Sunteți pe pagina 1din 336

TESTE PENTRU EVALUAREA

COMPETENTELOR PROFESIONALE
CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
VALABILE PENTRU
SCOLILE POSTLICEALE SANITARE DIN
JUDETUL PRAHOVA

ANUL 2013

SCOALA POSTLICEALA SANITARA DR. DINU CAMPINA


SCOALA POSTLICEALA SANITARA FEG PLOIESTI
SCOALA POSTLICEALA SANITARA LOUIS PASTEUR CAMPINA
SCOALA POSTLICEALA SANITARA REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIESTI
SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. APOSTOL ANDREI
SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. VASILE CEL MARE PLOIESTI
SCOALA POSTLICEALA SANITARA THOMA IONESCU PLOIESTI

Ce este scris cu rosu, nu mai invatati, pentru ca, dupa


ultima corectura sunt intrebari scoase.
Pentru a va ajuta, cel mai bine este sa le scoteti fiecare
inainte de a le invata pentru a va fi mai usor de retinut.

MODULUL 13:BAZELE TIINEI NURSING-ULUI


SUBIECTUL I
Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau fals
cu F .
1. Datele necesare cunoaterii pacientului se obtin numai prin interviu.
2. Interviul este un instrument care permite personalizarea ngrijirilor.
3. Observaia, ca metod de culegere a datelor, determin antrenarea tuturor simurilor.
4. Analiza i interpretarea datelor, a doua etap a procesului de ngrijire, presupun
formularea diagnosticului de ngrijire.
5. Planificarea ngrijirilor cuprinde formularea obiectivelor i a interveniilor ce vor fi
aplicate n ngrijirea pacientului.
6. Pentru aplicarea interveniilor de ngrijire, asistenta poate antrena: pacientul, familia, ali
membri ai echipei de ngrijire.
7. n timpul aplicrii interbeniilor de ngrijire asistenta medical se concentreaz numai
asupra tehnicii pe care o execut.
8. Stresul, anxietatea, frica, sunt reacii ale pacientului ce pot aprea n cursul ngrijirii.
9. Evaluarea ngrijirilor este o judecat a progresului pacientului n raport cu interveniile
aplicate.
10. Evaluarea ngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de ngrijire.
SUBIECTUL I
A. Asociati notiunile din cele doua coloane
1

Manifestare de independen

2
3

Problem de dependen
Surs de dificultate

B
C

4
5

Diagnostic de ngrijire
Diagnostic medical

D
E

B. Asociati notiunile din cele doua coloane


1
Culegerea datelor
A
2
Analiza i interpretarea datelor
B
3
Planificarea ngrijirilor
C
4
Executarea ngrijirilor
D
5
Evaluarea
E

orienteaz asistenta spre intervenii


autonome
flexie/extensie
orienteaz practicianul spre tratament
medical
alimentaie inadecvat prin deficit
alterarea parenchimului renal

analiza rezultatului obinut


observaia, interviul
utilizarea planului de intervenii elaborate
elaborarea diagnosticului de ngrijire
stabilirea obiectivelor i a mijloacelor de
realizare a obiectivelor

SUBIECTUL III
Indicati raspunsurile corecte
1. Asistenta medical este profesionista care:
a. respect fiina uman ca entitate bio-psiho-social n interrelaii cu mediul
nconjurtor, cu valorile i principiile sale de via;
b. acord ngrijiri ntr-un mediu terapeutic securizant;
c. realizeaz cu familia i aparintorii o relaie funcional de colaborare.
2. Pregtirea pluridisciplinar a asistentei presupune:
a. pregtire social, tehnic;
b. nsuirea componentelor de baz i a atitudinilor potrivite fa de pacient;
c. pregtire comportamental.
3. Asistenta medical:
a. rspunde de propria ei activitate, de practica ei;
b. supravegheaz ngrijirile auxiliare i pregtirea elevilor;
c. ambele.
4. Responsabilitile care definesc direciile importante, descrise de,, Codul pentru asistentele
medicale" sunt:
a. promovarea sntii;
b. prevenirea mbolnvirilor;
c. restabilirea sntii;
d. nlturarea suferinei.
5. Nursa generalist presupune:
a. o pregtire pluridisciplinar;
b. nsuirea competenelor de baz i nu numai cunotinele;
c. s aib cunotine de psihologie;
d. s aib atitudine pozitiv fa de pacient i familia sa ;
e. s aib capacitate de empatie.
6. Fenomenele urmrite de asistenta medical sunt reaciile :
a. individuale ;
b. familiale ;
c. de grup.
7. Funciile asistentei medicale sunt de natur :
a. independent;
b. dependent;
c. interdependent.
8. Funcia asistentei medicale, de natur independenta, presupune:
a. stabilirea relaiilor de ncredere cu persoana ngrijit i cu aparintorii;
b. aplicarea metodelor de observaie, de tratament sau de readaptare;
4

c. promovarea unor condiii mai bune de via i sntate.


9. Funcia asistentei medicale, de natur dependenta, presupune:
a. observarea, la pacient a modificrilor produse de boal sau tratament;
b. asigurarea ingrijirilor de confort;
c. actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale.
10. Funcia asistentei medicale, de natur interdependenta, presupune:
a. actiuni de depistare a tulburrilor de ordin fizic, psihic sau social;
b. aciuni de educaie pentru sntate;
c. actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale.
11. Funciile specifice asistentei medicale i care se regsesc in cadrul funciilor de natur
independent, dependent i interdependent sunt:
a. funcia profesional;
b. funcia educativ;
c. funcia economic;
d. funcia de cercetare.
a.
b.
c.

12. Elementele de competen pentru practicarea unor ngrijiri de calitate constau n:


cunoaterea unui model de ngrijire (nursing);
cunotine acumulate i cunoaterea demersului tiinific;
cunoaterea pacientului.
13. Cadrul conceptual al ngrijirilor cuprinde urmtoarele elemente:
a. scopul profesiei i beneficiarul ei;
b. rolul asistentei medicale;
c. natura interveniilor aplicate beneficiarului i consecinele acestor intervenii.

14. Cunotinele nsuite de asistent n procesul educativ sunt de natur:


a. tiinific, tehnic, relaional;
b. etice, legislative;
c. ambele.
15. Demersul tiinific al ngrijirilor constituie pentru asistent:
a. un instrument de investigaii, analiz;
b. un instrument de planificare i evaluare a ngrijirilor;
c. un scop n sine.
a.
b.
c.

16. Relaia asistent-pacient reprezint un proces bazat pe:


ncredere, demnitate, respect;
comunicare afectiv, colaborare;
aplicarea sarcinilor care nu-i depaesc limitele de competen

a.

17. Empatia calitate esenial n nursing, se definete ca fiind:


identificarea asistentei cu persoana ngrijit;
5

b. transpunerea ,,n pielea pacientului" pentru a-i nelege problemele, fr a pierde condiia ,,
ca i cum";
c. identificarea total psihic, afectiv cu persoana ngrijit.

a.
b.
c.
d.

18. Funciile autonome ale asistentei medicaleconstau n:


asigurarea confortului fizic i psihic al pacientului;
administrarea medicaiei;
stabilirea relaiilor de ncredere cu pacientul i aparintorii;
transmiterea de informaii i nvminte pacientului pentru pstrarea sntii.

a.
b.
c.

19. Rolul asistentei medicale este:


s asigure ngrijirea pacientului numai n raport cu indicaiile medicului;
s ajute persoana bolnav s-i recapete sntatea;
s suplineasc persoana bolnav pentru satisfacerea nevoilor sale.

a.
b.
c.
d.

20. Asistenta trebuie s ofere o orientare real unui pacient internat prin:
luarea deciziilor n numele pacientului;
ignorarea pacientului care nu vorbete clar;
oferirea de informaii pentru orientarea pacientului n timp i spaiu;
apostrofarea pacientului necooperant.

a.
b.
c.

21. n elaborarea unui cadru conceptual privind ngrijirile, orientarea nou este ctre:
ngrijiri centrate pe sarcini;
ngrijiri centrate pe persoana ngrijit;
ambele.
22. Scopul ngrijirilor dup modelul conceptual al Virginiei Henderson este:
a. pstrarea independenei individului n satisfacerea nevoilor sale;
b. suplinirea individului n ceea ce nu poate face singur;
c. ambele.

23. Nursingul, ca parte integrant a sistemelor de sntate cuprinde:


a. promovarea sntii i prevenirea mbolnvirilor;
b. ngrijirea persoanelor bolnave;
c. promovarea sntii, prevenirea mbolnvirilor, ngrijirea persoanelor bolnave fizic i
psihic, precum si a persoanelor handicapate, in orice tip de unitate sanitar.
24. Modelul conceptual al ngrijirilor dup Virginia Henderson precizeaz:
a. individul este un tot;
b. individul este un tot prezentnd 14 nevoi fundamentale;
c. individul este un tot prezentnd 14 nevoi fundamentale pe care trebuie s i le satisfac.
25. Modelul de nursing privind autongrijirea este elaborat de:
a. Dorotheea Orem;
b. Carista Roy;
c. Nancy Roper.
6

26. Clasificarea nivelurilor de dependen (I-IV) se face n funcie de:


a.
punctajul obinut actualiznd satisfacerea fiecrei nevoi;
b.
durata problemelor actuale;
c.
apariia problemelor poteniale.
27. Procesul de ngrijire reprezint:
a.
metod care permite acordarea ngrijirilor;
b.
un mod tiinific de rezolvare a problemelor pacientului pentru a rspunde nevoilor sale
fizice, psihice sau sociale;
c.
un mod de asigurare n serie a ngrijirilor acordate pacientului.
28. Interviul reprezint:
a.
forma special de interaciune verbal;
b.
metod de culegere a datelor variabile i stabile;
c.
instrument de personalizare a ngrijirilor.
a.
b.
c.
d.

29. Abilitile asistentei medicale pentru a facilita un interviu sunt:


capacitatea de a formula ntrebri inchise sau deschise;
capacitatea de a evalua obiectiv observaiile i de a le sintetiza;
disponibilitatea de ascultare activ a pacientului i de a-l readuce la subiect;
disponibilitatea de a comenta cu pacientul datele obinute.

a.
b.
c.
d.
e.

30. Aezai n ordine etapele procesului de ngrijire:


culegerea datelor assesmentul;
planificarea ngrijirilor;
analiza i interpretarea datelor;
evaluarea rezultatelor;
implementarea planului.

a.
b.
c.

31. Componentele eseniale ale unui model conceptual sunt:


postulatele;
valorile;
elementele.

a.
b.
c.

32. Postulatele sunt:


suportul teoretic i tiinific al modelului conceptual;
enunuri pentru susinerea altor enunuri;
recunoscute i acceptate (nu trebuie demonstrate).

a,c,b,e,d

33. Modelul Virginiei Henderson este susinut de urmtoarele valori:


a. asistenta posed funcii care sunt proprii;
b. cnd asistenta preia din rolul medicului, ea cedeaz o parte din funciile sale unui
personal necalificat;
c. socientatea ateapt un serviciu din partea asistentelor, pe care nu poate s-l primeasc
de la nici un alt personal.
7

34. Dificultile ntlnite la pacient sunt cauzate de o lips:


a.
de for;
b.
de voin;
c.
de for, de voin, de cunotine.

35. Independena n satisfacerea nevoilor fundamentale e reprezentat de:


a.
satisfacerea unei nevoi fundamentale prin aciuni proprii;
b.
satisfacerea unei nevoi fundamentale cu ajutorul altei persoane;
c.
satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale prin aciuni proprii n funcie de
gradul de cretere i dezvoltare al persoanei.
36. Manifestarea de dependen este:
a. semn observabil care permite identificare strii de dependen;
b. incapacitatea persoanei de a-si satisface una din nevoile sale fundamentale;
c. lipsa de cunotine a persoanei asupra modului n care s-i satisfac nevoile fundamentale.
37. Problema de dependen este definit ca:
a.
semn observabil defavorabil n starea pacientului;
b.
schimbare defavorabil de ordin biopsihosocial n satisfacerea unei nevoi fundamentale
care se manifest prin semne observabile;
c.
nesatisfacerea unei nevoi fundamentale prin aciuni proprii;
38. Pacientul poate sa prezinte urmtoarele forme de depenten:
a.
actual, potenial;
b.
descrescnd, permanent;
c.
ambele.
a.
b.
c.

39. Sursele de dificultate pot fi cauzate de:


factori de ordin fizic, psihologic, social, spiritual ;
factori legai de insuficiente cunotine ;
ambele.

40. Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind :


a.
toate obstacolele fizice de natura intrinsec;
b.
toate obstacolele fizice de natura extrinsec;
c.
toate obstacolele fizice de natura intrinsec sau extrinsec ce influeneaz negativ
satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale.
a.
b.
c.
d.
e.

41. Sursele de dificultate de ordin social cuprind problemele generate persoanei n raport cu:
anturajul su;
partenerul de via;
familia sa;
prientenii;
colegii de munc.
8

42. Cunoaterea pacientului presupne:


a.
cunoaterea deficienelor pacientului;
b.
cunoaterea ateptrilor acestuia n ce privete ngrijirea, sntatea i spitalizarea sa;
c.
cunoaterea propriilor resurse pentru a face fa nevoilor de sntate.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.

43. Mijloacele principale cele mai eficace de a obine informaiile dorite despre pacient sunt:
observarea pacientului;
interviul pacientului;
consultarea surselor secundare.
44. Elementele de evitat n utilizarea observaiei sunt:
subiectivismul;
judeci preconcepute;
rutina i superficialitatea:
lipsa de concentraie i continuitate.
45. Interviul:
este o form de interaciune verbal ntre asistent i pacient;
permite depistarea nevoilor nesatisfcute ale persoanei;
este un instrument de personalizare a ngrijirilor.

46. Pentru ca datele culese s poat orienta asistenta spre intervenii individualizate este
important ca ele s fie:
a. analizate;
b. interpretate;
c. analizate i interpretate.
a.
b.
c.

47. Dificultatea n alaniza i interpretarea datelor provine din:


numarul mare de date culese, varietatea surselor de informaii;
caracterul schimbtor al unui numr mare de date;
subiectivitatea persoanei care culege datele.

a.
b.
c.

48. Diagnosticul de ngrijire cuprinde:


descrierea procesului patologic;
enunul problemei de dependen, a sursei de dificultate i a manifestrii de dependen;
enunul manifestrii de dependen.

49. Diagnosticul de ngrijire poate fi:


a.
actual;
b.
potenial;
c.
posibil.
50. Prima parte a diagnosticului de ngrijire const n:
a.
enunul problemei;
b.
enunul sursei de dificultate;
c.
ambele.
9

51. Diagnosticul de ngrijire:


a.
orienteaz asistenta spre intervenii autonome; ine cont de problema de sntate n sine a
pacientului;
b.
orienteaz practicianul spre tratament.
a.
b.
c.

52. Planificarea ingrijirilor, a treia etap a procesului de ingrijire, presupune:


stabilirea unui plan de intervenie;
prevederea etapelor i a mijloacelor de desfurare;
prevederea precauiilor care trebuie luate.

53. Planul de intervenie :


a.
ine cont i de prescripiile medicale;
b.
cuprinde dou componente: obiectivele i interveniile;
c.
nu ine cont de toate sursele de informaie.
a.
b.
c.

54. Planul de intervenie permite asistentei medicale :


s judece urgenele i importana problemelor de dependen ;
s decid prioritile de respectat n cursul unei zile de munc;
ambele.

a.
b.
c.

55. Obiectivul de ngrijire poate fi definit astfel:


descrierea comportamentului pe care l ateptm de la pacient;
activitatea pe care asistenta i propune s o ndeplineasc;
ambele;

56. Obiectivul de ingrijire vizeaz:


a.
atitudinea;
b.
comportamentul sau aciunea pacientului nsui;
c.
ambele.
57. Obiectivele de ngrijire se elaboreaz pe baza sistemului SPIRO:
a.
specificitate, performan, realism;
b.
idividualizare;
c.
implicare, observabilitate.
58. Pentru a fi aplicabil, obiectivul trebuie s fie realist:
a.
din punct de vedere al capacitii persoanei;
b.
din punct de vedere al abilitii i disponibilitii asistentei pentru a-l ajuta s ating
obiectivul;
c.
ambele.
59. Pentru fiecare problem de dependen se pot formula:
a.
un obiectiv;
b.
mai multe obiective;
c.
unul sau mai multe obiective.
10

60. Obiectivele pot fi formulate pe termen:


a.
scurt;
b.
mediu;
c.
lung.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.

61. Asistenta care ntocmete planul de ngrijire trebuie s se gndeasc la intervenii care:
rspund nevoilor specifice ale pacientului;
conduc la realizarea obiectivelor;
ambele.
62. Interveniile trebuie s fie:
novatoare, personalizate;
observabile, msurabile (evaluabile);
ambele.

63. Pentru ca interveniile s fie evaluabile trebuie:


a.
s indice la ce or, n care moment al zilei i la ce interval, pe ce durat;
b.
s aibe performan maxim;
c.
s se aplice o singur dat, s nu fie repetabile.
a.
c.
d.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
d.
e.

64. Aplicarea ngrijirilor:


este strns legat de planificarea ngrijirilor;
b. are ca scop s ajute pacientul s-i menin sau s-i recapete independena su orice
alt nivel de independen;
ambele.
65. Realizarea interveniei reiese din evaluarea strii pacientului:
nainte de intervenie;
nainte, n timpul i dup intervenie;
dup intervenie.
66. n formularea interveniei se va indica:
cui se adreseaz aciunea;
orarul;
natura aciunii cu verb activ, observabil, msurabil;
semntura asistentei care planific, execut ngrijirile;
toate.
67. In executarea ngrijirilor se implic:
a. pacientul;
b. asistenta medical;
c. echipa de ngrijire;
d. familia.

a.

68. Fiecare plan de ngrijire va fi completat cu:


intervenii constante;
11

b.
c.
a.
b.
c.

elemente de supravegheat;
intervenii cu rol delegat.
69. n munca sa pentru pacient, asistenta trebuie s comunice cu el n multiple circumstane:
cnd acesta ajunge la spital;
cnd se face interviul pentru culegerea datelor;
cnd se execut ngrijirile zilnice.

70. Evaluarea ngrijirilor:


a.
este o condiie absolut a calitii ngrijirilor;
b.
trebuie s se fac cu regularitate, la diverse intervale;
c.
aduce o apreciere asupra progresului pacientului n raport cu interveniile asistentei
medicale

12

BAREM CORECTARE - BAZELE TIINEI NURSING-ULUI


SUBIECTUL I - ADEVRAT / FALS
NR.
NTREB
ARE
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

RASPU
NS

BIBLIOGRAFIE

NR. PAGIN

F
A
A
A
A
A
F
A
A
F

1150 teste nursing L. Titirc, 2008


1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008

23
23
23
24
24
24
24
24
24
24

SUBIECTUL II- ASOCIERE


NR.
NT
RE
BA
RE

RASPUNS

BIBLIOGRAFIE

1-b, 2-d, 3-e, 4-a,


5-c
1 b, 2 d, 3- e,
4 c, 5 - a

A
B

Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri


corespunztoare nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri
corespunztoare nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002

NR.
PAGIN
33-34
59
38

SUBIECTUL III- INTREBRI TIP GRIL


NR.
NTRE
BARE
1
2

RASPU
NS
a,b,c
a,b,c

a,b,c,d

a,b,c,d,e

a,b,c

a,b,c

a,c

BIBLIOGRAFIE
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002

NR.
PAGI
N
7
7
14
14
14
14
16
16

10

a,b,c

11

a,b,c,d

12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30

a,b
a,b,c
c
a,b
a,b
b
a,c,d
b,c
c
b
c
c
c
a
a
b
a,b,c
a,b,c
a,c,b,e,d

31

a,b,c

32

a,b,c

33

a,b,c

34

35
36
37

c
a
b

38

39

40

41

a,b,c,d,e

42

a,b,c

Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare


nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002

16
17
17
8
8
8
8
8
8
21
21
21
21
22
21
21
23
23
22
23
23
23
27
27
28
28
22
22
22
35
36
30
36
40

43

a,b,c

44

a,b,c,d

45

a,b,c

46

47

a,b,c

48

49

a,b,c

50

51

52

a,b,c

53

a,b

54

55

56

57

a,b,c

58

59

60

a,b,c

61

62

63

64

65

Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare


nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002

41
41
42
48
48
52
53
52
59
60
60
60
60
61
62
62
64
64
65
65
65
66
66

66

67

a,b,c,d

68

a,b,c

69

a,b,c

70

a,b,c

Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare


nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare
nevoilor fundamentale, L. Titirc, 2002

66
66
68
70
72

MODULUL 14 - FIINTA UMANA SI NURSING-UL


SUBIECTUL I
Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau cu F fals .
1. Respiratia este influentata de postura, somn,exercitiul fizic;
2. Respiratia la copii este tip costal superior.
3. Apneea reprezinta accelerarea respiratiei.
4. Cianoza este un semn grav,care arata lipsa oxigenului la nivelul tesuturilor.
5. Calitatea aerului inspirat,umiditatea lui, nu influenteaza respiratia.
6. Diureza este procesului de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore.
7. Ileusul inseamna suprimarea completa a eliminarii gazelor din intestin.
8. Incontinenta urinara este incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.
9. Polakiuria reprezinta mictiuni frecvente cu cantitati mici.
10. Poliuria este eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500ml/24h.
11. Oliguria este absenta urinei in vezica urinara.
12. Disuria reprezinta eliminarea urinei cu dificultate si dureri.
13. Pacientul imobilizat la pat e predispus la escare,deformari osoase.
14. Pacientul cu hiperactivitate este capabil sa-si asigure securitatea fizica in mod independent.
15. Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat la pat, la 2 ore previne complicatiile.
16. Pozitiile patognomonice sunt caracteristice unei boli.
17. In toate cavitatile in care se masoara temperatura corpului, se inregistreaza aceleasi valori.
18. Echilibrul dintre termogeneza si termoliza este denumit homeotermie.
19. Climatul influenteaza temepratura corpului.
20. Febra intermitenta se caracterizeaza prin mentinerea constanta a temperaturii corpului intre 370380C.
21. Copilul febril poate prezenta convulsii.
22. In cazul degeraturilor,segmentul afectat va fi introdus in apa fierbinte.
23. Vezicula este o ridicatura a epidermului (basicuta) plina cu puroi.
24. Escarele sunt distrugeri fisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala.
25. Deprinderile igienice ale indivizilor sunt diferite in functie de educatie si cultura..
SUBIECTUL II
A. Asociati notiunile din cele doua coloane
1 Subfebrilitate
A
2 Afebrilitate
B
3 Febra ridicata
C
4 Hiperpirexie
D
5 Febra moderata
E

36-370C
38-390 C
37-380 C
Peste 400 C
39-400C

B. Asociati notiunile din cele doua coloane


1 Tulburari calitative ale urinei
2 Tulburari de emisie urinara
3 Tulburari cantitative ale urinei
4 Independenta in a se misca
5 Dependenta in a se misca

Poliurie
Hematurie
Polakiurie
Atrofie musculara
Miscari de flexie si extensie

A
B
C
D
E

C. Asociati notiunile din cele doua coloane


1 Alterarea vocii
2 Alterarea tegumentelor
3 Eliminare inadecvata
4 Limitarea miscarilor
5 Alimentatie inadecvata

A
B
C
D
E

Escare
Vomica
Disfonie
Anorexie
Anchiloza

SUBIECTUL III
Indicati raspunsurile corecte
1. Frecventa respiratiei la persoana adulta este:
a) 14-16 respiratii/min;
b) 16-18 respiratii/min;
c) 18-22 respiratii /min.
2. Concentratia O2 in aerul inspirat este:
a) 21%;
b) 15-16%;
c) 24%.
3. Hipoxia reprezinta :
a) scaderea cantitatii de O2 in sange;
b) scaderea cantitatii de O2 in tesuturI;
c) scaderea cantitatii de O2 in sange.
4. Respiratia este influentata de postura persoanei si este favorizata de:
a) pozitia ortostatica si sezand;
b) pozitia sezand si clinostatica;
c) pozitia decubit lateral.
5. Declansarea hemoptiziei este precedata de :
a) senzatie de caldura retrosternala,jena respiratorie;
b) senzatie de voma;
c) varsatura.
6. Eliminarea sangelui provenind din arborele bronsic se defineste ca:
a) hematemeza;
b) hemoptizie;
c) hematurie.
7. Factorii biologici care influenteaza pulsul sunt:
a) varsta, alimentatia,inaltimea corporala;
b) emotiile si plansul;
c) varsta.

8. Pulsul dicrot se manifesta astfel:


a) pauzele dintre pulsatii sunt inegale;
b) se percep doua pulsatii,una puternica, alta slaba, urmata de pauza;
c) pulsatii abia perceptibile
9. In starile de hipertermie nevoile energetice ale organismului cresc cu:
a) 20-30%;
b) 13% pentru fiecare grad de temperatura peste 370 C;
c) 10%.
10.Tulburarile de mictiune sunt:
a) poliuria,oliguria,disuria;
b) anuria,polachiuria,nicturia;
c) nicturia,disuria,ischiuria,polachiuria,incontinenta urinara.
11. Incontinenta urinara reprezinta:
a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul;
b) eliminarea inconstienta,involuntara a urinei;
c) mictiuni incoluntare nocturne.
12. Globul vezical este o formatiune tumorala:
a) suprapubiana,dura,mobila la palparea bimanuala;
b) ovala,elastica,localizata in hipogastru;
c) suprapubiana,intens dureroasa la palpare,aderenta la peretele abdominal anterior.
13. Hipostenuria reprezinta:
a) urina in sange;
b) urina cu densitate scazuta sub 1010;
c) urina in cantitate redusa/24h.
14. Varsaturile alimentare cu continut vechi sunt manifestari de dependenta intalnite in:
a) stenoza pilorica;
b) la gravide;
c) in colecistite.
15. Vomica reprezinta:
a) varsatura cu continut alimentar;
b) eliminarea unor colectii de puroi sau exsudat din caile respiratorii;
c) varsatura fecaloida.
16. Hemoragiile menstruale prelungite se numesc:
a) menoragii;
b) oligomenoree;
c) hipermenoree.
17. Nevoia de somn la persoana adulta sanatoasa este de:

a) 7-9h/24h;
b) 12-14h/24h;
c) 6-8h/24h.
18. Prin masurarea temperaturii in cavitatile inchise valorile ei pot creste cu:
a) 0,8- 10C;
b) 0,5- 0,80C;
c) 0,3- 0,50C.
19. Subfebrilitatea reprezinta:
a) scaderea temperaturii corporale sub 360C;
b) mentinerea temperaturii intre 37 si 380C;
c) mentinerea temperaturii intre 38 si 390 C.
20. Starea de hipotermie este determinata de:
a) pierderea excesiva de caldura;
b) cresterea arderilor din organism;
c) intensificarea metabolismului.
21. Pacientul cu hipertermie prezinta:
a) tegumente palide;
b) frisoane,piele calda,rosie;
c) ambele.
22.Echilibrul intre termogeneza si termoliza - homeotermia se realizeaza prin mecanisme fizice:
a) evaporarea,radiatia,conductia,convectia;
b) vasodilatatia,vasoconstrictia;
c) reducerea proceselor metabolice din organism.
23. Factorii biologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a se imbraca si dezbraca sunt:
a) clima, emotiile,cultura,credinta;
b) varsta, activitatea,cultura;
c) varsta,activitatea,talia,statura.
24. Functiile pielii sunt:
a) de protectie si termoreglare,de depozit,de excretie;
b) de absorbtie,de respiratie;
c) toate.
25. Alterarea integritatii pielii si mucoaselor se manifesta prin:
a) escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,escare;
b) alopecie;
c) vitiligo.
26.Urmatoarele manifestari de dependenta sunt la nivel senzorial,in afara de:
a) hipoacuzie,anosmie;
b) paralizie;

c) cecitate,hipoestezie.
27.Afazia este manifestarea comunicarii ineficiente care priveste:
a) scaderea masei musculare;
b) tulburarea sensibilitatii pielii;
c) incapacitatea de a pronunta cuvintele.
28. Amnezia reprezinta:
a) tulburarea memoriei;
b) tulburare de gandire;
c) tulburare de perceptie.
29. Hemiplegia se defineste ca pierderea totala a functiei motorii a:
a) membrelor inferioare;
b) unei jumatati laterale a corpului;
c) unui membru.
30. Coma este o pierdere totala sau partiala a:
a) constientei;
b) constientei cu alterarea functiilor vegetative;
c) a constientei,mobilitatii,sensibilitatii cu conservarea celor mai importante functii vegetative.
31. Pacientul cu comunicare ineficienta la nivel afectiv se poate manifesta prin:
a) agresivitate, euforia,egocentrism;
b) fobie,apatie;
c) disartrie,dislalie.
32. Pacientul care-si satisface autonom nevoia de recreere prezinta urmatoarele manifestari de
independenta:
a) satisfactie,placere;
b) destindere, amuzament;
c) ambele.
33.Frecventa respiratiei variaza in functie de:
a) varsta, sex;
b) pozitie,temperatura mediului ambiant;
c) starea de veghe sau somn.
34. Dispneea Kussmaul este:
a) o respiratie in patru timpi, o inspiratie profunda urmata de o scurta pauza si o expiratie scurta,
zgomotoasa, dupa care urmeaza o alta pauza scurta;
b) o respiratie accelerata;
c) o perturbare ritmica si periodica a respiratiei.
35. Dispneea Cheyne- Stockes este:
a) o respiratie accelerata;
b) o perturbare ritmica si periodica a respiratiei;

c) o respiratie cu amplitudini crescande pana la maximum si apoi scazand pana la apnee, ce dureaza
10-20 secunde.
36. In obstructia cailor respiratorii pacientul prezinta urmatoarele manifestari de dependenta, cu exceptia:
a) respiratie dificila pe nas;
b) secretii nazale abundente;
c) respiratie ritmica.
37. Pulsul este influentat de urmatorii factori biologici, cu exceptia:
a) varsta;
b) emotiile;
c) inaltimea corporala.
38. Factorii care determina tensiunea arteriala sunt;
a) debitul cardiac;
b) forta de contractie a inimii;
c) elasticitatea si calibrul vaselor.
39. Factorii biologici care influenteaza TA sunt urmatorii, cu exceptia:
a) varsta;
b) activitatea;
c) climatul.
40. Valoarea normala a TA la adult este:
a) 100-200 max;60-75 mm Hg min;
b) peste 150 max;peste 90mm Hg min;
c) 115- 140 max; 75-90 mm Hg min.
41. Urmatoarele manifestari de dependenta reprezinta tulburari de emisie urinara, cu exceptia:
a) polakiuria;
b) disuria;
c) hematuria.
42. Izostenuria reprezinta:
a) densitatea crescuta a urinei (urina concentrata);
b) densitate mica a urinei (urina diluata);
c) urina cu densitate mica ce se mentine in permanenta la aceleasi valori, indiferent de regimul
alimentar.
43. Ischiuria reprezinta:
a) incapacitatea vezicii urinare de a-si elimina continutul;
b) eliminarea urinei cu durere si cu mare greutate;
c) senzatie de mictiune frecventa.
44. Deformarile coloanei vertebrale se pot manifesta astfel:
a) cifoza,lordoza,scolioza;
b) lordoza,genu varum;

c) cifoza,lordoza.
45. Obiectivele asistentei medicale in ingrijirea pacientului care expectoreaza urmaresc:
a) pacientul sa nu devina sursa de infectie nosocomiala:
b) pacientul sa aiba caile respiratorii permeabile;
c) pacientul sa beneficieze de microclimat optim.
46. Pacientul care satisface nevoia de recreere prezinta ca manifestari de independenta :
a) destindere,satisfactie ;
b) plictiseala ;
c) placere,amuzament.
47.La adult temperatura normala a corpului masurata in axila este :
a) 36,1- 37,80 C;
b) 36- 370 C;
c) 36,3- 36,50 C
48.Temperatura cea mai crescuta a corpului se inregistreaza:
a) dimineata intre orele 3.00-5.00;
b) la preanz intre orele 12.00-14.00;
c) seara intre orele 20.00-23.00.
49.Pentru cresterea temepraturii la nou-nascut , se pot folosi:
a) termoforul;
b) paturile calde;
c) impachetari cu parafina.
50. In planul de nursing al bolnavului cu hipertermie,se va evalua zilnic;
a) temperatura corporala;
b) scaunul;
c) aspectul tegumentelor.
51. Anxietatea reprezinta:
a) stare de neliniste, disconfort;
b) stare de incetinire a gandirii;
c) pierderea memoriei.
52.Bolnavul care comunica ineficient la nivel afectiv prezinta:
a) agresivitate;
b) atitudine receptiva si de incredere in alte persoane;
c) fobie.
53.Paraplegia se defineste ca pierderea totala a fortei musculare motorii:
a) a jumatatii drepte a corpului;
b) a membrelor inferiaore;
c) a unui singur membru.
54. Manifestarile de independenta privind comunicarea pacientului sunt:

a) expresia nonverbala;
b) functionarea normala a organelor de simt;
c) reactiile afective in exces.
55. Afazia este tulburarea:
a) de sensibilitate a pielii;
b) scaderea volumului muscular;
c) incapacitatea de a pronunta cuvintele.
56. Enurezisul este:
a) pierdere de urina in timpul noptii;
b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 ani;
c) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor emise ziua fata de cele emise noaptea.
57. Hipostenuria reprezinta densitatea urinei:
a) normala;
b) crescuta;
c) scazuta.
58. Anuria reprezinta:
a) absenta urinei in vezica;
b) scaderea cantitatii de urina;
c) eliminarea urinei cu dificultate.
59. Poliuria reprezinta:
a) mictiuni frecvente in cantitati mici;
b) eliminarea unei cantitati mai mari de 2500ml;
c) sete exagerata.
60. Vomica este:
a) varsatura alimentara;
b) senzatie de varsatura;
c) eliminarea unei colectii masive de puroi,sau exsudat din caile respiratorii.

BAREM DE CORECTARE MODULUL FIINTA UMANA SI NURSING

NR.
INTREBARI
I
1
2
3
4.
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25

RASPUNS
A
F
F
A
F
A
F
F
A
A
F
A
A
F
A
A
F
A
A
F
A
F
F
A
A

TESTUL A ADEVARAT/FALS
BIBLIOGRAFIE
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing

NR. DE PAGINA
109
109
109
109
109
145
145
145
145
145
145
145
159
159
159
159
186
186
186
186
186
186
196
196
196

TESTUL B ASOCIERI
I
1
2
3
4
5
II
1
2
3
4
5
III

C
A
E
D
B
B
C
A
E
D

Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
1150 de teste
1150 de teste
1150 de teste
1150 de teste
1150 de teste

183
183
183
183
183
159
12
12
12
12
12

1
2
3
4
5

C
A
B
E
D

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41

B
A
B
A
A
B
A
B
B
C
B
B
B
A
B
A
A
C
B
A
B
A,B
C
C
A
B
C
A
B
C
A,B
C
A,B,C
A,C
B,C
C
B
A,B,C
C
C
C

Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
TESTUL C. RASPUNS MULTIPLU
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2

8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20

42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60

C
A
A
A,B,C
A,C
B
C
A,B
A,C
A
A,C
B
A,B
C
B
C
A
B
C

1150 teste nursing-cap.1.2


1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
1150 teste nursing-cap.1.2
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing

8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
187
187
187
187
215
215
215
216
216
146
146
146
146
146

MODULUL 16 -TEHNICI DE NURSING I INVESTIGAII


SUBIECTUL I
Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau
adevarat sau cu F fals .
1. EKG, exploreaz activitatea bioelectronic produs de inim i vase.
2. Oxigenoterapia se utilizeaz n toate formele de insuficien respiratorie dup permeabilizarea
cilor respiratorii.
3. Masurarea pulsului se face cu tensiometrul.
4.Ritmul rapid de administrare a soluiilor poate determina accidente
grave,stop cardiac.
5. Citoscopia este examenul radiologic al vezicii urinare.
6.Splarea minilor este cea mai important procedur pentru prevenirea infeciilor.
7. Acele i instrumentele ascuite trebuie depozitate n containere dure
dup utilizare
8. Dup execuia unei proceduri mnuile vor fi aruncate nainte de
contactul cu un nou pacient, iar minile splate.
9. Riscul contactrii unei infecii nosocomiale este acelai pentru toi pacienii internai.
10.Fr o curire adecvat instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
11.Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregtete: canula traheal i aspiratorul
mecanic pentru secreii.
12. n ngrijirea pacientului cu traheostomie, o ngrijire important o constituie meninerea
permeabilitii cilor respiratorii.
13. Dup interveniile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menine timp
ndelungat.
14. Presiunea venoas msurat periferic are valoare de 110-140 mm Hg.
15. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesit o pregtire sumar n dimineaa
examenului.
16. Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de
infecie urinar.
17. Pentru cercetarea proteinuriei se va recolta urina din 24 de ore.
18 . Msurarea temperaturii bazele (msurate bucal sau rectal) poate decela momentul ovulaiei.
19. Colposcopia = explorare prin care se msoar cavitatea uterin.
20. n vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregtit cu o spltur vaginal.
SUBIECTUL II
A. Asociati notiunile din cele doua coloane
1
2
3
4
5

Injectia i.m
Sondaj vezical
Perfuzia
Injectia s.c
Injectia i.d

A
B
C
D
E

crearea unei cai false


hiperhidratare
neformarea papulei caracteristice
flegmon
lipodistrofie

1
2
3
4
5

B. Asociati notiunile din cele doua coloane


Spalatura gastrica
A
sonda Einhorn
Sondaj duodenal
B
sonda Faucher
Injectia intravenoasa
C
garou
Gastroscopie
D
seringa Guyon
Spalatura auriculara
E
endoscop

C. Asociati notiunile din cele doua coloane


1
Sondajul traheo-bronic A
durere vie, paralizia nervului sciatic
2

tuse,intoxicaii

3
4

Sondajul vezical la
brbai
Sondajul duodenal
Sondajul gastric

C
D

crearea unei ci false


nfundarea sondei cu alimente

Injectii i.m.

greuri,vrsturi

D. Asociati notiunile din cele doua coloane

Administrarea medicamentelor
pe cale i.v. este aleasa pentru

Dezinfectia si descongestionarea
mucoasele inflamate, fluidificarea sputei

Avantajele administrarii
medicamentelor pe cale
parenterala sunt
Scopul administrarii
medicamentelor pe cale
parenterala
Complicatiile unei injectii i.m.
sunt
Scopul inhalarii
medicamentelor cu
ajutorul vaporilor de apa este

Dozarea precisa a medicamentelor si


obtinerea unui efect rapid

Durere vie, paralizia nervului sciatic

Este explorator si terapeutic

Efectul rapid al medicamentelor

3
4
5

SUBIECTUL III
Indicati raspunsurile corecte
1. Infecia se definete astfel:
a) reacia local sau general rezultat din ptrunderea i multiplicarea agentului microbian n
organism;
b) reacia local determinat de ptrunderea microbului n organism;
c) boala rezultat ca urmare a ptrunderii microbului n organism
2. Sterilizarea ca metod de prevenire a infeciilor reprezint:
a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existen a microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existen a microorganismelor,
de la suprafaa sau profunzimea unui obiect;
c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul nconjurtor.
3. Care din urmtorii termeni poate fi definit ca absena tuturor microbilor?
a) steril;
b) curat;
c) dezinfectat.
4. Mnuile din cauciuc se sterilizeaz n vederea folosirii pentru o intervenie chirurgical astfel:
a) autoclav 30 min-2,5 atm.;
b) poupinel, 60 min-180C;
c) autoclav 30 min-1,5 atm.
5. Materialul moale pentru efectuarea pansamentului se sterilizeaz astfel:
a) autoclav 30 min-2,5 atm.;
b) poupinel 60 min-180C;
c) autoclav 30 min-1,5 atm.
6.Pentru manevrarea materialelor i instrumentelor sterile se poate utiliza:
a) mna acoperit cu mnua steril;

b) mna splat cu ap i spun;


c) pensa de servit.
7.n urma controlului umiditii materialelor sterilizate la autoclav s-a nregistrat:
a) 5% umiditate;
b) 10% umiditate;
c) 50% umiditate;
Care este umiditatea admis?
8. Sterilizarea prin metode fizice utilizeaz:
a) cldura,radiaiilegamma;
b) radiaiile ultrascurte;
c) ultrasunetele.
9. ncrctura casoletelor introduse n autoclav este important pentru a obine o sterilizare eficient:
a) nu depete 120 g/dm3;
b) este de 150 g/dm3;
c) este de 175 g/dm3.
10.Dezinfecia este operaia:
a) de distrugere a agenilor infecioi de pe tegumente, mucoase, obiecte i din ncperi;
b) de distrugere a paraziilor de pe obiecte;
c) de distrugere a insectelor transmitoare de microbi.
11. Ortopneea se definete ca o:
a) expectoraie seroas;
b) respiraie in poziie vertical a corpului;
c) respiraie in poziie orizontal a corpului
12. Splarea de decontaminare a minilor se face astfel:
a) splare cu ap i spun;
b) splare cu ap, spun, fiecare cu periu, uscare i aplicare de alcool 2x5 ml;
c) splare cu ap, spun, frecare cu periua, uscare.
13. Drenajul postural inseamn:
a) eliminarea secreiilor bronice prin tuse;
b) utilizarea gravitaiei pentru drenarea secreiilor de la nivel pulmonar;
c) o incizie la care se aplic un tub de dren.
14. Dezinfecia termometrelor se face prin submerjarea lor n soluie de:
a) cloramin 5-10 g
b) alcool 70
c) bromocet 1 g
15. Poziia bolnavului pentru tracocentez este:
a) ezand cu trunchiul semiflectat, braele pe coapse;
b) ezand cu braul ridicat deasupra cefei pan la urechea opus de partea unde se practic
puncia;

c) ezand cu braele pe lang corp.


16.Pentru manevrarea unor soluii dezinfectante, personalul medical respect msurile de protecia
muncii:
a) utilizarea mnuilor de cauciuc;
b) utilizarea mtilor de protecie;
c) utilizarea ochelarilor de protecie.
17.Pentru eficiena utilizrii soluiei de var cloros se are n vedere:
a) preparare zilnic;
b) depozitare n recipiente din metal;
c) depozitare n recipiente nchise la culoare din material plastic.
18.Dezinsecia reprezint:
a) distrugerea insectelor;
b) distrugerea insectelor care pot transmite boli infecioase;
c) distrugerea pduchilor.
19.Circuitele funcionale n unitile sanitare respect urmtoarele elemente:
a) circuitul aseptic indic sensul de circulaie pentru protecia mpotriva infeciilor;
b) circuitul septic asigur condiii de protecie mpotriva infeciilor;
c) ntre circuitul septic i cel aseptic funcioneaz principiul neseparrii circuitelor.
20.Infeciile intraspitaliceti se definesc astfel:
a) mbolnviri de natur infecioas contractate n spital;
b) mbolnviri de natur infecioas care se manifest dup externarea pacientului
c) mbolnviri de natur infecioas contractate n spital i care se manifest n timpul internrii
sau dup externare.
21. Sunt expui mai frecvent infeciilor nosocomiale:
a) pacienii vrstnici, tarai;
b) pacienii supui manevrelor invazive;
c) pacienii internai de urgen n spital.
22. Oxigenoterapia este un act terapeutic:
a) etiologic;
b) simptomatic;
c) de urgen
23. Cand calea natural eficient in administrarea alimentelor nu poate fi folosit pentru bolnavul
chirurgical, cel puin in primele zile postoperator, putem folosi urmtoarele ci:
a) gastrostomia;
b) calea intravenoas;
c) sonda nazogastric sau nazojejunal.
24. Recoltarea sngelui capilar pentru examenul hematologic se face prin:
a) nepare n pulpa degetului:

b) nepare pe faa plantar a halucelui;


c) puncie venoas.
25. Odat cu varsta, eficacitatea mecanismelor de termoreglare diminueaza.
In jurul crei valori se situeaz temperatura normal la o persoan varstnic:
a) 36C;
b) 37,4C;
c) 35,1C.
26.Recoltarea sngelui pentru examenele biochimice se face prin:
a) puncie venoas - dimineaa, bolnavul fiind ,. jeune1';
b) nepare n pulpa degetului;
c) ambele.
27.Recoltarea sngelui pentru examene bacteriologice se face:
a) cnd se suspecteaz o bacteriemie;
b) cnd se suspecteaz o septicemie;
c) ori de cte ori pacientul are febr.
28.Recoltarea exsudatului faringian se face pentru:
a) depistarea purttorilor sntoi de germeni;
b) depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui;
c) depistarea unor afeciuni digestive.
29.Pentru recoltarea exsudatului faringian avem nevoie de urmtoarele materiale cu excepia:
a) eprubet cu tampon faringian sau ans de platin:
b) spatul lingual;
c) sering i ace de unic folosin.
30.Recoltarea urinei pentru urocultur se face:
a) la jumtatea miciunii;
b) prin sondaj vezical;
c) din urina colectat timp de 24 h.
31.Recoltarea urinei pentru urocultur se face:
a) nainte de administrarea antibioticelor;
b) concomitent cu administrarea antibioticelor;
c) ambele.
32.Pentru efectuarea tubajuiui gastric avem nevoie de:
a) sonda gastric Faucher;
b) sonda duodenal Einhorn;
c) sonda Metras.
33. Trebuie s efectuezi un exudat faringian pacientului D., de 3 ani; cu portamponul steril tergi:
a) amigdalele;
b) orofaringele;

c) valul palatin.
34.Sondajul duodenal efectuat n scop terapeutic se face pentru:
a) drenarea cilor biliare;
b) alimentaie artificial;
c) evidenierea unor boli parazitare ale duodenului sau cilor biliare.
35.Pentru drenarea cilor biliare prin tubaj duodenal pacientul este aezat n poziie:
a) decubit dorsal;
b) decubit lateral stg;
c) decubit lateral dr.

36.Sondajul vezical efectuat n scop explorator se face pentru:


a) recoltarea unei cantiti de urin pentru examenul de laborator;
b) depistarea unor modificri patologice ale uretrei i vezicii urinare;
c) evacuarea coninutului
(cnd aceasta nu se face spontan).
37.Complicaiile imediate ale sondajului vezical sunt:
a) lezarea traumatic a mucoasei uretrale:
b) crearea unei ci false prin forarea sondei;
c) boli infecioase, prin introducerea germenilor patogeni prin manevre i instrumente nesterile.
38.Spltura gastric este indicat n:
a) intoxicaii alimentare sau cu substane toxice;
b) pregtirea preoperatorie n interveniile de urgen;
c) ulcer gastric n perioada dureroas.
39.Spltura gastric este contraindicat n:
a) intoxicaii cu substane caustice;
b) hepatite cronice, varice esofagiene;
c) staza gastric nsoit de procese fermentative.
40.Efectuarea clismelor n scop evacuator se face pentru:
a) evacuarea coninutului intestinului gros;
b) pregtirea pentru intervenii chirurgicale asupra rectului;
c) pregtirea pacientului pentru alimentare sau hidratare.
41.Antibiograma este metoda de laborator care:
a) determin prezena microbilor
b) arat sensibilitatea microbilor fa de antibioticul respectiv;
c) nu arat decat creterea germenilor.
42.Pentru pregtirea copiilor in vederea explorrii radiologice a colonului se efectueaz:
a) clism evacuatoare;
b) pauz alimentar de 12 ore;

c) administrare de purgative.
43. Pentru ca msurarea pulsului s duc la valori corecte, pacientul se va afla:
a) in decubit dorsal;
b) in repaus fizic i psihic timp de 5-10 minute;
c) in cadrul intim, alturi de familie.
44. Indicai tehnica corect a recoltrii sputei pentru examinri bacteriologice i antibiogram:
a) pacientul va respira adanc, va tui i expectora intr-un recipient steril, oferit;
b) pacientul va tui i expectora intr-o tvi renal;
c) in cursul zilei va bea lichide multe i sputa va fi recoltat inainte de culcare.

45. Efectuarea punciei pleurale exploratorie poate determina urmtoarele accidente vitale:
a) tromboflebit profund a membrelor superioare;
b) stop cardio-respirator reflex;
c) riz de astm bronic;
d) anurie.
46. Dup ce ai obiectivat hemoptizia, ce explorri considerai utile i imediate:
a) radiografie baritat gastro-duodenal pentru excluderea unei cauze digestive;
b) radiografie toraco-pulmonar;
c) determinarea grupei sanguine, TC, TS, pentru o eventual intervenie chirurgical;
d) citologia sputei.
47. Pacientului i se prescrie administrarea de O2. Prima responsabilitate a asistentei este:
a) s explice pacientului de ce este necesar;
b) s previn formarea dependenei fa de O2;
c) administrarea O2 ca i a restului medicaiei;
d) s observe atent reaciile pacientului i s adapteze debitul in funcie de colorarea cianotic a
acestuia.
48 Pacientului i se prescrie drenaj postural. Scopul este s:
a) creasc aportul sanghin la plmani;
b) intreasc musculatura respiratorie;
c) indeprteze lichidele din activitatea pleural;
d) indeprteze secreiile acumulate in arborele respirator
49. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi intre:
a) 120-140/min.;
b) 80-100/min.;
c) 90-100/min.
50. Dup efectuarea punciei, venoase supravegherea bolnavului presupune cu excepia:
a) urmrirea locului punciei, mai ales dac bolnavul este sub tratament anticoagulant;
b) compresie eficient de minim 5 minute, la locul punciei;

c) hrnirea imediat a bolnavului.


