11 a „ 219
12 a „ 232
13 c „ 247
14 b 220
„
NURSING
15 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 58
16 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 58
17 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 58
18 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
19 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
20 b,c,e 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
21 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 60
22 a,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 60
23 b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 90
24 a,b „ 90
25 a,b,c,d „ 91
26 a Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă, 2012 25
27 b Medicină internă – C. Borundel, 2006 278
28 a „ 288
29 b „ 301
30 b „ 299
31 c „ 308
32 a,c „ 249
33 b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 91
34 a,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 37
asistenţii medicali, L. Titircă, 2008
35 b Urgenţe medico-chirurgicale– L. Titircă, 2012 29
36 c Medicină internă – C. Borundel, 2006 251
37 a idem 277
38 c Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate 12
bolnavului – L. Titircă, 2008
39 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
40 a,b,c Medicină internă – specialităţi înrudite şi terapii 91
paliative – Mioara Mincu, 2004
41 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
42 c Medicină internă – C. Borundel, 2006 278
43 c idem 308
44 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 60
45 c Medicină internă – C. Borundel, 2006 278
46 a Idem 91
47 a,b,c idem 91
48 a Urgenţe medico-chirurgicale– L. Titircă, 2012 33
49 a Medicină internă – C. Borundel, 2006 287
50 b idem 301
51 a,b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 92
52 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 58

52
53 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
54 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
55 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
56 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 60
57 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 60

MODULUL 24- CARDIOLOGIE ȘI NURSING ÎN CARDIOLOGIE

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau
cu „F” fals .

1. Ateroscleroza coronariana este o cauza a IMA

2. Hipertermia nu apare in IMA
3. In IMA intalnim VSH,fibrinogen si transaminaze crescute.
4. Senzatia de moarte iminenta este caracteristica in boala Raynaud.
5. Acrocianoza este determinata de vasoconstrictie arteriolara si vasodilatatie capilara –
venoasa.
6. Sangele venos este adus prin cele 2 vene cave in atriul stang.
7. Ventriculul drept comunica cu artera pulmonara.
8. Din ventriculul stang sangele este pompat in artera aorta.
9. Dispneea vesperala este intalnita la bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga.
10. Dispneea paroxistica nu se intalneste in Edemul pulmonar acut
11. Factorii de risc major a aterosclerozei sunt: fumatul,sedentarismul,HTA.
12. EKG , exploreaza activitatea bioelectrica produsa de inima si vase.
13. FKG exploreaza zgomotele si suflurile inimii prin inregistrarea grafica.
14. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesita o pregatire sumara in
dimineata examenului.
15. Alimentatia reprezinta o ingrijire importanta a pacientului cu HTA.
16. In arteriopatia obliteranta tegumentele sunt cianotice,reci.
17. Pacientul cu tromboflebita prezinta durere pe traectul venos.
18. Prevenirea mortii subite in IMA se realizeaza in primul rand prin asigurarea repausului
fizic si psihic al pacientului.
19. Așezând membrele inferioare mai sus decât restul corpului, se asigură o circulație
venoasă mai bun.

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Flebografie A fragilitate capilara

2 Oscilometrie B activitatea bioelectrica a inimii
3 Fonocardiograma C vene
4 E.K.G D zgomote cardiace
5 Testul Rumpel- Leede E pulsatii arteriale

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 H.T.A A durere precordiala care cedeaza la

nitroglicerina
2 Arteriopatie B dilatari ale venelor

53
3 I.M.A C claudicatie intermitenta
4 Angina pectorala D durere precordiala mai mare de 30
minute
5 Varice E durere occipitala matinala

C. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 I.M.A A combaterea infectiei bacteriene

2 Arteriopatie B purtarea ciorapilor elastici
3 Varice C evitarea vestimentatiei stramte
4 Pericardita D evacuarea lichidului
5 Endocardita E interzicerea oricarui efort fizic si
psihic

TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte

CARDIOLOGIE- MEDICINA INTERNA

1. Pentru prevenirea complicatiilor
tromboembolice in infarct miocardic se
administreaza:
a) heparina;
b) adrenostazin;
c) xilina.
2.Urmarirea ideala a unui bolnav cu infarct
miocardic se face:
a) prin inregistrarea tensiunii arteriale
si a pulsului cel putin o data pe zi;
b) prin supraveghere cu ajutorul
monitoarelor;
c) nu este necesara inregistrarea
tensiunii si a pulsului.
3. Tabloul clinic in tamponada cardiaca
se caracterizeaza prin:
a) turgescenta jugularelor;
b) cresterea ariei matitatii cardiace;
c) durere abdominala.
4. Digitala este:
a) stimulent cardiac;
b) stimulent cerebral;
c) stimulent respirator.
5. Durerea din infarct miocardic acut:
a)este indicata cu degetul;
b) este declansata de respiratii
profunde;
c) cedeaza la antilagice majore.
6. Tabloul clinic in pericardita consta in:
a) durere epigastrica;
b) frecaturi pericardice;
c) bradipnee expiratorie.
7.Xilina este indicata in:
a) convulsii;
b) extrasistole ventriculare;
c) tulburarile de ritm ventricular din
infarctul miocardic.
8. Durerea din angina pectorala:
a) are caracter constrictiv;
b) are caracter difuz;
c) se percepe pe o suprafata de
maxim 0,1cm2 .
9. Tratamentul in insuficienta cardiaca
consta in administrarea de:
a) furosemid;
b) fluocinolon;
c) fasygin.
10.Tratamentul in HTA se face cu:
a) captopril;
b) clotrimazol;
c) cohmicina.
11. Sindromul de ischemie arteriala
cronica se caracterizeaza din punct de
vedere clinic prin:
a) tegumente cheratozice;
b) hipertrofie musculara;
c) tulburari trofice ale fanerelor.
12.Cel mai frecvent agent etiologic in
endocardita bacteriana este:
a) stafilococul;

54
 b)pneumococul;
c) sreptococul viridans.
13.Despre endocardita bacteriana putem
afirma:
a) leziunile caracteristice sunt
vegetatiile valvulare;
b) debutul bolii este brusc;
c) hemocultura este examenul capital.
14. In pericardita cronica constrictiva:
a) tuberculoza este cauza principala;
b) tabloul clinic este de tamponada
cardiaca;
c) examenul radiologic nu este
important
15. Cicatricea fibroasa in I.M.A se
formeaza in perioada:
a) prodromala;
b)de debut;
c) de stare;
d) de convalescenta
16. Tratamentul crizei de angina pectorala
consta in:
a) orpirea efortului fizic;
b) administrarea de nitroglicerina
sublingual;
c) tratament hipotensiv.
17.Localizarea cea mai frecventa a IMA
este:
a)atriul drept;
b)atriul stang;
c) ventriculul stang;
d) septul interventricular.
18. Leziunea caracteristica in IMA este:
a) necroza ischemica miocardica;
b) fibroza hepatica;
c) inflamatia miocardica.
19.Principala cauza a anginei pectorale
este:
a) afectiuni pulmonare;
b) aterosleroza coronariana ;
c) hipotiroidism.
20.Simptomul cel mai constant in
insuficienta cardiaca stanga este:
a) tuse;
b) dispneea;
c) hepatalgie;
d) edemul pulmonar acut.
21.In insuficienta cardiaca dreapta exista:
a) dispnee de efort;
b) hepatomegalie;
55
c) hepatalgie;
d) edeme periferice
22. Perioada cea mai critica din IMA este:
a) perioada prodromala;
b) perioada de debut;
c) perioada de stare.
23.Despre varice se poate afirma:
a) sunt dilatari permanente ale
venelor superficiale;
b) produc edeme ale gambelor;
c) complicatia cea mai frecventa este
tromboflebita ;
d) simptomele obisnuite sunt: durerea
si senzatia de greutate la nivelul
gambelor.
24.Tratamentul insuficientei cardiace
globale consta in:
a) administrarea de calciu si vitamine;
b) repaus ,regim dietetic si hiposodat;
c) administrare de diuretice si digitala.
25.Uruitura diastolica se intalneste in:
a) insuficienta aortica;
b) stenoza aortica;
c) stenoza mitrala.
CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
26.Care este clasificarea hemoragiilor
dupa sediul sangerarii?
a) arteriale,venoase,capilare,mixte
b)
externe,interne,exteriorizate,interstitial
e;
c)
accidentale,chirurgicale,posttraumatic
e,medicale;
d) mici, mijlocii,mari,cataclismice.
27.Care din elementele de mai jos nu sunt
caracteristice hemoragiei arteriale?
a) culoarea sangelui inchisa;
b) sangele tasneste sincron cu sistola
cardiaca;
c) exista sansa chiar la arterele mari
ca sangerarea sa se opreasca
spontan;
d) forta cu care se pierde sangele
este in concordanta cu tensiunea
arteriala a accidentatului.
28.In care dintre hemoragiile de mai jos se
pierde mai repede sange?
 a) hemoragie venoasa;
b) hemoragie capilara;
c) hemoragie arteriala;
d) hemoragie venoasa si capilara.
29.Caror factori se datoreaza mentinerea
sau chiar o usoara crestere a TA in faza
de inceput a hemoragiei?
a) vasoconstrictiei;
b) mobilizarea sangelui din depozite
(ficat, splina,muschi);
c) acumularii de CO2 ;
d) unei oxigenari deficitare a
tesuturilor.
30. Cum este ritmul cardiac si pulsul in
cursul unei hemoragii mari?
a) pulsul este bradicardiac,bine batut;
b) ritmul cardiac este foarte rapid:
120-130 batai/minut;
c) pulsul este aritmic;
d) pulsul este slab batut,filiform.
31.Ce intelegem prin resuscitarea cardio-
respiratorie?
a) combaterea si tratarea insuficientei
cardiace;
b) masurile intreprinse pentru
restabilirea activitatii cardiace;
c) combaterea si tratarea afectiunilor
pulmonare;
d) restabilirea schimburilor gazoase la
nivelul plamanului,printr-o ventilatie
pulmonara artificiala.
32. Care dintre afectiunile cardiace pot
provoca stop cardiac?
a) infarctul miocardic;
b) hipertensiunea arteriala;
c) tamponada cardiaca;
d) tulburarile grave de ritm.
33. In ce ritm se efectueaza masajul
cardiac extern?
a) 60-80/minut;
b) 16-18/ minut;
c) 20-40/minut;
d) 80-100/minut.
34.Unde palpam in mod normal socul
apexian?
a) saptiul V intercostal stang pe linia
medio- claviculara;
b) spatiul III intercostal parasternal
stang;
c) la mijlocul sternului.
56
35.Care este ritmul cardiac normal?
a) 60-80 batai/minut;
b) 40-50 batai/minut;
c) 50-60 batai/minut;
d) 80-100 batai/minut.
36.Prin ce se caracterizeaza cefaleea din
HTA?
a) apare spre seara,se accentueaza
la miscari de pozitie;
b) se insoteste de paloare a fetei,
transpiratii profuze;
c) este insotita de ameteli,tulburari
vizuale,vajaieturi in urechi;
d) localizata in regiunea
occipitala,apare matinal.
37.Durere toracica cu caracter constrictiv
retrosternal,cu iradiere spre gat si bratul
stang intalnim in:
a) pneumonie,pleurezie;
b) cardiopatie ischemica
dureroasa,angor pectoris;
c) nevralgie intercostala;
d) afectiuni esofagiene
38.Durerea sub forma de claudicatie
intermitenta apare in:
a) varice;
b) sindrom de ischemie cronica
periferica;
c) sindromul de ischemie acuta
periferica;
d) insuficienta venoasa cronica.
39.In precizarea diagnosticului de infarct
miocardic , de un real folos este
precizarea cresterii:
a) transaminazei (GOT);
b) fosfatazei alcaline;
c) lipidemiei;
d) amilazemiei.
40.Care din metodele de mai jos de
explorare a aparatului cardio- vascular
sunt metode neinvazive?
a) examenul radiologic standard al
inimii si vaselor mari;
b) EKG , ecocardiograma;
c) cateterismul cardiac;
d) angiocardiografia.
41.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor
cardiaci urmareste compensarea cordului
prin:
a) regim alimentar cu multe lichide;
 b) repaus la pat;
c) oxigenoterapie;
d) medicatie tonicardiaca;
e) administrare preoperatorie de
atropina.
42.Ce medicatie este indicata la arteritici
pentru pregatirea lor pentru operatie?
a)vasodilatatoare,anticoagulante
,antibiotice;
b) anticoagulante
,sedative,antitermice;
c) medicatie antiaritmica,antialgica;
d)coagulante,vitaminoterapie.
43.Claudicatia intermitenta apare:
a) in repaus;
b) la efort: mers,alergat,urcat;
c) dispare rapid dupa oprire si revine
dupa o distanta aproximativ egala cu
cea la care s-a instalat anterior;
d) inceteaza dupa masajul moletului.
44.Punctia pericardica:
a) poate deveni o interventie de
urgenta cand cantitatea de lichid
acumulat pune in pericol viata
pacientului;
b) are scop explorator pentru stabilirea
naturii si prezentei lichidului;
c) are scop terapeutic pentru evacuarea
lichidului acumulat.
CARDIOLOGIE -NURSING
45.Pentru prevenirea bolilor
cardiovasculare se recomanda:
a) evitarea mersului pe jos;
b) alimentatie fara exces de sare, grasimi;
c) evitarea stresului psihic.
46.Boala varicoasa se caracterizeaza prin:
a)tegumente palide ,reci;
b)tegumente cianotice la extremitati;
c)edem dupa ortostatism prelungit, vase
superficiale dilatate
47. Flebografia reprezinta:
a) examenul endoscopic venos;
b) examenul radiologic venos;
c) masurarea presiunii venoase.
48.Oscilometria reprezinta:
a) o metoda de explorare a arterelor
periferice;
b)o metoda de examinare a venelor;
57
c)o metoda de evidentiere a
amplitudinii pulsatiilor peretelui
arterial.
49. Electrocardiografia consta in :
a) inregistrarea biocurentilor produsi
de miocard in cursul unui ciclu
cardiac;
b) reprezentarea grafica a zgomotelor
produse intr-un ciclu cardiac;
c) curba rezultata din inregistrarea
grafica a socului apexian.
50.IMA apare in urmatoarele
circumstante,cu exceptia:
a) mesele copioase ,efortul
fizic,expunerea la frig;
b)dupa infectii aerogene;
c)dupa imobilizarea prelungita la pat.
51. Durerea in IMA prezinta caracteristicile
urmatoare:
a) cedeaza la administrarea
nitroglicerinei;
b) este violenta,insuportabila;
c) dureaza peste 30 de minute.
52. Obiectivele imediate in ingrijirea
pacientului cu IMA vizeaza:
a) combaterea durerii si anxietatii;
b) prevenirea complicatiilor;
c) recuperarea si reintegrarea sociala
a pacientului.
53. In timpul tratamentului cu
anticoagulante asistenta va avea in
vedere:
a) evaluarea aspectului tegumentelor
in zonele unde se fac injectii;
b) supravegherea sangerarilor
gingivale,nazale;
c) notarea zilnica a diurezei.
54. In socul cardiogen, pacientul prezinta
urmatoarele manifestari de dependenta:
a) neliniste;
b) tegumente reci;
c) poliurie;
d) hipotensiune arteriala;
e)greturi;
f) varsaturi.
55. Persoanele cu risc in aparitia
endocarditei infectioase sunt:
a) cele cu valvulopatii dobandite dupa
RAA;
 b) persoanele cu obezitate;
c) cele cu malformatii cardiace
congenitale.
56. Pacientul cu pericardita se plange de
durere cu localizare:
a) retrosternala accentuata de
tuse,inspiratie;
b) retrosternala iradiata in umarul
stang;
c) hipocondrul stang accentuata de
tuse.
57. Manifestarile de dependenta intalnite
la pacientul cu HTAsunt:
a) palpitatii,varsaturi;
b) dispnee, cefalee occipitala,tulburari
de vedere;
c) dispnee,poliurie.
58. Interventiile autonome ale asistentei
pentru ingrijirea pacientului cu HTA
constau in:
a) asigurarea regimului alimentar
hiposodat,hipolipidic;
b) educatia pacientului pentru
suprimarea fumatului;
c) administrarea medicatiei
antihipertensive.
59. Dnul I.S.de 54 de ani,fumator,lucrator
in constructii,afirma ca de doua luni
prezinta dureri la mers in gamba
stanga,care s-au accentuat
,determinandu-l sa intrerupa mersul
pentru a-i ceda durerea. Care poate fi
cauza durerii?
a) alterarea circualtiei venoase;
b) alterarea circulatiei arteriale
periferice;
c) ambele.
60.Unui pacient care prezinta alterarea
circulatiei arteriale periferice se
recomanda:
a) arteriografie;
b) oscilometrie;
c) flebografie.
61.Pacientului care prezinta arterita
obliteranta asistenta medicala ii
recomanda la externare:
a) sa poarte ciorapi elastici:
b) sa pastreze igiena riguroasa a
picioarelor;
58
c) sa poarte incaltaminte confortabila
din piele,ciorapi din bumbac;
d) repaus la pat.
62. Dnul A.I. este internat cu tromboflebita
gambei drepte.I se acorda urmatoarele
ingrijiri:
a) repaus la pat in pozitie
Trendelenburg;
b) suplinirea pacientului pentru
satisfacerea nevoilor de baza;
c) repaus la pat,cu membrul inferior
drept ridicat pe o atela Braun.
63. Pacientului cu varice i se recomanda
purtarea ciorapilor elastici pe care ii
imbraca astfel:
a) fiind asezat in pat cu membrul
inferior orizontal;
b) fiind in pozitie sezand pe scaun;
c) in ortostatism.
64. Pozitia pacientului cu insuficienta
cardiaca este:
a) decubit dorsal;
b) sezand in fotoliu;
c) semisezand in pat.
65. In timpul administrarii digitalei,
asistenta va urmari in mod deosebit :
a) pulsul;
b) diureza;
c) aparitia greturilor, varsaturilor.
66. Alimentatia pacientului cu insuficienta
cardiaca urmareste:
a) reducerea cantitatii de glucide /24
h;
b) reducerea numarului de mese /
24h;
c) reducerea consumului de NaCl si a
cantitatii de lichide.
67. Alimentatia pacientului cu insuficienta
cardiaca consta in:
a) mese mici, in numar de 4-5/24 h
b) alimentatie hipolipidica;
c) alimentatie hipocalorica.
68. Interventiile zilnice ale asistentei
medicale in evaluarea starii unui pacient
cu anasarca constau in:
a) notarea cantitatii de lichide
ingerate/24 h;
b) masurarea greutatii corporale si a
diurezei;
c) oxigenoterapie.
69. Palpitatiile ca manifestari de
dependenta apar:
a) in bolile cardiace;
b) dupa abuz de cafea,tutun;
c) ambele.
70. Pulsul:
a) se percepe cu policele
b) se percepe pe vena cava
inferioara;
c) este neregulat in aritmia
extrasistolica.
71. Pulsul:
a) duritatea lui denota hipotensiune;
b) se percepe prin compresiunea
unei artere pe un plan dur;
c) nu se modifica in caz de febra.
72. Accidentele punctiei pericardice sunt:
a) socul pericardic;
b) patrunderea acului in ventriculii
cerebrali;
c) patrunderea acului in miocard.
73. In cazul electrocardiografului
montarea electrodului rosu se face la:-
a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.
74. In cazul electrocardiografului
montarea electrodului galben se face la:
a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.
75. In cazul electrocardiografului
montarea electrodului verde se face la:
a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.
76. In cazul electrocardiografului
montarea electrodului negru se face la:
a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.
77. In cazul electrocardiografului
montarea electrodului precordial V 1se
face in:
a) spatiul IV intercostal pe marginea
dreapta a sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea
stanga a sternului;
c) spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara.
78. In cazul electrocardiografului
montarea electrodului precordial V 2 se
face in:
a) spatiul IV intercostal pe marginea
dreapta a sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea
stanga a sternului;
c) spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara.
79. In cazul electrocardiografului
montarea electrodului precordial V 3 se
face in:
a) spatiul IV intercostal pe marginea
dreapta a sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea
stanga a sternului;
c) la jumatatea distantei dintre V2 si
V4.
80.In cazul electrocardiografului montarea
electrodului precordial V 5 se face in:
a) spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara;
b) la intersectia dintre orizontala dusa
de la V4 si linia axilara anterioara
stanga;
c) la intersectia dintre orizontala dusa
din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
81. In cazul electrocardiografului
montarea electrodului precordial V6 se
face in:
a) spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara;
b) la intersectia dintre orizontala dusa
de la V4 si linia axilara anterioara
stanga;
c) la intersectia dintre orizontala dusa
din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
82. Pozitia indicata pentru pacientii cu
edem pulmonar acut este:
a) pozitie Trendelenburg;
b) pozitie decubit dorsal;
c) pozitie sezanda cu gambele
atarnand la marginea patului.
83.Durerea din infarct miocardic dureaza:
a) mai putin de 30 minute;
b) peste 30 minute ;
c) intre 5 secunde si 20 minute.
84.Sunt indicate in infarct miocardic acut:

59
 a) repausul absolut la pat;
b) alimentatia hiperlipidica;
c) administrarea medicamentelor cu
punctualitate

BAREM DE CORECTARE MODULUL CARDIOLOGIE ȘI NURSING ÎN CARDIOLOGIE

TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA
INTREBARII
1 A I. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor 53
de catre asistentii medicali,
2 F idem 55
3 A idem 55
4. F idem 55
5 A idem 63
6 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 129
7 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 129
8 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 130
9 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 131
10 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 132
11 A L Titirca 1150 de teste 65
12 F 1150 de teste 65
13 A 1150 de teste 65
14 F 1150 de teste 65
15 A 1150 de teste 65
16 F 1150 de teste 65
17 A 1150 de teste 65
18 A 1150 de teste 65
19 A 1150 de teste 65
TESTUL II ASOCIERI
A
1 c Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
2 e Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
3 d Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
4 b Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
5 a Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
B
1 e Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor 59
de catre asistentii medicali
2 c idem 59
3 d idem 59
4 a idem 59
5 b idem 59
C
1 e idem 59
2 c idem 59
3 b idem 59
4 d idem 59
60
5 a idem 59
 MODULUL 25- GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN GASTROENTEROLOGIE

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals .
1. Regimul alimentar în boala ulceroasă este acelaşi indiferent de faza evolutivă a bolii
2. Deficitul de volum lichidian se instalează la pacientul cu stenoză pilorică din cauza diareei.
3. Pacientul cu enterocolită acută nu este sursă de infecţie pentru alte persoane.
4. Pacientul cu ciroză hepatică poate prezenta gingivoragii şi epistaxis.
5. După intervenţiile chirurgicale pe intestinul gros nu se impun restricţii alimentare din a doua
zi a operaţiei
6. Explorarea radiologică gastro-intestinală este contraindicată la pacienţii cu hemoragie gastro-
intestinală acută.
7. Substanţa de contrast folosită pentru explorarea colonului poate fi administrată pe cale orală
şi intravenos.
8. După efectuarea gastroscopiei pacientul poate prezenta ca manifestări: disfagie, tumefacţia
amigdalelor, subfebrilitate
9. Pacientul care a fost supus unei gastroscopii şi i s-a prelevat un fragment de ţesut pentru
biopsie, este atenţionat să nu consume alimente fierbinţi după investigaţie.
10. Asistenta medicală educă pacientul cu pancreatită cronică să evite mesele copioase.
11. Examenul pentru cercetarea hemoragiilor oculte în scaun trebuie să fie precedat de un
regim standard - prânzul Schmidt-Strassburger.

TESTUL II
A. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Vărsături cu conţinut bilios A cancer gastric

2 Vărsături cu conţinut sanghinolent B dischinezie biliară
3 Vărsături cu conţinut fecaloid C alcoolici
4 Vărsături cu conţinut mucos D ocluzie intestinală
5 Vărsături cu conţinut alimentar E stenoză pilorică

1 Vărsături matinale A stenoză pilorică

2 Vărsături postprandiale precoce B alcoolism
3 Vărsături postprandiale tardive C ulcer gastric
4 Vărsături la 24 h după masă D sindrom de HTIC
5 Vărsături în jet, neprecedate de greţuri E ulcer duodenal

61
TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte
MEDICINĂ INTERNĂ
1.
2. Următoarele simptome sunt
caracteristice pentru cancerul gastric:
a) durere în flancul abdominal drept;
b) flatulenţă;
c) anorexie selectivă pentru carne şi
grăsimi.
3. Ciroza hepatică este cel mai frecvent
cauzată de :
a) alcoolism;
b) paraziţi;
c) infecţii biliare.
4. În ce constă tratamentul igieno-dietetic
într-o gastrită cronică:
a) alimentaţie fracţionată 5-6 mese/zi,
cu orar regulat;
b) evitarea consumului de condimente,
tocături, afumături, alcool ,tutun;
c) evitarea consumului de
medicamente antiinflamatoare,
nesteroidiene şi cortizonice;
d) toate.
5. Colonul iritabil se caracterizează prin :
a) diaree postprandială;
b) scaun cu mucus, puroi, sânge;
c) epigastralgii.
6. Tabloul clinic în enterocolita acută se
caracterizează prin:
a) poliurie;
b) vărsuri alimentare;
c) 5-20 scaune/zi.
7. Tabloul clinic în ciroza hepatică constă
în:
a) disurie;
b) steluţe vasculare;
c) varice esofagiene.
8. Durerea în colica biliară are
următoarele caracteristici:
a) este localizată în hipocondrul drept
şi iradiază în regiunea dorso-lombară;
b) este localizată în hipocondrul drept ,
iradiază în membrul inferior şi cedează
la administrare de antispastice;
62
c) localizare tipică în epigastru şi
cedează la administrare de morfină.
9. Următoarele explorări paraclinice
confirmă prezenţa ulcerului gastric:
a) VSH crescut;
b) endoscopia gastrică;
c) hemoragii oculte.
10. Într-o pancreatită acută , cu evoluţie
fără complicaţii , tratamentul de bază este
medical şi în conducerea tratamentului se
va ţine seama de:
a) evoluţia stării generale , a febrei, a
leucocitozei, a amilazemiei;
b) evoluţia durerii şi posibilitatea de
reluare rapidă a alimentaţiei;
c) sedarea bolnavului şi reluarea cât
mai rapid a vieţii normale.
11. În cazul unui pacient cu colică biliară ce
prezintă vărsături incoercibile, acestea pot fi
combătute prin administrare de:
a) plegomazin fiole;
b) torecan tablete;
c) emetiral supozitoare.
CHIRURGIE
12. Lipotimia în ortostatism apare la un
bolnav cu hemoragie digestivă superioară ,
în cazul unei pierderi de masă circulantă:
a) mică;
b) medie;
c) mare.
13. Sunt cauze de HDS:
a) ulcerul aton;
b) cancerul gastric;
c) traumatismul căilor biliare.
14. Manifestarea caracteristică în ulcerul
gastric perforat este:
a) meteorism abdominal;
b) agitaţia extremă;
c) ,, abdomen de lemn”.
15. O hemoragie digestivă în care
pacientul a pierdut 1000-1500 ml de sânge
este:
 a) asimptomatică; c) abdomenul este rigid (de lemn).
b) are semne clinice caracterizate prin 23. Care este semnul clinic sigur al ocluziei
tahicardie, ameţeli, vedere ca prin intestinale?
ceaţă, lipotimie; a) vărsăturile;
c) are semnele caracteristice şocului b) greţurile;
hemoragic c) oprirea tranzitului pentru materii
16. Complicaţia cea mai frecventă a fecale şi gaze ;
ulcerului gastro-duodenal este: d) meteorismul.
a) cancerul gastric; 24. Când apar mai frecvent colicile biliare?
b) hemoragia digestivă; a) dimineaţa pe nemâncate;
c) gastrita cronică. b) după amiază;
17. Care din elementele de mai jos pot c) noaptea;
produce hemoragii gastro-duodenale: d) după masă bogată în grăsimi sau
a) ulcerul gastro-duodenal; alimente colecistokinetice.
b) anaciditatea; 25. Un bolnav cu durere intensă ,colicativă
c) gastritele hemoragice; , situată în hipocondrul drept , cu iradiere în
d) medicamentele ulcerogene. umăr şi spate, cu durată mare, febră, care
18. Ce regim alimentar dăm la începutul este temporar sau deloc influenţată de
pancreatitei acute? antispastice şi antialgice, poate fi produsă
a) regim hipoproteic; de :
b) regim hidro-lacto-zaharat; a) colică renală;
c) repaus digestiv absolut, sondă de b) colecistită acută;
aspiraţie gastrică. c) colică hepatică;
19. Ce modificări de laborator se pot întâlni d) apendicită acută subhepatică.
în pancreatita acută? 26. Care din examenele de laborator sunt
a) amilazemia şi amilazuria crescute în utile pentru stabilirea gravităţii H.D.S?
primele 2-3 zile; a) testele de coagulare;
b) hiperglicemie; b) hemoglobina;
c) leucopenie. c) proteinemia;
20. Pancreatita acută este un sindrom d) hematocritul.
abdominal acut caracterizat prin : 27. Hemoragia de la nivelul aparatului
a) dureri abdominale violente în etajul digestiv exteriorizată prin vărsături se
superior şi alterarea marcată a stării numeşte:
generale; a) hemoptizie;
b) durere în hipocondrul drept cu b) hematemeză;
iradiere în umăr , stare generală uşor c) melenă.
alterată; NURSING
c) dureri în fosa iliacă dreaptă cu 28. Organele cavitare ale abdomenului se
greţuri şi vărsături. pot evidenţia prin:
21. Într-o litiază biliară coloraţia icterică a) examinarea cu sulfat de bariu;
persistentă a sclerelor , mucoaselor şi b) examinarea cu lipiodol ultrafluid;
tegumentelor poate fi dată de : c) examinarea cu pobilan.
a) inflamaţia peretelui colecistic; 29. Radioscopia cu sulfat de bariu este
b) prezenţa unui obstacol în coledoc; contraindicată la pacienţii cu :
c) un proces inflamator al căilor biliare. a) HDS;
22. La palparea abdominală a unui pacient b) peritonită;
cu ulcer gastro-duodenal perforat apar c) ulcer gastric.
următoarele caracteristici: 30. În vederea efectuării irigoscopiei este
a) palparea este nedureroasă; necesar să:
b) abdomenul este elastic , nedureros;

63
 a) se administreze regim hidric în
preziua examenului;
b) se evacueze complet colonul prin
efectuare de clismă şi administrare de
ulei de ricin;
c) se administreze timp de 2-3 zile
alimentaţie bogată în celuloză .
31. Irigoscopia este :
a) examinarea radiologică a colonului
fără substanţă de contrast;
b) examinarea radiologică a colonului
cu substanţă contrast;
c) examinarea endoscopică a
colonului.
32. Colangiografia constă în :
a) radiografierea veziculei biliare
umplută cu substanţă de contrast
administrată pe cale orală;
b) radiografierea căilor biliare inclusiv a
colecistului prin umplerea cu substanţă
de contrast administrată pe cale
intravenoasă;
c) radiografierea organelor cavitare ale
abdomenului după adminstrarea
substanţei de contrast pe cale orală .
33. Colangiografia este contraindicată la
pacienţii cu:
a) afecţiuni hepato-biliare acute;
b) reacţii alergice la iod;
c) insuficienţă renală.
34. Intervenţiile cu rol autonom ale
asistentei medicale în cazul gastroscopiei
sunt următoarele , cu excepţia:
a) asigură pacientului un climat calm ,
de căldură umană;
b) anunţă pacientul să nu mănânce, să
nu fumeze în seara precedentă şi în
dimineaţa investigaţiei;
c) evaluează gradul anxietăţii
pacientului şi îi administrează o tabletă
de diazepam.
35. Pentru determinarea hemoragiilor
oculte se utilizează:
a) testul Addis- Hamburger;
b) testul Adler;
c) proba de digestie.
36. Examenul util pentru precizarea unor
diagnostice nesigure când este vorba de
malignitatea sau benignitatea unui ulcer
este:
64
a) examenul radiografic;
b) gastroscopia ;
c) cercetarea hemoragiilor oculte.
37. Examenul endoscopic rectosigmoidian
este contraindicat la pacienţii cu:
a) constipaţie;
b) diaree cronică;
c) pusee hemoroidale acute.
38. Spălătura gastrică este contraindicată
în:
a) cancer gastric;
b) intoxicaţii cu sbstanţe caustice ;
c) stază gastrică însoţită de procese
fermentative.
39. Paracenteza abdominală se
efectuează :
a) în fosa iliacă dreaptă;
b) în fosa iliacă stângă , linia Monroe-
Richter;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi
simfiza pubiană.
40. Explorarea funcţională a pancreasului
se face prin metode directe şi indirecte .
Enzimele pancreatice se cercetează în:
a) sânge;
b) suc pancreatic;
c) sânge, urină, suc pancreatic.
41. În caz de digestie deficitară, la
examenul microscopic al materiilor fecale se
depistează:
a) rare fibre musculare;
b) steatoree;
c) celuloză în cantităţi mici.
42. Examenul materiilor fecale pentru
reacţia Adler se face după trei zile de regim
alimentar:
a) lacto-făinos;
b) complet;
c) care să conţină zarzavaturi verzi şi
carne .
43. Vărsăturile ce conţin alimente ingerate
cu 1-2 zile înainte sunt caracteristice
pentru:
a) ulcerul gastro-duodenal necomplicat;
b) varice esofagiene;
c) stenoza pilorică.
44. Durerea ca şi manifestare în ulcerul
gastric apare :
a) la 3-4 ore după masă;
b) la 30 minute după masă ;
 c) nu are legătură cu alimentaţia .
45. Pentru un pacient diagnosticat cu ulcer
duodenal se recomandă respectarea unui
regim alimentar compus din:
a) supe de zarzavat,lapte, carne fiartă ,
ou fiert moale;
b) ciorba de carne, brânza de vaci;
c) pâine veche , soteuri de zarzavat.
46. La externarea din spital asistenta
recomandă pacientului cu ulcer gastro-
duodenal:
a) să respecte orarul meselor ;
b) să evite stresul fizic şi psihic;
c) să aibe o alimentaţie completă fără
restricţii.
47. Durerea care prezintă periodicitate şi
apare de obicei toamna şi primăvara este
întâlnită la pacienţii cu:
a) ulcer gastro-duodenal;
b) litiază biliară;
c) rectocolită.
48. Manifestările de dependenţă întâlnite
în hemoragia digestivă sunt :
a) senzaţia de greaţă , vărsături,
căldură retrosternală;
b) paloare, transpiraţii reci abundente,
hipotensiune arterială;
c) senzaţia de gâdilare a laringelui,
vărsături, hipertensiune arterială.
49. Caracteristicile durerii în ulcerul gastric
sunt:
a) durere în epigastru, violentă , ca o ,,
lovitură de pumnal” cu iradiere dorsală;
b) durere în hipocondrul drept însoţită
de greţuri şi vărsături;
c) durere localizată în epigastru însoţită
de senzaţia de arsură.
50. Intervenţiile cu rol autonom ale
asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor
cu ciroză hepatică sunt:
a) asigurarea alimentaţiei , măsurarea
şi notarea diurezei şi greutăţii
corporale;
b) pregătirea pentru flebografie;
c) efectuarea examenelor de laborator
ale sângelui.
51. Pacienţii suferinzi de hemoroizi şi
operaţi pentru această afecţiune vor primi
următoarele recomandări:
65
a) toaletă locală cu apă şi săpun , băi
călduţe de şezut;
b) dietă adecvată pentru evitarea
constipaţiei;
c) băi fierbinţi , prişniţe aplicate local.
52. După oprirea vărsăturilor , un pacient
diagnosticat cu colecistită este realimentat
astfel:
a) cu cantităti mici de ceai , din oră în
oră;
b) cu supe strecurate de zarzavat;
c) cu lactate, smântână , peşte.
53. Pacientul cu colecistectomie prezintă
drenuri prin care se scurge bila. Asistenta
medicală va supraveghea:
a) cantitatea zilnică de secreţie ;
b) ca drenul să nu se cudeze;
c) aspectul secreţiilor.
54. În bolile digestive ora de administrare a
medicaţiei antisecretoare este:
a) după mese;
b) în timpul meselor;
c) înaintea meselor.
55. Intervenţiile autonome ale asistentei
medicale acordate pacienţilor cu rectocolită
ulcero-hemoragică sunt următoarele:
a) asigură repaus fizic şi psihic
complet;
b) asigură igienă corporală şi de pat;
c) administrează medicaţie
hemostatică şi preparate de fier.
56. Pacientul cu rectocolită ulcero-
hemoragică este educat :
a) să respecte un regim alimentar
bazat pe alimente bogate în celuloză;
b) să consume alimente bogate în
vitamine , uşor digerabile;
c) să –şi asigure un aport suficient
proteic (carne slabă fiartă , brânza
proaspătă).
57. Pacientul cu ciroză hepatică poate
prezenta în perioada de debut următoarele
manifestări de dependenţă:
a) balonări postprandiale, meteorism
abdominal, flatulenţă;
b) fatigabilitate , inapetenţă, greţuri;
c) subicter, ascită.
58. Vărsăturile postoperatorii cauzate de
staza gastrică se combat prin:
a) administrarea antivomitivelor;
 b) nu se combat, sunt normale
postoperator;
c) introducerea sondei nazo-gastrice
pentru drenarea secreţiei, urmată de
spălătură gastrică.
59. La externarea din spital pacientul care
prezintă colostomie va fi educat pentru a se
autoîngriji:
a) să-şi schimbe aparatul colector;
b) să-şi protejeze tegumentele din jurul
stomei;
c) să-şi menţină igiena generală.
60. Regimul alimentar al purtătorului de
colostomă este:
a) bogat în proteine şi grăsimi;
b) bogat în hidraţi de carbon şi
proteine;
c) sărac în lipide şi celuloză.
61. Durerea în afecţiunile digestive prezintă
unele caracteristici.Durerea cu localizare în
hipocondrul drept ce iradiază în umărul
drept este întâlnită în :
a) litiaza biliară;
b) ulcerul duodenal;
c) rectocolită.
62. În bolile digestive, substituenţii acidităţii
gastrice sunt administraţi astfel;
a) la 2 ore după mese;
b) înaintea meselor;
c) în timpul meselor.
63. Pentru combaterea durerilor unui
pacient diagnosticat cu colecistită acută i se
administrează:
a) 1 fiolă Morfină;
b) 1 fiolă Mialgin;
c) 1 fiolă Papaverină şi 1 fiolă Scobutil
la nevoie.