51.Prin injecia subcutanat se pot introduce n organism:
a) substane medicamentoase izotonice lichide nedureroase;
b) substane medicamentoase hipertonice;
c) substane medicamentoase uleioase.
52.Locurile de elecie ale injeciei subcutanate sunt:
a) faa extern a braului;
b) faa supero-extern a coapsei;
c) regiunea deltoidian.

53.Prin injecia intramuscular se pot introduce n organism:


a) soluii izotonice;
b) soluii hipertonice;
c) soluii uleioase.
54.Locurile de elecie ale injeciei intramusculare sunt:
a) regiunea supero-extern fesier;
b) faa extern a coapsei, treimea mijlocie;
c) regiunea subclavicular.
55.Pe cale intravenoas se pot introduce n organism:
a) substane izotonice;
b) substane hipertonice;
c) substane uleioase.
56.Accidentele injeciei subcutanate
a) sunt urmtoarele, cu excepia:
b) durere violent prin lezarea unei terminaii nervoase;
c) hematom prin perforarea unui vas;
d) flebalgia.
57.Accidentele injeciei intramusculare sunt:
a) durere vie prin atingerea nervului sciatic;
b) paralizie prin neparea unui vas;
c) embolie prin introducerea accidental ntr-un vas de snge a unei substane uleioase.
58. Pentru evitarea uscrii i formrii crustelor de mucus in tubul de traheostomie este important s
se:
a) umecteze aerul respirat de bolnav;
b) pun cateva picturi de ap distilat periodic in tub;
c) acopere deschiderea traheostomiei cu o compres umezit cu ser fiziologic.
59.Incidentele oxigenoterapiei sunt urmtoarele, cu excepia:

a) distensiei abdominal prin ptrunderea gazului prin esofag;


b) emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gtului datorit fisurrii mucoasei;
c) emboliei gazoas.
60. Cortizonul se administreaz la nceput:
a) n doze mari, scznd apoi cantitatea pn la doza minim de intreinere;
b) n doze mici, care cresc treptat, pn la doza maxim;
c) aceeai doz, pn la sfritul tratamentului.
61.n timpul tratamentului cu cortizon, regimul alimentar va fi:
a) desodat;
b) hipersodat;
c) normosodat.
62. Prin care din urmtoarele investigaii de laborator se poate pune in eviden trichomonas
vaginalis:
a) frotiu;
b) leucograma;
c) R.B.W.
63.Paracenteza abdominal reprezint:
a) ptrunderea cu ajutorul unui trocar n cavitatea peritoneal;
b) ptrunderea cu un ac n cavitatea pleural;
c) ptrunderea cu un ac ntr-un organ parenchimatos.
64.Paracenteza abdominal se efectueaz:
a) n fosa iliac stng, linia Monroe - Richter;
b) n fosa iliac dreapt;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic i simfiza pubian.
65.Toracocenteza reprezint puncia:
a) cavitii peritoneale;
b) cavitii pericardice;
c) cavitii pleurale.
66. Examenul endoscopic al mucoasei vaginale se face prin:
a) salpingografie;
b) colposcopie;
c) gastroscopie;
67.Toracocenteza efectuat n scop terapeutic se face pentru:
a) evacuarea unei colecii de lichid pleural;
b) introducerea unor medicamente n cavitatea pleural;
c) stabilirea prezenei unei colecii de lichid pleural.
68.Natura lichidului pleural (exsudat sau transsudat) se determin prin reaciile:

a) Pandy;
b) Rivalta;
c) Nonne-Apelt.
69.Accidentele toracocentezei sunt urmtoarele, cu excepia:
a) lipotimiei i colapsului;
b) hematemezei;
c) pneumotoraxului.
70.Puncia pericardica se efectueaz n scop terapeutic pentru:
a) stabilirea naturii lichidului;
b) evacuarea lichidului acumulat;
c) introducerea substanelor medicamentoase.
71. Accidentele punciei pericardice sunt urmtoarele, cu excepia:
a) ptrunderii acului n miocard;
b) ocului pericardic;
c) edemului pulmonar acut.
72. Puncia articular este indicat n:
a) artrite acute i cronice, serofibrinoase i purulente;
b) hemartroza;
c) coxartroza.
73. Dup puncia articular se recomand:
a) mobilizarea ct mai precoce a articulaiei puncionate;
b) imobilizarea articulaiei n poziie fiziologic timp de dou-trei zile;
c) nu necesit ngrijire special.
74. Pentru efectuarea reaciei Rivalta, sunt necesare urmtoarele materiale, cu excepia:
a) pahar conic, ap distilat;
b) lichid pleural extras prin puncie;
c) hrtie de turnesol.
75. Apariia papulei cu aspect de coaj de portocal " este caracteristic pentru injecia:
a) intravenoas;
b) subcutanat;
c) intradermic.
76. Pe care din urmtoarele ci de administrare a medicamentelor, absorbia se face cel mai puin:
a) calea intravenoas;
b) calea intramuscular;
c) calea oral.
77. Locul punciei osoase este:
a) sternul;

b) creasta iliac;
c) tibia, calcaneul.
78. Accidentele punciei osoase sunt urmtoarele, cu excepia:
a) hemoragie i hematom;
b) perforarea lamei posterioare a sternului;
c) edem pulmonar acut.
79. Studiul funciei renale de meninere a echilibrului acido-bazic se face prin:
a) determinarea pH-ului sanguin;
b) determinarea punctului crioscopic al plasmei;
c) determinarea rezervei alcaline.
80. Pentru efectuarea punciei renale, pacientul se aeaz n poziie:
a) decubit lateral stng;
b) decubit ventral cu o pern tare aezat sub abdomen;
c) decubit lateral drept.
81.Dup punctia hepatic, pacientul se aeaz n poziia:
a) decubit lateral dr;
b) decubit lateral stg;
c) decubit dorsal.
82.Punctia rahidian se execut n scop terapeutic pentru:
a) decomprimarea n cursul sindromului de HIC;
b) introducerea de substane medicamentoase, anestezice;
c) recoltarea LCR i executarea mielografiilor.
83.Pentru efectuarea punciei rahidiene, n funcie de starea general, pacientul se aeaz n poziie:
a) spate de pisic;
b) coco de puc;
c) pleurostotonus.
84.Accidentele punciei rahidiene sunt:
a) ameeli, tulburri vizuale, cefalee, grea, vrsturi;
b) contractarea feei, gtului sau a unuia din membre;
c) paralizie prin atingerea nervului sciatic.
85.Pentru puncia vezicii urinare, pacientul este aezat n poziie:
a) decubit lateral drept;
b) decubit lateral stng;
c) decubit dorsal, cu o pern tare sub bazin.
86.Accidentele punciei vezicii urinare sunt:
a) puncie negativ;
b) hemoragie intravezical;

c) hematemeza.
87.Antibioticele sunt:
a) substane organice provenite din metabolismul celulelor vii (mucegaiuri, bacterii);
b) substane obinute prin sintez, avnd proprieti bacteriostatice, bactericide sau antimicotice;
c) ambele.
88. Pacientului i se prescrie drenaj postural. Scopul este s:
a) creasc aportul sanghin la plmani;
b) intreasc musculatura respiratorie;
c) indeprteze lichidele din activitatea pleural;
d) indeprteze secreiile acumulate in arborele respirator.
89. Examinri pentru evidenierea calculilor renali sunt:
a) urografia i echografia;
b) laparoscopia i sumarul de urin;
c) colecistocolangiografia i endoscopia.
90. Pentru examinare EEG:
a) pacientul va fi sedat;
b) pacientul trebuie s fie cu scalpul curat;
c) poziia pacientului va fi in ortostatism
91.Hidratarea i mineralizarea organismului are drept scop:
a) administrarea medicamentelor la care se urmrete un efect prelungit;
b) depurativ - dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici;
c) completarea proteinelor sau altor componente sanguine.
92. Poziia pacientului pentru puncia lombar este:
a) decubit lateral;
b) ezand;
c) copii sunt inui pe genunchii asistentei medicale.
93. Dup puncia lombar pacientul are voie:
a) s se mobilizeze dup 15 minute de repaus;
b) nu are voie s se mobilizeze aproximativ 24 h;
c) s fumeze i s consume buturi alcoolice
94. Asistenta medical dezinfecteaz locul punciei cu:
a) ap i spun;
b) tinctur de iod;
c) alcool sanitar
95. Stabilirea necesitilor hidrice i minerale ale organismului se face prin:
a) stabilirea felului deshidratrii;
b) simptomatologia deshidratrii;
c) investigaii de laborator.

96.Volumul deficitar de fluid - deshidratarea - se datoreaz:


a) pierderilor excesive (vrsturi, aspiraie, diaforez, diuretice);
b) micrii fluidului (acumulare anormal de fluid n diferite zone ale organismului (ascit, edem
periferic);
c) ambele.
97. Cand un medicament prezint o modificare de aspect, culoare, miros, asistenta medical trebuie s
tie c:
a) acest lucru se va intampla frecvent cu unele medicamente i este un fapt lipsit de importan;
b) medicamentele se administreaz dar se consemneaz in foaia de observaie c era modificat;
c) medicamentul nu trebuie administrat ci returnat farmaciei in schimbul unuia corespunztor
calitativ
98 In care din urmtoarele situaii injecia intradermic se efectueaz in scop de diagnostic:
a) infiltraia intradermic cu novocain;
b) I.D.R. (excepie la tuberculin);
c) desensibilizare in reacii
99. Printre metodele de evaluare morfo-funcional a sangelui i a organelor hemato-formatoare se
afl:
a) numrarea leucocitelor i stabilirea formulei leucocitare;
b) numrarea hematiilor;
c) stabilirea valorilor hemoglobinei.
100. La atingerea nervului sciatic, tradus prin durere violent se:
a) se retrage aerul;
b) se alege alt loc de injectat;
c) se continu injectarea
101.Prin introducerea accidental de aer intr-un vas de sange se produce:
a) embolie gazoas;
b) hematom;
c) paralizie.
102. Explorarea organelor hemato-formatoare se poate realiza prin:
a) puncie osoasa
b) funcie splenic
c) scintigram hepatic i splenic
103. Audiograma se efectueaz cu:
a) vocea optit la diferite distane;
b) diapazonul;
c) audiometrul.
104. Pentru determinarea grupelor sanguine n sistemul OAB i Rh este necesar ca:
a) determinarea s se fac prin ambele metode (Beth - Vincent i Simonin);

b) determinarea s se fac de doi tehnicieni;


c) s se foloseasc dou serii de seruri test.
105. Efectuarea probelor de compatibilitate trasfuzional are drept scop:
a) reducerea la minimum a riscurilor accidentelor imunologice;
b) evitarea hemolizei intravasculare acute;
c) asigurarea c pacientul beneficiaz de transfuzia pe care o primete.
106.Incompatibilitatea transfuzional se previne prin urmtoarele msuri:
a) determinarea grupei n sistemul OAB i Rh la primitor;
b) alegerea unui snge de donator izogrup OAB i Rh;
c) executarea probelor de compatibilitate direct (Jeanbereau) i biologic Oelecker.
107. Prin transfuzie nelegem:
a) administrarea sngelui direct de la donator la primitor;
b) administrarea de la donator la primitor dup o faz intermediar de conservare a sngelui;
c) ambele.
108. Transfuzia de snge are drept scop:
a) restabilirea masei sanguine i asigurarea numrului de globule roii necesare transportului
oxigenului n caz de hemoragii, anemii, stri de oc;
b) stimularea hematopoezei;
c) corectarea imunodeficienelor.
109. Accidentele transfuziei sunt:
a) incompatibilitatea de grup n sistemul OAB, manifestat sub forma ocului hemolitic;
b) transfuzarea unui snge alterat, infectat cu germeni viruleni care provoac frisoane puternice
c) hemoliz intravascular prin transfuzarea sngelui nenclzit.
110. Incidentele transfuziei sunt urmtoarele cu excepia:
a) ieirea acului din ven;
b) perforarea venei;
c) embolia pulmonar cu cheaguri.
111. Alimentaia pacientului trebuie s respecte urmtoarele principii, cu excepia:
a) nlocuirea cheltuielilor energetice de baz ale organismului;
b) favorizarea procesului de vindecare prin cruarea organelor bolnave;
c) satisfacerea n exclusivitate a preferinelor alimentare ale pacientului.
112. Regimurile dietetice urmresc:
a) punerea n repaus i cruarea unor organe, aparate i sisteme;
b) echilibrul unor funcii deficitare sau exagerate ale organismului;
c) ndeprtarea unor produse patologice de pe pereii intestinali.
113. Debitul O2 ce se administreaz prin sond endonazal la un pacient cu hipoxie moderat este de:
a) 6- 8 l/min.;

b) 3- 6 l/min.;
c) 6-10 l/min.
114. Dup efectuarea punciei, supravegherea bolnavului presupune in ordine:
a) urmrirea locului punciei, mai ales dac bolnavul este sub tratament anticoagulant;
b) compresie eficient de minim 5 minute, la locul punciei;
c) hrnirea imediat a bolnavului.
115. Alimentarea activ la pat se face aeznd pacientul n poziie:
a) decubit lateral dr;
b) decubit lateral stg;
c) decubit dorsal.
116. Reuita unei investigaii radiologice a tubului digestiv cu administrarea unei substane de
contrast impune in prealabil:
a) nimic deosebit;
b) o evacuare complet a tubului digestiv;
c) un regim alimentar lacto-fainos
117. n testul Addler se determin prezena:
a) unei ulceraii a tractului digestiv;
b) unei hemoragii microscopice in diagnosticul hemoragiei digestive;
c) leucocitelor la nivelul tractului digestive.
118. Ritmul circadian reprezint:
a) ritmul zilnic al proceselor biologice din organism;
b) ritmul aproximativ al funciilor vitale;
c) modificrile ritmice ale circulaiei sanguine.
119.Un bolnav n repaus absolut la pat necesit:
a) 25 cal./kg corp/24 h;
b) 30 cal./kg corp/24 h;
c) 35 cal./kg corp/24 h.
120.Alimentarea artificial prin sond gastric se face la bolnavii:
a) incontieni;
b) cu stricturi esofagiene;
c) intoxicai cu substane caustice.
121. Pentru recoltarea de secreie in cazul unei otoragii abundente folosim:
a) o sering cu un ac scurt;
b) o compres steril i o pens;
c) un porttampon intr-o eprubet steril.
122.Corectarea deficitului de sodiu se va face cu:
a) ser fiziologic
b) ser glucozat

c) soluie Ringer
123.Temperatura se msoar n:
a) caviti seminchise (axil, plic inghinal, cavitatea bucal);
b) caviti nchise (rect, vagin);
c) ambele.
124.Hiperpirexia reprezint:
a) temperatura corpului peste 40- 41 C;
b) temperatura corpului ntre 39-40C;
c) temperatura corpului ntre 37-38C.
125. Prin examenul macroscopic al materiilor fecale se pot aprecia:
a) cantitatea, forma, culoarea, mirosul;
b) prezena resturilor alimentare nedigerate;
c) prezena produselor patologice puroi, sange, parazii.
126.Pentru msurarea temperaturii n cavitatea bucal termometrul se menine:
a) 3 min;
b) 5 min;
c)10 min.
127. Spltura auricular pentru dopul de cerumen se efectueaz cu soluie de:
a) rivanol 1%
b) alcool 70 grade
c) bicarbonat de sodiu n glicerin 1/20
128.Pentru evaluarea corect a frecvenei respiraiei:
a) se anun pacientul i se linitete din punct de vedere psihic;
b) se prefer perioada de somn (pentru msurare - observare);
c) nu se anun pacientul.
129. Printre materialele necesare efecturii sondajelor gastro-duodenale se afl:
a) seringa Guyon;
b) sonda gastric i duodenal steril - de unic folosin;
c) pensa hemostatic
130.Calitile pulsului depind de:
a) frecvena i ritmicitatea inimii;
b) debitul sistolic;
c) elasticitatea i presiunea arterial.
131.Pulsul de poate msura manual (digital) la:
a) artera radial, cubital;
b) artera carotid;
c) vena jugular.

132.Modificrile de frecven ale pulsului sunt urmtoarele, cu excepia:


a) tahicardie;
b) bradicardie;
c) puls filiform.
133. Pentru efectuarea unei clisme evacuatoare, asistenta medical va
explica procedura bolnavului i va face urmtoarele manevre, cu excepia:
a) va inclzi apa pentru clism (37,2 C) i va aeza bolnavul in decubit lateral;
b) canula uns cu vasilin se introduce 15-20 cm in canalul anal;
c) va ridica irigatorul 30-40 cm deasupra patului
134. Prin care din urmtoarele investigaii de laborator se poate pune in eviden trichomonas
vaginalis:
a) frotiu;
b) leucograma;
c) R.B.W.
135. Poziia bolnavului pentru toracocentez este:
a) ezand cu trunchiul semiflectat, braele pe coapse;
b) ezand cu braul ridicat deasupra cefei pan la urechea opus de partea unde se practic
puncia;
c) ezand cu braele pe lang corp.
136. Pentru efectuarea testului Addis-Hamburger se recolteaz urin:
a) din 24-48 h;
b) dup 180 minute de la prima miciune de diminea;
c) dup ingestia a 1,5-2 1 de lichide.
137. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recolteaz:
a) in condiii sterile, in recipient special;
b) un eantion din cantitatea eliminat in 12 ore;
c) numai dup administrarea a 2 l de ceai
138. Asistenta medical il programeaz pe pacient la un examen prin care medicul va vizualiza
interiorul bronhiilor i a traheei. Acest examen se numete:
a) bronhografie;
b) bronhoscopie;
c) cistoscopie.
139. Inainte de bronhoscopie, se efectueaz o anestezie local. Cand au revenit la salon dup
examinare, cel mai important lucru pe care asistenta il are in vedere este:
a) s realizeze faptul c pacientul nu va fi capabil s vorbeasc cateva zile;
b) s-i efectueze splaturi in gat in scopul prevenirii hemoragiei;
c) s-i interzic alimentaia i hidratarea pan cand se va restabili reflexul de deglutiie.

140. Cea mai bun metod de msurare a tensiunii arteriale este:


a) la ambele brae, dup ce bolnavul a stat in clinostatism 5 min i ortostatism cel puin 1 min;
b) la ambele brae stand in decubit dorsal;
c) la ambele brae imediat dup ce a luat poziia de decubit i imediat dup ce a luat poziia in
ortostatism.

BAREM MODULUL 16- TEHNICI DE NURSING I INVESTIGAII


SUBIECTUL I- ADEVARAT/FALS
NR.
RASPUNS
BIBLIOGRAFIE
NR. DE PAGINA
INTREBARI
I
1
F
E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de
65
teste nursing
2
A
141
3
F
141
4.
A
147
5
F
84
6
A
34
7
A
34
8
A
34
9
F
34
10
A
34
11
F
61
12
A
61
13
F
61
14
F
65
15
F
65
16
F
84
17
F
84
18
A
103
19
F
103
20
F
103
SUBIECTUL II- ASOCIERI
I
1
2
3
4
5
II
1
2
3
4
5
III
1
2
3

l. Titirca- Tehnici de evaluare si ingrijiri


acordate de asistentii medicali

155

A
B
E
C

116
157
155
154

B
A
C
E
D

125
112
157
232
124

B
C
E

155
120
116

4
5
IV
1
2
3
4
5

D
A

108
112

e
b
d
c
a

155
145
112
156
141

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35

a
b
a
c
a
a,c
a
a,c
a
a
b
b
b
a
b
a,b
a,c
b
a
c
a,b
b
a,b,c
a,b
a
c
a,b
a,b
c
a,b
a
a.b
a,b
a,b
c

SUBIECTUL III -RASPUNS MULTIPLU

36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80

a,b
a,b
a,b
a,b
a,b,c
b
a,b
b
a
b
b
a,c
d
c
c
a
a,b,c
a,c
a,b
a,b
c
a,c
c
c
a
a
c
a
a,c
c
b
a,b
b
b
b,c
a
a,b
b
c
c
c
a,b,c
c
a,c
b

81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125

a
a,b
a,b
a,b
c
a,b
c
d
a
b
a,b,c
a,b,c
b
b
a,b,c
c
c
b
a,b,c
a,b
a
a,b,c
c
a,b,c
a,b,c
a,b,c
c
a,b,c
a,b,c
c
c
a,b,c
a
a,b
a,b
b
b
c
a
a
c
a,b,c
c
a
a,b,c

126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
137
138
139
140

b
a,b
b.c
b,c
a,b,c
a,b
c
a
b
b
b
e
b
c
a

MODULUL 17- PROTECIA I SECURITATEA N MUNC


SUBIECTUL I
Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau adevarat
sau cu F fals
1. Asepsia nseamn ndeprtarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plgi, de pe
obiecte, etc.
2. Asepsia este o metod profilactic.
3. Splarea chirurgical (mini + antebrae) dureaz 15 minute.
4. Dup splare, minile se vor ine n jos pentru ca apa s se scurg spre degete.
5. Defectele n sterilizarea instrumentelor chirurgicale determin supuraii postoperatorii.
6. Instrumentele tioase se sterilizeaz la pupinel.
7. Rivanolul are rol cicatrizant i este un bun bactericid.
8. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlriei este cel prin cldur uscat.
9. Splarea minilor este cea mai important metod pentru prevenirea infeciilor.
10. Acele i instrumentele ascuite trebuie depozitate n containere dure dup utilizare.
11. Dup execuia unei proceduri mnuile vor fi aruncate nainte de contactul cu un nou pacient, iar
minile splate.
12. Riscul contractrii unei infecii nosocomiale este acelai pentru toi pacienii internai.
13. Fr o curenie adecvat instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
14. Circuitele septice sunt separate de cele aseptice.
15. Produsele eliminate de pacieni nu constituie surs de infecie
SUBIECTUL II
A. Asociati notiunile din cele doua coloane
1
Sterilizarea prin flambare
A
instrumente optice
2
Sterilizare la pupinel
B
materiale moi (comprese, cmpuri, halate,
mti)
3
Sterilizare la autoclav (la
C
gura eprubetelor cu medii de cultur, anse de
cald)
prelevare
4
Sterilizare la autoclav (la
D
materiale din polietilen
rece cu vapori de oxid de
etilen)
5
Sterilizare prin iradiere cu
E
materiale din sticl
raze gamma
B. Asociati notiunile din cele doua coloane
1
Alcoolul 70
A
n contact cu plaga face bule de aer
2
Tinctura de iod
B
are aciune bactericid puternic
3
Apa oxigenat
C
se mai numete soluie Dakin
4
Rivanolul
D
nu se aplic pe plgi
5
Cloramina soluie
E
se utilizeaz cu predilecie n pansamentele umede

SUBIECTUL III
Indicati raspunsurile corecte
1. Antisepsia este:
a) o metoda profilactica de lupta impotriva infectiilor
b) o metoda curativa de lupta impotriva infectiilor
c) o metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din incaperi
2.Sterilizarea urmareste:
a) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilor
b) profilaxia infectiilor plagilor
c) distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor.
3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare:
a) prin caldura umeda
b) prin caldura uscata
c) prin mijloace chimice
4.La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de:
a) 128 C
b) 180 C
c) 100 C
5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii:
a) acestea se pun la fiert in apa rece
b) acestea se mentin in apa pana ce se raceste
c) se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodium
6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de:
a) 1-2%
b) 5-6%
c) 10%
7. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) poate produce arsuri chimice
b) este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii)
c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi
8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic:
a) alcoolul
b) apa oxigenata
c) tinctura de iod
9. Materialul moale se sterilizeaza la:
a) 128 si 1,5 atm prin fierbere
b) 133 si 2 atm la autoclav, in mediu de vapori
c) 180 si 2 atm la pupinel

10.Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale, este:


a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii
b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente
c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
11.Ce importan are splarea minilor n prevenirea infeciilor cu cale de transmitere sanguin:
a) nu prezint importan n prevenirea infeciilor cu transmitere sanguin;
b) uneori este singurul mod de prevenire a contaminrii i diseminrii agenilor microbieni;
c) cel mai important mod de prevenire a contaminrii i diseminrii agenilor microbieni.
12.n cazul expunerii profesionale cu produse patologice (inoculare percutan, neptur, tietur) ce
atitudine luai?
a) stimularea sngerrii locale;
b) cltirea cu ap;
c) aplicarea de antiseptice, dezinfectante, splarea cu ap i spun sau detergent.
13.Incidena infeciilor nosocomiale este crescut n serviciile:
a) nou-nscui;
b) terapie intensiv;
c) endocrinologie.
14.Obiectivele permanente n prevenirea infeciilor nosocomiale sunt:
a) alegerea procedurilor de investigaie i tratament cu risc minim de infecie;
b) msuri de igien spitaliceasc;
c) utilizarea antibioticelor cu spectru larg de aciune.
15.Atribuiile asistentei medicale n prevenirea i controlul infeciilor nosocomiale sunt:
a) pregtirea materialelor pentru sterilizare i respectarea condiiilor de pstrare i utilizare a lor;
b) respect i rspunde de aplicarea regulilor de igien i regulilor de tehnic aseptic;
c) refuz internarea bolnavilor contagioi.
16.Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin tiere , nepare cu obiecte ascuite, constau
n :
a) colectarea imediat dup utilizare n containere rezistente la nepare i tiere, amplasate la
ndemn i marcate corespunztor;
b) reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
c) recapionarea acelor folosite.
17.Splarea minilor i a altor pri ale tegumentelor , cel mai important mod de prevenire a
contaminrii cu ageni microbieni, se efectueaz:
a) nainte i dup aplicarea unui tratament pacienilor;
b) numai la intrarea n serviciu.
c) dup scoaterea mnuilor de protecie;

18.Echipamentul de protecie este :


a) bariera ntre lucrtor i sursa de infecie ;
b) alctuit din halat i nclminte de spital;
c) utilizat n timpul activitilor care presupun risc de infecie.
19. Aplicarea Precauiunilor Universale se refer la:
a) prevenirea accidentelor i a altor tipuri de expunere profesional;
b) utilizarea echipamentului de protecie adecvat, complet , corect;
c) personalul infectat cu Hbs.
20.Regulile de baz n aplicarea Precauiunilor Universale consider:
a) toi pacienii potenial infectai;
b) toi pacienii sunt potenial sntoi;
c) c acele i alte obiecte folosite n practica medical sunt contaminate dup utilizare.
21.Atribuiile asistentei medicale n prevenirea infeciilor nosocomiale cuprind:
a) respectarea regulilor de tehnic aseptic n efectuarea tratamentelor prescrise;
b) supravegherea meninerii condiiilor de igien i a toaletei bolnavilor imobilizai;
c) supravegherea aplicrii tratamentului cu antibiotice n funcie de antibiogram i evoluia
clinic a bolnavului.
22. Infecia nosocomial este:
a) infecia contactat n spital sau alte uniti sanitare cu paturi;
b) infecia care se refer la orice boal datorat microorganismelor;
c) infecia dobndit n spital i uneori diagnosticat dup ieirea din spital.
23. Care din agenii patogeni ( bacterii,virusuri,protozoare, fungi) pot produce infecii nosocomiale?
a) nici unul;
b) toi;
c) numai bacteriile.
24. Protecia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica profesional se realizeaz de
ctre :
a) fiecare asistent medical prin societile de aisgurri;
b) angajator, prin societile de asigurri;
c) nu este necesar protecia asistentului medical.
25. Scopul aplicrii Precauiunilor Universale este de a:
a) preveni transmiterea infeciilor pe cale sanguin personalului , la locul de munc;
b) preveni transmiterea infeciilor nosocomiale;
c) preveni transmiterea infeciilor pe cale aerogen , n unitile sanitare cu paturi.
26. Sterilizarea urmete:
a) neutralizarea agenilor patogeni de pe toate suprafeele ce vin n contact cu bolnavul;
b) distrugerea tuturor microorganismelor patogene i nepatogene inclusiv a sporilor de pe
obiecte cu utilizare medical;
c) inactivarea agenilor patogeni existeni pe suprafaa instrumentelor chirurgicale.

27. Infecia de definete astfel:


a) reacia local sau general rezultat din ptrunderea i multiplicarea agentului microbian n
organism;
b) reacia local determinat de ptrunderea microbului n organism;
c) boala rezultat ca urmare a ptrunderii microbului n organism.
28. Sterilizarea ca metod de prevenire a infeciilor reprezint:
a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existen a microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existen a microorganismelor,
de la suprafaa sau profunzimea unui obiect;
c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul nconjurtor.
29. Care din urmtorii termeni poate fi definit ca absena tuturor microbilor?
a) steril;
b) curat;
c) dezinfectat.
30. Pentru manevrarea materialelor i instrumentelor sterile se poate utiliza:
a) mna acoperit cu mnua steril;
b) mna splat cu ap i spun;
c) pensa de servit.
31. n urma controlului umiditii materialelor sterilizate la autoclav s-a nregistrat:
a) 5% umiditate;
b) 10% umiditate;
c) 50% umiditate.
32. Sterilizarea prin metode fizice utilizeaz:
a) cldura, radiaiile gamma;
b) radiaiile ultrascurte;
c) ultrasunetele.
33. Dezinfecia este operaia:
a) de distrugere a agenilor infecioi de pe tegumente, mucoase, obiecte i din ncperi;
b) de distrugere a paraziilor de pe obiecte;
c) de distrugere a insectelor transmitoare de microbi.
34. Ct timp trebuie frecate minile cu soluie antiseptic, nainte de aplicarea unei proceduri
invazive (ex. cateterism)?
a) 10 secunde;
b) 1 minut;
c) 2 minute.
35. Splarea de decontaminare a minilor se face astfel:
a) splare cu ap i spun;
b) splare cu ap, spun, frecare cu periua, uscare i aplicare de alcool 2 x 5 ml;
c) splare cu ap, spun, frecare cu periua, uscare.

36. De la sala de pansamente septice ai primit instrumentele pentru a le pregti n vederea sterilizrii.
Aezai n ordine operaiunile de execuie a acestei manopere:
a) splare;
b) sortare;
c) limpezire;
d) decontaminare;
e) uscare;
f) aezare n trus.
37. Dup decesul unui pacient salonul se dezinfecteaz astfel:
a) tergerea patului, pavimentului, cu soluie de var cloros 40 g ;
b) prin pulverizarea soluiei de aldehid formic n salon 10-15g m3;
c) tergerea obiectelor din salon cu soluie de cloramin 40 g .
38. Dezinfecia termometrelor se face prin submerjarea lor n soluie de:
a) cloramin 5-10 g ;
b) alcool 70;
c) bromocet 1 g .
39. Soluia antiseptic are urmtoarele proprieti n comparaie cu soluia dezinfectant:
a) distruge microorganismele de pe tegumente i mucoase, fr a le altera integritatea;
b) nu este nici o deosebire;
c) este mai concentrat dect soluia dezinfectant.
40. Pentru manevrarea unor soluii dezinfectante, personalul medical respect msurile de protecia
muncii:
a) utilizarea mnuilor de cauciuc;
b) utilizarea mtilor de protecie;
c) utilizarea ochelarilor de protecie.
41. Pentru eficiena utilizrii soluiei de var cloros se are n vedere:
a) preparare zilnic;
b) depozitare n recipiente de metal;
c) depozitare n recipiente nchise la culoare din material plastic.
42. Circuitele funcionale n unitile sanitare respect urmtoarele elemente:
a) circuitul aseptic indic sensul de circulaie pentru protecia mpotriva infeciilor;
b) circuitul septic asigur condiii de protecie mpotriva infeciilor;
c) ntre circuitul aseptic i cel septic funcioneaz principiul neseparrii circuitelor.
43. Infeciile intraspitaliceti se definesc astfel:
a) mbolnviri de natur infecioas contractate n spital;
b) mbolnviri de natur infecioas care se manifest dup externarea pacientului;
c) mbolnviri de natur infecioas contractate n spital i care se manifest n timpul internrii
sau dup externare.

44. Sunt expui mai frecvent infeciilor nosocomiale:


a) pacienii vrstnici, tarai;
b) pacienii supui manevrelor invazive;
c) pacienii internai de urgen n spital.
45. Sursa de infecie poate fi:
a) pacientul i produsele sale patologice;
b) personalul medical i echipamentul su de lucru;
c) apa i alimentele

BAREM DE CORECTARE PROTECIA I SECURITATEA N MUNC


NR. NTREBARE

A. ADEVRAT / FALS
RSPUNS
BIBLIOGRAFIE

9
10
11
12
13
14
15

A
A
A
F
A
A
F

NR. NTREBARE

RSPUNS

I.

NR. NTREBARE

1-c, 2-e, 3-b, Chirurgie pentru cadre medii F.


4-a, 5-d
Daschievici, M Mihilescu, 2004
1-b, 2-d, 3-a, Chirurgie pentru cadre medii F.
4-e, 5-c
Daschievici, M Mihilescu, 2004
C. NTREBRI TIP GRIL
RSPUNS
BIBLIOGRAFIE

II.

Chirurgie pentru cadre medii F.


Daschievici, M Mihilescu, 2004
Chirurgie pentru cadre medii F.
Daschievici, M Mihilescu, 2004
Chirurgie pentru cadre medii F.
Daschievici, M Mihilescu, 2004
Chirurgie pentru cadre medii F.
Daschievici, M Mihilescu, 2004
Chirurgie pentru cadre medii F.
Daschievici, M Mihilescu, 2004
Chirurgie pentru cadre medii F.
Daschievici, M Mihilescu, 2004
Chirurgie pentru cadre medii F.
Daschievici, M Mihilescu, 2004
Chirurgie pentru cadre medii F.
Daschievici, M Mihilescu, 2004
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
B. ASOCIERE
BIBLIOGRAFIE

Chirurgie pentru cadre medii F.


Daschievici, M Mihilescu, 2004
Chirurgie pentru cadre medii F.
Daschievici, M Mihilescu, 2004
Chirurgie pentru cadre medii F.
Daschievici, M Mihilescu, 2004
Chirurgie pentru cadre medii F.
Daschievici, M Mihilescu, 2004
Chirurgie pentru cadre medii F.
Daschievici, M Mihilescu, 2004
Chirurgie pentru cadre medii F.
Daschievici, M Mihilescu, 2004

NR.
PAGIN
65
64
66
67
76
83
87
83
34
34
34
34
34
34
34
NR.
PAGIN
82-83
87
NR.
PAGIN
64
75
75
76
76
87

10

11

b,c

12

a,c

13

a,b

14

a,b

15

a,b

16

a,b

17

a,c

18

a,c

19

a,b

20

a,c

21

a,b

22

a,c

23

24

25

Chirurgie pentru cadre medii F.


Daschievici, M Mihilescu, 2004
Chirurgie pentru cadre medii F.
Daschievici, M Mihilescu, 2004
Chirurgie pentru cadre medii F.
Daschievici, M Mihilescu, 2004
Chirurgie pentru cadre medii F.
Daschievici, M Mihilescu, 2004
1030 teste pentru examene i
concursuri pentru asistenii medicali
OAMR, 2004
1030 teste pentru examene i
concursuri pentru asistenii medicali
OAMR, 2004
1030 teste pentru examene i
concursuri pentru asistenii medicali
OAMR, 2004
1030 teste pentru examene i
concursuri pentru asistenii medicali
OAMR, 2004
1030 teste pentru examene i
concursuri pentru asistenii medicali
OAMR, 2004
1030 teste pentru examene i
concursuri pentru asistenii medicali
OAMR, 2004
1030 teste pentru examene i
concursuri pentru asistenii medicali
OAMR, 2004
1030 teste pentru examene i
concursuri pentru asistenii medicali
OAMR, 2004
1030 teste pentru examene i
concursuri pentru asistenii medicali
OAMR, 2004
1030 teste pentru examene i
concursuri pentru asistenii medicali
OAMR, 2004
1030 teste pentru examene i
concursuri pentru asistenii medicali
OAMR, 2004
1030 teste pentru examene i
concursuri pentru asistenii medicali
OAMR, 2004
1030 teste pentru examene i
concursuri pentru asistenii medicali
OAMR, 2004
1030 teste pentru examene i
concursuri pentru asistenii medicali
OAMR, 2004
1030 teste pentru examene i
concursuri pentru asistenii medicali

86
87
83
79
154
154
154
153
153
110
110
110
111
111
108
108
70
70
68

26

27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45

a
b
a
a,c
a
a,c
a
c
b
d,b,a,c,e,f
b
a
a
a,b
a,c
a
c
a,b
a,b,c

OAMR, 2004
1030 teste pentru examene i
concursuri pentru asistenii medicali
OAMR, 2004
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
1150 teste nursing L. Titirc, 2008

53
30
31
31
31
31
32
32
32
32
32
32
32
33
33
33
33
33
33
34

MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR


SUBIECTUL I
Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu A sau
adevarat sau cu F fals
1.Administrarea medicamentelor pe cale oral este contraindicat dac pacientul refuz
medicamentele;
2.Oxigenul se administreaz dup permeabilizarea cilor respiratorii superioare;
3.Supozitoarele au numai efect local;
4.Asistenta medical respect calea de administrare a medicamentului prescris;
5.Soluiile injectabile aspirate din fiole se administreaz imediat;
6.Injecia intradermic are numai scop terapeutic;
7.Injecia intramuscular se realizeaz in muchii fesieri;
8.Paralizia nervului sciatic poate avea drept cauz injecia intramuscular.
SUBIECTUL II
A. Asociati notiunile din cele doua coloane
1
2
3
4
5

soluie uleioas
unguente
penicilin cristalin
preparate cortizonice
perfuzie intravenoas

A.
B.
C.
D.
E.

tegumente
dizolvare in ser fiziologic
alimentaie desodat
branul
injecie intramuscular

A.
B.
C.
D.
E

efect purgativ
papul
solutie hiperton
mucoas ocular
soluii la temperatura corpului

B. Asociati notiunile din cele doua coloane


1
2
3
4
5

colir
conduct auditiv extern
supozitoare
injecie intradermic
injecie intravenoas

SUBIECTUL III
Indicati raspunsurile corecte
1. Administrarea medicamentelor pe cale oral se face pentru obinerea urmatoarelor efecte
locale:
a) favorizarea cicatrizrii ulceraiilor mucoasei digestive;
b) protejarea mucoasei gastro-intestinale;
c) inlocuirea fermenilor digestivi(cand acetia lipsesc)
2.Este contraindicat administrarea medicamentelor pe cale oral atunci cand:
a)medicamentul este inactivat de secreiile digestive;
b)medicamentul prezinta proprietai iritante asupra mucoasei gastrice;
c)pacientul refuza medicamentul.
3. Administrarea medicamentelor pe cale rectal este indicat la:
a) pacienii cu tulburri de deglutiie;
b) pacienii operai pe tubul digestiv superior sau cu intoleran digestiv;
c) pacienii operai pe anus si rect.

4.Pe cale respiratorie se administreaz medicamente sub forma de:


a) gaze sau substane gazeificate;
b) lichide fin pulverizate sau sub forma de vapori;
c) pulberi fine.
5. Administrarea medicamentelor pe cale respiraorie se face pentru:
a) decongestionarea mucoasei cilor respiratorii;
b) imbogairea in oxigen a aerului inspirat;
c) fluidificarea sputei
6. Pe suprafaa mucoaselor se pot administra medicamente sub form de:
a) soluii;
b) mixturi;
c) unguente.
7. Pentru aplicarea unguentelor in fundul de sac conjunctival si pe marginea ploapelor
folosim:
a) ans de platin;
b) baghet de sticl lit,acoperit cu un tampon de vat;
c) tampon montat pe o sond butonat,comprese sterile.
8. Administrarea medicamentelor pe cale parenteral are urmatoarele avantaje:
a) dozarea exact a unui medicament ce ajunge in snge;
b) evitarea tractului digestiv;
c) posibilitatea administrarii medicamentelor bolnavilor incontieni.
9.Prin injectia subcutanat se poate introduce in organism:
a) substane medicamentoase izotonice lichide, nedureroase;
b) substane medicamentoase hipertonice;
c) subtane medicamentoase uleioase.
10.Prin injecia intramuscular se pot introduce in organism:
a) soluii izotonice;
b) soluii hipertonice
c) soluii uleioase.
11.Locurile de elecie ale injeciei intramusculare sunt:
a) regiunea supero-externa fesier;
b) faa extern a coapsei,treimea mijlocie;
c) regiunea subclavicular
12.Pe cale intravenoas se pot introduce in organism:
a) substane izotonice;
b) substane hipertonice;
c) substane uleioase.
13. Accidentele injeciei subcutanate sunt urmatoarele,cu excepia:
a) durere violent prin lezarea unei terminaii nervoase;
b) hematom prin perforarea unui vas;
c) flebalgie.
14.Accidentele injeciei intramusculare sunt:

a) durere vie prin atingerea nervului sciatic;


b) paralizie prin ineparea unui vas;
c) embolie prin introducerea accidental intr-un vas de sange a unei substane uleioase
15.Accidentele injeciei intravenoase sunt urmatoarele, cu excepia:
a) flebalgiei,datorit injectrii prea rapide a unor substane iritante;
b) hematomului prin strpungerea venei;
c) paraliziei, prin lezarea nervului sciatic
16.Incidentele oxigenoterapiei sunt urmatoarele,cu excepia:
a) distensiei abdominale prin patrunderea gazului prin esofag;
b) emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gtului datorita fisurii mucoasei;
c) embolie gazoas
17.In timpul tratamentului cu cortizon,regimul alimentar va fi:
a) desodat;
b) hiposodat;
c) normosodat
18.Antibioticele sunt:
a) substane organice provenite din metabolismul celulelor vii(mucegaiuri,bacterii)
b) substane obinute prin sinteza avand proprieti bacteriostatice,bactericide sau
antimicotice;
c) ambele
19.Antibioticele se pot administra pe urmatoarele ci,cu excepia:
a) oral;
b) intramusculara si intravenoasa;
c) subcutanat
20.Inainte de inceperea tratamentului cu antibiotic este necesar:
a) s se identifice germenul patogen;
b) sa se determine sensibilitatea agentului patogen la antibiotic;
c) s se testeze sensibilitatea organismului la antibiotic
21.Perfuzia are drept scop:
a) administrarea medicamentelor la care se urmreste un efect prelungit;
b) efect depurativ-dilund si favoriznd excreia din organism a produsilor toxici;
c) completarea proteinelor sau altor componente sanguine.
22.Introducerea lichidelor in organism pe cale intravenoas se poate face prin:
a) ace metalice fixate direct in vena;
b) canule de material plastic introduse prin lumenul acelor(care apoi se retrag)
c) denudare venoasa
23.Prin perfuzie intravenoas se pot introduce soluii:
a) izotonice;
b) hipertonice;
c) uleioase
24.Accidentele perfuziei sunt:

a) hiperhidratarea prin perfuzia in exces;


b) embolia gazoas prin patrunderea aerului in curentul circulator;
c) flebit, necroz
25.Stabilirea necesitilor hidrice i minerale ale organismului se face prin:
a) stabilirea felului deshidratarii;
b) simptomatologia deshidratarii;
c) investigaii de laborator
26.Calcularea ratei de flux in cazul perfuziilor se individualizeaz dupa natura si concentraia
soluiei astfel:
a) soluiile izotone se administreaz cu un ritm de 60-150 picturi pe minut (500 ml/ora)
b) soluiile hipertone se administreaz cu un ritm de 60-150 picturi/minut(500 ml/ora)
c) hidrolizatele de protein se administreaz cu un ritm de 40-60 picturi/minut(50 ml/or)
27.Avei de administrat la ora 12:00 penicilin i gentamicin unui pacient care are o perfuzie
cu glucoz 5%.Cum procedai?
a) injectai intramuscular separate cele doua antibiotice;
b) asociai cele dou soluii de antibiotice si le injectati intramuscular;
c) introducei soluia de antibiotice in punga cu glucoz
28.Ce antibiotic asociat cu gentamicina i scade eficacitatea cu 50%?
a) penicilina;
b) tetraciclina;
c) ampicilina
29.Daca in timpul unei perfuzii medicamentoase starea pacientului se modific brusc,asistenta
medicala actioneaza astfel:
a) intrerupe perfuzia,scoate acul de puncie;
b) intrerupe perfuzia si inlocuiete flaconul respectiv cu ser fiziologic;
c) anun imediat medicul
30.Riscul mai mare de producere a tromboflebitelor ca urmare a perfuziilor il constituie:
a) perfuziile in venele membrului pelvin;
b) perfuziile pe cateter;
c) ambele
31.Efectul medicamentelor administrate pe cale oral poate fi:
a) local;
b) general;
c) numai local
32.Pentru obtinerea efectului aplicrii substanelor medicamentoase pe cale percutanat se
utilizeaz:
a) inoforeza;
b) fricionarea;
c) ambele metode.

33.Dac fiola al crui coninut trebuie administrat,prezint un inscris neclar sau dup
deschidere cad cioburi in interior, procedm astfel:

a) administrm coninutul fr reinere;


b) filtram coninutul inainte de administrare;
c) nu administram coninutul
34.Exist riscul de sensibilizare la antibiotice pentru asistenta medical care efectueaz
administrarea acestora.Pentru prevenirea sensibilizarii se pot folosi:
a) mnui;
b) masc;
c) este suficient spalarea pe maini dupa efectuarea administrrii
35.Calea natural,comod si foarte acceptat de bolnav (calea oral si bucal) prezint i
unele dezavantaje enumerate mai jos:
a) nu are aciune imediat;
b) se poate folosi cand bolnavul vars;
c) nu se folosesc la bolnavii ce prezint intoleran digestiv sau trismus
36.Calea rectal permite administrarea medicamentelor sub forma de supozitoare sau clisme
si este folosit:
a) dupa efectuarea unei clisme evacuatorii;
b) cand se urmrete o aciune local,in special;
c) cand bolnavul nu prezint vrsaturi si greuri.
37.Calea parenteral ofer o serie de avantaje,dar si un mare dezavantaj, indicati care este
acesta:
a) absorbie rapid,total;
b) dozare precis;
c) necesit instrumentar si soluii injectabile sterile.
38.Pe cale respiratorie se administreaz:
a) anestezicele volatile;
b) aerosolii;
c) oxigenul
39.Pe calea suprafeelor mucoaselor si conjunctivelor se pot administra medicamente ce au
aciune:
a) antiseptic;
b) antiinflamatoare;
c) epitelizant;
d) antialgic
40.Dup administrarea medicamentelor,asistenta medical va urmri efectele acestora:
a) modificarea comportamentului,a starii psihice si constipatiei;
b) eruptii cutanate,edeme palpebrale;
c) greuri,frisoane,transpiraii;
d) modificri ale valorilor pulsului,T.A
41.Injecia intravenoas se poate face:
a) numai in venele epicraniene;
b) pstrnd cea mai buna ven pentru urgene;
c) in venele de la plica cotului
42.Apariia papulei cu aspect de coaja de portocal este caracteristic pentru injecia:

a) intravenoas;
b) subcutanat;
c) intradermic
43.Pe care din urmatoarele ci de administrare a medicamentelor, absorbia se face cel mai
putin:
a) calea intravenoas;
b) calea intramuscular;
c) calea oral
44.Medicamentele pot fi introduse direct n snge prin:
a) administrare intravenoas;
b) administrare intraarterial;
c) administrare subcutanat
45.Cnd un medicament prezint o modificare de aspect, culoare, miros,asistenta medical
trebuie s tie c:
a) acest lucru se va intampla frecvent cu unele medicamente si este un fapt lipsit de
important;
b) medicamentele se administreaz dar se consemneaz in foaia de observaie ca erau
modificate;
c) numai farmacistul raspunde de calitatea medicamentului eliberat;
d) medicamentul nu trebuie administrat ci returnat farmaciei in schimbul unuia
corespunztor calitativ
46.In care din urmatoarele situaii injecia intradermic se efectueaz in scop de diagnostic:
a) infiltraia intradermic cu novocain;
b) I.D.R(excepie la tuberculin);
c) desensibilizare in reacii alergice
47.Injecia subcutanat se efectueaz:
a) zilnic in acelasi loc;
b) alternnd locurile de elecie;
c) nu exist indicaii speciale
48.Prin injecia intramuscular se administreaz:
a) soluii izotone,uleioase,coloidale;
b) soluii izotone,hipertone;
c) soluii izotone
49.Resorbia medicamentului administrat prin injecia intramuscular incepe:
a) dup 5-10 minute de la administrare;
b) instantaneu;
c) imediat dup injectare
50.La atingerea nervului sciatic,tradus prin durere violent se intervine astfel:
a) se retrage acul;
b) se alege alt loc de injectat;
c) se continu injectarea
51.Prin introducerea accidental de aer intr-un vas de snge se produce:
a) embolie gazoas;

b) hematom;
c) paralizie
52.Administrarea medicamentelor pe cale rectal se face cu pacientul asezat in:
a) decubit lateral stng, cu membrul pelvin stng ntins si membrul pelvin drept flectat;
b) decubit dorsal;
c) poziie genupectoral
53.Administrarea oxigenului pe sond nazal se face cu scopul:
a) aprovizionrii esuturilor cu oxigen n caz de hipoxie;
b) creterii metabolismului energetic al organismului;
c) ambele variante sunt corecte.
54.Dup administrarea medicamentelor, n sacul conjunctival pot aprea urmatoarele reacii
locale:
a) congestive;
b) lcrimare,prurit;
c) ambele variante sunt corecte
55.Dup administrarea medicamentelor pe mucoasa conjunctival,asistentul medical va
semnala medicului manifestrile ieite din comun:
a) diplopie;
b) palpitaii;
c) ambele variante sunt corecte
56.Administrarea medicamentelor pe mucoasa conjunctival respect urmatoarele principii:
a) se folosesc aceleai tampoane sau comprese pentru ambii ochi;
b) nu se folosesc aceleai tampoane sau comprese pentru ambii ochi;
c) administrarea medicamentelor se face din interior spre exterior
57.Administrarea medicamentelor pe cale nazal se face cu pacientul aezat in poziie de:
a) decubit dorsal;
b) decubit lateral stang;
c) ortostatism cu hiperextensia capului
58.Administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern respect urmatoarele principii
cu excepia:
a) se administreaz soluii la temperatura corpului;
b) se administreaz soluiile medicamentoase la temperaturi scazute pentru a preveni
lezarea timpanului
c) se administreaz soluii la temperaturi ridicate pentru a facilita procesul de absorbie
59.Pentru administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern pozitia pacientului se
recomand a fi:
a) decubit dorsal;
b) decubit lateral pe partea sntoas;
c) semieznd,cu capul in hiperextensie

60.Debitul oxigenului administrat pe sonda nazal in scop terapeutic va fi de:


a) 4litri/minut;

b) 5litri/minut;
c) 6litri/minut
61.Daca in timpul oxigenoterapiei pacientul se baloneaz ,vom recomanda:
a) retragerea sondei pana aproape de vlul palatin(in cazul in care sonda a fost introdus
prea profund, oxigenul poate ajunge n stomac);
b) schimbarea alternativ a narinelor la introducerea sondei;
c) verificarea funcionrii umidificatorului.
62.Administrarea medicamentelor n conductul auditiv extern poate avea drept scop:
a) obinerea unui efect terapeutic;
b) nmuierea dopului de cerumen;
c) profilactic, n vederea prevenirii otitei medii supurante.
63.Nerespectarea cilor de administrare a medicamentelor:
a) nu influeneaz efectul medicamentelor;
b) are efecte nedorite;
c) duce la complicaii locale la locul de administrare a injeciilor.
64.Asistenta medical:
a) este nevoit s trezeasc bolnavul pentru administrarea medicamentelor simptomatice;
b) trezete bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice;
c) stabilete orarul de administrare respectnd somnul pacientului.
65.Asocierea mai multor medicamente n aceeai sering:
a) menajeaz bolnavul de nepturi;
b) duce la transformarea, precipitarea, degradarea acestora;
c) privete n mod direct medicul.
66.Cnd administreaz tratamentul, asistenta medical:
a) las la pacient ntreaga doz zilnic;
b) administreaz personal supozitoarele,picturile pentru ochi i nas;
c) administreaz nti tabletele,soluiile i picturile apoi injeciile
67.Asistenta medical are grij:
a) s informeze pacientul despre timpul n care se va instala efectul medicamentelor;
b) s atrag atenia asupra efectelor secundare ale medicamentelor;
c) s corecteze dozele prescrise.
68.Regulile generale de pregtire i administrare a injeciilor prevd:
a) injectare imediat a coninutului seringii;
b) verificarea soluiei injectabile;
c) pregtirea cu 30 min.nainte de administrare.
69.Accidentele survenite la administrarea injeciilor intramusculare sunt:
a) atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale;
b) atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale;
c) patrunderea cu acul ntr-un vas sanguin.
70.Accidentele survenite n urma injeciei intravenoase sunt:
a) flebalgia

b) supuraia aseptic;
c) tumefierea brusc a esutului perivenos,hematom.
71.Cu ocazia administrrii antibioticelor, asistenta medical trebuie s cunoasc:
a) doza total pe zi de antibiotic ce trebuie administrat unui pacient;
b) durata tratamentului;
c) cantitatea exact a unei doze.
72.Personalul care manevreaz antibiotic poate s se sensibilizeze fat de aceste
substante,fiind expus la:
a) dermite profesionale;
b) oc anafilactic;
c) urticarie.

BAREM MODULUL 18 -ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR


NR.NTREBARE
1

SUBIECTUL I- ADEVARAT / FALS


RSPUNS
BIBLIOGRAFIE

NR.
PAGIN
138

L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru


asistenii medicali
Editura Viaa Medical Romneasc,2002

L. Titirca-Ghid de nursing
Editura Viaa Medical Romneasc,2001

107

L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru


asistenii medicali
Editura Viaa Medical Romneasc,2002

140

L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru


asistenii medicali
Editura Viaa Medical Romneasc,2002

137

L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru


asistentii medicali
Editura Viaa Medical Romneasc,2002

137

L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru


asistenii medicali
Editura Viaa Medical Romneasc,2002

150

L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru


asistenii medicali
Editura Viata Medical Romneasc,2002

150

L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru


asistenii medicali
Editura Viaa Medical Romneasc,2002

156

SUBIECTUL II 1
NR.NTREBARE

RSPUNS

1-E

2-A

BIBLIOGRAFIE

NR.PAGI
N
Tehnici de ingrijire pentru asistenii 150
medicali
Sub redacia Lucreia Titirc
Editura Viaa Medical Romneasc,2002
Tehnici de ingrijire pentru asistentii 146
medicali
Sub redacia Lucreia Titirc
Editura Viaa Medical Romneasc,2002

3-B

4-C

5-D

2.
NR.NTREBAR
E
1

Tehnici de ingrijire pentru asistentii 159


medicali
Sub redactia Lucreia Titirc
Editura Viata Medical Romneasc,2002
Tehnici de ingrijire pentru asistentii 161
medicali
Sub redactia Lucreia Titirc
Editura Viaa Medical Romneasc,2002
Ghid de nursing
134-135
Sub redactia Lucreia Titirc
Editura Viaa Medical Romneasc,2001

RSPUNS

BIBLIOGRAFIE

1-D

Ingrijiri speciale acordate pacientilor de


catre asistenii medicali
Sub redacia Lucreia Titirc
Editura Viaa Medical
Romneasc,2003
Tehnici de ingrijire pentru asistenii
medicali
Sub redacia Lucreia Titirc
Editura Viaa Medical
Romneasc,2002
Tehnici de ingrijire pentru asistenii
medicali
Sub redacia Lucreia Titirc
Editura Viaa Medical
Romneasc,2002
Tehnici de ingrijire pentru asistenii
medicali
Sub redacia Lucreia Titirc
Editura Viaa Medical
Romneasc,2002
Tehnici de ingrijire pentru asistenii
medicali
Sub redactia Lucreia Titirc
Editura Viaa Medical
Romneasc,2002

2-E

3-A

4-B

5-C

NR.PAGIN
139

146

140

154

150

TESTUL C

NR.NTREBA
RE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.

RSPUN
BIBLIOGRAFIE
S
ABC
1150 teste
Editura Viaa medical romneasc
A BC
idem
AB
idem
AB
idem
ABC
idem
AC
idem
BC
idem
ABC
idem
A
idem
AC
idem
AB
idem
AB
idem
C
idem
AC
idem
C
idem
C
idem
A
idem
C
idem
C
idem
ABC
idem
ABC
idem
ABC
idem
AB
idem
ABC
idem
ABC
idem
AC
idem
A
idem
C
idem
BC
C
AB
1555 teste de evaluare continu in
nursing
Editura Carol Davila,Bucuresti 2002
C
idem
C
idem
AB
idem
AC
idem
AB
idem
C
idem
ABC
idem
ABCD
idem
ABCD
idem
BC
idem
C
idem
C
idem
AB
idem
D
idem
B
idem
B
idem
A
idem
C
idem
AB
idem

NR.PAGIN
37
37
37
37
37
37
38
38
38
38
38
38
39
39
39
39
39
42
42
43
43
43
43
43
43
73
144
144
147
147
49
49
50
50
50
50
51
51
51
51
51
51
51
52
52
52
52
53
53
53

MODULUL 23. PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC


A. INDICAI DAC URMTOARELE AFIRMAII SUNT ADEVRATE SAU FALSE.
NOTATI CU A (ADEVARAT) SAU F (FALS) URMATOARELE AFIRMATII:
1. Obiectivul principal n isuficiena respiratorie acut este permeabilizarea cilor respiratorii.
2. n obstruciile supralotice, pentru permeabilizarea cilor respiratorii, intervenia de urgen este
drenajul postural.
3. n cazul voletului costal se aplic un pansament compresiv pentru imobilizare.
4. Semnele importante ale pneumotoraxului sunt: junghi toracic, dispnee, anxietate.
5. Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregtete: canula traheal i aspiratorul
mecanic pentru secreii.
6. n ngrijirea pacientului cu traheostomie, o ngrijire important o constituie meninerea
permeabilitii cilor respiratorii.
7. Dup interveniile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menine timp
ndelungat.
8. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectueaz vaccinarea BCG.
9. Pacientul care prezint tuse cu expectoraie este surs de infecie pentru alte persoane.
10. Pacientul cu afeciuni respiratorii prezint anxietate din cauza tulburrilor de oxigenare
cerebral.
B. ASOCIATI NOIUNILE DIN CELE DOU COLOANE :
I.
1. astmul bronsic
2. pneumonia pneumococica
3. bronsita cronica
4. ftizia
5. primo-infectia tuberculoasa

a. mucolitice
b. virajul la tuberculina
c. hepatizatie rosie
d. caverna
e. dispnee paroxistica

II.
1. tuberculoza primara
2. pneumonia pneumococica
3. pneumotorax
4. ftizia
5. astmul bronsic

a. caverna
b. dispnee paroxistica expiratorie
c. febra in platou 40 C
d. sancru de inoculare
e. aer in cavitatea pleurala

C. INDICAI RSPUNSUL CORECT:

MEDICIN INTERN
1. Pneumonia franc lobar se definete prin urmtoarele manifestri clinice cu excepia:
a. frison solemn;
b. tuse seac persistent;
c. febr (39 -41C);
d. junghi toracic.
e. expectoraie mucopurulent
2. n BPOC combaterea obstruciei vizeaz :
a.drenaj postural, aspiraie bronic, spalatur bronic;
b. administrarea corticoizilor;
c.tratament antibiotic.
3. Criza de astm bronic are durat variabil:
a.15 min- 3 ore;
b. 30 min;
c.2 ore.
4. Sputa din astmul bronic este:
a.mucopurulent;
b. ruginie;
c.alb- sidefie cu aspect perlat.
5. Conduita de urgen in astmul bronic vizeaz:
a.administrarea de bronhodilatatoare , antispastice , simpaticomimetice;
b. administrarea de antitusive;
c.drenaj postural.
a.
b.
c.

6. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome:


vomic, febr 37,5 38 grade, grea;
expectoraie mucopurulent , febr n platou;
frison unic, febr 39-40, junghi toracic.

a.
b.
c.

7. Antibioticul de elecie utilizat n tratamentul pneumoniei pneumococice este:


Penicilina G;
Tetraciclina;
Biseptol.

a.
b.
c.

8. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu excepia :


ancrul de inoculare , adenopatiile traheo bronice;
leziuni condensate;
leziuni cavitare.
9. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaz prin:
a.corticoterapie;
b. tuberculostatice;

c.antibiotice.
10. Complicaiile pneumoniei sunt:
a. bronita cronic;
b. emfizemul pulmonar;
c. pleurezia sero-fibrinoas.
11. Procesul inflamator n pneumonia pneumococic se desfoar n urmatoarele stadii:
ancru de inoculare, adenopatii traheobronice, leziuni condensate;
congestie, hepatizaie roie, hepatizaie cenuie, rezoluie;
leziuni infiltrative, cazeoase, fibrioase.

a.
b.
c.

12. Tratamentul bronitei cronice vizeaz:


a.
reducerea iritaiei bronice , tratamentul infeciilor rino-faringiene, tratamentul
bronhodilatator;
b.
chimioprofilaxia contacilor;
c.
administrarea miofilinului i corticoterapie i.v.
13. Examenul fizic n pneumonia pneumococic pune n eviden:
a.sindrom de condensare pulmonar;
b. leziuni cozeoase;
c.leziuni fibro-cavitare.
14. Leziunea primitiv in TBC se numete :
a.adenopatie traheo-bronic;
b. tuberculoza miliar;
c.ancru de inoculare.
15. Tratamentul bronhodilatator din bronita cronic const n urmatoarele,cu excepia:
a.
medicaie simpaticomimetic;
b.
tratamentul infeciei bacteriene;
c.
medicaie anticolinergic.
NURSING
16. Pentru prevenirea afeciunilor respiratorii, pacientul este sftuit:
a.
s evite mediul poluat, tabagismul;
b.
s-i pstreze greutatea corporal n limitele vrstei/sexului;
c.
s evite practicarea sporturilor n timpul anotimpurilor reci.
17. Pentru culegerea datelor i ntocmirea planului de ngrijire, asistenta va observa la un pacient
cu o afeciune pulmonar:
a.
aspectul abdomenului;
b.
culoarea tegumentelor;
c.
aspectul toracelui, micrile celor dou hemitorace.
18. Spirografia exploreaz:
a. volumele i capacitile pulmonare;
b. volumele pulmonare dup efectuarea unui efort dozat;
c. arborele traheobronic, folosind substan de contrast.

19. Bronhografia reprezint examenul:


a. radiologic al aparatului respirator;
b. endoscopic al aparatului respirator;
c. radiologic al arborelui traheobronic.
20. n dimineaa bronhoscopiei, pacientul necesit ca pregtire:
a. clism evacuatoare;
b. administrarea atropinei, cu 30 de minute naintea examenului;
c. ntreruperea alimentaiei.
21. Interveniile autonome ale asistentei n hemoptizie sunt:
a. aezarea pacientului n poziie Trendelemburg;
b. instituirea repausului fizic, psihic i vocal;
c. aplicarea unei pungi cu ghea pe regiunea retrosternal;
d. nvarea pacientului s efectueze inspiraii forate;
e. aezarea pacientului n poziie semieznd.
22. Pentru ameliorarea respiraiei pacientului n criz de astm bronic i se d poziia:
a. semieznd cu spatele sprijinit, braele pe lng corp;
b. decubit lateral;
c. Trendelemburg.
23. Ca intervenii de urgen n criza de asm bronic se vor aplica:
a. administrarea medicaiei bronhodilatatoare i antialergice;
b. educaia pacientului cum s previn crizele de astm;
c. oxigenoterapie.
24. n afeciunile laringitei , dispariia vocii se numete :
a. disfonie;
b. afonie;
c. rgueal.
25. Tusea este un act util atunci cnd :
a. favorizeaz eliminarea corpilor stini;
b. favoroizeaz eliminarea secreiilor patologice din cile aeriene.
26. Efectul frecvent al fumatului este :
a. bronita tabagic;
b. emfizemul pulmonar;
c. cancer bronhopulmonar;
d. gastrita tabagic.
27. Astmul bronic n criz se caracterizeaza prin:
a. dispnee paroxistic expiratorie;
b. dispnee inspiratorie i expiratorie;
c. dispnee paroxistic inspiratorie.
28. Disfuncia respiratorie din astmul bronic este:

a.
b.
c.

restrictiv;
obstructiv;
mixt.

a.
b.
c.

29. n perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda:


repaus la pat, regim hidro-zaharat bogat n vitamine;
regim alimentar desodat;
consum excesiv de lichide

a.
b.
c.

30. Primoinfecia TBC se face:


pe cale cutanat;
pe cale aerian;
pe cale sexual.

a.
b.
c.

31. Metoda utilizat n depistarea tuberculozei primare este:


IDR la antimicotice;
IDR la tuberculin;
IDR la antibiotice.

a.
b.
c.

32. Profilaxia tuberculozei vizeaz urmatoarele obiective , cu excepia:


ntarirea rezistenei nespecifice a organismului;
vaccinare antituberculoas;
vaccinare antigripal.
33. Dispneea cu bradipnee expiratorie se ntalnete n :
a. scleroemfizem pulmonar;
b. corp strin n laringe sau trahee;
c. astm bronic.
34. Pentru descoperirea gradului de infecie tuberculoas se efectueaz :
a. vaccinarea B.C.G.;
b. intradermoreacia la tuberculin I.D.R;
c. reacia Cassoni.
35. Dispneea, n bolile pulmonare, este datorat:
a. scderii aportului de oxigen, creterii cantitii de CO2 i obstruciei cilor respiratorii;
b. contaminrii cu pneumococ;
c. comprimrii organelor abdominale .
36. Declanarea hemoptiziei este precedat de:
a. senzaie de vom;
b. caldur retrosternal i jen respiratorie;
c. vrstur.
37. Durerea toracic poate avea drept cauze:
a. afeciuni cardiovasculare;
b. afeciuni pleuropulmonare;
c. ambele.

38. Definiia astmului bronic include, cu excepia:


a. reducere ireversibil a diametrului bronhiilor;
b. dispnee expiratorie;
c. reducerea reversibil a diametrului bronhiilor.
39. Spirografia exploreaz:
a. volumele pulmonare dup efort;
b. arborele traheo-bronic, folosind substana de contrast;
c. volumele i capacitile pulmonare.
40. Depistarea precoce a mbolnvirii cu TBC se face prin:
a. IDR la tuberculin;
b. IDR Cassoni;
c. IDR Dick.
41. Testul la tubercluin (I.D.R) este folosit pentru :
a. a stabili amploarea reaciei de hipersensibilitate la antigene tuberculinice a unei persoane;
b.
a stabili existena reaciei de hipersensibilitate la antigene tuberculinice;
c.se citete la locul injectrii intradermice dup 72 de ore de la injectare .
42. Dispneea n bolile pulmonare este consecina:
a.
scderii aportului de oxigen, creterii cantitii de dioxid de carbon;
b.
comprimrii organelor abdominale;
c.
obstruciei cilor respiratorii.
43. Expiraia n astmul bronic este insoit de:
a.
suflu amfonic;
b.
suflu tubar;
c.
wheezing.
44. Profilaxia tuberculozei cuprinde urmtoarele, cu excepia:
ameliorarea condiiilor de via;
depistarea precoce a bolii;
c. vaccinarea antigripal.

a.
b.

45. n pleurezia serofibrinoas pacientul prezint urmtoarele manifestri de dependen, cu


excepia:
a. febr, frison;
b. transpiraii nocturne;
c. febr de tip remitent, durere toracic.
46. Astmul bronic este un sindrom caracterizat prin:
a. dispnee paroxistic inspiratorie;
b. febr i junghi toracic;
c. dispnee paroxistic expiratorie i bradipnee.

47. Astmul bronic este o afeciune caracterizat prin crize de dispnee paroxistic de tip expirator.
Ce intervenii delegate de urgen aplic asistenta medical n criz :
a. administrarea de miofilin intravenos;
b. prednison oral;
c. antihistaminice;
d. sedative.
48. Intervenia delegat n criza astmatic vizeaz:
a. administrarea de bronhodilatatoare i corticoterapie;
b. administrarea de antibiotice;
c. drenaj postural.
49. Rolul delegat al asistentei medicale n tratarea crizei de astm bronic este:
a. tratamentul, medicaia bronhodilatatoare;
b. administrarea de oxigen pe sonda nazal sau masc;
c. cortico steroizi
50. Pentru prevenirea afeciunilor respiratorii pacientul este sftuit:
a. s ntrerup fumatul i s evite mediul poluat,
b. s- i pstreze greutatea corporala in raport cu varsta;
c. sa evite practicarea sporturilor de iarn.
51. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaz:
a. combaterea obstruciei , inflamaiei , spasmului;
b. administrarea penicilinei G;
c. administrarea de lichide calde.
52. Expectoraia n pneumonia pneumococic este :
a. roie ruginie , vascoas, aderent;
b. sidefie perlat;
c. spumoas , aerat.
53. Manifestarea de dependen sugestiv pentru TBC este:
a. febra 39 40 grade C;
b. tuse seac persistent peste 3 sptamni;
c. frison unic 30 40 minute.
54. Manifestrile de dependen frecvente care pot ridica suspiciunea de cancer pulmonar la
fumtorii cronici sunt :
a. tuse persistent rezistent la tratament n formele avansate ;
b. hemoptizia ;
c. dispneea .
55. Pentru spirografie, pacientul necesit urmtoarea pregtire :
a. cu 24 ore nainte se ntrerupe medicaia excitant sau sedativ a centrilor respiratori;
b. repaus fizic i psihic cu 30 minute naintea examenului;
c. nu necesit pregtire.

56. Valorile normale ale parametrilor cercetai prin spirografie (CV, VEMS i IT) normali n raport
cu tabelele CECO sunt:
a. 50% din valorile ideale;
b. 70-80% din valorile ideale;
c. 100% fa de valorile ideale.
57. Pentru examenul bacteriologic al sputei se pregtesc urmtoarele materiale:
a. pahar conic gradat;
b. cutie Petri steril;
c. tvi renal.
58. Semnele caracteristice ale hemoptiziei sunt:
a. senzaie de gdilitur a laringelui, cldur retrosternal, tuse iritativ cu expulzia sngelui,
gust de snge;
b. senzaie de gdilitur a laringelui, grea, vrstur, gust de snge, transpiraii profuze;
c. senzaie de grea, vrsturi, cldur retrosternal, gust de snge.
59. Insuficiena respiratorie acut poste fi determinat de:
a. expunerea la frig, cldur;
b. obstrucia cilor respiratorii superioare;
c. bronhoalveolite de deglutiie.
60. Pentru stabilirea diagnosticului, n pleurezia serofibrinoas asistenta efectueaz la
recomandarea medicului urmtoarele examinri:
a. IDR la PPD;
b. testul Schick;
c. IDR Cassoni.

BAREM DE CORECTARE - PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

NR. NTREBARE
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

NR. NTREBARE
I.
II.

MEDICIN INTERN
1

A. ADEVRAT / FALS
RASPUNS
BIBLIOGRAFIE
A
1150 teste nursing L.
Titirc, 2008
F
1150 teste nursing L.
Titirc, 2008
F
1150 teste nursing L.
Titirc, 2008
A
1150 teste nursing L.
Titirc, 2008
F
1150 teste nursing L.
Titirc, 2008
A
1150 teste nursing L.
Titirc, 2008
F
1150 teste nursing L.
Titirc, 2008
F
1150 teste nursing L.
Titirc, 2008
A
1150 teste nursing L.
Titirc, 2008
A
1150 teste nursing L.
Titirc, 2008
B. ASOCIERE
RASPUNS
BIBLIOGRAFIE
1-e, 2-c, 3-a, Medicin intern pentru
4-d, 5-b
cadre medii C. Borundel,
2006
1-d, 2-c, 3-e, Medicin intern pentru
4-a, 5-b
cadre medii C. Borundel,
2006
C. INTREBRI TIP GRIL
RASPUNS
BIBLIOGRAFIE
e
Medicin intern
specialiti nrudite i terapii
paliative Mioara Mincu,
2004
a
Urgene medicochirurgicale sinteze pentru
cadre medii L. Titirc,
2012
a
Urgene medicochirurgicale sinteze pentru
cadre medii L. Titirc,
2012

NR. PAGIN
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61

NR. PAGIN
123,128,121,154,
149
152,129,161,154,12
3
NR. PAGIN
90
33

25

10

11

12

13

14

15

NURSING
16

a,b

17

b,c

18

19

20

b,c

21

b,c,e

Medicin intern pentru


cadre medii C. Borundel,
2006
Urgene medicochirurgicale sinteze pentru
cadre medii L. Titirc,
2012
Medicin intern pentru
cadre medii C. Borundel,
2006
Medicin intern pentru
cadre medii C. Borundel,
2006
Medicin intern pentru
cadre medii C. Borundel,
2006
Medicin intern pentru
cadre medii C. Borundel,
2006
Medicin intern pentru
cadre medii C. Borundel,
2006
Medicin intern pentru
cadre medii C. Borundel,
2006
Medicin intern pentru
cadre medii C. Borundel,
2006
Medicin intern pentru
cadre medii C. Borundel,
2006
Medicin intern pentru
cadre medii C. Borundel,
2006
Medicin intern pentru
cadre medii C. Borundel,
2006

278

1150 teste nursing L.


Titirc, 2008
1150 teste nursing L.
Titirc, 2008
1150 teste nursing L.
Titirc, 2008
1150 teste nursing L.
Titirc, 2008
1150 teste nursing L.
Titirc, 2008
1150 teste nursing L.

58

26

286
288
301
310
287
286
219
232
247
220

58
58
59
59
59

22

23

a,c

24

25

a,b

26

a,b,c,d

27

28

29

30

31

32

33

a,c

34

35

a,c

36

Titirc, 2008
1150 teste nursing L.
Titirc, 2008
1150 teste nursing L.
Titirc, 2008
Medicin intern
specialiti nrudite i terapii
paliative Mioara Mincu,
2004
Medicin intern
specialiti nrudite i terapii
paliative Mioara Mincu,
2004
Medicin intern
specialiti nrudite i terapii
paliative Mioara Mincu,
2004
Urgene medicochirurgicale sinteze pentru
cadre medii L. Titirc,
2012
Medicin intern pentru
cadre medii C. Borundel,
2006
Medicin intern pentru
cadre medii C. Borundel,
2006
Medicin intern pentru
cadre medii C. Borundel,
2006
Medicin intern pentru
cadre medii C. Borundel,
2006
Medicin intern pentru
cadre medii C. Borundel,
2006
Medicin intern pentru
cadre medii C. Borundel,
2006
Medicin intern
specialiti nrudite i terapii
paliative Mioara Mincu,
2004
ngrijiri speciale acordate
pacienilor de ctre
asistenii medicali, L.
Titirc, 2008
Urgene medicochirurgicale sinteze pentru

60
60
90

90

91

25

278
288
301
299
308
249
91

37

29

37

38

39

40

41

a,b,c

42

a,b,c

43

44

45

46

47

a,b,c

48

49

a,b,c

50

51

cadre medii L. Titirc,


2012
Medicin intern pentru
cadre medii C. Borundel,
2006
Medicin intern pentru
cadre medii C. Borundel,
2006
Explorri funcionale i
ngrijiri speciale acordate
bolnavului L. Titirc,
2008
1150 teste nursing L.
Titirc, 2008
Medicin intern
specialiti nrudite i terapii
paliative Mioara Mincu,
2004
1150 teste nursing L.
Titirc, 2008
Medicin intern pentru
cadre medii C. Borundel,
2006
Medicin intern pentru
cadre medii C. Borundel,
2006
1150 teste nursing L.
Titirc, 2008
Medicin intern pentru
cadre medii C. Borundel,
2006
Medicin intern
specialiti nrudite i terapii
paliative Mioara Mincu,
2004
Medicin intern
specialiti nrudite i terapii
paliative Mioara Mincu,
2004
Medicin intern
specialiti nrudite i terapii
paliative Mioara Mincu,
2004
ngrijiri speciale acordate
pacienilor de ctre
asistenii medicali, L.
Titirc, 2008
Urgene medicochirurgicale sinteze pentru

251
277
12

59
91

59
278
308
60
278
91

91

91

36

33

52

53

54

a,b

55

a,b

56

b,c

57

58

59

b,c

60

cadre medii L. Titirc,


2012
Medicin intern pentru
cadre medii C. Borundel,
2006
Medicin intern pentru
cadre medii C. Borundel,
2006
Medicin intern
specialiti nrudite i terapii
paliative Mioara Mincu,
2004
1150 teste nursing L.
Titirc, 2008
1150 teste nursing L.
Titirc, 2008
1150 teste nursing L.
Titirc, 2008
1150 teste nursing L.
Titirc, 2008
1150 teste nursing L.
Titirc, 2008
1150 teste nursing L.
Titirc, 2008

287
301
92

58
59
59
59
60
60

MODULUL 24- CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE


SUBIECTUL A.
Indicati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false:
Notati-le cu A sau F
1. Ateroscleroza coronariana este o cauza a IMA
2. Hipertermia nu apare in IMA
3. In IMA intalnim VSH,fibrinogen si transaminazecrescute.
4. Senzatia de moarte iminenta este caracteristica in boala Raynaud.
5. Acrocianoza este determinata de vasoconstrictie arteriolara si vasodilatatie capilara
venoasa.
6. Sangele venos este adus prin cele 2 vene cave in atriul stang.
7. Ventriculul drept comunica cu artera pulmonara.
8. Din ventriculul stang sangele este pompat in artera aorta.
9. Dispneea vesperala este intalnita la bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga.
10. Dispneea paroxistica nu se intalneste in Edemul pulmonar acut
11.Factorii de risc major a arterosclerozei sunt: fumatul,sedentarismul,HTA.
12.EKG , exploreaza activitatea bioelectrica produsa de inima si vase.
13.FKG exploreaza zgomotele si suflurile inimii prin inregistrarea grafica.
14.Presiunea venoasa masurata periferic are valoare de 110-140mmHg.
15.Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesita o pregatire sumara in
dimineata examenului.
16.Alimentatia reprezinta o ingrijire importanta a pacientului cu HTA.
17.In arteriopatia obliteranta tegumentele sunt cianotice,reci.
18.Pacientul cu tromboflebita prezinta durere pe traectul venos.
19.Prevenirea mortii subite in IMA se realizeaza in primul rand prin asigurarea repausului
fizic si psihic al pacientului.
20.Asezand membrele inferioare mai sus decat restul corpului, se asigura o circulatie venoasa
mai buna.

SUBIECTUL B.
Asociati prima coloana cu cea de a doua coloana
I.
1
2
3
4
5

Flebografie
Oscilometrie
Fonocardiograma
E.K.G
Testul Rumpel- Leede

A
B
C
D
E

Fragilitate capilara
Activitatea bioelectrica a inimii
Vene
Zgomote cardiace
Pulsatii arteriale

II.
1

H.T.A

2
3
4
5

Arteriopatie
I.M.A
Angina pectorala
Varice

B
C
D
E

Durere precordiala care cedeaza la


nitroglicerina
Dilatari ale venelor
Claudicatie intermitenta
Durere precordiala mai mare de 30 minute
Durere occipitala matinala

I.M.A
Arteriopatie
Varice
Pericardita
Endocardita

A
B
C
D
E

Combaterea infectiei bacteriene


Purtarea ciorapilor elastici
Evitarea vestimentatiei stramte
Evacuarea lichidului
Interzicerea oricarui efort fizic si psihic

III.
1
2
3
4
5

SUBIECTUL C.
MEDICINA INTERNA CARDIOLOGIE
1. Pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice in infarct miocardic se administreaza:
a) heparina;
b) adrenostazin;
c) xilina.
2.Urmarirea ideala a unui bolnav cu infarct miocardic se face:
a) prin inregistrarea tensiunii arteriale si a pulsului cel putin o data pe zi;
b) prin supraveghere cu ajutorul monitoarelor;
c) nu este necesara inregistrarea tensiunii si a pulsului.
3. Tabloul clinic in tamponada cardiaca se caracterizeaza prin:
a) turgescenta jugularelor;
b) cresterea ariei matitatii cardiace;
c) durere abdominala.
4. Digitala este:
a) stimulent cardiac;
b) stimulent cerebral;
c) stimulent respirator.
5. Durerea din infarct miocardic acut:
a)este indicata cu degetul;
b) este declansata de respiratii profunde;
c) cedeaza la antilagice majore.
6. Tabloul clinic in pericardita consta in:
a) durere epigastrica;
b) frecaturi pericardice;
c) bradipnee expiratorie.
7.Xilina este indicata in:
a) convulsii;
b) extrasistole ventriculare;
c) tulburarile de ritm ventricular din infarctul miocardic.
8. Durerea din angina pectorala:
a) are caracter constrictiv;
b) are caracter difuz;
c) se percepe pe o suprafata de maxim 0,1cm2 .

9. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in administrarea de:


a) furosemid;
b) fluocinolon;
c) fasygin.
10.Tratamentul in HTA se face cu:
a) captopril;
b) clotrimazol;
c) cohmicina.
11. Sindromul de ischemie arteriala cronica se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin:
a) tegumente cheratozice;
b) hipertrofie musculara;
c) tulburari trofice ale fanerelor.
12.Cel mai frecvent agent etiologic in endocardita bacteriana este:
a) stafilococul;
b)pneumococul;
c) sreptococul viridans.
13.Despre endocardita bacteriana putem afirma:
a) leziunile caracteristice sunt vegetatiile valvulare;
b) debutul bolii este brusc;
c) hemocultura este examenul capital.
14. In pericardita cronica constrictiva:
a) tuberculoza este cauza principala;
b) tabloul clinic este de tamponada cardiaca;
c) examenul radiologic nu este important
15. Cicatricea fibroasa in I.M.A se formeaza in perioada:
a) prodromala;
b)de debut;
c) de stare;
d) de convalescenta
16. Tratamentul crizei de angina pectorala consta in:
a) orpirea efortului fizic;
b) administrarea de nitroglicerina sublingual;
c) tratament hipotensiv.
17.Localizarea cea mai frecventa a IMA este:
a)atriul drept;
b)atriul stang;
c) ventriculul stang;
d) septul interventricular.

18. Leziunea caracteristica in IMA este:


a)
Necroza ischemica miocardica;
b)
fibroza hepatica;
c)
inflamatia miocardica.
19.
a)
b)
c)

Principala cauza a anginei pectorale este:


afectiuni pulmonare;
aterosleroza coronariana ;
hipotiroidism.

20. Simptomul cel mai constant in insuficienta cardiaca stanga este:


a)
tuse;
b)
dispneea;
c)
hepatalgie;
d)
edemul pulmonar acut.
a)
b)
c)
d)

21. In insuficienta cardiaca dreapta exista:


dispnee de efort;
hepatomegalie;
hepatalgie;
edeme periferice
22 Perioada cea mai critica din IMA este:
a) perioada prodromala;
b) perioada de debut;
c) perioada de stare.
23Despre varice se poate afirma:
a) sunt dilatari permanente ale venelor superficiale;
b) produc edeme ale gambelor;
c) complicatia cea mai frecventa este tromboflebita ;
d) simptomele obisnuite sunt: durerea si senzatia de greutate la nivelul gambelor.
24.Tratamentul insuficientei cardiace globale consta in:
a) administrarea de calciu si vitamine;
b) repaus ,regim dietetic si hiposodat;
c) administrare de diuretice si digitala.
25Uruitura diastolica se intalneste in:
a)
insuficienta aortica;
b)
stenoza aortica;
c)
stenoza mitrala.

SUBIECTUL C
CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
Incercuiti raspunsul corect:
a)
b)
c)
d)

26.Care este clasificarea hemoragiilor dupa sediul sangerarii?


arteriale,venoase,capilare,mixte;
externe,interne,exteriorizate,interstitiale;
accidentale,chirurgicale,posttraumatice,medicale;
mici, mijlocii,mari,cataclismice.

a)
b)
c)
d)

27.Care din elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale?


culoarea sangelui inchisa;
sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca;
exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan;
forta cu care se pierde sangele este in concordanta cu tensiunea arteriala a accidentatului.

a)
b)
c)
d)

28.In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange?
hemoragie venoasa;
hemoragie capilara;
hemoragie arteriala;
hemoragie venoasa si capilara.
29.Caror factori se datoreaza mentinerea sau chiar o usoara crestere a TA in faza de inceput a
hemoragiei?
a) vasoconstrictiei;
b) mobilizarea sangelui din depozite (ficat, splina,muschi);
c) acumularii de CO2 ;
d) unei oxigenari deficitare a tesuturilor.

a)
b)
c)
d)

30. Cum este ritmul cardiac si pulsul in cursul unei hemoragii mari?
pulsul este bradicardiac,bine batut;
ritmul cardiac este foarte rapid: 120-130 batai/minut;
pulsul este aritmic;
pulsul este slab batut,filiform.
31 Ce intelegem prin resuscitarea cardio- respiratorie?
a) combaterea si tratarea insuficientei cardiace;
b) masurile intreprinse pentru restabilirea activitatii cardiace;
c) combaterea si tratarea afectiunilor pulmonare;
d) restabilirea schimburilor gazoase la nivelul plamanului,printr-o ventilatie pulmonara
artificiala.

32. Care dintre afectiunilecardiace pot provoca stop cardiac?


a) infarctul miocardic;
b) hipertensiunea arteriala;
c) tamponada cardiaca;
d) tulburarile grave de ritm.
33. In ce ritm se efectueaza masajul cardiac extern?
a) 60-80/minut;
b) 16-18/ minut;
c) 20-40/minut;
d) 80-100/minut.
34 Unde palpam in mod normal socul apexian?
a) saptiul V intercostal stang pe linia medio- claviculara;
b) spatiul III intercostal parasternal stang;
c) la mijlocul sternului.
35.Care este ritmul cardiac normal?
60-80 batai/minut;
40-50 batai/minut;
50-60 batai/minut;
80-100 batai/minut.

a)
b)
c)
d)

36.Prin ce se caracterizeaza cefaleea din HTA?


a) apare spre seara,se accentueaza la miscari de pozitie;
b) se insoteste de paloare a fetei, transpiratii profuze;
c) este insotita de ameteli,tulburari vizuale,vajaieturi in urechi;
d) localizata in regiunea occipitala,apare matinal.

a)
b)
c)
d)
a)
b)
c)
d)

37.Durere toracica cu caracter constrictiv retrosternal,cu iradiere spre gat si bratul stang intalnim
in:
pneumonie,pleurezie;
cardiopatie ischemica dureroasa,angor pectoris;
nevralgie intercostala;
afectiuni esofagfiene
38. Durerea sub forma de claudicatie intermitenta apare in:
varice;
sindrom de ischemie cronica periferica;
sindromul de ischemie acuta periferica;
insuficienta venoasa cronica.
39. In precizarea diagnosticului de infarct miocardic , de un real folos este precizarea cresterii:
a) transaminazei (GOT);
b) fosfatazei alcaline;
c) lipidemiei;
d) amilazemiei.

40. Care din metodele de mai jos de explorare a aparatului cardio- vascular sunt metode
neinvazive?
a) examenul radiologic standard al inimii si vaselor mari;
b) EKG , ecocardiograma;
c) cateterismul cardiac;
d) angiocardiografia.
41. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmareste compensarea cordului prin:
a) regim alimentar cu multe lichide;
b) repaus la pat;
c) oxigenoterapie;
d) medicatie tonicardiaca;
e) administrare preoperatorie de atropina.
42Ce medicatie este indicata la arteritici pentru pregatirea lor pentru operatie?
a)vasodilatatoare,anticoagulante ,antibiotice;
b) anticoagulante ,sedative,antitermice;
c) medicatie antiaritmica,antialgica;
d)coagulante,vitaminoterapie.
43. Claudicatia intermitenta apare:
a) in repaus;
b) la efort: mers,alergat,urcat;
c) dispare rapid dupa oprire si revine dupa o distanta aproximativ egala cu cea la care s-a
instalat anterior;
d) inceteaza dupa masajul moletului.
44Punctia pericardica:
a) poate deveni o interventie de urgenta cand cantitatea de lichid acumulat pune in pericol viata
pacientului;
b) are scop explorator pentru stabilirea naturii si prezentei lichidului;
c) are scop terapeutic pentru evacuarea lichidului acumulat.
a)
b)
c)

45. Accidentele punctiei pericardice sunt:


socul pericardic;
socul apexian;
patrunderea acului in miocard.

SUBIECTUL C
CARDIO-NURSING
Incercuiti raspunsul corect:
a)
b)
c)

46. Pentru prevenirea bolilor cardiovasculare se recomanda:


evitarea mersului pe jos;
alimentatie fara exces de sare, grasimi;
evitarea stresului psihic.
47. Boala varicoasa se caracterizeaza prin:
a)tegumente palide ,reci;
b)tegumente ceanotice la extremitati;
c)edem dupa ortostatism prelungit, vase superficiale dilatate

a)
b)
c)

48. Flebografia reprezinta:


examenul endoscopic venos;
examenul radiologic venos;
masurarea presiunii venoase.
49.Oscilometria reprezinta:
a) o metoda de explorare a arterelor periferice;
b)ometoda de examinare a venelor;
c)o metoda de evidentiere a amplitudinii pulsatiilor peretelui arterial.
50 Electrocardiografia consta in :
a) inregistrarea biocurentilor produsi de miocard in cursul unui ciclu cardiac;
b) reprezentarea grafica a zgomotelor produse intr-un ciclu cardiac;
c) curba rezultata din inregistrarea grafica a socului apexian.
51.IMA apare in urmatoarele circumstante,cu exceptia:
a) mesele copioase ,efortul fizic,expunerea la frig;
b)dupa infectii aerogene;
c)dupa imobilizarea prelungita la pat.
52. Durerea in IMA prezinta caracteristicile urmatoare:
a) cedeaza la administrarea nitroglicerinei;
b) este violenta,insuportabila;
c)dureaza peste 30 de minute.
53 Obiectivele imediate in ingrijirea pacientului cu IMA vizeaza:
a) combaterea durerii si anxietatii;
b) prevenirea complicatiilor;
c) recuperarea si reintegrarea sociala a pacientului.
54. In timpul tratamentului cu anticoagulante asistenta va avea in vedere:

a) evaluarea aspectului tegumentelor in zonele unde se fac injectii;


b) supravegherea sangerarilor gingivale,nazale;
c) notarea zilnica a diurezei.
55. In socul cardiogen, pacientul prezinta urmatoarele manifestari de dependenta:
a) neliniste;
b) tegumente reci;
c) poliurie;
d) hipotensiune arteriala;
e)greturi;
f) varsaturi.
56. Persoanele cu risc in aparitia endocarditei infectioase sunt:
a) cele cu valvulopatii dobandite dupa RAA;
b) persoanele cu obezitate;
c) cele cu malformatii cardiace congenitale.
57. Pacientul cu pericardita se plange de durere cu localizare:
a) retrosternala accentuata de tuse,inspiratie;
b) retrosternala iradiata in umarul stang;
c) hipocondrul stang accentuata de tuse.
58. Manifestarile de dependenta intalnite la pacientul cu HTAsunt:
a) palpitatii,varsaturi;
b) dispnee, cefalee occipitala,tulburari de vedere;
c) dispnee,poliurie.
59 Interventiile autonome ale asistentei pentru ingrijirea pacientului cu HTA constau in:
a) asigurarea regimului alimentar hiposodat,hipolipidic;
b) educatia pacientului pentru suprimarea fumatului;
c) administrarea medicatiei antihipertensive.

a)
b)
c)

60. Dnul I.S.de 54 de ani,fumator,lucrator in constructii,afirma ca de doua luni prezinta dureri la


mers in gamba stanga,care s-au accentuat ,determinandu-i sa intrerupa mersul pentru a-i ceda
durerea.
Care poate fi cauza durerii?
alterarea circualtiei venoase;
alterarea circulatiei arteriale periferice;
ambele.
61.Unui pacient care prezinta alterarea circulatiei arteriale periferice se recomanda:
a) arteriografie;
b) oscilometrie;
c) flebografie.

62.Pacientului care prezinta arterita obliteranta asistenta medicala ii recomanda la externare.:


a) sa poarte ciorapi elastici:
b) sa pastreze igiena riguroasa a picioarelor;
c) sa poarte incaltaminte confortabila din piele,ciorapi din bumbac;
d) repaus la pat.
63. Dnul A.I. este internat cu tromboflebita gambei drepte.I se acorda urmatoarele ingrijiri:
a) repaus la pat in pozitie Trendelenburg;
b) suplinirea pacientului pentru satisfacerea nevoilor de baza;
c) repaus la pat,cu membrul inferior drept ridicat pe o atela Braun.
64 Pacientului cu varice i se recomanda purtarea ciorapilor elastici pe care ii imbraca astfel:
a) fiind asezat in pat cu membrul inferior orizontal;
b) fiind in pozitie sezand pe scaun;
c) in ortostatism.
65 Pozitia pacientului cu insuficienta cardiaca este:
a) decubit dorsal;
b) sezand in fotoliu;
c) semisezand in pat.
66. In timpul administrarii digitalei, asistenta va urmari in mod deosebit :
a) pulsul;
b) diureza;
c) aparitia greturilor, varsaturilor.
67. Alimentatia pacientului cu insuficienta cardiaca urmareste:
a) reducerea cantitatii de glucide /24 h;
b) reducerea numarului de mese / 24h;
c) reducerea consumului de NaCl si a cantitatii de lichide.
68 Alimentatia pacientului cu insuficienta cardiaca consta in:
a) mese mici, in numar de 4-5 / 24 h;
b) alimentatie hipolipidica;
c) alimentatie hipocalorica.
69. Interventiile zilnice ale asistentei medicale in evaluarea starii unui pacient cu anasarca
constau in:
a) notarea cantitatii de lichide ingerate/24 h;
b) masurarea greutatii corporale si a diurezei;
c) oxigenoterapie.
70. Palpitatiile ca menifestari de dependenta apar:
a) in bolile cardiace;
b) dupa abuz de cafea,tutun;
c) ambele.