BAREM DE CORECTARE - GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN

GASTROENTEROLOGIE
TESTUL I- ADEVĂRAT / FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71
2 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71
3 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71
4 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71

66
5 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71
6 A Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de 210
asistenţii medicali- L. Titircă, 2002
7 F idem 212
8 A idem 235
9 A idem 234
10 A Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 257
11 F Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 257
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 b Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
2 a Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
3 d Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
4 c Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
5 e Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
B
1 b Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
2 c Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
3 e Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
4 a Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
5 d Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139

TESTUL III- GRILĂ

MEDICINĂ INTERNĂ
1 c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 77
Liliana Rogozea 1997
2 a idem 78
3 d idem 246
4 a idem 80
5 b,c idem 81
6 b,c idem 82
7 a 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 5
asistenţii medicali- OAMR, 2004
8 b idem 7
9 a idem 47
10 a,c idem 71
CHIRURGIE
11 b Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, 723
12 b 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 8
asistenţii medicali- OAMR, 2004
13 c idem 9
14 c idem 9
15 b idem 10
16 a,c,d Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M. 723
Mihăilescu, 2004
17 c idem 720
18 a,b idem 720

67
19 a 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 41
asistenţii medicali- OAMR, 2004
20 b idem 44
21 c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 120
Liliana Rogozea 1997
22 c Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M. 717
Mihăilescu, 2004
23 c,d idem 708
24 b idem 715
25 b,d idem 724
26 b Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 107
Liliana Rogozea 1997
NURSING
27 a Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de 210
asistenţii medicali- L. Titircă, 2002
28 a,b idem 210
29 a,b idem 213
30 b idem 212
31 b idem 214
32 a,b ,c idem 214
33 c idem 233
34 b Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate 59
bolnavului – L Titircă, 2008
35 b 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 11
asistenţii medicali- OAMR, 2004
36 c Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de 237
asistenţii medicali- L. Titircă, 2002
37 a,b idem 126
38 b,c idem 54
39 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 68
40 b Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate 59
bolnavului – L Titircă, 2008
41 a idem 59
42 c 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 9
asistenţii medicali- OAMR, 2004
43 b idem 9
44 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 69
45 a,b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 69
46 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 69
47 b 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 10
asistenţii medicali- OAMR, 2004
48 c idem 11
49 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 70
50 a,b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 70
51 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 70
52 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 72
53 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71

68
54 a,b Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 84
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
55 b,c idem 84
56 a,b idem 85
57 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 72
58 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă , 2008 71
59 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71
60 a 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 69
61 c 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 71
62 c 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 71

MODULUL 26 -NEFROLOGIE, UROLOGIE ȘI NURSING ÎN AFECȚIUNILE RENALE

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals .

1.Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea dignosticului de infecţie
urinară.
2.Pentru evidenţierea proteinuriei se va recolta urină din 24 de ore.
3.Creatinina sanguină este de 0.6 – 1.2 mg%.
4.Cistoscopia reprezintă examenul radiologic al vezicii urinare.
5.Pacientul cu glomerulonefrită prezintă probleme de dependenţă : alterarea circulaţiei şi
alterarea eliminării urinare.
6.Edemele în bolile renale sunt albe şi pufoase.
7.Pentru corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic în I.R.A. se vor măsura pierderile de lichide
la care se adaugă câte 100 – 150 ml soluţie hidratantă pentru fiecare grad de temperatură.
8.Hemodializa reprezintă cea mai eficientă metodă de epurare extrarenală.
9.În I.R.C. alimentaţia este normoproteică si normosodată.
10.În perioada postoperatorie în intervenţiile pe rinichi urina se captează numai prin tuburi de
dren.

TESTUL II

A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Semnul godeului A urocultură

2 Examen bacteriologic B sânge

69
3 Glomerulonefrită acută
4 Hematurie
5 Poliurie
B. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Urografie
2 Cistoscopie
3 I.R.C.
4 Pielografie
5 Hipostenurie
TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte
MEDICINA INTERNA
1.Durerea de origine renală:
a) se poate prezenta sub formă de
durere lombară, durere pelviperineală şi
cistalgie;
b) poate fi declanşată de trepidaţii, mers
rapid, eforturi fizice;
c) este calmată prin găsirea unei poziţii
antalgice.
2. Diureza normală este de :
a) 500 – 100 ml pe 24 ore;
b) 1500 – 2500 ml pe 24 ore;
c) 1000 – 2000 ml pe 24 ore.
3. Glomerulonefrita acută :
a) apare in timpul unei infecţii
streptococice;
b) se caracterizează prin leziuni renale
datorate reacţiei antigen-anticorp, cu
C streptococ betahemolitic
D 3000 ml urină
E edem renal
A iodura Na 10%
B hemodializă
C substanţă iodată injectată i.v.
D endoscopie
E urină diluată
fixare de complement la nivelul
membranei bazale glomerulare;
c) se caracterizează prin hematurie,
hipertensiune arterială şi edeme.
4. Edemele de origine renală :
a) apar iniţial localizate la nivelul
pleoapelor şi retromaleolar sunt mai
accentuate dimineaţa şi au tendinţa la
regresie în timpul zilei;
b) sunt albe, moi, pufoase (păstrează
godeu);
c) apar in glomerulonefrite acute şi
cronice, în sindroamele nefrotice şi in
insuficienţa renală cronică.
5. Urografia intravenoasă :
a) apreciază secretia şi excreţia renală;
b) apreciează anomaliile prezente la
nivelul arborelui pielocaliceal şi vezicii
urinare (calculii, dilataţii, malformaţii);
70
 c) presupune testarea obligatorie a c) inlocuirea pierderilor sanguine prin
sensibilităţii la iod. transfuzii de sânge, plasmă, masă
6. Glomerulonefritele sunt afecţiuni renale eritrocitara.
caracterizate prin :
a) afectarea interstiţiului renal ;
b) proteinurie de peste 3.5 g pe 24 de
ore;
c) prezenţa germenilor în urină ( peste
100.000 germeni pe ml)
7. Sindromul nefritic acut presupune :
a) oligurie;
b) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
c) hipertensiune arterială.
8. Sindromul nefrotic se defineşte prin :
a) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
b) hipoalbuminemie sub 30 g pe l;
c) hipercolesterolemie peste 3 g pe l.
9.Sindromul urinar din glomerulonefrita
acută se traduce prin :
a) poliurie şi polakiurie;
b) leucociturie masivă;
c) hematurie întotdeauna inferioară
leucocituriei.
10. Insuficienţa renală acută poate sa apară
în :
a) traumatisme pelviene cu ruptură de
vezică şi extravazarea urinii;
b) scăderea volumului sanguin circulant;
c) necroză papilară.
11. Dintre factorii de litogeneză fac parte şi :
a) creşterea concentraţiei sărurilor
urinare;
b) hipertiroidie;
c) solubilitatea crescută a unor
constituenţi urinari (oxalat, acid uric).
12. Principalul element diagnostic al unei
infecţii urinare îl reprezintă :
a) febra înaltă însoţită de frisoane şi
alterarea stării generale;
b) durerea lombară colicativă;
c) bacteriuria semnificativă.
13. Cea mai importantă măsură terapeutică
în hematurie este :
a) tratamentul hemostatic cu vitamina K
3 – 4 fiole pe zi, etampsilat 2 – 3 fiole pe
zi, adrenostazin 2- 3 fiole pe zi;
b) tratament etiologic prin descoperirea şi
tratarea cauzei care o produce (litiază,
tumori, corpi străini, etc);

71
CHIRURGIE
14.Care este cifra minimă a tensiunii
arteriale sistolice, ca să se poată produce
filtrarea renală?
a) 50 mmHg;
b) 60 mmHg;
c) 70 mmHg.
15. Care este investigaţia radiologică, care
ne dă datele cele mai precise privind
aspectul anatomic si funcţia aparatului
urinar ?
a) cistografie;
b) pielografie ascendentă;
c) urografie intravenoasa.
d)uretero-pielografie retrogradă.
16. Cum iau naştere calculii?
a) prin precipitarea şi agregarea sărurilor
urinare;
b) precipitarea are loc în jurul unui nucleu
organic;
c) datorită concentraţiei crescute de
săruri în urină,
d) precipitarea are loc în jurul unor
microbi, leucocite, epitelii descuamate.
17. În ce situaţie se poate produce o
insuficienţă renală cronică?
a) într-o litiază veche;
b) prin modificarea tensiunii arteriale, cu
scleroză renală;
c) prin fenomene de obstrucţie şi
infecţioase intermitente, se produce o
degradare treptată, dar avansată a
funcţiei renale;
e) prin tulburări de filtrare glomerulară.
18. Colica renală este produsă de :
a) calculi mari care stagnează în bazinet;
b) calculi vezicali;
c) calculi mici, care migrează din bazinet
în ureter;
d) urini hiperconcentrate în săruri urinare.
19. Hematuria produsă în cancerul renal are
urmatoarele caractere :
a) este terminală;
b) unilaterală;
c) este insoţită de dureri;
d) este totală, spontană, capricioasă,
nedureroasă.
72
20. In care din următoarele afecţiuni globul
vezical apare cel mai frecvent ?
a) traumatism de bazin, cu fractură de
pube;
b) litiază renală;
c) adenom de prostată;
d) prostatită cronică.
21. Care sunt cele mai eficiente tratamente
ale adenomului de prostată ?
a) tratamentul hormonal;
b) tratamentul fizioterapic;
c) cateterismul vezical;
d) tratamentul chirurgical constând in
adenomectomie pe cale transvezicală
sau prin rezecţie endoscopică
transuretrală.
22. Tratamentul cancerului de prostată
constă în :
a) citostatice si tratament imunoterapic;
b) extirparea prostatei în totalitate
împreună cu limfatice pelvine;
c) alături de tratamentul chirurgical –
estrogenoterapie, castrare bilaterală;
d) citostatice şi cobaltoterapie.
23. Care dintre elementele de mai jos
constituie factori locali care pot produce
retenţia acută de urină ?
a) adenom şi cancer de prostată;
b) afecţiuni neurologice: tabes,
siringomielie;
c) compresiuni medulare;
d) calcul sau cheag care astupă colul
vezical, traumatism de uretră, stricturi
uretrale.
24. Care din anuriile de mai jos sunt cele
mai grave şi se remediază extrem de greu?
a) anuriile produse de şocul traumatic
sau hemoragic;
b) anuriile renale;
c) anuriile produse prin sindromul de
deshidratare;
d) anuriile postrenale.
25. Absenţa micţiunilor inseamnă
întotdeauna anurie?
a) da, absenţa micţiunilor este
consecinţa anuriei;
 b) nu, şi alte cauze pot produce absenţa
micţiunilor, fără să fie anurie;
c) absenţa micţiunilor poate apărea în
retenţia acută de urină;
d) în plăgile renale sau vezicale, urina
produsă se elimină în afara căilor
urinare sau normale.

26. Hidrocelul este o acumulare de lichid

serocitrin între foiţele vaginale, testiculare,
care din semnele de mai jos le găsim?
a) creşterea de volum a hemiscrotului la
nivelul căreia se dezvoltă hidrocelul;
b) existenţa unei formaţiuni tumorale,
care se reduce în clinostatism;
c) formaţiunea este nedureroasă, sub
tensiune, fluctuentă nereductibilă, mată
la percuţie;
d) este opacă la transluminaţie.

73

NURSING NEFROLOGIE
27.Pregătirea alimentară a pacientului
pentru radiografie renală simplă se face
astfel:
a) 2- 3 zile alimentaţie colecistokinetică;
b) 2-3 zile alimentaţie neflatulentă,
nefermentescibilă;
c) 2-3 zile alimentaţie desodată.
28. Recoltarea urinei pentru proba Addis-
Hamburger se face în modul următor :
a) prima urină de dimineaţă;
b) urina din 3 in 3 ore, timp de 24 de ore;
c) urina din 3 ore, obţinută după ce
pacientul a urinat dimineaţa şi apoi a stat
în repaus la pat.
29. Urografia reprezintă :
a) examenul radiologic al aparatului renal
folosind ca substanţă de contrast pe
bază de iod, injectată intravenos;
b) examenul radiologic al aparatului renal
folosind ca substanţă de contrast iodură
de sodiu 10%, injectată prin cateterism
ureteral;
c) examenul radiologic al vezicii urinare.
74
30. După cistoscopie pacientul necesită
ingrijiri :
a) suprimarea alimentaţiei pe cale
naturală;
b) clismă evacuatoare;
c) aplicarea unui termofor în regiunea
hipogastrică, administrare de
antispastice.
31. Proba Volhard explorează :
a) clearance-ul la uree;
b) capacitatea rinichiului de diluţie şi
concentraţie a urinei;
c) sedimentul urinar.
32. Sediul hematuriei macroscopice se
precizează prin :
a) proba celor trei pahare;
b) proba Adiss – Hamburger;
c) proba Zimniţki.
33. Caracteristicile durerii în colica renală
sunt :
a) localizare suprapubiană, iradiere în tot
abdomenul, este vie;
b) localizare lombară, cu iradiere spre
organele genitale externe, intensă,
profundă;
c) localizare lombară, bilaterală, cu
iradiere în tot abdomenul.
34. Se recomandă unui pacient efectuarea
unei radiografii renale pe gol, de urgenţă,
pentru care este pregătit astfel :
a) clismă evacuatoare;
b) spălătură vezicală;
c) nu se face pregătire.
35. Într-o calculoză renală, până la
eliminarea calculului, în planul de îngrijire al
pacientului, vor fi aplicate următoarele
intervenţii:
a) creşterea ingestiei de lichide la 3 l pe
zi;
b) măsurarea cantităţii de urină pe 6 ore;
c) determinarea cantităţii de albumină in
urină.
36. Intervenţiile asistentei medicale pentru
supravegherea sondei vezicale permanente
la un pacient cu incontinenţă urinară
constau in:
a) observarea aspectului urinei în vasul
colector;
b) menţinerea permeabilităţii tuburilor
prelungitoare;
 c) golirea sacului colector la 6 - 8 ore, în
funcţie de volumul de urină.
37. Pacientul cu glomerulonefrită acută
prezintă ca problemă de dependenţă :
a) comunicare ineficientă la nivel
senzorial ;
b) potenţial de exces de volum lichidian;
c) deficit de autoîngrijire.
38. Diagnosticul de certitudine în infecţiile
urinare este susţinut de :
a) examenul sumar de urină;
b) urocultură;
c) valoarea ureei şi a creatininei în
sânge.
39. Un pacient de 17 ani este internat cu
diagnosticul insuficienţă renală acută şi
prezintă :
a) poliurie;
b) anurie;
c) disurie.
43. Care din următoarele manifestări
sugerează un traumatism renal in cazul unui
pacient cu politraumatism :
a) durere lombară;
b) hematurie macroscopică;
c) vărsături.
44. Ca manifestări de dependenţă în
perioada iniţială in cazul adenomului de
prostată întâlnim :
a) incontinenţă urinară;
b) jet urinar fără presiune, întrerupt;
c) retenţie acută de urină.
45. În litiaza urică, pacientului i se
recomandă regim alimentar bogat în :
a) vegetale cu restricţie de proteine;
b) sucuri de citrice;
c) produse lactate, carne.

40. Obiectivele ingrijirii pacientului cu I.R.A.

sunt :
a) corectarea dezechilibrului
hidroelectrolitic;
b) suplinirea definitivă a funcţiei renale
prin hemodializă;
c)reechilibrarea funcţiei renale.
41. Alimentaţia pacientului cu
I.R.C.urmareşte :
a) creşterea cantităţii de proteine pe 24
de ore/kg corp;
b) reducerea cantităţii de proteine pe 24
de ore/kg corp în funcţie de valorile ureei
şi creatininei din sânge;
c) asigurarea necesarului caloric al
organismului prin glucide.
42. Intervenţiile autonome ale asistentei în
îngrijirea pacientului cu edeme sunt :
a) măsurarea zilnică a greutăţii corporale
şi a diurezei;
b) dezinfecţia regiunilor edemaţiate şi
acordarea poziţiei şezând cu picioarele
atârnate;
c) alimentaţie desodată.

75
46. Intervenţiile asistentei medicale la un
pacient cu insuficienţă renală acută constau
in:
a) efectuarea bilanţului hidric;
b) diminuarea catabolismului proteic prin
epurarea extrarenală hemodializată şi
dializă peritoneală;
c) aplicaţii calde în regiunea lombară.
47. Care din urmatoarele manifestări de
dependenţă sunt semnificative pentru o
insuficienţă renală acută?
a) oligo-anurie;
b) alterarea echilibrului hidroelectrolitic si
acido-bazic;
c) hematuria.
48. Intervenţiile asistentei medicale în
insuficienţa renală cronică este un element
important al activităţii medicale. Educarea
pacieţilor se referă la :
a) exerciţii fizice intense;
b) necesitatea restricţiilor alimentare;
c) igiena riguroasă a tegumentelor.
49. Problemele pacientului cu insuficienţă
renală cronică pot fi :
a) alterarea echilibrului acido-bazic prin
degradarea funcţiei tubulare;
b) alterarea integrităţii pielii;
c) insomnia.
50. La un pacient cu hematurie
macroscopică proba celor trei pahare
permite precizarea :
a) sediului hematuriei;
b) intensităţii hematuriei;
76
c) durata hematuriei.
51. În ingrijirea unui pacient cu anasarcă,
intervenţiile autonome ale asistentului
medical sunt :
a) monitorizarea diurezei;
b) administrarea tratamentului;
c) administrarea regimului alimentar
hipocaloric, hiperproteic.
52. Edemele din bolile renale sunt :
a) albe, pufoase;
b) cianotice, indurate;
c) roşii, tegumentele prezentând
teleangiectazii.
53. Postoperator, la un pacient care
prezintă glob vezical, se recomandă:
a) administrarea de diuretice;
b) imobilizarea la pat;
c) montarea unei sonde urinare.
54. Deteriorarea funcţiei renale implică
modificarea regimului alimentar al
pacientului, restricţiile vizând aportul de:
a) proteine;
b) lipide;
c) glucide.
55. Poliuria reprezintă :
a) micţiuni frecvente cu cantitate mică de
urină;
b) dureri la micţiune;
c) cantitate mare de urină eliminată în 24
de ore.
56. Polakiuria este :
a) cantitate mare de urină pe 24 de ore;
b) incontinenţă urinară;
c) micţiuni dese cu cantitate mică de
urină.
57. Conduita de urgenţă în caz de retenţie
urinară se referă la :
a) administrarea de diuretice;
b) administrarea de antispastice;
c) sondaj vezical.
58. Urina pentru efectuarea unui examen
bacteriologic se recoltează :
 a) în condiţii sterile, în recipient special; 65. Anuria reprezintă :
b) un eşantion din cantitatea eliminată în a) absenţa urinei in vezică;
12 ore; b) scaderea cantităţii de urină;
c) numai după administrarea a 2 l de ceai c) eliminarea urinei cu dificultate.
neîndulcit. 66. Poliuria reprezintă :
59. Stabiliţi priorităţile in efectuarea a) micţiuni frecvente in cantităţi mici;
sondajului vezical : b) eliminarea unei cantităţi mai mari de
a) îmbrăcarea mănuşilor sterile; 2500 ml;
b) poziţionarea bolnavului pentru sondaj; c) sete exagerata.
c) toaleta organelor genitale externe;
d) pregătirea materialelor necesare
sondajului;
e) introducerea sondei.
60. Ce intelegem prin sondă à Démeure:
a) sondă fixată, lăsată timp îndelungat în
vezica urinară;
b) repetarea sondajelor vezicale;
c) dilatarea uretrei stricturate cu ajutorul
sondelor.
61. În îngrijirea postoperatorie a unui
pacient cu nefrectomie asistenta medicală
are ca prioritate în îngrijire:
a) măsurarea debitului urinar, orar;
b) prevenirea întoarcerii pacientului pe
partea operată;
c) să fixeze bine tuburile de dren.
62. Pacientul B.B. prezintă anurie. Asistenta
constată :
a) absenţa urinei in vezica urinară:
b) scăderea cantităţii de urină pe 24 de
ore;
c) eliminarea urinei cu dificultate.
63. În îngrijirea postoperatorie a bolnavului
cu nefrectomie, asistenta va asigura poziţia
pacientului :
a) decubit dorsal;
b) poziţia Fowler;
c) decubit lateral pe partea sănătoasă.

64. Hipostenuria reprezintă densitatea

urinei:
a) normală;
b) crescută;
c) scăzută.

77
BAREM DE CORECTARE - NEFROLOGIE, UROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

TESTUL I- ADEVARAT /FALS

NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARII PAGINĂ
1 F Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 84
– Nursing 1150 de teste ,2003.
2 F Idem 84
3 A Idem 84
4 F Idem 84
5 A Idem 84
6 A Idem 84
7 F Idem 84
8 A Idem 84
9 F Idem 84
10 F Idem 84
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 E L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
2 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii 94
medicali,2002
3 C L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 112
catre asistentii medicali,2003
4 B L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
5 D L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 143
B
1 C L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistenţii 219
medicali,2002
2 D L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii 239
medicali,2002
3 B L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 108
catre asistentii medicali,2003
4 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii 218
medicali,2002
5 E L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
TESTUL III - GRILA
MEDICINA INTERNĂ
1 a,b N. Crîngulescu- Medicină internă.Specialităţi 283
înrudite şi terapii paliative ,Ştiintă & Tehnică
Bucureşti 1998
2 c Idem 283
3 a,b,c Idem 285
4 a,b,c Idem 284
5 a,b,c Idem 284
6 b Idem 284
7 a,c Idem 285

78
8 a,b,c Idem 285
9 b Idem 285
10 a,b,c Idem 285
11 a Idem 286
12 c Idem 286
13 b Idem 287
CHIRURGIE
14 c S. Daşchievici-Chirurgie ,Specialităţi chirurgicale 836
Manual pentru cadre medii şi şcoli sanitare
postliceale, Editura Medicală 2007
15 c Idem 837
16 b,d Idem 838
17 a,c Idem 838
18 c Idem 838
19 b,d Idem 840
20 c Idem 841
21 d Idem 841
22 b,d Idem 841
23 a,d Idem 841
24 b Idem 842
25 b,c,d Idem 842
26 a,c Idem 842
NURSING
27 b Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir. 81
Teste grilă– Nursing 1150 de teste, 2003.
28 c Idem 81
29 a Idem 81
30 c Idem 81
31 b Idem 81
32 a Idem 81
33 b Idem 82
34 c Idem 82
35 a Idem 82
36 a,b,c. Idem 82
37 b,c. Idem 82
38 b Idem 82
39 b Idem 83
40 a,c. Idem 83
41 b,c. Idem 83
42 a,c. Idem 83
43 b Idem 83
44 b Idem 83
45 a Idem 83
46 a,b 1030 Teste pentru examene şi concursuri pentru 120
asistenţi medicali. 2004
47 a,b Idem 121
48 b,c Idem 122
49 a,b Idem 122

79
50 a Viorel Gherghină, Mircea Timofte, Gheorghe 91
Nicolae- Teste pentru asistenţi medicali 1114
întrebări, 2009.
51 a Idem 105
52 a Idem 106
53 c Idem 142
54 a Idem 189
55 c M. MincuTeste de evaluare continuă în nursing – 90
1555
Coordonator Dr. Mioara Mincu
Editura Carol Davila Bucureşti 2009.
56 c Idem 90
57 c Idem 91
58 a Idem 92
59 d,b,c,a,e. Idem 93
60 a Idem 93
61 a Idem 96
62 a Idem 95
63 c idem 94
64 c L.Titirca-Ghid de nursing 146
65 a Idem 146
66 b Idem 146

MODULUL 27- CHIRURGIE GENERALĂ ȘI NURSING ÎN CHIRURGIE GENERALĂ

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals .
1. La locul accidentului, ca prim ajutor, se aplica unguent pe arsura.
2. Flictenele nu se sparg in acordarea primului ajutor in arsuri.
3. Daca pacientul cu arsuri prezinta sete, i se vor da sa bea lichide dulci cat doreste.
4. In timpul transportului pacientului cu arsuri, in ambulata i se poate administra o perfuzie cu
ser fiziologic
5. Dupa rahianestezie, pacientul se transporta in pozitie decubit dorsal, cu capul intors lateral
6. Dupa rahianestezie pulsul poate fi tahicardic.
7. Ingrijirile imediate dupa operatie constau in: supravegherea faciesului si a comportamentului,
supravegherea functiilor vitale, supravegherea pansamentului , evacuarea vezicii.
8. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator are ca scop corectarea deficientelor
organismului, restabilirea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic, prevenirea complicatiilor ce
pot aparea postoperator.
9. Revenirea sensibilitatii dupa rahianestezie la membrele inferioare se face de la haluce spre
radacina coapsei.
10. Rabia se poate transmite prin plagi muscate de animale.

80
11. Plaga la sfarsitul pansamentului trebuie sa fie sangeranda.
12. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste bandaj in T.
13. Cand avem o sangerare in 1/3 a antebratului stang, cu sange negricios care curge in jet
continuu aplicam garoul dedesubtul plagii.
14. Agentul etiologic cel mai frecvent al infectiilor degetelor si mainii este stafilococul.
15. Contractura generalizata in opistotonus este intalnita in tetanos.

TESTUL II

A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Melena A varsatura
2 Hematemeza B sputa
3 Hemoptizie C urina
4 Hematurie D scaun
5 Epistaxis E rinoragie

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Furuncul A flictena cu continut serocitrin

2 Abces cald B agent etiologic streptococul
3 Acnee C inflamatie a aparatului polisebaceu
4 Erizipel D infectie purulenta bine delimitata
5 Arsura gr.II E leziune inflamatorie a glandelor
seboreice

Testul III
Indicați răspunsurile corect
1. Bolnavii cu hemoragie mijlocie
prezinta:
a) paloare
b) ameteli in ortostatism
c) transpiratii reci
d) lipotimie in clinostatism
2. Profilaxia emboliei pulmonare
postoperatorii urmareste prevenirea
trombozelor venoase si a declansarii
tromboemboliei in:
a) preoperator
b) postoperator
c) preoperator, intraoperator si postoperator
3. Care este cauza tahipneei in cazul unei
hemoragii?
a. scaderea CO2 din sange si tesuturi
b. cresterea CO2 in sange si excitarea
centrului respirator din bulb
c. vasoconstrictia arteriala
d. scaderea hematocritului
4. Varsaturile care apar imediat dupa
interventia chirurgicala au drept cauza:
a. narcoza si iritatia peritoneala
b. aparitia unui ulcer de stres
c. nu s-a administrat clisma evacuatorie in
preziua operatiei
5. Cat dureaza etapa hematologica de
refacere a organismului la situatia
anterioara hemoragiei?
a. refacerea este imediata dupa oprirea
hemoragiei
b. dureaza 3-4 luni
c. dupa tranfuzie de sange