71Pulsul:a)se percepe cu policele


b) se percepe pe vena cava inferioara;
c)este neregulat in aritmia extrasistolica.
a)
b)
c)

72. Pulsul:duritatea lui denota hipotensiune;


Se percepe prin compresiunea unei artere pe un plan dur;
Nu se modifica in caz de febra.

a)
b)
c)

73. Accidentele punctiei pericardice sunt:


socul pericardic;
patrunderea acului in ventriculii cerebrali;
patrunderea acului in miocard.
74. In cazul electrocardiografului montarea electrodului rosu se face la:a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.
75. In cazul electrocardiografului montarea electrodului galben se face la:
a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.
76. In cazul electrocardiografului montarea electrodului verde se face la:
a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.
77. In cazul electrocardiografului montarea electrodului negru se face la:
a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.
78In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 1se face in:
a) spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea stanga a sternului;
c) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara.

a)
b)
c)

79In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 2 se face in:


spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului;
spatiul IV intercostal pe marginea stanga a sternului;
spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara.

a)
b)
c)

80. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 3 se face in:


spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului;
spatiul IV intercostal pe marginea stanga a sternului;
la jumatatea distantei dintre V2 si V4.

a)
b)
c)

81 In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 5 se face in:


spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
la intersectia dintre orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga;
la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.

a)
b)
c)

82. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V6 se face in:


spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
la intersectia dintre orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga;
la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
83Pozitia indicata pentru pacientii cu edem pulmonar acut este:
a) pozitie Trendelenburg;
b) pozitie decubit dorsal;
c) pozitie sezanda cu gambele atarnand la marginea patului.
84 Durerea din infarct miocardic dureaza:
a) mai putin de 30 minute;
b) peste 30 minute ;
c) intre 5 secunde si 20 minute.
85 Sunt indicate in infarct miocardic acut:
a) repausul absolut la pat;
b) alimentatia hiperlipidica;
c) administrarea medicamentelor cu punctu

BAREM DE CORECTARE MODULUL CARDIOLOGIE SI NURSING IN


CARDIOLOGIE
TESTUL A ADEVARAT/FALS
NR.
RASPUNS
BIBLIOGRAFIE
NR. DE PAGINA
INTREBARII
1
A
Ingrijiri acordate bolnavului
53
2
F
Ingrijiri acordate bolnavului
55
3
A
Ingrijiri acordate bolnavului
55
4.
F
Ingrijiri acordate bolnavului
55
5
A
Ingrijiri acordate bolnavului
63
6
F
Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean
129
7
A
Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean
129
8
A
Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean
130
9
A
Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean
131
10
F
Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean
132
11
A
1150 de teste
65
12
F
1150 de teste
65
13
A
1150 de teste
65
14
F
1150 de teste
65
15
F
1150 de teste
65
16
A
1150 de teste
65
17
F
1150 de teste
65
18
A
1150 de teste
65
19
A
1150 de teste
65
20
A
1150 de teste
65
TESTUL B ASOCIERI
I
1
C
Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean
146
2
E
Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean
146
3
D
Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean
146
4
B
Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean
146
5
A
Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean
146
II
1
E
Ingrijiri speciale acordate bolnavului
59
2
C
Ingrijiri speciale acordate bolnavului
59
3
D
Ingrijiri speciale acordate bolnavului
59
4
A
Ingrijiri speciale acordate bolnavului
59
5
B
Ingrijiri speciale acordate bolnavului
59
III
Ingrijiri speciale acordate bolnavului
59
1
E
Ingrijiri speciale acordate bolnavului
59
2
C
Ingrijiri speciale acordate bolnavului
59
3
B
Ingrijiri speciale acordate bolnavului
59
4
D
Ingrijiri speciale acordate bolnavului
59
5
A
Ingrijiri speciale acordate bolnavului
59
TESTUL C. RASPUNS MULTIPLU

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25

A
B
A,B
A
C
B
B,C
A
A
A
C
C
A,C
A,B
D
A,B
C,D
A
B
B
B,C,D
B
A,B,C,D
B,C
C

26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43

B
A,C
C
A,B
B,D
B,D
A,C,D
A
A
A
C,D
B
B
A
B
B,C,D
A
B,C

MEDICINA INTERNA
Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea
Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea
Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea
Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea
Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea
Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea
Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea
Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea
Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea
Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea
Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea
Medicina interna- Borundel
Medicina interna
Medicina interna Borundel
Medicina interna Borundel
Medicina interna Borundel
Medicina interna Borundel
Medicina interna Borundel
Medicina interna Borundel
Medicina interna Borundel
Medicina interna Borundel
Medicina interna Borundel
Medicina interna Borundel
Medicina interna Borundel
Medicina interna Borundel
CHIRURGIE
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
Chirurgie Daschievici/Mihailescu

34
34
34
71
71
71
71
71
71
71
71
340
341
355
372
368
371
370
366
376
378
371
414
381
347
247
247
247
248
248
460
465
465
520
520
524
524
524
566
569
574
575
575

44
45

A,B,C
A,C

46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85

B,C
C
B
A,C
A
B,C
B,C
A,B
A,B
A,B,D
A
B
B
A,B
B
A,B
B,C
B,C
A
B,C
A,C
C
A,B,C
A,B
C
C
B
A,C
A
B
B
C
A
B
C
B
C
C
B
A,C

Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean


Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean
NURSING
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
1150 de teste cap.2.2
Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea
Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea
Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea
Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea
Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea
Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea
Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea
Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea
Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea
Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea
Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea
Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea
Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea
Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea
Tehnica ingrijirii bolnavului Rogozea

145
146
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
9
9
11
22
22
22
22
22
23
23
23
23
32
33
33

MODULUL 25: GASTROENTEROLOGIE I NURSING N GASTROENTEROLOGIE

A. INDICAI DAC URMTOARELE AFIRMAII SUNT ADEVRATE SAU


FALSE. NOTATI CU A (ADEVARAT) SAU F (FALS) URMATOARELE AFIRMATII:
1. Regimul alimentar n boala ulceroas este acelai indiferent de faza evolutiv a bolii.
2. Proba de digestie e un examen ce exploreaz indirect pancreasul exocrin
3. Deficitul de volum lichidian se instaleaz la pacientul cu stenoz piloric din cauza
diareei.
4. Pacientul cu enterocolit acut nu este surs de infecie pentru alte persoane.
5. Pacientul cu ciroz hepatic poate prezenta gingivoragii i epistaxis.
6. Dup interveniile chirurgicale pe intestinul gros nu se impun restricii alimentare din a
doua zi a operaiei
7. Explorarea radiologic gastro-intestinal este contraindicat la pacienii cu hemoragie
gastro-intestinal acut.
8. Substana de contrast folosit pentru explorarea colonului poate fi administrat pe cale
oral i intravenos.
9. Dup efectuarea gastroscopiei pacientul poate prezenta ca manifestri: disfagie,
tumefacia amigdalelor, subfebrilitate
10. Pacientul care a fost supus unei gastroscopii i i s-a prelevat un fragment de esut pentru
biopsie, este atenionat s nu consume alimente fierbini dup investigaie.
11. Asistenta medical educ pacientul cu pancreatit cronic s evite mesele copioase.
12. Examenul pentru cercetarea hemoragiilor oculte n scaun trebuie s fie precedat de un
regim standard - prnzul Schmidt-Strassburger.
B. ASOCIATI NOIUNILE DIN CELE DOU COLOANE :
I.
1. Vrsturi cu coninut bilios
2. Vrsturi cu coninut sanghinolent
3. Vrsturi cu coninut fecaloid
4. Vrsturi cu coninut mucos
5. Vrsturi cu coninut alimentar

a. Cancer gastric
b. Dischinezie biliar
c. Alcoolici
d. Ocluzie intestinal
e. Stenoz piloric

II.
1.Vrsturi matinale
2. Vrsturi postprandiale precoce
3. Vrsturi postprandiale tardive
4.Vrsturi la 24 h dup mas
5.Vrsturi n jet, neprecedate de greuri

a. Stenoz piloric
b. Alcoolism
c. Ulcer gastric
d. Sindrom de HTIC
e. Ulcer duodenal

C. INDICAI RSPUNSUL CORECT:

MEDICIN INTERN
1. Urmtoarele simptome sunt caracteristice pentru cancerul gastric:
a) durere n flancul abdominal drept;
b) flatulen;
c) anorexie selectiv pentru carne i grsimi.
2.
3. Ciroza hepatic este cel mai frecvent cauzat de :
a) alcoolism;
b) parazii;
c) infecii biliare.
4.
5. n ce const tratamentul igieno-dietetic ntr-o gastrit cronic:
a) alimentaie fracionat 5-6 mese/zi, cu orar regulat;
b) evitarea consumului de condimente, tocturi, afumturi, alcool ,tutun;
c) evitarea consumului de medicamente antiinflamatoare, nesteroidiene i cortizonice;
d) toate.
6.
7. Colonul iritabil se caracterizeaz prin :
a) diaree postprandial;
b) scaun cu mucus, puroi, snge;
c) epigastralgii.
8.
9. Tabloul clinic n enterocolita acut se caracterizeaz prin:
a) poliurie;
b) vrsuri alimentare;
c) 5-20 scaune/zi.
10.
11. Tabloul clinic n ciroza hepatic const n:
a) disurie;
b) stelue vasculare;
c) varice esofagiene.
12.
13. Durerea n colica biliar are urmtoarele caracteristici:
a) este localizat n hipocondrul drept i iradiaz n regiunea dorso-lombar;
b) este localizat n hipocondrul drept , iradiaz n membrul inferior i cedeaz la
administrare de antispastice;
c) localizare tipic n epigastru i cedeaz la administrare de morfin.
14.
15. Urmtoarele explorri paraclinice confirm prezena ulcerului gastric:
a) VSH crescut;
b) endoscopia gastric;
c) hemoragii oculte.
16.
17. ntr-o pancreatit acut , cu evoluie fr complicaii , tratamentul de baz este medical i
n conducerea tratamentului se va ine seama de:
a) evoluia strii generale , a febrei, a leucocitozei, a amilazemiei;

b) evoluia durerii i posibilitatea de reluare rapid a alimentaiei;


c) sedarea bolnavului i reluarea ct mai rapid a vieii normale.
18.
19. n cazul unui pacient cu colic biliar ce prezint vrsturi incoercibile, acestea pot fi
combtute prin administrare de:
a) plegomazin fiole;
b) torecan tablete;
c) emetiral supozitoare.
20.
21.
22.
23. CHIRURGIE
24.
25. Lipotimia n ortostatism apare la un bolnav cu hemoragie digestiv superioar , n cazul
unei pierderi de mas circulant:
a) mic;
b) medie;
c) mare.
26.
27. Sunt cauze de HDS:
a) ulcerul aton;
b) cancerul gastric;
c) traumatismul cilor biliare.
28.
29. Manifestarea caracteristic n ulcerul gastric perforat este:
a) meteorism abdominal;
b) agitaia extrem;
c) ,,abdomen de lemn.
30.
31. O hemoragie digestiv n care pacientul a pierdut 1000-1500 ml de snge este:
a) asimptomatic;
b) are semne clinice caracterizate prin tahicardie, ameeli, vedere ca prin cea, lipotimie;
c) are semnele caracteristice ocului hemoragic.
32.
33. Complicaia cea mai frecvent a ulcerului gastro-duodenal este:
a) cancerul gastric;
b) hemoragia digestiv;
c) gastrita cronic.
34.
35. Care din elementele de mai jos pot produce hemoragii gastro-duodenale:
a) ulcerul gastro-duodenal;
b) anaciditatea;
c) gastritele hemoragice;
d) medicamentele ulcerogene.
36.
37. Ce regim alimentar dm la nceputul pancreatitei acute?

a) regim hipoproteic;
b) regim hidro-lacto-zaharat;
c) repaus digestiv absolut, sond de aspiraie gastric.
38.
39. Ce modificri de laborator se pot ntlni n pancreatita acut?
a) amilazemia i amilazuria crescute n primele 2-3 zile;
b) hiperglicemie;
c) leucopenie.
40.
41. Pancreatita acut este un sindrom abdominal acut caracterizat prin :
a) dureri abdominale violente n etajul superior i alterarea marcat a strii generale;
b) durere n hipocondrul drept cu iradiere n umr , stare general uor alterat;
c) dureri n fosa iliac dreapt cu greuri i vrsturi.
42.
43. ntr-o litiaz biliar coloraia icteric persistent a sclerelor , mucoaselor i tegumentelor
poate fi dat de :
a) inflamaia peretelui colecistic;
b) prezena unui obstacol n coledoc;
c) un proces inflamator al cilor biliare.
44.
45. La palparea abdominal a unui pacient cu ulcer gastro-duodenal perforat apar
urmtoarele caracteristici:
a) palparea este nedureroas;
b) abdomenul este elastic , nedureros;
c) abdomenul este rigid (de lemn).
46.
47. Care este semnul clinic sigur al ocluziei intestinale?
a) vrsturile;
b) greurile;
c) oprirea tranzitului pentru materii fecale i gaze ;
d) meteorismul.
48.
49. Cnd apar mai frecvent colicile biliare?
a) dimineaa pe nemncate;
b) dup amiaz;
c) noaptea;
d) dup mas bogat n grsimi sau alimente colecistokinetice.
50.
51. Un bolnav cu durere intens ,colicativ , situat n hipocondrul drept , cu iradiere n umr
i spate, cu durat mare, febr, care este temporar sau deloc influenat de antispastice i
antialgice, poate fi produs de :
a) colic renal;
b) colecistit acut;
c) colic hepatic;
d) apendicit acut subhepatic.
52. Care din examenele de laborator sunt utile pentru stabilirea gravitii H.D.S?

a) testele de coagulare;
b) hemoglobina;
c) proteinemia;
d) hematocritul.
53.
54. Hemoragia de la nivelul aparatului digestiv exteriorizat prin vrsturi se numete:
a) hemoptizie;
b) hematemez;
c) melen.
55.
56. NURSING
57.
58. Organele cavitare ale abdomenului se pot evidenia prin:
a) examinarea cu sulfat de bariu;
b) examinarea cu lipiodol ultrafluid;
c) examinarea cu pobilan.
59.
60. Radioscopia cu sulfat de bariu este contraindicat la pacienii cu :
a) HDS;
b) peritonit;
c) ulcer gastric.
61.
62. n vederea efecturii irigoscopiei este necesar s:
a) se administreze regim hidric n preziua examenului;
b) se evacueze complet colonul prin efectuare de clism i administrare de ulei de ricin;
c) se administreze timp de 2-3 zile alimentaie bogat n celuloz .
63.
64. Irigoscopia este :
a) examinarea radiologic a colonului fr substan de contrast;
b) examinarea radiologic a colonului cu substan contrast;
c) examinarea endoscopic a colonului.
65.
66. Colangiografia const n :
a) radiografierea veziculei biliare umplut cu substan de contrast administrat pe cale
oral;
b) radiografierea cilor biliare inclusiv a colecistului prin umplerea cu substan de
contrast administrat pe cale intravenoas;
c) radiografierea organelor cavitare ale abdomenului dup adminstrarea substanei de
contrast pe cale oral .
67.
68. Colangiografia este contraindicat la pacienii cu:
a) afeciuni hepato-biliare acute;
b) reacii alergice la iod;
c) insuficien renal.
69.

70. Pentru efectuarea colangiografiei , testarea sensibilitii organismului la substana de


contrast se face:
a) prin administrare ID a 1 ml de substan ;
b) prin administrare SC a 1 ml de substan;
c) prin injectarea IV foarte lent a 1 ml de substan omogenizat cu snge.
71.
72. n cazul colangiografiei , nu se administreaz prnzul Boyden :
a) pacienilor colecistectomizai ;
b) pacienilor cu icter;
c) pacienilor cu insuficien renal acut.
73.
74. Dup efectuarea primei radiografii , n cazul colecistografiei medicul recomand
administrarea de :
a) antihistaminice;
b) prnzul Boyden;
c) razebil.
75.
76. Interveniile cu rol autonom ale asistentei medicale n cazul gastroscopiei sunt
urmtoarele , cu excepia:
a) asigur pacientului un climat calm , de cldur uman;
b) anun pacientul s nu mnnce, s nu fumeze n seara precedent i n dimineaa
investigaiei;
c) evalueaz gradul anxietii pacientului i i administreaz o tablet de diazepam.
77.
78. Pentru determinarea hemoragiilor oculte se utilizeaz:
a) testul Addis- Hamburger;
b) testul Adler;
c) proba de digestie.
79.
80. Examenul util pentru precizarea unor diagnostice nesigure cnd este vorba de
malignitatea sau benignitatea unui ulcer este:
a) examenul radiografic;
b) gastroscopia ;
c) cercetarea hemoragiilor oculte.
81.
82. Examenul endoscopic rectosigmoidian este contraindicat la pacienii cu:
a) constipaie;
b) diaree cronic;
c) pusee hemoroidale acute.
83.
84. Spltura gastric este contraindicat n:
a) cancer gastric;
b) intoxicaii cu sbstane caustice ;
c) staz gastric nsoit de procese fermentative.
85.
86.

87. Paracenteza abdominal se efectueaz :


a) n fosa iliac dreapt;
b) n fosa iliac stng , linia Monroe-Richter;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic i simfiza pubian.
88.
89. Explorarea funcional a pancreasului se face prin metode directe i indirecte . Enzimele
pancreatice se cerceteaz n:
a) snge;
b) suc pancreatic;
c) snge, urin, suc pancreatic.
90.
91. n caz de digestie deficitar, la examenul microscopic al materiilor fecale se depisteaz:
a) rare fibre musculare;
b) steatoree;
c) celuloz n cantiti mici.
92.
93. Urmtorele explorri ale ficatului au semnificaie etiopatogenic:
a) determinarea imunoglobulinelor;
b) determinarea AgHBs, IDR Cassoni;
c) determinarea bilirubinemiei.
94.
95. Examenul materiilor fecale pentru reacia Adler se face dup trei zile de regim alimentar:
a) lacto-finos;
b) complet;
c) care s conin zarzavaturi verzi i carne.
96.
97. Vrsturile ce conin alimente ingerate cu 1-2 zile nainte sunt caracteristice pentru:
a) ulcerul gastro-duodenal necomplicat;
b) varice esofagiene;
c) stenoza piloric.
98.
99. Durerea ca i manifestare n ulcerul gastric apare :
a) la 3-4 ore dup mas;
b) la 30 minute dup mas ;
c) nu are legtur cu alimentaia
100.
101.
Pentru un pacient diagnosticat cu ulcer duodenal se recomand respectarea unui
regim alimentar compus din:
a) supe de zarzavat,lapte, carne fiart , ou fiert moale;
b) ciorba de carne, brnza de vaci;
c) pine veche , soteuri de zarzavat.
102.
103.
La externarea din spital asistenta recomand pacientului cu ulcer gastro-duodenal:
a) s respecte orarul meselor ;
b) s evite stresul fizic i psihic;
c) s aibe o alimentaie complet fr restricii.

104.
105.
Durerea care prezint periodicitate i apare de obicei toamna i primvara este
ntlnit la pacienii cu:
a) ulcer gastro-duodenal;
b) litiaz biliar;
c) rectocolit.
106.
107.
Manifestrile de dependen ntlnite n hemoragia digestiv sunt :
a) senzaia de grea , vrsturi, cldur retrosternal;
b) paloare, transpiraii reci abundente, hipotensiune arterial;
108.
c) senzaia de gdilare a laringelui, vrsturi, hipertensiune arterial.
109.
Caracteristicile durerii n ulcerul gastric sunt:
a) durere n epigastru, violent , ca o ,, lovitur de pumnal cu iradiere dorsal;
b) durere n hipocondrul drept nsoit de greuri i vrsturi;
c) durere localizat n epigastru nsoit de senzaia de arsur.
110.
111.
Interveniile cu rol autonom ale asistentei medicale n ngrijirea pacienilor cu
ciroz hepatic sunt:
a) asigurarea alimentaiei , msurarea i notarea diurezei i greutii corporale;
b) pregtirea pentru flebografie;
c) efectuarea examenelor de laborator ale sngelui.
112.
113.
Pacienii suferinzi de hemoroizi i operai pentru aceast afeciune vor primi
urmtoarele recomandri:
a) toalet local cu ap i spun , bi cldue de ezut;
b) diet adecvat pentru evitarea constipaiei;
c) bi fierbini , prinie aplicate local.
114.
115.
Dup oprirea vrsturilor , un pacient diagnosticat cu colecistit este realimentat
astfel:
a) cu cantitti mici de ceai , din or n or;
b) cu supe strecurate de zarzavat;
c) cu lactate, smntn , pete.
116.
117.
Pacientul cu colecistectomie prezint drenuri prin care se scurge bila. Asistenta
medical va supraveghea:
a) cantitatea zilnic de secreie ;
b) ca drenul s nu se cudeze;
c) aspectul secreiilor.
118.
119.
n bolile digestive ora de administrare a medicaiei antisecretoare este:
a) dup mese;
b) n timpul meselor;
c) naintea meselor.
120.

121.
Interveniile autonome ale asistentei medicale acordate pacienilor cu
rectocolit ulcero-hemoragic sunt urmtoarele:
a) asigur repaus fizic i psihic complet;
b) asigur igien corporal i de pat;
c) administreaz medicaie hemostatic i preparate de fier.
122.
123.
Pacientul cu rectocolit ulcero-hemoragic este educat :
a) s respecte un regim alimentar bazat pe alimente bogate n celuloz;
b) s consume alimente bogate n vitamine , uor digerabile;
c) s i asigure un aport suficient proteic (carne slab fiart , brnza proaspt).
124.
125.
Pacientul cu ciroz hepatic poate prezenta n perioada de debut urmtoarele
manifestri de dependen:
a) balonri postprandiale, meteorism abdominal, flatulen;
b) fatigabilitate , inapeten, greuri;
c) subicter, ascit.
126.
127.
Vrsturile postoperatorii cauzate de staza gastric se combat prin:
a) administrarea antivomitivelor;
b) nu se combat, sunt normale postoperator;
c) introducerea sondei nazo-gastrice pentru drenarea secreiei, urmat de spltur gastric.
128.
129.
La externarea din spital pacientul care prezint colostomie va fi educat pentru a se
autongriji:
a) s-i schimbe aparatul colector;
b) s-i protejeze tegumentele din jurul stomei;
c) s-i menin igiena general.
130.
131.
Regimul alimentar al purttorului de colostom este:
a) bogat n proteine i grsimi;
b) bogat n hidrai de carbon i proteine;
c) srac n lipide i celuloz.
132.
133.
Durerea n afeciunile digestive prezint unele caracteristici.Durerea cu localizare
n hipocondrul drept ce iradiaz n umrul drept este ntlnit n :
a) litiaza biliar;
b) ulcerul duodenal;
c) rectocolit.
134.
135.
n bolile digestive, substituenii aciditii gastrice sunt administrai astfel;
a) la 2 ore dup mese;
b) naintea meselor;
c) n timpul meselor.
136.
137.
Pentru combaterea durerilor unui pacient diagnosticat cu colecistit acut i se
administreaz:

a) 1 fiol Morfin;
b) 1 fiol Mialgin;
c) 1 fiol Papaverin i 1 fiol Scobutil la nevoie.
138.

139.
140.

BAREM DE CORECTARE - GASTROENTEROLOGIE I NURSING N


GASTROENTEROLOGIE
141.
142.
A. ADEVRAT / FALS
143.
NR.
144.
R
145.
BIBLIOGRAFI
146.
NR.
NTREBA
ASPUN
E
PAGIN
RE
S
147.
1
148.
F
149.
1150 teste nursing
150.
71
L.Titirc, 2008
151.
2
152.
A
153.
1150 teste nursing
154.
71
L.Titirc, 2008
155.
3
156.
F
157.
1150 teste nursing
158.
71
L.Titirc, 2008
159.
4
160.
F
161.
1150 teste nursing
162.
71
L.Titirc, 2008
163.
5
164.
A
165.
1150 teste nursing
166.
71
L.Titirc, 2008
167.
6
168.
F
169.
1150 teste nursing
170.
71
L.Titirc, 2008
171.
7
172.
A
173.
Tehnici de
174.
210
evaluare i ngrijiri
acordate de asistenii
medicali- L. Titirc, 2002
175.
8
176.
F
177.
Tehnici de
178.
212
evaluare i ngrijiri
acordate de asistenii
medicali- L. Titirc, 2002
179.
9
180.
A
181.
Tehnici de
182.
235
evaluare i ngrijiri
acordate de asistenii
medicali- L. Titirc, 2002
183.
10
184.
A
185.
Tehnici de
186.
234
evaluare i ngrijiri
acordate de asistenii
medicali- L. Titirc, 2002
187.
11
188.
A
189.
Ghid de nursing
190.
257
L. Titirc, 1998
191.
12
192.
F
193.
Ghid de nursing
194.
257
L. Titirc, 1998
195.
B. ASOCIERE
196.
NR.
197.
R
198.
BIBLIOGRAFIE
199.
NR.
NTREBA
ASPUN
PAGIN
RE
S
200.
I.
201.
1
202.
Ghid de nursing
203.
139
-b, 2-a,
L. Titirc, 1998

204.

II.

209.
ME
DICIN
INTERN
213.
1

217.

221.

225.

229.

233.

238.

242.

246.

3-d, 4-c,
5-e
205.
1
206.
Ghid de nursing
-b, 2-c,
L. Titirc, 1998
3-e, 4-a,
5-d
208.
C. INTREBRI TIP GRIL
210.
R
211.
BIBLIOGRAFI
ASPUN
E
S
214.
c
215.
Teste pentru
pregtirea asistenilor
medicali, Liliana
Rogozea 1997
218.
a
219.
Teste pentru
pregtirea asistenilor
medicali, Liliana
Rogozea 1997
222.
d
223.
Medicin intern
specialiti nrudite i
terapii paliative Mioara
Mincu, 2004
226.
a
227.
Teste pentru
pregtirea asistenilor
medicali, Liliana
Rogozea 1997
230.
b
231.
Teste pentru
,c
pregtirea asistenilor
medicali, Liliana
Rogozea 1997
234.
b
235.
Teste pentru
,c
pregtirea asistenilor
medicali, Liliana
Rogozea 1997
236.
239.
a
240.
1030 teste pentru
examene i concursuri
pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
243.
b
244.
1030 teste pentru
examene i concursuri
pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
247.
a
248.
1030 teste pentru
examene i concursuri
pentru asistenii

207.

139

212.
NR.
PAGIN
216.

77

220.

78

224.

246

228.

80

232.

81

237.

82

241.

245.

249.

47

250.

10

254.
CHI
RURGIE

251.
,c

258.

11

255.
R
ASPUN
S
259.
b

262.

12

263.

266.

13

267.

270.

14

271.

274.

15

275.

278.

16

279.
,c,d

282.

17

283.

286.

18

287.
,b

290.

19

291.

294.

20

295.

medicali- OAMR, 2004


252.
1030 teste pentru
examene i concursuri
pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
256.
BIBLIOGRAFI
E
260.
Chirurgie pentru
cadre mediiF.Daschievici, M.
Mihilescu, 2004
264.
1030 teste pentru
examene i concursuri
pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
268.
1030 teste pentru
examene i concursuri
pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
272.
1030 teste pentru
examene i concursuri
pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
276.
1030 teste pentru
examene i concursuri
pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
280.
Chirurgie pentru
cadre mediiF.Daschievici, M.
Mihilescu, 2004
284.
Chirurgie pentru
cadre mediiF.Daschievici, M.
Mihilescu, 2004
288.
Chirurgie pentru
cadre mediiF.Daschievici, M.
Mihilescu, 2004
292.
1030 teste pentru
examene i concursuri
pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
296.
1030 teste pentru
examene i concursuri

253.

71

257.
NR.
PAGIN
261.

723

265.

269.

273.

277.

10

281.

723

285.

720

289.

720

293.

41

297.

44

298.

21

299.

302.

22

303.

306.

23

307.
,d

310.

24

311.

314.

25

315.
,d

318.

26

319.

322.
NUR
SING

323.
R
ASPUN
S
327.
a

326.

27

330.

28

331.
,b

334.

29

335.
,b

338.

30

339.

pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
300.
Teste pentru
pregtirea asistenilor
medicali, Liliana
Rogozea 1997
304.
Chirurgie pentru
cadre mediiF.Daschievici, M.
Mihilescu, 2004
308.
Chirurgie pentru
cadre mediiF.Daschievici, M.
Mihilescu, 2004
312.
Chirurgie pentru
cadre mediiF.Daschievici, M.
Mihilescu, 2004
316.
Chirurgie pentru
cadre mediiF.Daschievici, M.
Mihilescu, 2004
320.
Teste pentru
pregtirea asistenilor
medicali, Liliana
Rogozea 1997
324.
BIBLIOGRAFI
E
328.
Tehnici de
evaluare i ngrijiri
acordate de asistenii
medicali- L. Titirc,
2002
332.
Tehnici de
evaluare i ngrijiri
acordate de asistenii
medicali- L. Titirc,
2002
336.
Tehnici de
evaluare i ngrijiri
acordate de asistenii
medicali- L. Titirc,
2002
340.
Tehnici de
evaluare i ngrijiri

301.

120

305.

717

309.

708

313.

715

317.

724

321.

107

325.
NR.
PAGIN
329.

210

333.

210

337.

213

341.

212

342.

31

343.

346.

32

347.
,b ,c

350.

33

351.

354.

34

355.
,b,c

358.

35

359.

362.

36

363.

366.

37

367.

370.

38

371.

374.

39

375.

acordate de asistenii
medicali- L. Titirc,
2002
344.
Tehnici de
evaluare i ngrijiri
acordate de asistenii
medicali- L. Titirc,
2002
348.
Tehnici de
evaluare i ngrijiri
acordate de asistenii
medicali- L. Titirc,
2002
352.
Tehnici de
evaluare i ngrijiri
acordate de asistenii
medicali- L. Titirc,
2002
356.
Tehnici de
evaluare i ngrijiri
acordate de asistenii
medicali- L. Titirc,
2002
360.
Tehnici de
evaluare i ngrijiri
acordate de asistenii
medicali- L. Titirc,
2002
364.
Tehnici de
evaluare i ngrijiri
acordate de asistenii
medicali- L. Titirc,
2002
368.
Explorri
funcionale i ngrijiri
speciale acordate
bolnavului L Titirc,
2008
372.
1030 teste pentru
examene i concursuri
pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
376.
Tehnici de
evaluare i ngrijiri
acordate de asistenii
medicali- L. Titirc,

345.

214

349.

214

353.

216

357.

217

361.

215

365.

233

369.

59

373.

11

377.

237

378.

40

379.
,b

382.

41

383.
,c

386.

42

387.

390.

43

391.

394.

44

395.

398.

45

399.

402.

46

403.

406.

47

407.

410.

48

414.

49

418.

50

411.
,c
415.
,b
419.

422.

51

423.

a
a

2002
380.
Tehnici de
evaluare i ngrijiri
acordate de asistenii
medicali- L. Titirc,
2002
384.
Tehnici de
evaluare i ngrijiri
acordate de asistenii
medicali- L. Titirc,
2002
388.
1150 teste
nursing L.Titirc, 2008
392.
Explorri
funcionale i ngrijiri
speciale acordate
bolnavului L Titirc,
2008
396.
Explorri
funcionale i ngrijiri
speciale acordate
bolnavului L Titirc,
2008
400.
Explorri
funcionale i ngrijiri
speciale acordate
bolnavului L Titirc,
2008
404.
1030 teste pentru
examene i concursuri
pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
408.
1030 teste pentru
examene i concursuri
pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
412.
1150 teste
nursing L.Titirc, 2008
416.
1150 teste
nursing L.Titirc, 2008
420.
1150 teste
nursing L.Titirc, 2008
424.
1030 teste pentru
examene i concursuri
pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004

381.

126

385.

54

389.

68

393.

59

397.

54

401.

59

405.

409.

413.

69

417.

69

421.

69

425.

10

426.

52

427.

430.

53

431.

434.

54

438.

55

435.
,b
439.

442.

56

446.

57

443.
,b,c
447.

450.

58

451.
,b

454.

59

455.
,c

458.

60

459.
,b

462.

61

463.

466.

62

470.

63

467.
,b,c
471.

474.

64

475.

478.

65

479.

482.

66

483.

428.
1030 teste pentru
examene i concursuri
pentru asistenii
medicali- OAMR, 2004
432.
1150 teste
nursing L.Titirc, 2008
436.
1150 teste
nursing L.Titirc, 2008
440.
1150 teste
nursing L.Titirc, 2008
444.
1150 teste
nursing L.Titirc, 2008
448.
1150 teste
nursing L.Titirc, 2008
452.
ngrijiri speciale
acordate pacienilor de
ctre asistenii medicaliLucreia Titirc, 2008
456.
ngrijiri speciale
acordate pacienilor de
ctre asistenii medicaliLucreia Titirc, 2008
460.
ngrijiri speciale
acordate pacienilor de
ctre asistenii medicaliLucreia Titirc, 2008
464.
1150 teste
nursing L.Titirc, 2008
468.
1150 teste
nursing L.Titirc , 2008
472.
1150 teste
nursing L.Titirc, 2008
476.
1150 teste
nursing L.Titirc ,2008
480.
1150 teste
nursing L.Titirc ,2008
484.
1150 teste
nursing L.Titirc ,2008

429.

11

433.

70

437.

70

441.

70

445.

72

449.

71

453.

84

457.

84

461.

85

465.

72

469.

71

473.

71

477.

69

481.

71

485.

71

486.
487.
489.
490.
491.
492.
493.

MODULUL 26 Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale


488.
Testul A
Indicai dac urmtoarele afirmaii sunt adevrate sau false.
Notai-le cu A sau F:

494.
1.Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea
dignosticului de infecie urinar.
495.
2.Pentru evidenierea proteinuriei se va recolta urin din 24 de ore.
496.
3.Creatinina sanguin este de 0.6 1.2 mg%.
497.
4.Cistoscopia reprezint examenul radiologic al vezicii urinare.
498.
5.Pacientul cu glomerulonefrit prezint probleme de dependen : alterarea
circulaiei i alterarea eliminrii urinare.
499.
6.Edemele n bolile renale sunt albe i pufoase.
500.
7.Pentru corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic n I.R.A. se vor msura
pierderile de lichide la care se adaug cte 100 150 ml soluie hidratant pentru fiecare
grad de temperatur.
501.
8.Hemodializa reprezint cea mai eficient metod de epurare extrarenal.
502.
9.n I.R.C. alimentaia este normoproteic si normosodat.
503.
10.n perioada postoperatorie n interveniile pe rinichi urina se capteaz numai
prin tuburi de dren.
504.
505.
506.
Testul B.
507.
Asociai noiunile din prima coloan cu cele din a doua coloan :
508.
1.
509.
510.
511.
Semnul godeului
512. 513.
Urocultur
1
A
514.
515.
Examen bacteriologic
516. 517.
Snge
2
B
518.
519.
Glomerulonefrit
520. 521.
Streptococ betahemolitic
3
acut
C
522.
523.
Hematurie
524. 525.
3000 ml urin
4
D
526.
527.
Poliurie
528. 529.
Edem renal
5
E
530.
2.
531.
532.
533.
Urografie
534. 535.
Iodura Na 10%
1
A
536.
537.
Cistoscopie
538. 539.
Hemodializ
2
B
540.
541.
I.R.C.
542. 543.
Substan iodat injectat
3
C
i.v.
544.
545.
Pielografie
546. 547.
Endoscopie
4
D
548.
549.
Hipostenurie
550. 551.
Urin diluat
5
E
552.
553.
554.

555.
556.
557.
558.
Testul C
Medicin intern
559.
560.
1.Durerea de origine renal:
561.
a. se poate prezenta sub form de durere lombar, durere pelviperineal i
cistalgie;
562.
b. poate fi declanat de trepidaii, mers rapid, eforturi fizice;
563.
c. este calmat prin gsirea unei poziii antalgice.
564.
565.
2. Diureza normal este de :
566.
a. 500 100 ml pe 24 ore;
567.
b. 1500 2500 ml pe 24 ore;
568.
c. 1000 2000 ml pe 24 ore.
569.
570.
3. Reducerea diurezei sub 100 150 ml pe 24 de ore se numete :
571.
a. oligurie;
572.
b. anurie;
573.
c. disurie.
574.
575.
4. Glomerulonefrita acut :
576.
a. apare in timpul unei infecii streptococice;
577.
b. se caracterizeaz prin leziuni renale datorate reaciei antigen-anticorp, cu
fixare de complement la nivelul membranei bazale glomerulare;
578.
c. se caracterizeaz prin hematurie, hipertensiune arterial i edeme.
579.
580.
5. Hematuria :
581.
a. modific aspectul macroscopic al urinii care devine tulbure, cu depozit pe
fundul vasului i miros fetid;
582.
b. poate fi prezent in purpura Henoch-Schonlein;
583.
c. se pune n eviden numai prin examene de laborator.
584.
585.
6. Edemele de origine renal :
586.
a. apar iniial localizate la nivelul pleoapelor i retromaleolar sunt mai accentuate
dimineaa i au tendina la regresie n timpul zilei;
587.
b. sunt albe, moi, pufoase (pstreaz godeu);
588.
c. apar in glomerulonefrite acute i cronice, n sindroamele nefrotice i in
insuficiena renal cronic.
589.
590.
7. Urografia intravenoas :
591.
a.apreciaz secretia i excreia renal;
592.
b.aprecieaz anomaliile prezente la nivelul arborelui pielocaliceal i vezicii
urinare (calculii, dilataii, malformaii);
593.
c.presupune testarea obligatorie a sensibilitii la iod.
594.

595.
8. Glomerulonefritele sunt afeciuni renale caracterizate prin :
596.
a. afectarea interstiiului renal ;
597.
b. proteinurie de peste 3.5 g pe 24 de ore;
598.
c. prezena germenilor n urin ( peste 100.000 germeni pe ml)
599.
600.
9. Sindromul nefritic acut presupune :
601.
a. oligurie;
602.
b. proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
603.
c. hipertensiune arterial.
604.
605.
10. Sindromul nefrotic se definete prin :
606.
a. proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
607.
b. hipoalbuminemie sub 30 g pe l;
608.
c. hipercolesterolemie peste 3 g pe l.
609.
610.
11.Sindromul urinar din glomerulonefrita acut se traduce prin :
611.
a. poliurie i polakiurie;
612.
b. leucociturie masiv;
613.
c. hematurie ntotdeauna inferioar leucocituriei.
614.
615.
12. Insuficiena renal acut poate sa apar n :
616.
a. traumatisme pelviene cu ruptur de vezic i extravazarea urinii;
617.
b. scderea volumului sanguin circulant;
618.
c. necroz papilar.
619.
620.
13. Dintre factorii de litogenez fac parte i :
621.
a. creterea concentraiei srurilor urinare;
622.
b. hipertiroidie;
623.
c. solubilitatea crescut a unor constitueni urinari (oxalat, acid uric).
624.
625.
14. Principalul element diagnostic al unei infecii urinare l reprezint :
626.
a. febra nalt nsoit de frisoane i alterarea strii generale;
627.
b. durerea lombar colicativ;
628.
c. bacteriuria semnificativ.
629.
630.
15. Cea mai important msur terapeutic n hematurie este :
631.
a. tratamentul hemostatic cu vitamina K 3 4 fiole pe zi, etampsilat 2 3 fiole pe
zi, adrenostazin 2- 3 fiole pe zi;
632.
b. tratament etiologic prin descoperirea i tratarea cauzei care o produce (litiaz,
tumori, corpi strini, etc);
633.
c. inlocuirea pierderilor sanguine prin transfuzii de snge, plasm, mas
eritrocitar.
634.
635.
Afeciuni chirurgicale urologice
636.

637.
16.Care este cifra minim a tensiunii arteriale sistolice, ca s se poat produce
filtrarea renal?
638.
a. 50 mmHg;
639.
b. 60 mmHg;
640.
c. 70 mmHg.
641.
642.
17. Care este investigaia radiologic, care ne d datele cele mai precise privind
aspectul anatomic si funcia aparatului urinar ?
643.
a. cistografie;
644.
b. pielografie ascendent;
645.
c. urografie intravenoasa;
646.
d. uretero-pielografie retrograd.
647.
648.
18. Care dintre factorii de mai jos pot contribui la litogenez?
649.
a. staza urinar;
650.
b. modificrile de circulaie;
651.
c. infecia urinar.
652.
653.
19. Cum iau natere calculii?
654.
a. prin precipitarea i agregarea srurilor urinare;
655.
b. precipitarea are loc n jurul unui nucleu organic;
656.
c. datorit concentraiei crescute de sruri n urin,
657.
d. precipitarea are loc n jurul unor microbi, leucocite, epitelii descuamate.
658.
659.
20. n ce situaie se poate produce o insuficien renal cronic?
660.
a. ntr-o litiaz veche;
661.
b. prin modificarea tensiunii arteriale, cu scleroz renal;
662.
c. prin fenomene de obstrucie i infecioase intermitente, se produce o degradare
treptat, dar avansat a funciei renale;
663.
e. prin tulburri de filtrare glomerular.
664.
665.
21. Colica renal este produs de :
666.
a. calculi mari care stagneaz n bazinet;
667.
b. calculi vezicali;
668.
c. calculi mici, care migreaz din bazinet n ureter;
669.
d. urini hiperconcentrate n sruri urinare.
670.
671.
22. Incercuii tumora malign care ine de rinichi:
672.
a. adenocarcinom;
673.
b. limfosarcom;
674.
c. neuroblastom;
675.
d. osteosarcom.
676.
677.
23. Hematuria produs n cancerul renal are urmatoarele caractere :
678.
a. este terminal;
679.
b. unilateral;

680.
c. este insoit de dureri;
681.
d. este total, spontan, capricioas, nedureroas.
682.
683.
24. In care din urmtoarele afeciuni globul vezical apare cel mai frecvent ?
684.
a. traumatism de bazin, cu fractur de pube;
685.
b. litiaz renal;
686.
c. adenom de prostat;
687.
d. prostatit cronic.
688.
689.
25. Care sunt cele mai eficiente tratamente ale adenomului de prostat ?
690.
a. tratamentul hormonal;
691.
b. tratamentul fizioterapic;
692.
c. cateterismul vezical;
693.
d. tratamentul chirurgical constnd in adenomectomie pe cale transvezical sau
prin rezecie endoscopic transuretral.
694.
695.
26. Tratamentul cancerului de prostat const n :
696.
a. citostatice si tratament imunoterapic;
697.
b. extirparea prostatei n totalitate mpreun cu limfatice pelvine;
698.
c. alturi de tratamentul chirurgical estrogenoterapie, castrare bilateral;
699.
d. citostatice i cobaltoterapie.
700.
701.
27. Care dintre elementele de mai jos constituie factori locali care pot produce
retenia acut de urin ?
702.
a. adenom i cancer de prostat;
703.
b. afeciuni neurologice: tabes, siringomielie;
704.
c. compresiuni medulare;
705.
d. calcul sau cheag care astup colul vezical, traumatism de uretr, stricturi
uretrale.
706.
707.
28. Care din anuriile de mai jos sunt cele mai grave i se remediaz extrem de
greu?
708.
a. anuriile produse de ocul traumatic sau hemoragic;
709.
b. anuriile renale;
710.
c. anuriile produse prin sindromul de deshidratare;
711.
d. anuriile postrenale.
712.
713.
29. Absena miciunilor inseamn ntotdeauna anurie?
714.
a. da, absena miciunilor este consecina anuriei;
715.
b. nu, i alte cauze pot produce absena miciunilor, fr s fie anurie;
716.
c. absena miciunilor poate aprea n retenia acut de urin;
717.
d. n plgile renale sau vezicale, urina produs se elimin n afara cilor urinare
sau normale.
718.
719.
30. Hidrocelul este o acumulare de lichid serocitrin ntre foiele vaginale,
testiculare, care din semnele de mai jos le gsim?

720.
a. creterea de volum a hemiscrotului la nivelul creia se dezvolt hidrocelul;
721.
b. existena unei formaiuni tumorale, care se reduce n clinostatism;
722.
c. formaiunea este nedureroas, sub tensiune, fluctuent nereductibil, mat la
percuie;
723.
d. este opac la transluminaie.
724.
725.
726.
727.
728.
729.
Nursing
730.
731.
Incercuii rspunsurile corecte:
732.
733.
31.Pregtirea alimentar a pacientului pentru radiografie renal simpl se face
astfel:
734.
a. 2- 3 zile alimentaie colecistokinetic;
735.
b. 2-3 zile alimentaie neflatulent, nefermentescibil;
736.
c. 2-3 zile alimentaie desodat.
737.
738.
32. Recoltarea urinei pentru proba Addis- Hamburger se face n modul urmtor :
739.
a. prima urin de diminea;
740.
b. urina din 3 in 3 ore, timp de 24 de ore;
741.
c. urina din 3 ore, obinut dup ce pacientul a urinat dimineaa i apoi a stat n
repaus la pat.
742.
743.
33. Urografia reprezint :
744.
a. examenul radiologic al aparatului renal folosind ca substan de contrast pe
baz de iod, injectat intravenos;
745.
b. examenul radiologic al aparatului renal folosind ca substan de contrast iodur
de sodiu 10%, injectat prin cateterism ureteral;
746.
c. examenul radiologic al vezicii urinare.
747.
748.
34. Dup cistoscopie pacientul necesit ingrijiri :
749.
a. suprimarea alimentaiei pe cale natural;
750.
b. clism evacuatoare;
751.
c. aplicarea unui termofor n regiunea hipogastric, administrare de antispastice.
752.
753.
35. Proba Volhard exploreaz :
754.
a. clearance-ul la uree;
755.
b. capacitatea rinichiului de diluie i concentraie a urinei;
756.
c. sedimentul urinar.
757.
758.
36. Sediul hematuriei macroscopice se precizeaz prin :
759.
a. proba celor trei pahare;
760.
b. proba Adiss Hamburger;

761.
c. proba Zimniki.
762.
763.
37. Caracteristicile durerii n colica renal sunt :
764.
a. localizare suprapubian, iradiere n tot abdomenul, este vie;
765.
b. localizare lombar, cu iradiere spre organele genitale externe, intens,
profund;
766.
c. localizare lombar, bilateral, cu iradiere n tot abdomenul.
767.
768.
38. Se recomand unui pacient efectuarea unei radiografii renale pe gol, de
urgen, pentru care este pregtit astfel :
769.
a. clism evacuatoare;
770.
b. spltur vezical;
771.
c. nu se face pregtire.
772.
773.
39. ntr-o calculoz renal, pn la eliminarea calculului, n planul de ngrijire al
pacientului, vor fi aplicate urmtoarele intervenii:
774.
a. creterea ingestiei de lichide la 3 l pe zi;
775.
b. msurarea cantitii de urin pe 6 ore;
776.
c. determinarea cantitii de albumin in urin.
777.
778.
40. Interveniile asistentei medicale pentru supravegherea sondei vezicale
permanente la un pacient cu incontinen urinar constau in:
779.
a. observarea aspectului urinei n vasul colector;
780.
b. meninerea permeabilitii tuburilor prelungitoare;
781.
c. golirea sacului colector la 6 - 8 ore, n funcie de volumul de urin.
782.
783.
41. Pacientul cu glomerulonefrit acut prezint ca problem de dependen :
784.
a. comunicare ineficient la nivel senzorial ;
785.
b. potenial de exces de volum lichidian;
786.
c. deficit de autongrijire.
787.
788.
42. Diagnosticul de certitudine n infeciile urinare este susinut de :
789.
a. examenul sumar de urin;
790.
b. urocultur;
791.
c. valoarea ureei i a creatininei n snge.
792.
793.
43. Un pacient de 17 ani este internat cu diagnosticul insuficien renal acut i
prezint :
794.
a. poliurie;
795.
b. anurie;
796.
c. disurie.
797.
798.
44. Obiectivele ingrijirii pacientului cu I.R.A. sunt :
799.
a. corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic;
800.
b. suplinirea definitiv a funciei renale prin hemodializ;
801.
c. reechilibrarea funciei renale.

802.
803.
45. Alimentaia pacientului cu I.R.C.urmarete :
804.
a. creterea cantitii de proteine pe 24 de ore/kg corp;
805.
b. reducerea cantitii de proteine pe 24 de ore/kg corp n funcie de valorile ureei
i creatininei din snge;
806.
c. asigurarea necesarului caloric al organismului prin glucide.
807.
808.
46. Interveniile autonome ale asistentei n ngrijirea pacientului cu edeme sunt :
809.
a. msurarea zilnic a greutii corporale i a diurezei;
810.
b. dezinfecia regiunilor edemaiate i acordarea poziiei eznd cu picioarele
atrnate;
811.
c. alimentaie desodat.
812.
813.
814.
47. Care din urmtoarele manifestri sugereaz un traumatism renal in cazul unui
pacient cu politraumatism :
815.
a. durere lombar;
816.
b. hematurie macroscopic;
817.
c. vrsturi.
818.
819.
48. Ca manifestri de dependen n perioada iniial in cazul adenomului de
prostat ntlnim :
820.
a. incontinen urinar;
821.
b. jet urinar fr presiune, ntrerupt;
822.
c. retenie acut de urin.
823.
824.
49. n litiaza uric, pacientului i se recomand regim alimentar bogat n :
825.
a. vegetale cu restricie de proteine;
826.
b. sucuri de citrice;
827.
c. produse lactate, carne.
828.
829.
50. Interveniile asistentei medicale la un pacient cu insuficien renal acut
constau in:
830.
a. efectuarea bilanului hidric;
831.
b. diminuarea catabolismului proteic prin epurarea extrarenal hemodializat i
dializ peritoneal;
832.
c. aplicaii calde n regiunea lombar.
833.
834.
51. Care din urmatoarele manifestri de dependen sunt semnificative pentru o
insuficien renal acut?
835.
a. oligo-anurie;
836.
b. alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic;
837.
c. hematuria.
838.
839.
52. Interveniile asistentei medicale n insuficiena renal cronic este un element
important al activitii medicale. Educarea pacieilor se refer la :

840.
a. exerciii fizice intense;
841.
b. necesitatea restriciilor alimentare;
842.
c. igiena riguroas a tegumentelor.
843.
844.
53. Problemele pacientului cu insuficien renal cronic pot fi :
845.
a. alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea funciei tubulare;
846.
b. alterarea integritii pielii;
847.
c. insomnia.
848.
849.
54. La un pacient cu hematurie macroscopic proba celor trei pahare permite
precizarea :
850.
a. sediului hematuriei;
851.
b. intensitii hematuriei;
852.
c. durata hematuriei.
853.
854.
855.
856.
55. n ingrijirea unui pacient cu anasarc, interveniile autonome ale asistentului
medical sunt :
857.
a. monitorizarea diurezei;
858.
b. administrarea tratamentului;
859.
c. administrarea regimului alimentar hipocaloric, hiperproteic.
860.
861.
56. Edemele din bolile renale sunt :
862.
a. albe, pufoase;
863.
b. cianotice, indurate;
864.
c. roii, tegumentele prezentnd teleagiectazii.
865.
866.
57. Postoperator, la un pacient care prezint glob vezical, se recomand:
867.
a. administrarea de diuretice;
868.
b. imobilizarea la pat;
869.
c. montarea unei sonde urinare.
870.
871.
58. Deteriorarea funciei renale implic modificarea regimului alimentar al
pacientului, restriciile viznd aportul de:
872.
a. proteine;
873.
b. lipide;
874.
c. glucide.
875.
876.
59. Poliuria reprezint :
877.
a. miciuni frecvente cu cantitate mic de urin;
878.
b. dureri la miciune;
879.
c. cantitate mare de urin eliminat n 24 de ore.
880.
881.
60. Polakiuria este :
882.
a. cantitate mare de urin pe 24 de ore;

883.
b. incontinen urinar;
884.
c. miciuni dese cu cantitate mic de urin.
885.
886.
61. Conduita de urgen n caz de retenie urinar se refer la :
887.
a. administrarea de diuretice;
888.
b. administrarea de antispastice;
889.
c. sondaj vezical.
890.
891.
62. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recolteaz :
892.
a. n condiii sterile, n recipient special;
893.
b. un eantion din cantitatea eliminat n 12 ore;
894.
c. numai dup administrarea a 2 l de ceai nendulcit.
895.
896.
63. Stabilii prioritile in efectuarea sondajului vezical : (d, b, c, a e)
897.
a. mbrcarea mnuilor sterile;
898.
b. poziionarea bolnavului pentru sondaj;
899.
c. toaleta organelor genitale externe;
900.
d. pregtirea materialelor necesare sondajului;
901.
e. introducerea sondei.
902.
903.
64. Ce intelegem prin sond Dmeure:
904.
a. sond fixat, lsat timp ndelungat n vezica urinar;
905.
b. repetarea sondajelor vezicale;
906.
c. dilatarea uretrei stricturate cu ajutorul sondelor.
907.
908.
65. n ngrijirea postoperatorie a unui pacient cu nefrectomie asistenta medical
are ca prioritate n ngrijire:
909.
a. msurarea debitului urinar, orar;
910.
b. prevenirea ntoarcerii pacientului pe partea operat;
911.
c. s fixeze bine tuburile de dren.
912.
913.
66. Pacientul B.B. prezint anurie. Asistenta constat :
914.
a. absena urinei in vezica urinar:
915.
b. scderea cantitii de urin pe 24 de ore;
916.
c. eliminarea urinei cu dificultate.
917.
918.
67. n ngrijirea postoperatorie a bolnavului cu nefrectomie, asistenta va asigura
poziia pacientului :
919.
a. decubit dorsal;
920.
b. poziia Fowler;
921.
c. decubit lateral pe partea sntoas.
922.
923.
68. Hipostenuria reprezint densitatea urinei :
924.
a. normal;
925.
b. crescut;
926.
c. sczut.