81
d. etapa poate fi scurtata prin tratament
adecvat
6. Cum putem face o hemostaza provizorie
cand avem o sangerare la nivelul gatului?
a. compresiune digitala pe plan osos
(vertebral)
b. pansament compresiv
c. fixarea gatului intr-o anumita pozitie
d. aplicarea atenta a unui garou
7. Arsura de gradul III se caracterizeaza
prin:
a. interesarea epidermului si partial a
dermului
b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente
c. cicatrizare rapida cu restitutio ad integrum
d. producerea de cicatrici vicioase cu
deficiente functionale
8. Care sunt regulile in ingrijirea
preoperatorie a bolnavului?
a. crearea conditiilor care sa impiedice
producerea de traume psihice
b. cunoasterea temeinica nu numai a
bolnavului, ci si a bolii
c. explorarea clinica si paraclinica in
vederea stabilirii diagnosticului
d castigarea increderii bolnavului in
personalul care il ingrijeste si il va opera
9. Ce germeni pot fi adusi in cazul unei plagi
murdarite cu pamant?
a. streptococul, stafilococul
b. germenii tetanosului, gangrenei gazoase
c. piocianic, bacil Colli, pneumococ
10. Ingrijirea postoperatorie, dupa
rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii
intestinale mecanice, consta in:
a. calmarea dureii si reluarea alimentatiei
b. se continua tratamentul de reechilibrare
hemodinamica, de refacere a starii generale
pana la reluarea tranzitului
c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea
alimentatiei
11. In care din afectiunile pulmonare de mai
jos este contraindicata o interventie pentru
afectiuni cronice?
a. pneumonie
b. emfizem pulmonar
c. astm bronsic
d. traheobronsite acute
12. Ce obiective urmareste pregatirea
psihica a bolnavului chirurgical internat?
a. acomodarea cu conditiile de spitalizare si
inlaturarea fricii de spital
82
b. convingerea ca interventia chirurgicala
este benefica si dupa efectuarea ei isi va
putea relua activitatea anterioara in conditii
mult mai bune
c. obisnuinta cu bolnavii din sectie
d. acomodarea cu personalul spitalului si
respectarea disciplinei spitalicesti
13. In ce afectiuni numarul de hematii poate
fi crescut?
a. soc hemoragic
b. soc in arsuri si deshidratare
c. soc septic si alergii
d. scleroze pulmonare, poliglobulie
esentiala
14. Care sunt avantajele chirurgiei
laparoscopice abdominale, fata de chirurgia
clasica?
a. permite efectuarea oricarei interventii fara
risc
b. evita inciziile mari- laparotomia
c. scuteste bolnavul de unele complicatii
supurative ale peretelui
d. scurteaza mult durata de spitalizare si
convalescenta
15. Cea mai grava complicatie infectioasa
postoperatorie este:
a. septicemia postoperatorie
b. abcesul fesier
c. infectarea plagii chirurgicale
16. In cadrul socului se descriu urmatoarele
stadii:
a. soc compensat, soc decompensat, coma
b. soc compensat, soc ireversibil
c. soc decompensat, coma
17. Care din hemoragiile de mai jos sunt
considerate „hemoragii medicale”?
a. hemoragia prin ruptura de anevrism
b. hemoragii in cazul trombocitopeniei
c.hemoragii in cazul ulcerului gastro-
duodenal
d. hemoragii medicamentoase
e. hemoragii datorate unor deficiente ale
factorilor de coagulare
18. Ce trebuie sa deprindem cand avem un
accidentat cu plaga muscata de un caine
necunoscut?
a. sa cautam cainele si sa urmarim evolutia
acestuia
b. efectuam toaleta, sutura plagii, profilaxie
antitetanica, antibiotice
c. efectuam toaleta minutioasa a
plagii,debridare, profilaxie antitetanica,
trimitem pacientul la serviciul antirabic
d. excizie si sutura a plagii, antibiotice
19. Care din fenomenele de mai jos se pot
produce dupa intepaturile unor insecte
(viespi, albine)?
a. insuficienta respiratorie grava, edem, de
glota
b. anemii hemolitice
c. oligoanurie cu insuficienta renala acuta
d. fenomene anafilactice cu edem al fetei si
gatului, cefalee
20. Care din cicatricile formate dupa arsuri
sunt mai predispuse la malignizare?
a. dupa arsuri prin iradiere
b. dupa arsuri electrice
c. dupa arsuri produse de acizi, baze si
saruri
d. dupa arsuri cu fosfor
21. Care din masurile de mai jos nu se vor
efectua la acordarea primului ajutor?
a. scoaterea victimei din focarul de incendiu
b. stingerea vestimentatiei aprinse
c. indepartarea hainelor si schimbarea lor
cu altele
d. combaterea durerii si linistirea bolnavului
e. ungerea suprafetei arse cu substante
grase sau dezinfectante: albastru de
metilen, violet de gentiana
22. Cum se calculeaza cantitatea de lichide
ce trebuie administrata in primele 3-4 zile
unui ars?
a. necesarul de lichide e de 1ml pentru
fiecare procent de suprafata arsa, inmultit
cu suprafata arsa si si greutatea corporala
b. se calculeaza inmultind suprafata arsa cu
profunzimea arsurii
c. se administreaza cate 50ml pentru fiecare
procent de suprafata arsa
23. Socul cardiogen pote fi produs de:
a. infarct miocardic, tamponada cardiaca
b. leziuni traumatice ale membrelor
inferioare
c. traumatisme de bazin cu rupturi ale
vezicii urinare
d. emfizem mediastinal, fracturi de coloana
dorsala cu compresiune asupra inimii,
leziuni obstructive ale marilor vase.
24. Ce masuri putem lua pentru prevenire
socului anafilactic?
83
a. sa nu administram medicamentele si
substantele care pot da reactii anafilactice
b. sa testam medicamentele (antibioticele,
substantele iodate etc) inainte de
administrare
c. sa facem o anamneza corecta
d. sa efectuam determinarea grupei
sanguine si Rh, cat si probele de
compatibilitate inainte de transfuzii, sa
evitam transfuzia de sange care nu este
izogrup si izoRh.
25. Care din manoperele de mai jos trebuie
intreprinse in serviciul de terapie pentru
urmarirea bolnavilor socati?
a. monitorizarea functiei cordului - EKG
b. instituirea in vezica urinara a unei sonde
permanente pentru masurarea debitului
urinar
c. protezarea respiratiei in toate cazurile si
etapele socului
d. asigurarea functiei respiratorii si o
oxigenare corecta
e. efectuarea de gastrostoma pentru
alimentarea bolnavului
26. Caror factori se datoreste roseata
(rubor) intr-o infectie localizata?
a. prezentei germenilor, leucocitelor in focar
b. hiperemiei- activarii circulatiei locale
c. exsudatului lichidian si diapedezei
leucocitelor
27. Care este limita de caldura nelezanta?
a. 450C
b. 380C
c. 550C
d. 800C
28. Care din factorii de mai jos cresc riscul
operator?
a. asociatia de boli
b. interventiile de urgenta
c. conditiile de munca si viata
d. imposibilitatea corectarii preoperatorii a
deficientelor
29. Care trebuie sa fie criteriile de
amplasare ale unui bolnav in salon?
a. locurile libere existente in sectie
b. bolnavii neoperati sa fie amplasati in
saloane cu bolnavi operati in vederea
ajutarii acestora din urma
c. bolnavii tineri sa fie asezati linga bolnavii
in varsta
d. bolnavii de aceeasi categorie, cu evolutie
normala, cu preocupari asemanatoare
30. In ce afectiuni putem avea o scadere a 37. Carui factor se datoreste cresterea
hematocritului? caldurii locale intr-o infectie?
a. socul prin arsuri a. actiunii toxinelor asupra terminatiilor
b. hiperhidratare nervoase
c. hemoragie digestiva mare b. prezentei germenilor si leucocitelor in
d. poliglobulie focar
31. Ce se produce in segmentul de sub c. activarii circulatiei locale
garou? 38. Care din plagile de mai jos se datoreaza
a. vasoconstrictie arteriala agentilor mecanici?
b. trombozarea vaselor a. plaga prin caldura, agenti ionizanti, raze
c. dilatarea paralitica gama
d. navalirea sangelui central in zona de b. plagi intepate, taiate, prin muscatura
dedesubtul garoului la scoaterea acestuia, c. plagi produse de frig, acizi, raze Rontgen
cu scaderea brusca a TA 39. Plagile produse prin manopere medicale
32. Unde aplicam garoul in cazul unei plagi se definesc ca:
in1/3 medie a coapsei drepte, din care a. plagi iatrogene
tasneste sangele rosu aprins in jeturi b. plagi accidentale
discontinue. c. plagi intentionate
a. la radacina coapsei d. plagi profunde
b. deasupra plagii
c. dedesubtul plagii 40.Ce tipuri de soc se incadreaza in cadrul
d. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii socului hipovolemic?
a. socul de garou, socul alergic
33. Care din factorii de mai jos contribuie la medicamentos
hemostaza spontana? b. socul hemoragic, traumatic
a. vasoconstrictia c. socul cardiogen, socul electric
b. formarea trombusului alb d. socul prin arsura, socul operator
c. transformarea protrombinei sub actiunea 41. In ce tip de soc avem valori normale sau
tromboplastinei in trombina chiar crescute ale hemoglobinei si
d. trombina actionand asupra fibrinogenului hematocritului?
il transforma in fibrina a. soc hemoragic
e. formarea coagului rosu b. soc traumatic
34. Cand este indicata aplicarea unui c. soc septic
pansament umed? d. soc prin arsura
a. in plagile recente 42. Ce efect poate avea injectia de
b. in plagile care secreta abundent adrenalina sau alte simpaticomimetice in
c. in contuzii, fara leziuni ale pielii stadiul de soc compensat?
d. in tromboflebite a. favorizeaza iesirea bolnavului din starea
35. Care din conditiile de mai jos stau la de soc
baza efectuarii unui bun pansament? b. favorizeaza cresterea debitului cardiac si
a. sa acopere complet plaga a perfuziei tisulare
b. sa aiba o buna putere absorbanta c. agraveaza anoxia si grabeste
c. sa fie foarte strans, ca sa nu alunece decompensarea
d. executarea lui si in perioada mentinerii sa d. ridica tonusul bolnavului
nu provoace dureri 43. Care din hemoragiile de mai jos se
36. Pentru desprinderea din plaga a incadreaza in hemoragia interna?
compreselor, atunci cand acestea sunt a. hemoragia intratisulara
foarte aderente, folosim: b. hematom la nivelul mezenterului
a. neofalina c. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala
b. eterul d. hemopericard
c. apa oxigentata 44. Tumefactia (tumor) in cazul unei infectii
d. bromocetul locale, este produsa de :
84
a. diapedeza leucocitelor
b. prezenta germenilor, leucocitelor, a
resturilor rezultate din distrugerea acestora
c. exsudatului lichidian ( extravazarea
plasmei)
45. Ce intelegem prin plagi perforante?
a. plagi ale tegumentelor
b. plagi insotite de fracturi deschise
c. plagi care patrund in cavitatile naturale
d. plagi care patrund in cavitatile naturale si
lezeaza unele organe in cavitatea
respectiva
46. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20%
din suprafata corpului poate evolua:
a. cu soc hipovolemic
b. fara complicatii
c. cu soc toxicoseptic
47. Care din manoperele de mai jos trebuie
evitate in cursul tratamentului unui socat?
a. restabilirea volemica si corectarea
acidozei
b. intreruperea timpurie a reanimarii
c. interventia chirurgicala intempestiva
inainte de desocarea bolnavului
d. excesul de desocare
48. Care din metodele de mai jos contribuie
la buna pregatire psihica a bolnavului?
a. inlaturarea tuturor factorilor nocivi din
preajma bolnavului
b. inlesnirea vizitei familiei si punerea la
dispozitie in camera de zi a revistelor,
ziarelor, programelor de televiziune
c. grija ca bolnavul sa se odihneasca, sa
aiba un somn linistit, combaterea
eventualelor tulburari psihice
d. combaterea durerii si a simptomelor care
provoaca disconfort: prurit, greata, varsaturi
e. crearea sigurantei ca interventia
operatorie si urmarile postoperatorii vor
merge bine
49. Bolnavilor cu operatii in regiunea anala
(hemoroizi, fistule, abcese) se va face:
a. regim alimentar obisnuit din prima zi,
dupa operatie
b. regim hidric timp de 4-5zile
c. administrare de constipante 4-5 zile
d. clisma dupa 4-5 zile
e. in seara zilei a 4 a sau a 5 a ,administrare
orală de oleu de recin 20g
50. Cand atinge maximum de intensitate
durerea postoperatorie?
85
a. imediat, dupa trezirea bolnavului din
anestezie
b. in primele 3 zile dupa operatie,
c. in seara operatiei
d. a doua zi dupa operatie
51. Durerea, in cazul unei infectii localizate,
este produsa de:
a. prezenta germenilor, a leucocitelor, a
resturilor rezultate din distrugerea celulara
b. hiperemie locala
c. actiune distructiva din cauza nocivitatii
germenilor si actiunea directa a toxinelor
microbiene, asupra terminatiilor nervoase
52. Care este semnul caracteristic al
generalizarii contracturii in tetanos?
a. tulburarile respiratorii
b. contractura maseterina si trismus
c. dureri abdominale
d. tulburari sfincteriene
53. Care din exminarile de mai jos pot sa
dea relatii cu privire la sediul hematuriei
macroscopice? (rinichi, ureter, vezica,
uretra)?
a. examenul macroscopic al urinii
b. proba celor 3 pahare
c. examenul macroscopic al sedimentului
urinar
d. examenul clinic al bolnavului
54. Care din procedeele de mai jos pot
efectua hemostaza definitiva?
a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%
b. administrarea de hemostatice: vitamina
K, venostat, adrenostazin
c. ligatura si sutura vaselor
d. asezarea bolnavului in pozitie
Trendelemburg
55. La ce arsura gasim flictene cu continut
serocitrin?
a. arsuri gr I
b. arsuri gr II
c. arsura gr III
d. arsura gr IV
56. Cum sunt durerile si arsurile de gr II si
cele de
gr III ?
a. sunt de aceeasi intensitate
b. durerile si arsurile de gr III sunt mai mici
decat cele in arsurile de gr II
c. durerile si arsurile de gr III sunt mai mari
decat cele in arsurile de grII
57. Care din masurile de mai jos nu trebuie
efectuate in cadrul primului ajutor si
transportul unui bolnav socat sau susceptibil
de a face soc?
a. degajarea accidentatului de sub actiune
agentului traumatic
b. asigurarea cu orice pret a hemostazei
definitive la locul accidentului
c. administrarea de analgetice si punctia
venoasa pentru a monta o perfuzie
d. reducerea fracturilor si imobilizarea lor
e. scoaterea si schimbarea hainelor
accidentatilor cu arsuri intinse
f. transportul la spital cu orice mijloc
58. De cele mai multe ori o HDS se
evidentiaza prin hematemeza ca zatul de
cafea si melana neagra ca pacura. In ce
imprejurari atat hematemeza cat si melena
pot fi cu sange rosu?
a. in hemoragii abundente cand sangele
stagneaza in stomac
b. in hemoragii abundente cand sangele nu
are timp sa stea in stomac
c. daca sangele este evacuat foarte repede
d. cand exista o enterocolita
59. In infectiile cronice avem o crestere
a. neutrofilelor
b. limfocitelor
c. eozinofilelor
d. reticulocitelor
60. Care din cauzele de mai jos contribuie
la ruptura splinei in doi timpi?
a. traumatismul splinei cu hemoragie
intrasplenica mentinuta de rezistenta
capsulei
b. infectia splinei
c. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu
revarsarea sangelui in peritoneu
d. fragilitatea vasculara
e. deficiente ale factorilor de coagulare
61. In care din arsurile de mai jos avem
certitudinea ca se va produce soc
postcombustional?
a. arsura gr I – 40% din suprafata corpului
b. arsura gr II – 25% din suprafata corpului
c. arsura gr III – 10% din suprafata corpului
d. arsura gr IV – 8% din suprafata corpului
62. In pregatirea preoperatorie a bolnavilor
alergici se va avea in vedere:
86
a. cunoasterea medicamentelor la care
bolnavul este alergic
b. evitarea administrarii medicamentelor
care produc alergie
c. desensibilizare si tratament cu
antihistaminice
d. tratament cu antialgice si anticoagulante
63. Care sunt manevrele la care sunt supusi
bolnavii dupa trezirea din narcoza?
a. sa respire adanc, folosind si bratele
b. sa urineze
c. sa destinda abdomenul
d. sa bea lichide
64. Ce este furunculul?
a. inflamatia acuta a glandelor seboreice
b. inflamatie a aparatului pilosebaceu
c. inflamatia glandelor sudoripare
65. Care din elementele de mai jos pot
defini ca bolnavii arsi au intrat in stadiul de
soc cronic?
a. plagile sunt infectate, fara tendinte de
cicatrizare
b. starea de intoxicare duce la epuizare
fizica si psihica
c. bolnavii prezinta suferinte pluriorganice si
tulburari metabolice grave
d. Hiperhidratare cu fenomene de
insuficienta cardiaca
66. in ce perioada si in ce fel de soc
postcobustional se va produce:
a. soc hipovolemic la 2-3 saptamani de la
producerea accidentului
b. socul hipovolemic se va dezvolta in
primele 3 zile
c. socul septico-toxic la 2 – 3 saptamani
d. se dezvolta ambele tipuri de soc in
primele 3 zile
67. Necroza localizata a unui folicul pilos
asociata unei mici cantitati de puroi,
caracterizeaza:
a. furunculul antracoid
b. abcesul
c. furunculul
d. foliculita
68. Ce regim alimentar dam bolnavului in
preziua operatiei?
a. regim alimentar obisnuit
b. regim hidric
c. dimineata si la pranz regim obisnuit, iar
seara regim hidric
d. nu se dau alimente grele cu 24 ore
inaintea operatiei
69. Mobilizarea precoce a bolnavului
urmareste:
a. preintampinarea stazei venoase si
producerea bolii tromboembolice
b. combaterea atelectaziei pulmonare si
preintampinarea infectiilor pulmonare
c. combaterea durerii
d. combaterea tulburarilor hidroelectrolitice
70. La arsii cu leziuni circulare pe membre,
pentru prevenirea fenomenelor de ischemie
periferica, se va practica:
a. excizia copleta a escarelor
b. excizia partiala a escarelor
c. incizii de decompresiune, care
traverseaza regiunea de escara de la un
cap la altul, depasind-o in tesut sanatos in
profunzime
d. pozitii ale membrelor care sa impiedice
ischemia periferica
71. Plagile netratate la timp se pot complica
cu:
a. lipotimie
b. oligoanurie
c. supuratii locale
d. tromboflebite, septicemie, septicopioemie
72. Ce complicatii pot aparea in cazul
soculuitoxico –septic postcombustional?
a. ileus paralitic, hemoragii prin ulcer de
stres
b. HTA , cardipopatie ischemica
c. complicatii tromboembolice, insuficienta
renala
d. colecistita acuta, pancreatita acuta,
ocluzie intestinala
73. De ce nu incarcam in primele 2-3 zile
tubul digestiv cu lichide si alimente, in cazul
interventiilor pe aceste organe?
a. la nivelul suturilor miscarile peristaltice
sunt abolite
b. imiedicam staza gastrica
c. la nivelul anastomozelor se produce de
multe ori un edem important care, alaturi de
lipsa peristalticii produce staza
d. prevenim varsaturile
74. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor
cardiaci urmareste compensarea cordului
prin:
a. regim alimentar cu multe lichide
b. repaus la pat
c. oxigenoterapie
87
d. medicatie tonicardiaca
e. administarea preoperatorie de atropina
75. La bolnavii cu leziuni profunde ale
capului, fetei si care prezinta arsuri ale
cailor respiratorii se va efectua:
a. dezobstructia cailor respiratorii
b. anestezie a cailor respiratorii superioare,
oxigenoterapie
c. traheostomie
76. In care din situatiile de mai jos, alaturi
de tratarea corecta a plagii se va aplica o
imobilizare in aparat gipsat?
a. plagi cu hemoragie mare
b. plagi in care sunt interesate mase mari
vasculare si tendoane
c. plagi supurate
d. plagi cu leziuni osteo-articulare
77. Care este cauza scaderii uneori a
hematocritului si hemoglobinei dupa oprirea
hemoragiei?
a. invazia apei din tesuturi in circulatie
b. vasoconstrictiei
c. vasodilatatiei, dupa oprirea hemoragiei
d. cresterii diurezei
78. Ce constatam la tetanos?
a. leziuni distructive masive la locul de
inoculare
b. semnele locale sunt neinsemnate
c. gravitatea fenomenelor generale datorita
toxinei tetanice
79. O ascensiune a febrei in ziua a treia,
dupa operatie, poate fi data de:
a. febra de resorbtie
b. supuratia plagii operatorii
c. infectie pulmonara sau urinara
d. afectiune intercurenta
80. Pentru un bolnav cu operatie medie este
nevoie ca aportul caloric sa fie de:
a. 2000-3000 cal
b. 800-1000 cal
c. 1000-1500 cal
d. 3000-4000 cal
81. Intr-o deshidratare mare putem gasi:
a. edem cerebral
b. agitatie, confuzii, halucinatii
c. exagerarea reflexelor cutanate si
tendinoase
d. abolirea reflexului fotomotor la lumina si
distanta
82. Pentru mentinerea pansamentului la
nivelul nasului se foloseste:
a. bandaj lipit cu material adeziv
b. prastia
c. bandaj in T
d. infasarea sub forma de evantai
83. In pozitie ventrala vor fi asezati bolnavii
operati de:
a. coloana vertebrala
b. afectiuni pleuro-pulmonare sau
esofagiene
c. bolnavi cu peritonite ale etajului
abdominal superior
d. bolnavii operati cu rahianestezie
84. De ce arsurile de gr IV sunt mai putin
provocatoare de soc imediat?
a. plasmoragia nu se produce din cauza ca
sunt mai profunde
b. terminatiile nervoase din derm sunt
distruse
c. plasmoragia nu se mai produce din cauza
ca dermul este carbonizat
d. organismul se adapteaza mai bine la
arsurile de gr IV
85. Cauza aparitiei socului postoperator
dupa un interval liber, poate fi:
a imputabila bolnavului operat ( traumatizat,
vagotonic cu soc tonic) care nu a fost
suficient pregatiti preoerator
b. cauzat de componenta anestezica
c. urmarea unor factori traumatizanti din
timpul operatiei
d. urmarea unor complicatii postoperatorii:
hemoragie, ocluzie, peritonita, dezechilibru
hidroelectrolitic, dilatatia acuta de stomac
etc
86. Aspiratia continua a secretiilor care se
evacueaza prin tubul de dren se poate folosi
in urmatoarele operatii:
a. rezectia gastrica
b. operatii ce se executa in cavitatea
toracica
c. amputatia de mamela
d. tiroidectomie subtotala
87. Pentru fixarea unui pansament la nivelul
capului se poate folosi:
a. fixare cu leucoplast
b. fixare cu plasa autoadeziva
c. fixare capelina
d. fixare cu galifix
88. Care din semnele clinice si de laborator
le intalnim in socul traumatic decompensat?
a. paloare a buzelor si cianoza a
extremitatilor, hemoconcentratie, circulatie
periferica insuficienta si lenta
88
b. stare de agitatie, hiperrefelexivitate,
hemodilutie
c. cresterea masei circulante, a debitului
cardiac, scaderea ureei si creatininei
d. scaderea marcata a TA, oligoanurie,
starea de prostratie, hipovolemie,
diminuarea debitului cardiac.
89. Cum facem pregatirea preoperatorie a
unui bolnav cu HDS cu anemie severa cu
tendinta la soc?
a. instituim sonda gastrica si administram
pansamente gastrice si trombine
b. transfuzie cu sange, interventie precoce
c. administrare de anticoagulante: vit K, vit.
C, Ca, adrenostazin
d. transfuzie intra si postoperatorie
90. Cand avem o pierdere ponderala de 7%
din greutate, intr-o deshidratare,
consideram deshidratarea:
a. normala
b. moderata
c. medie
d. grava
91. Combaterea durerii in soc se face cu:
a. medicamente indicate de medic
b. xilina 0,5 – 1%
c. mialgin
92. Ce complicatie poate da furunculul
buzei superioare si al narinei?
a. pleurezie purulenta
b. abcces pulmonar
c. tromboza a sinusurilor cavernoase
93. Tabloul de laborator din socul arsilor se
caracterizeaza prin:
a. hemoconcentratie
b. hemodilutie
c. scaderea numarului de hematii si
leucocite, a hematocritului
d. cresterea numarului de hematii si a
hematocritului
94. Care din cauzele generatoare de soc se
incadreaza in hemoragii medicale?
a. hemoragii produse in trombocitopenii,
fibrinoliza
b. metroragii, hemotorax
c. hemoperitoneu prin sarcina extrauterina
rupta
d. hemoragii datorate vasculopatiilor si
coagulopatiilor
95. Un bolnav care are o anemie cronica si
necesita interventie de urgenta, cand vom
corecta anemia cronica?
 a. corectam anemia cronica si apoi il
operam
b. operam si apoi corectam postoperator;
c. corectarea se va face pe cat posibil
preoerator, va continua intraoperator si apoi
postoerator
d. corectarea se va face in functie de starea
generala
96. In reechilibrarea hidrica, care din
criteriile de mai jos trebuie respectate?
a. mentinerea unei corecte bilante hidrice
b. administrarea sa fie facuta in functie de
bilantul clinic amanuntit, eventual cantarirea
bolnavului
c. cantitatea de lichide sa nu depaseasca in
plus sau in minus 1000 ml, limita pana la
care nu se dezechilibreaza hemodinamica
d. bolnavilor hipoproteici li se va da o
cantitate mai mare de lichide, fata de
pierderi
97. O formatiune pseudotumorala
constituita printr-un perete fibros cu strat
conjunctiv de neoformatie si un strat intern
numit membrana piogena este:
a. chist hidatic
b. abces cald
c. abces rece
d. flegmon
98. Ce complicatii pot aparea intr-o arsura
intinsa?
a. soc hipovolemic
b. enterocolita, dischinezie biliara
c. infectie, nefrita, bronhopneumonie,
hemoragie digestiva
d. colica saturniana, colica renala,
apendicita acuta
e. escare, intoxicatia centrilor nervosi
crebrali, urmata de confuzii, pierderi de
cunostinta, paralizii
99. In pozitie laterala vor fi asezati bolnavii
cu:
a. operatii pentru afectiuni pleuro-pulmonare
b. peritonite ale etajului abdominal inferior
c. operatii esofagiene
d. irigatie cerebrala deficitara
100. Socul hemoragi se poate produce
cand:
a. avem o hemoragiei mica, dar persistenta,
decelabila prin examenul scunului prin
proba hemoragiei oculte
b. hemoragie acuta cu pierdere de 10% din
masa circulanta
89
c. hemoragii acute cu pierdere ce depasesc
30% din masa circulanta
d. orice hemoragie e susceptibila de a
produce soc hemoragic
101. La ce bonavi trebuie sa fim atenti
pentru a evita hiperhidratarea?
a. bolnavi varstnici
b. tineri si copii
c. hipertensivi, cardiaci
d. bolnavi cu diabet insipid
102. Care din semnele de mai jos
corespund debutului si simptomatologiei
erizipelului?
a. debut lent, stare subfebrila, aparitia
placardului erizipelatos
b. debut brusc, temperatura 39-40 C,
alterarea starii generale, aparitia placardului
erizipelatos
c. dupa aparitia placardului se ridica febra
39-40 C, se altereaza starea generala
103. Care din manifestarile si semnele de
mai jos le intalnim in stadiul I de soc
compensat?
a. bolnav adinamic, nepasator, somnolent
b. bolnav agitat, activitate psihica
exagerata, piele si mucoase palide
c. TA normala, puls rapid, pupile normale
d. debit urinar sub 20-30ml, cianoza
104. Activitatea de monitorizare a bolnavilor
de la terapie intensiva permite:
a. urmarirea evolutiei bolnavilor
b. aparitia eventuala a unor complicatii
c. eficienta tratamentului aplicat
d. necesitatea schimbarii conduitei
terapeutice in functie de evolutie
105. genunchiera se poate folosi in:
a. afectiuni reumatismale ale genunchiului
b. entorse ale genunchiului
c. tuberculoza a genunchiului
d. hidrartroza, laxitate a ligamentelor
genunchiului
106. Care din factorii de mai jos sunt
fazorizanti in aparitia socului?
a. frigul si caldura excesiva
b. antrenamentul la efort fizic
c. denutritia si oboseala fizica
d. moralul si starea psihica buna
107. In majoritatea cazurilor, etiologia
osteomielitei acute este:
a. streptococul hemolitic
b. stafilococul auriu
c. Haemophilus influenzae a. dilatatie anala facuta la sfarsitul
d. germeni anaerobi interventiei chirurgicale
108. Care din semnele de mai jos le gasim b. clisma zilnica
intr-o hemoragie intraperitoneala? c. administrare de ulei de ricin 15-20 g in
a. aparare musculara doua reprize zilnic, din prima zi dupa
b. meteorism accentuat operatie
c. matitate deplasabila in flancuri d. administrare de purgative saline
d. hematemeza si melena 115. Cand se executa infasarea sub forma
109. Cum pregatim preoperator colonul? de spica?
a. regim alimentar bogat in fibre celulozice a. Pentru realizarea unei compresiuni
b. regim sarac in reziduuri, administrare de asupra unei articulatii
oleu de parafina, clisme repetate b. pentru a mentine un pansament in care
c. administrarea de purgative drastice de se fac miscari ample
tipul sulfatului de magneziu c. pentru mentinerea unui pansamen la
d. tratament cu neomicina sau cu nivelul capului
tetraciclina cu 48 h inaintea interventiei d. pentru mentinerea pansamentului la
110. La cat timp dupa operatie se reia in nivelul barbiei si nasului
mod obisnuit tranzitul intestinal? 116. In cazul electrocutarii, local, se produc
a. in operatiile facute in afara tubului la locul de intrare si iesire arsuri de gradul:
digestiv, in dimineata urnatoare a. II
b. la 4-5 zile, dupa interventiile facute cu b. III
rahianestezie c. IV
c. la 48-78 ore 117. In cazul unei plagi infectate, cand
d. depinde de tipul anesteziei efectuate bolnavul simte dupa o perioada de timp ca
111.Cum trebuie sa fie plaga la sfarsitul pansamentul il strange, la ce ne putem
pansamentului? gandi?
a. sa fie sangeranda a. dezvoltarea gangrenei gazoase
b. sa fie curata, fara secretii b. neacomodarea cu pansamentul
c. sa nu aiba sfaceluri c. existenta unui hematom.
d. sa aiba tesut de granulatie abundent
112. Prelucrarea primara a bolnavilor cu
arsuri intinse se face:
a. la locul accidentului
b. la dispensarul medical
c. in camera de garda a spitalului
d. in sala de operatie, in conditii de asepsie
si antisepsie
113. Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin
arsura?
a. pierderi de masa circulanta in primele ore
de la producerea accidentului
b. pierderea este de sange integral si vom
avea o hemodilutie, scaderea hematocritului
si Hb
c. pierderea este de plasma si vom avea
hemoconcentratie si cresterea vascozitatii
sangelui
d. irigatia deficitara si hipoxia duc la
tulburari metabolice importante si aparitia
acidozei
114. Peristaltica, in cazul operatiei pe colon
va fi stimulata dupa operatie prin:
90
BAREM CORECTARE -CHIRURGIE GENERALĂ ȘI NURSING ÎN CHIRURGIE GENERALĂ

TESTUL I- ADEVARAT /FALS

NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARII PAGINĂ
1 F Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 140
– Nursing 1150 de teste ,2003.
2 A Idem 140
3 F Idem 140
4 A Idem 140
5 A Idem 51
6 F Idem 51
7 A Idem 50
8 A Idem 49
9 F Idem 51
10 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
11 F S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
12 F S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
13 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
14 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
15 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 137
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 d Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
– Nursing 1150 de teste ,2003.
2 a Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
3 b – Nursing 1150 de teste ,2003. 132
4 c Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
5 e – Nursing 1150 de teste ,2003. 132
B
1 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
2 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
3 e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
4 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
5 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
TESTUL III - GRILA
1 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
2 c OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 37
pentru asistenti medicali, 2004
3 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
4 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 37
pentru asistenti medicali, 2004
5 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
6 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
7 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
8 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 563
9 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 131

91
10 b OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 48
pentru asistenti medicali, 2004
11 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 575
12 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
13 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
14 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 570
15 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 38
pentru asistenti medicali, 2004
16 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 66
pentru asistenti medicali, 2004
17 b,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
18 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
19 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
20 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
21 c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 343
22 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 345
23 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 419
24 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 419
25 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 421
26 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 131
27 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 341
28 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 563
29 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
30 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 565
31 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 251
32 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 251
33 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
34 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
35 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
36 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
37 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 131
38 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 321
39 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 321
40 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 414
41 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 416
42 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 422
43 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 248
44 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 131
45 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 321
46 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
47 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 421
48 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
49 b,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
50 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
51 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
52 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 137
53 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
54 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 251

92
55 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
56 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
57 b,d,e,f S.Daschievici- Chirurgie, 2007 419
58 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 248
59 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 565
60 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 248
61 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
62 a,b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 577
63 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
64 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
65 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 345
66 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
67 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
68 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 577
69 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
70 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 344
71 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
72 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
73 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
74 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 574
75 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 344
76 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
77 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
78 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 137
79 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
80 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 638
81 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 634
82 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
83 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
84 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
85 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 417
86 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 632
87 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
88 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 417
89 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 574
90 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 634
91 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 66
pentru asistenti medicali, 2004
92 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
93 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 343
94 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 416
95 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 573
96 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 636
97 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
98 a,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
99 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630
100 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 416
101 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 634

93
 102 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
103 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 416
104 a,b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 632
105 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
106 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 415
107 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
108 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
109 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 574
110 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
111 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
112 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 343
113 a,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
114 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
115 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
116 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 345
117 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 136

MODULUL 32- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

TESTUL I
Notați adevărat cu „A” sau cu „F” fals
1. Orice fractura produsa prin actiunea directa a unui corp contondent este fractura cominutiva.
2. Sutura “per primam” a unei plagi se face la 10-12 h de la producerea acesteia.
3. Bandajul in T se foloseste pentru pansarea zonei perineale sau perianale dupa operatii de
ruptura de perineu, hemoroizi, flegmon perianal incizat,.
4. Eterul se foloseste pentru lipire in vederea mentinerii unui pansament.

94
5. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur.
6. Fractura in “lemn verde” este o fractura completa.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.
8. In cazul unui pneumotorax deschis, de urgenta trebuie facuta respiratie artificiala.
9. Fracturile extremitatii superioare a humerusului prezinta umarul ridicat si deformat.
10. Tratamentul fracturilor rotulei consta in cerclaj si imobilizare in aparat gipsat
TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. F.O. A stiinta care se ocupa cu studiul semnelor si

simptomelor unor boli
2. Semiologie B document medical si medico legal
3. Transfuzie C examen radiologic
4. Fractura in “lemn verde” D soc hemoragic
5. Cefalee a. E b. durere de cap
B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Hematom intracranian a. contuzie cerebrala

2. Abolirea starii de b. respiratie paradoxala
constienta post traumatism
cranio cerebral
3. Volet costal c. trepanatie a craniului
4. Durere in punct fix + d. fractura
crepitatii osoase
5. LCR limpede la punctia E comotie cerebrala
rahidiana
C. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Pneumotorax traumatic a. capelina

2. Hemotorax masiv b. manitol 20%

3. Edem cerebral c. punctie exploratorie +radiografie

4. Pansarea unei plagi la d. tuse cu fenomene de insuficienta

nivelul capului respiratorie acuta
5. Trusa pentru reanimare e. defribilator electric, stimulator electrosistolic,
cardiaca electrocardioscop

D. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Incizie a. imobilizare prelungita

95
 Hipotrofie musculara luxatii

3. Ruptura de ligamente c. sectionarea unui tesut

4. Hemartroza d. prezenta de sange in articulatii

5. Atele Cramer e. folosite pentru imobilizarea provizorie a

fracturilor
E. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Atele Cramer a. pretratamentul socului incepe la locul

accidentului si se continua pe parcursul
transportului
2. Fractura b. intreruperea partiala sau totala a continuitatii
unui os
3. Soc traumatic c. segmentele osoase sunt acoperite integral de
piele
4. Fracturi inchise d. folosite pentru imobilizarea provizorie a
fracturilor
5. Leziune medulara la e. paralizia membrelor inferioare
nivelul C6C7

F. Asociați noțiunile din cele două coloane

G. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Accidentatii inconstienti (in a. pozitie semisezanda cu capul inclinat inainte
1. Soc hemoragic
stare de coma) a. pierderile depasesc peste 30% din masa
2. Bandaj circular in jurul b. circulanta
pozitie orizontala cu capul mai declin
2. Prevenirea
fruntii socului operator b. poate duce la edem pulmonar acut
3.3. Utilizarea
Transportuloxigenului in
unui accidentat c.c. anestezie
transportulbine aleasa,
se face dozatalaterala
in pozitie si condusa
sau
concentratii
constient curidicate in
epistaxis ventral pentru a prevenii inundarea cailor
oxigenoterapie respiratorii superioare
4.4. Oxigenoterapie
Ranitii cu lipotimie d.d. metoda
capastruladjuvanta in resuscitarea cardio-
5. Imobilizarea provizorie a e. respiratorie, avand
plagile regiunii ca scop cresterea
frontale
mandibulei presiunii partiale a O 2 in aerul inspirat

5. Dilacerare cerebrala e. leziune distructiva, cu lipsa de continuitate a

substantei cerebrale

H. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Aparat respirator a. pneumonie hipostatica

2. Pielea b. tromboze
3. Aparatul digestiv c. deformari articulare

96
 4 Aparatul circulator incetinirea tranzitului
5 Aparatul locomotor e. escare de decubit

I. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Contuzie medulara a. la locul rupturii apare o adancitura

determinata de absenta muschiului in
spatiul respectiv
2. Ruptura musculara b. leziune mai grava a coloanei vertebrale, in
care sunt implicate vase si fibre nervoase
componente ale maduvei
3. Fractura costala c. insuficienta respiratorie acuta manifestata
prin cianoza si tahipnee
4. Fractura pluricostala cu d. durere ce se intensifica in timpul miscarilor
volet costal respiratorii sau ale bratelor
5. Soc decompensat E tensiunea arteriala scazuta, puls rapid si
depresibil, transpiratii reci

J. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Plaga penetranta a. este police in “cocos de pusca” sau “cap de

abdominala rata”
2. Luxatie scapulo-humerala b. cea mai frecventa luxatie
3. Luxatia policelui c. sunt lezate toate straturile peretelui
abdominal
4. Scoaterea firelor de sutura d. cu cat ne indepartam de cord cu atat firele
postoperator se scot mai tarziu
5. Dupa o interventie e. spontan dupa 4-6 ore
chirurgicala bolnavul
urineaza

Testul III
Indicați răspunsurile corect
1. Examenul radiologic intr-o entorsa este: b. mai putin importante decat la entorse
a. obligatoriu c. nu se produc leziuni articulare
b. nu este absolut necesar 3. Pentru a calma durerea extrem de vie in
c. obligatoriu atunci cand banuim o leziune cazul unei luxatii:
mai importanta a. se administreaza analgezice majore
2. Leziunile capsulei articulare in cazul b. se readuce cat mai urgent capetele
luxatiilor sunt: articulatiei in pozitia normala
a. mai importante decat la entorse c. se administreaza sedative

97
4. Aplicarea atelelor se va face astfel incat
sa depaseasca intotdeauna:
a. articulatia de deasupra zonei fracturate
b. articulatia de dedesubtul zonei fracturate
c. articulatia de deasupra si de dedesubtul
zonei fracturate
5. Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-
articulare mai frecventa la copii si mai putin
grava este:
a. fractura in “lemn verde”
b. luxatia deschisa a cotului
c. fractura diafizei peroneului
6. Prin fractura deschisa se intelege:
a. fractura acoperita de piele, dar cu leziuni
masive ale muschilor, tendoanelor si
vaselor
b. fractura care produce leziuni ale
organelor viscerale
c. fractura in care pielea a fost lezata si
osul ajunge in contact cu exteriorul
7. Din fracturile de mai jos sunt fracturi
complete doar:
a. fractura in “varf de clarinet”
b. fractura in “lemn verde”
c. fractura prin infundare
8. Fractura cominutiva reprezinta:
a. fractura mai multor oase ale aceluiasi
membru
b. fracturi multiple ale oaselor
c. fractura cu mai multe fragmente ale
aceluiasi os
9. Sunt semne sigure ale unei fracturi:
a. echimozele si hematomul
b. durerea in punct fix, care se
accentueaza cand miscam fragmentele
osoase
c. deformarea regiunii
10. Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda:
a. numai focarul de fractura
b. focarul de fractura si articulatia de
dedesubt
c. articulatia de deasupra si dedesubtul
focarului de fractura
11. Prin plagi perforante intelegem:
a. plagi ale tegumentelor
b. plagi care patrund in cavitatile naturale
c. plagi care patrund in cavitatile naturale
si lezeaza unele organe din cavitatea
respectiva
98
12. Prin plagi recente intelegem:
a. plagi produse in ziua respectivă
b. plagi produse in urma cu 6 - 8 ore
c. plagi produse in ultimele 48 ore
13. Aplicarea unui pansament umed este
indicata in:
a. plagile recente
b. plagile cu secretii abundente
c. tromboflebite
14. Pentru fixarea unui pansament la
nivelul capului se poate folosi:
a. fixare cu leucoplast
b. fixare cu plasa autoadeziva
c. fixare cu basma (capelina)
15. Atrofierea muschilor si scaderea
tonusului in general poate aparea la bolnavii
imobilizati datorita:
a. pozitiei incorecte
b. din cauza imobilizarii indelungate
c. din cauza aplicarii unui tratament
necorespunzator
16. Entorsa este o afectiune traumatica a
articulatiei caracterizata prin:
a. intindere a ligamentelor si capsulei
articulare
b. rupturi ale ligamentelor
c. afectiune cronica a articulatiei
17. Simptomele entorsei sunt:
a. durerea
b. impotenta functionala
c. febra
18. Masurile de urgenta intr-o entorsa
constau in :
a. calmarea durerii
b. imobilizarea articulatiei intr-o fasa
simpla sau gipsata
c. aplicarea unei atele
19. Luxatia se caracterizeaza prin:
a. durere vie si impotenta functionala
b. echimoza, hematom, deformarea
regiunii articulare
c. febra
20. In cazul unei fracturi, deformarea
regiunii este un semn :
a. extrem de important
b. este vizibil la vasele care se gasesc in
contact direct cu pielea
c. in fractura nu apare deformarea regiunii
21. In cazul unei fracturi apar urmatoarele
semne locale:
a. intreruperea continuitatii osului
b. impotenta functionala datorita lipsei de
continuitate a parghiei osoase
c. hipotermii
22. Masurile de prim ajutor la locul
accidentului in cazul unor fracturi ale
membrului:
a. o fractura trebuie imediat imobilizata
provizoriu
b. se va administra un calmant pentru
combaterea durerii
c. oxigenoterapie
23. Imobilizarea provizorie se face cu atele
care se aplica:
a. de o parte si de alta a segmentului
zonei fracturate a membrului respectiv
b. se vor strange moderat intre ele cu un
bandaj
c. se va face un pansament compresiv
24. In cazul fracturilor deschise se practica
urmatoarele manevre de prin ajutor:
a. curatirea plagii de corpuri straine,
hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu
un pansament steril, se face imobilizarea
provizorie si se trimite de urgenta la spital
b. reducerea focarului de fractura
c. imobilizarea provizorie si trimiterea de
urgenta intr-un serviciu de specialitate
25. In cazul unui pacient imobilizat, EKG –ul
se face:
a. la pat
b. la cabinetul EKG
c. la cabinetul asistentelor
26. Care din urmatoarele sunt malformatii
congenitale:
a. varus equin
b. scolioza
c. luxatia de sold
d. lordoza
27. Bursita se manifesta prin:
a. sindrom inflamator
b. varsaturi
c. ameteli
d. febra
e. limitarea miscarilor in articulatie
28.Care din urmatoarele probleme este
prioritara in cazul unui pacient care a suferit
o amputatie:
99
a. potential de complicatii
b. anxietate
c. perturbarea imaginii corporale
29.La ce se refera suportul psihic oferit de
asistenta pacientului cu amputatie:
a. incurajarea sa-si priveasca bontul
b. existenta posibilitatii de protezare
c. existenta fenomenului de “membru
fantoma”,care poate fi ignorat in cazul
protezarii
d. necesitatea tractiunii pentru vindecare
30.Luxatia coxo-femurala congenitala se
intalneste mai frecvent la:
a. persoana varstnica
b. femeia la menopauza
c. fetite
d. baieti
31. Ruptura musculara se manifesta prin
urmatoarele, cu exceptia:
a. durere intensa aparuta brusc
b. impotenta functionala
c. deformarea regiunii la distanta
d. echimoza
32. Deficitul de autoingrijire, ca problema, a
unui pacient cu fractura imobilizata in aparat
gipsat este consecinta:
a. imobilizarii segmentelor corpului
b. aparitiei complicatiilor gastro-intestinale
c. schimbarii locului de munca
33. Imobilizarea corecta a unei fracturi de
gamba in urgenta se face in:
a. aparat gipsat gambiero-podal
b. aparat gipsat pelvi-podal
c. atela gipsata femuro-podala
d. atela gipsata gambiero-podala
34. Care din urmatoarele semne nu apar in
luxatia scapula-humerala
a. umar in epolet
b. usoara abductie a bratului
c. umar globular
35.O fractura de antebrat se imobilizeaza in
urgenta in:
a. atela gipsata brahio-palmara
b. aparat gipsat brahio-palmar
c. atela gipsata antebrahio-palmara
36. In prezenta unui aparat gipsat asistenta
isi propune urmatoarele cu exceptia:
a. sesizarea oricarui miros degajat la nivelul
aparatului gipsat
b. observarea schimbarii culorii gipsului la
nivelul plagii
c. observarea culorii tegumentelor din jurul
aparatului gipsat
d. sprijinirea precoce pe membrul afectat
37. Pacientul cu aparat gipsat este invatat
sa anunte daca apar:
a. furnicaturi, amorteli
b. cefalee, ameteli
c. presiune la nivelul membrului afectat
38. In cazul unui pacient cu extensie,
tractiune, internat in sectia de ortopedie,
asistenta isi propune ca interventii:
a. verificarea pozitiei membrelor in functie
de tractiune
b. urmarirea culorii si temperaturii
membrelor
c. incurajarea pacientului
d. interzicerea vizitatorilor
e. program de mobilizare la 8 ore
39. Cum se va proceda in cazul unor parti
sectionate la nivelul mainii:
a. se alipesc cele doua segmente
b. se recupereaza imediat segmentele, se
spala cu apa de la robinet, se inveleste intr-
o compresa si se pune intr-un sac de plastic
c. se panseaza cu comprese umede/solutie
cloramina
d. se introduce intr-un recipient cu gheata
40. Examinarea cu izotopi radioactivi a
osului poarta denumirea de:
a. punctie osoasa
b. biopsie osoasa
c. scintigrafie osoasa
41. In cazul unei bolnave de 70 ani, cu
fractura de membru inferior imobilizata in
aparat gipsat, care din urmatoarele
interventii vor fi aplicate de asistenta
medicala?
a. intoarce bolnava din 2 in 2 ore in decubit
lateral drept sau stang, dorsal sau ventral
b. ajuta la schimbarea pozitiei si protejarea
reliefurilor dure, la ingrijirea pielii, a
tegumentelor
c. intoarce bolnavul din 30 minute in 30
minute
42.Care din urmatoarele semne releva
aparitia unor complicatii infectioase sub
aparatul gipsat ?
100
a. edemul , impotenta functionala si cianoza
degetelor
b. senzatia de fierbinteala a anumitor zone
sub gips si miros neplacut
c. impotenta functionala si parestezii ale
degetelor
43. In timpul mobilizarii active asistenta va
urmari daca pacientul:
a. executa miscarile permise
b. este ajutat de apartinatori
c. efectueaza 10 miscari in 8 ore
44. Imobilizarea la pat, predispune pacientul
la urmatoarele complicatii, cu exceptia:
a. greturi si varsaturi
b. escare
c. anchiloze
45. Care este prima masura luata de
asistenta in cazul unui politraumatism prin
accident de circulatie, cu dispnee si o plaga
care sangereaza la nivelul gambei drepte:
a. hemostaza provizorie prin pansament
compresiv
b. examinarea permeabilitatii cailor
respiratorii superioare
c. masurarea pulsului si TA
d. punerea unui garou in 1/3 medie a
coapsei drepte
46. Care din urmatoarele probleme vor face
parte din planul de ingrijire intocmit de
asistenta unui pacient imobilizat la pat cu o
afectiune locomotorie:
a. potential de complicatii
b. deficit de autoingrijire
c. discomfort
d. durere
47. Care din urmatoarele obiective vizeaza
educatia pacientului pentru prevenirea
afectiunilor locomotorii:
a. pozitionarea corecta in timpul unei
activitati
b. evitarea ortostatismului prelungit
c. respectarea unei alimentatii echilibrate
d. evitarea sedentarismului
48. Din planul de ingrijire a unui pacient cu
bursita fac parte urmatoarele interventii:
a. repausul regiunii
b. observarea unor semne legate de
limitarea miscarilor
c. captarea varsaturilor pe 24 h
d. masaj al regiunii
49. Respiratia paradoxala este
caracteristica:
a. traumatismelor cranio-cerebrale
b. insuficientei cardio-respiratorii
c. traumatismelor toracice cu volet costal
d. astm bronsic
50. Diagnosticul de entorsa se pune pe
urmatoarele semne:
a. durere, tumefactie, impotenta funtionala
la nivelul articulatiilor afectate
b. impotenta functionala, miscari anormale
ale articulatiei afectate + creptatii osoase
c. durere, echimoza, pozitie anormala a
segmentelor osoase afectate
51. Impotenta functionala in cazul unor plagi
muscate de la nivelul membrelor se
datoreaza:
a. lipsei de continuitate a pielii
b. introducerii in plaga a virusului rabiei prin
muscatura de animale bolnave
c. scoaterii din functiune din cauza plagilor a
unor mase musculare, distrugerea unor
nervi, tendoane sau a integritatii osoase.
52. Care este ordinea corecta in acordarea
primului ajutor in cazul unor plagi cu
sangerare mare:
a. scoaterea accidentatului din mediu,
oprirea provizorie a hemoragiei, aplicarea
unui pansament protector, transportarea
intr-un serviciu chirurgical pentru a aplica
tratamentul definitiv al plagii
b. toaleta plagii, antialgice, pansament ,
transportul la spital pentru antitetanos
c. scoaterea accidentatului din mediu,
antialergice, toaleta plagii +pansament
compresiv, administrarea unui antibiotic cu
spectru larg , transport la spital
53. Principiile care stau la baza unui bun
pansament sunt urmatoarele :
a. sa acopere complet plaga, sa o izoleze
de mediul inconjurator, sa fie steril, bandajul
care fixeaza pansamentul sa fie elastic,
suficient de bine strans dar fara sa produca
constrictie
b. pansamentul sa fie steril sa depaseasca
cu minimum 2 cm marginile plagii, sa fie
acoperit de tifon, care poate fi nesteril dar
infasarea trebuie sa cuprinda neaparat
articulatia cea mai apropiata
101
c. inainte de a se pune pansamentul steril
trebuie sa se spele plaga, apoi se usuca cu
un tampon de vata steril ce se arunca, dupa
care se pune alta vata sterila de forma
dreptunghiulara. Pansamentul va fi suficient
de strans de un bandaj pentru a opri si
sangerarea.
54. Primul ajutor in fracturi se acorda in
urmatoarea ordine:
a. imobilizarea provizorie, administrarea de
antialgice, transportul la spital
b. administrarea de antialgice, transportul la
spital, imobilizare in aparat gipsat
c. administrarea de antialgice, reducerea
fracturii , imobilizare provizorie, transport la
spital
55. Contuzia se caracterizeaza prin:
a. leziuni tisulare
b. integritatea tegumentelor
c. hemoragie externa
56.Plagile cu leziuni ale arterelor se
caracterizeaza prin:
a. hemoragie externa cu sange rosu cu
caracter pulsatil
b. hemoragie externa cu sange negricios
care curge continuu
c. suprainfectie cu germeni patogeni
57. Care din semnele de mai jos nu sunt
specifice unei luxatii:
a. durere, deformarea regiunii, echimoza si
hematomul
b. durerea, impotenta functionala, edemul si
echimoza
c. tumefactie, impotenta functionala,
atitudine vicioasa
d.durere vie, impotenta functionala ,
crepitatii osoase
58. Imobilizarea prelungita a unei fracturi
are urmatoarele consecinte:
a. hipertrofie musculara
b. redoare musculara
c. escare de decubit
d. hipotrofie musculara
59. Profilaxia plagilor tetanigene se face:
a. toaleta plagii cu apa oxigenata,
antibioterapie de preferinta penicilina, 7-10
zile imunizare active cu anatoxina
antitetanica si imunizare pasiva cu ser
antitetanic la persoanele neimunizate in
prealabil
b. toaleta plagii cu apa oxigenata, anatoxina
antitetanica la persoanele imunizate in
prealabil
c. toaleta plagii, antibioterapie de preferinta
penicilina sau la persoanele alergice,
ampicilina sau tetraciclina
60. O pata vinetie bine determinata pe
tegumente aparuta la 2-3 zile de la un
traumatism este data de:
a. un hematom supraaponevrotic
b. echimoza
c. un hematom subaponevrotic
d. un serom
61. Care din fracturile de mai jos nu se pot
reduce corect pe cale ortopedica si prin
extensie continua si este nevoie de
reducere chirurgicala:
a. fractura de rotula
b. fractura de humerus
c. fractura extremitatii distale a radiusului
d. fracturile de olecran

BAREM CORECTARE- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

TESTUL I- ADEVARAT /FALS

NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE
1. F S. Daschievici-Chirurgie 2007 369
2. F S. Daschievici-Chirurgie 2007 308
3. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 320
4. F S. Daschievici- Chirurgie 2007 312
5. A F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a 72
omului sanatos
6. F S. Daschievici-Chirurgie 2007 369
7. F F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a 75
omului sanatos
8. F S. Daschievici- Chirurgie 2007 768
9. F S. Daschievici- Chirurgie 2007 770
10. F S. Daschievici-Chirurgie 2007 770
TESTUL II- ASOCIEREA
A
1. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 488
2. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 487
3. D S. Daschievici- Chirurgie 2007 399
4. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 369
5. E S. Daschievici- Chirurgie 2007 499

102
B
1. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 732
2. A S. Daschievici- Chirurgie 2007 729
3. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 752
4. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 370-371
5. E S. Daschievici-Chirurgie 2007 728
C
1. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 754
2. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 753
3. B S. Daschievici- Chirurgie 2007 731
4. A S. Daschievici- Chirurgie 2007 317
5. E S. Daschievici- Chirurgie 2007 51
D
1. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 212
2. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 379
3. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 364
4. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 365
5. E L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 350
E
1. D L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 350
2. B L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 312
3. A L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 264
4. C L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 312
5. E L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 283
F
1. C L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 290
2. E L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 291
3. A L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 291
4. B L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 290
5. D L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 293
G
1. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 399
2. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 401
3. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 453
4. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 402
5. E L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 280
H
1. A Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
2. E Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
3. D Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
4. B Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
5. C Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 118-119
I
1. B S. Daschievici- Chirurgie 2007 745
2. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 750
3. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 751
4. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 752
5. E S. Daschievici-Chirurgie 2007 752

103
J
1. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 758
2. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 763
3. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 764
4. D S. Daschievici- Chirurgie 2007 619
5. E S. Daschievici-Chirurgie 2007 618
TESTUL III- GRILA
1 c S. Daschievici Chirurgie-2007 364
2 a S. Daschievici Chirurgie-2007 365
3 b S. Daschievici Chirurgie-2007 365
4 c S. Daschievici Chirurgie-2007 376
5 a S. Daschievici Chirurgie-2007 369
6 c S. Daschievici Chirurgie-2007 373
7 a S. Daschievici Chirurgie-2007 369
8 c S. Daschievici Chirurgie-2007 369
9 b S. Daschievici Chirurgie-2007 370
10 c S. Daschievici Chirurgie-2007 376
11 c S. Daschievici Chirurgie-2007 305
12 b S. Daschievici Chirurgie-2007 303
13 c S. Daschievici Chirurgie-2007 309
14 c S. Daschievici Chirurgie-2007 317
15 b S. Daschievici Chirurgie-2007 379
16 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 362
17 a.b S. Daschievici Chirurgie-2007 363
18 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 364
19 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 365
20 a S. Daschievici Chirurgie-2007 370
21 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 371
22 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 374
23 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 374
24 a S. Daschievici Chirurgie-2007 374
25 a Mozes – Tehnica ingrijirii bolnavului 1131
26 a si c L. Titirca- 18
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
27 a,e L. Titirca- 20
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
28 c idem 22
29 a,b,c idem 29
30 c idem 18
31 c S. Daschievici Chirurgie-2007 359
32 a L. Titirca- 22
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
33 c L. Titirca- 367
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali

104
34 c S. Daschievici Chirurgie-2007 763
35 c S. Daschievici Chirurgie-2007 760
36 d L. Titirca- 25
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
37 a,c idem 25
38 a,b,c idem 28
39 b,d idem 321
40 c C. Borundel- Manual de Medicina 137
interna pentru cadre medii
41 b idem 921
42 b L. Titirca- 25
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
43 a idem 25
44 a C. Borundel- Manual de Medicina 918
interna pentru cadre medii
45 b L. Titirca- 19
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
46 a,b,c,d idem 22
47 a,b,c,d idem 8
48 a,b idem 20
49 c S. Daschievici- Chirurgie 752
50 a S. Daschievici- Chirurgie 363
51 c S. Daschievici- Chirurgie 304
52 a S. Daschievici- Chirurgie 307
53 a S. Daschievici- Chirurgie 310
54 a S. Daschievici- Chirurgie 374
55 a si b S. Daschievici- Chirurgie 357
56 a S. Daschievici- Chirurgie 361
57 d S. Daschievici- Chirurgie 365
58 b si d S. Daschievici- Chirurgie 379
59 a S. Daschievici- Chirurgie 29
60 c S. Daschievici- Chirurgie 380
61 d S. Daschievici- Chirurgie 386

105
MODULUL 35- BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ȘI NURSING SPECIFIC

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals

1. Izvorul de infectie il constituie organismele vii (om, animale, artropode) in care patrunde
agentul patogen si se multiplica, eliminandu-se pe diferite cai.
2. Perioada de incubatie in scarlatina este de 10-14 zile.
3. Pentru pacientul cu varicela, asistentul medical isi propune urmatoarele interventii:
- igiena tegumentelor cu apa alcoolizata
- baie numai dupa caderea crustelor
- alcool mentolat, talc pentru combaterea pruritului
- igiena cavitatii bucale cu ceai de musetel, badijonari cu stamicin, vitanina A
- educarea pacientului sa nu se scarpine
- supravegherea pentru a depista semnele vreunei complicatii
4. Masca Filatov (facies palmuit) si semnul Grozovici-Pastia sunt caracteristice pentru rubeola.
5. In scarlatina tratamentul etiologic se face cu penicilina, eritromicina.
6. Manifestarile de dependenta in toxiinfectiile alimentare apar dupa o incubatie de:
- 12-36 ore- salmonelle
- 1-4 ore-stafilococ
cu greata, varsaturi, scaune diareice , lipotimii, febra, hipotensiune arteriala pana la colaps, soc
infectios
7. Eruptia in rubeola se caracterizeaza prin aparitia de maculo papule ce evolueaza spre
vezicule cu lichid clar, continutul vezicular se tulbura apoi se ombilicheaza, se transforma in
cruste care cad la aproximativ 10 zile de la aparitie.
8. Sindromul de inunodeficienta acuta dobandita (SIDA) constituie partea finala a infectiei cu
HIV caracterizata prin: depresie imuna majora, dezvoltarea infectiilor oportuniste, a tumorilor,
afectarea SNC.
9. Orhita urliana este o localizare a infectiei cu virusul rubeolic
10.Regimul igienico-dietetic in hepatita virala acuta consta in; la inceput dieta hidrica apoi va
cuprinde alimente usor digerabile care sa asigure un suport suficient de glucide si de
aminoacizi.
TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Angina streptococica A 10-11 zile

2 Perioada de incubatie in rujeola B scarlatina
3 Masca Filatov C penicilina
4 Streptococ β hemolitic grup A D hiperpigmentare liniara la nivelul pliurilor
cotului
5 Semn Pastia-Grozovici c. E d. angina streptococica

106
B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Rubeola A varicela
2 Febra+catar oculo nazal+ B varsaturi, colici abdominale, scaune
adenopatie diareice, muco-sanguinolente
3 Eruptie pruriginoasa C efect teratogen asupra produsului de
conceptie
4 Dizenterie D tetanos
5 Risus sardonicus e. E f. rubeola

C. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Difterie A scarlatina
2 R. Dick B R. Schick
3 IDR la PPD C se utilizeaza pentru diagnosticul
tuberculozei
4 R. Widal D punerea in evidenta a anticorpilor
specifici
5 Examene serologice g. E h. febra tifoida
D.Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Raze ultraviolete A masura ce se ia pentru a evita

transmiterea infectiilor pe cale digestiva
2 Controlul bacteriologic B dezinfectarea termometrelor
E. Asociați noțiunile din
(coprocultura) cele la
periodic două coloane
personalul ce lucreza la
1 Seroprofilaxie
instalatiile centrale de apa A toxiinfectie alimentara
23 Produse
Cloramina alimentare
0,5 % intens BC hepatita
metodaAde dezinfectare a aerului
4 contaminate cu
Imunizare activabacterii sau D seruri, imunoglobuline
5 toxinele acestora
Imunizare pasiva i. E vaccin , profilaxie
3 Cale de transmitere digestiva C utilizarea serurilor in scop profilactic
4 Icter D test imunoenzimatic
5 Test Elisa E coloratia galbena a tegumentelor si a
sclerelor

107
F. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Semnul Koplik A meningococ

2 Meningita cerebrospinala B recoltare a maduvei osoase de la nivelul
sternului in portiunea de unire a doua
treimi superior cu o treime inferior
3 Medulocultura C rujeola
4 Hidrazida acidului izonicotinic D Mycobacterium tuberculosis
(HIN)
5 B.C.G. j. E bacilul Calmette-Guerin

Testul III
Indicați răspunsurile corect

1. Tratamentul anginei streptococice consta 6. In rujeola, perioada de incubatie dureaza:

in administrarea de: a. 3-6 zile
a. penicilina b. 8-11 zile
b. tetraciclina si cloramfenicol c. 14-21 zile
c. doxicilina 7. Evolutia eruptiei in rujeola:
2. Scarlatina este o boala infectioasa a. da descuamatie furfuracee precoce, in
produsa de: lambouri tardive
a. streptococul beta-hemolitic din grupa A b. nu lasa urme
b. stafilococul auriu c. da pigmentare cafenie si descuamatie
c. streptococul alfa hemolitic din grupa B foarte fina
3. Eruptia in scarlatina este: 8. Importanta rubeolei este data de :
a. micropapuloasa, aspra la pipait a. efectul teratogen asupra sarcinii in
b. micropapuloasa, catifelata la pipait primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii
c. veziculara congenitale
4. Pentru scarlatina distinctiv este semnul: b. complicatiile toxice, septice
a. Grozovici – Pastia, cu elemente purpurice postinfectioase
dispuse linear la nivelul plicei cotului si c. evolutia asimptomatica
inghinal 9. Eruptia in rubeola are urmatoarele
b. Koplik – puncte mici albe inconjurate de o caracteristici:
mica areola rosu-aprins, localizate pe a. macule mici de culoare roz, fara tendinta
mucoasa bucala opusa celui de-al doilea la confluare
molar b. micropapuloasa, pe fond congestiv
c. Masca Filatov, semnul Pastia si ciclul c. maculopapuloasa, cu tendinte la
lingual confluare
5. Angina rosie + febra + eruptie 10. Incubatia in rubeola dureaza :
micropapuloasa pe trunchi, respectand fata, a. 2-3 sapatamani
va sugereaza: b. 1-2 saptamani
a. varicela c. 1 saptamana
b. rujeola 11. Febra + catar respirator + adenopatie
c. scarlatina sunt simptome care sugereaza :
a. rujeola

108
b. rubeola 20. “Rasul sardonic” apare in:
c. scarlatina a. scarlatina
12. Eruptia este pruriginoasa in : b. rujeola
a. scarlatina c. tetanos
b. rubeola 21. Rujeola se manifesta clinic in perioada
c. varicela de debut prin:
13. Parotidita epidemica este cunoscuta si a. febra moderata, catar (nazal, bronsic,
sub numele de : ocular), enentem
a. oreion b. catar nazal, febra inalta, diaree
b. varsat c. febra+catar+semnul koplick
c. pojar 22. Perioada eruptiva din rujeola se
14. Tabloul clinic cu varsaturi, colici caracterizeaza prin:
abdominale, scaune diareice, defineste : a. cresterea mare a febrei
a. hepatita acuta virala b. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si
b. toxiinfectia alimentare se generalizeaza descendent in 3 zile
c. scarlatina c. eruptie micropapuloasa cu fond
15. Scaune numeroase, congestiv, aspra la pipait
mucopiosanguinolente, tenesme si uneori 23.Patognomonic pentru rujeola este:
febra, stare toxica, subliniaza sindromul a. semnul Barsieri
clinic din : b. semnul Koplick
a. tetanos c. catar ocular, nazo-bronsic
b. dizenterie 24. Rujeola eruptiva :
c. hepatita virala a. este insotita de prurit
16.Calea de transmitere a dizenteriei este : b. nu este insotita de prurit
a. aerogena c. nu produce prurit
b. fecal-orala 25. Manifestarile de dependenta la un
c. parenterala pacient cu rujeola in perioada de incubatie
17. Rolul principal in transmiterea sunt :
dizenteriei il au : a. febra, frisoane, tahipnee
a. contaminarea hainelor b. greturi, varsaturi, dureri abdominale
b. mainile murdare c. apatie, imobilitate
c. mustele 26. Interventiile asistentei medicale la un
18. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte pacient cu rujeola vizeaza :
mult prin generalizarea vaccinarii cu : a. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii
a. anatoxina tetanica b. reechilibrarea hidro-electrolitica
b. verorab c. imobilizarea pacientului in perioada
c. anatoxina difterica eruptiva
19. Debutul, de obicei lent, cu « trismus »
precedat uneori de tresariri musculare la
nivelul plagii este semn patognomonic 27. Problemele pacientului cu rujeola pot fi :
pentru: a. dispnee cu polipnee cauzata de febra
a. scarlatina b. potential de deficit de lichide legat de
b. tetanos varsaturi, transpiratii
c. dizenterie c. hipotermie

109
28. Rubeola este o boala : c. rujeola
a. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil, d. parotidita epidemica
cu adenopatii, eruptie micropapuloasa 35. Pentru ameliorarea pruritului, in cazul
fugace si febra inconstanta imbolnavirii de varicela, se va folosi :
b. cu izolare la domiciliu a. ceaiul de musetel
c. cu contagiozitate majora ce impune b. alcool iodat
internarea obligatorie in spital c. alcool mentolat
29. Alaturi de eruptie, un alt simptom d. pudra de talc cu mentol
cardinal in rubeola este : 36. Cand ingrijim un pacient cu meningita,
a. poliadenopatia cea mai potrivita interventie de ingrijire-
b. uneori splenomegalie nursing este :
c.ciclul lingual a. asigurarea unui mediu linistit, cu lumina
30. Pneumonia pneumococica este putina, corect hidratati
caracterizata prin urmatoarele simptome : b. efectuarea de exercitii pasive ale
a. debutul nu este brutal si nu poate fi bine membrelor inferioare
precizat de bolnav c. aplicatii calde in regiunea occipitala si a
b. frison, febra (pina la 39 de grade) junghi spatelui
toracic 37. In cazul pacientilor cu toxiinfectie
c. in zilele premergatoare, exista adeseori o alimentara o problema prioritara este
discreta infectie rinofarigiana formulata astfel :
31. Antibioticul de electie, in tratamentul a. deshidratare cu dereglari
pneumoniei pneumococice este : hidroelectrolitice din cauza varsaturilor,
a. tetraciclina diareei
b. penicilina G b. durere la inghitit alimente solide
c. ampicilina c. nerespectarea regimului alimentar impus
32. Dupa ce a fost izolat la domiciliu un 38. Transmiterea infectiilor pe calea aeriana
copil cu varicela poate intra in colectivitate: se face :
a. dupa ce febra a scazut la 37,60C a. prin coloane de aer
b. dupa ce a terminat tratamentul cu b. prin picaturile lui Pflügge
antibiotice c. prin mainile murdare duse la gura
c. cand toate elementele de pe piele au 39. Pentru a se stabili diagnosticul bolilor
cruste infectioase se vor obtine o serie de date :
d. cand pielea este curata, intacta si au a. epidemiologice
cazut toate crustele b. clinice
33. Care sunt cele 3 elemente care trebuie c. de laborator
sa fie prezente pentru producerea unei 40. Hepatita virala A (HAV) se transmite pe
infectii : cale :
a. calea de transmitere a. fecal-orala
b. gazda receptiva b.contact sexual
c. temperatura adecvata c.parenterala
d. sursa de infectie 41. Essentiale, Metaspar, Aspatofort,
34. Varicela are acelasi agent etiologic cu : Silimarina sunt medicamente cu efect :
a. rubeola a. laxativ
b. zona zooster b. hepatoprotector

110
c. antialgic
42. Virusul hepatitei B este prezent :
a. in saliva, lichidul seminal si sange
b. pe tegumente
c. pe regiunile paroase
43. Cunoasterea profilului imun al
bolnavului se realizeaza prin determinarea :
a.hemoleucogramei
b.ionogramei
c. imunoglobulinelor
44. Pentru scaderea amoniemiei, se
administreaza in perfuzie lenta,
intravenoasa, solutii care contin :
a. arginina, sorbitol
b. insulina
c. aminoacizi
45.Starea confuzionala, delirul si
halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa
caracterizeaza :
a. coma de gr.I
b. coma de gr.II
c. coma de gr. IV
46. Dupa diminuarea icterului, pentru
inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui
flux biliar crescut se pot administra :
a. sedative
b. coleretice
c. antibiotice
47. In perioada de ascensiune a icterului
este indicat in toate cazurile :
a. repausul
b. consumul de lipide de origine animala
c. consumul de sucuri carbogazoase

BAREM CORECTARE BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC

TESTUL I- ADEVARAT/FALS

111
NR REZOLVAREA BIBLIOGRAFIA PAGINA
ÎNTREBARII
L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate
1 A pacientilor de catre asistentii medicali 253
2 F idem 277
3 A idem 280
4 F idem 278
5 A idem 279
6 A idem 285
7 F L. Rogozea- Ingrijirea pacientilor 68
–vol III
8 A idem 73
9 F idem 79
10 A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate 291
pacientilor de catre asistentii medicali
TESTUL II- ASOCIEREA
A
1. C F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
2. A L. Titirca- Ingrijiri special acordate 281
pacientilor de catre asistentii medicali
3. B idem 278
4. E F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
5. D L. Titirca- Ingrijiri special acordate 278
pacientilor de catre asistentii medicali
B
1. C F. Caruntu- Vademecum de boli 335
infectioase
2. E idem 335
3. A idem 338
4. B L. Titirca- Ingrijiri special acordate 284
pacientilor de catre asistentii medicali
5. D M. Voiculescu- Boli infectioase – vol II 576
C
1. B L. Titirca- Ingrijiri special acordate 262
pacientilor de catre asistentii medicali
2. A idem 262
3. C idem 263
4. E idem 262
5. D idem 262
D
1. C idem 266
2. A idem 266
3. B idem 267
4. E idem 268
5. D idem 268

112
E
1. C idem 271
2. A idem 284
3. B idem 286
4. E idem 288
5. D idem 288
F
1. C F. Caruntu- Vademecum de boli 334
infectioase
2. A Gh. Dimache si D. Panaitescu - 115
Bacteriologie, virusologie si parazitologie
medicala
3. B idem 135
4. D idem 162
5. E idem 164
TESTUL III- GRILA
1 a F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
2 a L. Titirca-Ingrijiri special acordate 277
pacientilor de catre asistentii medicali
3 a idem 278
4 c idem 278
5 c idem 278
6 b idem 281
7 c F. Caruntu- Vademecum de boli 334
infectioase
8 a idem 335
9 a idem 335
10 a idem 335
11 b idem 335
12 c idem 338
13 a idem 176
14 b L. Titirca-Ingrijiri special acordate 284
pacientilor de catre asistentii medicali
15 b M. Voiculescu- Boli infectioase 477
vol II
16 b idem 481
17 b idem 481
18 a idem 572
19 b idem 576
20 c idem 576
21 a,c L. Titirca-Ingrijiri special acordate 281
pacientilor de catre asistentii medicali
22 a,b idem 281
23 b idem 281
24 b,c idem 281

113
25 a,b idem 281
26 a,b idem 282
27 a,b idem 281
28 a,b F. Caruntu- Vademecum de boli 335
infectioase
29 a,b idem 335
30 b,c L. Titirca-Ingrijiri special acordate 43
pacientilor de catre asistentii medicali
31 b F. Caruntu- Vademecum de boli 131
infectioase
32 d L. Titirca-Ingrijiri special acordate 280
pacientilor de catre asistentii medicali
33 a,b si d idem 253
34 b idem 280
35 c si d Idem 280

36 a F. Caruntu- Vademecum de boli 297

infectioase
37 a L. Titirca-Ingrijiri special acordate 285
pacientilor de catre asistentii medicali
38 a,b , c idem 266
39 a,b,c idem 257
40 a C. Bocarnea -Boli infectioase si 167
epidemiologie-
41 b idem 175
42 a idem 169
43 c idem 173
44 a idem 175
45 b idem 172
46 b idem 174
47 a idem 174

114
MODUL 37 – BOLI METABOLICE, DE NUTRIȚIE ȘI NURSING SPECIFIC – Diabetul zaharat

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals

1. Diabetul zaharat primar se clasifica in diabet zaharat de tip I si diabet zaharat de tip II.
2. Poliuria, polidipsia, polifagia sunt principalele manifestari de dependenta din diabetul zaharat.
3. Retinopatia diabetica este o complicatie acuta a diabetului zaharat.
4. Coma hipoglicemica si coma hiperglicemica sunt complicatii acute ale diabetului zaharat.
5.Alternarea locurilor de electie in administrarea insulinei prin injectie subcutanata previne
lipodistrofia.
6.Pacientul cu tratament insulinic se poate alimenta dupa preferinte, dupa administrarea
insulinei.
7. Testul tolerantei la glucoza pe cale orala se realizeaza dupa administrarea a 75 de gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
8.In diabetul zaharat de tip I, insulina ordinara se administreaza prin injectie subcutanata cu 15-
30 de minute inainte de masa.
9.Cetonuria este expresia aparitiei glucozei in urina.
10.Cetonuria este expresia aparitiei corpilor cetonici in sange.
TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Glicemia A 150 ml din urina emisa in 24 de ore

2 Testul tolerantei la glucoza pe cale B 2 ml sange venos intr-o eprubeta cu 4 mg
orala florura de sodium, sau cu sistemul vacutainer
3 Rezerva alcalina C Se administreaza pacientului timp de trei zile,
in alimentatie o cantitate fixa de glucide, se
recolteaza zilnic urina din 24 de ore si sange
pentru dozarea glucozei, se face media
glicozuriei pe cele 3 zile si se scade din

115
 cantitatea de glucide administrate in 24 de ore.
4 Glicozuria D Sange venos dupa administrarea de 75 gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
5 Toleranta la glucide E Sange venos pe heparina sau cu sistemul
vacutainer

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Zaharul, fructele uscate, strugurii, A Alimente permise cantarite in regimul

prunele
2 Painea, cartofii, pastele fainoase
3 Pestele, ouale, carnea
4 Insulina
5 Solutie glucozata hipertona 10-20%
alimentar din DZ
B Alimente interzise in regimul alimentar din DZ
C Coma hiperglicemica
D Coma hipoglicemica
E Alimente permise necantarite in regimul
alimentar din DZ

Testul III
Indicați răspunsurile corecte

MEDICINA INTERNA b) deshidratarea;

1.Diabetul zaharat poate fi definit ca o c) angiopatia diabetică.
dereglare: 7.Din punct de vedere clinic deosebim:
a) acută; a) diabet zaharat de tip juvenil (intre
b) cronică; 0-20 ani);
c) mixtă. b) diabet zaharat de tip adult (de
2.Etiologia, greu de stabilit, a diabetului maturitate);
include factori: c) diabet zaharat numai de tip adult
a) ereditari; (intre 22-30 ani).
b) de mediu; 8.Preparatele insulinice pot fii in raport cu
c) numai a şi b; dinamica acţiunii lor insuline:
d) hormonali. a) cu acţiune rapidă (scurtă);
3.Diabetul zaharat prezintă următoarea b) lente;
triadă simptomatică: c) intermediare;
a) polifagie, obezitate, hiperlipidemie; d) premixte.
b) polipnee, poliurie, tahicardie; 9.Insulina cristalină are acţiune:
c) polifagie, polidipsie, poliurie. a) intermediară;
4.Diabetul zaharat se caracterizează prin: b) lentă;
a) afectarea metabolismului bazal; c) rapidă.
b) hiperglicemie şi glicozurie; 10.Insulinele lente, cele care intră in acţiune
c) creşterea lipidelor in sange. in 90-120 minute, au o durată a efectului de:
5.Tipurile de diabet zaharat sunt: a) 10 h;
a) diabet esenţial şi neesenţial; b) 24 h;
b) diabet insulinodependent şi diabet c) 5 h.
insulinoindependent; 11.Reactia hipoglicemica tardiva, dupa
c) diabet major şi diabet minor. absorbtia glucidelor concentrate este
6.Dintre complicaţiile diabetului cea mai insotita de senzatia de:
importantă este: a) satietate
a) obezitatea; b) foame imperioasa

116
 c) sete b) metaspar
12.Glicemia postprandiala poate atinge in c) mecopar
mod obisnuit valori intre: 22.Tratamentul de electie in diabetul
a) 60-80 mg/dl zaharat se face cu:
b) 130-140 mg/dl a) bixtonim
c) 210-230 mg/dl b) bronhodilatin
13.Tabloul clinic in diabetul zaharat se c) buformin
caracterizeaza prin: NURSING
a) crestere in greutate 23. Glicoreglarea reprezintă echilibrul
b) astenie mecanismelor hipo- şi hiperglicemiante.
c) prurit vulvar Factorii hiperglicemianţi sunt:
14.Tabloul clinic in diabetul zaharat se a) tiroxina, ACTH, cortizonul,
caracterizeaza prin: glucagonul;
a) arterita b) insulina, ACTH, cortizonul;
b) anurie c) ACTH, cortizon.
c) infectii cutanate rebele la tratament 24. Semnele de recunoaştere a comei
15.Coma umeda ce apare la un diabet este hiperglicemice sunt:
coma: a) tremurături, piele uscată;
a) acido-cetozica b) piele uscată, tremurături,
b) hipoglicemica greţuri, vărsături;
c) hiperosmolara c) greţuri, vărsături, piele
16.Coma diabetica hiperosmolara se uscată, instalare lentă.
caracterizeaza prin: 25.Pacientul cu diabet zaharat este o
a) corpi cetonici persoană care necesită:
b) hipoglicemie a) întreruperea activităţii
c) hiperglicemie profesionale;
17.Coma hipoglicemica se caracterizeaza b) desfăşurarea activităţii
prin: respectând indicaţiile de regim şi
a) inapetenta selectiva tratament;
b) transpiratii profuze c) nu are restricţii privind efortul
c) tahilalie fizic.
26.În diabetul zaharat insulinodependent
18.Tratamentul de electie in diabetul doza de insulină/24 h se stabileşte în
zaharat se face cu: funcţie de glicozuria exprimată în grame
a) izoniazida astfel:
b) iodura de potasiu a) 1 UI la 3 g glicozurie/zi;
c) insulina b) 2 UI la 1 g glicozurie/zi;
19.Tratamentul de electie in diabetul c) 1 UI la 2 g glicozurie/zi
zaharat se face cu: 27.Care tip de insulina se poate administra
a) tavegyl prin injecţii subcutanate, intramusculare şi
b) tolbutamid intravenoase?
c) trasylol a) insulina cristalină, actrapid;
20.Tratamentul de electie in diabetul b) insulina semilentă MC;
zaharat se face cu: c) insulina lentă MC.
a) maninil 28.Pacientului căruia i s-a administrat
b) manitol insulina cristalină i se recomandă:
c) marisang a) să mănânce în.următoarele
21.Tratamentul de electie in diabetul 15-30 de minute;
zaharat se face cu: b) să mănânce după una-două
a) meguan ore;

117
 c) nu are importanţă când va 37.La un bolnav cu diabet cantărirea
mânca. alimentelor se face:
29.Alimentele permise cântărite în diabetul a) pentru painea prăjită, după
zaharat sunt următoarele cu excepţia: prăjire;
a) fructele; b) pentru fructe coapte, inainte de
b) brânza; coacere;
c) zarzavaturile; c) pentru legumele fierte, după
d) făinoasele; tratamentul termic.
e) carnea; 38.Glicozuria este cantitatea de zahăr
f) oul. prezentă in:
30.Comei hipoglicemice îi sunt a) urină;
caracteristice următoarele manifestări de b) LCR;
dependenţă: c) plasmă.
a) halenă acetonică; 39.Glicozuria se clasifică in 2 categorii:
b) tremurături, transpiraţii; a) glicozuria de 24 h;
c) semne de deshidratare. b) glicozuria din 8 h;
31.Forma de depozit a glucidelor in ficat c) glicozuria din urina spontană;
este reprezentată de: d) glicozuria din 48 h.
a) pectine; 40. Comei hiperglicemice ii sunt
b) glicogen; caracteristice următoarele elemente cu
c) amidon. excepţia:
32.Glucidele au rol: a) hipotensiune arterială;
a) structural; b) semne de deshidratare;
b) energetic; c) convulsii, mioclonii, tremurături;
c) ambele răspunsuri sunt false. d) halenă acetonică.
33.Necesarul glucidic la adulţi este de:
a) 1-1,5 g/kg corp/zi;
b) 2-3 g/kg corp/zi;
c) 4-6 g/kg corp/zi.

34.La un bolnav de diabet zaharat

următoarele alimente sunt permise fără
restricţii:
a) carnea, peştele;
b) merele dulci, stafidele;
c) bomboanele cu alune;
d) caşcavalul, branza topită.
35.La un bolnav cu diabet zaharat
următoarele alimente trebuiesc cantărite:
a)merele, caisele, portocalele;
b) pastele făinoase, mămăliga;
c) carnea, mezelurile.
36.Unui bolnav cu diabet zaharat ii sunt
interzise:
a) bomboanele de orice fel;
b) carnea de vită;
c) jeleurile;
d) uleiurile vegetale.
41.S.C., elev in varstă de 16 ani, este
internat cu comă hiperglicemică in spital.
Care este ingrijirea prioritară in cazul lui la
internare?
a) inregistrarea observaţiilor făcute;
b) menţinerea căilor respiratorii libere;
c) recoltarea sangelui şi urinei pentru
analize.
42.Care este motivul pentru care se instituie
tratamentul cu insulina şi cu soluţii
hidratante pentru un pacient internat in
spital cu coma hiperglicemica?
a) este predispus la infecţie şi are un
nivel scăzut de glucoza in sange;
b) este inconştient şi prezintă acidoză;
c) are un nivel ridicat al glucozei in
sange şi prezintă deshidratare.

118
43.La externare mama intreabă asistenta
medicală dacă copilul său diabetic poate
utiliza mierea in loc de zaharină. Ce va
răspunde asistenta?
a) mierea conţine glucoza şi nu are
valoare calorică foarte mare;
b) mierea este un zahăr din plante care
poate fi utilizat pentru indulcire;
c) mierea este un hidrat de carbon care
ridică valoarea glicemiei din sange, şi
nu are voie să o folosească.
44.Domnul S.I. a fost adus la camera de
gardă de către soţie, care a relatat că soţul
ei este suferind de diabet zaharat de mai
mulţi ani, cu tratament oral - sulfamide şi
dietă; astăzi dimineaţă la 3 ore după luarea
micului dejun, D-l. S. I. a prezentat o stare
de slăbiciune cu greaţă, nelinişte,
transpiraţii, tremor. Se apreciază ca fiind o
criză hipoglicemică. Care sunt posibilele
greşeli pe care D-l S.I. le-a făcut:
a) administrarea incorectă a
sulfamidelor;
b) reducerea ingestei de alimente;
c) desfăşurarea de efort fizic neobişnuit.

BAREM DE CORECTARE- BOLI METABOLICE, DE NUTRIȚIE ȘI NURSING SPECIFIC –

Diabetul zaharat

TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE CORECT
1. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 411
asistentii medicali, manual pntru colegiile si
scolile postliceale, sub redactia Lucretia Titirca,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
2. A idem 415
3. F idem 415
4. A idem 414
5. A idem 415
6. F idem 415
7. A idem 412

119
8. A idem 415
9. F idem 413
10. F idem 413

1. B idem 412
2. D idem 412
3. E idem 412
4. A idem 413
5. C idem 413

1. B idem 415
2. A idem 415
3. E idem 415
4. C idem 416
5. D idem 416
TESTUL III- GRILA
MEDICINA INTERNA
1. b 1555 teste de evaluare continua in nursing – 135
coordonator Mioara Mincu – Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
2. a,b,d idem 135
3. c idem 135
4. b idem 135
5. b idem 135
6. c idem 136
7. a,b idem 136
8. a,b,c idem 136
9. c idem 136
10. b idem 136
11. b Medicina interna – M. Mincu 430
12. b Medicina interna – M. Mincu 430
13. b,c Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 53
Editura Romprint, Brasov, 2003
14. a,c idem 53
15. b idem 53
16. c idem 53
17. b idem 53
18. c idem 53
19. b idem 53
20. a idem 53
21. a idem 53
22. c idem 53
NURSING
23 a 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 75
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
24 c idem 76
25 b idem 76

120
26 c idem 76
27 a idem 76
28 a idem 76
29 b,e,f idem 76
30 b idem 76
31 b 1555 teste de evaluare continua in nursing – 39
coordonator Mioara Mincu – Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
32 a,b idem 39
33 c idem 40
34 a,d idem 45
35 a,b idem 45
36 a,c idem 45
37 b idem 45
38 a idem 137
39 a,c idem 136
40 c idem 141
41 b idem 141
42 c idem 141
43 c idem 141
44 a,b,c idem 141

MODUL 41 – DEONTOLOGIE ȘI ETICĂ PROFESIONALĂ

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals

1. A acţiona etic înseamnă a acţiona profesional.

2. Orice sistem etic este bazat pe unele idei şi valori, iar etica nursingului este bazată pe ideea
de îngrijire.
3. Valorile morale reprezintă baza codurilor de comportament ce afectează deciziile etice.
4. Valorile reprezintă motivaţia puternică a comportamentului.
5. Prin "drept" se înţelege totalitatea normelor juridice care reglementează relaţiile sociale într-
un stat într-un anumit domeniu.
6. Între comunicarea firească şi cea intenţionată, direcţionată, nu există nici o diferenţă.
7. In relaţia de colaborare, respectul este un sentiment ce exprimă o stare afectivă, o
consideraţie, o judecată de valoare şi este exteriorizat prin gesturi, atitudini şi cuvinte.
8. Principiile etice în nursing sunt ghiduriîn luarea de hotărâri morale şi acţiuni morale, bazate
pe deciziile morale în practicarea profesiei.
9. Autonomia este principiul etic conform căruia individului trebuie să i se dea libertatea de a
hotărî asupra propriilor acţiuni.
10. Respectarea confidenţialităţii nu este o necesitate morală.

121
TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Binefacerea A Obligatia de a spune adevarul si de a nu-i minti sau

insela pe altii
2 Veracitatea B Obligatie cu caracter implicit de a tine promisiunile si
confidentialitatea
3 Fidelitatea C Obligatia de a face bine si de a evita sa se aduca
prejudicii altor persoane.
4 Paternalismul D Libertatea individului de a hotari asupra propriilor actiuni.
5 Autonomia E Restrangerea autodeterminarii pentru a preveni ca o
persoana sa isi faca rau
B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Deontologia A Reproducerea identica a unei persoane, fara a trece prin

intalnirea unui ovocit feminin cu un spermatozoid
masculine
2 Suicidul B Ansamblul regulilor dupa care se ghideaza o organizatie,
institutie, profesie sau o parte a acesteia, prin
intermediul organizatiilor profesionale care devin instanta
de elaborare, aplicare si supraveghere a aplicarii
acestora
3 Clonarea C Provocarea unei morti precoce, nedureroasa, a unui
pacient, bolnav incurabil pentru a-i curma o suferinta
grea si prelungita
4 Euthanasia D Comportamentul prin care o persoana care ar mai putea
trai isi provoaca moartea prin mijloace diverse
5 Avortul E Intreruperea prin diferite metode a unei sarcini in evolutie
Testul III
Indicați răspunsurile corect

1. Etica este disciplina ce se ocupă de:
a) sistemul valorilor;
b) normele şi categoriile morale;
c) conţinutul, modul de intercorelare şi
realizare în viaţă a acestora.
2. Morala este o formă de reglementare:
a) a convieţuirii sociale;
b) a comportamentului uman;
c) ambele.
3. Deontologia este definită ca:
a) parte a eticii care studiază problema
datoriei;
b) doctrină despre bine şi rău;
c) reprezentând normele şi preceptele
morale.
4. Valoarea morală este:
a) o credinţă;
b) un obicei care apare frecvent din
medii culturale sau etnice, tradiţii de
familie, filosofii politice, educative şi
religioase cu care se identifică cineva;
c) ambele.
5. Dilema morala:
a) situatie in care exista doua cursuri
de actiune
b) judecati egal justificate in care
individual nu stie pe care sa o urmeze
sau sa o aleaga;
b) ambele.
6. Cand o femeie doreste sa i se provoace
avort, nursa trebuie sa reflecteze la
urmatoarele valori etice:
a) sa nu ucizi;
b) viata este inviolabila;

122
 c) autodeterminarea-dreptul femeii de a- a) cunostintele;
si conduce viata si dreptul asupra b) deprinderile;
propriului corp. c) atitudinile dobandite pe parcursul
7. Care din urmatoarele principii etice se formarii sale ca profesionist.
defineste ca obligatia de a spune adevarul 15. Codul ICN afirma ca nursele sunt
si de a nu-i minti si insela pe altii: obligate sa:
a) fidelitatea a) promoveze sanatatea;
b) veracitatea b) impiedice imbolnavirile;
c) dreptatea c) restabileasca sanatatea si sa
8. Binefacerea este principiul etic care se aline suferinta.
traduce prin: 16. In ingrijirea paliativa asistenta va
a) obligatia de a face bine; respecta drepturile pacientului:
b) obligatia de a evita prejudiciile; a) de a nu fi vatamat;
c) obligatia de a-i ajuta pe pacienti sa b) informare deplina;
obtina ceea ce le este benefic si a c) intimitate, anonimat,
reduce riscurile daunatoare fizic si confidentialitate.
psihic. 17. Abuzul – grava incalcare a indatoririlor
9. Codul de Etica pentru asistentii medicali fata de familie – se defineste ca fiind:
cuprinde urmatoarele capitole: a) parasirea, alungarea sau lasarea
a) asistenta medicala si persoana fara ajutor a uneia sau mai multor
ingrijita; persoane din familie fata de care
b) asistenta medicala si profesia; persoana care paraseste are obligatia
c) asistenta medicala si societatea. de intretinere;
10. Codul de etica arata: b) neindeplinirea cu buna stiinta a
a) acceptarea responsabilitatii obligatiilor de intretinere prevazute de
profesionale; lege;
b) increderea pe care o investeste c) supunerea la rele tratamente care
societatea in aceasta profesie; pot duce chiar la crime.
c) ambele. 18. Suicidul reprezintă:
11. Problemele intalnite in practica a) un act conştient pe care individul l-
nursingului sunt: a săvârşit pentru a se vătăma şi
a) de ordin legal; care s-a soldat cu moartea;
b) de ordin moral; b) un act intenţionat autodistructiv
c) ambele. care duce la moarte;
12. Pentru realizarea unei relatii functionale c) o autovătămare care se sfârşeşte
de colaborare cu familia si cu apartinatorii fatal prin moarte.
este obligatoriu ca informatiile oferite 19. Fazele procesului suferinţei descrise de
pacientului sa fie: Parkes în pierderile importante sunt
a) exacte; urmatoarele cu exceptia:
b) adecvate situatiei; a) durerea acută;
c) in limitele de competenta ale b) şocul;
asistentei medicale. c) construirea de noi
13. Informatiile de natura confidentiala pot fi presupuneri;
dezvaluite in anumite situatii: d) descurajare, singurătate;
a) cu acordul pacientului; e) indiferenta
b) in instantele de judecata; 20. Primul cod deontologic pentru medici a
c) cand sunt de interes public. fost:
14. Conform Codului de Etica, asistenta a) jurământul lui Hipocrate;
medicala are abilitatea de a aplica in b) jurământul lui Florance
practica: Nightingale;

123
 c) codul lui Hamurabi.
21. Sunt recunoscute de lege următoarele
drepturi ale pacienţilor:
a) dreptul la
autodeterminare/consimţământ;
b) dreptul la îngrijiri individualizate;
c) dreptul la solitudine/confidenţialitate.
22. Principiile eticii sunt urmatoarele:
a) principiul egalitatii in fata normelor;
b) principiul claritatii si clarificarii;
c) ambele.
23. Cand intr-o comunicare exista
neconcordanta intre mesajul verbal si
mesajul nonverbal, interlocutorul va fi
influentat in mai mare masura de:
a) mesajul verbal
b) mesajul nonverbal
c) ambele
24. Avortul poate fi de mai multe tipuri:
a) avort spontan;
b) avort terapeutic;
c) avort la cerere;
d) avort empiric.
25. Clonarea poate fi:
a) reproductiva;
b) terapeutica;
c) ambele.