927.
928.
929.
930.
931.
932.
933.
934.
935.
936.
937.
938.
939.

69. Anuria reprezint :


a. absena urinei in vezic;
b. scaderea cantitii de urin;
c. eliminarea urinei cu dificultate.
70. Poliuria reprezint :
a. miciuni frecvente in cantiti mici;
b. eliminarea unei cantiti mai mari de 2500 ml;
c. sete exagerat.

940.
941.

Nefrologie, urologie si nursing specific

942.
943.
945.
946.
Numa
r
n
tr
eb
ar
e

TESTUL A
947.
948.
Rs
p
u
n
s

950.
1

951.
F

956.
2
960.
3
964.
4
968.
5
972.
6
976.
7
980.
8
984.
9
988.
10
992.
993.
994.

957.
F
961.
A
965.
F
969.
A
973.
A
977.
F
981.
A
985.
F
989.
F

Bibliografie

952.
Teste grila Nursing 1150 de teste
953.
Autori : Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria
Zamfir
954.
Editura Viata Medicala Romneasc 2003.
958.
Idem
962.

Idem

966.

Idem

970.

Idem

974.

Idem

978.

Idem

982.

Idem

986.

Idem

990.

Idem

995.
996.
997.
998.
999.

BAREM DE CORECTARE
944.
949.
Nu
m

r
p
a
g
i
n

955.
84
959.
84
963.
84
967.
84
971.
84
975.
84
979.
84
983.
84
987.
84
991.
84

BAREM DE CORECTARE

TESTUL B.
1.
1000.

1001.

Bibliografie
132

1002.

Numa
r
n
tr
eb
ar
e

Rs

1003.
1

1004.
1 E
1010.
2 A
1016.
3
C

1009.
2
1015.
3
1021.
4
1027.
5
1033.
1034.
1035.
1036.
1037.
Numa
r
n
tr
eb
ar
e

1041.
1
1047.
2

Nu
p
u
n
s

1022.
4
B
1028.
5 D

2.
1038.
Rs
p
u
n
s

1042.
1
C
1048.
2

1005.
Ghid de nursing
1006.
Sub redacia Lucreia Titiric
1007.
Editura Viata Medical Romneasc,2001
1011.
Tehnici de ingrijire pentru asistentii medicali
1012.
Sub redactia Lucreia Titiric
1013.
Editura Viata Medical Romneasc,2002
1017.
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
1018.
Sub redactia Lucreia Titiric
1019.
Editura Viata Medical Romneasc,2003
1023.
Ghid de nursing
1024.
Sub redactia Lucreia Titiric
1025.
Editura Viata Medical Romneasc,2001
1029.
Ghid de nursing
1030.
Sub redactia Lucreia Titiric
1031.
Editura Viata Medical Romneasc,2001

1039.

1043.
1044.
1045.
1049.
1050.

Bibliografie

Tehnici de ingrijire pentru asistenii medicali


Sub redactia Lucreia Titiric
Editura Viata Medical Romneasc,2002
Tehnici de ingrijire pentru asistentii medicali
Sub redactia Lucreia Titiric
133

p
a
g
i
n

1008.
145
1014.
94
1020.
112
1026.
145
1032.
143

1040.
Nu
m

r
p
a
g
i
n

1046.
219
1052.
239

1053.
3
1059.
4
1065.
5
1071.
1072.
1073.
1074.
1075.
1076.
Numa
r
n
tr
eb
ar
e

1080.
1

1088.
2
1092.
3
1096.
4
1100.
5
1104.
6

D
1054.
3
B
1060.
4
A
1066.
5
E

1051.
Editura Viata Medical Romneasc,2002
1055.
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
1056.
Sub redactia Lucreia Titiric
1057.
Editura Viata Medical Romneasc,2003
1061.
Tehnici de ingrijire pentru asistentii medicali
1062.
Sub redactia Lucreia Titiric
1063.
Editura Viata Medical Romneasc,2002
1067.
Ghid de nursing
1068.
Sub redactia Lucreia Titiric
1069.
Editura Viata Medical Romneasc,2001

TESTUL C.
MEDICINA INTERN.
1.
1077.
1078.
Bibliografie
Rs
p
u
n
s

1081.
A,B

1089.
C
1093.
B
1097.
A,B
,
C
1101.
B
1105.
A,B
,
C

1082.
Medicin intern
1083.
Specialiti nrudite i terapii paliative
1084.
tiint & Tehnic Bucureti 1998
1085.
Coordonator Prof. Dr. docent
Crngulescu
1086.
Prefat Dr. Mioara Mincu
1090.
Idem
1094.

Idem

1098.

Idem

1102.

Idem

1106.

Idem

1058.
108
1064.
218
1070.
145

1079.
Nu
m

r
p
a
g
i
n

1087.
283
Nicolae
1091.
283
1095.
283
1099.
285
1103.
284
1107.
284

134

1108.
7
1112.
8
1116.
9
1120.
10
1124.
11
1128.
12
1132.
13
1136.
14
1140.
15
1144.
1145.
1146.
1147.
1148.
1150.
1151.
Numa
r
n
tr
eb
ar
e

1155.
16

1109.
A,B
,
C
1113.
B
1117.
A,C
1121.
A,B
,
C
1125.
B
1129.
A,B
,
C
1133.
A
1137.
C
1141.
B

1152.
Rsp
u
ns

1156.
1C

1110.

Idem

1111.
284

1114.

Idem

1118.

Idem

1122.

Idem

1115.
284
1119.
285
1123.
285

1126.

Idem

1130.

Idem

1134.

Idem

1138.

Idem

1142.

Idem

1127.
285
1131.
285
1135.
286
1139.
286
1143.
287

1149.

Afeciuni chirurgicale urologice

1153.

Bibliografie

1157.
Chirurgie
1158.
Specialiti chirurgicale
1159.
Manual pentru cadre medii i coli sanitare
postliceale
1160.
Autori :Dr. Silvian Dachievici, Dr. Mihai
135

1154.
Nu
m

r
p
a
g
i
n

1162.
836

1163.
17
1167.
18

1171.
19
1175.
20
1179.
21
1183.
22
1187.
23
1191.
24
1195.
25
1199.
26
1203.
27

1207.
28
1211.
29

1164.
2C
1168.
3
A
,C
,
D
,E
1172.
4
B,
D
1176.
5
A
,C
1180.
6C
1184.
7D
1188.
8
B,
D
1192.
9C
1196.
10
D
1200.
11
B,
D
1204.
12
A
,
D
1208.
13
B
1212.
14
B,
C,

Mihilescu
1161.
Editura Medical 2007
1165.
Idem

1166.
837
1170.
837

1169.

Idem

1173.

Idem

1174.
838

1177.

Idem

1178.
838

1181.

Idem

1185.

Idem

1189.

Idem

1182.
838
1186.
840
1190.
840

1193.

Idem

1197.

Idem

1201.

Idem

1202.
841

1205.

Idem

1206.
841

1209.

Idem

1210.
842

1213.

Idem

1214.
842

1194.
841
1198.
841

136

1215.
30

D
1216.
15
A
,C

1217.

Idem

1218.
842

1221.

Nursing in nefrologie, urologie.


1222.
Bibliografie

1219.
1220.
1223.
Num
r
n
tr
eb
ar
e

1224.
Rsp
u
ns

1227.
31

1228.
B

1233.
32
1237.
33
1241.
34
1245.
35
1249.
36
1253.
37
1257.
38
1261.
39
1265.
40

1234.
C
1238.
A
1242.
C
1246.
B
1250.
A
1254.
B
1258.
C
1262.
A
1266.
A,B,
C.
1270.
B,C.
1274.

1269.
41
1273.

1225.

1229.
Teste gril Nursing 1150 de teste.
1230.
Autorii : Elena Dorobanu, Valeria Ghidu,
Maria Zamfir.
1231.
Editura Viaa Medical Romneasc
anul apariiei 2003.
1235.
Idem
1239.

Idem

1243.

Idem

1247.

Idem

1251.

Idem

1255.

Idem

1259.

Idem

1263.

Idem

1267.

Idem

1271.

Idem

1275.

Idem

137

1226.
Nu
m

r
p
a
g
i
n

1232.
81

1236.
81
1240.
81
1244.
81
1248.
81
1252.
81
1256.
82
1260.
82
1264.
82
1268.
82
1272.
82
1276.

42
1277.
43
1281.
44
1285.
45
1289.
46
1293.
47
1297.
48
1301.
49
1305.
50

B
1278.
B
1282.
A,C.
1286.
B,C.
1290.
A,C.
1294.
B
1298.
B
1302.
A
1306.
A,B

1310.
51
1314.
52
1318.
53
1322.
54

1311.
A,B
1315.
B,C
1319.
A,B
1323.
A

1327.
55
1331.
56
1335.
57
1339.
58
1343.
59

1328.
A
1332.
A
1336.
C
1340.
A
1344.
C

1349.
60
1353.
61
1357.
62
1361.

1350.
C
1354.
C
1358.
A
1362.

1279.

Idem

1283.

Idem

1287.

Idem

1291.

Idem

1295.

Idem

1299.

Idem

1303.

Idem

1307.
1030 Teste pentru examene i concursuri
pentru asisteni medicali. 2004
1308.
1312.

Idem

1316.

Idem

1320.

Idem

1324.
Teste pentru asisteni medicali 1114
ntrebri
1325.
Autori : Viorel Gherghin, Mircea
Timofte, Gheorghe Nicolae 2009.
1329.
Idem

1345.
1555
1346.
1347.

1333.

Idem

1337.

Idem

1341.

Idem

Teste de evaluare continu n nursing


Coordonator Dr. Mioara Mincu
Editura Carol Davila Bucureti 2009.
1351.
Idem
1355.

Idem

1359.

Idem

1363.

Idem

138

82
1280.
83
1284.
83
1288.
83
1292.
83
1296.
83
1300.
83
1304.
83
1309.
120
1313.
121
1317.
122
1321.
122
1326.
91
1330.
105
1334.
106
1338.
142
1342.
189
1348.
90
1352.
90
1356.
91
1360.
92
1364.

63

1365.
64
1369.
65
1373.
66
1377.
67
1381.
68

D,B,
C,
A
,E
.
1366.
A
1370.
A
1374.
A
1378.
C
1382.
C

1387.
69
1391.
70

1388.
A
1392.
B

93

1367.

Idem

1371.

Idem

1375.

Idem

1379.

idem

1383.
1384.
1385.
1389.

Ghid de nursing
Sub redacia Lucreia Titiric
Editura Viata Medical Romneasc
Idem

1393.

Idem

1395.
1396.

1397.

139

1368.
93
1372.
96
1376.
95
1380.
94
1386.
146
1390.
146
1394.
146

1398.

MODULUL 27/ ANUL II CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN


CHIRURGIE GENERALA

1399.
1400.
Testul A
1401.
Indicati daca urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false.
1402.
Notati raspunsul cu A sau F
1403.
1404.
1. La locul accidentului, ca prim ajutor, se aplica unguent pe arsura.
1405.
2. Flictenele nu se sparg in acordarea primului ajutor in arsuri.
1406.
3. Daca pacientul cu arsuri prezinta sete, i se vor da sa bea lichide dulci cat
doreste.
1407.
4. In timpul transportului pacientului cu arsuri, in ambulata i se poate administra o
perfuzie cu ser fiziologic
1408.
5. Dupa rahianestezie, pacientul se transporta in pozitie decubit dorsal, cu capul
intors lateral
1409.
6. Dupa rahianestezie pulsul poate fi tahicardic.
1410.
7. Ingrijirile imediate dupa operatie constau in: supravegherea faciesului si a
comportamentului, supravegherea functiilor vitale, supravegherea pansamentului ,
evacuarea vezicii.
1411.
8. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator are ca scop corectarea
deficientelor organismului, restabilirea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic,
prevenirea complicatiilor ce pot aparea postoperator.
1412.
9. Revenirea sensibilitatii dupa rahianestezie la membrele inferioare se face de la
haluce spre radacina coapsei.
1413.
10. Rabia se poate transmite prin plagi muscate de animale.
1414.
11. Plaga la sfarsitul pansamentului trebuie sa fie sangeranda.
1415.
12. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste bandaj in T.
1416.
13. Cand avem o sangerare in 1/3 a antebratului stang, cu sange negricios care
curge in jet continuu aplicam garoul dedesubtul plagii.
1417.
14. Agentul etiologic cel mai frecvent al infectiilor degetelor si mainii este
stafilococul.
1418.
15. Contractura generalizata in opistotonus este intalnita in tetanos.
1419.
1420.
Testul B
1421.
II. Faceti corespondenta datelor intre prima si a doua coloana
1422.
A.
1423.
1424.
melena
a)
1425.
varsatura
1.
1426.
1427.
hematemeza
b)
1428.
sputa
2.
1429.
1430.
hemoptizie
c)
1431.
urina
3.
1432.
1433.
hematurie
d)
1434.
scaun
4.
1435.
1436.
epistaxis
e)
1437.
rinoragie
5.
1438.
1439.
140

1440.
B.
1441.
1. furuncul
a. flictena cu continut serocitrin
1442.
2. abces cald
b. agent etiologic streptococul
1443.
3. acnee c. inflamatie a aparatului polisebaceu
1444.
4. erizipel
d. infectie purulenta bine delimitata
1445.
5. arsura gr II
e. leziune inflamatorie a glandelor seboreice
1446.
1447.
1448.
1449.
Testul C
1450.
Indicati raspunsurile corect
1451.
1. Bolnavii cu hemoragie mijlocie prezinta:
1452.
a. paloare
1453.
b. ameteli in ortostatism
1454.
c. transpiratii reci
1455.
d. lipotimie in clinostatism
1456.
1457.
2. Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor
venoase si a declansarii tromboemboliei in:
1458.
a. preoperator
1459.
b postoperator
1460.
c. preoperator, intraoperator si postoperator
1461.
1462.
3. Care este cauza tahipneei in cazul unei hemoragii?
a. scaderea CO2 din sange si tesuturi
1463.
b. cresterea CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb
1464.
c. vasoconstrictia arteriala
1465.
d. scaderea hematocritului
1466.
1467.
4. Varsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza:
1468.
a. narcoza si iritatia peritoneala
1469.
b. aparitia unui ulcer de stres
1470.
c. nu s-a administrat clisma evacuatorie in preziua operatiei
1471.
1472.
5. Cat dureaza etapa hematologica de refacere a organismului la situatia anterioara
hemoragiei?
a. refacerea este imediata dupa oprirea hemoragiei
1473.
b. dureaza 3-4 luni
1474.
c. dupa tranfuzie de sange
1475.
d. etapa poate fi scurtata prin tratament adecvat
1476.
1477.
6. Cum putem face o hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul
gatului?
a. compresiune digitala pe plan osos (vertebral)
1478.
b. pansament compresiv
1479.
c. fixarea gatului intr-o anumita pozitie
1480.
d. aplicarea atenta a unui garou
1481.
141

1482.
7. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin:
1483.
a. interesarea epidermului si partial a dermului
1484.
b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente
1485.
c. cicatrizare rapida cu restitutio ad integrum
1486.
d. producerea de cicatrici vicioase cu deficiente functionale
1487.
1488.
1489.
8. Care sunt regulile in ingrijirea preoperatorie a bolnavului?
a. crearea conditiilor care sa impiedice producerea de traume psihice
1490.
b. cunoasterea temeinica nu numai a bolnavului, ci si a bolii
1491.
c. explorarea clinica si paraclinica in vederea stabilirii diagnosticului
1492.
d castigarea increderii bolnavului in personalul care il ingrijeste si il va opera
1493.
1494.
9. Ce germeni pot fi adusi in cazul unei plagi murdarite cu pamant?
1495.
a. streptococul, stafilococul
1496.
b. germenii tetanosului, gangrenei gazoase
1497.
c. piocianic, bacil Colli, pneumococ
1498.
1499.
10. Care din manoperele de mai jos sunt necesare pentru pregatirea bolnavilor cu
stenoza esofagiana pentru operatie?
a. asigurarea alimentatiei pe cale parenterala
1500.
b. instituirea gastrostomiei pentru realimentare
1501.
c. corecatrea anemiei, hipoproteinemiei, asigurarea unei bune ventilatii pulmonare
1502.
d. spalaturi esofagiene si aspiratie pentru prevenirea infectiilor pulmonare
1503.
1504.
11. Ingrijirea postoperatorie, dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii
intestinale mecanice, consta in:
1505.
a. calmarea dureii si reluarea alimentatiei
1506.
b. se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica, de refacere a starii
generale pana la reluarea tranzitului
1507.
c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei
1508.
1509.
12. In care din afectiunile pulmonare de mai jos este contraindicata o interventie
pentru afectiuni cronice?
a. pneumonie
1510.
b. emfizem pulmonar
1511.
c. astm bronsic
1512.
d. traheobronsite acute
1513.
1514.
13. Ce obiective urmareste pregatirea psihica a bolnavului chirurgical internat?
a. acomodarea cu conditiile de spitalizare si inlaturarea fricii de spital
1515.
b. convingerea ca interventia chirurgicala este benefica si dupa efectuarea ei isi va
putea relua activitatea anterioara in conditii mult mai bune
1516.
c. obisnuinta cu bolnavii din sectie
1517.
d. acomodarea cu personalul spitalului si respectarea disciplinei spitalicesti
1518.
1519.
14. In ce afectiuni numarul de hematii poate fi crescut?
a. soc hemoragic
142

1520.
b. soc in arsuri si deshidratare
1521.
c. soc septic si alergii
1522.
d. scleroze pulmonare, poliglobulie esentiala
1523.
1524.
15. Care sunt avantajele chirurgiei laparoscopice abdominale, fata de chirurgia
clasica?
1525.
a. permite efectuarea oricarei interventii fara risc
1526.
b. evita inciziile mari- laparotomia
1527.
c. scuteste bolnavul de unele complicatii supurative ale peretelui
1528.
d. scurteaza mult durata de spitalizare si convalescenta
1529.
1530.
16. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este:
1531.
a. septicemia postoperatorie
1532.
b. abcesul fesier
1533.
c. infectarea plagii chirurgicale
1534.
1535.
17. In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii:
1536.
a. soc compensat, soc decompensat, coma
1537.
b. soc compensat, soc ireversibil
1538.
c. soc decompensat, coma
1539.
1540.
18. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate hemoragii medicale?
1541.
a. hemoragia prin ruptura de anevrism
1542.
b. hemoragii in cazul trombocitopeniei
1543.
c.hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenal
1544.
d. hemoragii medicamentoase
1545.
e. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare
1546.
1547.
19. Plagile prin muscatura de animal contaminat cu rabie sunt:
1548.
a. contuze
1549.
b. infectate
1550.
c. atone
1551.
d. cu marginile regulate
1552.
1553.
20. Ce trebuie sa deprindem cand avem un accidentat cu plaga muscata de un
caine necunoscut?
1554.
a. sa cautam cainele si sa urmarim evolutia acestuia
1555.
b. efectuam toaleta, sutura plagii, profilaxie antitetanica, antibiotice
1556.
c. efectuam toaleta minutioasa a plagii, debridare, profilaxie antitetanica, trimitem
pacientul la serviciul antirabic
1557.
d. excizie si sutura a plagii, antibiotice
1558.
1559.
21. Care din fenomenele de mai jos se pot produce dupa intepaturile unor insecte
(viespi, albine)?
1560.
a. insuficienta respiratorie grava, edem, de glota
1561.
b. anemii hemolitice
1562.
c. oligoanurie cu insuficienta renala acuta
1563.
d. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gatului, cefalee
143

1564.
1565.
22. Care din cicatricile formate dupa arsuri sunt mai predispuse la malignizare?
a. dupa arsuri prin iradiere
1566.
b. dupa arsuri electrice
1567.
c. dupa arsuri produse de acizi, baze si saruri
1568.
d. dupa arsuri cu fosfor
1569.
1570.
23. Care din masurile de mai jos nu se vor efectua la acordarea primului ajutor?
a. scoaterea victimei din focarul de incendiu
1571.
b. stingerea vestimentatiei aprinse
1572.
c. indepartarea hainelor si schimbarea lor cu altele
1573.
d. combaterea durerii si linistirea bolnavului
1574.
e. ungerea suprafetei arse cu substante grase sau dezinfectante: albastru de
metilen, violet de gentiana
1575.
24. Cum se calculeaza cantitatea de lichide ce trebuie administrata in primele 3-4 zile
unui ars?
a. necesarul de lichide e de 1ml pentru fiecare procent de suprafata arsa, inmultit cu
suprafata arsa si si greutatea corporala
1576.
b. se calculeaza inmultind suprafata arsa cu profunzimea arsurii
1577.
c. se administreaza cate 50ml pentru fiecare procent de suprafata arsa
1578.
1579.
25. Socul cardiogen pote fi produs de:
1580.
a. infarct miocardic, tamponada cardiaca
1581.
b. leziuni traumatice ale membrelor inferioare
1582.
c. traumatisme de bazin cu rupturi ale vezicii urinare
1583.
d. emfizem mediastinal, fracturi de coloana dorsala cu compresiune asupra
inimii, leziuni obstructive ale marilor vase.
1584.
1585.
26. Ce masuri putem lua pentru prevenire socului anafilactic?
a. sa nu administram medicamentele si substantele care pot da reactii anafilactice
1586.
b. sa testam medicamentele (antibioticele, substantele iodate etc) inainte de
administrare
1587.
c. sa facem o anamneza corecta
1588.
d. sa efectuam determinarea grupei sanguine si Rh, cat si probele de
compatibilitate inainte de transfuzii, sa evitam transfuzia de sange care nu este izogrup si
izoRh.
1589.
1590.
27. Care din manoperele de mai jos trebuie intreprinse in serviciul de terapie
pentru urmariea bolnavilor socati?
a. monitorizarea functiei cordului - EKG
1591.
b. instituirea in vezica urinara a unei sonde permanente pentru masurarea
debitului urinar
1592.
c. protezarea respiratiei in toate cazurile si etapele socului
1593.
d. asigurarea functiei respiratorii si o oxigenare corecta
1594.
e. efectuarea de gastrostoma pentru alimentarea bolnavului
1595.
1596.
28. caror factori se datoreste roseata (rubor) intr-o infectie localizata?
144

1597.
a. prezentei germenilor, leucocitelor in focar
1598.
b. hiperemiei- activarii circulatiei locale
1599.
c. exsudatului lichidian si diapedezei leucocitelor
1600.
1601.
29. Care este limita de caldura nelezanta?
1602.
a. 45C
1603.
b. 38C
1604.
c. 55C
1605.
d. 80C
1606.
1607.
30. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezie, cum va fi asezat in pat bolnavul?
1608.
a. decubit dorsal, cu capul pe perna, putand schimba in anumite limite pozitia in
pat, dupa dorinta
1609.
b. decubit dorsal fara perna
1610.
c. pozitie Fowler
1611.
1612.
31. Care din factorii de mai jos cresc riscul operator?
1613.
a. asociatia de boli
1614.
b. interventiile de urgenta
1615.
c. conditiile de munca si viata
1616.
d. imposibilitatea corectarii preoperatorii a deficientelor
1617.
1618.
32. Care trebuie sa fie criteriile de amplasare ale unui bolnav in salon?
1619.
a. locurile libere existente in sectie
1620.
b. bolnavii neoperati sa fie amplasati in saloane cu bolnavi operati in vederea
ajutarii acestora din urma
1621.
c. bolnavii tineri sa fie asezati linga bolnavii in varsta
1622.
d. bolnavii de aceeasi categorie, cu evolutie normala, cu preocupari asemanatoare
1623.
1624.
33. In ce afectiuni putem avea o scadere a hematocritului?
a. socul prin arsuri
1625.
b. hiperhidratare
1626.
c. hemoragie digestiva mare
1627.
d. poliglobulie
1628.
1629.
34. Ce se produce in segmentul de sub garou?
a. vasoconstrictie arteriala
1630.
b. trombozarea vaselor
1631.
c. dilatarea paralitica
1632.
d. navalirea sangelui central in zona de dedesubtul garoului la scoaterea acestuia,
cu scaderea brusca a TA
1633.
1634.
35. Unde aplicam garoul in cazul unei plagi in1/3 medie a coapsei drepte, din care
tasneste sangele rosu aprins in jeturi discontinue.
1635.
a. la radacina coapsei
1636.
b. deasupra plagii
1637.
c. dedesubtul plagii
1638.
d. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii
145

1639.
1640.
36. Care din factorii de mai jos contribuie la hemostaza spontana?
a. vasoconstrictia
1641.
b. formarea trombusului alb
1642.
c. transformarea protrombinei sub actiunea tromboplastinei in trombina
1643.
d. trombina actionand asupra fibrinogenului il transforma in fibrina
1644.
e. formarea coagului rosu
1645.
1646.
37. Cand este indicata aplicarea unui pansament umed?
1647.
a. in plagile recente
1648.
b. in plagile care secreta abundent
1649.
c. in contuzii, fara leziuni ale pielii
1650.
d. in tromboflebite
1651.
1652.
38. Care din conditiile de mai jos stau la baza efectuarii unui bun pansament?
a. sa acopere complet plaga
1653.
b. sa aiba o buna putere absorbanta
1654.
c. sa fie foarte strans, ca sa nu alunece
1655.
d. executarea lui si in perioada mentinerii sa nu provoace dureri
1656.
1657.
39. Pentru desprinderea din plaga a compreselor, atunci cand acestea sunt foarte
aderente, folosim:
1658.
a. neofalina
1659.
b. eterul
1660.
c. apa oxigentata
1661.
d. bromocetul
1662.
1663.
40. Carui factor se datoreste cresterea caldurii locale intr-o infectie?
a. actiunii toxinelor asupra terminatiilor nervoase
1664.
b. prezentei germenilor si leucocitelor in focar
1665.
c. activarii circulatiei locale
1666.
1667.
41. Care din plagile de mai jos se datoreaza agentilor mecanici?
1668.
a. plaga prin caldura, agenti ionizanti, raze gama
1669.
b. plagi intepate, taiate, prin muscatura
1670.
c. plagi produse de frig, acizi, raze Rontgen
1671.
1672.
42. Plagile produse prin manopere medicale se definesc ca:
1673.
a. plagi iatrogene
1674.
b. plagi accidentale
1675.
c. plagi intentionate
1676.
d. plagi profunde
1677.
1678.
43.Ce tipuri de soc se incadreaza in cadrul socului hipovolemic?
a. socul de garou, socul alergic medicamentos
1679.
b. socul hemoragic, traumatic
1680.
c. socul cardiogen, socul electric
1681.
d. socul prin arsura, socul operator
146

1682.
1683.
44. In ce tip de soc avem valori normale sau chiar crescute ale hemoglobinei si
hematocritului?
a. soc hemoragic
1684.
b. soc traumatic
1685.
c. soc septic
1686.
d. soc prin arsura
1687.
1688.
45. Ce efect poate avea injectia de adrenalina sau alte simpaticomimetice in
stadiul de soc compensat?
a. favorizeaza iesirea bolnavului din starea de soc
1689.
b. favorizeaza cresterea debitului cardiac si a perfuziei tisulare
1690.
c. agraveaza anoxia si grabeste decompensarea
1691.
d. ridica tonusul bolnavului
1692.
1693.
46. Care din hemoragiile de mai jos se incadreaza in hemoragia interna?
1694.
a. hemoragia intratisulara
1695.
b. hematom la nivelul mezenterului
1696.
c. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala
1697.
d. hemopericard
1698.
1699.
47. Tumefactia (tumor) in cazul unei infectii locale, este produsa de :
1700.
a. diapedeza leucocitelor
1701.
b. prezenta germenilor, leucocitelor, a resturilor rezultate din distrugerea acestora
1702.
c. exsudatului lichidian ( extravazarea plasmei)
1703.
1704.
48. Ce intelegem prin plagi perforante?
1705.
a. plagi ale tegumentelor
1706.
b. plagi insotite de fracturi deschise
1707.
c. plagi care patrund in cavitatile naturale
1708.
d. plagi care patrund in cavitatile naturale si lezeaza unele organe in cavitatea
respectiva
1709.
1710.
49. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului poate evolua:
1711.
a. cu soc hipovolemic
1712.
b. fara complicatii
1713.
c. cu soc toxicoseptic
1714.
1715.
50. Care din manoperele de mai jos trebuie evitate in cursul tratamentului unui
socat?
1716.
a. restabilirea volemica si corectarea acidozei
1717.
b. intreruperea timpurie a reanimarii
1718.
c. interventia chirurgicala intempestiva inainte de desocarea bolnavului
1719.
d. excesul de desocare
1720.
1721.
51. Care din metodele de mai jos contribuie la buna pregatire psihica a
bolnavului?
1722.
a. inlaturarea tuturor factorilor nocivi din preajma bolnavului
147

1723.
b. inlesnirea vizitei familiei si punerea la dispozitie in camera de zi a revistelor,
ziarelor, programelor de televiziune
1724.
c. grija ca bolnavul sa se odihneasca, sa aiba un somn linistit, combaterea
eventualelor tulburari psihice
1725.
d. combaterea durerii si a simptomelor care provoaca disconfort: prurit, greata,
varsaturi
1726.
e. crearea sigurantei ca interventia operatorie si urmarile postoperatorii vor merge
bine
1727.
1728.
52. Bolnavilor cu operatii in regiunea anala (hemoroizi, fistule, abcese) se va face:
1729.
a. regim alimenta obisnuit din prima zi, dupa operatie
1730.
b. regim hidric timp de 4-5zile
1731.
c. administrare de constipante 4-5 zile
1732.
d. clisma dupa 4-5 zile
1733.
e. in seara zilei a 4 a sau a 5 a , oleu de recin 20g
1734.
1735.
53. Cand atinge maximum de intensitate durerea postoperatorie?
1736.
a. imediat, dupa trezirea bolnavului din anestezie
1737.
b. in primele 3 zile dupa operatie,
1738.
c. in seara operatiei
1739.
d. a doua zi dupa operatie
1740.
1741.
54. Durerea, in cazul unei infectii localizate, este produsa de:
1742.
a. prezenta germenilor, a leucocitelor, a resturilor rezultate din distrugerea celulara
1743.
b. hiperemie locala
1744.
c. actiune distructiva din cauza nocivitatii germenilor si actiunea directa a
toxinelor microbiene, asupra terminatiilor nervoase
1745.
1746.
55. Care este semnul caracteristic al generalizarii contracturii in tetanos?
1747.
a. tulburarile respiratorii
1748.
b. contractura maseterina si trismus
1749.
c. dureri abdominale
1750.
d. tulburari sfincteriene
1751.
1752.
56. Care din exminarile de mai jos pot sa dea relatii cu privire la sediul hematuriei
macroscopice? (rinichi, ureter, vezica, uretra)?
a. examenul macroscopic al urinii
1753.
b. proba celor 3 pahare
1754.
c. examenul macroscopic al sedimentului urinar
1755.
d. examenul clinic al bolnavului
1756.
1757.
57. Care din procedeele de mai jos pot efectua hemostaza definitiva?
1758.
a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%
1759.
b. administrarea de hemostatice: vitamina K, venostat, adrenostazin
1760.
c. ligatura si sutura vaselor
1761.
d. asezarea bolnavului in pozitie Trendelemburg
1762.
1763.
58. La ce arsura gasim flictene cu continut serocitrin?
148

1764.
a. arsuri gr I
1765.
b. arsuri gr II
1766.
c. arsura gr III
1767.
d. arsura gr IV
1768.
1769.
59. Cum sunt durerile si arsurile de gr II si cele degr III ?
1770.
a. sunt de aceeasi intensitate
1771.
b. durerile si arsurile de gr III sunt mai mici decat cele in arsurile de gr II
1772.
c. durerile si arsurile de gr III sunt mai mari decat cele in arsurile de grII
1773.
1774.
60. Care din masurile de mai jos nu trebuie efectuate in cadrul primului ajutor si
transportul unui bolnav socat sau susceptibil de a face soc?
1775.
a. degajarea accidentatului de sub actiune agentului traumatic
1776.
b. asigurarea cu orice pret a hemostazei definitive la locul accidentului
1777.
c. administrarea de analgetice si punctia venoasa pentru a monta o perfuzie
1778.
d. reducerea fracturilor si imobilizarea lor
1779.
e. scoaterea si schimbarea hainelor accidentatilor cu arsuri intinse
1780.
f. transportul la spital cu orice mijloc
1781.
1782.
61. De cele mai multe ori o HDS se
1783.
evidentiaza prin hematemeza ca zatul de cafea si melana neagra ca pacura. In ce
imprejurari atat hematemeza cat si melena pot fi cu sange rosu?
1784.
a. in hemoragii abundente cand sangele stagneaza in stomac
1785.
b. in hemoragii abundente cand sangele nu are timp sa stea in stomac
1786.
c. daca sangele este evacuat foarte repede
1787.
d. cand exista o enterocolita
1788.
1789.
62. In infectiile cronice avem o crestere
1790.
a. neutrofilelor
1791.
b. limfocitelor
1792.
c. eozinofilelor
1793.
d. reticulocitelor
1794.
1795.
63. Care din cauzele de mai jos contribuie la ruptura splinei in doi timpi?
1796.
a. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta
capsulei
1797.
b. infectia splinei
1798.
c. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu
1799.
d. fragilitatea vasculara
1800.
e. deficiente ale factorilor de coagulare
1801.
1802.
64. In care din arsurile de mai jos avem certitudinea ca se va produce soc
postcombustional?
1803.
a. arsura gr I 40% din suprafata corpului
1804.
b. arsura gr II 25% din suprafata corpului
1805.
c. arsura gr III 10% din suprafata corpului
1806.
d. arsura gr IV 8% din suprafata corpului
1807.
149

1808.
65. In pregatirea preoperatorie a bolnavilor alergici se va avea in vedere:
1809.
a. cunoasterea medicamentelor la care bolnavul este alergic
1810.
b. evitarea administrarii medicamentelor care produc alergie
1811.
c. desensibilizare si tratament cu antihistaminice
1812.
d. tratament cu antialgice si anticoagulante
1813.
1814.
66. Care sunt manevrele la care sunt supusi bolnavii dupa trezirea din narcoza?
a. sa respire adanc, folosind si bratele
1815.
b. sa urineze
1816.
c. sa destinda abdomenul
1817.
d. sa bea lichide
1818.
1819.
67. Ce este furunculul?
a. inflamatia acuta a glandelor seboreice
1820.
b. inflamatie a aparatului pilosebaceu
1821.
c. inflamatia glandelor sudoripare
1822.
1823.
68. Care din elementele de mai jos pot defini ca bolnavii arsi au intrat in stadiul
de soc cronic?
a. plagile sunt infectate, fara tendinte de cicatrizare
1824.
b. starea de intoxicare duce la epuizare fizica si psihica
1825.
c. bolnavii prezinta suferinte pluriorganice si tulburari metabolice grave
1826.
d. Hiperhidratare cu fenomene de insuficienta cardiaca
1827.
1828.
69. in ce perioada si in ce fel de soc postcobustional se va produce:
1829.
a. soc hipovolemic la 2-3 saptamani de la producerea accidentului
1830.
b. socul hipovolemic se va dezvolta in primele 3 zile
1831.
c. socul septico-toxic la 2 3 saptamani
1832.
d. se dezvolta ambele tipuri de soc in primele 3 zile
1833.
1834.
70. Necroza localizata a unui folicul pilos asociata unei mici cantitati de puroi,
caracterizeaza:
1835.
a. furunculul antracoid
1836.
b. abcesul
1837.
c. furunculul
1838.
d. foliculita
1839.
1840.
71. Ce regim alimentar dam bolnavului in preziua operatiei?
1841.
a. regim alimentar obisnuit
1842.
b. regim hidric
1843.
c. dimineata si la pranz regim obisnuit, iar seara regim hidric
1844.
d. nu se dau alimente grele cu 24 ore inaintea operatiei
1845.
1846.
72. Mobilizarea precoce a bolnavului urmareste:
1847.
a. preintampinarea stazei venoase si producerea bolii tromboembolice
1848.
b. combaterea atelectaziei pulmonare si preintampinarea infectiilor pulmonare
1849.
c. combaterea durerii
1850.
d. combaterea tulburarilor hidroelectrolitice
150

1851.
1852.
73. La arsii cu leziuni circulare pe membre, pentru prevenirea fenomenelor de
ischemie periferica, se va practica:
1853.
a. excizia copleta a escarelor
1854.
b. excizia partiala a escarelor
1855.
c. incizii de decompresiune, care traverseaza regiunea de escara de la un cap la
altul, depasind-o in tesut sanatos in profunzime
1856.
d. pozitii ale membrelor care sa impiedice ischemia periferica
1857.
1858.
74. Plagile netratate la timp se pot complica cu:
1859.
a. lipotimie
1860.
b. oligoanurie
1861.
c. supuratii locale
1862.
d. tromboflebite, septicemie, septicopioemie
1863.
1864.
75. Ce complicatii pot aparea in cazul soculuitoxico septic postcombustional?
1865.
a. ileus paralitic, hemoragii prin ulcer de stres
1866.
b. HTA , cardipopatie ischemica
1867.
c. complicatii tromboembolice, insuficienta renala
1868.
d. colecistita acuta, pancreatita acuta, ocluzie intestinala
1869.
1870.
76. De ce nu incarcam in primele 2-3 zile tubul digestiv cu lichide si alimente, in
cazul interventiilor pe aceste organe?
a. la nivelul suturilor miscarile peristaltice sunt abolite
1871.
b. imiedicam staza gastrica
1872.
c. la nivelul anastomozelor se produce de multe ori un edem important care,
alaturi de lipsa peristalticii produce staza
1873.
d. prevenim varsaturile
1874.
1875.
77. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmareste compensarea cordului
prin:
1876.
a. regim alimentar cu multe lichide
1877.
b. repaus la pat
1878.
c. oxigenoterapie
1879.
d. medicatie tonicardiaca
1880.
e. administarea preoperatorie de atropina
1881.
1882.
78. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului, fetei si care prezinta arsuri ale
cailor respiratorii se va efectua:
1883.
a. dezobstructia cailor respiratorii
1884.
b. anestezie a cailor respiratorii superioare, oxigenoterapie
1885.
c. traheostomie
1886.
1887.
79. In care din situatiile de mai jos, alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica
o imobilizare in aparat gipsat?
1888.
a. plagi cu hemoragie mare
1889.
b. plagi in care sunt interesate mase mari vasculare si tendoane
1890.
c. plagi supurate
151

1891.
d. plagi cu leziuni osteo-articulare
1892.
1893.
80. Care este cauza scaderii uneori a hematocritului si hemoglobinei dupa oprirea
hemoragiei?
1894.
a. invazia apei din tesuturi in circulatie
1895.
b. vasoconstrictiei
1896.
c. vasodilatatiei, dupa oprirea hemoragiei
1897.
d. cresterii diurezei
1898.
1899.
81. Ce constatam in tetanos?
a. leziuni distructive masive la locul de inoculare
1900.
b. semnele locale sunt neinsemnate
1901.
c. gravitatea fenomenelor generale datorita toxinei tetanice
1902.
1903.
82. O ascensiune a febrei in ziua a treia, dupa operatie, poate fi data de:
1904.
a. febra de resorbtie
1905.
b. supuratia plagii operatorii
1906.
c. infectie pulmonara sau urinara
1907.
d. afectiune intercurenta
1908.
1909.
83. Pentru un bolnav cu operatie medie este nevoie ca aportul caloric sa fie de:
1910.
a. 2000-3000 cal
1911.
b. 800-1000 cal
1912.
c. 1000-1500 cal
1913.
d. 3000-4000 cal
1914.
1915.
84. Intr-o deshidratare mare putem gasi:
1916.
a. edem cerebral
1917.
b. agitatie, confuzii, halucinatii
1918.
c. exagerarea reflexelor cutanate si tendinoase
1919.
d. abolirea reflexului fotomotor la lumina si distanta
1920.
1921.
85. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste:
1922.
a. bandaj lipit cu material adeziv
1923.
b. prastia
1924.
c. bandaj in T
1925.
d. infasarea sub forma de evantai
1926.
1927.
86. In pozitie ventrala vor fi asezati bolnavii operati de:
1928.
a. coloana vertebrala
1929.
b. afectiuni pleuro-pulmonare sau esofagiene
1930.
c. bolnavi cu peritonite ale etajului abdominal superior
1931.
d. bolnavii operati cu rahianestezie
1932.
1933.
87. De ce arsurile de gr IV sunt mai putin provocatoare de soc imediat?
1934.
a. plasmoragia nu se produce din cauza ca sunt mai profunde
1935.
b. terminatiile nervoase din derm sunt distruse
1936.
c. plasmoragia nu se mai produce din cauza ca dermul este carbonizat
152

1937.
d. organismul se adapteaza mai bine la arsurile de gr IV
1938.
1939.
88. Cauza aparitiei socului postoperator dupa un interval liber, poate fi:
1940.
a imputabila bolnavului operat ( traumatizat, vagotonic cu soc tonic) care nu a fost
suficient pregatiti preoerator
1941.
b. cauzat de componenta anestezica
1942.
c. urmarea unor factori traumatizanti din timpul operatiei
1943.
d. urmarea unor complicatii postoperatorii: hemoragie, ocluzie, peritonita,
dezechilibru hidroelectrolitic, dilatatia acuta de stomac etc
1944.
1945.
89. Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se poate
folosi in urmatoarele operatii:
1946.
a. rezectia gastrica
1947.
b. operatii ce se executa in cavitatea toracica
1948.
c. amputatia de mamela
1949.
d. tiroidectomie subtotala
1950.
1951.
90. Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi:
1952.
a. fixare cu leucoplast
1953.
b. fixare cu plasa autoadeziva
1954.
c. fixare capelina
1955.
d. fixare cu galifix
1956.
1957.
91. Care din semnele clinice si de laborator le intalnim in socul traumatic
decompensat?
1958.
a. paloare a buzelor si cianoza a extremitatilor, hemoconcentratie, circulatie
periferica insuficienta si lenta
1959.
b. stare de agitatie, hiperrefelexivitate, hemodilutie
1960.
c. cresterea masei circulante, a debitului cardiac, scaderea ureei si creatininei
1961.
d. scaderea marcata a TA, oligoanurie, starea de prostratie, hipovolemie,
diminuarea debitului cardiac.
1962.
1963.
92. Cum facem pregatirea preoperatorie a unui bolnav cu HDS cu anemie severa
cu tendinta la soc?
1964.
a. instituim sonda gastrica si administram pansamente gastrice si trombine
1965.
b. transfuzie cu sange, interventie precoce
1966.
c. administrare de anticoagulante: vit K, vit. C, Ca, adrenostazin
1967.
d. transfuzie intra si postoperatorie
1968.
1969.
93. Cand avem o pierdere ponderala de 7% din greutate, intr-o deshidratare,
consideram deshidratarea:
1970.
a. normala
1971.
b. moderata
1972.
c. medie
1973.
d. grava
1974.
1975.
94. Combaterea durerii in soc se face cu:
1976.
a. medicamente indicate de medic
153

1977.
b. xilina 0,5 1%
1978.
c. mialgin
1979.
1980.
95. Ce complicatie poate da furunculul buzei superioare si al narinei?
1981.
a. pleurezie purulenta
1982.
b. abcces pulmonar
1983.
c. tromboza a sinusurilor cavernoase
1984.
1985.
96. Tabloul de laborator din socul arsilor se caracterizeaza prin:
1986.
a. hemoconcentratie
1987.
b. hemodilutie
1988.
c. scaderea numarului de hematii si leucocite, a hematocritului
1989.
d. cresterea numarului de hematii si a hematocritului
1990.
1991.
97. Care din cauzele generatoare de soc se incadreaza in hemoragii medicale?
1992.
a. hemoragii produse in trombocitopenii, fibrinoliza
1993.
b. metroragii, hemotorax
1994.
c. hemoperitoneu prin sarcina extrauterina rupta
1995.
d. hemoragii datorate vasculopatiilor si coagulopatiilor
1996.
1997.
98. Un bolnav care are o anemie cronica si necesita interventie de urgenta, cand
vom corecta anemia cronica?
a. corectam anemia cronica si apoi il operam
1998.
b. operam si apoi corectam postoperator;
1999.
c. corectarea se va face pe cat posibil preoerator, va continua intraoperator si apoi
postoerator
2000.
d. corectarea se va face in functie de starea generala
2001.
2002.
99. In reechilibrarea hidrica, care din criteriile de mai jos trebuie respectate?
2003.
a. mentinerea unei corecte bilante hidrice
2004.
b. administrarea sa fie facuta in functie de bilantul clinic amanuntit, eventual
cantarirea bolnavului
2005.
c. cantitatea de lichide sa nu depaseasca in plus sau in minus 1000 ml, limita pana
la care nu se dezechilibreaza hemodinamica
2006.
d. bolnavilor hipoproteici li se va da o cantitate mai mare de lichide, fata de
pierderi
2007.
2008.
100. O formatiune pseudotumorala constituita printr-un perete fibros cu strat
conjunctiv de neoformatie si un strat intern numit membrana piogena este:
a. chist hidatic
2009.
b. abces cald
2010.
c. abces rece
2011.
d. flegmon
2012.
2013.
101. Ce complicatii pot aparea intr-o arsura intinsa?
2014.
a. soc hipovolemic
2015.
b. enterocolita, dischinezie biliara
2016.
c. infectie, nefrita, bronhopneumonie, hemoragie digestiva
154

2017.
d. colica saturniana, colica renala, apendicita acuta
2018.
e. escare, intoxicatia centrilor nervosi crebrali, urmata de confuzii, pierderi de
cunostinta, paralizii
2019.
2020.
102. In pozitie laterala vor fi asezati bolnavii cu:
2021.
a. operatii pentru afectiuni pleuro-pulmonare
2022.
b. peritonite ale etajului abdominal inferior
2023.
c. operatii esofagiene
2024.
d. irigatie cerebrala deficitara
2025.
2026.
103. Socul hemoragic se poate produce cand:
2027.
a. avem o hemoragiei mica, dar persistenta, decelabila prin examenul scunului
prin proba hemoragiei oculte
2028.
b. hemoragie acuta cu pierdere de 10% din masa circulanta
2029.
c. hemoragii acute cu pierdere ce depasesc 30% din masa circulanta
2030.
d. orice hemoragie e susceptibila de a produce soc hemoragic
2031.
2032.
104. La ce bonavi trebuie sa fim atenti pentru a evita hiperhidratarea?
2033.
a. bolnavi varstnici
2034.
b. tineri si copii
2035.
c. hipertensivi, cardiaci
2036.
d. bolnavi cu diabet insipid
2037.
2038.
105. Care din semnele de mai jos corespund debutului si simptomatologiei
erizipelului?
2039.
a. debut lent, stare subfebrila, aparitia placardului erizipelatos
2040.
b. debut brusc, temperatura 39-40 C, alterarea starii generale, aparitia placardului
erizipelatos
2041.
c. dupa aparitia placardului se ridica febra 39-40 C, se altereaza starea generala
2042.
2043.
106. Care din manifestarile si semnele de mai jos le intalnim in stadiul I de soc
compensat?
2044.
a. bolnav adinamic, nepasator, somnolent
2045.
b. bolnav agitat, activitate psihica exagerata, piele si mucoase palide
2046.
c. TA normala, puls rapid, pupile normale
2047.
d. debit urinar sub 20-30ml, cianoza
2048.
2049.
107. Activitatea de monitorizare a bolnavilor de la terapie intensiva permite:
2050.
a. urmarirea evolutiei bolnavilor
2051.
b. aparitia eventuala a unor complicatii
2052.
c. eficienta tratamentului aplicat
2053.
d. necesitatea schimbarii conduitei terapeutice in functie de evolutie
2054.
2055.
108. Genunchiera se poate folosi in:
2056.
a. afectiuni reumatismale ale genunchiului
2057.
b. entorse ale genunchiului
2058.
c. tuberculoza a genunchiului
2059.
d. hidrartroza, laxitate a ligamentelor genunchiului
155

2060.
2061.
109. Care din factorii de mai jos sunt fazorizanti in aparitia socului?
2062.
a. frigul si caldura excesiva
2063.
b. antrenamentul la efort fizic
2064.
c. denutritia si oboseala fizica
2065.
d. moralul si starea psihica buna
2066.
2067.
110. In majoritatea cazurilor, etiologia osteomielitei acute este:
2068.
a. streptococul hemolitic
2069.
b. stafilococul auriu
2070.
c. Haemophilus influenzae
2071.
d. germeni anaerobi
2072.
2073.
111. Care din semnele de mai jos le gasim intr-o hemoragie intraperitoneala?
2074.
a. aparare musculara
2075.
b. meteorism accentuat
2076.
c. matitate deplasabila in flancuri
2077.
d. hematemeza si melena
2078.
2079.
112. Cum pregatim preoperator colonul?
2080.
a. regim alimentar bogat in fibre celulozice
2081.
b. regim sarac in reziduuri, administrare de oleu de parafina, clisme repetate
2082.
c. administrarea de purgative drastice de tipul sulfatului de magneziu
2083.
d. tratament cu neomicina sau cu tetraciclina cu 48 h inaintea interventiei
2084.
2085.
113. La cat timp dupa operatie se reia in mod obisnuit tranzitul intestinal?
2086.
a. in operatiile facute in afara tubului digestiv, in dimineata urnatoare
2087.
b. la 4-5 zile, dupa interventiile facute cu rahianestezie
2088.
c. la 48-78 ore
2089.
d. depinde de tipul anesteziei efectuate
2090.
2091.
114. Cum trebuie sa fie plaga la sfarsitul pansamentului?
a. sa fie sangeranda
2092.
b. sa fie curata, fara secretii
2093.
c. sa nu aiba sfaceluri
2094.
d. sa aiba tesut de granulatie abundent
2095.
2096.
115. Prelucrarea primara a bolnavilor cu arsuri intinse se face:
2097.
a. la locul accidentului
2098.
b. la dispensarul medical
2099.
c. in camera de garda a spitalului
2100.
d. in sala de operatie, in conditii de asepsie si antisepsie
2101.
2102.
116. Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin arsura?
2103.
a. pierderi de masa circulanta in primele ore de la producerea accidentului
2104.
b. pierderea este de sange integral si vom avea o hemodilutie, scaderea
hematocritului si Hb

156

2105.
c. pierderea este de plasma si vom avea hemoconcentratie si cresterea vascozitatii
sangelui
2106.
d. irigatia deficitara si hipoxia duc la tulburari metabolice importante si aparitia
acidozei
2107.
2108.
117. Peristaltica, in cazul operatiei pe colon va fi stimulata dupa operatie prin:
2109.
a. dilatatie anala facuta la sfarsitul interventiei chirurgicale
2110.
b. clisma zilnica
2111.
c. administrare de ulei de ricin 15-20 g in doua reprize zilnic, din prima zi dupa
operatie
2112.
d. administrare de purgative saline
2113.
2114.
118. Cand se executa infasarea sub forma de spica?
2115.
a. Pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii
2116.
b. pentru a mentine un pansament in care se fac miscari ample
2117.
c. pentru mentinerea unui pansamen la nivelul capului
2118.
d. pentru mentinerea pansamentului la nivelul barbiei si nasului
2119.
2120.
119. In cazul electrocutarii, local, se produc la locul de intrare si iesire arsuri de
gradul:
2121.
a. II
2122.
b. III
2123.
c. IV
2124.
2125.
120. In cazul unei plagi infectate, cand bolnavul simte dupa o peroada de timp ca
pansamentul il strange, la ce ne putem gandi?
2126.
a. dezvoltarea gangrenei gazoase
2127.
b. neacomodarea cu pansamentul
2128.
c. existenta unui hematom
2129.
2130.