BAREM DE CORECTARE - DEONTOLOGIE ȘI ETICĂ PROFESIONALĂ

TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE CORECT
1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 29
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
2. A idem 29
3. A idem 30
4. A idem 30
5. A idem 30
6. F idem 30
7. A idem 30
8. A idem 30
9. A idem 30
10. F idem 30
TESTUL II- ASOCIERI
A
1. C Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 37
Asociatia de Nursing
2. A idem 45

124
3. B idem 45
4. E idem 42
5. D idem 39
B
1. B idem 8
2. D idem 91
3. A idem 155
4. C idem 194
5. E idem 163
TESTUL III- GRILA
1. a,b,c 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 26
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
2. c idem 26
3. a,b,c idem 26
4. c idem 26
5. c idem 27
6. a,b,c idem 27
7. b idem 27
8. a,b,c idem 27
9. a,b idem 27
10. c idem 28
11. c idem 28
12. a,b,c idem 28
13. a,b,c idem 28
14. a,b,c idem 29
15. a,b,c idem 28
16. a,b,c idem 28
17. a,b,c idem 28
18. a,b,c idem 29
19. e idem 29
20. a idem 29
21. a,b,c idem 29
22. c Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 12,13
Asociatia de Nursing
23. b Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 97
Asociatia de Nursing
24. a,b,c,d Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 163
Asociatia de Nursing
25. c Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 155
Asociatia de Nursing

MODULUL 45 - GINECOLOGIE ȘI NURSING ÎN GINECOLOGIE

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau
cu „F” fals

125
1. Educatia pentru sanatatea femeii incepe cu educatia mamei pentru a forma fetitei
deprinderi si comportamente igienice.
2. Perioada de activitate genitala inceteaza o data cu instalarea menopauzei.
3. Mamografia reprezinta principala metoda de depistare a cancerului de san.
4. Autoexaminarea sanilor este obligatorie dupa varsta de sase ani.
5. Dupa mastectomie, pacienta este invatata sa execute miscari care sa previna anchiloza
si atrofia musculara.
6. Pentru cercetarea frotiului cito- vaginal,secretia vaginala se recolteaza in orice zi a ciclului
ovarian.
7. Masurarea temperaturii bazale (masurate bucal sau rectal) poate decela momentul
ovulatiei.
8. In vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregatita cu o spalatura vaginala.
9. In bolile ginecologice pot aparea ca probleme alterarea eliminarilor intestinale si urinare.

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Amenoree A menstruatie dureroasă

2 Menoragie B intervale lungi între menstre
3 Oligomenoree C absența menstruației
4 Dismenoree D hemoragii neregulate survenite
între 2 menstre succesive
5 Metroragie E hemoragii menstruale prelungite

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Sarcina extrauterina A sange rosu deschis

2 Cancer uterin B sange negricios
3 Fibrom uterin C sange spalacit
4 Cancer mamar D leucoree galben verzuie
5 Infectie gonococica E secretie memelonara sanghinolenta

Testul III
Indicați răspunsurile corect
1.Testul cu Lugol (Lahm- Schiller) 2.Histerosalpingografia reprezinta:
detecteaza: a) examen endoscopic al cavitatii
a) leziuni posibil precanceroase ale uterine;
colului uterin; b) examen radiologic al corpului si
b) sarcina extrauterina; istmului uterin;
c) evidentiaza permeabilitatea c) examen cu ultrasunete pentru
trompelor uterine. evidentierea unor tumori.

126
3.Examenul clinic general are importanta
pentru stabilirea diagnosticului bolilor
ginecologice si foloseste:
a)inspectia, palparea;
b) inspectia, percutia,palparea;
c)palparea.
4.Durerea in afectiunile ginecologice are
caracteristicile urmatoare:
a) este localizata in hipogastru, nu
iradiaza;
b) este localizata in hipogastru si
fosele iliace, iradiaza catre vulva,
vagin;
c) este generalizata in tot abdomenul.
5.Care sunt semnele de alarma pentru
cancerul de san?
a) retractia pielii sau a mamelonului;
b) prezenta unei secretii mamelonare
unilaterale;
c) aparitia unei secretii lactate.
6. Leucoreea reprezinta:
a) scurgere vaginala albicioasa,
galbuie, in cantitate redusa;
b) scurgere usor rosiatica premestrual;
c) pierdere abundenta de sange
menstrual.
7.Tulburarile de flux menstrual sunt:
a) dismenoreea;
b) hipermenoreea;
c) hipomenoreea.
8.Pacienta cu inflamatii genitale poate
prezenta ca probleme:
a) leucoree, febra,tulburari urinare;
b) dureri in hipogastru;
c) ambele.
9.In vederea recoltarii secretiilor vaginale,
ginecopata este pregatita astfel:
a) se face spalatura vaginala cu doua
ore inainte;
b) cu doua zile inainte se intrerupe
tratamentul local;
c) nu se face pregatire.
10. Repausul la pat este obligatoriu in:
a) chistul ovarian;
b) inflamatiile acute genitale,sangerari;
c) prolaps genital gradul I.
11. Secretia vaginala se recolteaza pentru
examene de laborator:
a) hormonal, bacteriologic;
b) parazitologic;
127
c) hematologic.
12. Asistenta educa pacienta pentru
prevenirea bolilor transmise pe cale
sexuala:
a) sa respecte controalele medicale
periodice;
b) sa evite contactele sexuale cu
parteneri multiplii;
c) sa pastreze masurile igienice.
13. Tulburari mai frecvente de eliminare
urinara intalnite in bolile ginecologice sunt:
a) disurie, polakiurie;
b) poliurie;
c) anurie.
14. Tratamentul local in bolile ginecologice
se aplica prin:
a) tampoane vaginale,ovule,spalaturi
vaginale;
b) cauterizare;
c) ambele.
15. Combaterea meteorismului abdominal
in perioada postoperatorie se realizeaza
astfel:
a) alimentatie bogata in celuloza;
b) mobilizare precoce;
c) introducerea tubului de gaze.
16. Alimentatia postoperatorie dupa
interventii chirurgicale ginecologice va fi in
primele zile:
a) bogata in celuloza in interventii pe
perineu si vagin;
b) mai abundenta si variata dupa
reluarea tranzitului intestinal;
c) fara restrictii in toate situatiile;
d) cu multe lichide in interventiile pe
perineu si vagin.
17. Supravegherea eliminarilor in perioada
postoperatorie dupa histerectomie consta
in :
a) verificarea permeabilitatii sondei
urinare permanente;
b) asigurarea unui aport suficient de
lichide;
c) masurarea TA, pulsului.
18. Dupa interventiile chirurgicale
ginecologice pot aparea probleme ale
pacientei:
a) pierderea imaginii de sine;
b) tulburari de gandire;
c) alterarea dinamicii familiale.
19. Prin autoexaminarea sanului se pot
depista:
a) tumori in stadiile incipiente;
b) aparitia unei secretii mamelonare;
c) modificari ale conturului sanului.
20.Aparitia durerilor in timpul menstrei se
numeste:
a) dismenoree;
b)amenoree;
c)menarha.

BAREM DE CORECTARE MODULUL DE GINECOLOGIE ȘI NURSING ÎN

GINECOLOGIE
TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA
INTREBARII
1 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
2 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
3 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
4. F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
5 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
6 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
7 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
8 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
9 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
TESTUL II - ASOCIERI
A
1 C Ghid de nursing 141
2 E ″ ″
3 B ″ ″
4 A ″ ″
5 D ″ ″
B

1 B 1150 de teste nursing 101

2 C
3 A
4 E
5 D
1 a
2 b
3 b
4 b
5 a,b
6 a
7 b,c
8 c
Ghid de nursing 141-314
″ ″
″ ″
″
″
TESTUL III- GRILE
1150 teste de nursing-cap.2.62 100
″
″ ″
″ ″
″ ″
″ ″
″ ″
″ ″

128
 9 b ″ ″
10 b ″ ″
11 a,b ″ ″
12 a,b ″ ″
13 a ″ ″
14 c ″ ″
15 b,c ″ ″
16 b,d ″ ″
17 a,b ″ ″
18 a,c ″ ″
19 b,c ″ ″
20 a Ghid de nursing 141

MODULUL 46- OBSTETRICĂ ŞI NURSING SPECIFIC

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau
cu „F” fals

1. Furia laptelui este însoţită de creşterea temperaturii până la 37,5 grade C.

2. Amenoreea este un semn sigur de sarcină.
3. În timpul sarcinii gravida nu trebuie să facă spălături vaginale .
4. Gravida cu risc obstetrical crescut necesită supraveghere din partea reţelei de
obstetrică , dar şi a altor sectoare medicale.
5. Eliminarea placentei urmează la 1-2 ore după expulzia fătului.
6. Expulzia fătului începe după dilataţia completă şi ruperea membranelor.
7. Prelungirea suptului favorizează apariţia ragadelor.
8. În luna a cincea de sarcină fundul uterin se află la nivelul apendicelui xifoid.
9. Gravida cu placentă Praevia este cunoscută ca fiind gravidă cu risc obstetrical.
10. În tot timpul sarcinii gravida trebuie să ia în greutate mai mult de 12 kg.
11. Gravidele problemă sunt examinate frecvent , periodicitatea stabilind-o medicul în
funcţie de natura şi evoluţia sarcinii.
12. Disgravidia tardivă se caracterizează prin vărsături abundente, repetate.

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Disgravidie precoce A contracţii uterine, dureri pelvine, metroragie

2 Disgravidie tardivă
3 Avort
4 Placenta Praevia
B anxietate, hemoragie vaginală ce apare în repaus
,fără durere
C vărsături abundente , repetate, scădere în
greutate
D febră, tahicardie,modificarea aspectului şi
mirosului lohiilor

129
 5 Infecţie puerperală E edeme , HTA, albuminurie

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Lohii sanguinolente A până la sfârşitul primei săptămâni de lehuzie

2 Lohii serosanguinolente B până la sfârsitul perioadei de lehuzie
3 Lohii seroase C subinvoluţie uterină
4 Retenţie de lohii D conformaţie anormală a mamelonului
5 Infecţii ale glandei mamare E primele 2-3 zile de lehuzie

Testul III
Indicati raspunsurile corecte
1.
2. În timpul sarcinii apar modificări
morfofuncţionale ,pe care asistenta
medicală trebuie să le cunoască:
a. modificări generale ale organismului;
b. modificări locale la nivelul aparatului
genital feminin;
c. ambele.
3. Metabolismul se modifică în timpul sarcinii
astfel:
a. creşte;
b. scade;
c. se menţine constant.
4. Aparatul cardiovascular suferă cele mai
multe modificări în timpul sarcinii:
a. creşte ritmul cardiac;
b. scade volumul sanguin;
c. creşte presiunea venoasă în membrele
inferioare, creşte coagulabilitatea sângelui
, predispunând la tromboză.
5. La nivelul aparatului excretor apar
următoarele modificări în sarcină:
a. oligurie;
b. polakiurie, oligurie;
c. poliurie, polakiurie.
6. La nivelul glandei mamare în timpul
sarcinii se produc:
a. creşteri de volum ale sânilor cu
dezvoltarea reţelei vasculare Haller şi
modificări pigmentare;
b. apare secreţia lactată;
c. apare secreţia de colostru.
7. Pentru stabilirea diagnosticului de sarcină
prin testul imunologic se recoltează :
a. urina femeii gravide;
b. 5ml sânge venos;
c. sânge capilar.
8. Semnul obiectiv cel mai important pentru
stabilirea vârstei sarcinii este:
a. data ultimei menstruaţii;
b. înălţimea fundului uterin;
c. primele mişcări fetale.
9. Problemele gravidei legate de sarcină pot
fi:
a. alterarea confortului, manifestată prin
greţuri ,vărsături;
b. alterarea eliminărilor urinare, manifestată
prin polakiurie;
c. deficit de cunoştinţe privind autoîngrijirea.
10. La sfârşitul lunii a III-a uterul este situat
astfel:
a. ca organ pelvin;
b. la nivelul ombilicului;
c. la jumătatea distanţei ombilic- simfiza
pubiană.
11. Stabilirea vârstei sarcinii se face luând în
considerare următoarele criterii:
a. data ultimei menstruaţii, înălţimea fundului
uterin, data primelor mişcări fetale, data
raportului sexual fecundant;
b. data ultimei menstruaţii şi a primelor
mişcări fetale;

130
c. data ultimei menstruaţii şi înălţimea
fundului uterin.
12. Pentru asistarea naşterii în condiţii de
asepsie se urmăreşte :
a. mediu ambiant dezinfectat, materiale şi
instrumente sterile;
b. mediu ambiant dezinfectat, dezinfecţia
persoanei care asistă naşterea;
c. mediu ambiant dezinfectat, materiale şi
instrumente sterile, dezinfecţia persoanei
care asistă naşterea, dezinfecţia
parturientei.
13. Cu ocazia consultaţiilor prenatale ,
asistenta medicală aplică următoarele
intervenţii autonome:
a. măsoară TA,puls, greutate corporală ,
înălţimea fundului uterin;
b. administrează tratamentul cu preparate de
Fe şi Ca ;
c. educă gravida cu privire la autoîngrijire.
14. În perioada de pretravaliu ,intervenţiile
asistentei medicale constau în :
a. asigurarea igienei gravidei;
b. golirea vezicii urinare, clismă evacuatoare;
c. urmărirea ritmicităţii contracţiilor uterine şi
a BCF-urilor.
15. În primele două ore după naştere, lehuza
poate prezenta ca manifestări normale:
a. oboseală, tendinţă la somn, bradicardie;
b. tahicardie,hipotensiune arterială;
c. uter dur , contractat.
16. Mobilizarea lehuzei cu naştere eutocică ,
fără intervenţii obstetricale se face astfel:
a. precoce, în primele 6-12 ore;
b. la 2 zile după naştere;
c. nu prezintă importanţă timpul când se
mobilizează.
17. Pentru alimentaţia lehuzei se fac
următoarele recomandări:
a. să consume lichide în primele 24 ore;
b. să evite alimentele flatulente;
c. nu sunt restricţii alimentare.
18. Gravidei cu disgravidie precoce , asistenta
medicală îi acordă următoarele îngrijiri:
131
a. supraveghează pierderile de sânge din
punct de vedere cantitativ şi caliatativ;
b. observă aspectul tegumentelor , măsoară
TA, greutatea corporală;
c. asigură repausul total la pat.
19. Pentru prevenirea eclampsiei, în cazul
gravidei cu disgravidie tardivă se
recomandă :
a. regim hiposodat;
b. asigurarea unui regim desodat cu
reducerea lichidelor;
c. internarea gravidei în spital pentru
supraveghere.
20. Manifestările de dependenţă : edeme,
HTA, albuminurie se întâlnesc în :
a. disgravidie precoce;
b. disgravidie tardivă;
c. iminenţă de avort.
21. D-na M.V, 30 de ani, este lăuză cu
operaţie cezariană de două zile. Se
constată că involuţia uterină este de 1,5
cm. Cum apreciaţi aceasta:
a. normală;
b. subinvoluţie;
c. rapidă.
22. În primul trimestru de sarcină gravida
poate prezenta ca manifestări:
a. sialoree;
b. scădere în greutate;
c. greţuri ,vărsături.
23. Următoarele manifestări ale gravidei ne
pot face să suspectăm începerea
travaliului:
a. durerile epigastrice;
b. pierderea dopului gelatinos;
c. apariţia contracţiilor uterine dureroase.
24. Perioadele naşterii sunt :
a. dilataţia , angajarea craniului, delivrenţa ,
lăuzia;
b. dilataţia , expulzia fătului,
delivrenţa,consolidarea hemostazei;
c. angajarea craniului, coborârea craniului în
excavaţie,degajarea la strâmtoarea
inferioară.
25. Circumferinţa abdominală la o gravidă la 33. În trimestrul III , gravida cu sarcină
termen are aproximativ: normală poate prezenta următoarele
a. 75 cm; manifestări determinate de adaptarea
b. 95cm; organismului la sarcină:
c. 125cm a. dispnee;
26. Diagnosticul pozitiv al sarcinii în trimestrul b. constipație ;
II se pune pe : c. insomnie.
a. mişcări active fetale; 34. Intervenţiile specifice asistentei medicale
b. bătăile cardiace fetale; acordate gravidei cu disgravidie precoce
c. ecografie. sunt urmatoarele, cu excepţia:
27. Data naşterii se poate calcula : a. observarea atentă a tegumentelor şi
a. DUM + 10 zile + 9 luni; mucoaselor;
b. DUM – 10zile + 9 luni; b. menţinerea unei stări nutriţionale
c. DUM + 280 zile. (DUM – data ultimei adecvate, cântărirea gravidei;
menstruaţii) c. reducerea sării din alimentaţie.
28. Consultaţiile periodice prenatale pentru o 35. În travaliu gravida poate prezenta
gravidă fără risc obstetrical se efectuează următoarele semne:
în primele 6 luni de sarcină: a. contracţii uterine dureroase, ritmice, cu
a. bilunar; frecvenţă şi intensitate crescândă;
b. săptămânal; b. ruperea membranelor;
c. lunar. c. contracţii uterine dureroase, rare.
29. Prin hidramnios se înţelege o cantitate de 36. Îngrijirea lăuzei cu operaţie cezariană
lichid amniotic: cuprinde următoarele laturi:
a. mică( sub 500 ml) ; a. îngrijirea sânilor;
b. normală; b. îngrijirea igienică şi urmărirea evoluţiei
c. mare( peste 2000 ml). aparatului genital;
30. Prima consultaţie prenatală urmăreşte: c. îngrijiri acordate operaţiei pe abdomen.
a. verificarea diagnosticului de sarcină;
b. stabilirea bilanţului de sănătate al femeii; 37. Furia laptelui se manifestă prin :
c. pregătirea femeii în vederea asistării a. semne locale;
naşterii. b. semne generale;
31. Pentru depistarea activităţii cardiace fetale c. ambele.
şi pentru măsurarea fluxului sanguin în
vasele ombilicale se foloseşte ca
investigaţie: 38. În cazul apariţiei ragadelor( fisuri
a. ecografia; mamelonare) se recomandă:
b. auscultaţia Dopller; a. punerea sânului respectiv în repaus;
c. amnioscopia. b. aşezarea la sân a nou-născutului cât mai
32. Fenomenele specifice perioadei de des;
lehuzie sunt: c. golirea sânului prin muls cu un dispozitiv
a. lohiile, secreţia lactată; special.
b. involuţia uterină;
c. vărsăturile.

132
133
 BAREM DE CORECTARE- OBSTETRICĂ ŞI NURSING SPECIFIC

Nr. Răspuns Bibliografie Pagina

întrebare
TESTUL I- ADEVĂRAT / FALS
1 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 99
2 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 99
3 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 99
4 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 99
5 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 99
6 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 99
7 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 99
8 F Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 202
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
9 A idem 223
10 F idem 205
11 A Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 111
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
12 F Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 221
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 220
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
2 e idem 221
3 a idem 222
4 b idem 223
5 d Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 123
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
B
1 e Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 124
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
2 a idem 124
3 b idem 124
4 c idem 123
5 d Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 225
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
TESTUL III- GRILĂ
1 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 94
2 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 95
3 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 95
4 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 95
5 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 95
6 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 95
7 b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 115
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
8 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 96
9 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 96

134
10 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 96
11 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 97
12 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 97
13 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 97
14 a,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 216
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
15 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 97
16 a,b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
17 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
18 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
19 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
20 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
21 a,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 206
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
22 b,c idem 132
23 b idem 132
24 b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 113
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
25 a,b,c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 131
Liliana Rogozea,1997
26 a,c idem 131
27 c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 204
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
28 c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 131
Liliana Rogozea,1997
29 a,b Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 205
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
30 b idem 203
31 a,b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 123
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
32 a,b,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 210
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
33 c idem 212
34 a,b idem 213
35 a,b,c idem 224
36 c Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 125
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
37 a,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 225
asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008

135
MODULUL 47- PUERICULTURĂ, PEDIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals

1. Reflexul de supt la nou-născutul normoponderal sănătos este prezent la naştere.

2. Prima măsură de îngrijire a nou-născutului imediat după naştere este curăţirea
tegumentelor.
3. În criza de convulsii la un copil, se administrează fenobarbital asociat cu diazepam.
4. Prima protecţie a prematurului trebuie făcută împotriva tendinţei la hipotermie.
5. Manevrele de reanimare cardio-respiratorie la nou-născut încep cu dezobstruarea căilor
respiratorii superioare prin aspiraţie.
6. La naşterea la termen nou-născutul are perimetrul cranian egal cu perimetrul toracic.
7. Bontul ombilical secţionat se bandajează cu comprese sterile înmuiate în soluţie de alcool
70 grade.
8. Prima baie a nou-născutului se face la ieşirea din spital.
9. Prima micţiune a nou-născutului nu intră în scorul Apgar.
10. Alimentaţia optimă pentru nou-născutul la termen este cea cu lapte praf adaptat
( umanizat).

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 icter fiziologic al nou A glande mamare tumefiate

născutului
2 criza genitală B urina , scaun normal colorate
3 involuţia cordonului C scaun verzui eliminat după naştere
ombilical
4 febra tranzitorie a n. D mumificarea treptată a bontului ligaturat
născutului
5 meconiu E ascensiune termică de 1-3 zile, moderată

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 bont ombilical
2 lanugo
3 vernix caseosa
4 scădere fiziologică în
greutate
5 profilaxia oftalmiei
gonococice
A perişori fini pe regiunea dorsală şi umeri la nou-
născut
B nitrat de Ag 1%
C alcool 70 grade
D substanţă grasă pe tegumente
E după eliminarea meconiului

Testul III
Indicați răspunsurile corecte

136
1.
2. Perioada de nou-născut este
cuprinsă între :
a) 0-1 an;
b) 0-5 zile;
c) 0-28 zile;
d) 0-3 luni.
3. Prin scorul Apgar nu se urmăresc:
a) reflexele arhaice;
b) frecvenţa cardiacă;
c) mişcările respiratorii;
d) culoarea tegumentelor;
e) greutatea la naştere;
f) tonicitatea musculară.
4. Alimentaţia la sân a nou-născutului
este corect să fie instituită:
a) după 24 ore;
b) în primele 4 ore;
c) în primele 6-12 ore.
5. În asfixia albastră a nou-născutului
se acordă următoarele îngrijiri , cu
excepţia:
a) Se efectuează respiraţie
artificială;
b) Se dezobstruează căile
respiratorii superioare;
c) S e aşează nou-născutul în
poziţie declivă;
d) Se efectuează intubaţie
artificială.
e) Se administrează oxigen.
6. Principalul icter al nou-născutului
este:
a) icterul hemolitic;
b) icterul fiziologic;
c) icterul mecanic.
7. Imediat după supt, sugarul trebuie:
a) aşezat în decubit ventral;
b) ţinut în poziţie verticală cu capul
sprijinit şi tapotat uşor pe spate
pentru favorizarea eructaţiei;
c) aşezat în decubit lateral.
8. Indicaţiile alimentaţiei mixte sunt:
a) starea febrilă a sugarului;
b) curba ponderală descrescătoare;
c) hipogalactia reală a mamei.
9. Alimentaţia artificială constă în :
137
a) alimentarea sugarului în primele
3-4 luni cu un alt lapte decât cel
de femeie;
b) alimentarea sugarului cu lapte
de mamă şi un alt preparat din
lapte;
c) alimentarea sugarului cu sucuri
de fructe.
10. Dezavantajele alimentaţiei artificiale
sunt :
a) intoleranţa la lapte;
b) supraalimentaţia;
c) posibilitatea apariţiei infecţiilor
digestive.
11. Recoltarea scaunului pentru
coprocultură la copil se efectuează
astfel:
a) din scaunul eliminat pe scutec
sau în oliţă;
b) cu ajutorul unei sonde Nelaton
introdusă prin anus şi rect;
c) se administrează purgativ salin
şi se recoltează scaunul într-un
recipient curat şi uscat.
12. Indicaţiile probei suptului sunt:
a) diareea sugarului;
b) plânsul, agitaţia la puţin timp
după supt;
c) curba ponderală staţionară sau
în scădere;
13. Meconiul este:
a) o malformaţie congenitală;
b) scaunul nou-născutului în
primele 2-3 zile;
c) scaun cu mucozităţi şi celule
descuamate de culoare verde.
14. Primo-profilaxia TBCse face în
maternitate cu vaccin:
a) BCG;
b) DTP;
c) PPD.
15. Prima vaccinare BCG se face în
maternitate:
a) la toţi nou-născuţii , fără
excepţie;
b) după aprecierile medicului;
 c) la nou-născuţii sănătoşi cu 23. Temperatura copilului măsurată în
greutate peste 2500 g în primele rect este:
4-8 zile. a) egală cu cea măsurată în axilă;
16. La un sugar de 7 luni în convulsii , b) mai mică decât cea măsurată în
cu temperatura de 40 grade C, se axilă;
acordă următoarele îngrijiri: c) mai mare cu 0,3-0,5 grade C.
a) hidratare pe cale orală; 24. Eritemul feiser al sugarului se
b) administrare de Diazepam 0,10 previne prin:
– ½ fiolă; a) aplicarea de unguente
c) anunţarea medicului; protectoare;
d) administrare de supozitor b) toaleta locală de apă şi săpun;
antitermic; c) toaleta parţială după fiecare
e) administrare de Fenobarbital o scaun, aplicare de unguent
tabletă per os. protector în regiunea fesieră şi
17. Pot fi puşi la sân sau pot fi alimentaţi schimbarea ritmică a lenjeriei de
cu biberonul prematurii: corp.
a) de orice grad; 25. Prima vaccinare antihepatitică se
b) de gradul I; efectuează :
c) de gradul I şi II. a) la vârsta de 6 luni;
18. Reflexul de supt şi de deglutiţie b) la nou- născut în maternitate;
lipseşte: c) ambele răspunsuri sunt corecte.
a) în prima zi după naştere; 26. Diversificarea alimentaţiei sugarului
b) la nou-născuţii agitaţi ; presupune:
c) la prematurii cu greutate sub a) introducerea de noi alimente ,în
1500 g. afară de lapte , la vâsta de 3-4
19. Prematurii de gradul III şi IV sunt luni;
alimentaţi : b) alimentarea sugarului cu diferite
a) cu biberonul; regimuri alimentare;
b) la sân; c) introducerea în alimentaţie a
c) cu linguriţa; sucurilor de fructe.
d) prin gavaj. 27. Regimul de viaţă al femeii care
20. Carenţa de vitamina D la sugar şi alăptează constă în:
copilul mic se numeşte: a) regim alimentar echilibrat, bogat
a) scorbut; în lichide şi vitamine;
b) rahitism; b) somn corespunzător din punct
c) pelagră. de vedere cantitativ şi calitativ;
21. Măsurarea temperaturii la copilul 0-3 c) plimbări zilnice în aer liber;
ani se face: d) nu prezintă importanţă pentru
a) în rect, cu termometru individual sugar.
lubrifiat; 28. Principiile diversificării alimentaţiei la
b) în plica axilară; copil sunt următoarele :
c) în cavitatea bucală , cu a) selectivitatea ;
termometru special. b) tatonarea toleranţei digestive a
22. Î n boala diareică acută sugarul sugarului;
prezintă: c) progresivitatea ;
a) tenesme vezicale; d) introducerea a două alimente noi
b) scaune lichide şi/sau mucoase; o dată;
c) colici abdominale; e) primul aliment este obligatoriu
d) edeme. făinosul în late.

138
29. La nou- născut şi sugarul în primele
luni de viaţă pulsul se poate măsura:
a) la artera pedioasă;
b) la artera radială;
c) la nivelul fontanelei anterioare.
30. Cauzele diareei acute la sugar pot fi
următoarele:
a) infecţii acute digestive,
respiratorii;
b) supraalimentaţia;
c) alimentaţia cu lapte praf;
d) administrarea unor antibiotice pe
cale orală.
31. Cauzele vărsăturilor pot fi
următoarele , cu excepţia:
a) boli ale tubului digestiv;
b) stenoza hipertrofică de pilor;
c) administrarea medicamentelor
pe cale parenterală;
d) ingerarea unor medicamente.
32. Cea mai frecventă formă de anemie
înâlnită la sugar este:
a) anemie posthemoragică;
b) anemie feriprivă prin carenţă de
fier exogenă;
c) anemie hemolitică.
33. Locul de elecţie al injecţiei
intramusculare la sugar este:
a) musculatura fesieră;
b) musculatura coapsei;
c) în muşchiul deltoid.
34. Supa de legume poate fi primită de
sugar când e sănătos , de la :
a) 2 luni;
b) 4 luni;
c) 6 luni.
35. În icterul fiziologic :
a) se administrează obligatoriu
hepatoprotectoare;
b) se administrează obligatoriu
gamaglobulină;
c) nu necesită tratament special.
36. Criza genitală a nou-născutului
necesită :
a) administrare de hormoni;
b) curăţarea secreţiilor;
c) oprirea alimentaţiei la sân.
37. Primii dinţi apar în jurul vârstei de ;
a) 6 luni;
b) 12 luni;
139
c) 18luni.
38. O contraindicaţie a supei de morcov
este:
a) diareea cu scaune apoase;
b) vărsăturile repetate;
c) stomatita micotică.
39. Curăţirea unui biberon folosit se
începe cu:
a) spălarea cu detergent;
b) clătirea cu apă rece;
c) fierberea.
40. Pansamentul bontului ombilical îl
efectuăm:
a) la 2 zile;
b) ori de câte ori este nevoie;
c) după cicatrizarea plăgii.
41. Copilul prezintă enurezis când nu-si
controlează sfincterul vezical:
a) înainte de 18 luni;
b) după 2 ani;
c) după 4 ani.
42. La ce vârstă este mai frecvent
debutul rahitismului carenţial?
a) la 9-12 luni;
b) la 3-6 luni;
c) la 2-3 ani.
43. Profilaxia cu vitamina D a
rahitismului carenţial comun se
începe :
a) la vârsta de 2 luni ;
b) în primele zile după naştere;
c) la vârsta de 1 an.
44. Tratamentul etiologic al unei
rinofaringite streptococice se face
cu;
a) paracetamol, ampicilină;
b) tetraciclină;
c) penicilină.
45. Poziţia care trebuie asigurată
copilului în convulsii este;
a) şezăndă;
b) decubit dorsal;
c) decubit lateral.
46. Îngrijirile plăgii ombilicale care
prezintă granulom se realizează
prin:
a) badijonări cu tinctură de iod;
b) toaleta plăgii ombilicale cu apă
oxigenată;
 c) atingeri cu soluţie de nitrat de Ag
5%;
d) se introduce pulbere cu
sulfamidă în plagă.
47. În caz de gangrenă umedă a plăgii
ombilicale se indică:
a) toaleta plăgii ombilicale cu apă
oxigenată;
b) atingerea bontului cu o
compresă înmuiată în tinctură de
iod;
c) se aplică pulbere de sulfamidă.
a)

BAREM DE CORECTARE-PUERICULTURĂ , PEDIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC

NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.

ÎNTREBARE PAGINĂ
TESTUL I- ADEVĂRAT / FALS
1 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 125
2 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 125
3 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 125
4 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 125
5 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 125
6 F Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile 25
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiţimia, Dr.
Vladimir Mihăilescu, Dr. Cătălina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997
7 A idem 25
8 F idem 25
9 A idem 25
10 F idem 33
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 B Puericultură şi pediatrie-Manual pentru 21
şcolile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiţimia, Dr. Vladimir Mihăilescu, Dr.
Cătălina Niculescu, Dr. Arghir Popescu,
1997
2 A idem 21
3 D idem 21
4 E idem 21
5 C idem 25
B

140
1 C idem 21
2 A idem 25
3 D idem 19
4 E idem 21
5 B idem 25
TESTUL III- GRILĂ
1 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 113
2 a,e 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 114
3 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 114
4 d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 114
5 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 115
6 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 115
7 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 115
8 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 116
9 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 116
10 b Proceduri de nursing 208
11 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 116
12 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 117
13 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 117
14 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 117
15 b,c,d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 117
16 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 119
17 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 119
18 d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 119
19 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 120
20 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 120
21 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 121
22 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 121
23 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 121
24 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 121
25 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 121
26 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 122
27 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 122
28 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 122
29 a,b,d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 123
30 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 123
31 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 124
32 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 124
33 b Puericultură şi pediatrie-Manual pentru 72
şcolile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiţimia, Dr. Vladimir Mihăilescu, Dr.
Cătălina Niculescu, Dr. Arghir Popescu,
1997

34 c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 144

Liliana Rogozea , 1997
35 b idem 144
36 a idem 144
37 b Puericultură şi pediatrie-Manual pentru 80

141
 şcolile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiţimia, Dr. Vladimir Mihăilescu, Dr.
Cătălina Niculescu, Dr. Arghir Popescu,
1997
38 b idem 80
39 b idem 107
40 c idem 107
41 b idem 146
42 b idem 147
43 c idem 163
44 c idem 219
45 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 120
46 a,b,c Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 137
Georgeta Aurelia Baltă, 1988

MODULUL 48- NEUROLOGIE ȘI NURSING ÎN NEUROLOGIE

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals

1.Dizartria este incapacitatea pacientului de a scrie.

2.Pacientul cu epilepsie poate exercita orice profesie.
3.Pacientul cu hemiplegie prezintă risc de escare de decubit.
4. Pacientul cu maladia Parkinson prezinta bradikinezie.
5.Aura epileptică avertizeaza pacientul despre iminenta declanşării unei crize .

142
 6 Pacientului cu HTIC i se asigură securitatea pentru a nu se leza.
7.Cu pacientul afazic se poate comunica nonverbal.
8.Deficitul de autoîngrijire se întậlneşte la pacienţii cu boala Parkinson.
9.Alegerea unui stil de viaţă sănătos previne apariţia bolilor neurologice.
10.Asistenta va supraveghea gradul de imbibare a pansamentului cu sange, secreţii ,in perioada
postoperatorie.
11.Puncţia lombara poate fi efectuată pacienţilor în ambulator.
12.LCR normal are culoare uşor gălbuie.