2131.
2132.

R.
NTRE
BARII

2136.

2133.
RSPUN
S

2137.
F

2141.

2145.

TESTUL I- ADEVARAT /FALS


2134.
BIBLIOGRAFIE

2142.

NR.
P
A
G
I
N

2138.

Elena Dorobanu, Valeria Ghidu,


Maria Zamfir
2139.
Nursing 1150 de teste ,2003.
2143.
Idem

2146.

2150.

2140.
140

2144.
140

2147.

Idem

2149.

2135.

2148.
140

2151.

Idem
157

2152.

2153.

2157.

2154.

140

2155.

Idem

2159.

Idem

2158.

51

2161.

2162.

2166.

2163.

Idem

2173.

2170.

2167.

Idem

2171.

Idem

2175.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2177.

2181.

1
1

2186.
2190.

2194.

2183.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2187.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2191.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2204.

2205.
a

2208.

2209.

2216.

2213.
c

2217.

2195.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

B
1

2225.

2222.

TESTUL II- ASOCIERI

2201.

Elena Dorobanu, Valeria Ghidu,


Maria Zamfir
2202.
Nursing 1150 de teste ,2003.
2206.
Elena Dorobanu, Valeria Ghidu,
Maria Zamfir
2210.
Nursing 1150 de teste ,2003.
Elena Dorobanu, Valeria Ghidu,
Maria Zamfir
2218.
Nursing 1150 de teste ,2003.

2230.

2223.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2227.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2234.

2238.

2231.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2243.

2211.
2215.
132

2219.
2224.
2228.
2232.
133

2235.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2239.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2236.
134

2242.

132

133

2237.

2207.

132

2233.

132

132

2229.

2203.

132

2214.

2226.

2196.
137

2220.
2221.

2192.
134

2212.

2188.
250

2197.
2200.

2184.
324

A
A
1

2180.
323

2198.
2199.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

A
1

2193.

2179.

2189.

2182.

2176.
322

2185.

2178.

2172.
51

2168.
49

2174.

2164.
50

2169.

2160.
51

2165.

2156.

2240.
342

2241.
TESTUL III - GRILA
2244.
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
158

2245.

a,b

2246.

2250.

2247.
c

2251.

249

2248.

OAMR-1030 teste pentru examene


si concursuri pentru asistenti medicali, 2004
2252.
S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2254.

2255.
a

2258.

2259.

2266.

2263.

2256.

OAMR-1030 teste pentru examene


si concursuri pentru asistenti medicali, 2004
2260.
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2268.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2271.

2275.

2272.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2282.

2276.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2280.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

b
1

2290.

1
1

1
1
1

2
2
2
2
2

2307.
2311.
2315.
2319.
2323.
2327.
2331.
2335.

2339.
2343.

2285.
48

2289.
2293.
2297.
2301.
570

2304.

OAMR-1030 teste pentru examene


si concursuri pentru asistenti medicali, 2004
2308.
OAMR-1030 teste pentru examene
si concursuri pentru asistenti medicali, 2004
2312.
S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2305.
38

2309.
66

2313.
249

2316.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2317.
321

2320.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2321.
322

2324.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2328.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2325.
322

2329.
342

2332.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2333.
343

2336.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2340.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2344.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2337.
345

a,d
2

2281.

564

2342.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

c,e

2338.

2300.

a,d

2334.

2303.

2277.

564

a,d

2330.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2326.

2296.

a,b

2322.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

b,d,e
1

2318.

2299.

2314.

2295.

2310.

2292.

b,c,d

2306.

2291.

2273.

575

d
1

2302.

OAMR-1030 teste pentru examene


si concursuri pentru asistenti medicali, 2004
2288.
S.Daschievici- Chirurgie, 2007

a,b

2298.

2287.

2269.

573

2284.

a,d

2294.

2283.

2265.

131

b,c,d
1

2286.

2279.

2261.

563

2278.

37

342

a,b,d

2274.

2257.

250

a,b,d

2270.

2253.

250

2264.

2267.

37
249

b,d

2262.

2249.

2341.
419

159

2345.

2346.

b,c,d
2

2350.

2
3
3

3
3
3

3
3
3

4
4
4

4
4
4
4
4

2376.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2380.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2383.

2384.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2387.
2391.
2395.
2399.
2403.
2407.
2411.
2415.
2419.
2423.
2427.
2431.
2435.

2439.
2443.

2381.
251

2385.
250

2388.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2389.
323

2392.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2396.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2400.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2393.
323

2397.
323

2401.
131

2404.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2405.
321

2408.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2412.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2416.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2409.
321

2413.
414

2417.
416

2420.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2421.
422

2424.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2428.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2425.
248

2429.
131

2432.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2433.
321

2436.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2440.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2444.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2437.
342

b,c,d
5

2377.
251

2442.

2379.

2373.
565

2438.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

b,c

2434.

2372.

c,d

2430.

2375.

2369.
564

2426.

2371.

2365.
563

b,d

2422.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

b,d
4

2418.

2368.

2414.

2367.

2361.
629

2410.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2406.

2364.

c,d
4

2402.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

a,b,d

2398.

2360.

c,d

2394.

2363.

2357.
341

a,b,c,d,e

2390.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

b
3

2386.

2356.

c,d

2382.

2359.

2353.
131

b,c

2378.

2355.

2349.
421

2374.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

a,b,d
3

2370.

2352.

2366.

2351.
a

2362.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2358.

419

2348.

a,b,d
2

2354.

2347.

2441.
421

160

2445.

2446.

a,b,c,d,e
5

2450.

5
5
5

5
5
6

6
6
6

6
6
6

7
7
7
7
7

2476.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2480.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2483.

2484.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2487.
2491.
2495.
2499.
2503.
2507.
2511.
2515.
2519.
2523.
2527.
2531.
2535.

2539.
2543.

2481.
419

2485.
248

2488.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2489.
565

2492.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2496.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2500.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2493.
248

2497.
418

2501.
577

2504.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2505.
630

2508.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2512.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2516.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2509.
132

2513.
345

2517.
418

2520.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2524.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2528.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2521.
132

2525.
577

2529.
630

2532.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2533.
344

2536.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2540.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2544.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2537.
322

a,c
7

2477.
342

c,d

2542.

2479.

2473.
342

2538.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

a,b

2534.

2472.

2530.

2475.

2469.
251

2526.

2471.

2465.
250

b,c

2522.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

b,c
6

2518.

2468.

2514.

2467.

2461.
137

a,c

2510.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

a,b,c

2506.

2464.

b
6

2502.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

a,c

2498.

2460.

2494.

2463.

2457.
132

b,c

2490.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

b,d,e,f
6

2486.

2456.

2482.

2459.

2453.
630

2478.

2455.

2449.
631

2474.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

b
5

2470.

2452.

2466.

2451.
c

2462.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2458.

564

2448.

b,c,e
5

2454.

2447.

2541.
418

161

2545.

2546.

a,c
7

2550.

7
8
8

8
8
8

8
8
8

9
9
9

9
9
9
9
9

2583.
2587.
2591.
2595.
2599.
2603.
2607.
2611.
2615.
2619.
2623.
2627.
2631.
2635.

2639.

2576.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2580.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2584.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2643.

2577.
634

2581.
324

2585.
630

2588.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2589.
342

2592.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2596.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2600.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2593.
417

2597.
632

2601.
324

2604.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2605.
417

2608.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2612.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2609.
574

2613.
634

2616.

OAMR-1030 teste pentru examene


si concursuri pentru asistenti medicali, 2004
2620.
S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2617.
66

2621.
133

2624.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2628.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2625.
343

2629.
416

2632.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2633.
573

2636.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2640.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2644.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2637.
636

b
1

2573.
638

a,b

00

2642.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2638.

2572.

a,d

2634.

2579.

2569.
631

a,d

2630.

2575.

2565.
137

2626.

2571.

2622.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

d
9

2618.

2568.

b,d

2614.

2567.

2561.
250

a,d

2610.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2606.

2564.

b,c
9

2602.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2598.

2560.

2594.

2563.

2557.
323

2590.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

b
8

2586.

2556.

2582.

2559.

2553.
344

2578.

2555.

2549.
574

b,c

2574.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

c
8

2570.

2552.

2566.

2551.
b,d

2562.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2558.

630

2548.

b,c,d
7

2554.

2547.

2641.
133

162

2645.

01

2646.

a,c,e
1

02

2650.

1
1
1

1
1
1

1
1
1

1
1
1

20

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2671.
2675.
2679.
2683.
2687.
2691.
2695.
2699.
2703.
2707.
2711.
2715.
2719.

2669.
632

2672.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2673.
324

2676.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2680.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2684.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2677.
415

2681.
134

2685.
250

2688.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2689.
574

2692.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2696.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2700.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2693.
631

2697.
323

2701.
343

2704.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2705.
418

2708.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2712.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2716.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2709.
631

2713.
324

c
1

2665.
416

a,b
1

19

2718.

2668.

a,c

18

2714.

2667.

2661.
134

a,c,d

17

2710.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

16

2706.

2664.

b,c
1

15

2702.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

14

2698.

2660.

b,d

13

2694.

2663.

2657.
634

a,c

12

2690.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

b
1

11

2686.

2656.

a,c

10

2682.

2659.

2653.
416

b,d

09

2678.

2655.

2649.
630

a,b,c,d

08

2674.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

b,c
1

07

2670.

2652.

06

2666.

2651.
a,c

05

2662.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

04

2658.

342

2648.

a,c
1

03

2654.

2647.

2717.
345

2720.

S.Daschievici- Chirurgie, 2007

2721.
136

2722.
2723.

163

2724.
2725.
2726.
2727.
2728.
2729.
MODULUL 32: ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING
SPECIFIC
2730.
2731.
Notati cu ADEVARAT sau FALS enunturile de mai jos:
2732.
1. Orice fractura produsa prin actiunea directa a unui corp contondent este fractura cominutiva.
2. Sutura per primam a unei plagi se face la 10-12 h de la producerea acesteia.
3. Bandajul in T se foloseste pentru pansarea zonei perineale sau perianale dupa operatii de ruptura
de perineu, hemoroizi, flegmon perianal incizat,.
4. Eterul se foloseste pentru lipire in vederea mentinerii unui pansament.
5. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur.
6. Fractura in lemn verde este o fractura completa.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.
8. In cazul unui pneumothorax deschis, de urgenta trebuie facuta respiratie artificiala.
9. Fracturile extremitatii superioare a humerusului prezinta umarul ridicat si deformat.
10. Tratamentul fracturilor rotulei consta in cerclaj si imobilizare in aparat gipsat.
2733.
2734.
2735.
Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloana B
2736.
1.
2737.
A
2738.
B
1. F.O.
a. stiinta care se ocupa cu studiul semnelor si
simptomelor unor boli
2. Semiologie
b. document medical si medico legal
3. Transfuzie
c. examen radiologic
4. Fractura in lemn verde
d. soc hemoragic
5. Cefalee
e. e. durere de cap
2739.
2740.
2.
2741.
A
2742.
B
1. Hematom intracranian
a. contuzie cerebrala
2. Abolirea starii de constienta post
b. respiratie paradoxala
traumatism cranio cerebral
3. Volet costal
c. trepanatie a craniului
4. Durere in punct fix + crepitatii osoase d. fractura
5. LCR limpede la punctia rahidiana
2743.
e. comotie cerebrala
2744.
2745.
3.
2746.
A
2747.
B
1. Pneumotorax traumatic
a. capelina
Hemotorax masiv
b. manitol 20%
Edem cerebral
c. punctie exploratorie +radiografie
Pansarea unei plagi la nivelul capului d. tuse cu fenomene de insuficienta respiratorie
acuta
Trusa pentru reanimare cardiaca
e. defribilator electric, stimulator electrosistolic,
electrocardioscop
2748.
164

2749.
1.
2.
3.
4.
5.

4.
2750.

A
Incizie
Hipotrofie musculara
Ruptura de ligamente
Hemartroza
Atele Cramer

2752.
2753.

a.
b.
c.
d.
e.

2751.
B
imobilizare prelungita
luxatii
sectionarea unui tesut
prezenta de sange in articulatii
folosite pentru imobilizarea provizorie a
fracturilor

5.
2754.

1. Atele Cramer
2. Fractura
3. Soc traumatic
4. Fracturi inchise

2755.
B
a. pretratamentul socului incepe la locul
accidentului si se continua pe parcursul
transportului
b. intreruperea partiala sau totala a continuitatii
unui os
c. segmentele osoase sunt acoperite integral de
piele
d. folosite pentru imobilizarea provizorie a
fracturilor
e. paralizia membrelor inferioare

5. Leziune medulara la nivelul C6C7


2756.
2757.
6.
2758.
A
1. Accidentatii inconstienti (in stare de coma) a.
2. Bandaj circular in jurul fruntii
b.
3. Transportul unui accidentat constient cu c.
epistaxis
4. Ranitii cu lipotimie
5. Imobilizarea provizorie a mandibulei
2760.
2761.
7.
2762.
A
1. Soc hemoragic

2759.
B
pozitie semisezanda cu capul inclinat inainte
pozitie orizontala cu capul mai declin
transportul se face in pozitie laterala sau
ventral pentru a prevenii inundarea cailor
respiratorii superioare
d. capastrul
e. plagile regiunii frontale

2763.
B
a. pierderile depasesc peste 30% din masa
circulanta
2. Prevenirea socului operator
b. poate duce la edem pulmonar acut
3. Utilizarea oxigenului in concentratii ridicatec. anestezie bine aleasa, dozata si condusa
in oxigenoterapie
4. Oxigenoterapie
d. metoda adjuvanta in resuscitarea cardiorespiratorie, avand ca scop cresterea
presiunii partiale a O2 in aerul inspirat
5. Dilacerare cerebrala
e. leziune distructiva, cu lipsa de continuitate a
substantei cerebrale
2764.
2765.
8.
2766.
A
2767.
B
165

1. Aparat respirator
2. Pielea
3. Aparatul digestiv
2768.
4. Aparatul circulator
2769.
5.Aparatul locomotor
2770.
2771.
9.
2772.
A
1. Contuzie medulara
2. Ruptura musculara
3. Fractura costala
4. Fractura pluricostala cu volet costal
5. Soc decompensat

a. pneumonie hipostatica
b. tromboze
c. deformari articulare
d. incetinirea tranzitului
e. escare de decubit
2773.
B
a. la locul rupturii apare o adancitura
determinata de absenta muschiului in
spatiul respectiv
b. leziune mai grava a coloanei vertebrale, in
care sunt implicate vase si fibre nervoase
componente ale maduvei
c. insuficienta respiratorie acuta manifestata
prin cianoza si tahipnee
d. durere ce se intensifica in timpul miscarilor
respiratorii sau ale bratelor
2774.
e. tensiunea arteriala scazuta,
puls rapid si depresibil, transpiratii
reci

2775.
2776.

10.
2777.
A
1. Placa penetranta abdominala

a.

2. Luxatie scapulo-humerala
3. Luxatia policelui

b.
c.

4. Scoaterea firelor de sutura postoperator

d.

2778.
B
este police in cocos de pusca sau cap de
rata
cea mai frecventa luxatie
sunt lezate toate straturile peretelui
abdominal
cu cat ne indepartam de cord cu atat firele se
scot mai tarziu
spontan dupa 4-6 ore

5. Dupa o interventie chirurgicala bolnavul e.


urineaza
2779.
2780.
2781.
Marcati cu x raspunsul corect:
2782.
2783.
1.
Examenul radiologic intr-o entorsa este:
2784.
a.
obligatoriu
2785.
b.
nu este absolut necesar
2786.
c.
obligatoriu atunci cand banuim o leziune mai importanta
2787.
2788.
2.
Leziunile capsulei articulare in cazul luxatiilor sunt:
2789.
a.
mai importante decat la entorse
2790.
b.
mai putin importante decat la entorse
2791.
c.
nu se produc leziuni articulare
2792.
2793.
3.
Pentru a calma durerea extrem de vie in cazul unei luxatii:
166

2794.
a.
se administreaza analgezice majore
2795.
b.
se readuce cat mai urgent capetele articulatiei in pozitia normala
2796.
c.
se administreaza sedative
2797.
2798.
4.
Aplicarea atelelor se va face astfel incat sa depaseasca intotdeauna:
2799.
a.
articulatia de deasupra zonei fracturate
2800.
b.
articulatia de dedesubtul zonei fracturate
2801.
c.
articulatia de deasupra si de dedesubtul zonei fracturate
2802.
2803.
5.
Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare mai frecventa la copii
si mai putin grava este:
2804.
a.
fractura in lemn verde
2805.
b.
luxatia deschisa a cotului
2806.
c.
fractura diafizei peroneului
2807.
2808.
6.
Prin fractura deschisa se intelege:
2809.
a.
fractura acoperita de piele, dar cu leziuni masive ale muschilor,
tendoanelor si vaselor
2810.
b.
fractura care produce leziuni ale organelor viscerale
2811.
c.
fractura in care pielea a fost lezata si osul ajunge in contact cu exteriorul
2812.
2813.
7.
Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar:
2814.
a.
fractura in varf de clarinet
2815.
b.
fractura in lemn verde
2816.
c.
fractura prin infundare
2817.
2818.
8.
Fractura cominutiva reprezinta:
2819.
a.
fractura mai multor oase ale aceluiasi membru
2820.
b.
fracturi multiple ale oaselor
2821.
c.
fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os
2822.
2823.
9.
Sunt semne sigure ale unei fracturi:
2824.
a. echimozele si hematomul
2825.
b. durerea in punct fix, care se accentueaza cand miscam fragmentele osoase
2826.
c. deformarea regiunii
2827.
2828.
10.
Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda:
2829.
a. numai focarul de fractura
2830.
b.
focarul de fractura si articulatia de dedesubt
2831.
c.
articulatia de deasupra si dedesubtul focarului de fractura
2832.
2833.
11.
Prin plagi perforante intelegem:
2834.
a.
plagi ale tegumentelor
2835.
b.
plagi care patrund in cavitatile naturale
2836.
c.
plagi care patrund in cavitatile naturale si lezeaza unele organe din
cavitatea respectiva
2837.
2838.
12.
Prin plagi recente intelegem:
167

2839.
a.
plagi produse in ziua respective
2840.
b.
plagi produse in urma cu 6-8 ore
2841.
c.
plagi produse in ultimele 48 ore
2842.
2843.
13.
Aplicarea unui pansament umed este indicata in:
2844.
a.
plagile recente
2845.
b.
plagile cu secretii abundente
2846.
c.
tromboflebite
2847.
2848.
14.
Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi:
2849.
a.
fixare cu leucoplast
2850.
b.
fixare cu plasa autoadeziva
2851.
c.
fixare cu basma (capelina)
2852.
2853.
15.
Atrofierea muschilor si scaderea tonusului in general poate aparea la
bolnavii imobilizati datorita:
2854.
a.
pozitiei incorecte
2855.
b.
din cauza imobilizarii indelungate
2856.
c.
din cauza aplicarii unui tratament necorespunzator
2857.
2858.
16.
Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin:
2859.
a.
intindere a ligamentelor si capsulei articulare
2860.
b.
rupturi ale ligamentelor
2861.
c.
afectiune cronica a articulatiei
2862.
2863.
17.
Simptomele entorsei sunt:
2864.
a.
durerea
2865.
b.
impotenta functionala
2866.
c. febra
2867.
2868.
18.
Hemartroza se defineste prin:
2869.
a.
prezenta sangelui in cavitatea articulatiei
2870.
b.
prezenta apei in cavitatea articulatiei
2871.
c.
este evidentiata clinic numai in articulatia genunchiului
2872.
2873.
19.
Masurile de urgenta intr-o entorsa constau in :
2874.
a.
calmarea durerii
2875.
b.
imobilizarea articulatiei intr-o fasa simpla sau gipsata
2876.
c.
aplicarea unei atele
2877.
2878.
20.
Luxatia se caracterizeaza prin:
2879.
a.
durere vie si impotenta functionala
2880.
b.
echimoza, hematom, deformarea regiunii articulare
2881.
c.
febra
2882.
2883.
21.
In cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn :
2884.
a.
extrem de important
2885.
b.
este vizibil la vasele care se gasesc in contact direct cu pielea
168

2886.
c.
in fractura nu apare deformarea regiunii
2887.
2888.
22.
In cazul unei fracturi apar urmatoarele semne locale:
2889.
a.
intreruperea continuitatii osului
2890.
b.
impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a parghiei osoase
2891.
c.
hipotermii
2892.
2893.
23.
Masurile de prim ajutor la locul accidentului in cazul unor fracturi ale
membrului:
2894.
a.
o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu
2895.
b.
se va administra un calmant pentru combaterea durerii
2896.
c.
oxigenoterapie
2897.
2898.
24.
Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica:
2899.
a.
de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respectiv
2900.
b.
se vor strange moderat intre ele cu un bandaj
2901.
c.
se va face un pansament compresiv
2902.
2903.
25.
In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prin
ajutor:
2904.
a. curatirea plagii de corpuri straine, hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu un
pansament steril, se face imobilizarea provizorie si se trimite de urgenta la spital
2905.
b. reducerea focarului de fractura
2906.
c. imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta intr-un serviciu de specialitate
2907.
2908.
26. In cazul unui pacient imobilizat, EKG ul se face:
2909.
a. la pat
2910.
b. la cabinetul EKG
2911.
c. la cabinetul asistentelor
2912.
2913.
27. Care din urmatoarele sunt malformatii congenitale:
2914.
a. varus equin
2915.
b. scolioza
2916.
c. luxatia de sold
2917.
d. lordoza
2918.
2919.
28. Unei paciente cu osteoporoza, in afara tratamentului medicamentos prescris de
medic, asistenta ii recomanda:
2920.
a. sa efectueze zilnic miscare (mers pe jos)
2921.
b. sa se odihneasca cat mai mult
2922.
c. sa-si ofere o alimentatie bogata in calciu si vitamine
2923.
2924.
29. Bursita se manifesta prin:
2925.
a. sindrom inflamator
2926.
b. varsaturi
2927.
c. ameteli
2928.
d. febra
2929.
e. limitarea miscarilor in articulatie
169

2930.
2931.
30.Care din urmatoarele probleme este prioritara in cazul unui pacient care a
suferit o amputatie:
2932.
a. potential de complicatii
2933.
b. anxietate
2934.
c. perturbarea imaginii corporale
2935.
2936.
31.La ce se refera suportul psihic oferit de asistenta pacientului cu amputatie:
2937.
a. incurajarea sa-si priveasca bontul
2938.
b. existenta posibilitatii de protezare
2939.
c. existenta fenomenului de membru fantoma
2940.
d. necesitatea tractiunii pentru vindecare
2941.
2942.
32.Luxatia coxo-femurala congenitala se intalneste mai frecvent la:
2943.
a. persoana varstnica
2944.
b. femeia la menopauza
2945.
c. fetite
2946.
d. baieti
2947.
2948.
33. Ruptura musculara se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:
2949.
a. durere intensa aparuta brusc
2950.
b. impotenta functionala
2951.
c. deformarea regiunii la distanta
2952.
d. echimoza
2953.
2954.
34. Deficitul de autoingrijire, ca problema, a unui pacient cu fractura imobilizata
in aparat gipsat este consecinta:
2955.
a. imobilizarii segmentelor corpului
2956.
b. aparitiei complicatiilor gastro-intestinale
2957.
c. schimbarii locului de munca
2958.
2959.
35. Imobilizarea corecta a unei fracturi de gamba in urgenta se face in:
2960.
a. aparat gipsat gambiero-podal
2961.
b. aparat gipsat pelvi-podal
2962.
c. atela gipsata femuro-podala
2963.
d. atela gipsata gambiero-podala
2964.
2965.
36. Care din urmatoarele semne nu apar in luxatia scapula-humerala
2966.
a. umar in epolet
2967.
b. usoara abductie a bratului
2968.
c. umar globular
2969.
2970.
37.O fractura de antebrat se imobilizeaza in urgenta in:
2971.
a. atela gipsata brahio-palmara
2972.
b. aparat gipsat brahio-palmar
2973.
c. atela gipsata antebrahio-palmara
2974.
2975.
38. In prezenta unui aparat gipsat asistenta isi propune urmatoarele cu exceptia:
170

2976.
a. sesizarea oricarui miros degajat la nivelul aparatului gipsat
2977.
b. observarea schimbarii culorii gipsului la nivelul plagii
2978.
c. observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat
2979.
d. sprijinirea precoce pe membrul afectat
2980.
2981.
39. Pacientul cu aparat gipsat este invatat sa anunte daca apar:
2982.
a. furnicaturi, amorteli
2983.
b. cefalee, ameteli
2984.
c. presiune la nivelul membrului afectat
2985.
2986.
40. In cazul unui pacient cu extensie, tractiune, internat in sectia de ortopedie,
asistenta isi propune ca interventii:
2987.
a. verificarea pozitiei membrelor in functie de tractiune
2988.
b. urmarirea culorii si temperaturii membrelor
2989.
c. incurajarea pacientului
2990.
d. interzicerea vizitatorilor
2991.
e. program de mobilizare la 8 ore
2992.
2993.
41. Cum se va proceda in cazul unor parti sectionate la nivelul mainii:
2994.
a. se alipesc cele doua segmente
2995.
b. se recupereaza imediat segmentele, se spala cu apa de la robinet, se inveleste
intr-o compresa si se pune intr-un sac de plastic
2996.
c. se panseaza cu comprese umede/solutie cloramina
2997.
d. se introduce intr-un recipient cu gheata
2998.
2999.
42. Examinarea cu izotopi radioactivi a osului poarta denumirea de:
3000.
a. punctie osoasa
3001.
b. biopsie osoasa
3002.
c. scintigrafie osoasa
3003.
3004.
43. In cazul unei bolnave de 70 ani, cu fractura de membru inferior imobilizata in
aparat gipsat, care din urmatoarele interventii vor fi aplicate de asistenta medicala?
3005.
a. intoarce bolnava din 2 in 2 ore in decubit lateral drept sau stang, dorsal sau
ventral
3006.
b. ajuta la schimbarea pozitiei si protejarea reliefurilor dure, la ingrijirea pielii, a
tegumentelor
3007.
c. intoarce bolnavul din 30 minute in 30 minute
3008.
3009.
44.Care din urmatoarele semne releva aparitia unor complicatii infectioase sub
aparatul gipsat ?
3010.
a. edemul , impotenta functionala si cianoza degetelor
3011.
b. senzatia de fierbinteala a anumitor zone sub gips si miros neplacut
3012.
c. impotenta functionala si parestezii ale degetelor
3013.
3014.
45 In timpul mobilizarii active asistenta va urmari daca pacientul:
3015.
a. executa miscarile permise
3016.
b. este ajutat de apartinatori
3017.
c. efectueaza 10 miscari in 8 ore
171

3018.
3019.
46. Imobilizarea la pat, predispune pacientul la urmatoarele complicatii, cu
exceptia:
3020.
a. greturi si varsaturi
3021.
b. escare
3022.
c. anchiloze
3023.
3024.
47. Care este prima masura luata de asistenta in cazul unui politraumatism prin
accident de circulatie, cu dispnee si o plaga care sangereaza la nivelul gambei drepte:
3025.
a. hemostaza provizorie prin pansament compresiv
3026.
b. examinarea permeabilitatii cailor respiratorii superioare
3027.
c. masurarea pulsului si TA
3028.
d. punerea unui garou in 1/3 medie a coapsei drepte
3029.
3030.
48. Care din urmatoarele probleme vor face parte din planul de ingrijire intocmit
de asistenta unui pacient imobilizat la pat cu o afectiune locomotorie:
3031.
a. potential de complicatii
3032.
b. deficit de autoingrijire
3033.
c. discomfort
3034.
d. durere
3035.
3036.
49. Care din urmatoarele obiective vizeaza educatia pacientului pentru prevenirea
afectiunilor locomotorii:
3037.
a. pozitionarea corecta in timpul unei activitati
3038.
b. evitarea ortostatismului prelungit
3039.
c. respectarea unei alimentatii echilibrate
3040.
d. evitarea sedentarismului
3041.
3042.
50. Din planul de ingrijire a unui pacient cu bursita fac parte urmatoarele
interventii:
3043.
a. repausul regiunii
3044.
b. observarea unor semne legate de limitarea miscarilor
3045.
c. captarea varsaturilor pe 24 h
3046.
d. masaj al regiunii
3047.
3048.
51. Respiratia paradoxala este caracteristica:
3049.
a. traumatismelor cranio-cerebrale
3050.
b. insuficientei cardio-respiratorii
3051.
c. traumatismelor toracice cu volet costal
3052.
d. astm bronsic
3053.
3054.
52. Diagnosticul de entorsa se pune pe urmatoarele semne:
3055.
a. durere, tumefactie, impotenta funtionala la nivelul articulatiilor afectate
3056.
b. impotenta functionala, miscari anormale ale articulatiei afectate + creptatii
osoase
3057.
c. durere, echimoza, pozitie anormala a segmentelor osoase afectate
3058.

172

3059.
53. Impotenta functionala in cazul unor plagi muscate de la nivelul membrelor se
datoreaza:
3060.
a. lipsei de continuitate a pielii
3061.
b. introducerii in plaga a virusului rabiei prin muscatura de animale bolnave
3062.
c. scoaterii din functiune din cauza plagilor a unor mase musculare, distrugerea
unor nervi, tendoane sau a integritatii osoase.
3063.
3064.
54. Care este ordinea corecta in acordarea primului ajutor in cazul unor plagi cu
sangerare mare:
3065.
a. scoaterea accidentatului din mediu, oprirea provizorie a hemoragiei, aplicarea
unui pansament protector, transportarea intr-un serviciu chirurgical pentru a aplica
tratamentul definitiv al plagii
3066.
b. toaleta plagii, antialgice, pansament , transportul la spital pentru antitetanos
3067.
c. scoaterea accidentatului din mediu, antialergice, toaleta plagii +pansament
compresiv, administrarea unui antibiotic cu spectru larg , transport la spital
3068.
3069.
55. Principiile care stau la baza unui bun pansament sunt urmatoarele :
3070.
a. sa acopere complet plaga, sa o izoleze de mediul inconjurator, sa fie steril,
bandajul care fixeaza pansamentul sa fie elastic, suficient de bine strans dar fara sa
produca constrictie
3071.
b. pansamentul sa fie steril sa depaseasca cu minimum 2 cm marginile plagii, sa
fie acoperit de tifon, care poate fi nesteril dar infasarea trebuie sa cuprinda neaparat
articulatia cea mai apropiata
3072.
c. inainte de a se pune pansamentul steril trebuie sa se spele plaga, apoi se usuca
cu un tampon de vata steril ce se arunca, dupa care se pune alta vata sterila de forma
dreptunghiulara. Pansamentul va fi suficient de strans de un bandaj pentru a opri si
sangerarea.
3073.
3074.
56. Primul ajutor in fracturi se acorda in urmatoarea ordine:
3075.
a. imobilizarea provizorie, administrarea de antialgice, transportul la spital
3076.
b. administrarea de antialgice, transportul la spital, imobilizare in aparat gipsat
3077.
c. administrarea de antialgice, reducerea fracturii , imobilizare provizorie,
transport la spital
3078.
3079.
57. Contuzia se caracterizeaza prin:
3080.
a. leziuni tisulare
3081.
b. integritatea tegumentelor
3082.
c. hemoragie externa
3083.
3084.
58.Plagile cu leziuni ale arterelor se caracterizeaza prin:
3085.
a. hemoragie externa cu sange rosu cu caracter pulsatil
3086.
b. hemoragie externa cu sange negricios care curge continuu
3087.
c. suprainfectie cu germeni patogeni
3088.
3089.
59. Care din semnele de mai jos nu sunt specifice unei luxatii:
3090.
a. durere, deformarea regiunii, echimoza si hematomul
3091.
b. durerea, impotenta functionala, edemul si echimoza
3092.
c. tumefactie, impotenta functionala, atitudine vicioasa
173

3093.
d.durere vie, impotenta functionala , crepitatii osoase
3094.
3095.
60. Imobilizarea prelungita a unei fracturi are urmatoarele consecinte:
3096.
a. hipertrofie musculara
3097.
b. redoare musculara
3098.
c. escare de decubit
3099.
d. hipotrofie musculara
3100.
3101.
61. Profilaxia plagilor tetanigene se face:
3102.
a. toaleta plagii cu apa oxigenata, antibioterapie de preferinta penicilina, 7-10 zile
imunizare active cu anatoxina antitetanica si imunizare pasiva cu ser antitetanic la
persoanele neimunizate in prealabil
3103.
b. toaleta plagii cu apa oxigenata, anatoxina antitetanica la persoanele imunizate
in prealabil
3104.
c. toaleta plagii, antibioterapie de preferinta penicilina sau la persoanele alergice,
ampicilina sau tetraciclina
3105.
3106.
62. Calusul vicios se produce atunci cand:
3107.
a. fractura nu a fost redusa corect
3108.
b. cand in focarul de fractura s-a produs o infectie
3109.
c. la persoanele adulte
3110.
3111.
63. O pata vinetie bine determinata pe tegumente aparuta la 2-3 zile de la un
traumatism este data de:
3112.
a. un hematom supraaponevrotic
3113.
b. echimoza
3114.
c. un hematom subaponevrotic
3115.
d. un serom
3116.
3117.
64. Care din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si prin
extensie continua si este nevoie de reducere chirurgicala:
3118.
a. fractura de rotula
3119.
b. fractura de humerus
3120.
c. fractura extremitatii distale a radiusului
3121.
d. fracturile de olecran
3122.
3123.
3124.
3125.
3126.
3127.
3128.
3129.
3130.
3131.
3132.
3133.
3134.
174

3135.
3136.
BAREM MODULUL 32: ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING
SPECIFIC
3137.
3138.
ADEVARAT / FALS
3139.
3140.
NR
3141.
3142.
BIBLIOGRAFI
3143.
PAG
INTREBAR
RASPU
E
INA
E
NS
1.
3144.
3145.
S. Daschievici3147.
369
F
3146.
Chirurgie 2007
2.
3148.
3149.
S. Daschievici3151.
308
F
3150.
Chirurgie 2007
3.
3152.
3153.
S. Daschievici3155.
320
A
3154.
Chirurgie 2007
4.
3156.
3157.
S. Daschievici3159.
312
F
3158.
Chirurgie 2007
5.
3160.
3161.
F. Chiru3162.
72
A
Ingrijirea omului
bolnav si a omului
sanatos
6.
3163.
3164.
S. Daschievici3166.
369
F
3165.
Chirurgie 2007
7.
3167.
3168.
F. Chiru3169.
75
F
Ingrijirea omului
bolnav si a omului
sanatos
8.
3170.
3171.
S. Daschievici3173.
768
F
3172.
Chirurgie 2007
9.
3174.
3175.
S. Daschievici3177.
770
F
3176.
Chirurgie 2007
10.
3178.
3179.
S. Daschievici3181.
770
F
3180.
Chirurgie 2007
3182.
3183.
3184.
3185.
Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloana B
3186.
3187.
1.
3188.
NR
3189.
3190.
BIBLIOGRAFI
3191.
PAG
INTREBAR
RASPU
E
INA
E
NS
3192.
1.
3193.
3194.
S. Daschievici3196.
488
b
3195.
Chirurgie 2007
3197.
2.
3198.
3199.
S. Daschievici3201.
487
a
3200.
Chirurgie 2007
3202.
3.
3203.
3204.
S. Daschievici3206.
399
d
3205.
Chirurgie 2007
175

3207.

4.

3212.

5.

3217.
2.
3218.
NR
INTREBAR
E
3222.
1.
3227.

2.

3232.

3.

3237.

4.

3242.

5.

3247.
3248.
3.
3249.
NR
INTREBAR
E
3253.
1.
3258.

2.

3263.

3.

3268.

4.

3273.

5.

3278.
3279.
4.
3280.
NR
INTREBAR
E
3284.
1.
3289.

2.

3294.

3.

3299.

4.

3304.

5.

3208.
c
3213.
e

3209.
3210.
3214.
3215.

S. DaschieviciChirurgie 2007
S. DaschieviciChirurgie 2007

3211.

369

3216.

499

3219.
RASPU
NS
3223.
c
3228.
a
3233.
b
3238.
d
3243.
e

3220.
E

BIBLIOGRAFI

3221.
INA

PAG

3224.
3225.
3229.
3230.
3234.
3235.
3239.
3240.
3244.
3245.

S. DaschieviciChirurgie 2007
S. DaschieviciChirurgie 2007
S. DaschieviciChirurgie 2007
S. DaschieviciChirurgie 2007
S. DaschieviciChirurgie 2007

3226.

732

3231.

729

3236.

752

3241.
371
3246.

370-

3250.
RASPU
NS
3254.
d
3259.
c
3264.
b
3269.
a
3274.
e

3251.
E

BIBLIOGRAFI

3252.
INA

PAG

3255.
3256.
3260.
3261.
3265.
3266.
3270.
3271.
3275.
3276.

S. DaschieviciChirurgie 2007
S. DaschieviciChirurgie 2007
S. DaschieviciChirurgie 2007
S. DaschieviciChirurgie 2007
S. DaschieviciChirurgie 2007

3257.

754

3262.

753

3267.

731

3272.

317

3277.

51

3281.
RASPU
NS
3285.
c
3290.
a
3295.
b
3300.
d
3305.
e

3282.
E

BIBLIOGRAFI

3283.
INA

PAG

3288.

212

3293.

379

3298.

364

3303.

365

3307.

350

3286.
S. Daschievici3287.
Chirurgie 2007
3291.
S. Daschievici3292.
Chirurgie 2007
3296.
S. Daschievici3297.
Chirurgie 2007
3301.
S. Daschievici3302.
Chirurgie 2007
3306.
L. Titirca
Urgente medico176

728

chirurgicale
3308.
3309.
5.
3310.
NR
INTREBAR
E
3314.
1.

3311.
RASPU
NS
3315.
d

3318.

2.

3319.
b

3322.

3.

3323.
a

3326.

4.

3327.
c

3330.

5.

3331.
e

3334.
3335.
6.
3336.
NR
INTREBAR
E
3340.
1.

3337.
RASPU
NS
3341.
c

3344.

2.

3345.
e

3348.

3.

3349.
a

3352.

4.

3353.
b

3356.

5.

3357.
d

3360.
3361.
7.
3362.
NR
INTREBAR
E
3366.
1.

3363.
RASPU
NS
3367.
a

3312.
E

3313.
INA

PAG

3316.
L. Titirca
Urgente medicochirurgicale
3320.
L. Titirca
Urgente medicochirurgicale
3324.
L. Titirca
Urgente medicochirurgicale
3328.
L. Titirca
Urgente medicochirurgicale
3332.
L. Titirca
Urgente medicochirurgicale

3317.

350

3321.

312

3325.

264

3329.

312

3333.

283

3338.
E

3339.
INA

PAG

3342.
L. Titirca
Urgente medicochirurgicale
3346.
L. Titirca
Urgente medicochirurgicale
3350.
L. Titirca
Urgente medicochirurgicale
3354.
L. Titirca
Urgente medicochirurgicale
3358.
L. Titirca
Urgente medicochirurgicale

3343.

290

3347.

291

3351.

291

3355.

290

3359.

293

3364.
E

BIBLIOGRAFI

3365.
INA

PAG

3368.
3369.

S. DaschieviciChirurgie 2007

3370.

399

177

BIBLIOGRAFI

BIBLIOGRAFI

3371.

2.

3376.

3.

3381.

4.

3386.

5.

3390.
3391.
8.
3392.
NR
INTREBAR
E
3396.
1.
3400.

2.

3404.

3.

3408.

4.

3412.

5.

3416.
3417.
3418.
9.
3419.
NR
INTREBAR
E
3423.
1.
3428.

2.

3433.

3.

3438.

4.

3443.

5.

3448.
3449.
3450.
10.
3451.
NR
INTREBAR
E
3455.
1.

3372.
c
3377.
b
3382.
d
3387.
e

3373.
S. Daschievici3374.
Chirurgie 2007
3378.
S. Daschievici3379.
Chirurgie 2007
3383.
S. Daschievici3384.
Chirurgie 2007
3388.
L. Titirca
Urgente medicochirurgicale

3375.

401

3380.

453

3385.

402

3389.

280

3393.
RASPU
NS
3397.
a
3401.
e
3405.
d
3409.
b
3413.
c

3394.
E

3395.
INA

PAG

3398.
Mozes- Tehnica
ingrijirii bolnavului
3402.
Mozes- Tehnica
ingrijirii bolnavului
3406.
Mozes- Tehnica
ingrijirii bolnavului
3410.
Mozes- Tehnica
ingrijirii bolnavului
3414.
Mozes- Tehnica
ingrijirii bolnavului

3399.

1129

3403.

1129

3407.

1129

3411.

1129

3415.
119

118-

3420.
RASPU
NS
3424.
b
3429.
a
3434.
d
3439.
c
3444.
e

3421.
E

BIBLIOGRAFI

3422.
INA

PAG

3425.
3426.
3430.
3431.
3435.
3436.
3440.
3441.
3445.
3446.

S. DaschieviciChirurgie 2007
S. DaschieviciChirurgie 2007
S. DaschieviciChirurgie 2007
S. DaschieviciChirurgie 2007
S. DaschieviciChirurgie 2007

3427.

745

3432.

750

3437.

751

3442.

752

3447.

752

3452.
RASPU
NS
3456.
c

3453.
E

BIBLIOGRAFI

3454.
INA

PAG

3457.
3458.

S. DaschieviciChirurgie 2007

3459.

758

178

BIBLIOGRAFI

3460.

2.

3465.

3.

3470.

4.

3475.

5.

3461.
b
3466.
a
3471.
d
3476.
e

3462.
3463.
3467.
3468.
3472.
3473.
3477.
3478.

S. DaschieviciChirurgie 2007
S. DaschieviciChirurgie 2007
S. DaschieviciChirurgie 2007
S. DaschieviciChirurgie 2007

3480.
3481.
3482.
Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:
3483.
3484.
NR
3485.
3486.
BIBLIOGRAFIE
INTREBA
RASPU
RE
NS
3488.
1
3489.
3490.
S. Daschievici
c
3491.
Chirurgie-2007
3493.
2
3494.
3495.
S. Daschievici
a
3496.
Chirurgie-2007
3498.
3
3499.
3500.
S. Daschievici
b
3501.
Chirurgie-2007
3503.
4
3504.
3505.
S. Daschievici
c
3506.
Chirurgie-2007
3508.
5
3509.
3510.
S. Daschievici
a
3511.
Chirurgie-2007
3513.
6
3514.
3515.
S. Daschievici
c
3516.
Chirurgie-2007
3518.
7
3519.
3520.
S. Daschievici
a
3521.
Chirurgie-2007
3523.
8
3524.
3525.
S. Daschievici
c
3526.
Chirurgie-2007
3528.
9
3529.
3530.
S. Daschievici
b
3531.
Chirurgie-2007
3533.
10
3534.
3535.
S. Daschievici
c
3536.
Chirurgie-2007
3538.
11
3539.
3540.
S. Daschievici
c
3541.
Chirurgie-2007
3543.
12
3544.
3545.
S. Daschievici
b
3546.
Chirurgie-2007
3548.
13
3549.
3550.
S. Daschievici
c
3551.
Chirurgie-2007
3553.
14
3554.
3555.
S. Daschievici
c
3556.
Chirurgie-2007
3558.
15
3559.
3560.
S. Daschievici
b
3561.
Chirurgie-2007
3563.
16
3564.
3565.
S. Daschievici
a,b
3566.
Chirurgie-2007
3568.
17
3569.
3570.
S. Daschievici
179

3464.

763

3469.

764

3474.

619

3479.

618

3487.
INA

PAG

3492.

364

3497.

365

3502.

365

3507.

376

3512.

369

3517.

373

3522.

369

3527.

369

3532.

370

3537.

376

3542.

305

3547.

303

3552.

309

3557.

317

3562.

379

3567.

362

3572.

363

a.b
3574.
a,c
3579.
a,b
3584.
a,b
3589.
a
3594.
a,b
3599.
a,b
3604.
a,b
3609.
a
3614.
a
3618.
a si c

3573.

18

3578.

19

3583.

20

3588.

21

3593.

22

3598.

23

3603.

24

3608.

25

3613.

26

3617.

27

3622.

28

3623.
a,b,d

3626.

29

3627.
a,c

3631.

30

3632.
c

3636.

31

3637.
a,b,c

3641.

32

3642.
c

3646.

33

3651.

34

3647.
c
3652.
a,b

3571.
Chirurgie-2007
3575.
S. Daschievici
3576.
Chirurgie-2007
3580.
S. Daschievici
3581.
Chirurgie-2007
3585.
S. Daschievici
3586.
Chirurgie-2007
3590.
S. Daschievici
3591.
Chirurgie-2007
3595.
S. Daschievici
3596.
Chirurgie-2007
3600.
S. Daschievici
3601.
Chirurgie-2007
3605.
S. Daschievici
3606.
Chirurgie-2007
3610.
S. Daschievici
3611.
Chirurgie-2007
3615.
Mozes Tehnica
ingrijirii bolnavului
3619.
L. Titirca3620.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
3624.
C. BorundelManual de Medicina
interna pentru cadre
medii
3628.
L. Titirca3629.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
3633.
L. Titirca3634.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
3638.
L. Titirca3639.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
3643.
L. Titirca3644.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
3648.
S. Daschievici
3649.
Chirurgie-2007
3653.
L. Titirca3654.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de
180

3577.

363

3582.

364

3587.

365

3592.

370

3597.

371

3602.

374

3607.

374

3612.

374

3616.

1131

3621.

18

3625.

916

3630.

20

3635.

22

3640.

29

3645.

18

3650.

359

3655.

22

3656.

35

3657.
c

3661.

36

3666.

37

3671.

38

3662.
c
3667.
c
3672.
d

3676.

39

3677.
a,c

3681.

40

3682.
a,b,c

3686.

41

3687.
b,d

3691.

42

3692.
c

3695.

43

3696.
b

3699.

44

3700.
b

3704.

45

3705.
a

3709.

46

3710.
a

3713.

47

3714.
b

catre asistentii medicali


3658.
L. Titirca3659.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
3663.
S. Daschievici
3664.
Chirurgie-2007
3668.
S. Daschievici
3669.
Chirurgie-2007
3673.
L. Titirca3674.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
3678.
L. Titirca3679.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
3683.
L. Titirca3684.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
3688.
L. Titirca3689.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
3693.
C. BorundelManual de Medicina
interna pentru cadre
medii
3697.
C. BorundelManual de Medicina
interna pentru cadre
medii
3701.
L. Titirca3702.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
3706.
L. Titirca3707.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
3711.
C. BorundelManual de Medicina
interna pentru cadre
medii
3715.
L. Titirca3716.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de
181

3660.

367

3665.

763

3670.

760

3675.

25

3680.

25

3685.

28

3690.

321

3694.

137

3698.

921

3703.

25

3708.

25

3712.

918

3717.

19

3718.

48

3719.
a,b,c,d

3723.

49

3724.
a,b,c,d

3728.

50

3729.
a,b

3733.

51

3737.

52

3741.

53

3745.

54

3749.

55

3753.

56

3757.

57

3761.

58

3765.

59

3769.

60

3773.

61

3777.

62

3781.

63

3785.

64

3734.
c
3738.
a
3742.
c
3746.
a
3750.
a
3754.
a
3758.
a si b
3762.
a
3766.
d
3770.
b si d
3774.
a
3778.
a, c
3782.
c
3786.
d

catre asistentii medicali


3720.
L. Titirca3721.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
3725.
L. Titirca3726.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
3730.
L. Titirca3731.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
3735.
S. DaschieviciChirurgie
3739.
S. DaschieviciChirurgie
3743.
S. DaschieviciChirurgie
3747.
S. DaschieviciChirurgie
3751.
S. DaschieviciChirurgie
3755.
S. DaschieviciChirurgie
3759.
S. DaschieviciChirurgie
3763.
S. DaschieviciChirurgie
3767.
S. DaschieviciChirurgie
3771.
S. DaschieviciChirurgie
3775.
S. DaschieviciChirurgie
3779.
S. DaschieviciChirurgie
3783.
S. DaschieviciChirurgie
3787.
S. DaschieviciChirurgie
3789.

182

3722.

22

3727.

3732.

20

3736.

752

3740.

363

3744.

304

3748.

307

3752.

310

3756.

374

3760.

357

3764.

361

3768.

365

3772.

379

3776.

29

3780.

373

3784.

380

3788.

386

3790.

MODULUL 35: BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING


SPECIFIC
3791.
Notati cu ADEVARAT sau FALS enunturile de mai jos:

3792.
3793.
1. Izvorul de infectie il constituie organismele vii (om, animale, artropode) in care patrunde
agentul patogen si se multiplica, eliminandu-se pe diferite cai.
2. Perioada de incubatie in scarlatina este de 10-14 zile.
3. Pentru pacientul cu varicela, asistentul medical isi propune urmatoarele interventii:
- igiena tegumentelor cu apa alcoolizata
- baie numai dupa caderea crustelor
- alcool mentolat, talc pentru combaterea pruritului
- igiena cavitatii bucale cu ceai de musetel, badijonari cu stamicin, vitanina A
- educarea pacientului sa nu se scarpine
- supravegherea pentru a depista semnele vreunei complicatii
4. Masca Filatov (facies palmuit) si semnul Grozovici-Pastia sunt caracteristice pentru
rubeola.
5. In scarlatina tratamentul etiologic se face cu penicilina, eritromicina.
6. Manifestarile de dependenta in toxiinfectiile alimentare apar dupa o incubatie de:
- 12-36 ore- salmonelle
- 1-4 ore-stafilococ
3794.
cu greata, varsaturi, scaune diareice , lipotimii, febra, hipotensiune arteriala pana
la colaps, soc infectios
7. Eruptia in rubeola se caracterizeaza prin aparitia de maculo papule ce evolueaza spre
vezicule cu lichid clar, continutul vezicular se tulbura apoi se ombilicheaza, se transforma
in cruste care cad la aproximativ 10 zile de la aparitie.
8. Sindromul de inunodeficienta acuta dobandita (SIDA) constituie partea finala a infectiei
cu HIV caracterizata prin: depresie imuna majora, dezvoltarea infectiilor oportuniste, a
tumorilor, afectarea SNC.
9. Orhita urliana este o localizare a infectiei cu virusul rubeolic
10. Regimul igienico-dietetic in hepatita virala acuta consta in; la inceput dieta hidrica apoi
va cuprinde alimente usor digerabile care sa asigure un suport suficient de glucide si de
aminoacizi.
3795.
3796.
3797.
3798.
Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloana B
3799.
1.
3800.
A
3801.
B
3802.
1. Angina streptococica
3803.
a. 10-11 zile
3804.
2.Perioada de incubatie
3805.
b. scarlatina
in rujeola
3806.
3.Masca Filatov
3807.
c. penicilina
3808.
4.Streptococ hemolitic
3809.
d. hiperpigmentare liniara la
grup A
nivelul pliurilor cotului
3810.
5.Semn Pastia-Grozovici
f. e. angina streptococica
3811.
3812.
183

3813.

2.
3814.
A
3816.
1. Rubeola
3818.
2. Febra+catar oculo
nazal+ adenopatie
3820.
3. Eruptie pruriginoasa

3822.
3824.
3825.
3826.
3829.
3831.
3833.
3835.
3837.
3838.
3839.
3842.

4.Dizenterie
5. Risus sardonicus

3815.
B
3817.
a. varicela
3819.
b. varsaturi, colici abdominale,
scaune diareice, muco-sanguinolente
3821.
c. efect teratogen asupra
produsului de conceptie
3823.
d. tetanos
g. e. rubeola

3.
3827.
A
1. Difterie
2. R. Dick
3. IDR la PPD

3828.
B
3830.
a. scarlatina
3832.
b. R. Schick
3834.
c. se utilizeaza pentru diagnosticul
tuberculozei
4. R. Widal
3836.
d. punerea in evidenta a
anticorpilor specifici
5. Examene serologice h. e. febra tifoida

4.
3840.
A
1. Raze ultraviolete

3844.
2. Controlul
bacteriologic (coprocultura)
periodic la personalul ce lucreza
la instalatiile centrale de apa
3846.
3. Cloramina 0,5 %
3848.
3850.
3851.
3852.
3853.

4. Imunizare activa
5. Imunizare pasiva

5.
3854.
A
3856.
1. Seroprofilaxie
3858.
2. Produse alimentare
intens contaminate cu bacterii
sau toxinele acestora
3860.
3. Cale de transmitere
digestiva
3862.
4. Icter
3864.
5. Test Elisa

3866.
3867.

3841.
B
3843.
a. masura ce se ia pentru a evita
transmiterea infectiilor pe cale digestiva
3845.
b. dezinfectarea termometrelor

3847.
c. metoda de dezinfectare a
aerului
3849.
d. seruri, imunoglobuline
i. e. vaccin , profilaxie

3857.
3859.

3855.
B
a. toxiinfectie alimentara
b. hepatita A

3861.
c. utilizarea serurilor in scop
profilactic
3863.
d. test imunoenzimatic
3865.
e. coloratia galbena a
tegumentelor si a sclerelor

6.
184

3868.
A
3870.
1. Semnul Koplik
3872.
2. Meningita
cerebrospinala

3869.
B
3871.
a. meningococ
3873.
b. recoltare a maduvei osoase de
la nivelul sternului in portiunea de unire a
doua treimi superior cu o treime inferior
3875.
c.rujeola
3877.
d. Mycobacterium tuberculosis

3874.
3. Medulocultura
3876.
4. Hidrazida acidului
izonicotinic (HIN)
3878.
5.B.C.G.
j. e. bacilul Calmette-Guerin
3879.
3880.
3881.
Marcati cu x raspunsul corect:
3882.
3883.
1. Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea de:
3884.
a.
penicilina
3885.
b.tetraciclina si cloramfenicol
3886.
c.
doxicilina
3887.
3888.
2. Scarlatina este o boala infectioasa produsa de:
3889.
a.
streptococul beta-hemolitic din grupa A
3890.
b.stafilococul auriu
3891.
c.
streptococul alfa hemolitic din grupa B
3892.
3893.
3. Eruptia in scarlatina este:
3894.
a.
micropapuloasa, aspra la pipait
3895.
b.micropapuloasa, catifelata la pipait
3896.
c.
veziculara
3897.
3898.
4. Pentru scarlatina distinctiv este semnul:
3899.
a.
Grozovici Pastia, cu elemente purpurice dispuse linear la nivelul plicei
cotului si inghinal
3900.
b.Koplik puncte mici albe inconjurate de o mica areola rosu-aprins, localizate pe
mucoasa bucala opusa celui de-al doilea molar
3901.
c.
Masca Filatov, semnul Pastia si ciclul lingual
3902.
3903.
5. Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi, respectand fata, va
sugereaza:
3904.
a.
varicela
3905.
b.rujeola
3906.
c.
scarlatina
3907.
3908.
6. In rujeola, perioada de incubatie dureaza:
3909.
a.
3-6 zile
3910.
b.8-11 zile
3911.
c.
14-21 zile
3912.
3913.
7. Evolutia eruptiei in rujeola:
3914.
a.
da descuamatie furfuracee precoce, in lambouri tardive
185

3915.
b.nu lasa urme
3916.
c.
da pigmentare cafenie si descuamatie foarte fina
3917.
3918.
8. Importanta rubeolei este data de :
3919.
a.efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii
congenitale
3920.
b.complicatiile toxice, septice postinfectioase
3921.
c.evolutia asimptomatica
3922.
3923.
9. Eruptia in rubeola are urmatoarele caracteristici:
3924.
a.macule mici de culoare roz, fara tendinta la confluare
3925.
b.micropapuloasa, pe fond congestiv
3926.
c.maculopapuloasa, cu tendinte la confluare
3927.
3928.
10. Incubatia in rubeola dureaza :
3929.
a.2-3 sapatamani
3930.
b.1-2 saptamani
3931.
c.1 saptamana
3932.
3933.
11. Febra + catar respirator + adenopatie sunt simptome care sugereaza :
3934.
a.rujeola
3935.
b.rubeola
3936.
c.scarlatina
3937.
3938.
12. Eruptia este pruriginoasa in :
3939.
a. scarlatina
3940.
b. rubeola
3941.
c. varicela
3942.
3943.
13. Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de :
3944.
a. oreion
3945.
b. varsat
3946.
c. pojar
3947.
3948.
14. Tabloul clinic cu varsaturi, colici abdominale, scaune diareice, defineste :
3949.
a. hepatita acuta virala
3950.
b. toxiinfectia alimentare
3951.
c. scarlatina
3952.
3953.
15. Scaune numeroase, mucopiosanguinolente, tenesme si uneori febra, stare
toxica, subliniaza sindromul clinic din :
3954.
a. tetanos
3955.
b. dizenterie
3956.
c. hepatita virala
3957.
3958.
16.Calea de transmitere a dizenteriei este :
3959.
a. aerogena
3960.
b. fecal-orala
186

3961.
c. parenterala
3962.
3963.
17. Rolul principal in transmiterea dizenteriei il au :
3964.
a. contaminarea hainelor
3965.
b. mainile murdare
3966.
c. mustele
3967.
3968.
18. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii
cu :
3969.
a. anatoxina tetanica
3970.
b. verorab
3971.
c. anatoxina difterica
3972.
3973.
19. Debutul, de obicei lent, cu trismus precedat uneori de tresariri musculare
la nivelul plagii este semn patognomonic pentru:
3974.
a. scarlatina
3975.
b. tetanos
3976.
c. dizenterie
3977.
3978.
20. Rasul sardonic apare in:
3979.
a. scarlatina
3980.
b. rujeola
3981.
c. tetanos
3982.
3983.
21. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin:
3984.
a. febra moderata, catar (nazal, bronsic, ocular), enentem
3985.
b. catar nazal, febra inalta, diaree
3986.
c. febra+catar+semnul koplick
3987.
3988.
22. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin:
3989.
a. cresterea mare a febrei
3990.
b. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile
3991.
c. eruptie micropapuloasa cu fond congestiv, aspra la pipait
3992.
3993.
23.Patognomonic pentru rujeola este:
a.semnul Barsieri
b. semnul Koplick
c.catar ocular, nazo-bronsic
3994.
3995.
24. Rujeola eruptiva :
3996.
a. este insotita de prurit
3997.
b. nu este insotita de prurit
3998.
c. nu produce prurit
3999.
4000.
25. Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie
sunt :
4001.
a. febra, frisoane, tahipnee
4002.
b. greturi, varsaturi, dureri abdominale
187

4003.
c. apatie, imobilitate
4004.
4005.
26. Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza :
4006.
a. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii
4007.
b. reechilibrarea hidro-electrolitica
4008.
c. imobilizarea pacientului in perioada eruptiva
4009.
4010.
27. Problemele pacientului cu rujeola pot fi :
4011.
a. dispnee cu polipnee cauzata de febra
4012.
b. potential de deficit de lichide legat de varsaturi, transpiratii
4013.
c. hipotermie
4014.
4015.
28. Rubeola este o boala :
4016.
a. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil, cu adenopatii, eruptie
micropapuloasa fugace si febra inconstanta
4017.
b. cu izolare la domiciliu
4018.
c. cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital
4019.
4020.
29. Alaturi de eruptie, un alt simptom cardinal in rubeola este :
4021.
a. poliadenopatia
4022.
b. uneori splenomegalie
4023.
c.ciclul lingual
4024.
4025.
30. Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome :
4026.
a. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav
4027.
b. frison, febra (pina la 39 de grade) junghi toracic
4028.
c. in zilele premergatoare, exista adeseori o discreta infectie rinofarigiana
4029.
4030.
31. Antibioticul de electie, in tratamentul pneumoniei pneumococice este :
4031.
a. tetraciclina
4032.
b. penicilina G
4033.
c. ampicilina
4034.
4035.
32. Dupa ce a fost izolat la domiciliu un copil cu varicela poate intra in
colectivitate:
4036.
a. dupa ce febra a scazut la 37,60C
4037.
b. dupa ce a terminat tratamentul cu antibiotice
4038.
c. cand toate elementele de pe piele au cruste
4039.
d. cand pielea este curata, intacta si au cazut toate crustele
4040.
4041.
33. Care sunt cele 3 elemente care trebuie sa fie prezente pentru producerea unei
infectii :
4042.
a. calea de transmitere
4043.
b. gazda receptiva
4044.
c. temperatura adecvata
4045.
d. sursa de infectie
4046.
4047.
34. Varicela are acelasi agent etiologic cu :
188

4048.
a. rubeola
4049.
b. zona zooster
4050.
c. rujeola
4051.
d. parotidita epidemica
4052.
4053.
35. Pentru ameliorarea pruritului, in cazul imbolnavirii de varicela, se va folosi :
4054.
a. ceaiul de musetel
4055.
b. alcool iodat
4056.
c. alcool mentolat
4057.
d. pudra de talc cu mentol
4058.
4059.
36. Cand ingrijim un pacient cu meningita, cea mai potrivita interventie de
ingrijire-nursing este :
4060.
a. asigurarea unui mediu linistit, cu lumina putina, corect hidratati
4061.
b. efectuarea de exercitii pasive ale membrelor inferioare
4062.
c. aplicatii calde in regiunea occipitala si a spatelui
4063.
4064.
37.In cazul pacientilor cu toxiinfectie alimentara o problema prioritara este
formulata astfel :
4065.
a. deshidratare cu dereglari hidroelectrolitice din cauza varsaturilor, diareei
4066.
b. durere la inghitit alimente solide
4067.
c. nerespectarea regimului alimentar impus
4068.
4069.
4070.
38. Transmiterea infectiilor pe calea aeriana se face :
4071.
a. prin coloane de aer
4072.
b. prin picaturile lui Pflgge
4073.
c. prin mainile murdare duse la gura
4074.
4075.
39. Pentru a se stabili diagnosticul bolilor infectioase se vor obtine o serie de
date :
4076.
a. epidemiologice
4077.
b. clinice
4078.
c. de laborator
4079.
4080.
40. Calea de transmitere in bolile infectioase poate fi :
4081.
a. directa
4082.
b. mixta
4083.
c. indirecta
4084.
4085.
41. Hepatita virala A (HAV) se transmite pe cale :
4086.
a. fecal-orala
4087.
b.contact sexual
4088.
c.parenterala
4089.
4090.
42. Hepatita cronica survine in proportie de :
4091.
a. 30% dupa hepatita virala de tip A
4092.
b. 40-50% dupa hepatita de tip C
189

4093.
c. 60% dupa hepatita de tip E
4094.
4095.
43. Essentiale, Metaspar, Aspatofort, Silimarina sunt medicamente cu efect :
4096.
a. laxativ
4097.
b. hepatoprotector
4098.
c. antialgic
4099.
4100.
44. Incubatia in hepatita B este de :
4101.
a. 2-6 saptamani
4102.
b. 1 - 6 saptamani
4103.
c. 2-23 saptamani
4104.
4105.
45. Virusul hepatitei B este prezent :
4106.
a. in saliva, lichidul seminal si sange
4107.
b. pe tegumente
4108.
c. pe regiunile paroase
4109.
4110.
46. Cunoasterea profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea :
4111.
a.hemoleucogramei
4112.
b.ionogramei
4113.
c. imunoglobulinelor
4114.
4115.
47. Pentru scaderea amoniemiei, se administreaza in perfuzie lenta, intravenoasa,
solutii care contin :
4116.
a. arginina, sorbitol
4117.
b. insulina
4118.
c. aminoacizi
4119.
4120.
48. Starea confuzionala, delirul si halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa
caracterizeaza :
4121.
a. coma de gr.I
4122.
b. coma de gr.II
4123.
c. coma de gr. IV
4124.
4125.
49. Dupa diminuarea icterului, pentru inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui
flux biliar crescut se pot administra :
4126.
a. sedative
4127.
b. coleretice
4128.
c. antibiotice
4129.
4130.
50. In perioada de ascensiune a icterului este indicat in toate cazurile :
4131.
a. repausul
4132.
b. consumul de lipide de origine animala
4133.
c. consumul de sucuri carbogazoase
4134.
4135.

190

4136.
BAREM MODULUL 35: BOLI INFECTO-CONTAGIOASE
SPECIFIC
4137.
4138.
Notati cu ADEVARAT sau FALS enunturile de mai jos:
4139.
4140.
4141.
4142.
Bibliografia
ntreb
Rezolv
ar
area
ea
4144.
4146.
4148.
L. Titirca- Ingrijiri speciale
4145.
acordate pacientilor de catre asistentii
1
4147.
medicali
A
4151.
4152.
4153.
L. Titirca- Ingrijiri speciale
2
F
acordate pacientilor de catre asistentii
medicali
4156.
3

4157.
A

4160.
4

4161.
F

4164.
5

4165.
A

4168.
6

4169.
A

4172.
7
4177.
8
4182.
9
4187.
10

4173.
F
4178.
A
4183.
F
4188.
A

4191.
4192.
4193.
4194.
4195.
NR
I
N
T
R

4158.
L. Titirca- Ingrijiri speciale
acordate pacientilor de catre asistentii
medicali
4162.
L. Titirca- Ingrijiri speciale
acordate pacientilor de catre asistentii
medicali
4166.
L. Titirca- Ingrijiri speciale
acordate pacientilor de catre asistentii
medicali
4170.
L. Titirca- Ingrijiri speciale
acordate pacientilor de catre asistentii
medicali
4174.
L. Rogozea- Ingrijirea pacientilor
4175.
vol III
4179.
L. Rogozea- Ingrijirea pacientilor
4180.
vol III
4184.
L. Rogozea- Ingrijirea pacientilor
4185.
vol III
4189.
L. Titirca- Ingrijiri speciale
acordate pacientilor de catre asistentii
medicali

Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloana B


1.
4196.
4197.
BIBLIOGRAFIE
RASP
UN
S

191

SI NURSING

4143.
Pagina
4149.
4150.
253
4154.
4155.
277
4159.
280
4163.
278
4167.
279
4171.
285
4176.
68
4181.
73
4186.
79
4190.
291

4198.
PAGINA

E
B
A
R
E
4199.
1.
4203.
2.

4200.
c
4204.
a

4207.
3.

4208.
b

4211.
4.
4215.
5.

4212.
e
4216.
d

4219.
4220.
4221.
2.
4222.
NR
INTR
EBA
RE
4226.
1.
4230.
2.
4234.
3.
4238.
4.

4201.
F. Caruntu- Vademecum de boli
infectioase
4205.
L. Titirca- Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre asistentii
medicali
4209.
L. Titirca- Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre asistentii
medicali
4213.
F. Caruntu- Vademecum de boli
infectioase
4217.
L. Titirca- Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre asistentii
medicali

4223.
RASP
UN
S

4224.

4227.
c
4231.
e
4235.
a
4239.
b

4228.
F. Caruntu- Vademecum de
boli infectioase
4232.
F. Caruntu- Vademecum de
boli infectioase
4236.
F. Caruntu- Vademecum de
boli infectioase
4240.
L. Titirca- Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre asistentii
medicali
4244.
M. Voiculescu- Boli
infectioase vol II

4242.
5.
4246.
4247.
3.
4248.
NR
INTR
EBA
RE
4252.
1.

4243.
d

4256.

4257.

4202.
88
4206.
281
4210.
278
4214.
88
4218.
278

BIBLIOGRAFIE

4249.
RASP
UN
S

4250.

BIBLIOGRAFIE

4253.
b

4254.
L. Titirca- Ingrijiri
special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
4258.
L. Titirca- Ingrijiri
192

4225.
PAGINA

4229.
335
4233.
335
4237.
338
4241.
284
4245.
576
4251.
INA

PAG

4255.

262

4259.

262

2.

4260.
3.

4261.
c

4264.
4.

4265.
e

4268.
5.

4269.
d

4272.
4273.
4.
4274.
NR
INTR
EBA
RE
4278.
1.

263

4267.

262

4271.

262

4277.
INA

PAG

4276.

4279.
c

4280.
L. Titirca- Ingrijiri
special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
4284.
L. Titirca- Ingrijiri
special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
4288.
L. Titirca- Ingrijiri
special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
4292.
L. Titirca- Ingrijiri
special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
4296.
L. Titirca- Ingrijiri
special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali

4281.

266

4285.

266

4289.

267

4293.

268

4297.

268

4301.
RASP
UN
S

4302.

4303.
INA

PAG

4305.
c

4306.
L. Titirca- Ingrijiri
special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
4310.
L. Titirca- Ingrijiri
special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
4314.
L. Titirca- Ingrijiri
special acordate pacientilor de

4307.

271

4311.

284

4315.

286

4283.
a

4286.
3.

4287.
b

4290.
4.

4291.
e

4294.
5.

4295.
d

4308.
2.

4309.
a

4312.
3.

4313.
b

BIBLIOGRAFIE

4263.

4275.
RASP
UN
S

4282.
2.

4298.
4299.
5.
4300.
NR
INTR
EBA
RE
4304.
1.

special acordate pacientilor de


catre asistentii medicali
4262.
L. Titirca- Ingrijiri
special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
4266.
L. Titirca- Ingrijiri
special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
4270.
L. Titirca- Ingrijiri
special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali

BIBLIOGRAFIE

193

4316.
4.

4317.
e

4320.
5.

4321.
d

4324.
4325.
6.
4326.
NR
INTR
EBA
RE
4330.
1.
4334.
2.

catre asistentii medicali


4318.
L. Titirca- Ingrijiri
special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
4322.
L. Titirca- Ingrijiri
special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali

4327.
RASP
UN
S

4328.

4331.
c
4335.
a

4332.
F. Caruntu- Vademecum
de boli infectioase
4336.
Gh. Dimache si D.
Panaitescu - Bacteriologie,
virusologie si parazitologie
medicala
4340.
Gh. Dimache si D.
Panaitescu - Bacteriologie,
virusologie si parazitologie
medicala
4344.
Gh. Dimache si D.
Panaitescu - Bacteriologie,
virusologie si parazitologie
medicala
4348.
Gh. Dimache si D.
Panaitescu - Bacteriologie,
virusologie si parazitologie
medicala

4338.
3.

4339.
b

4342.
4.

4343.
d

4346.
5.

4347.
e

BIBLIOGRAFIE

4350.
4351.
4352.
Marcati cu x raspunsul corect
4353.
4354.
4355.
4356.
BIBLIOGRAFIE
NR
RASPU
INTR
NS
EBA
RE
4358.
4359.
4360.
F. Caruntu1
a
Vademecum de boli
infectioase
4362.
4363.
4364.
L. Titirca2
a
4365.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
194

4319.

288

4323.

288

4329.
INA

PAG

4333.

334

4337.

115

4341.

135

4345.

162

4349.

164

4357.
INA

PAG

4361.

88

4366.

277

4367.
3

4368.
a

4372.
4

4373.
c

4377.
5

4378.
c

4382.
6

4383.
b

4387.
7

4388.
c

4391.
8

4392.
a

4395.
9

4396.
a

4399.
10

4400.
a

4403.
11

4404.
b

4407.
12

4408.
c

4411.
13

4412.
a

4415.
14

4416.
b

4420.
15

4421.
b

4425.
16

4426.
b

4369.
L. Titirca4370.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
4374.
L. Titirca4375.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
4379.
L. Titirca4380.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
4384.
L. Titirca4385.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
4389.
F. CaruntuVademecum de boli
infectioase
4393.
F. CaruntuVademecum de boli
infectioase
4397.
F. CaruntuVademecum de boli
infectioase
4401.
F. CaruntuVademecum de boli
infectioase
4405.
F. CaruntuVademecum de boli
infectioase
4409.
F. CaruntuVademecum de boli
infectioase
4413.
F. CaruntuVademecum de boli
infectioase
4417.
L. Titirca4418.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
4422.
M. Voiculescu- Boli
infectioase
4423.
vol II
4427.
M. Voiculescu- Boli
infectioase
4428.
vol II
4429.
195

4371.

278

4376.

278

4381.

278

4386.

281

4390.

334

4394.

335

4398.

335

4402.

335

4406.

335

4410.

338

4414.

176

4419.

284

4424.

477

4430.

481

4431.
17

4432.
b

4436.
18

4437.
a

4441.
19

4442.
b

4446.
20

4447.
c

4451.
21

4452.
a,c

4456.
22

4457.
a,b

4461.
23

4462.
b

4466.
24

4467.
b,c

4471.
25

4472.
a,b

4476.
26

4477.
a,b

4481.
27

4482.
a,b

4486.
28

4487.
a,b

4490.
29

4491.
a,b

4494.
30

4495.
b,c

4433.
M. Voiculescu- Boli
infectioase
4434.
vol II
4438.
M. Voiculescu- Boli
infectioase
4439.
vol II
4443.
M. Voiculescu- Boli
infectioase
4444.
vol II
4448.
M. Voiculescu- Boli
infectioase
4449.
vol II
4453.
L. Titirca4454.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
4458.
L. Titirca4459.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
4463.
L. Titirca4464.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
4468.
L. Titirca4469.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
4473.
L. Titirca4474.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
4478.
L. Titirca4479.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
4483.
L. Titirca4484.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
4488.
F. CaruntuVademecum de boli
infectioase
4492.
F. CaruntuVademecum de boli
infectioase
4496.
L. Titirca4497.
Ingrijiri special
196

4435.

481

4440.

572

4445.

576

4450.

576

4455.

281

4460.

281

4465.

281

4470.

281

4475.

281

4480.

282

4485.

281

4489.

335

4493.

335

4498.

43

4499.
31

4500.
b

4503.
32

4504.
d

4508.
33

4509.
a,b si d

4513.
34

4514.
b

4518.
35

4519.
c si d

4524.
36

4525.
a

4528.
37

4529.
a

4533.
38

4534.
a,b si c

4538.
39

4539.
a,b,c

4543.
40

4544.
a,c

4548.
41
4552.
42
4556.
43
4560.

4549.
a
4553.
b
4557.
b
4561.

acordate pacientilor de catre


asistentii medicali
4501.
F. CaruntuVademecum de boli
infectioase
4505.
L. Titirca4506.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
4510.
L. Titirca4511.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
4515.
L. Titirca4516.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
4520.
L. Titirca4521.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
4522.
4526.
F. CaruntuVademecum de boli
infectioase
4530.
L. Titirca4531.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
4535.
L. Titirca4536.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
4540.
L. Titirca4541.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
4545.
L. Titirca4546.
Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
4550.
C. Bocarnea -Boli
infectioase si epidemiologie4554.
C. Bocarnea -Boli
infectioase si epidemiologie
4558.
C. Bocarnea -Boli
infectioase si epidemiologie
4562.
C. Bocarnea -Boli
197

4502.

131

4507.

280

4512.

253

4517.

280

4523.

280

4527.

297

4532.

285

4537.

266

4542.

257

4547.

245

4551.

167

4555.

173

4559.

175

4563.

169

44
4564.
45
4568.
46
4572.
47
4576.
48
4580.
49
4584.
50
4588.
4589.

b
4565.
a
4569.
c
4573.
a
4577.
b
4581.
b
4585.
a

infectioase si epidemiologie
4566.
C. Bocarnea -Boli
infectioase si epidemiologie
4570.
C. Bocarnea -Boli
infectioase si epidemiologie
4574.
C. Bocarnea -Boli
infectioase si epidemiologie4578.
C. Bocarnea -Boli
infectioase si epidemiologie
4582.
C. Bocarnea -Boli
infectioase si epidemiologie
4586.
C. Bocarnea -Boli
infectioase si epidemiologie

198

4567.

169

4571.

173

4575.

175

4579.

172

4583.

174

4587.

174

4590.
MODUL 37/ANUL II BOLI METABOLICE, DE NUTRITIE SI
NURSING SPECIFIC
4591.
4592.
Diabetul zaharat.
A. Indicati daca urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false. Notati cu A sau F
afirmatiile urmatoare
4593.
1. Diabetul zaharat primar se clasifica in diabet zaharat de tip I si diabet zaharat
de tip II.
4594.
2. Poliuria, polidipsia, polifagia sunt principalele manifestari de dependenta din
diabetul zaharat.
4595.
3. Retinopatia diabetica este o complicatie acuta a diabetului zaharat.
4596.
4. Coma hipoglicemica si coma hiperglicemica sunt complicatii acute ale
diabetului zaharat.
4597.
5.Alternarea locurilor de electie in administrarea insulinei prin injectie
subcutanata previne lipodistrofia.
4598.
6.Pacientul cu tratament insulinic se poate alimenta dupa preferinte, dupa
administrarea insulinei.
4599.
7. Testul tolerantei la glucoza pe cale orala se realizeaza dupa administrarea a 75
de gr. glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
4600.
8.In diabetul zaharat de tip I, insulina ordinara se administreaza prin injectie
subcutanata cu 15-30 de minute inainte de masa.
4601.
9.Cetonuria este expresia aparitiei glucozei in urina.
4602.
10.Cetonuria este expresia aparitiei corpilor cetonici in sange.
4603.
B. Asociati elementele din prima coloana cu cele din a doua coloana:
4604.
4605. 4606.
Glicemia
4607. 4608.
150 ml din urina emisa
1.
A
in 24 de ore
4609. 4610.
Testul tolerantei la
4611. 4612.
2 ml sange venos intr-o
2
glucoza pe cale orala
B
eprubeta cu 4 mg florura de
sodium, sau cu sistemul
vacutainer
4613. 4614.
Rezerva alcalina
4615. 4616.
Se administreaza
3
C
pacientului timp de trei zile, in
alimentatie o cantitate fixa de
glucide, se recolteaza zilnic
urina din 24 de ore si sange
pentru dozarea glucozei, se
face media glicozuriei pe cele
3 zile si se scade din cantitatea
de glucide administrate in 24
de ore.
4617. 4618.
Glicozuria
4619. 4620.
Sange venos dupa
4
D
administrarea de 75 gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200
ml de apa.
4621. 4622.
Toleranta la glucide
4623. 4624.
Sange venos pe
5
E
heparina sau cu sistemul
199

vacutainer
4625.
4626.
4627.
4628.
1.
4632.
2
4636.
3
4640.
4
4644.
5

4629.
Zaharul, fructele
uscate, strugurii, prunele

4630.
A

4633.
Painea, cartofii, pastele
fainoase
4637.
Pestele, ouale, carnea

4634.
B
4638.
C
4642.
D
4646.
E

4641.

Insulina

4645.
Solutie glucozata
hipertona 10-20%

4631.
Alimente permise
cantarite in regimul alimentar
din DZ
4635.
Alimente interzise in
regimul alimentar din DZ
4639.
Coma hiperglicemica
4643.

Coma hipoglicemica

4647.
Alimente permise
necantarite in regimul
alimentar din DZ

4648.
4649.
C. Incercuiti raspunsurile corecte
4650.

4651.
4652.
4653.
4654.
4655.
4656.
4657.
4658.
4659.
4660.
4661.
4662.
4663.
4664.
4665.
4666.
4667.
4668.
4669.
4670.
4671.
4672.
4673.
4674.
4675.
4676.
4677.
4678.

MEDICINA INTERNA
1.Diabetul zaharat poate fi definit ca o dereglare:
a) acut;
b) cronic;
c) mixt.
2.Etiologia, greu de stabilit, a diabetului include factori:
a) ereditari;
b) de mediu;
c) numai a i b;
d) hormonali.
3.Diabetul zaharat prezint urmtoarea triad simptomatic:
a) polifagie, obezitate, hiperlipidemie;
b) polipnee, poliurie, tahicardie;
c) polifagie, polidipsie, poliurie.
4.Diabetul zaharat se caracterizeaz prin:
a) afectarea metabolismului bazai;
b) hiperglicemie i glicozurie;
c) creterea lipidelor in sange.
5.Tipurile de diabet zaharat sunt:
a) diabet esenial i neesenial;
b) diabet insulinodependent i diabet insulinoindependent;
c) diabet major i diabet minor.
6.Dintre complicaiile diabetului cea mai important este:
200

4679. a) obezitatea;
4680. b) deshidratarea;
4681. c) angiopatia diabetic.
4682.
4683.
7.Din punct de vedere clinic deosebim:
4684. a) diabet zaharat de tip juvenil (intre 0-20 ani);
4685. b) diabet zaharat de tip adult (de maturitate);
4686. c) diabet zaharat numai de tip adult (intre 22-30 ani).
4687.
4688.
8.Preparatele insulinice pot fii in raport cu dinamica aciunii lor insuline:
4689. a) cu aciune rapid (scurt);
4690. b) lente;
4691. c) intermediare;
4692. d) premixte.
4693.
4694.
9.Insulina cristalin are aciune:
4695. a) intermediar;
4696. b) lent;
4697. c) rapid.
4698.
4699.
10.Insulinele lente, cele care intr in aciune in 90-120 minute, au o durat a
efectului de:
4700. a) 10 h;
4701. b) 24 h;
4702. c) 5 h.
4703.
4704.
11.Reactia hipoglicemica tardiva, dupa absorbtia glucidelor concentrate este
insotita de senzatia de:
a) satietate
b) foame imperioasa
c) sete
4705.
4706.
12.Glicemia postprandiala poate atinge in mod obisnuit valori intre:
a) 60-80 mg/dl
b) 130-140 mg/dl
c) 210-230 mg/dl
4707.
4708.
13.Tabloul clinic in diabetul zaharat se caracterizeaza prin:
a) crestere in greutate
b) astenie
c) prurit vulvar
4709.
4710.
14.Tabloul clinic in diabetul zaharat se caracterizeaza prin:
a) arterita
b) anurie
c) infectii cutanate rebele la tratament
4711.
4712.
15.Coma umeda ce apare la un diabet este coma:
201

a) acido-cetozica
b) hipoglicemica
c) hiperosmolara
4713.
4714.
16.Coma diabetic hiperosmolara se caracterizeaza prin:
a) respiratie Cheyne-Stockes
b) halena uremica
c) glicozurie
4715.
4716.
17.Coma diabetica hiperosmolara se caracterizeaza prin:
a) corpi cetonici
b) hipoglicemie
c) hiperglicemie
4717.
4718.
18.Coma hipoglicemica se caracterizeaza prin:
a) inapetenta selectiva
b) transpiratii profuze
c) tahilalie
4719.
4720.
19.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu:
a) izoniazida
b) iodura de potasiu
c) insulina
4721.
4722.
20.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu:
a) tavegyl
b) tolbutamid
c) trasylol
4723.
4724.
21.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu:
a) maninil
b) manitol
c) marisang
4725.
4726.
22.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu:
a) meguan
b) metaspar
c) mecopar
4727.
4728.
23.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu:
a) bixtonim
b) bronhodilatin
c) buformin
4729.
4730.
4731.
NURSING
4732. 24. Glicoreglarea reprezint echilibrul mecanismelor hipo- i hiperglicemiante. Factorii
hiperglicemiani sunt:
202

4733.
4734.
4735.

a) tiroxina, ACTH, cortizonul, glucagonul;


b) insulina, ACTH, cortizonul;
c) ACTH, cortizon.

4736.
4737. 25. Semnele de recunoatere a comei hiperglicemice sunt:
a) tremurturi, piele uscat;
b) piele uscat, tremurturi, greuri, vrsturi;
c) greuri, vrsturi, piele uscat, instalare lent.
4738.
4739. 26. Pacientul cu diabet zaharat este o persoan care necesit:
a) ntreruperea activitii profesionale;
b) desfurarea activitii respectnd indicaiile de regim i tratament;
c) nu are restricii privind efortul fizic.
4740.
4741.
27. n diabetul zaharat insulinodependent doza de insulin/24 h se stabilete n
funcie de glicozuria exprimat n grame astfel:
4742.
a) 1 UI la 3 g glicozurie/zi;
4743. b) 2 UI la 1 g glicozurie/zi;
4744. c) 1 UI la 2 g glicozurie/zi.
4745.
4746. 28.
Care tip de insulina se poate administra prin injecii subcutanate, intramusculare
i intravenoase?
a) insulina cristalin, actrapid;
b) insulina semilent MC;
c) insulina lent MC.
4747.
4748. 29.
Pacientului cruia i s-a administrat insulina cristalin i se recomand:
a) s mnnce n.urmtoarele 15-30 de minute;
b) s mnnce dup una-dou ore;
c) nu are importan cnd va mnca.
4749.
4750. 30.
Alimentele permise cntrite n diabetul zaharat sunt urmtoarele cu excepia:
a) fructele;
b) brnza;
c) zarzavaturile;
4751.
d) finoasele;
4752.
e) carnea;
4753.
f) oul.
4754.
4755. 31.
Comei hipoglicemice i sunt caracteristice urmtoarele manifestri de
dependen:
a) halen acetonic;
b) tremurturi, transpiraii;
c) semne de deshidratare.
4756.
4757.
32. Forma de depozit a glucidelor in ficat este reprezentat de:
4758.
a) pectine;
4759.
b) glicogen;
203

4760.
c) amidon.
4761.
4762.
33.Glucidele au rol:
4763.
a) structural;
4764.
b) energetic;
4765.
c) ambele rspunsuri sunt false.
4766.
4767.
4768.
34.Necesarul glucidic la aduli este de:
4769. a) 1-1,5 g/kg corp/zi;
4770. b) 2-3 g/kg corp/zi;
4771. c) 4-6 g/kg corp/zi.
4772.
4773.
35.La un bolnav de diabet zaharat urmtoarele alimente sunt permise fr
restricii:
4774. a) carnea, petele;
4775. b) merele dulci, stafidele;
4776. c) bomboanele cu alune;
4777. d) cacavalul, branza topit.
4778.
4779.
36.La un bolnav cu diabet zaharat urmtoarele alimente trebuiesc cantrite:
4780.
a)merele, caisele, portocalele;
4781.
b) pastele finoase, mmliga;
4782.
c) carnea, mezelurile.
4783.
4784.
37.Unui bolnav cu diabet zaharat ii sunt interzise:
4785. a) bomboanele de orice fel;
4786. b) carnea de vit;
4787. c) jeleurile;
4788. d) uleiurile vegetale.
4789.
4790.
38.La un bolnav cu diabet cantrirea alimentelor se face:
4791. a) pentru painea prjit, dup prjire;
4792. b) pentru fructe coapte, inainte de coacere;
4793. c) pentru legumele fierte, dup tratamentul termic.
4794.
4795.
39.Glicozuria este cantitatea de zahr prezent in:
4796. a) urin;
4797. b) LCR;
4798. c) plasm.
4799.
4800.
40.Glicozuria se clasific in 2 categorii:
4801. a) glicozuria de 24 h;
4802. b) glicozuria din 8 h;
4803. c) glicozuria din urina spontan;
4804. d) glicozuria din 48 h.
4805.
4806.
204

4807.
41.Care din urmtoarele semne nu caracterizeaz hipoglicemia cu cetoacidoz cea mai frecvent complicaie a diabetului zaharat?
4808. a) polidipsie, polifagie, poliurie;
4809. b) greuri, vrsturi, dureri abdominale;
4810. c) uscciunea mucoaselor i a pielii;
4811. d) hipertensiune, bradicardie.
4812.
4813.
42.Comei hiperglicemice ii sunt caracteristice urmtoarele elemente cu excepia:
4814. a) hipotensiune arterial;
4815. b) semne de deshidratare;
4816. c) convulsii, mioclonii, tremurturi;
4817. d) halen acetonic.
4818.
4819.
43.S.C., elev in varst de 16 ani, este internat cu com hiperglicemic in spital.
Care este ingrijirea prioritar in cazul lui la internare?
4820. a) inregistrarea observaiilor fcute;
4821. b) meninerea cilor respiratorii libere;
4822. c) recoltarea sangelui i urinei pentru analize.
4823.
4824.
44.Care este motivul pentru care se instituie tratamentul cu insulina i cu soluii
hidratante pentru un pacient internat in spital cu coma hiperglicemica?
4825. a) este predispus la infecie i are un nivel sczut de glucoza in sange;
4826. b) este incontient i prezint acidoz;
4827. c) are un nivel ridicat al glucozei in sange i prezint deshidratare.
4828.
4829.
45.La externare mama intreab asistenta medical dac copilul su diabetic poate
utiliza mierea in loc de zaharin. Ce va rspunde asistenta?
4830. a) mierea conine glucoza i nu are valoare caloric foarte mare;
4831. b) mierea este un zahr din plante care poate fi utilizat pentru indulcire;
4832. c) mierea este un hidrat de carbon care ridic valoarea glicemiei din sange, i nu
are voie s o foloseasc.
4833.
4834.
46.Domnul S.I. a fost adus la camera de gard de ctre soie, care a relatat c soul
ei este suferind de diabet zaharat de mai muli ani, cu tratament oral - sulfamide i diet;
astzi diminea la 3 ore dup luarea micului dejun, D-l. S. I. a prezentat o stare de
slbiciune cu grea, nelinite, transpiraii, tremor. Se apreciaz ca fiind o criz
hipoglicemic. Care sunt posibilele greeli pe care D-l S.I. le-a fcut:
4835. a) administrarea incorect a sulfamidelor;
4836. b) reducerea ingestei de alimente;
4837. c) desfurarea de efort fizic neobinuit.
4838.

205

4839.
4841.
4842.
Nr.
4843.
intreb
ar
e
4847.
1.

A.
4844.
Raspun
s
core
ct
4848.
A

4851.
2.

4852.
A

4855.
3.

4856.
F

4859.
4.

4860.
A

4863.
5.

4864.
A

4867.
6.

4868.
F

4871.
7.

4872.
A

4875.
8.

4876.
A

4840.

BAREM DE CORECTARE

4845.

Bibliografie

4849.
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de
catre asistentii medicali, manual pntru colegiile
si scolile postliceale, sub redactia Lucretia
Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca,
2006
4853.
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de
catre asistentii medicali, manual pntru colegiile
si scolile postliceale, sub redactia Lucretia
Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca,
2006
4857.
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de
catre asistentii medicali, manual pntru colegiile
si scolile postliceale, sub redactia Lucretia
Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca,
2006
4861.
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de
catre asistentii medicali, manual pntru colegiile
si scolile postliceale, sub redactia Lucretia
Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca,
2006
4865.
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de
catre asistentii medicali, manual pntru colegiile
si scolile postliceale, sub redactia Lucretia
Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca,
2006
4869.
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de
catre asistentii medicali, manual pntru colegiile
si scolile postliceale, sub redactia Lucretia
Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca,
2006
4873.
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de
catre asistentii medicali, manual pntru colegiile
si scolile postliceale, sub redactia Lucretia
Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca,
2006
4877.
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de
catre asistentii medicali, manual pntru colegiile

4846.
Pagina

4850.
411

4854.
415

4858.
415

4862.
414

4866.
415

4870.
415

4874.
412

4878.
415

4879.
9.

4880.
F

4883.
10.

4884.
F

4887.
4888.
4889.
Nr.
4890.
intreb
ar
e

B.
4891.
Ras
p
u
n
s

4894.
1.

c
o
r
e
c
t
4895.
B

4898.
2.

4899.
D

4902.
3.

4903.
E

4906.
4.

4907.
A

4910.
5.

4911.
C

si scolile postliceale, sub redactia Lucretia


Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca,
2006
4881.
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de
catre asistentii medicali, manual pntru colegiile
si scolile postliceale, sub redactia Lucretia
Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca,
2006
4885.
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de
catre asistentii medicali, manual pntru colegiile
si scolile postliceale, sub redactia Lucretia
Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca,
2006
4892.

Bibliografie

4896.
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre
asistentii medicali, manual pntru colegiile si scolile
postliceale, sub redactia Lucretia Titirca, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
4900.
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre
asistentii medicali, manual pntru colegiile si scolile
postliceale, sub redactia Lucretia Titirca, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
4904.
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre
asistentii medicali, manual pntru colegiile si scolile
postliceale, sub redactia Lucretia Titirca, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
4908.
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre
asistentii medicali, manual pntru colegiile si scolile
postliceale, sub redactia Lucretia Titirca, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
4912.
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre
asistentii medicali, manual pntru colegiile si scolile

4882.
413

4886.
413

4893.
Pagi
n
a

4897.
412
4901.
412
4905.
412
4909.
413
4913.
413

postliceale, sub redactia Lucretia Titirca, Editura Viata


Medicala Romaneasca, 2006
4914.
4915.
Nr.
4916.
intre
b
a
r
e

4920.
1.

4917.
Rasp
u
n
s
c
o
r
e
c
t
4921.
B

4924.
2.

4925.
A

4928.
3.

4929.
E

4932.
4.

4933.
C

4936.
5.

4937.
D

4940.
4941.
4942.
Nr.
4943.
intreb
ar
e
4947.
1.
4951.

4918.

Bibliografie

4922.
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre
asistentii medicali, manual pntru colegiile si scolile
postliceale, sub redactia Lucretia Titirca, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
4926.
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre
asistentii medicali, manual pntru colegiile si scolile
postliceale, sub redactia Lucretia Titirca, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
4930.
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre
asistentii medicali, manual pntru colegiile si scolile
postliceale, sub redactia Lucretia Titirca, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
4934.
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre
asistentii medicali, manual pntru colegiile si scolile
postliceale, sub redactia Lucretia Titirca, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
4938.
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre
asistentii medicali, manual pntru colegiile si scolile
postliceale, sub redactia Lucretia Titirca, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006

C.MEDICINA INTERNA
4944.
R
4945.
aspuns
corect

4948.

4952.

Bibliografie

4949.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
4953.
1555 teste de evaluare continua in

4919.
Pagi
n
a

4923.
415
4927.
415
4931.
415
4935.
416
4939.
416

4946.
Pagin
a

4950.
135
4954.

2.

,B,D

4955.
3.

4956.

4959.
4.

4960.

4963.
5.

4964.

4967.
6.

4968.

4971.
7.

4972.
,B

4975.
8.

4976.
,B,C

4979.
9.

4980.

4983.
10.

4984.

4987.
11.
4991.
12.
4995.
13.
4999.
14.
5003.
15.
5007.
16.
5011.
17.
5015.
18.
5019.
19.
5023.
20.

4988.

nursing coordonator Mioara Mincu


Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
4957.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
4961.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
4965.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
4969.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
4973.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
4977.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
4981.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
4985.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
4989.
Medicina interna M. Mincu

4992.

4993.

4996.
,C
5000.
,C
5004.

5008.
,C
5012.

5016.

5020.

5024.

4997.
Teste pentru asistenti medicali, Liliana
Rogozea, Editura Romprint, Brasov, 2003
5001.
Teste pentru asistenti medicali, Liliana
Rogozea, Editura Romprint, Brasov, 2003
5005.
Teste pentru asistenti medicali, Liliana
Rogozea, Editura Romprint, Brasov, 2003
5009.
Teste pentru asistenti medicali, Liliana
Rogozea, Editura Romprint, Brasov, 2003
5013.
Teste pentru asistenti medicali, Liliana
Rogozea, Editura Romprint, Brasov, 2003
5017.
Teste pentru asistenti medicali, Liliana
Rogozea, Editura Romprint, Brasov, 2003
5021.
Teste pentru asistenti medicali, Liliana
Rogozea, Editura Romprint, Brasov, 2003
5025.
Teste pentru asistenti medicali, Liliana
Rogozea, Editura Romprint, Brasov, 2003

A
B

Medicina interna M. Mincu

135
4958.
135
4962.
135
4966.
135
4970.
136
4974.
136
4978.
136
4982.
136
4986.
136
4990.
430
4994.
430
4998.
53
5002.
53
5006.
53
5010.
53
5014.
53
5018.
53
5022.
53
5026.
53

5027.
21.
5031.
22.
5035.
23.
5039.
5040.
5041.
5042.
Nr.
5043.
intreb
ar
e
5047.
24.