TESTUL II

A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Pneumoencefalografie A LCR
2 EEG B Anosmie
3 Puncţie rahidiană C Afazie
4 Articularea cuvintelor D Aer
5 Lipsa mirosului E Activitate bioelectrică a creierului

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Epilepsie A Hemiplegie
2 Comă B Tulburare vizuala
3 Mers cosind C Vărsături spontane
4 Diplopie D Convulsii tonico-clonice
5 Hipertensiune intracraniană E Scala Glasgow

C. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Paraplegie A Aură
2 Obnubilare B Câmp vizual
3 Epilepsie C Timp,spaţiu
4 Cecitate D Membre inferioare .
5 Scotom E Pierderea vederii

Testul III
Indicați răspunsurile corecte

1.Pneumoencefalografia reprezintă: c)examen radiologic ce realizează imagini

a)examen radiologic al spaţiilor ale circulaţiei cerebrale.
subarahnoidiene,folosind ca substanţă de 2.Pentru efectuare
contrast aerul; pneumoencefalografiei,asistenta va pregăti
b) examen radiologic al spaţiilor urmatoarele materiale:
subarahnoidiene ,folosind ca substanţă de a)electroencefalograful;
contrast iodul;
143
b)seringi,ace,tăviţa renală,soluţii
dezinfectante;
c)nu sunt necesare materiale.
3.EEG reprezintă:
a) înregistrarea biocurenţilor produşi de
creier;
b)înregistrarea biocurenţilor produşi de
muşchi;
c)examen radiologic al conţinutului cranian.
4.Pentru inregistrarea EEG, pacientul
necesită următoarele pregătiri:
a)trei zile regim alimentar hiposodat;
b)spălarea părului;
c)intreruperea medicaţiei sedative sau
excitante.
5.Următoarele manifestări de dependenţă
sunt tulburări ale mersului si ortostaţiunii:
a)tremurăturile,convulsiile;
b)ataxia statică şi locomotorie;
c)monoplegia.
6.Tulburările de sensibilitate,subiective sunt:
a)anestezia,hipoestezia,hiperestezia;
b)paresteziile;
c)ambele.
7.În leziunile nervului I cranian,pacientul
prezintă ca problemă de dependenţă:
a) anosmie,hiposmie;
b)lipsa vederii;
c)midriază.
8.Vărsăturile în cazul HTIC au următoarele
caracteristici:
a)au totdeauna conţinut alimentar;
b)sunt spontane,în jet,neprecedate de
greţuri;
c)sunt precedate de greţuri.
9.Problemele pacientului cu maladie
Parkinson sunt:
a)diminuarea mobilităţii;
b)eliminări necontrolate de urină;
c)euforie;
d)alterarea comunicării verbale şi în scris.
10.Factorii declanşatori ai crizei de epilepsie
pot fi:
a)stimuli din mediu-sonori,luminoşi;
b)alimentaţia bogată în glucide;
c)nerespectarea tratamentului.
11.Intervenţiile asistentei în faza
tonicoclonică a crizei epileptice sunt
următoarele ,in afară de:
144
a)se descleştează dinţii,se pune un rulou
între dinţi;
b)se lărgesc hainele prin descheierea
nasturilor;
c)se aşează apăratori laterale la paturi
pentru a prevenii accidentele.
12.Problemele pacientului în timpul crizei
epileptice pot fi :
a)oprirea respiraţiei;
b)riscul de traumatizare;
c)depresia.
13.În comoţia cerebrală,pacientul prezintă:
a)stare comatoasă profundă;
b)pierderea conştienţei pentru scurt timp;
c)pareze,paralizii.
14.În traumatismele craniocerebrale în care
se scurge LCR prin nas,urechi,plagă
craniană,se va proceda astfel:
a)aplicarea unui pansament compresiv;
b)dezinfecţia plăgii craniene şi tamponarea
ei;
c)nu se efectueaza tamponare.
15.În acordarea primului ajutor unui pacient
cu traumatism cranian se fac următoarele
manevre,în afară de:
a)ridicarea pacientului pentru a-i observa
mersul;
b)observarea stării de conştienţă;
c)examinarea plăgilor craniene;
d)evidenţierea parezelor si paraliziilor.
16.Un pacient diagnosticat cu AVC,prezintă
ca manifestări de dependenţă specifice:
a)hipotensiune arterială;
b)ameţeli,vărsături,urmate de stare
comatoasă;
c)hipotermie;
d)hemiplegie.
17.Recuperarea deficitului motor în cazul
AVC se începe astfel:
a)imediat după producerea accidentului;
b)cu miscări pasive;
c)la 1-2 luni de la debut.
18.Poziţia în pat a pacientului comatos
neintubat în perioada postoperatorie este :
a)decubit dorsal;
b)decubit lateral sau semidecubit ventral;
c)Trendelenburg.
19.În stabilirea căii de alimentare a
pacientului operat pe craniu se va ţine
seamă în primul rậnd de:
a)preferinţele pacientului; c)ambele.
b)prezenţa reflexului de deglutiţie; 27.Pacientul care prezintă paralizia nervului
c)starea de conştienţă a pacientului. facial are ca manifestări de dependenţă:
20.Pentru reducerea HTIC,asistenta va a)asimetrie facială;
aplica pacientului următoarele intervenţii b)pacientul nu poate fluiera,sufla;
autonome: c)afazie.
a)linişteşte pacientul,îl educă pentru a evita 28.Obiectivele imediate ale îngrijirii
mişcările în pat; pacientului cu HTIC constau în :
b)limitează consumul de lichide; a)menţinerea funcţiilor vitale si vegetative in
c)instalează perfuzie cu soluţie de limite fiziologice;
Manitol,Glucoză. b)prevenirea complicaţiilor;
21.Problemele pacientului în fazele tardive c)reducerea presiunii HTIC.
ale sclerozei in plăci sunt: 29.Convulsia reprezintă:
a)pierderea controlului sfincterelor; a)pierderea conştienţei;
b)hipertermie; b)mişcări neaşteptate ale membrelor
c)alterarea tranzitului intestinal. inferioare;
22.Pentru stabilirea gradului de comă se c)contracţii musculare urmate de relaxare.
utilizează scala Glasgow,care constă în: 30.Pareza reprezintă:
a)examinarea reacţiei oculare la diverşi a)contractură musculară;
stimuli; b)diminuarea forţei musculare;
b)examinarea controlului eliminărilor; c)rigiditate vasculară.
c)examinarea răspunsului verbal,motor la 31.Hemiplegia reprezintă:
un stimul. a)absenţa forţei musculare;
23.Îngrijirea mucoaselor oculare la un b)paralizie generalizată;
pacient comatos constă în: c)paralizia unei jumătăţi de corp.
a)instilarea soluţiilor de antibiotice; 32.Paraplegia reprezintă:
b)acoperirea ochiului cu o compresă a)paralizia unui singur membru;
îmbibata în ser fiziologic; b)paralizia părţii inferioare a corpului;
c)instilarea „lacrimilor artificiale”. c)paralizia celor patru membre.

33.Lezarea nervului acustico-vestibular

24.Pentru efectuarea puncţiei rahidiene unui produce:
pacient comatos i se va da poziţia : a)lipsa posibilităţii de a fluiera;
a)decubit lateral cu membrele inferioare b)tulburări de echilibru;
flectate pe abdomen; c)paralizie masticatorie.
b)şezậnd,susţinut de două persoane; 34.Apariţia convulsiilor poate fi cauzată de:
c)decubit lateral cu bărbia în piept şi a)febră;
membrele inferioare flectate pe abdomen. b)antecedente heredocolaterale;
25.Starea de comă se defineşte astfel: c)traumatisme craniene.
a)pierderea parţială sau totală a conştienţei; 35.Tremurătura degetelor mậinii la un
b)pierderea parţială sau totală a conştienţei parkinsonian seamănă cu:
cu alterarea funcţiilor vitale; a)mişcarea de pendulare;
c)pierderea parţială sau totală a b)mişcarea de numărare a banilor;
conştienţei,motilităţii,sensibilităţii cu c)mişcarea de întors ceasul.
conservarea celor mai importante funcţii 36.Tremurătura picioarelor la un
vegetative. parkinsonian imită:
26.Leziunile nervului II cranian(optic) se a)mişcarea de pedalare;
manifestă prin: b)mişcarea de batere a măsurilor muzicale;
a)ambliopie,amauroză; c)mişcarea de balansare.
b)îngustarea cậmpului vizual; 37.Narcolepsia reprezintă:

145
a)nevoia bruscă de somn; 47.Capacitatea de autoservire generală
b)somn superficial cu treziri dese; constă în:
c)somn cu durată peste limitele normale. a)igienă personală;
38.Pacientul cu parkinson prezintă: b)activităţi manuale diverse;
a)tremurătură; c)îmbrăcat-dezbrăcat.
b)rigiditate; 48.Retracţiile musculo-tendinoase pot fi
c)mers încet cu paşi mici. evitate prin:
39.Accesul epileptic major are ca a)menţinerea corectă a membrelor
manifestări: paralizate;
a)relaxare sfincteriană; b)menţinerea poziţiilor de flexie a
b)incontinenţă de fecale; genunchiului şi răsuciri ale trunchiului;
c)muşcarea limbii. c)evitarea mişcării.
40.În timpul crizei grand-mall pacientul 49.Pacientul cu deficit motor parţial se
prezintă : imbracă:
a)pierderea conştienţei; a)începậnd cu membrul sănătos;
b)risc de accidente; b)începậnd cu membrul plegic;
c)alterarea percepţiei senzitive şi c)nu contează.
senzoriale. 50.Pentru a restabili mobilizarea unui
41.În AVC semnele de debut sunt: pacient cật mai repede posibil după un AVC
a)vertij; (pareză)cea mai importantă acţiune este :
b)cefalee occipitală; a)poziţionarea corectă a membrului
c)valori tensionale crescute. respectiv;
42.La pacienţii cu AVC nu efectuăm: b)efectuarea de exerciţii fizice pasive ale
a)trecerea rapidă în ortostatism; membrului respectiv;
b)mişcări bruşte necontrolate ale capului; c)schimbarea poziţiei pacientului din 10 în
c)transport pe distanţe mari. 10 ore;
43.Pentru examinarea radiologica a cutiei d)aplicarea de atele la membrele afectate.
craniene a pacientului:
a)părul lung îl vom lega pe creştet;
b)îndepărtăm obiectele radioopace; 51.Comunicarea ineficientă la nivel motor
c)dezbrăcăm regiunea de examinat. se manifestă prin :
44.Asistenta medicală menţine mandrenul a)stare comatoasă;
acului spinal în timpul puncţiei lombare: b)pareze şi paralizii;
a)steril; c)obnubilare.
b)nesteril; 52.Obiectivele îngrijirii pacientului care
c)îl depune în sacul colector. comunică deficitar la nivel senzorial şi motor
45.După efectuarea puncţiei occipitale: sunt:
a)se asigură 8h repaus total pacientului; a)echilibrarea psihică a bolnavului;
b)pacientul se poate mobiliza după circa 15 b)orientarea lui în timp si spaţiu;
minute; c)folosirea de mijloace de comunicare
c)se asigură pacientului repaus fizic 60 specifice deficitului senzorial.
minute. 53.Afazia este tulburarea:
46.Reeducarea tulburărilor de vorbire de tip a)de sensibilitate a pielii;
afazic se poate efectua prin: b)scăderea volumului muscular;
a)asigurarea colaborării familiei pacientului; c)incapacitatea de a pronunţa cuvinte.
b)stabilirea interrelaţiei stimulare-răspuns; 54.Puncţia lombară se execută de către:
c)începerea precoce a intervenţiilor de a)asistenta medicală de salon;
reeducare; b)asistenta medicală de laborator;
d)efectuarea unor exerciţii pentru c)medic.
denumirea diferitelor obiecte.

146
 TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NUMĂR
ÎNTREBARE PAGINĂ
1. F L. Titirică-Ingrijiri speciale acordate pacientilor 310
de catre asistentii medicali, 2003
2. F Idem 319
3. A Idem 319-320
4. A Idem 320
5. A Idem 316
6. A Idem 315
7. A S. Daşchievici- Chirugie 106
8. A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor 320
de catre asistentii medicali, 2003
9. A Idem 302
10. A Idem 325
11. F L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistentii 62
medicali, 2002
12. F Idem 62
TESTUL II - ASOCIERI
A
1 d L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor 302
de catre asistentii medicali,2003
2 e idem 305
3 a idem 306
4 c idem 319
5 b idem 318
B
1 d idem 316
2 e idem 328
3 a idem 308
BAREM DE CORECTARE MODUL NEUROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
4 b idem 313
5 c idem 313
C
6 b 1 d
Dorobantu- idem
1150 teste de nursing, 2003 104 319
7 a 2 c
Dorobantu- idem
1150 teste de nursing, 2003 105 320
8 b 3 a
Dorobantu- idem
1150 teste de nursing, 2003 105 316
9 a,d 4 e
Dorobantu- idem
1150 teste de nursing, 2003 105 318
10 a,c 5 b
Dorobantu- idem
1150 teste de nursing, 2003 105 311
11 a TESTUL
Dorobantu- 1150 teste III- GRILA
de nursing, 2003 105
12 a,b 1 a
Dorobantu- Dorobantu-
1150 1150 teste
teste de nursing, de nursing, 2003
2003 105 104
13 b 2 b
Dorobantu- Dorobantu-
1150 147 teste
1150
teste de nursing, de nursing, 2003
2003 105 104
14 c 3 a
Dorobantu- Dorobantu-
1150 1150 teste
teste de nursing, de nursing, 2003
2003 105 104
15 a 4 b,c Dorobantu- 1150 teste
Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003de nursing, 2003
106 104
MODULUL 49-PSIHIATRIE ȘI NURSING ÎN PSIHIATRIE

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals

1. Ticurile sunt gesturi scurte, repetate involuntar (ex: clipit, tuse) fara necesitate obiectiva.
2. Starea de obnubiliare se manifesta printr-o perceptie profunda a constientei, activitatea
psiho-motorie fiind suspendata, persoana nu mai raspunde la intrebari si nu reactioneaza la
excitatiile din mediu
3. Senzatia este un act psihic elementar prin care se realizeaza o imagine singulara a unor
insusiri ale obiectelor si fenomenelor inconjuratoare.
4. Hipomnezia este scaderea fortei memoriei si este prezenta in surmenaj, stari anxioase,
depresie etc.

148
5. Fuga de idei- reprezinta o frica nejustificata cu obiect bine determinat.
6. Agorafobia reprezinta frica de spatii deschise sau de locuri publice, claustrofobia- frica de
locuri inchise, hidrofobia –frica de apa
7. Pacientul cu depresie prezinta o privire stinsa, lipsita de stralucire, mimica stearsa, expresia
fetei tradeaza tristete, indurerare, tegumentele pot fi uscate din cauza deshidratarii
8. Personalitatea este alcatuita din totalitatea reactiilor unei persoane fata de stimulii exteriori
9. Boala Alzheimer este mai frecventa la adultii in varsta, este o tulburare cronica, progresiva ce
distruge constienta, saraceste personalitatea si are ca simptom frecvent: pierderea memoriei, a
orientarii, a controlului simturilor, tulburari de vorbire etc.
10. Terapia de grup- modalitate terapeutica ce face apel la capacitatea individului de a
gandi, rationa, a-si aprofunda gandurile, memoria si dorintele raportandu-le la realitate.

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Comunicarea eficienta A tratarea cu seriozitate a gandurilor, sentimentelor si

2 Respectul
3 Dialogul cu bolnavul
4 Gesturi scurte, repetate
involuntar fara necesitate
obiectiva
5 Mimica
experientelor pacientului
B sursa principala de informatie
C ticuri
D transmitere de mesaje simple, clare, precise din
punct de vedere al continutului, al timpului si
spatiului alocat
k. E tip de comunicare nonverbala folosind drept suport
expresia faciala si modificarile acesteia

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Hipoestezia A perceperea eronata a gustului si mirosului

2 Iluziile gustative si olfactive B cresterea exagerata a atentiei intalnita frecvent in
psihopatologie
3 Hiperprosexia C scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
4 Amnezie D pierderea totala a memoriei
5 Gandirea l. E m. functia cea mai complexa a creierului

C. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Fuga de idei A teama de spatii deschise sau locuri publice

2 Agorafobie B frica de obiecte ascutite
3 Oxifobia C bolnavul nu poate exprima de la inceput pana la
sfarsit o anumita idee si trece de la o idee la alta
fara legatura intre ele
4 Euforia D scaderea pana la lipsa totala a poftei de mancare
5 Anorexie n. E o. stare de veselie exagerata, bucurie, optimism,
asociata de obicei cu logoree mimica expresiva,
mobilitate exagerata

D. Asociați noțiunile din cele două coloane

149
1 Instinct de aparare
2 Vointa
3 Lipsa de stapanire a comportamentului
prin scaderea controlului voluntar
4 Insomnia
5 Tulburare in care un individ este genetic sip. E q. scaderea timpului total de somn
anatomic barbat sau femeie crede ca el/
ea apartine sexului opus si ca atare,
traieste ca un membru al sexului opus ori
de cate ori este posibil
A activitate psihica orientata spre
atingerea unor scopuri propuse
constient prin activitati nervoase
superioare
B impulsivitate
C instinct individual care asigura
supravietuirea acestuia
D transsexualitate

E. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Atacul de panica A sindrom de stres posttraumatic

2 Raspunsul la expunerea unui
eveniment traumatic care
implica vatamare corporala,
amenintarea cu moartea etc.
3 Schizofrenia
4 Suprimarea voluntara a
cursului vietii datorita unor
tulburari psihice
5 Risc de suicid
B boala psihica caracterizata prin doua sau mai multe
simptome ca: idei delirante, halucinatii, vorbire
dezorganizata, simptome negative
C suicid
D dependenta de droguri
r. E s. este un inalt nivel de anxietate marcat prin
sentimente de teroare, gandire dezorganizata,
neputinta, activitate fara scop

F. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Amfetamina A clorpromazin 10 mg i.m. la 6 h, impachetari cu

2 Hiperpirexia la adultii
consumatori de droguri
3 Violenta
4 Probleme de ingrijire ale unui
pacient depresiv
5 Anorexie
cearceafuri umede
B drog psihostimulent al SNC
C inapetenta, scadere ponderala, deshidratare,
insomnie, agitatie
D manifestari ce reprezinta un pericol pentru ceilalti
t. E u. lipsa poftei de mancare

G. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Alimentatie inadecvata prin A se ofera pacientului ocazia sa se exprime, sa

deficit se corecteaza
2 Combaterea constipatiei
spuna
150 ce-l preocupa
B se instituie un program de miscare zilnica,
alimentatia trebuie sa fie bogata in celuloza,
legume, fructe, medicamente laxative
H. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Pierderea posibilitatii de a vorbi A comportament ritualic pe care un individ se simte

sau de a intelege limbajul vorbit obligat sa-l indeplineasca, ce ii patrunde fortat in
in urma unei leziuni corticale constiinta si e contrar dorintelor sale
2 Compulsie B afazie
3 Ecolalie C repetarea automata a sunetelor, cuvintelor, frazelor
emise de alta persoana
4 Impulsivitate D stare de anxietate care este atat de puternica incat
dezorganizeaza personalitatea individului
5 Panica x. E y. tendinta de a efectua un act violent, imprevizibil,
negandit

Testul III
Indicați răspunsurile corecte

1.Vârsta de debut a schizofreniei, este în a) confabulează;

majoritatea cazurilor: b) minte;
a) 18-35 de ani; c) are halucinaţii.
b) după 50 de ani; 5.Sevrajul etanolic se caracterizeaza prin:
c) dupa 65 de ani, a) anorexie, greata, tremor accentuat la
2.Vitaminele B1 şi PP, sunt indicate în degete
tratamentul delirium-ului tremens, fiind b) transpiratii, tahicardie, HTA
necesare: c) iritabilitate, impulsivitate
a) formării protrombinei; 6.La anamneză, pacientul îşi exprimă
b) sistemului nervos; convingerea fermă că va fi omorât de către
c) circulaţiei sanguine; securitate, acest exemplu ilustrează:
d) diurezei. a) halucinaţie;
3.Dieta bogată în proteine şi vitamine, b) idee delirantă de autoacuzare;
previne distrugerea cărui organ care c) delir de persecuţie.
detoxifică alcoolul? 7.Starea timică manifestată cel mai frecvent
a) pancreasul; de către schizofrenic, este:
b) ficatul; a) optimism, exaltare timică;
c) rinichii; b) tristeţe, depresie;
d) plămânii. c) apatie, detaşare emoţională, ostilitate,
4.Pacientul care umple ˝spaţiile albe˝ din negativism.
memorie, cu evenimente imaginare, bizare, 8.Repetarea frazelor pe care ceilalţi le-au
contradictorii şi lipsite de consecvenţă: spus, se numeşte:

151
a) autism;
b) ecopraxie;
c) ecolalie;
d) balbism.
9.Fraza „sunt bolnavă deoarece
prezentatorul de la TV mă hipnotizează cu
laser, chiar când scot televizorul din priză”,
exemplifică:
a) gândirea autistă;
b) iluzia;
c) ideea delirantă de influenţă exterioară.
10.Indicaţi răspunsul fals:
a) antidepresivele triciclice potenţează
efectele alcoolului;
b) se indică asocierea alcoolului şi a
antidepresivelor triciclice, pentru
accelerarea vindecării depresiei endogene;
c) fenotiazinele cresc toxicitatea
antidepresivelor triciclice.
11.Ce este comunicarea?
a) activitate complexa intre doua sau mai
multe persoane, in care fiecare mesaj
genereaza o reactie complexa ce poate
deveni un nou subiect pentru discutie
b) o relatie ce trebuie focalizata pe un
anumit subiect
c) o activitate intelectuala in care fiecare
interlocutor isi demonstreaza cultura
generala
12.Comunicarea este eficienta daca:
a) se desfasoara dupa un ritual bine definit
b) mesajele sunt simple, clare si precise
c) se desfasoara verbal
13.Indicaţi ce metodă contraceptivă ar fi
utilă la o tânără epileptică, tratată cu
Fenobarbital:
a. contraceptive orale;
b. sterilet;
c. vasectomie.
14. Haloperidolul este contraindicat la
pacienţii cu:
a. boala Parkinson;
b. demenţă senilă;
c. boala Alzheimer.
15. Care din urmatoarele principii de
nursing sunt caracteristice nursingului
psihiatric:
a. se ajute la reducerea starii de anxietate a
pacientului
b. sa respecte gradul de confidentialitate
152
c. sa-si aminteasca faptul ca exista o
explicatie pentru fiecare comportament
16. Atributiile asistentei medicale in sectia
de psihiatrie sunt:
a. informarea pacientului asupra sanatatii
b. prevenirea unor accidente, prin
supraveghere
c. aplicarea unor interventii in situatii de
criza
17. Dementa etanolica este:
a. stadiul final al alcoolismului cronic, ce
determina atrofie cerebrala
b. psihoza polinevritica alcoolica Korsakov
c. scleroza hepatica
18. Ce elemente caracterizează eclampsia?
a. HTA;
b. edeme periferice;
c. edem cerebral;
d. hipotensiune arterială;
e. apare după 45 de zile de la naştere;
f. apare numai după a patra sarcină.
19. Care din urmatoarele probleme sunt
specice nursingului psihiatric?
a. mentinerea unei sanatati optime si
prevenirea bolilor psiho biologice
b. deficientele in functionarea unor sisteme
emotionale
c. aparitia unor stari emotionale de tipul :
anxietate, manie, singuratate, tristete
20. Boala Parkinson caracterizata prin
triada neurologica (hipertonie, hipo sau
akinezie si tremor, are si variate modificari
psihice care au la baza:
a. tulburari ale metabolismului dopaminei la
nivel encefalic;
b. sclerozei cerebrale
c. avitaminozei PP si B6
21. Sindromul discordant este
carcateristicpentru:
a. schizofrenie;
b. alcoolism;
c. demenţă;
22. Ce este respectul?
a. tratarea cu seriozitate a gandurilor,
sentimentelor si experientele pacientilor
b. intelegere empatica intre persoana
bolnava si asistent
c. capacitatea asistentului de a se
transpune in lumea experientelor si trairile
lor
23. Ce presupune observarea de catre
asistenta medicala in sectia de psihiatrie:
a. observarea semnelor si simptomelor
psihopatologice ce ar putea fi importante in
vederea aplicarii ingrijirilor
b. capacitatea asistentei medicale ce
supravegheaza bolnavul de a depista
tulburarile ce il fac pe pacient pasibil de a fi
pedepsit
c. completeaza datele obtinute de la bolnav
in registre speciale, le discuta cu colegii si
elaboreaza un plan de ingrijire
24. In boli depresive, dementa, schizofrenie
pot apare:
a. semne ale unei capacitati deficitare de
autoingrijire (barba nerasa, miros de
transpiratie, haine patate)
b. fuga de idei
c. tulburari ale constientei precum
obnubilare, stupoare
25. Hipoestezia reprezinta:
a. scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
b. perceptia distorsionata a unui obiect
c. aparitia de asa zise dureri migratorii
26. Ce este agorafobia
a. teama de spatii deschise
b. teama de obiecte ascutite
c. frica de apa
27. Ipohondria este:
a. convingerea bolnavului ca sufera de boli
grave, incurabile
b. convingerea bolnavului ca este mai
destept, mai frumos decat altii
c. convingerea bolnavului ca este acuzat
de toate nenorocirile lumii
28. Bulimia este:
a. scaderea pana la lipsa totala a poftei de
mancare
b. ingerarea fara discernamat a unei
cantitati mari de alimente
c. ingestie exagerata numai de alimente
rotunde
29. Ce este impulsivitatea?
a. incapacitatea totala de a actiona
b. scaderea fortei de a se adapta
c. lipsa de stapanire a comportamentului
30. Ce este senzatia:
a. actul psihic elementar de realizare a
imaginii obiectelor si fenomenelor lumii
inconjuratoare
153
b. procesul de reflectare integrala a insusirii
obiectelor si fenomenelor lumii
inconjuratoare
c. exagerarea perceperii excitatiilor
exteroceptive
31. Percepţia senzorială falsă, în absenţa
unui obiect real, semnifică:
a. halucinaţie;
b. iluzie;
c. compulsiune;
d. stupor.
32. Fobia sociala este:
a. frica de a vorbi in public, teama de a
manca in prezenta altor persoane
b. sentiment de teroare, gandire
dezorganizata, neputinta si activitate fara
scop
c. ganduri repetitive, nedorite, obsesive
33. Interventiile in schizofrenie au ca scop:
a. scaderea anxietatii pacientului
b. diminuarea comportamentului agresiv
c. protejarea pacientului de agresiunile
zilnice atunci cand acesta are tulburari de
perceptie
34. Care din urmatoarele particularitati de
ingrijire sunt specifice in depresie:
a. se determina sustragerea pacientului de
la preocupari negative
b. implicarea pacientului in activitati
recreative
c. se incurajeaza exprimarea verbala si
non-verbala a sentimentelor pacientului, se
evita discutiile in contradictoriu
35. Dementa de tip Alzheimer este:
a. tulburare organica (corticala) intalnita
frecvent la varstnici, caracterizata prin
pierderea memoriei, a orientarii, controlului
asupra impulsurilor si emotiilor
b. determinata de abuzul de alcool
c. determinata de consumul de droguri
36. In postpartumul precoce, pot apărea:
a. stări confuzionale, chiar confuzo-onirice;
b. stări depresive, cu idei de autoliză;
c. idei de infanticid şi tendinţe de suicid în
doi (mama şi nou-născutul).
37. Manifestarile clinice datorate efectului
alcoolului asupra SNC sunt:
a. agresivitate, labilitate afectiva
b. deteriorarea relatiilor sociale si de munca
c. tulburari cognitive
38. Abstinenta alcoolica este:
a. micsorarea sau stoparea consumului
regulat de alcool
b. dificultati de vorbire, de coordonare,
pierderea constientei
c. deficit de autoingrijire
39. In cazul cenestopatiilor care din
urmatoarele afirmatii este adevarata:
a. cenestopatiile din nevroze nu au
corespondent somatic patologic
b. pacientul acuza: furnicaturi, arsuri,
senzatii dureroase difuze, mutante
c. cenestopatiile sunt halucinatii
visceroceptive ca de exemplu „sarcina
fantoma”
40.Care din urmatoarele afirmatii este
adevarata in dementa pugilistica:
a. survine secundar traumatismelor
craniene repetate
b. este un sindrom subiectiv al
traumatismului cranian
c. este cunoscut cazul celebrului boxer
Casius Clay care sufera de sindrom
parkinsonian posttraumatic
41. Ingrijirile medicale psihiatrice includ:
a. promovarea autoingrijirii si dobandirea
independentei
b. construirea si mentinerea unui mediu
terapeutic adecvat
c. dezvoltarea relatiilor interpersonale si a
comunicarii
42. Ambivalenta afectiva reprezinta:
a. schimbarea sentimentelor pozitive firesti
avute anterior imbolnavirii , fata de
persoana apropiate din familie
b. trairea simultana a doua sentimente
antagonice : dragoste si ura pentru aceeasi
persoana
c. o stare paroxistica de bucurie intensa in
trupul careia subiectul rupe comunicarea cu
medicul
43.Care din urmatoarele semne/simptome
se pot intalni in hipoglicemie:
a. fatigabilitate, tremuraturi, transpiratii
profunde, tahicardie, anxitate, agresivitate
b. crize epileptice, ticuri
c. afazie si dezorientare
44. Teama de microbi se numeste:
a. tanatofobie
b. zoofobie
154
c. bacilofobie
45. Pedofilia reprezinta:
a. intretinerea de contacte sexuale cu copii
b. dragoste exagerata pentru membri
familiei
c. profanarea cadavrelor
46. Sanatatea mintala este:
a. lipsa oricarei afectiuni neurologice
b. echilibru intre dezvoltarea biologica si cea
neuro psihica a individului
c. o stare de bine in care individul traieste
sentimentul propriei valori, a implinirii de
sine, a integritatii personale, a exprimarii
creative, a sanatatii psiho biologice
47. Frustrarea este:
a. imposibilitatea de a comunica eficient
unei alte persoane dorintele tale
b. tensiunea psihica determinata de un
obstacol care impiedica subiectul de a
atinge un anumit scop sau de a realiza o
anumita dorinta
c. stare emotionala de profunda tristete sau
depresie
48. Fobia este:
a. frica intensa, irationala fata de un obiect,
situatie sau loc care atrage dupa sine
modificari majore in viata subiectului
b. teama cumplita de intuneric
c. teama de a ramane fara baterie la telefon
49. Dezorientarea este:
a. stare confuzionala in care un individ e
incapabil sa identifice relatia propriului „eu”
cu timpul, spatiul, celelalte persoane
b. incapacitatea de a se integra intr-un grup
de persoane, de a se orienta in timp si
spatiu
c. imposibilitatea de a transforma emotiile in
manifestari fizice
50. Agnozia este o tulburare cerebrala
datorita careia:
a. pacientul nu poate pronunta corect
cuvintele cu toate ca organele fonatorii sunt
integre morfofunctional
b. pacientul nu poate interpreta corect
senzatiile, obiectele imaginile pe care le
vede cu toate ca organele de simt si nervii
functioneaza normal
c. pacientul nu poate comunica ceea ce
gandeste si simte ci spune contrariul
51. Sitiofobia este:
a. pacientul refuza sa fie pus intr-o situatie
neplacuta
b. refuzul total de a se alimenta
c. teama de ridicol
52. Starea confuzionala poate fi definita ca:
a. imposibilitatea de a recunoaste o
persoana sau anumite decizii pe care le-a
luat un pacient la un moment dat
b. modificare a comportamentului fara
substrat anatomic
c. tulburare organica acuta caracterizata
prin stare de constienta intunecata, ganduri
dezordonate, perceptii senzoriale gresite
53. In cazul in care la un pacient apar
halucinatii se aplica urmatoarele interventii:
a. se completeaza foaia de observatie luand
interviu la toti membrii familiei referitoare la
debutul simptomatologiei si frecventa cu
care se repeta
b. se instruiesc membrii familiei si
personalul asupra modalitatilor de tratament
c. se promoveaza securitatea pacientului,
indepartand mobilierul in exces precum si
obiectele ce pot produce accidente, se
asigura linistea si calmul prin reducerea
stimulilor din mediul inconjurator
54. Prevenirea „izolarii” unui pacient psihic
se face prin:
a. stimularea relatiilor interpersonale prin
organizarea de activitati recreative in grup
b. stabilirea unui program de activitati
agreate de pacient pentru a-i alunga
plictiseala
c. identificarea cauzei care a determinat
schimbarea comportamentului
55. Prin ecolalie se intelege:
a. repetarea fazelor pe care le-au spus
ceilalti
b. bilbiiala
c. refuzul de a vorbi

BAREM CORECTARE PSIHIATRIE ȘI NURSING ÎN PSIHIATRIE

TESTUL I- ADEVARAT /FALS

NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE
1 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 33
2 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 34

155
3 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 35
4 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 36
5 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 41
6 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 50
7 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 60
8 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 75
9 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 86
10 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 103
TESTUL II- ASOCIERI
A
1. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 25
3. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 31
4. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 33
5. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 32
B
1. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 36
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 37
3. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 39
4. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 40
5. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 41
C
1. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 41
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 50
3. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 42
4. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 44
5. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 45
D
1. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 45
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 46
3. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 47
4. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 47
5. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 46
E
1. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 51
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 54
3. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 57
4. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 68
5. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 70
F
1. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 118
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 118
3. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 120
4. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 60
5. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 45
G
1. D L.Titirca- Ingrijiri special acordate 336
pacientilor de catre asistentii medicali

156
 2. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 63
3. A L.Titirca- Ingrijiri special acordate 337
pacientilor de catre asistentii medicali
4. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 131
5. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 131
H
1. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 130
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 132
3. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 133
4. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 135
5. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 136

TESTUL III- GRILA

1 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
2 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 226
3 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 221
4 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 199
5 a,b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 220
6 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
7 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
8 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
9 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
10 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
11 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
12 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
13 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 288
14 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 286
15 a,b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 20
16 a,b,c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 16
17 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 222
18 a, b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 236
19 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 22
20 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 246
MODUL 51 –
21 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 274
CONDUITA ÎN
22 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 24
URGENȚE
23 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 28
24 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 32-34
25 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 36
26 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 42
27 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 43
28 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 45
29 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 47
30 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 195
31 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 196
32 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 50
33 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 57
34 a,b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 61
35 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 86
36 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 236
37 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 90
38 a A. Anghelescu- Neurologie157 si psihiatrie 90
39 a, b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 196
40 a, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 242
 MEDICO –
CHIRURGICALE

TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals

1. Colapsul vascular are drept cauză dezechilibrul dintre volumul de sânge circulant şi
capacitatea vaselor.
2. Permeabilizarea căilor respiratorii în obstrucţiile supraglotice se realizează prin aşezarea
victimei în poziţie de drenaj postural.
3. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după
permeabilizarea căilor respiratorii.

158
4. Prima măsură în cazul şocului traumatic o constituie înlăturarea agentului agresor.
5. Pacientului cu traumatism craniocerebral care prezintă scurgeri de lichid cefalorahidian prin
urechi şi nas i se aplică tampoane compresive.
6. Pentru evidenţierea fracturilor feţei în cazul unor traumatisme faciale se palpează simetric
faţa, depistând denivelările osoase, mobilitatea patologică, durerea.
7. Fracturile oaselor bazinului se recunosc după poziţia caracteristică „de broască" a victimei.
8. Durerea precordială care cedează după administrarea unei tablete de nitroglicerină este
caracteristică pentru IMA.
9. Pacientul cu edem pulmonar acut prezintă spută rozată.
10. Pentru a reduce dispneea, pacientul în criză de astm bronşic ia poziţia decubit dorsal.

TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Traumatism cranian A Sezand cu capul aplecat in fata

2. Traumatism toracic B Decubit dorsal cu capul intr-o parte
3. Traumatism al coloanei vertebrale C Sezand cu spatele sprijint
4. Traumatism al fetei D Decubit dorsal cu genunchii flectati
5. Traumatism abdominal E Decubit dorsal pe un plan dur

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1. Pneumotoraxul spontan A Durere retrosternala sau precordiala

2 Infarctul miocardic acut
3 Edemul pulmonar acut
4 Criza de astm bronsic
care dureaza de la 30 de minute pana
la cateva ore si nu cedeaza la
nitroglicerina
B Tuse uscata urmata de eliminare de
sputa spumoasa, rozata, aerata
C Junghi toracic violent , apare brusc
dupa un effort, o chinta de tuse,
durere comparata cu “o lovitura de
pumnal”
D Dispnee cu caracter expirator
prelungit , urmata de tuse si
expectoratie mucoasa, filanta,
eliberatoare

5 Angina pectorala E Durere retrosternala sau precordiala

care dureaza 2-3 minute pana la 10-
15 minute si cedeaza la nitroglicerina
Testul III
Indicați răspunsurile corecte
MEDICINĂ INTERNĂ a) este indicata cu degetul;
b) este declansata de respiratii
1. Starea de colaps periferic poate fi profunde;
recunoascuta datorita: c) cedeaza la antialgice majore.
a) TA 160/90 mmHg; 3. Durerea din infarctul miocardic acut :
b) poliurie; a) cedeaza la nitroglicerina;
c) extremitatilor reci. b) apare dupa un efort fizic, emotii
2. Durerea din infarctul miocardic acut : puternice;

159
 c) dureaza maxim 1 minut.
4. Tratamentul de urgenta in angina
pectorala consta in administrare de :
a) izoket;
b) nitroglicerina;
c) carbocromen.
5. Diferenta intre astmul bronsic si
astmul cardiac se pune pe
urmatoarele criterii:
a) astmul cardiac este o criza de
bradipnee expiratorie, fata de astmul
bronsic care este o criza de polipnee
expiratorie;
b) expectoratia din astmul bronsic este
perlata fata de cea din astmul
cardiac care este rozata;
c) nu este nici o diferenta.
6. Infarctul miocardic este produs de:
a) indigestie;
b) o scadere a fluxului sangvin in
arterele coronare cauzata de
ischemie;
c) scaderea contractiilor ventriculare.
7.Unui pacient, vechi cardiac, ce
prezinta dureri precordiale cu caracter
constrictive, anxietate, dispnee i se pot
administra:
a) mialgin;
b) nitroglicerina;
c) cofedol.
8.Pneumotoraxul se caracterizeaza
prin:
a) prezenta aerului in cavitatea
peritoneala;
b) prezenta aerului in cavitatea
pleurala;
c) prezenta sangelui in cavitatea
pleurala.
9. Pneumotoraxul se caracterizeaza
prin:
a) junghi toracic;
b) matitate toracica;
c) la auscultatie apare zgomotul de
porumbar
10. Tabloul clinic in insuficienta
respiratorie acuta se caracterizeaza prin:
a) bradipnee;
b) cianoza;
c) bradicardie.
160
11. Tratamentul in insuficienta
respiratorie acuta consta in administrare de:
a) oxigen;
b) dioxid de carbon;
c) ambele afirmatii sunt adevarate.
12. Primul element al tratamentului in
insuficienta respiratorie acuta:
a) administrarea de antibotice;
b) administrarea de miofilin;
c) controlarea permeabilitatii cailor
respiratorii.
13. Hemoptizia consta in eliminarea de
sange din:
a) tubul digestive;
b) aparatul excretor;
c) caile respiratorii.
14. La un pacient cu criza de astm
bronsic se administreaza:
a) miofilin;
b) morfina;
c) mincortid.
15. Pozitia caracteristica pentru pacientul
cu astm bronsic este:
a) decubit lateral cu membrele flectate
pe abdomen;
b) pozitie sezanda, cu capul pe spate si
sprijinit pe maini, ochii injectati, narile
dilatate, jugulare turgescente;
c) decubit ventral cu capul in
hiperextensie si membrele in extensie.
16. Hemoptizia poate fi diferenţiată de
hematemeză prin faptul că hemoptizia:
a) conţine resturi alimentare;
b) sângele este aerat;
c) apare în timpul unui efort de
vărsătură.
17. Tratamentul hemoptiziei se face cu
vitamina:
a) D;
b) C;
c) K.
CHIRURGIE
18.Ce intelegem prin ressucitarea cardio
–respiratorie:
a) combaterea si tratarea
insuficientei cardiace:
b) masurile intreprinse pentru
restabilirea activitatii cardiace;
 c) combaterea si tratarea
afectiunilor pulmonare;
d) restabilirea schimburilor gazoase
la nivelul plamanului, printr-o
ventilatie pulmonara artificiala.
19.Cand este indicata ressucitarea
cardio-respiratorie:
a) in insuficienta respiratorie acuta;
b) in congestia pulmonara si
pleurezie;
c) in stopul respirator si respiratie
insuficienta;
d) in orice modificare a amplitudinii
si ritmului respirator.
20.Care din semnele de mai jos nu le
intalnim in stopul respirator:
a) absenta miscarilor respiratorii
toracice si abdominale;
b) extremitatile cianotice;
c) lipsa zgomotelor caracteristice la
auscultatie, produse de
patrunderea si iesirea aerului din
plamani;
d) vizual, o hartie pusa in fata gurii
si nasului se misca.
21.Care din manoperele de mai jos
trebuie prima intreprinsa in cursul
resusscitarii respiratorii:
a) asigurarea si mentinerea libertatii
cailor respiratorii;
b) oxigenoterapia;
c) stimularea activitatii centrilor
respiratorii deprimati;
d) inlaturarea obstacolelor care
impiedica expansiunea
pulmonara normala.
22.Dupa dezobstruarea cailor
respiratorii superioare, ce manevre
trebuie sa facem pentru a impiedica
caderea limbii in faringe:
a) sa fixam capul in flexie
accentuata;
b) sa realizam o hiperflexie a
capului, sa impinge mandibula
inainte si apoi s-o ridicam in sus;
c) sa efectuam oxigenoterapie;
d) sa introducem o pipa Gueddel
pana in orofaringe.
23..In cazul unor traumatisme mari
ale masivului facial, cu fracturi ale
161
piramidei nazale si mandibulei, cu
insuficienta respiratorie acuta, se
efectueaza:
a) intubatie orotraheala;
b) dezobstructia cailor respiratorii
superioare;
c) traheostomie;
d) oxigenoterapie.
24.Dupa asigurarea libertatii cailor
respiratorii si executarea
hiperextensiei capului, care sunt
manevrele pe care le va face
reanimatorul in respiratie gura la
gura:
a) propulsarea cu mana dreapta a
mandibulei, astfel ca gura
accidentatului sa fie deschisa;
b) sustinerea hiperextensiei capului
cu mana stanga;
c) cu mana stanga, care sustine
fruntea, penseaza nasul ca sa
impiedice fuga aerului;
d) insufla cu presiune aerul expirat
in gura accidentatului si observa
miscarea de expansiune a
toracelui;
e) se departeaza de gura si nasul
accidentatului si datorita
elasticitatii pulmonare, se
produce pasiv expiratia.
25.Care din semnele de mai jos le
avem in stopul cardiac:
a) pierderea cunostintei, care revine
dupa asezarea bolnavului in
pozitie orizontala;
b) absenta pulsului la arterele
periferice;
c) pierderea cunostintei, abolirea
reflexelor;
d) oprirea respiratiei, midriaza
pupilara progresiva.
26.Care sunt etapele tratamentului
stopului cardiac:
a) de instituire a respiratiei artificial
si masajului cardiac extern;
b) de efectuare a intubatiei si masaj
cardiac intern;
c) de restabilire a functiilor cardio-
respiratorii spontane;
d) de postresuscitare.
27.Cum se realizeaza masajul
cardiac extern:
a) se apasa cu palma in spatial V
intercostal stang pe linia
medioclaviculara;
b) se apasa cu podul ambelor
palme in 1/3 inferioara a
sternului;
c) se deprima coastele cu 2-3 cm;
d) sternul se deprima cu 5-8 cm.
28.Care sunt semnele unui masaj
cardiac extern eficace:
a) aparitia pulsului sincron cu
compresiunile sternale;
b) marirea midriazei;
c) recolorarea tegumentelor;
d) scaderea midriazei.
29.Masajul cardiac extern este
contraindicate in:
a) aparitia concomitenta a stopului
respirator cu cel cadiac;
b) la copii si varstnici;
c) tamponada cardiac, embolie
gazoasa;
d) fracturi costale cu volet.
30.Care din elementele de mai jos
sunt caracteristice fibrilatiei cardiace:
a) disparitia contractiei normale a
cordului;
b) aparitia unor puncte localizate in
atrii si ventricule din care pornesc
impulsuri care contracta muschiul
cardiac dezordonat, anarhic,
neregulat;
c) marirea fortei de contractie a
miocardului;
d) cresterea ritmului cardiac si a
tensiunii arteriale.
31.Care sunt indicatiile defibrilarii
electrice externe a cordului:
a) stopul cardiac;
b) tulburarile de ritm;
c) fibrilatia ventriculara;
d) daca dupa 4-5 minute de masaj
cardiac extern eficient, cordul nu-
si reia bataile si nu avem
posibilitatea efectuarii EKG.
32.Care din semnele de mai jos ne
conduc la abandonarea resuscitarii
cardio-respiratorii:
162
a) cord flasc dupa 30-60 minute;
b) aparitia miozei;
c) traseu EKG plat, absenta
respiratiei spontane, absenta
pulsului si TA;
d) midriaza persistenta, cianoza
intensa, tegumente marmorate.
33.Care din simptomele de mai jos le
intalnim in degeraturile de gradul I:
a) flictene sero-sangvinolente;
b) paloare, urmata de eritem;
c) diminuarea sau abolirea
sensibilitatii tactile;
d) cianoza la nivelul regiunii.
34.Care sunt factorii care agaveaza
ischemia la nivelul extramitatilor
degerate:
a) vasodilatatia care urmeaza unei
perioade de vasoconstrictie;
b) cresterea vascozitatii sangelui si
agregarea hematiilor si
trombocitelor;
c) scaderea tensiunii arteriale,
consecutive actiunii frigului;
d) formarea de tromboze
intravasculare.
35.In degeratura de gradul III apar:
a) eritem si edeme la nivelul
degeraturilor;
b) necroza, avand aspectul unei
gangrene umede;
c) gangrene cu aspect de
mumificare a extremitatilor
membrului respectiv;
d) flictene, dupa 2-3 zile.
36.Ce fenomene generale putem
intalni in degeraturile de gradul III si
IV:
a) agitatie, hiperreflexivitate;
b) somnolent, depresiune fizica si
psihica;
c) hipotensiune arterial;
d) scaderea tensiunii arteriale, puls
rapid, apoi bradicardic.
37.Care din elementele de mai jos
intervin in producerea socului la arsi:
a) intolerant si aportul insuficient de
lichide;
b) durerea si hipovolemia masiva
datorita plasmexodiei;
c) resorbtia unor produsi
intermediari proteici si
insuficienta hepato-renala
precoce;
d) gradul si profunzimea arsurilor.
38.Gravitatea socului electric
depinde de:
a) intensitatea, tesiunea si natura
curentului electric;
b) locul de intrare si iesire a
curentului electric in corp;
c) locul unde s-a produs accidentul;
d) durata de actiune si starea
sistemului nervos si a
organismului.
39.Ce modificari hemodinamice se
produc in socul decompensate?
a) cresterea patului vascular prin
vasodilatatie periferica;
b) cresterea volumului circulant;
c) scaderea volumului circulant si
staza sangvina;
d) cresterea vascozitatii sangelui
care duce la coagulare
intravasculara diseminata.
40.In ce tip de soc avem valori
normale sau chiar crescute ale
hemoglobinei si hematocritului:
a) soc hemoragic;
b) soc traumatic;
c) soc septic;
d) soc prin arsura.
41.Ce obiective trebuie sa
urmareasca tratamentul socului
hemoragic:
a) administrarea de vasopresoare
pentru a micsora patul vascular;
b) asigurarea hemostazei;
c) compensarea pierderilor prin
transfuzii de sange si
administrare de substituenti
hipovolemici;
d) tratament sedative si hemostatic.
42.Care sunt principalele obiective in
tratamentul socului toxico-septic:
a) antibioterapie bacteriostatica;
b) antibioterapie bactericida;
163
c) corectarea tulburarilor
hemodinamice si deficitului de
volum circulant;
d) administrarea de
vasoconstrictoare;
e) tratarea chirurgicala a leziunilor si
indepartarea sursei de infectie.
43.Ce fenomene vom gasi intr-un
soc prin arsura:
a) pierderi de masa circulanta in
primele ore de la producerea
accidentului;
b) pierderea de sange integral si
vom avea o hemodilutie,
scaderea Ht si Hg;
c) pierderea este de plasma si vom
avea hemoconcentratie si
cresterea vascozitati sangelui;
d) irigatia deficitara si hipoxia duc la
tulburari metabolice importante si
aparitia acidozei.
44.Care din elementele de mai jos
sunt caracteristice socului cardiogen:
a) scaderea TA sb 85 mmHg,
tahicardie cu puls depresibil si
aritmic;
b) agitatie, piele uscata si
congestionata, febra;
c) reducerea perfuziei sangvine cu
scaderea debitului urinar sub 20
ml/ora;
d) tulburari ale constientei,
transpiratii reci, tegumente
umede si cianotice.
45.In ce tipuri de soc este indicate
administrarea de antibiotice:
a) socul toxico-septic, socul prin
arsuri;
b) socul cardiogen, socul anafilactic;
c) socul prin dilatatie acuta de
stomac, socul hemoragic;
d) Socul traumatic insotit de
delabrari mari.
46.In care forme de soc este
indicata profilaxia antitetanica:
a) soc operator, soc anafilactic;
b) soc traumatic, soc prin arsuri;
c) soc cardiogen, soc prin
deshidratare ( termic );
 d) in orice traumatism generator de
soc.
47.Care sunt conditiile de incetare a
terapiei antisoc:
a) cresterea TA, regularizarea
pulsului, normalizarea culorii
tegumentelor si mucoaselor care
devin calde;
b) reluarea diurezei, disparitia
midriazei, iesirea pacientului din
starea de stupoare
c) dirureza creste peste 40 ml/ora,
bolnavul este constient,
cooperant;
d) echilibrul acido-bazic si celelalte
valori de laborator revin la
normal.
NURSING
48.Manifestările de dependentă prezentate
de pacientul cu hemoragie internă sunt:
a) stare de lipotimie;
b) tahicardie, tegumente reci, palide,
hipotensiune arterială;
c) hipertensiune arterială,
bradicardie.
49.Imobilizarea provizorie a fracturilor are
drept scop:
a) prevenirea complicaţiilor - paralizii,
hemoragii;
b) înlăturarea anxietăţii pacientului;
c) reducerea durerii.
50.Pentru imobilizarea provizorie a
fracturilor membrului superior putem utiliza:
a) atele Kramer sau din lemn;
b) basma;
c) ambele procedee.
51.Tratamentul de urgentă în cazul unei
fracturi de coastă vizează:
a) imobilizarea cât mai solidă a
fracturii;
b) transportul accidentatului în poziţie
şezând care să-i favorizeze respiraţia;
c) calmarea durerii.
52.Transportul unui accidentat cu fractură
de coloană vertebrală se face:
a) pe targa rigidă în decubit dorsal;
b) în decubit ventral pe o targa
obişnuită;
c) semişezând cu spatele sprijinit.
164
53.Manifestarile de dependenta ce
caracterizează stopul cardiorespirator sunt
următoarele, cu excepţia:
a) midriază, oprirea respiraţiei şi
circulaţiei;
b) relaxare sfincteriană, paliditate,
cianoză, pierderea conştientei;
c) hipotensiune arterială, tahicardie.
54.Respiraţia artificială se poate realiza la
locul accidentului astfel:
a) prin metode interne - gură la gură,
gură la nas;
b) cu burduful Ambu, Ruben;
c) cu aparatul Potain.
55.Pentru masajul cardiac extern pacientul
este aşezat:
a) în decubit lateral stâng;
b) în decubit dorsal pe un plan dur;
c) în poziţie Trendelenburg.
56.Compresiunea sternului cu podul palmei
pentru masajul cardiac extern se face:
a) în 1/3 medie a sternului;
b) în 1/3 superioară a sternului;
c) în 1/3 inferioară a sternului.
57.Controlul eficienţei manevrelor de
resuscitare cardiorespiratorie se face la
două minute de la începerea reanimării prin:
a) cercetarea pulsului la artera
carotidă;
b) cercetarea pulsului la artera
pedioasă;
c) observarea mişcărilor cutiei
toracice.
58.Arsura electrică prezintă următoarele
caracteristici:
a) este rotundă sau ovalară, puţin
dureroasă;
b) apare la locul de intrare a
curentului electric;
c) ambele.
59.Pentru acordarea corectă a primului
ajutor în electrocutare se are în vedere:
a) să fie acordat în primele 5 min de
la producere;
b) sursele de curent nu se ating cu
mâna neprotejată;
c) sursa de curent se îndepărtează
cu orice obiect în timp util.
60.Într-o încăpere închisă, încălzită cu gaz
metan, sunt găsite în stare de inconştienţă
două persoane. Care este prima măsură
luată?
a) examinarea victimelor;
b) deschiderea ferestrelor;
c) închiderea surselor de încălzire.
61.Dl I. C. este victima unuia accident la
locul de muncă: explozia unei instalaţii.
Asistenta sosită cu salvarea constată
prezenţa arsurilor la faţă, mâini, antebraţe.
Hainele sunt arse pe toracele anterior.
Execută imediat:
a) dezbrăcarea hainelor arse;
b) acoperirea suprafeţelor arse ale
mâinilor cu comprese sterile ;
c) transportul pacientului la spital.
62.Parametrii de apreciere a gravităţii unei
arsuri sunt:
a) suprafaţa arsă, cauza arsurii;
b) gradul de alterare a funcţiilor
vitale;
c) suprafaţa arsă şi profunzimea
arsurii.
63.Toaleta chirurgicală primară a arsurii are
drept scop:
a) îndepărtarea zonelor arse şi a
corpilor străini;
b) aplicare soluţiilor antibiotice;
c) prevenirea infecţiilor.
64.Salonul în care e supravegheat şi îngrijit
pacientul cu arsuri necesită următoarele
condiţii:
a) temperatură 23°-24° C;
b) temperatură 23°-24° C, lenjerie
sterilă de pat;
c) umiditatea aerului 75%.
65.Pentru profilaxia degeraturilor e necesar:
a) menţinerea căldurii corpului;
b) menţinerea mişcării;
c) ambele.
66.Pentru epurarea toxicului ingerat
voluntar sau accidental se procedează
astfel:
a) se provoacă vărsătura;
b) se administrează antidoturi
specifice;
c) se efectuează spălătură gastrică
în primele ore;
d) se administrează antidoturi
generale.
165
67.În intoxicaţiile cu substanţe
necunoscute se utilizează pentru
neutralizarea toxicului următoarele
antidoturi:
a) alcool etilic;
b) cărbune animal;
c) apă albuminoasă.
68.Pacientul cu hemoragie acută se
transportă în poziţie:
a) şezând, cu spatele sprijinit;
b) decubit lateral;
c) Trendelenburg.
69.În insuficienţa respiratorie acută
oxigenoterapia se aplică în toate formele
respectând următoarele principii:
a) dezobstruarea căilor respiratorii;
b) introducerea sondei nazale pe o
lungime de 2-3 cm;
c) umidificarea oxigenului;
d) introducerea sondei nazale pe o
lungime egală cu distanţa dintre tragus
şi fosa nazală;
e) stabilirea debitului pe minut.
70.Permeabilizarea căilor respiratorii în
obstrucţiile subglotice se realizează:
a) prin poziţie de drenaj postural;
b) aspirarea secreţiilor cu seringa
Guyon;
c) aşezarea pacientului în decubit
dorsal cu capul în hiperextensie.
71.Obiectivele intervenţiilor de urgenţă în
criza de astm bronşic constau în:
a) asigurarea şi menţinerea în poziţie
şezând a pacientului
b) oxigenoterapiaterapia
c) asigurarea poziţiei decubit dorsal.
72.Conduita de urgenţă în criza de astm
bronşic constă în:
a) sângerare 300 ml
b) oxigenoterapiaterapia
c) administrarea medicamentelor
bronhodilatatoare şi antialergice.
73.Manifestările de dependenţă în
insuficienţa respiratorie acută a copilului
sunt:
a) dispnee ,cianoză;
b) acces paroxistic astmatiform;
c) diaree post prandială.
74.Conduita de urgenţă în colapsul vascular
al copilului constă în:
 a) comprese calde pe abdomen;
b) permeabilizarea căilor respiratorii;
c) oxigenoterapie;
d) abordarea uneia sau mai multor vene
periferice şi instituirea unei perfuzii.
75.Accesul eclamptic în faza de convulsii
tonice se caracterizează prin:
a) convulsii cu durata de 30";
b) contractura generalizată - inclusiv a
muşchilor respiratori;
c) trismus;
d) hipotensiune;
e) relaxare musculară.
76.În fracturile de coloană cervicală se
aplică următoarele măsuri de urgenţă:
a) fixare suplimentară pe targa a capului
faţă de trunchi;
b) confecţionarea unui guler rigid aşezat
în jurul coloanei cervicale;
c) asigurarea poziţiei semişezând.
77.În intoxicaţiile cu substanţe
organofosforate asistenta medicală
pregăteşte ca antidot specific:
a) cărbune animal;
b) atropină;
c) apă bicarbonată 10%.
78.Problemele pacientului cu intoxicaţie cu
ciuperci sunt:
a) risc de deshidratare;
b) disconfort abdominal;
c) alterarea conştientei.
79.În cazul unui accident colectiv de muncă
pentru a evalua ordinea de acordare a
primului ajutor, asistenta medicală
foloseşte următoarele acţiuni:
a) priveşte victimele;
b) priveşte şi ascultă victimele;
c) priveşte, ascultă, atinge (simte)
victimele.
80.În cazul unui accident colectiv sunt primii
cărora li se va acorda primul ajutor:
a) cei care ţipă, strigă după ajutor;
b) cei inerţi;
c) nu au importanţă aceste elemente.
81.Pentru a verifica dacă o persoană
inconştientă respiră poţi acţiona astfel:
a) priveşti dacă toracele se ridică;
b) asculţi dacă se aude respiraţia şi
simţi respiraţia pe obrazul tău;
c) ambele.
166
82.Semnele specifice prezenţei unui corp
străin în căile respiratorii superioare
sunt:
a) pacientul nu poate vorbi, tuşi, respira;
b) pacientul e cuprins de panică;
c) pacientul duce mâna la gât.
83.Primul ajutor în cazul corpilor străini
supraglotici constă în:
a) prinderea victimei din spate cu
pumnul în regiunea epigastrică şi
apăsarea regiunii (manevra Heimlich);
b) aşezarea victimei
în decubit lateral
stâng;
c) aplicarea unei
lovituri interscapular.
84.Ajutorul psihologic in cazul unui accident
constă în:
a) minimalizarea situaţiei existente a
pacientului;
b) explicarea manevrelor
de prim ajutor aplicate;
c) exagerarea situaţiei
existente a pacientului.
85.Dacă o persoană accidentată este
inconştientă trebuie mai intai:
a) să eliberăm căile respiratorii;
b) să o punem in poziţia de siguranţă;
c) să-i controlăm respiraţia.
86.In cazul in care o persoană este găsită
căzută intr-un garaj inchis, cu un motor de
maşină funcţionand, salvatorul trebuie:
a) să oprească motorul;
b) să controleze respiraţia;
c) să scoată persoana afară din garaj.
87.Misiunea asistentei medicale la locul
unui accident este:
a) executarea unui baraj de securitate;
b) evaluarea rapidă a situaţiei;
c) stabilirea priorităţilor de prim ajutor;
d) transportul accidentaţilor cu orice mijloc
de locomoţie.
88.Care este atitudinea corectă la locul
accidentului in cazul unui traumatism
abdominal inchis:
a) administrare de calmante;
b) transport de urgenţă la spital;
c) hemostază locală.
89.In cazul unui pacient politraumatizat
prioritatea in acordarea primului ajutor
constă in:
a) oprirea hemoragiei externe;
b) permeabilizarea căilor respiratorii
superioare;
c) imobilizarea fracturilor osoase.
90.Primul ajutor in caz de arsură constă in:
a) administrarea de antialgice;
b) administrarea de antialergice;
c) administrarea de antiinflamatoare
steroide.
91.Degeraturile de gradul I se
caracterizează prin.
a) eritem;
b) flictene;
c) gangrena.
92.Care sunt factorii care favorizează
degeraturile:
a) frigul umed;
b) frigul uscat;
c) imobilitatea prelungită;
d) incălţămintea lejeră.
93.Pentru acordarea primului ajutor in cazul
electrocutării:
a) se efectuează resuscitarea
cardiorespiratorie ca primă măsură;
b) se indepărtează sursa de curent şi apoi
se face resuscitarea cardiorespiratorie;
c) se transportă victima la spital.
94.Care din următoarele manevre se
practică in cazul muşcăturilor de şarpe
veninos:
a) incizia şi excizia ţesutului cutanat in zona
lezată;
b) aplicarea garoului deasupra leziunii;
c) aspiraţie locală şi administrare de ser
antiveninos.
95.Primul ajutor in cazul unui pacient cu
intoxicaţie acută constă in:
a) efectuarea unei spălaturi gastrice şi
provocarea vomei;
b) efectuarea unui tubaj duodenal cu
administrare de antidot;
c) efectuarea manevrelor de respiraţie
artificială şi administrare de antidot.
96.In cazul intoxicaţiilor voluntare pentru a
efectua spălătura gastrică este strict
necesar:
a) acordul pacientului;
167
b) să caştigi increderea pacientului;
c) să cunoşti natura substanţei ingerate.
97.In accidentele maxilofaciale, hemostaza
provizorie pentru artera temporală
superficială,se face prin compresiune
directă pe:
a) regiunea preauriculară;
b) marginea inferioară a mandibulei;
c) trunchiul carotidian de aceeaşi parte.
98.In acordarea primului ajutor unui
accidentat cu fractură de coloană vertebrală
se evită
flectarea capului pe torace şi a toracelui pe
abdomen pentru că se poate produce:
a) şoc hemoragie;
b) accentuarea durerilor;
c) contuzia sau secţionarea măduvei
spinării.
99.Un accidentat cu stop cardiorespirator
prezintă:
a) respiraţie superficială, puls filiform,
hipotensiune arterială conştientă pierdută;
b) respiraţie profundă, puls tahicardie, stare
de inconştienţă;
c) respiraţie oprită, puls absent, stare de
inconştienţă, paloare midriază, relaxare
sfincteriană.
100.In resuscitarea respiratorie prima
manevră este:
a) administrarea oxigenului;
b) asigurarea permeabilităţii căilor
respiratorii;
c) insuflaţia aerului gură la gură.
101.Care este timpul limită de acţiune in
reanimarea cardio-respiratorie?
a) 3- 4 minute;
b) 8-10 minute;
c) 20 minute.
102.Pentru respiraţia gură la gură sau gură
la nas, accidentatul se va afla in următoarea
poziţie:
a) decubit lateral drept;
b) in orice poziţie;
c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul in
hiperextensie.
103.In edemul pulmonar acut pacientul se
aşează in:
a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat
restul corpului;
b) clinostatism, cu capul mai jos decat restul
corpului;
c) poziţie şezand, cu picioarele atarnand la
marginea patului.
104.Pentru intervenţiile de urgenţă in
edemul pulmonar acut asistenta medicală
pregăteşte:
a) instrumente pentru sangerare şi
oxigenoterapie;
b) medicaţie tonică cardiacă;
c) trusa pentru traheostomie.
105.In starea de şoc indiferent de cauza sa
se produce:
a) perturbarea circulaţiei şi a proceselor
metabolice la nivelul ţesuturilor;
b) tulburări renale;
c) tulburări respiratorii.
106.Starea de colaps vascular se
recunoaşte după următoarele manifestări de
dependenţă:
a) pacient inert, somnolent, cu tegumente
palide şi reci, hipotensiune, puls filiform;
b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv;
c) pacient somnolent, transpirat.
107.Criza de angină pectorală durează in
general sub:
a) 5 min.;
b) 15 min.;
c) 30 min.
108.Durerea coronariană ce survine la efort,
emoţii, frig, are o durată intre 3-15 min. şi
care cedează la nitroglicerină este
caracteristică in:
a) angina pectorală;
b) infarct miocardic acut;
c) stenoză mitrală.
109.Unul din semnele pneumotoraxului
este:
a) spută cu sange;
b) durere toracică surdă;
c) absenţa mişcărilor toracice in timpul
respiraţiei.
110.Pacientul inconştient, comatos, poate fi
transportat in poziţie:
a) decubit dorsal tară pernă;
b) decubit lateral sau semi-ventral;
c) Trendelenburg.
111.In care poziţie trebuie transportat un
comatos cerebral:
a) poziţia decubit dorsal;
168
b) poziţia decubit ventral;
c) poziţia semişezandă;
d) poziţia decubit lateral (de siguranţă).
112.Care sunt simptomele caracteristice
care preced coma de cauză meningeană:
a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa;
b) hemiplegie, afazie;
c) agitaţie psiho-motorie, sete de aer.
113.Existenţa hemiplegiei in cadrul comelor
semnifică:
a) o leziune meningeană;
b) o leziune cerebrală;
c) o leziune medulară.
114.Semnul caracteristic al sindromului
meningean din cadrul comei este:
a) redoarea de ceafă;
b) hemiplegia;
c) hipertensiunea arterială.
115.Conduita de urgenţă in cazul corpilor
străini vii auriculari este:
a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi spălătură
cu seringa Guyon;
b) extracţia corpului cu pensa;
c) spălătură cu seringa Guyon - apă
distilată.
116.Conduita de urgenţă in cazul corpilor
străini esofagieni este:
a) provocarea de vărsături pentru
eliminarea corpului străin;
b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală;
c) extragerea sau impingerea corpului străin
prin procedee oarbe.
 BAREM DE CORECTARE CONDUITA ÎN URGENȚE MEDICO – CHIRURGICALE

TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE CORECT
1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 141
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
2. F idem 141
3. A idem 141
4. A idem 141
5. F idem 141
6. A idem 141
7. A idem 141
8. F idem 141
9. A idem 141
10. F idem 141

TESTUL II- ASOCIERI

NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE CORECT
A
1. B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 137
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
2. C idem 137
3. E idem 137
4. A idem 137
5. D idem 137
B
1. C Urgente medico-chirurgicale – Sinteze, Lucretia 32
Titirca, Editura Medicala, 1999
2. A idem 42,43
3. B idem 37
4. D idem 25
5. E idem 79,81
TESTUL III - GRILA
MEDICINA INTERNA
1. c Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 54
Editura Romprint, Brasov, 2003
2. c idem 42
3. b idem 42
4. b idem 44
5. b idem 42
6. b idem 42
7. b idem 42

169
8. b idem 41
9. a idem 41
10. b idem 41
11. a idem 41
12. c idem 38
13. c idem 38
14. a idem 37
15. b idem 39
16. b idem 36
17. b,c idem 36
CHIRURGIE
18 b,d Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 460
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu,
Editura Medicala, 2007
19 a,c idem 460
20 d idem 461
21 a idem 461
22 b,d idem 461
23 c idem 461
24 a,c,d,e idem 463
25 b,c,d idem 465
26 a,c,d idem 465
27 b,d idem 466
28 a,c,d idem 466
29 c,d idem 467
30 a,b idem 467
31 c,d idem 467
32 a,c,d idem 351
33 b,c idem 351
34 b,d idem 351
35 b idem 348
36 b,d idem 351
37 b,c idem 415
38 a,d idem 415
39 a,c,d idem 415
40 b,d idem 416
41 b,c idem 416
42 b,c,e idem 418
43 a,c,d idem 418
44 a,c,d idem 419
45 a,d idem 421
46 b,d idem 421
47 a,c,d idem 422
NURSING
48 a,b 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 132
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
49 a,c idem 132
50 c idem 132

170
51 b,c idem 132
52 a,b idem 133
53 c idem 133
54 a,b idem 133
55 b idem 133
56 c idem 133
57 a,c idem 134
58 c idem 134
59 a,b idem 134
60 b idem 134
61 b,c idem 135
62 c idem 135
63 c idem 135
64 b idem 136
65 c idem 136
66 a,c idem 136
67 b,c idem 136
68 c idem 136
69 a,c,d,e idem 137
70 a,b idem 137
71 a,b idem 137
72 b,c idem 137
73 a,b idem 138
74 b,c,d idem 138
75 a,b,c idem 138
76 a,b idem 138
77 b idem 139
78 a,b,c idem 139
79 c idem 139
80 b idem 139
81 c idem 139
82 a,b,c idem 139
83 a,c idem 140
84 b idem 140
85 c 1555 teste de evaluare continua in nursing – 209
coordonator Mioara Mincu – Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
86 c idem 209
87 a,b,c idem 209
88 b idem 209
89 b idem 210
90 a idem 210
91 a idem 210
92 c idem 210
93 b,c idem 211
94 a,b,c idem 211
95 a idem 211
96 c idem 211

171
97 a idem 211
98 c idem 212
99 c idem 213
100 b idem 213
101 a idem 213
102 c idem 213
103 c idem 214
104 a,b idem 214
105 a,c idem 214
106 a idem 214
107 b idem 214
108 a idem 214
109 c idem 214
110 b idem 215
111 b,d idem 215
112 a idem 215
113 b idem 215
114 a idem 215
115 a idem 216
116 b idem 216

1. CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN HEMOPTIZIE

BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corectă, logică si se utilizează terminologia medicală – 5

puncte.
2. Enumeră intervenţiile autonome şi delegate ale asistentei medicale:
 Repaus absolut, se asigură poziţia semisazând – 2 puncte (pag. 29);
 Cameră bine aerisită – 1 punct(pag. 29);
 Repaus vocal absolut, comunicare prin semne – 1 punct(pag. 29);
 Hidratare – prin administrare de lichide reci – 0,5 puncte(pag. 29);
 înghiţituri mici, repetate – 0,5 puncte(pag. 29);
 Respiraţie pe nas, lentă, profundă – 1 punct(pag. 29);
 Pentru obţinerea vasoconstricţiei, se aplică pungă cu gheaţă pe regiunea sternală
(sau alt loc presupus sangerând) – 1 punct(pag. 29);
 Se masoară funcţiile vitale (TA, P, T, R) cu un minim de traumatizare a pacientului –
2 puncte(pag. 29);
 Combaterea tusei, fără indicaţia medicului (antitusive, diverse forme de prezentare –
tablete, picături) – 2 puncte(pag. 29);
 Medicaţie hemostatică ( exemple, cale de administrare) şi soluţii hipertone (exemple,
cale de administrare) – 2 puncte(pag. 29);
 Igiena pacientului şi transportul la spital sub stricta supraveghere – 2 puncte(pag.
29).

172
Bibliografie: L. Titircă – Urgenţe medico-chirurgicale, sinteze pentru cadre medii, Editura
Viaţa Medicală Românească, Ediţia 2008.

2.PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA PARACENTEZĂ

BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corectă, logică si se utilizează terminologia medicală – 5

puncte.
2. Pregătirea psihică:
 Informarea pacientului cu privire la scopul puncţiei şi la poziţia în care va sta în
timpul puncţiei, solicitarea consimţământului scris – 1 punct (pag. 54)
 Asigurarea securităţii şi intimităţii – 1 punct (pag. 54)
3. Pregătirea fizică:
 Se invită să urineze (dacă este cazul, se va face sondaj vezical) – 1 punct (pag. 54)
 Se dezbracă regiunea abdominală – 0,5 puncte (pag. 54)
 Se cântareşte pacientul – 0,5 puncte
 Se aşează pacientul în poziţie de decubit dorsal în pat, peste cearceaful împăturit în
lung, cu flancul stâng la marginea patului şi trunchiul uşor ridicat – 3 puncte (pag. 54)
 Masurarea circumferinţei abdominale – 1 punct (pag. 54)
4. Îngrijirea pacientului după puncţie:
 Se aşează comod în pat, astfel ca locul puncţiei să fie cât mai sus pentru a evita
presiunea asupra orificiului şi scurgerea lichidului în continuare – 1 punct (pag. 54)
 Se aplică pansament steril – 1 punct
 Se asigură o temperatură optimă în încăpere şi linişte – 1 punct (pag. 54)
 După 6 ore se îndepărtează cearceaful strâns în jurul abdomenului – 1 punct (pag.
54)
 Se măsoară circumferinţa abdominală (sau se cantareste )şi se notează – 1 punct
(pag. 54)
 Se suplineşte pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale – 1 punct (pag. 54)
 Se monitorizează pulsul, tensiunea arterială, se notează valorile înregistrate în
primele 24 de ore – 1 punct (pag. 54)
 Se schimbă pansamentul, in condiţii de asepsie perfectă – 1 punct (pag. 54)

173
Bibliografie: L. Titircă – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura
Viaţa Medicală Românească, Ediţia 2008.

3. PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA GASTROSCOPIE

BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala – 5

puncte.
2. Pregătire psihică :
 Anunţarea pacientului şi calmarea acestuia pentru a reduce anxietatea, solicitarea
consimţământului scris – 0,5 puncte (pag. 233)
 Explicarea necesităţii executării şi efectelor dezagreabile ale investigaţiei– 1 punct
(pag.233)
3. Pregătirea fizică:
 Anunţarea pacientului să nu mănânce şi să nu fumeze în dimineaţa zilei de
examinare şi în seara precedentă investigaţiei – 1 punct (pag.233)
 Evacuarea stomacului prin spălătură gastrică cu apă călduţă, în seara zilei
precedente, dacă evacuarea e deficitară – 2 puncte (pag.233-234)
 Administrarea medicaţiei recomandate pentru sedarea pacientului sau pentru
prevenirea unor incidente - accidente – 1punct (pag.233)
4. Îngrijirea pacientului după tehnică:
 Supraveghere încă o jumătate de oră în camera unde a fost examinat – 1 punct
(pag.234)
 Transportul pacientului la salon – 1 punct (pag.234)
 Supraveghere atentă timp de 2 ore după terminarea examinării (să nu manînce, să
nu bea) – 2 puncte (pag.234)
 Avertizarea pacientului căruia i s-a prelevat biopsie să nu consume alimente fierbinţi
– 1 punct (pag. 234)
 Introducerea sondei gastrice şi eliminarea aerului şi mucozităţilor, la indicaţia
medicului, dacă pacientul nu reuşeşte să elimine mucusul şi aerul din stomac şi
acuză dureri – 3 puncte (pag.234)
 Inhalaţii cu mentol, pentru evitarea senzaţiilor neplăcute din gât – 1 punct (pag. 234).

174
Bibliografie: L. Titircă – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura
Viaţa Medicală Românească, Ediţia 2008.

4. PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA BRONHOSCOPIE -

BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala – 5

puncte.
2. Pregătire psihică :
 Informarea pacientului, convingându-l asupra necesităţii examenului, asupra riscului
pe care şi-l asumă refuzându-l şi asupra faptului că, deşi neplăcut, examenul nu e
dureros în sine, iar incidentele sau accidentele survin foarte rar, solicitarea
consimţământului scris - 1 punct (pag. 227-228)
 Creearea unui climat de siguranţă pentru a asigura cooperarea lui în toate
momentele examinării, punându-l în legătură cu alţi pacienţi cărora li s-a efectuat
această examinare – 1 punct (pag.228)
3. Pregătirea fizică:
 Anunţarea pacientului să nu mănânce în dimineaţa zilei de examinare – 1 punct
(pag.228)
 Testare la xilină 2%, în ziua premergătoare examinării, pentru a depista o alergie la
acest anestezic – 1 punct (pag 228)
 La indicaţia medicului, pacientul va fi sedat atât în seara premergătoare explorării,
cât şi în dimineaţa zilei respective – 1 puncte (pag.228)
 Pentru anestezie, se aşează pacientul pe un scaun, în mâna dreaptă va ţine o tăviţa
renală sau o scuipătoare, iar cu mâna stângă, după ce îşi deschide larg gura, îşi
scoate limba, şi-o imobilizează cu două degete deasupra şi policele dedesupt - 2
puncte (pag.228)
 Într-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spray cu xilină 2%, îi anesteziază limba,
orofaringele şi hipofaringele, urmând să anestezieze arborele traheobronşic,
instilând, picătură cu picătură, anestezicul uşor încălzit, cu ajutorul unei seringi
laringiene – 2 puncte (pag.228)
 Conducerea pacientului la sala de bronhoscopie – 1 punct (pag.228)
4. Îngrijirea pacientului după bronhoscopie:
 Transportul pacientului la salon – 1 punct (pag.229)
 Pacientul nu va mănca o oră – 1 punct (pag.229)
 Supravegherea parametrilor vitali (puls, TA, etc) – 1 punct (pag.229)
 Anunţarea medicului dacă survin modificări ale parametrilor vitali – 1 punct (pag.229)
 Asistenta va avea pregătită medicaţie hemostatică, pe care o va administra în cazul
unei hemoptizii, chiar înainte de a anunţa medicul (adrenostazin, E.A.C., venostat) -
1 punct (pag.229)

Bibliografie: L. Titircă – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura

Viaţa Medicală Românească, Ediţia 2008.

175
5.PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPĂ TORACOCENTEZĂ-
BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)

1. Are scris lizibil, exprimare corectă, logică, utilizează terminologia medicală – 5 puncte.
2. Pregărirea psihică:
 Informarea pacientului cu privire la scopul puncţiei şi la poziţia în care va sta în
timpul puncţiei, solicitarea consimţământului scris – 2 puncte (pag. 50)
 Încurajarea pacientului, asigurarea confortului – 1 punct (pag. 42)
3. Pregătire fizică:
 Administrare de atropină (1 fiolă) cu 30 de minute înaintea puncţiei, pentru a preveni
accidentele – 1 punct (pag. 50)
 Precizarea rolului atropinei (scade excitabilitatea generală şi a nervului
pneumogastric) – 1 punct (pag. 50)
4. Precizarea poziţiei pacientului:
 Şezând la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un
scăunel, cu mâna de partea bolnavă ridicată peste cap pâna la urechea opusă sau
cu trunchiul uşor aplecat în faţă, cu antebraţele flectate pe braţe, cu mâinile la ceafă,
coatele înainte – 3 puncte (pag.50)
 Pacienţii cu stare buna se aşează călare pe un scaun cu spătar, antebraţele fiind
sprijinite pe spătarul scaunului - 2 puncte (pag. 50)
 Pacienţii în stare gravă se aşează în decubit lateral, pe partea sănătoasa, la
marginea patului – 2 puncte (pag. 52)
5. Îngrijirea pacientului după puncţie:
 Repaus la pat pe o perioadă prescrisă de medic – 1 punct (pag. 52)
 Supraveghere (puls, tensiune arterială, respiraţie, culoarea tegumentelor, periodic) –
1 punct (pag. 52)
 Informarea imediată a medicului în cazul apariţiei cianozei, dispneei, tahicardiei,
secreţiilor bronşice – 1 punct (pag. 52)

Bibliografie: L. Titircă – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura

Viaţa Medicală Românească, Ediţia 2008.

176
6. ÎNGRIJIRILE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE ÎN LĂUZIA IMEDIATĂ (definiţie,
semne, intervenţii)
BAREM DE CORECTARE/NOTARE

1. Scrisul este lizibil , exprimarea corectă , logică si se utilizează termeni medicali – 5

puncte
2. Defineşte lăuzia imediată - 1 punct
 lăuzia imediată = lăuza în primele 2 ore după naştere când se consolidează
hemostaza
3. Urmăreşte semnele specifice lăuzei în lăuzia imediată – 5 puncte
(enumerarea a 5 semne din 7):
 oboseală;
 tendinţă la somn;
 puls rar, bradicardic;
 uneori frison;
 uter dur , contractat;
 glob de siguranţă la nivelul ombilicului;
 sângerare moderată.
4. Precizează intervenţiile asistentei medicale :
 masaj uterin , transabdominal – 1 punct , pentru favorizarea retracţiei uterine –
1punct şi formarea globului de siguranţă – 1 punct
 supraveghează faciesul şi comportamentul lăuzei – 1 punct
 antrenează lăuza în discuţii pentru a nu adormi – 1 punct
 administrează ceai , limonadă – 1 punct
 controlează funcţiile vitale – 1 punct
 depistează semnele şocului hipovolemic – 1 punct
 transportă lăuza la salon – 1 punct

Total: 20 puncte

BIBLIOGRAFIE: L. Titircă - Îngrijiri speciale acordate paicenţilor de către asistenţii medicali,

Manual pentru colegiile şi şcolile postliceale sanitare, Editura Viaţa Medicală Românească-
2008

7. AŞEZAŢI ÎN ORDINE PRIMELE ÎNGRIJIRI ACORDATE NOU-NĂSCUTULUI ÎN SALA

DE NAŞTERE
BAREM DE CORECTARE/NOTARE

177
1. Scrisul este lizibil , exprimare corectă , logică şi se utilizează termeni medicali -5 puncte
2. Dezobstruarea căilor respiratorii, prin aspirarea secreţiilor din nas şi gură cu o sondă
Nelaton de dimensiune mică - 1 punct
3. Aprecierea stării fătului la naştere 1 punct - (pentru identificarea a 4 din cei 5 parametrii
ai scorului Apgar - 2 puncte) :
 respiraţia;
 ritmul cardiac;
 tonicitatea musculară;
 reflexul de iritaţie;
 coloraţia tegumentelor.
4. Pensarea şi secţionarea cordonului ombilical-se aplică 2 pense hemostatice una la 10-
15 cm de la inserţia abdominală a ombilicului, iar a doua înspre vulva parturientei – 0,5
puncte şi se secţionează între cele 2 pense- 0,5 puncte
5. Ligaturarea cordonului ombilical cu clamp ombilical- 1 punct
6. Pansarea cordonului ombilical cu comprese sterile de tifon- 0,5 puncte , stropite cu
alcool de 70 grade- 0,5 puncte
7. Stabilirea identităţii nou-născutului prin fixarea unei brăţări sau colier- 1 punct
8. Examinarea sumară a nou-născutului - se stabileşte sexul - 0,5 puncte şi se cercetează
integritatea organismului pentru descoperirea eventualelor malformaţii vizibile-0,5 puncte
9. Prevenirea oftalmiei gonococice- se face instilând în fundul de sac conjunctival picături
de soluţie proaspătă de nitrat de Ag 1%-1 punct
10. Determinarea datelor antropometrice- se măsoară nou-născutul -0,5 puncte şi se
cântăreşte- 0,5 puncte
11. Ingrijirea tegumentelor- se usucă tegumentele prin tamponare cu un scutec steril,
încălzit; - 0,5 puncte , se îndepărtează surplusul de vernix caseosa-0,5 puncte
12. Infăşarea cu scutece sterile – 1 punct
13. Transportul de la sala de naşteri în salonul de nou-născuţi - se face cu blândeţe în
condiţii de protecţie termică. - 1 punct
14. Pentru aşezarea în ordine a primelor îngrijiri acordate nou-născutului se acorda :- 1
punct

Total: 20 puncte

Bibliografie: Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor – Manual pentru licee sanitare-

Coordonator Georgeta Aurelia Baltă- Editura Didactică şi Pedagocică Bucureşti –Ediţia
1988.

8. ÎNGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII

BAREM DE CORECTARE/NOTARE

1. Scrisul este lizibil , exprimare corectă , logică si se utilizează termeni medicali - 5 puncte
2. Asigurarea unei perfecte linişti ambientale - prin îndepărtarea persoanelor străine
liniştirea aparţinătorilor – 1 punct

178
3. Împiedicarea autotraumatizării – poziţie culcată departe de surse de foc, de obiecte tari
sau tăioase, va fi supravegheat să nu cadă din pat , introducerea unui rulou între arcadele
dentare la copilul cu dinţi - 2 puncte
4. Desfacerea gulerului şi înlăturarea îmbrăcăminţii în exces - 1 punct
5. Menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii , copilul fiind aşezat în poziţie de securitate :
decubit lateral, semipronaţie , evitând căderea limbii în hipofaringe - 1 punct
6. Aspirarea secreţiilor ( 0,5 puncte) prin intermediul unei sonde din material plastic
introdusă în orofaringe( 0,5 puncte) -1 punct
7. Administrarea medicaţiei anticonvulsivante: diazepam IV lent , diluat în apă distilată sau
IM -1 punct
8. În lipsa diazepamului se administrează IM fenobarbital –1 punct
9. Nu se asociază diazepam cu fenobarbital –1 punct
10. În caz de febră măsuri hipotermizante- supozitoare antitermice ( paracetamol,
aminofenazonă, aspirină) – un exemplu – 1 punct
11. Nu se recomandă împachetări reci, stropiri cu apă rece, producerea de excitaţii asupra
copilului - 1 punct
12. Transportul la spital este obligatoriu pentru precizarea diagnosticului şi tratamentul
etiologic - 1 punct
13. După terminarea accesului convulsivant asistenta se va îngriji de toaleta parţială şi va
asigura lenjerie curată-1 punct
14. În tot timpul transportului asistenta medicală va supraveghea respiraţia , coloraţia
tegumentelor, starea de conştienţă, semne neurologice asociate, T.A , puls - 2 puncte (
enumerarea a 4 semne din 6)

Total: 20 puncte

Bibliografie: Urgenţe Medico- Chirurgicale – Sinteze pentru asistenţii medicali – Lucreţia

Titircă –Editura Medicală Bucureşti , 2012

9.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA E.K.G

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali – 5 puncte
2. Pregatirea pacientului pentru E.K.G de repaus consta in:
 pregatirea psihica pentru a inlatura factorii emotionali (1p);
 transportul pacientului in sala de E.K.G. se face de preferinta cu caruciorul cu 10-
15 minute inaintea examinarii .Pozitia in timpul examinarii va fi decubit dorsal (1 p);

179
  asigurarea temperaturii camerei in jur de 200 C pentru ca frigul poate produce
contractii musculare ,iar temperatura excesiva transpiratii care pot modifica
conductibilitatea pielii falsificand inregistrarea (1p);
 in zonele unde urmeaza sa fie montati electrozii , se aplica gel sau solutie salina
pentru asigurarea conductibilitatii electricitatii (1p);
 montarea electrozilor se face pe partile moi, de preferinta in regiunile fara pilozitati
(1p);
3. Electrozii de la nivelul membrelor se aplica astfel:
 rosu la mana dreapta (0,5 p);
 galben la mana stanga (0,5p);
 negru la piciorul drept (0,5 p);
 verde la piciorul stang (0,5 p);
4. Electrozii de la nivelul peretului toracic se aplica astfel:
 v1 (rosu) pe marginea dreapta a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
 v2 (galben) pe marginea stanga a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
 v3 (verde) la mijlocul liniei care uneste v2 cu v4 (1 p);
 v4 (maro) in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara (1 p) ;
 v5 (negru) pe orizontala care porneste de la v4 pana la intersectia cu linia axilara
anterioara (1 p);
 v6 (mov) la intersectia orizontalei dusa din v4 si linia axilara medie stanga (1p).
5. Asistenta medicala va nota: numele si prenumele pacientului, varsta, inaltimea,
greutatea,ora si data efectuarii precum si medicatia cardiaca daca este cazul. (2p).

Bibliografie Manual de ingrijiri pe aparate vol 1 Crin Marcean

Pag 138-139

10. PRECIZAȚI ACCIDENTELE/INCIDENTELE ÎN CAZUL TRANSFUZIEI DE SÂNGE ȘI

MĂSURILE CE SE POT LUA

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali – 5 puncte
Accidente si incidente
2. Incompatibilitatea de grup in sistemul OAB manifestata sub forma socului hemolitic (1 p)
;
3. Se intrerupe transfuzia la aparitia semnelor precoce (frison, tahicardie,dispnee,
cianoza,stare generala alterata,dureri lombare,retrosternale) (1p+1p 4 exemple din sapte )
(2p)
4. Transfuzarea unui sange alterat (1 p);

180
5. Infectat cu germeni virulenti care provoaca frisoane puternice la 1-2 ore dupa transfuzie
se incalzeste pacientul cu paturi, buiote si se administreaza bauturi calde,se incepe
antibioterapie masiva,dupa antibiograma sangelui infectat (2 p din care 1 p pt interventii);
6. Infectat cu virusul hepatitei epidemice , cu plasmodiul malariei,spirochete sau brucele -
manifestarile apar dupa trecerea perioadei respective de incubatie (1p+2 exemple din patru)
(1 p);
7. Prezenta substantelor piretogene provoaca frison,cefalee,febra (1 p);
8. Embolie pulmonara cu cheaguri manifestata prin agitatie,cianoza,dureri toracice,tuse
chinuitoare,hemoptizie,febra cu aer , manifestata prin alterarea brusca a starii generale
,ciaroza,dispnee,tensiunea arteriala scazuta,puls filiform,se iau masuri antisoc de catre
medicul anastezist- reanimator (3 p);
9. Hemoliza intravasculara cu blocaj renal,soc poate fi provocata de transfuzia sangelui
neincalzit ;posttransfuzional,acidoza metabolica,stop cardiac prin hipotermie (2 p);
10. Incidente (2p)(cel putin 3 din 5)
 infundarea aparatului cu cheag- se schimba aparatul;
 sangele poate contine cheaguri sau pelicule de fibrina ce se depun pe filtru-se
schimba flaconul si perfuzorul ;
 iesirea acului din vena;
 perforarea venei;
 coagularea sangelui venos refulat in ac- se schimba acul.

Bibliografie Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 183

11. CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE A IMA

BAREM CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali – 5 puncte
2. Interventiile asistentei medicale: - 3 puncte
 pozitionarea bolnavului in decubit dorsal – 1 punct
 interzicerea oricarei miscari – 1 punct
 psihoterapie – 1 punct
3. Sedarea durerii: 4 puncte
 morfina s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic – 1 punct
 mialgin s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic – 1 punct
 fortral i.v. sau i.m. – 1 punct
 daca durerea este de mai mica intensitate se incearca linistirea cu algocalmin,
fenobarbital, codeina – 1 punct
4. Urmarirea TA ( 1 punct )– valoarea normala se mentine prin linie venoasa cu perfuzii ( 1
punct ) cu un exemplu ( 1 punct ): 3 puncte
 glucoza 5%

181
  dextran
 marisang
 HHC
5. Urmarirea P ( 1 punct )– se corecteaza extrasistolele cu xilina de uz cardiologic ( 1
punct )– 2 puncte
6. Caile aeriene se mentin permeabile prin aspiratie – 1 punct
7. Oxigenoterapie – 1 punct
8. Transportul bolnavului – obligatoriu pe targa, insotit de medic si asistenta medicala, cu
unitati coronariene – 1 punct

TOTAL = 20 PUNCTE

Bibliografie
Urgente medico- chirurgicale sinteze – Lucretia Titirica pagina 44-45

12. PRECIZATI SCOPUL ,TEHNICA SI INTERPRETAREA PENTRU PROBELE DE

COMPATIBILITATE (DIRECTA IN VITRO SI INDIRECTA IN VIVO) IN CAZUL
TRANSFUZIEI SANGUINE

BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali – 5 puncte
2. Proba de compatibilitate-directa in vitro –Jenbreau
 Scop (1 p)
- deceleaza anticorpii din serul bolnavului, care ar putea distruge eritrocitele
donatorului;
- pune in evidenta incompatibilitatea in sistemul OAB,prezenta de anticorpi imuni in
sistemul Rh (daca primitorul este Rho(D) negativ si are anticorpi anti- Rho (D),iar
donatorul Rh- pozitiv a fost gresit determinat de Rh- negativ).
 Executie (5p)
- recolteaza sange prin punctie venoasa in conditii de asepsie (1 p);
- pune o picatura din plasma primitorului pe o lama peste care adauga eritrocite de la
donator (1 p)
- respecta proportia de 1/10 intre hematii si ser (1 p);
- citeste rezultatul dupa 5 minute , la rece (1 p);
- adauga o picatura de papaina si introduce lama la termostat timp de 30 minute si
citeste rezultatul (1 p);

182
  Interpretare: (1 p)
- daca in picatura se produce aglutinarea, sangele primitorului nu este compatibil cu
sangele donatorului
- daca nu se produce aglutinare, sangele este compatibil si poate fi transfuzat.
3. Proba de compatibilitate in vivo biologica Oelecker
 Scop (1 p)
- verificarea obligatorie a modului cum reactioneaza primitorul fata de sangele introdus
prin transfuzie.
 Executie
- instaleaza aparatul de transfuzie in conditii de asepsie si lasa sa se scurga prin
picurator primii 20 ml de sange (1 p);
- regleaza ritmul de scurgere la 10-15 picaturi/minut,timp de 5 minute si
supravegheaza foarte atent pacientul timp de 5 minute (1 p);
- daca apar semnele incompatibilitatii de grup (senzatie de frig ,frison, cefalee dureri
lombare,tahicardie,urticarie,congestia fetei) intrerupe transfuzia si anunta medicul
(2p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, introduce din nou 20ml sange in ritm
mai rapid,dupa care regleaza ritmul la 10-15 picaturi/minut si supravegheaza
pacientul timp de 5 minute (2 p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, continua transfuzia in ritmul
prescris(1 p).

Bibliografie
Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 177-
13. CONDUITA DE URGENTA IN FRACTURI – IMOBILIZAREA PROVIZORIE

BAREM DE CORECTARE/NOTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala – 5

puncte.
2. Scopul – 5 puncte (pag.349):
• Pune in repaus tesuturile traumatizate (impiedica miscarile active si pasive)- 1 punct;
• Mentine osul in axa corecta a membrului – 1 punct;
• Diminueaza durerea – 1punct;
• Evita complicatiile (sectionari de vase, nervi, perforarea tegumentelor si transformarea
fracturilor inchise in fracturi deschise- specifica doua complicatii) –2 puncte.
3. Principiile imobilizarii corecte si mijloace folosite – 10 puncte (pag.350);
• Axarea relativa a segmentului imobilizat – 2 punct;
• Imobilizarea sa cuprinda obligatoriu articulatiile de deasupra si dedesubtul focarului de
fractura – 2 punct;
• Imobilizarea se adapteaza reliefului anatomic al regiunii interesate – 1 punct;
• Imobilizarea sa fie simpla pentru a putea fi aplicata si de persoane mai putin instruite – 1
punct;
• Mijlocul de imobilizare sa nu ingreuneze circulatia sanguina (sa nu fie fie prea strans,
prea lejer)- 2 puncte;
• Mijloace folosite pentru imobilizarea provizorie – 2 puncte
- specifice, un exemplu (atele Cramer, aparat gipsat circular, atela gipsata, atele din lemn,
atele din material plastic simplu sau gonflabil) – (1punct);
- improvizate, un exemplu (scandurele de lemn, rigle, placaj, bete, bastoane, umbrele,
coada de matura, schiuri, scoarta de copac) – (1 punct)

183
Total = 20 puncte.

Bibliografie
L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

14. PRECIZATI SEMNELE SI INGRIJIRILE SPECIFICE IN CRIZA MAJORA DE

EPILEPSIE
BAREM DE CORECTARE/NOTARE
1. Elevul are scris lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala –
5 puncte.
2. Recunoasterea semnelor si simptomelor crizei majore
 Faza prodromala – poate aparea cu cateva ore sau cu cateva zile inaintea crizei, cu
urmatoarele manifestari: migrena, nevralgii, parestezii, stare de rau nedefinit, tulburari de
comportament (depresie, furie, irascibilitate, agresivitate sau din contra, euforie)- 1 punct
 Criza propriu-zisa, care cuprinde: (5 puncte )
- aura epileptica – semne care preced criza cu cateva zeci de secunde: mioclonii la
nivelul unui segment, clipitul pleoapelor, furnicaturi, arsuri, halucinatii vizuale, olfactive,
auditive (zgomote), anxietate. (0.5p) Aura avertizeaza pacientul despre iminenta unei
crize, permitandu-i acestuia sa ia pozitii protective (sa se aseze sau sa se culce pentru
a nu cadea). Aura nu apare insa intotdeauna. (0,5p)
- debutul este, in general, brutal cu paloare brusca, pierderea constientei si prabusirea
pacientului- 0,5p
- pierderea constientei- urmata imediat de:convulsie tonica (contractie bilaterala tonica
a tuturor muschilor; picioare intinse; bratele flectate; maxilarul inclestat; ochii se dau
peste cap; pupilele se dilata si devin fixe); oprirea respiratiei, cianoza (faza dureaza 15-
20 secunde);1p
- convulsii clonice (dureaza 1-2 min); miscari violente ale membrelor, capului, muscarea
limbii, spuma abundenta la nivelul gurii, incontinenta de urina si fecale – 1p
- dupa faza clonica- individul pare ametit, confuz, dureri de cap, dureri musculare,
respiratie zgomotoasa, uneori criza este urmata de stare comatoasa sau de un somn
profund, cu reflexe abolite, midriaza.1p

184
 Dupa revenire – amnezia crizei este totata.0,5p
3. Interventiile asistentei in cursul crizei- 6 puncte
 nu lasa niciodata persoana singura si se aseaza in pozitie orizontala ( pe pat, podea) si
se intoarce corpul sau capul intr-o parte, pentru a ajuta pacientul sa respire
 se introduce intre dinti (arcadele dentare), pe partea laterala, un obiect moale (de cauciuc
sau orice material textil), o batista rulata. Nu se forteaza maxilarul.
 se desface cravata, gulerul, centura- pentru a nu fi impiedicata respiratia
 se indeparteaza obiectele tari, mobile, din jur, pentru a preveni lezarea
 nu se imobilizeaza fortat pacientul pentru ca se pot produce fracturi din cauza contracturii
musculare, eventual se proteajeaza pacientul de accidentari prin ridicarea barele laterale ale
patului, etc
 se administreaza tratamentul recomandat de medic
4. Interventiile asistentei dupa criza - 3 puncte
 se verifica permeabilitatea cailor respiratorii
 se curata cavitatea bucala, se aspira secretiile (saliva, secretiile bronsice)
 se monitorizeaza functiile vitale si vegetative
 se verifica eventualele leziuni sau limba muscata
 in caz de hipotermie se aplica sticle de apa calda iar in caz de hipertermie se aplica
impachetari reci
 se asigura igiena corporala (dupa incontinenta)
 se ajuta pacientul sa se orienteze in timp si spatiu

Bibliografie
L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali- pag 316

185
Total = 20 puncte.

15.TESTAREA SENSIBILITATII ORGANISMULUI LA PENICILINA (PREGATIREA

PACIENTULUI SI A MATERIALELOR, TEHNICA, INTERPRETARE)
BAREM DE CORECTARE/NOTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala – 5
puncte
2. Pregatirea psihica si fizica a pacientului- 2 puncte
- pregatirea psihica: se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventualele reactii pe
care le va prezenta in timpul injectiei
- pregatirea fizica: se aseaza in pozitie confortabila
3. Pregatirea materialelor necesare efectuarii testarii- 2 puncte
- seringi sterile de 0,5 ml , gradate in sutimi de ml si ace sterile
- tampoane sterile si eter
- manusi de protectie
4. Pregatirea dilutiei necesare testarii – 6 puncte
Testarea sensibilitatii organismului la penicilina se face prin teste cutanate (test intradermic
sau prin scarificare) cu dilutii de 100 u/ml sau 1000 u/ml. 2p
Preparare dilutiei:
se dizolva un flacon de penicilina G cristalina de 1 000 000 u.i. in 10 ml SF.
Rezulta 100 000 u.i./ ml 1p
Se scoate 1 ml din acest flacon si se introduce intr-un flacon gol steril. Se adauga alti 9 ml
SF. Rezulta 10 000 u.i. / ml 1p
Se scoate 1 ml din al doilea flacon si se introduce intr-un al treilea flacon gol steril. Se
adauga alti 9 ml SF. Rezulta 1 000 u.i. / ml 1p
Din acest al treilea flacon se trag intr-o seringa sterila mica 0,2-0,4 ml (=200-400 u.i) care se
injecteaza intradermic 1p
5. Efectuarea injectiei intradermice – 3 puncte
- asistenta isi spala mainile si dezinfecteaza locul injectiei
- se intinde si imobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi
- se prinde seringa in mana stanga (intre policele si mediul mainii drepte) si se patrunde cu
bizoul acului indreptat in sus in grosimea dermului
- se injecteaza lent solutia prin apasarea pistonului
- se observa, la locul de injectare, formarea unei papule cu aspectul cojii de portocala,
avand un diametru de 5-6 mm si inaltimea de 1-2 mm
- se retrage brusc acul, nu se tamponeaza locul injectiei

186
6. Supravegherea pacientului – 1 punct
- pacientul este informat sa nu se spele pe antebrat, sa nu comprime locul injectiei
- se citeste reactia
7. Interpretarea reactiei- 1 punct
Daca timp de o ora nu apare vreo reactie locala (eritem, papula) sau generala (prurit,
urticarie, edeme), se poate considera ca nu exista alergie la penicilina.

Bibliografie
C. Marcean- Ghid de farmacologie pentru asistenti medicali si asistenti de farmacie- pag 20
Total = 20 puncte

16.CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN REALIZAREA HEMOSTAZEI PROVIZORII

(METODE, PUNCTE DE ELECTIE, APLICAREA GAROULUI:REGULI, MATERIALE,
COMPLICATII)
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct.
2. Enumeră corect cele trei metode ale hemostazei provizorii-3 pct. :
 compresiunea manuală în puncte de elecţie -1 pct.
 aplicarea de pansament compresiv direct pe plagă-1 pct.
 hemostaza prin compresiune circulară-aplicarea garoului-1 pct
3. Enumeră corect punctele de elecţie a hemostazei prin compresiune pe un plan osos a
unui vas-4 pct.(se acordă 4 pct. la recunoaşterea a 4 reguli din cele 8):
 pentru plagile din teritoriul arterei faciale se executa compresiunea la nivelul ramurii
inferioare a mandibulei, la aproximativ 1-2 cm de unghiul acesteia;
 pentru plagile din regiunea laterala a scalpului, se poate comprima artera temporala
superficiala, deasupra arcadei zigomatice omolaterale;
 artera carotida comuna se poate comprima pe marginea anterioara a muschiului
sternocleidomastoidian, aproximativ la jumatatea acestuia;
 artera subclaviculara se comprima in cazul hemoragiilor membrului superior –
regiunea proximala (umar, brat), prin apasarea acesteia in depresiunea
subclaviculara, caz in care o comprimam de prima coasta;
 artera humerala se comprima pe humerus la nivelul santului bicipital intern (intre
reliefurile muschilor biceps si tricpes brahial);
 arterele radiala si ulnara se comprima pe radius respectiv pe ulna la nivelul
articulatiei radiocarpiene, pe fata anterioara a antebratului in cazul hemoragiilor de la
nivelul mainii;
 artera femurala se poate omprima la nivelul arcadei inghinale;
 artera poplitee se comprima la nivelul fosei omonime;
 in partea posterioara a maleolei mediale se poate comprima artera tibiala posterioara
iar artera pedioasa in primul spatiu intermetatarsian ;
4. Explică realizarea hemostazei prin aplicarea garoului.-4 pct.

187
  enumeră materialele necesare: garou,pansament steril(faşă sau sul),pix,hârtie pt.
bileţelul ataşat la garou-(se acordă 2 pct . la enumerarea a cel puţin 2 elemente) -2
pct
5. Cunoaşte regula de aplicare a garoului ,în funcţie de locul, modul de scurgere a sângelui
şi culoarea sângelui-2 pct. :
*In cazul hemoragiei arteriale (sângele ţâşneşte şi este roşu-aprins), garoul va fi pus
deasupra leziunii. -1pct
*în cazul hemoragiei venoase (sângele curge cu debit constant şi este roşu-închis), garoul
se pune sub leziune. -1 pct.
6. Cunoaşte regulile de menţinere şi întreţinere a garoului pe timpul transportului spre
spital-2 pct.
 timpul total cât poate fi menţinut garoul este de 2 ore, cu condiţia ca intermitent, la
15-30 de minute, acesta să fie ridicat câteva minute, pentru a permite vascularizaţia
ţesuturilor situate sub garou. In timpul cât garoul este ridicat se va face compresiune
digitală, pentru a preveni pierderea de sânge.-1 pct
 după aplicarea garoului, se va ataşa de acesta un bilet pe care se va nota
ora/minutul aplicării şi bolnavul va fi dus imediat la spital.-1pct
7. Enumera complicaţii post aplicare a garoului-2 pct. (se acordă punctajul la enumerarea a
cel puţin 2 din cele 3 enunţuri).
 compresiunea asupra nervilor
 gangrene membrului,prin lipsa circulaţiei sanguine
 dilatarea paralitică a vaselor sanguine-,,şocul de garou”

Total 20 puncte

BIBLIOGRAFIE
CHIRURGIE- SPECIALITĂŢI CHIRURGICALE
- Editura Medicală, Bucureşti 2005
- Redactor de carte dr. SILVIAN DAŞCHIEVICI
-pag.240-245

188
17.ÎNGRIJIRILE ACORDATE PACIENŢILOR CU PLĂGI RECENTE PRIN TĂIERE DE
ASISTENTA MEDICALA (SEMNE LOCALE,EXAMINAREA PLAGII, MASURI DE PRIM
AJUTOR, TRATAMENT CURATIV AL PLAGII)
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct.
2. Exemplificarea semnelor locale,prezente la plăgile prin tăiere (se acordă punctajul la
enumerarea a cel puţin 3 din cele 5 semne locale) -3pct (lipsa de continuitate la nivelul
pielii,plaga prin tăiere are marginile regulate,sângerare,durere,impotenţă funcţională)
3. Examenul obiectiv al plăgii -1 pct
 cunoaşterea agentului traumatic-0,5 pct
 examinarea pacientului din punct de vedere al integrităţii organelor interne şi-al stării
generale -0,5 pct.
4. Acordarea primului ajutor ,la locul accidentului în caz de plagă prin tăiere-5 pct
 scoaterea pacientului din mediul traumatizant,evaluarea funcţiilor vitale,evaluarea stării
generale-3 pct.
 oprirea provizorie a hemoragiei-1 pct
 Aplicarea unui pansament protector-0,5 pct.
 Transportarea pacientului într-un serviciu de specialitate-0,5 pct.
5. Tratamentul curativ al plăgilor prin tăiere (se acordă punctajul maxim la enumerarea in
ordine corecta a cel puţin 5 din cele 9 intervenţii) - 5 pct
 Calmarea durerii-se administrează Algocalmin,Piafen
 Testarea la anestezice şi efectuarea anesteziei locale
 Efectuarea toaletei locale miniţioase,dezinfecţia tegumentelor din jurul plăgii:
- Raderea pilozităţilor pe o distanţă de cel puţin 10 cm de marginile plăgii
- Spălarea regiuneii cu apă oxigenată,degresarea tegumentului
- Badijonarea circulară din jurul plăgii,cu betadină
- Realizarea hemostazei definitive,ligaturarea vaselor lezate
- Sutura plăgiilor recente(până la 6h de la accident)
- Pansarea plăgii.
6. Administrarea vaccinului antitetanos (A.T.P.A) 0,5 ml subcutanat-1 pct

189
18.PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA
BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 puncte
2. Pregatirea consta in:
 se vor instala una sau mai multe linii venoase -1pct
 se vor urmari si masura TA, P, R, T, SpO2 - 2pct
 se va recolta sange (1pct) pentru HLG completa, glicemie, timpii Quick si Howell,
determinare grup sanguin, Rh, uree sanguina (1pct) -2pct
 se va administra medicatia recomandata de medic- 1pct
 se va monta sonda vezicala permanenta -1pct
 eventualele plagi prezente se vor pansa (1pct) si se vor proteja foarte atent (1pct) -
2pct
 se vor spala cu apa calda si sapun numai zonele cu risc -1pct
 se va rade regiunea supusa interventiei, cu atentie, pentru a nu produce excoriatii -
1pct
 se va badijona zona cu antiseptic -1pct
 daca este cazul , la indicatia medicului se monteaza sonda gastrica (1pct )si se
goleste continutul stomacal (1pct) , prin spalatura gastrica(1pct). - 3pct

190
19.INGRIJIRI MEDICALE POSTOPERATORII DUPA RAHIANESTEZIE
BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Transpotul pacientului din sala de operatie se efectueaza in decubit dorsal.- 1pct
3. Bolnavul va fi asezat in pat in decubit dorsal cel putin 24h (1pct), fara perna (1pct). 2pct
4. Ingrijirea consta in :
 dacă perfuzia se continuă se supraveghează ritmul perfuziei -1pct
 se vor supraveghea functiile vitale si vegetative (1pct); pulsul poate fi usor bradicardic
(0,5pct), TA poate fi usor scazuta (0,5pct) - 2pct
 se va urmari revenirea sensibilitatii in membrele inferioare (1pct), aceasta reapare treptat
de la radacina la extremitati (1pct)- 2pct
 se va supraveghea mictiunea (1pct) care poate sa apara spontan (0,5) sau prin sondaj
vezical (0,5pct).-2pct
 pentru a umidifica mucoasa bucala se sterge cu tampoane umezite. -1pct
 se va supraveghea pansamentul care trebuie sa ramana uscat, nu trebuie sa se imbibe de
sange sau serozitate -1pct
 daca apare cefaleea se combate prin aplicare de comprese reci pe zona frontala 1pct
 aparitia gretei, redorii cefei trebuie anuntate medicului -1pct
 pentru a asigura un somn de noapte linistit la indicatia medicului se poate administra un
hipnotic usor. - 1pct

191
20.MASURI DE URGENTA IN INTOXICATIA ACUTA CU MONOXID DE CARBON

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Aerisirea incaperilor prin deschiderea ferestrelor-1 punct
3. La nevoie se sparg geamurile- 1 punct
4. Scoterea imediata din mediul toxic- 1 punct
5. Asezarea victimei in decubit lateral- 1 punct
6. Degajarea cailor aeriene- 1 punct
7. Capul in hiperextensie- 1 punct
8. Respiratie artificiala daca este cazul- 1 punct
9. Oxigenul este antidotul intoxicatiei cu CO ( 1 punct )
10. Se administreaza imediat ( 1 punct ) prin orice mijloace (sonda nazala, masca faciala,
ochelari de oxigen, izoleta pentru copii ) ( 1 punct pentru precizarea a cel putin 2 mijloace )
11. Debitul este de 10-15 l/minut iar concentratia de 100% in primele 30 de minute
( 2 puncte )
12. Transport de urgenta la spital- 1 punct
13. Supravegherea starii pacientului, functiilor vitale pe timpul transportului- 1 punct
14. Continuarea masurilor de resuscitare pe timpul transportului daca este cazul - 1 punct

192
21.COMELE DIABETICE – SEMNE DE RECUNOASTERE, CONDUITA DE URGENTA

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Interventii autonome si delegate ale asistentei medicale
 Coma diabetica – 8 puncte
 Recunoasterea semnelor de coma diabetica: ( 1 punct )
Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )
- tegument uscat
- extremitati reci, de aspect violaceu
- pliu cutanat persistent
- uscaciunea limbii, a mucoaselor
- facies supt, nas ascutit
- hipotonia globilor oculari, infundati in orbite
- hipotensiune arteriala, colaps
 Administrarea de insulina 20 unitati i.v. ( la domiciliu ) ( 3 puncte )
 Transport de urgenta la spital ( 1 punct )
 Coma hipoglicemica – 7 puncte
 Recunoasterea semnelor de coma hipoglicemica: ( 1 punct )
Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )
- transpiratii profuse
- agitatie psihica
- contracturi musculare
– convulsii
- hiperflexia osteo-tendinoasa
- hipertonia globilor ocular
- semnul Babinski bilateral
 Administrarea de glucoza hipertonica, 20 -30 ml, 20 – 40% ( 2 puncte )
 Transport de urgenta la spital ( 1 punct )

22.CONDUITA DE URGENT IN CRIZA DE ASTM BRONSIC

193
BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Pozitie sezand ( 1 punct )
3. Pozitia cea mai comoda, sters de transpiratie ( 1 punct )
4. Anuntarea medicului imediat ( 1 punct )
5. Pana la venirea medicului se administreaza: ( 6 puncte )
 medicatie antispastica ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
 bronhidilatatoare ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
 simpatico – mimetice ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
6. Contraindicatii ale simpatico-mimeticelor: ( cel putin 2 contraindicatii ) ( 2 puncte )
 primul acces
 hipertensivi
 coronarieni
 hipertiroidieni
7. Oxigenoterapie ( 1 punct ) ( 3 puncte )
- mod de administrare, exemplu cale ( 1 punct )
- umidificat, debit 6-8 l/minut ( 1punct )
- administrarea la indicatia medicului HHC i.v. ( 1 punct )

23.CONDUITA DE URGENTA IN HDS MASIVE

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct

194
2. Interventiile autonome si delegate ale asistentului medical:
 repaus strict al pacientului ( 1 punct ), pozitia Trendelenburg ( 1 punct )si interzicerea
oricarui efort fizic ( 1 punct ) – 3 puncte
 asigurarea suportului psihic al pacientului si al apartinatorilor si educarea acestora
privitor la importanta respectarii repausului fizic atat la domiciliu cat si pe timpul
transportului - 3 puncte
 colectarea sangelui eliminat de bolnav intr-un vas ( 1 punct ) si prezentarea medicului
( 1 punct ) - 2 puncte
 asigurarea igienei cavitatii bucale ( 1 punct ) fara deplasarea bolnavului prin orientarea
capului acestuia intr-o parte ( 1 punct ) - 2 puncte
 prevenirea socului ( 1 punct ) prin instituirea unei perfuzii ( 1 punct ) cu solutie de
glucoza 5% sau ser fiziologic ( 1 punct ) - 3 puncte
 transportul de urgenta la spital ( 1 punct ) si internare obligatorie ( 1 punct ) - 2 puncte

24.INDICAŢI MĂSURILE DE PREVENIRE A ESCARELOR DE DECUBIT.

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Evitarea imobilizării pacientului prin: (5p)

195
  se schimbă poziţia la 2 sau 3 ore,la nevoie,mai des-1p
 se completează o foaie de supraveghere a escarelor -1p
 se notează orele de schimbare a poziţiei -1p,
 se notează aspectul tegumentelor-1p,
 se notează zonele de masaj-1p
3. Asigurarea confortului pacientului şi menţinerea în stare de igienă perfectă prin:(4p)
 se asigură confortul pacientului-1p
 se evită cutele lenjeriei de pat şi corp-1p
 se spală zilnic tegumentele cu apă şi săpun-1p
 se menţin tegumentele uscate-1p
4. Folosirea materialelor complementare,necesare pentru prevenirea escarelor:(2 p)
 saltele speciale-1p
 perne de diverse forme şi dimensiuni (pentru genunchi,călcâi) -1p
5. Alimentaţie şi hidratare (2 p)
 alimente bogate în proteine -1p
 hidratare cu 1.5 - 2 l /24h -1p
6. Favorizarea circulaţiei sangelui în zonele predispuse la escare-1p
7. Se efectuează masaj în zonele comprimate -1p

Bibliografie:
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale-
Coordonator Lucrare Lucreţia Titircă-Editura Viaţa medicală Românească-pag-268-270

25.PERFUZIA INTRAVENOASĂ (DEFINIŢIE,SCOP,ACCIDENTE ŞI MĂSURI DE

PREVENIRE).

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Definiţia perfuziei intravenoasa: (2p)
 introducerea pe cale parenterală,picătură cu picătură a soluţiilor medicamentoase.
3. Scop: (5p)
 hidratarea şi mineralizarea organismului(1p)

196
  administrarea medicamentelor la care se urmăreşte efect prelungit(1p)
 depurativ,diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici(1p)
 completarea proteinelor sau a altor componente sanguine(1p)
 alimentarea pe cale parenterală(1p)
4. Accidente: (4p)
 hiperhidratarea (la cardiaci poate determina edem pulmonar acut) (1p)
 embolie gazoasă prin pătrunderea aerului în sistemul circulator (1p)
 flebite,necroze prin revărsarea lichidului în ţesuturile perivenoase (1p)
 coagularea sângelui pe ac sau branulă (1p)
5. Măsuri de prevenire (4p)
 reducerea ritmului sau întreruperea perfuziei (1p)
 se previne prin înlăturarea aerului din perfuzor, înainte de adaptarea perfuzorului la
acul de puncţie (1p)
 supravegherea locului puncţiei în timpul perfuziei (1p)
 perfuzarea lichidului cu soluţie de heparină.(1p)

Bibliografie:
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale -
Coordonator lucrare: Lucreţia Titircă-Editura Viaţa medicală Românească-pag-134-136

26.CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN ŞOC ANAFILACTIC

BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Anunţarea medicului-1pct
3. Aşezarea pacientului în poziţie Trendelenburg- 1pct
4. Administrarea medicaţiei: (6pct)
 administrarea adrenalinei(1 pct) ;
-căile de administrare :im,iv,sc,local(1 pct daca se menţionează 2 căi)
-mentionarea diluţiei : 1/1000 în ser fiziologic(1 pct)
-menţionarea ritmului de administrare : lent, 1 ml/min(1 pct daca se mentionează ritm lent)
 administrarea corticoizilor : HHC, iv, lent(1pct);(- dacă se mentionează numai produsul
,fără cale de administrare se notează cu 0.5 pct) ;

197
 -cortizonul se administrează numai dupa administrarea adrenalinei(1 pct)
5. Reechilibrare volemica (2pct) :
 dacă se mentionează numai reechilibrarea volemică se acorda 1 pct
 daca se mentionează reechilibrare numai în caz de hipovolemie se adaugă 0.5 pct
 dacă sunt menţionate soluţiile de perfuzat Dextran 70 şi/sau ser glucozat(0.5 pct)
6. Oxigenoterapie (2pct ):
 daca se mentionează numai oxigenoterapie se acorda 1 pct,
 dacă sunt menţionate -debit 6-8 l/min(0.5pct) şi calea de administrare prin sondă nazală
0.5 pct
7. Administrarea bronhodilatatoarelor (2pct):
 în caz de bronhoconstricţie severă(1 pct)
 Miofilin, iv, lent sau bronhodilatatoare sub formă de aerosoli (Asmopent) (un exemplu ) (1
pct)
8. Bolnavul rămâne sub supraveghere 24 ore (1pct)

Bibliografie

Lucreţia Titircă -Urgenţe medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenţii medicali, Editura
Medicală, Bucureşti,2001, pag.270-271

27.COLICA RENALĂ: SEMNE SPECIFICE ŞI CONDUITA DE URGENŢĂ

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Recunoaşterea semnelor specifice : 6 pct
 durere (1 pct)
 caracteristicile durerii(intensitate,iradiere,localizare)(1pct)
 nelinişte, agitaţie, anxietate (1 pct)
 poziţie antalgică (1 pct)
 tenesme vezicale (1 pct)
 disurie, polakiurie (1 pct)
3. Enumerarea intervenţiilor autonome şi delegate aplicate în urgentă : 9 pct
 repaus la pat (1 pct)
 calmarea durerii (1 pct), dupa ce s-a exclus eventualitatea abdomenului acut(1
pct),prin :

198
 - aplicaţii locale de caldură (1 pct),
- administrare de analgezice şi antispastice la indicaţia medicului(1 pct)
analgezice(Algocalmin) (1 pct) ;
- antispastice (Scobutil, Papaverina) (1 pct)
 indicarea căii de administrare şi un exemplu (1 pct)
 internare în spital în cazul colicilor rebele la tratament (1 pct)

Bibliografie

Lucretia Titircă -Urgenţe medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenţii medicali, Editura
Medicală, Bucureşti,2001, pag.115

199
 CUPRINS

1. BAZELE ȘTIINȚEI NURSINGULUI

2. FIINȚA UMANĂ ȘI NURSINGUL
3. TEHNICI ȘI INVESTIGAȚII DE NURSING
4. PROTECȚIE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ
5. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
6. PNEUMOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
7. CARDIOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
8. GASTROENTEROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
9. NEFROLOGIE, UROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
10. CHIRURGIE GENERALĂ ȘI NURSING SPECIFIC
11. ORTOPEDIE , TRAUMATOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
12. BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ȘI NURSING SPECIFIC
13. BOLI METABOLICE,DE NUTRIȚIE ȘI NURSING SPECIFIC
14.DEONTOLOGIE ȘI ETICĂ PROFESIONALĂ
15. GINECOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
16. OBSTETRICĂ ȘI NURSING SPECIFIC
17. PUERICULTURĂ , PEDIATRIE ȘI NURSING SPECIFIC
18. NEUROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
19. PSIHIATRIE ȘI NURSING SPECIFIC
20. CONDUITĂ ÎN URGENȚE MEDICO-CHIRURGICALE
21. SUBIECTE TIP SINTEZĂ/ESEU

200