5028.

5032.

5036.

NURSING
5044.
R
aspuns
corect

5048.

5051.
25.

5052.

5055.
26.

5056.

5059.
27.

5060.

5063.
28.

5064.

5067.
29.

5068.

5071.
30.

5072.
,E,F

5075.
31.

5076.

5079.
32.

5080.

5083.
33.

5084.
,B

5087.

5088.

5029.
Teste pentru asistenti medicali, Liliana
Rogozea, Editura Romprint, Brasov, 2003
5033.
Teste pentru asistenti medicali, Liliana
Rogozea, Editura Romprint, Brasov, 2003
5037.
Teste pentru asistenti medicali, Liliana
Rogozea, Editura Romprint, Brasov, 2003

5045.

Bibliografie

5049.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5053.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5057.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5061.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5065.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5069.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5073.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5077.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5081.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
5085.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
5089.
1555 teste de evaluare continua in

5030.
53
5034.
53
5038.
53

5046.
Pagina

5050.
75
5054.
76
5058.
76
5062.
76
5066.
76
5070.
76
5074.
76
5078.
76
5082.
39
5086.
39
5090.

34.
5091.
35.

5092.
,D

5095.
36.

5096.
,B

5099.
37.

5100.
,C

5103.
38.

5104.

5107.
39.

5108.

5111.
40.

5112.
,C

5115.
41.

5116.

5119.
42.

5120.

5123.
43.

5124.

5127.
44.

5128.

5131.
45.

5132.

5135.
46.

5136.
,B,C

nursing coordonator Mioara Mincu


Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
5093.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
5097.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
5101.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
5105.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
5109.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
5113.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
5117.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
5121.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
5125.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
5129.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
5133.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
5137.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002

40
5094.
45
5098.
45
5102.
45
5106.
45
5110.
137
5114.
136
5118.
140
5122.
141
5126.
141
5130.
141
5134.
141
5138.
141

5139.

MODUL 41/ANUL III DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA


5140.
A. Indicati daca urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false. Notati cu A sau F
afirmatiile urmatoare
5141.
1. A aciona etic nseamn a aciona profesional.
2. Orice sistem etic este bazat pe unele idei i valori, iar etica nursingului este bazat pe
ideea de ngrijire.
3. Valorile morale reprezint baza codurilor de comportament ce afecteaz deciziile etice.
4. Valorile reprezint motivaia puternic a comportamentului.
5. Prin "drept" se nelege totalitatea normelor juridice care reglementeaz relaiile sociale
ntr-un stat ntr-un anumit domeniu.
6. ntre comunicarea fireasc i cea intenionat, direcionat, nu exist nici o diferen.
7. In relaia de colaborare, respectul este un sentiment ce exprim o stare afectiv, o
consideraie, o judecat de valoare i este exteriorizat prin gesturi, atitudini i cuvinte.
8. Principiile etice n nursing sunt ghidurin luarea de hotrri morale i aciuni morale,
bazate pe deciziile morale n practicarea profesiei.
9. Autonomia este principiul etic conform cruia individului trebuie s i se dea libertatea de
a hotr asupra propriilor aciuni.
10. Respectarea confidenialitii nu este o necesitate moral.
5142.
5143.
B. Asociati elementele din prima coloana cu cele din a doua coloana:
5144.
5145. 5146.
Binefacerea
5147. 5148.
Obligatia de a spune
1.
A
adevarul si de a nu-i minti sau
insela pe altii
5149. 5150.
Veracitatea
5151. 5152.
Obligatie cu caracter
2
B
implicit de a tine promisiunile
si confidentialitatea
5153. 5154.
Fidelitatea
5155. 5156.
Obligatia de a face bine
3
C
si de a evita sa se aduca
prejudicii altor persoane.
5157. 5158.
Paternalismul
5159. 5160.
Libertatea individului
4
D
de a hotari asupra propriilor
actiuni.
5161. 5162.
Autonomia
5163. 5164.
Restrangerea
5
E
autodeterminarii pentru a
preveni ca o persoana sa isi
faca rau
5165.
5166.
5167. 5168.
Deontologia
5169. 5170.
Reproducerea identica a
1.
A
unei persoane, fara a trece prin
intalnirea unui ovocit feminin
cu un spermatozoid masculine

5171.
2

5172.

Suicidul

5173.
B

5175.
3

5176.

Clonarea

5177.
C

5179.
4

5180.

Euthanasia

5181.
D

5183.
5

5184.

Avortul

5185.
E

5174.
Ansamblul regulilor
dupa care se ghideaza o
organizatie, institutie, profesie
sau o parte a acesteia, prin
intermediul organizatiilor
profesionale care devin
instanta de elaborare, aplicare
si supraveghere a aplicarii
acestora
5178.
Provocarea unei morti
precoce, nedureroasa, a unui
pacient, bolnav incurabil
pentru a-I curma o suferinta
grea si prelungita
5182.
Comportamentul prin
care o persoana care ar mai
putea trai isi provoaca moartea
prin mijloace diverse
5186.
Intreruperea prin
diferite metode a unei sarcini
in evolutie

5187.
5188.
C. Incercuiti raspunsurile corecte
5189.
5190.
NURSING
5191.
5192. 1.
Etica este disciplina ce se ocup de:
a) sistemul valorilor;
b) normele i categoriile morale;
c) coninutul, modul de intercorelare i realizare n via a acestora.
5193.
5194. 2.
Etica nursingului reprezint analiza filosofic a:
a) fenomenelor morale ntlnite n nursing;
b) limbajului moral;
c) fundamentului etic al practicii nursing.
5195.
5196. 3.
Morala este o form de reglementare:
a) a convieuirii sociale;
b) a comportamentului uman;
c) ambele.
5197.
5198. 4.
Deontologia este definit ca:
a) parte a eticii care studiaz problema datoriei;
b) doctrin despre bine i ru;
c) reprezentnd normele i preceptele morale.

5199.

5200. 5. Valoarea moral este:


a) o credin;
b) un obicei care apare frecvent din medii culturale sau etnice, tradiii de familie, filosofii
politice, educative i religioase cu care se identific cineva;
c) ambele.
5201.
5202. 6. Dilema morala:
5203. a) situatie in care exista doua cursuri de actiune
b) judecati egal justificate in care individual nu stie pe care sa o urmeze sau sa o aleaga;
b) ambele.
5204.
5205. 7. Reflectia etica implica:
5206.
a) cunoasterea valorilor etice de baza;
5207.
b) cunoasterea situatiei concrete;
5208.
c) ambele.
5209.
5210. 8. Cand o femeie doreste sa i se provoace avort, nursa trebuie sa reflecteze la
urmatoarele valori etice:
5211.
a) sa nu ucizi;
5212.
b) viata este inviolabila;
5213.
c) autodeterminarea-dreptul femeii de a-si conduce viata si dreptul asupra
propriului corp.
5214.
5215. 9. Care din urmatoarele principii etice se defineste ca obligatia de a spune adevarul si de
a nu-i minti si insela pe altii:
5216.
a) fidelitatea
5217.
b) veracitatea
5218.
c) dreptatea
5219.
5220. 10. Binefacerea este principiul etic care se traduce prin:
5221.
a) obligatia de a face bine;
5222.
b) obligatia de a evita prejudiciile;
5223.
c) obligatia de a-i ajuta pe pacienti sa obtina ceea ce le este benefic si a reduce
riscurile daunatoare fizic si psihic.
5224.
5225. 11. Factorii interni care ingradesc autonomia pacientului sunt urmatorii cu exceptia:
5226.
a) abilitatea mentala;
5227.
b) nivelul de cunostinte;
5228.
c) resursele de ingrijire.
5229.
5230. 12. Codul de Etica pentru asistentii medicali cuprinde urmatoarele capitole:
5231.
a) asistenta medicala si persoana ingrijita;
5232.
b) asistenta medicala si profesia;
5233.
c) asistenta medicala si societatea.
5234.

5235. 13. Codul de etica arata:


5236.
a) acceptarea responsabilitatii profesionale;
5237.
b) increderea pe care o investeste societatea in aceasta profesie;
5238.
c) ambele.
5239.
5240. 14. Problemele intalnite in practica nursingului sunt:
5241.
a) de ordin legal;
5242.
b) de ordin moral;
5243.
c) ambele.
5244.
5245.
5246.
5247.
5248. 15. Pentru realizarea unei relatii functionale de colaborare cu familia si cu apartinatorii
este obligatoriu ca informatiile oferite pacientului sa fie:
5249.
a) exacte;
5250.
b) adecvate situatiei;
5251.
c) in limitele de competenta ale asistentei medicale.
5252.
5253. 16. Informatiile de natura confidentiala pot fi dezvaluite in anumite situatii:
5254.
a) cu acordul pacientului;
5255.
b) in instantele de judecata;
5256.
c) cand sunt de interes public.
5257.
5258. 17. Conform Codului de Etica, asistenta medicala are abilitatea de a aplica in practica:
5259.
a) cunostintele;
5260.
b) deprinderile;
5261.
c) atitudinile dobandite pe parcursul formarii sale ca profesionist.
5262.
5263. 18. Codul ICN afirma ca nursele sunt obligate sa:
5264.
a) promoveze sanatatea;
5265.
b) impiedice imbolnavirile;
5266.
c) restabileasca sanatatea si sa aline suferinta.
5267.
5268. 19. In ingrijirea paliativa asistenta va respecta drepturile pacientului:
5269.
a) de a nu fi vatamat;
5270.
b) informare deplina;
5271.
c) intimitate, anonimat, confidentialitate.
5272.
5273. 20. Abuzul grava incalcare a indatoririlor fata de familie se defineste ca fiind:
5274.
a) parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor a uneia sau mai multor persoane din
familie fata de care persoana care paraseste are obligatia de intretinere;
5275.
b) neindeplinirea cu buna stiinta a obligatiilor de intretinere prevazute de lege;
5276.
c) supunerea la rele tratamente care pot duce chiar la crime.
5277.
5278. 21.
Suicidul reprezint:

a) un act contient pe care individul l-a svrit pentru a se vtma i care s-a soldat cu
moartea;
b) un act intenionat autodistructiv care duce la moarte;
c) o autovtmare care se sfrete fatal prin moarte.
5279.
5280. 22.
n decursul vieii fiecare persoan sufer pierderi:
a) necesare;
b) importante;
c) ambele.
5281.
5282.
23. Fazele procesului suferinei descrise de Parkes n pierderile importante sunt
urmatoarele cu exceptia:
a) durerea acut;
b) ocul;
c) construirea de noi presupuneri;
d) descurajare, singurtate;
e) indiferenta
5283.
5284. 24.
Primul cod deontologic pentru medici a fost:
a) jurmntul lui Hipocrate;
b) jurmntul lui Florance Nightingale;
c) codul lui Hamurabi.
5285.
5286. 25.
Sunt recunoscute de lege urmtoarele drepturi ale pacienilor:
a) dreptul la autodeterminare/consimmnt;
b) dreptul la ngrijiri individualizate;
c) dreptul la solitudine/confidenialitate.
5287.
5288.
26. Principiile eticii sunt urmatoarele:
5289.
a) principiul egalitatii in fata normelor;
5290.
b) principiul claritatii si clarificarii;
5291.
c) ambele.
5292.
5293.
27. Cand intr-o comunicare exista neconcordanta intre mesajul verbal si mesajul
nonverbal, interlocutorul va fi influentat in mai mare masura de:
5294.
a) mesajul verbal
5295.
b) mesajul nonverbal
5296.
c) ambele
5297.
5298.
28. Avortul poate fi de mai multe tipuri:
5299.
a) avort spontan;
5300.
b) avort terapeutic;
5301.
c) avort la cerere;
5302.
d) avort empiric.
5303.
5304.
29. Clonarea poate fi:

5305.
5306.
5307.

a) reproductiva;
b) terapeutica;
c) ambele.

5308.
5309.
5311.
5312.
Nr.
5313.
intreb
ar
e
5317.
1.

A.
5314.
Raspuns
core
ct
5318.
A

5321.
2.

5322.
A

5325.
3.

5326.
A

5329.
4.

5330.
A

5333.
5.

5334.
A

5337.
6.

5338.
F

5341.
7.

5342.
A

5345.
8.

5346.
A

5349.
9.

5350.
A

5353.
10.

5354.
F

5357.
5358.
5359.
Nr.
5360.
intreb
ar
e
5364.

B.
5361.
Raspuns
core
ct
5365.

5315.

BAREM DE CORECTARE
5310.
Bibliografie

5316.
Pagina

5319.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5323.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5327.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5331.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5335.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5339.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5343.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5347.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5351.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5355.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006

5320.
29

5362.

Bibliografie

5363.
Pagina

5366.

Ghid de etica in nursing pentru

5367.

5324.
29
5328.
30
5332.
30
5336.
30
5340.
30
5344.
30
5348.
30
5352.
30
5356.
30

1.
C
5368.
5369.
2.
A
5372.
5373.
3.
B
5376.
5377.
4.
E
5380.
5381.
5.
D
5384.
5385.
5387.
Nr.
Raspuns
5386.
core
intreb
ct
ar
e
5390.
5391.
1.
B
5394.
5395.
2.
D
5398.
5399.
3.
A
5402.
5403.
4.
C
5406.
5407.
5.
E
5410.
C. NURSING
5411.
5413.
R
Nr.
aspuns
5412.
corect
intre
b
ar
e
5416.
5417.
A
1.
,B,C
5420.
2.

5421.
,B,C

5424.
3.

5425.

5428.
4.

5429.
,B,C

5432.
5.

5433.

asistentii medicali, Asociatia de Nursing


5370.
Ghid de etica in nursing pentru
asistentii medicali, Asociatia de Nursing
5374.
Ghid de etica in nursing pentru
asistentii medicali, Asociatia de Nursing
5378.
Ghid de etica in nursing pentru
asistentii medicali, Asociatia de Nursing
5382.
Ghid de etica in nursing pentru
asistentii medicali, Asociatia de Nursing

37
5371.
45
5375.
45
5379.
42
5383.
39

5388.

5389.
Pagina

Bibliografie

5392.
Ghid de etica in nursing pentru
asistentii medicali, Asociatia de Nursing
5396.
Ghid de etica in nursing pentru
asistentii medicali, Asociatia de Nursing
5400.
Ghid de etica in nursing pentru
asistentii medicali, Asociatia de Nursing
5404.
Ghid de etica in nursing pentru
asistentii medicali, Asociatia de Nursing
5408.
Ghid de etica in nursing pentru
asistentii medicali, Asociatia de Nursing
5414.

Bibliografie

5418.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5422.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5426.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5430.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5434.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,

5393.
8
5397.
91
5401.
155
5405.
194
5409.
163
5415.
Pagina

5419.
26
5423.
26
5427.
26
5431.
26
5435.
26

5436.
6.

5437.

5440.
7.

5441.

5444.
8.

5445.
,B,C

5448.
9.

5449.

5452.
10.

5453.
,B,C

5456.
11.

5457.

5460.
12.

5461.
,B

5464.
13.

5465.

5468.
14.

5469.

5472.
15.

5473.
,B,C

5476.
16.

5477.
,B,C

5480.
17.

5481.
,B,C

5484.
18.

5485.
,B,C

5488.
19.

5489.
,B,C

5492.
20.

5493.
,B,C

5496.
21.

5497.
,B,C

Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006


5438.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5442.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5446.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5450.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5454.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5458.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5462.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5466.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5470.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5474.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5478.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5482.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5486.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5490.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5494.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5498.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006

5439.
27
5443.
27
5447.
27
5451.
27
5455.
27
5459.
27
5463.
27
5467.
28
5471.
28
5475.
28
5479.
28
5483.
29
5487.
28
5491.
28
5495.
28
5499.
29

5500.
22.

5501.

5504.
23.

5505.

5508.
24.

5509.

5512.
25.

5513.
,B,C

5516.
26.
5520.
27.
5524.
28.
5528.
29.

5517.

5521.

5532.
5533.

5525.
A
,B,C,D
5529.
C

5502.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5506.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5510.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5514.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
5518.
Ghid de etica in nursing pentru
asistentii medicali, Asociatia de Nursing
5522.
Ghid de etica in nursing pentru
asistentii medicali, Asociatia de Nursing
5526.
Ghid de etica in nursing pentru
asistentii medicali, Asociatia de Nursing
5530.
Ghid de etica in nursing pentru
asistentii medicali, Asociatia de Nursing

5503.
29
5507.
29
5511.
29
5515.
29
5519.
12,13
5523.
97
5527.
163
5531.
155

5534.

MODULUL 46. OBSTETRIC I NURSING SPECIFIC


5535.
5536.
A. INDICAI DAC URMTOARELE AFIRMAII SUNT
ADEVRATE SAU FALSE. NOTATI CU A (ADEVARAT) SAU F (FALS)
URMATOARELE AFIRMATII:
5537.
1. Furia laptelui este nsoit de creterea temperaturii pn la 37,5 grade C.
2. Amenoreea este un semn sigur de sarcin.
3. n timpul sarcinii gravida nu trebuie s fac splturi vaginale .
4. Gravida cu risc obstetrical crescut necesit supraveghere din partea reelei de obstetric
, dar i a altor sectoare medicale.
5. Eliminarea placentei urmeaz la 1-2 ore dup expulzia ftului.
6. Expulzia ftului ncepe dup dilataia complet i ruperea membranelor.
7. Prelungirea suptului favorizeaz apariia ragadelor.
8. n luna a cincea de sarcin fundul uterin se afl la nivelul apendicelui xifoid.
9. Gravida cu placent Praevia este cunoscut ca fiind gravid cu risc obstetrical.
10. n tot timpul sarcinii gravida trebuie s ia n greutate mai mult de 12 kg.
11. Gravidele problem sunt examinate frecvent , periodicitatea stabilind-o medicul n
funcie de natura i evoluia sarcinii.
12. Disgravidia tardiv se caracterizeaz prin vrsturi abundente, repetate.
5538.
5539.
B. ASOCIATI NOIUNILE DIN CELE DOU COLOANE :
5540.
I.
5541.
1.Disgravidie precoce
5542.
a.Contracii uterine, dureri
pelvine, metroragie
5543.
2.Disgravidie tardiv
5544.
b.Anxietate, hemoragie vaginal
ce apare n repaus ,fr durere
5545.
3.Avort
5546.
c.Vrsturi abundente , repetate,
scdere n greutate
5547.
4.Placenta Praevia
5548.
d.Febr, tahicardie,modificarea
aspectului i mirosului lohiilor
5549.
5. Infecie puerperal
5550.
e. Edeme , HTA, albuminurie
5551.
5552.
II.
5553.
1.Lohii sanguinolente
5554.
a. Pn la sfritul primei sptmni
de lehuzie
5555.
2. Lohii
5556.
b. Pn la sfrsitul perioadei de
serosanguinolente
lehuzie
5557.
3. Lohii seroase
5558.
c. Subinvoluie uterin
5559.
4. Retenie de lohii
5560.
d. Conformaie anormal a
mamelonului
5561.
5. Infecii ale glandei
5562.
e. Primele 2-3 zile de lehuzie
mamare
5563.
5564.
C. INDICAI RSPUNSUL CORECT:
1. n timpul sarcinii apar modificri morfofuncionale ,pe care asistenta medical trebuie s
le cunoasc:
a. modificri generale ale organismului;
b. modificri locale la nivelul aparatului genital feminin;

c. ambele.
5565.
5566.
2. Metabolismul se modific n timpul sarcinii astfel:
a.
crete;
b.
scade;
c.
se menine constant.
5567.
3. Aparatul cardiovascular sufer cele mai multe modificri anatomice, funcionale,
hemodinamice n timpul sarcinii:
a. crete ritmul cardiac;
b. scade volumul sangui;
c. crete presiunea venoas n membrele inferioare, crete coagulabilitatea
sngelui , predispunnd la tromboz.
5568.
4. La nivelul aparatului excretor apar urmtoarele modificri n sarcin:
a. oligurie;
b. polakiurie, oligurie;
c. poliurie, polakiurie.
5569.
5. La nivelul glandei mamare n timpul sarcinii se produc:
a. creteri de volum ale snilor cu dezvoltarea reelei vasculare Haller i modificri
pigmentare;
b. apare secreia lactat;
c. apare secreia de colostru.
5570.
6. Pentru stabilirea diagnosticului de sarcin prin testul imunologic se recolteaz :
a. urina femeii gravide;
b. 5ml snge venos;
c. snge capilar.
5571.
7. Semnul obiectiv cel mai important pentru stabilirea vrstei sarcinii este:
a. data ultimei menstruaii;
b. nlimea fundului uterin;
c. primele micri fetale.
5572.
8. Problemele gravidei legate de sarcin pot fi:
a. alterarea confortului, manifestat prin greuri ,vrsturi;
b. alterarea eliminrilor urinare, manifestat prin polakiurie;
c. deficit de cunotine privind autongrijirea.
5573.
9. La sfritul lunii a III-a uterul este situat astfel:
a. ca organ pelvin;
b. la nivelul ombilicului;
c. la jumtatea distanei ombilic- simfiza pubian.
5574.
10. Stabilirea vrstei sarcinii se face lund n considerare urmtoarele criterii:
a. data ultimei menstruaii, nlimea fundului uterin, data primelor micri fetale,
data raportului sexual fecundant;
b. data ultimei menstruaii i a primelor micri fetale;

c. data ultimei menstruaii i nlimea fundului uterin.


5575.
11. Pentru asistarea naterii n condiii de asepsie se urmrete :
a. mediu ambiant dezinfectat, materiale i instrumente sterile;
b. mediu ambiant dezinfectat, dezinfecia persoanei care asist naterea;
c. mediu ambiant dezinfectat, materiale i instrumente sterile, dezinfecia
persoanei care asist naterea, dezinfecia parturientei.
5576.
12. Cu ocazia consultaiilor prenatale , asistenta medical aplic urmtoarele intervenii
autonome:
a. msoar TA,puls, greutate corporal , nlimea fundului uterin;
b. administreaz tratamentul cu preparate de Fe i Ca ;
c. educ gravida cu privire la autongrijire.
5577.
13. n perioada de pretravaliu ,interveniile asistentei medicale constau n :
a. asigurarea igienei gravidei;
b. golirea vezicii urinare, clism evacuatoare;
c. urmrirea ritmicitii contraciilor uterine i a BCF-urilor.
5578.
14. n primele dou ore dup natere, lehuza poate prezenta ca manifestri normale:
a. oboseal, tendin la somn, bradicardie;
b. tahicardie,hipotensiune arterial;
c. uter dur, contractat.
5579.
15. Mobilizarea lehuzei cu natere eutocic , fr intervenii obstetricale se face astfel:
a. precoce, n primele 6-12 ore;
b. la 2 zile dup natere;
c. nu prezint importan timpul cnd se mobilizeaz.
5580.
16. Pentru alimentaia lehuzei se fac urmtoarele recomandri:
a. s consume lichide n primele 24 ore;
b. s evite alimentele flatulente;
c. nu sunt restricii alimentare.
5581.
17. Gravidei cu disgravidie precoce , asistenta medical i acord urmtoarele ngrijiri:
a.
supravegheaz pierderile de snge din punct de vedere cantitativ i caliatativ;
b. observ aspectul tegumentelor , msoar TA, greutatea corporal;
c.
asigur repausul total la pat.
5582.
18.
Pentru prevenirea eclampsiei, n cazul gravidei cu disgravidie tardiv se recomand :
a.
regim hiposodat;
b. asigurarea unui regim desodat cu reducerea lichidelor;
c.
internarea gravidei n spital pentru supraveghere.
5583.
19.
Manifestrile de dependen : edeme, HTA, albuminurie se ntlnesc n :
a.
disgravidie precoce;
b. disgravidie tardiv;
c.
iminen de avort.
5584.

20. D-na M.V, 30 de ani, este luz cu operaie cezarian de dou zile. Se constat c
involuia uterin este de 1,5 cm. Cum apreciai aceasta:
a. normal;
b. subinvoluie;
c. rapid.
5585.
21. n primul trimestru de sarcin gravida poate prezenta ca manifestri:
a. sialoree;
b. scdere n greutate;
c. greuri ,vrsturi.
5586.
22. Diagnosticul pozitiv al sarcinii n trimestrul ise pune pe baza:
a. micrilor active fetale;
b. examenului ecografic;
c. BCF-urilor.
5587.
23. Urmtoarele manifestri ale gravidei ne pot face s suspectm nceperea travaliului:
a. durerile epigastrice;
b. pierderea dopului gelatinos;
c. apariia contraciilor uterine dureroase.
5588.
24. Perioadele naterii sunt :
a. dilataia , angajarea craniului, delivrena , luzia;
b. dilataia , expulzia ftului, delivrena,consolidarea hemostazei;
c. angajarea craniului, coborrea craniului n excavaie,degajarea la strmtoarea
inferioar.
5589.
25. Circumferina abdominal la o gravid la termen are aproximativ:
a. 75 cm;
b. 95cm;
c. 125cm.
5590.
26. Diagnosticul pozitiv al sarcinii n trimestrul II se pune pe :
a. micri active fetale;
b. btile cardiace fetale;
c. ecografie.
5591.
27. Data naterii se poate calcula :
a. DUM + 10 zile + 9 luni;
b. DUM 10zile + 9 luni;
c. DUM + 280 zile.
(DUM data ultimei menstruaii)
5592.
28. Consultaiile periodice prenatale pentru o gravid fr risc obstetrical se efectueaz n
primele 6 luni de sarcin:
a. bilunar;
b. sptmnal;
c. lunar.
5593.
29. Prin hidramnios se nelege o cantitate de lichid amniotic:
a. mic( sub 500 ml) ;

b. normal;
c. mare( peste 2000 ml).
5594.
30. Prima consultaie prenatal urmrete:
a. verificarea diagnosticului de sarcin;
b. stabilirea bilanului de sntate al femeii;
c. pregtirea femeii n vederea asistrii naterii.
5595.
31. Pentru depistarea activitii cardiace fetale i pentru msurarea fluxului sanguin n vasele
ombilicale se folosete ca investigaie:
a. ecografia;
b. auscultaia Dopller;
c. amnioscopia.
5596.
32. Fenomenele specifice perioadei de lehuzie sunt:
a. lohiile, secreia lactat;
b. involuia uterin;
c. vrsturile.
5597.
33. n trimestrul III , gravida cu sarcin normal poate prezenta urmtoarele manifestri
determinate de adaptarea organismului la sarcin:
a. dispnee;
b. constipaie;
c. insomnie .
5598.
34. Interveniile specifice asistentei medicale acordate gravidei cu disgravidie precoce sunt
urmatoarele, cu excepia:
a. observarea atent a tegumentelor i mucoaselor;
b. meninerea unei stri nutriionale adecvate, cntrirea gravidei;
c. reducerea srii din alimentaie.
5599.
35. n travaliu gravida poate prezenta urmtoarele semne:
a. contracii uterine dureroase, ritmice, cu frecven i intensitate crescnd;
b. ruperea membranelor;
c. contracii uterine dureroase, rare.
5600.
36. ngrijirea luzei cu operaie cezarian cuprinde urmtoarele laturi:
a. ngrijirea snilor;
b. ngrijirea igienic i urmrirea evoluiei aparatului genital;
c. ngrijiri acordate operaiei pe abdomen.
5601.
37. Furia laptelui se manifest prin :
a. semne locale;
b. semne generale;
c. ambele.
5602.
38. n cazul apariiei ragadelor( fisuri mamelonare) se recomand:
a. punerea snului respectiv n repaus;
b. aezarea la sn a nou-nscutului ct mai des;
c. golirea snului prin muls cu un dispozitiv special.

5603.

5607.
Nr.
nt
re
ba
re
5611.
5612.
1
5616.
2
5620.
3
5624.
4
5628.
5
5632.
6
5636.
7
5640.
8

5604.
BAREM DE CORECTARE
5605.
MODUL:Obstetric i nursing specific
5606.
5608.
R
5609.
Bibliografie
5610.
spuns
gina

5613.

5617.

5621.

5625.

5629.

5633.

5637.

5641.

5644.
9

5645.

5648.
10

5649.

5652.
11

5653.

5656.
12

5657.

5660.
5661.
I.

5662.
-c;

5665.

5666.

A. ADEVRAT / FALS
5614.
1150 teste nursing
L.Titirc, 2008
5618.
1150 teste nursing
L.Titirc, 2008
5622.
1150 teste nursing
L.Titirc, 2008
5626.
1150 teste nursing
L.Titirc, 2008
5630.
1150 teste nursing
L.Titirc, 2008
5634.
1150 teste nursing
L.Titirc, 2008
5638.
1150 teste nursing
L.Titirc, 2008
5642.
ngrijiri speciale
acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia
Titirc, 2008
5646.
ngrijiri speciale
acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia
Titirc, 2008
5650.
ngrijiri speciale
acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia
Titirc, 2008
5654.
Tehnici speciale de
ngrijire a bolnavilor, Dr.
Georgeta Aurelia Balt, 1988
5658.
ngrijiri speciale
acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia
Titirc, 2008
B. ASOCIERE
5663.
ngrijiri speciale
acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia
Titirc, 2008
5667.
ngrijiri speciale

Pa

5615.

99

5619.

99

5623.

99

5627.

99

5631.

99

5635.

99

5639.

99

5643.

202

5647.

223

5651.

205

5655.

111

5659.

221

5664.

220

5668.

221

2-e;
5669.

5670.
-a;

5673.

5674.
-b;

5677.

5678.
5-d.

5681.
5682.
II.

5683.
-e;

5686.

5687.
-a;

5690.

5691.
-b;

5694.

5695.
-c;

5698.

5699.
-d.

5703.
Nr.
nt
re
ba
re
5707.
1
5711.
2
5715.
3
5719.
4
5723.
5
5727.

5704.
Rspu
ns

5708.
c
5712.
a
5716.
a,c
5720.
c
5724.
a,c
5728.

acordate pacienilor de ctre


asistenii medicali- Lucreia
Titirc, 2008
5671.
ngrijiri speciale
acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia
Titirc, 2008
5675.
ngrijiri speciale
acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia
Titirc, 2008
5679.
Tehnici speciale de
ngrijire a bolnavilor, Dr.
Georgeta Aurelia Balt, 1988

5684.
Tehnici speciale de
ngrijire a bolnavilor, Dr.
Georgeta Aurelia Balt, 1988
2
5688.
Tehnici speciale de
ngrijire a bolnavilor, Dr.
Georgeta Aurelia Balt, 1988
3
5692.
Tehnici speciale de
ngrijire a bolnavilor, Dr.
Georgeta Aurelia Balt, 1988
4
5696.
Tehnici speciale de
ngrijire a bolnavilor, Dr.
Georgeta Aurelia Balt, 1988
5
5700.
ngrijiri speciale
acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali- Lucreia
Titirc, 2008
5702.
C. INTREBRI TIP GRIL
5705.
Bibliografie

5709.
1150 teste nursing
L.Titirc, 2008
5713.
1150 teste nursing
L.Titirc, 2008
5717.
1150 teste nursing
L.Titirc, 2008
5721.
1150 teste nursing
L.Titirc, 2008
5725.
1150 teste nursing
L.Titirc, 2008
5729.
1150 teste nursing

5672.

222

5676.

223

5680.

123

5685.

124

5689.

124

5693.

124

5697.

123

5701.

225

5706.
na

Pagi

5710.

94

5714.

95

5718.

95

5722.

95

5726.

95

5730.

95

6
5731.
7

a
5732.
b

5735.
8
5739.
9
5743.
10
5747.
11
5751.
12
5755.
13
5759.
14

5736.
a,b,c
5740.
c
5744.
a
5748.
c
5752.
a,c
5756.
a,b,c
5760.
a,c

5763.
15
5767.
16
5771.
17
5775.
18
5779.
19
5783.
20
5787.
21

5764.
a
5768.
a,b
5772.
b
5776.
b,c
5780.
b
5784.
a
5788.
a,c

5791.
22

5792.
b

5795.
23

5796.
b,c

5799.
24

5800.
b

5803.
25

5804.
b

5807.
26

5808.
a,b,c

L.Titirc, 2008
5733.
Tehnici speciale de
ngrijire a bolnavilor, Dr.
Georgeta Aurelia Balt, 1988
5737.
1150 teste nursing
L.Titirc, 2008
5741.
1150 teste nursing
L.Titirc, 2008
5745.
1150 teste nursing
L.Titirc, 2008
5749.
1150 teste nursing
L.Titirc, 2008
5753.
1150 teste nursing
L.Titirc, 2008
5757.
1150 teste nursing
L.Titirc, 2008
5761.
ngrijiri speciale acordate
pacienilor de ctre asistenii
medicali- Lucreia Titirc, 2008
5765.
1150 teste nursing
L.Titirc, 2008
5769.
1150 teste nursing
L.Titirc, 2008
5773.
1150 teste nursing
L.Titirc, 2008
5777.
1150 teste nursing
L.Titirc, 2008
5781.
1150 teste nursing
L.Titirc, 2008
5785.
1150 teste nursing
L.Titirc, 2008
5789.
ngrijiri speciale acordate
pacienilor de ctre asistenii
medicali- Lucreia Titirc, 2008
5793.
Teste pentru pregtirea
asistenilor medicali, Liliana
Rogozea,1997
5797.
Teste pentru pregtirea
asistenilor medicali, Liliana
Rogozea,1997
5801.
Teste pentru pregtirea
asistenilor medicali, Liliana
Rogozea,1997
5805.
Tehnici speciale de
ngrijire a bolnavilor, Dr.
Georgeta Aurelia Balt, 1988
5809.
Teste pentru pregtirea
asistenilor medicali, Liliana
Rogozea,1997

5734.

115

5738.

96

5742.

96

5746.

96

5750.

97

5754.

97

5758.

97

5762.

216

5766.

97

5770.

98

5774.

98

5778.

98

5782.

98

5786.

98

5790.

206

5794.

131

5798.

132

5802.

132

5806.

113

5810.

131

5811.
27

5812.
a,c

5815.
28

5816.
c

5819.
29

5820.
c

5823.
30

5824.
a,b

5827.
31

5828.
b

5831.
32

5832.
a,b

5835.
33

5836.
a,b,c

5839.
34

5840.
c

5843.
35

5844.
a,b

5847.
36

5848.
a,b,c

5851.
37

5852.
c

5855.
38

5856.
a,c

5813.
Teste pentru pregtirea
asistenilor medicali, Liliana
Rogozea,1997
5817.
ngrijiri speciale acordate
pacienilor de ctre asistenii
medicali- Lucreia Titirc, 2008
5821.
Teste pentru pregtirea
asistenilor medicali, Liliana
Rogozea,1997
5825.
ngrijiri speciale acordate
pacienilor de ctre asistenii
medicali- Lucreia Titirc, 2008
5829.
ngrijiri speciale acordate
pacienilor de ctre asistenii
medicali- Lucreia Titirc, 2008
5833.
Tehnici speciale de
ngrijire a bolnavilor, Dr.
Georgeta Aurelia Balt, 1988
5837.
ngrijiri speciale acordate
pacienilor de ctre asistenii
medicali- Lucreia Titirc, 2008
5841.
ngrijiri speciale acordate
pacienilor de ctre asistenii
medicali- Lucreia Titirc, 2008
5845.
ngrijiri speciale acordate
pacienilor de ctre asistenii
medicali- Lucreia Titirc, 2008
5849.
ngrijiri speciale acordate
pacienilor de ctre asistenii
medicali- Lucreia Titirc, 2008
5853.
Tehnici speciale de
ngrijire a bolnavilor, Dr.
Georgeta Aurelia Balt, 1988
5857.
ngrijiri speciale acordate
pacienilor de ctre asistenii
medicali- Lucreia Titirc, 2008

5859.

5860.
5861.
5862.
5863.

5814.

131

5818.

204

5822.

131

5826.

205

5830.

203

5834.

123

5838.

210

5842.

212

5846.

213

5850.

224

5854.

125

5858.

225

5864.

MODULUL 45 ANUL III - GINECOLOGIE SI NURSING IN


GINECOLOGIE
5865.
TESTUL A
I. Indicati daca urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false.
Notati-le cu A sau F:

5866.
5867.
5868.
5869.
1

Educatia pentru sanatatea femeii incepe cu educatia mamei pentru a forma


fetitei deprinderi si comportamente igienice.
2 Perioada de activitate genitala inceteaza o data cu instalarea menopauzei.
3 Mamografia reprezinta principala metoda de depistare a cancerului de san.
4 Autoexaminarea sanilor este obligatorie dupa varsta de sase ani.
5 Dupa mastectomie, pacienta este invatata sa execute miscari care sa previna
anchiloza si atrofia musculara.
6 Pentru cercetarea frotiului cito- vaginal,secretia vaginala se recolteaza in orice
zi a ciclului ovarian.
7 Masurarea temperaturii bazate (masurate bucal sau rectal) poate decela la
momentul ovulatiei.
8 Colposcopia= explorare prin care se masoara activitatea uterina.
9 In vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregatita cu o spalatura
vaginala.
5870.
5871.
5872.
TESTUL B . Asociati prima coloana cu cea de a doua coloana
5873.
5874.
I.
5875.
5876.
5877.
5878. 5879.
Amenoree
5880. 5881.
menstruatie dureroasa
1
A
5882. 5883.
Menoragie
5884. 5885.
intervale lungi intre menstre
2
B
5886. 5887.
Oligomenore
5888. 5889.
absenta menstruatiei
3
C
5890. 5891.
Dismenoree
5892. 5893.
hemoragii neregulate survenite
4
D
intre 2
menstre succesive
5894. 5895.
Metroragie
5896. 5897.
hemoragii menstruale
5
E
prelungite
5898.
II.
5899. 5900.
Colposcopia
5901. 5902.
autoexaminarea sanului ramas
1
A
pentru depistarea unei eventuale
tumori;
5903. 5904.
Histerectomie
5905. 5906.
examenul endoscopic al
2
B
colului uterin
5907. 5908.
Mastectomie
5909. 5910.
masurarea cavitatii uterine;
3
C
5911. 5912.
Histerosalpingograf
5913. 5914.
schimbarea tamponului

ie

5915. 5916.
5

D
Histerometria

perineal de 2
ori pe zi;
5917. 5918.
examenul radiologic al
E
corpului,
istmului si trompelor uterine

5919.
5920.
5921.
5922.
5923.
III.
5924. 5925.
Sarcina extrauterina
5926. 5927.
sange rosu deschis
1
A
5928. 5929.
Cancer uterin
5930. 5931.
sange negricios
2
B
5932. 5933.
Fibrom uterin
5934. 5935.
sange spalacit
3
C
5936. 5937.
Cancer mamar
5938. 5939.
leucoree galben verzuie
4
D
5940. 5941.
Infectie gonoocica
5942. 5943.
secretie
memelonara
5
E
sanghinolenta
5944.
5945.
5946.
TESTUL C.
5947.
5948.
Incercuiti raspunsul corect:
5949.
5950.
1.Testul cu Lugol (Lahm- Schiller) detecteaza:
leziuni posibil precanceroase ale colului uterin;
sarcina extrauterina;
evidentiaza permeabilitatea trompelor uterine.

a)
b)
c)
5951.
a)
b)
c)

4.
a)
b)
c)

2. Histerosalpingografia reprezinta:
examen endoscopic al cavitatii uterine;
examen radiologic al corpului si istmului uterin;
examen cu ultrasunete pentru evidentierea unor tumori.
5952.
3. Examenul clinic general are importanta pentru stabilirea diagnosticului bolilor
ginecologice si foloseste:
5953.
a)inspectia, palparea;
b) inspectia, percutia,palparea;
c) palparea.
5954.
Durerea in afectiunile ginecologice are caracteristicile urmatoare:
este localizata in hipogastru, nu iradiaza;
este localizata in hipogastru si fosele iliace, iradiaza catre vulva, vagin;
este generalizata in tot abdomenul.
5955.
5956.
5.Care sunt semnele de alarma pentru cancerul de san?
5957.
a) retractia pielii sau a mamelonului;

5958.
b) prezenta unei secretii mamelonare unilaterale;
5959.
c) aparitia unei secretii lactate.
5960.
5961.
6. Leucoreea reprezinta:
5962.
a) scurgere vaginala albicioasa, galbuie, in cantitate redusa;
5963.
b) scurgere usor rosiatica premestrual;
5964.
c) pierdere abundenta de sange menstrual.
5965.
5966.
7. Tulburarile de flux menstrual sunt:
5967. a) dismenoreea;
5968. b) hipermenoreea;
5969. c) hipomenoreea.
5970.
5971.
8. Pacienta cu inflamatii genitale poate prezenta ca probleme:
5972.
a) leucoree, febra,tulburari urinare;
5973.
b) dureri in hipogastru;
5974.
c) ambele.
5975.
5976.
9. In vederea recoltarii secretiilor vaginale, ginecopata este pregatita astfel:
5977.
a) se face spalatura vaginala cu doua ore inainte;
5978.
b) cu doua zile inainte se intrerupe tratamentul local;
5979.
c) nu se face pregatire.
5980.
5981.
10. Repausul la pat este obligatoriu in:
5982.
a) chistul ovarian;
5983.
b) inflamatiile acute genitale,sangerari;
5984.
c) prolaps genital gradul I.
5985.
5986.
11. Secretia vaginala se recolteaza pentru examene de laborator:
5987.
a) hormonal, bacteriologic;
5988.
b) parazitologic;
5989.
c) hematologic.
5990.
5991.
12. Asistenta educa pacienta pentru prevenirea bolilor transmise pe cale
sexuala:
5992.
a) sa respecte controalele medicale periodice;
5993.
b) sa evite contactele sexuale cu parteneri multiplii;
5994.
c) sa pastreze masurile igienice.
5995.
5996.
13. Tulburari mai frecvente de eliminare urinara intalnite in bolile
ginecologice sunt:
5997.
a) disurie, polakiurie;
5998.
b) poliurie;
5999.
c) anurie.
6000.
6001.
14. Tratamentul local in bolile ginecologice se aplica prin:
6002.
a) tampoane vaginale,ovule,spalaturi vaginale;
6003.
b) cauterizare;
6004.
c) ambele.
6005.

6006.
15. Combaterea meteorismului abdominal in perioada postoperatorie se
realizeaza astfel:
6007.
a) alimentatie bogata in celuloza;
6008.
b) mobilizare precoce;
6009.
c) introducerea tubului de gaze.
6010.
6011.
16. Alimentatia postoperatorie dupa interventii chirurgicale ginecologice va fi
in primele zile:
6012.
a) bogata in celuloza in interventii pe perineu si vagin;
6013.
b) mai abundenta si variata dupa reluarea tranzitului intestinal;
6014.
c) fara restrictii in toate situatiile;
6015.
d) cu multe lichide in interventiile pe perineu si vagin.
6016.
6017.
17. Supravegherea eliminarilor in perioada postoperatorie dupa histerectomie
consta in :
6018.
a) verificarea permeabilitatii sondei urinare permanente;
6019.
b) asigurarea unui aport suficient de lichide;
6020.
c) masurarea TA, pulsului.
6021.
6022.
18. Dupa interventiile chirurgicale ginecologice pot aparea probleme ale
pacientei:
6023.
a) pierderea imaginii de sine;
6024.
b) tulburari de gandire;
6025.
c) alterarea dinamicii familiale.
6026.
6027.
19. Prin autoexaminarea sanului se pot depista:
6028.
a) tumori in stadiile incipiente;
6029.
b) aparitia unei secretii mamelonare;
6030.
c) modificari ale conturului sanului.
6031.
6032.
20. Aparitia durerilor in timpul menstrei se numeste:
6033.
a) dismenoree;
6034.
b)amenoree;
6035.
c)menarha

6036.
6037.
BAREM DE CORECTARE MODULUL DE GINECOLOGIE SI NURSING
IN GINECOLOGIE
6039.
6040.
TESTUL A ADEVARAT/FALS
6041.
N
6042.
6043.
BIBLIOGRAFIE
6044.
NR.
R.
RASPU
DE
INTR
NS
PAGINA
EBAR
II
6045.
1
6046.
6047.
1150 teste nursing-cap. 2.62
6048.
103
A
6049.
2
6050.
6051.
1150 teste nursing-cap. 2.62
6052.
103
A
6053.
3
6054.
6055.
1150 teste nursing-cap. 2.62
6056.
103
A
6057.
4
6058.
6059.
1150 teste nursing-cap. 2.62
6060.
103
.
F
6061.
5
6062.
6063.
1150 teste nursing-cap. 2.62
6064.
103
A
6065.
6
6066.
6067.
1150 teste nursing-cap. 2.62
6068.
103
F
6069.
7
6070.
6071.
1150 teste nursing-cap. 2.62
6072.
103
A
6073.
8
6074.
6075.
1150 teste nursing-cap. 2.62
6076.
103
F
6077.
9
6078.
6079.
1150 teste nursing-cap. 2.62
6080.
103
F
6081.
TESTUL B ASOCIERI
6082.
I
6083.
6084.
6085.
6038.

6086.

6090.

6094.

6098.

6102.

6106.

6087.
C
6091.
E
6095.
B
6099.
A
6103.
D
6107.

6088.

6111.
B

6112.

Ghid de nursing

6089.

141

6092.

6093.

6096.

6097.

6100.

6101.

6104.

6105.

6108.

6109.

I
6110.

Ghid de nursing

6113.

307317

6114.

6118.

6122.

6126.

6130.

6115.
D
6119.
A
6123.
E
6127.
C
6131.

6116.

Manual de ingrijiri

6117.

6120.

147148
6121.

6124.

6125.

6128.

6129.

6132.

6133.

II
6134.

6138.

6142.

6146.

6150.

6135.
B
6139.
C
6143.
A
6147.
E
6151.
D

6136.

1150 de teste nursing

6137.

Ghid de nursing

6141.

6140.

101

6144.

141314
6145.

6148.

6149.

6152.

6153.

6154.
6155.
6156.
6157.
6158.
6159.
6160.

6166.
6167.

6171.

6175.

6179.

6183.

6187.

6191.

6168.
A
6172.
B
6176.
B
6180.
B
6184.
A,B
6188.
A
6192.

6161.
6162.
6163.
6164.
6165.
TESTUL C RASPUNS MULTIPLU
6169.
1150 teste de nursing-cap.2.62

6170.

100

6173.

6174.

6177.

6178.

6181.

6182.

6185.

6186.

6189.

6190.

6193.

6194.

6195.

6199.

6203.

1
0

6207.

1
1

6211.

1
2

6215.

1
3

6219.

1
4

6223.

1
5

6227.

1
6

6231.

1
7

6235.

1
8

6239.

1
9

6243.

2
0

B,C
6196.
C
6200.
B
6204.
B
6208.
A,B
6212.
A,B
6216.
A
6220.
C
6224.
B,C
6228.
B,D
6232.
A,B
6236.
A,C
6240.
B,C
6244.
A

6245.
6247.

6248.

6249.
6250.
6251.
6252.
6253.
6254.

6197.

6198.

6201.

6202.

6205.

6206.

6209.

6210.

6213.

6214.

6217.

6218.

6221.

6222.

6225.

6226.

6229.

6230.

6233.

6234.

6237.

6238.

6241.

6242.

Ghid de nursing

6246.

141

6255.

MODULUL 47. PUERICULTUR, PEDIATRIE I NURSING SPECIFIC


6256.
6257.
A. INDICAI DAC URMTOARELE AFIRMAII SUNT ADEVRATE
SAU FALSE. NOTATI CU A (ADEVARAT) SAU F (FALS) URMATOARELE
AFIRMATII:
1. Reflexul de supt la nou-nscutul normoponderal sntos este prezent la natere.
2. Prima msur de ngrijire a nou-nscutului imediat dup natere este curirea tegumentelor.
3. n criza de convulsii la un copil, se administreaz fenobarbital asociat cu diazepam.
4. Prima protecie a prematurului trebuie fcut mpotriva tendinei la hipotermie.
5. Manevrele de reanimare cardio-respiratorie la nou-nscut ncep cu dezobstruarea cilor
respiratorii superioare prin aspiraie.
6. La naterea la termen nou-nscutul are perimetrul cranian egal cu perimetrul toracic.
7. Bontul ombilical secionat se bandajeaz cu comprese sterile nmuiate n soluie de alcool 70
grade.
8. Prima baie a nou-nscutului se face la ieirea din spital.
9. Prima miciune a nou-nscutului nu intr n scorul Apgar.
10. Alimentaia optim pentru nou-nscutul la termen este cea cu lapte praf adaptat( umanizat).
6258.
6259.
B. ASOCIATI NOIUNILE DIN CELE DOU COLOANE :
6260. I.
6261.
1. icter fiziologic al n.nscutului
6262.
a. glande mamare tumefiate
6263.
2. criza genital
6264.
b. urina , scaun normal colorate
6265.
3. involuia cordonului ombilical
6266.
c. scaun verzui eliminat dup natere
6267.
4.febra tranzitorie a n. nscutului
6268.
d. mumificarea treptat a bontului
ligaturat
6269.
5. meconiu
6270.
e. ascensiune termic de 1-3 zile,
moderat
6271.
6272. II.
6273.
1. bont ombilical
6274.
a. periori fini pe regiunea dorsal i
umeri la nou-nscut
6275.
2. lanugo
6276.
b. nitrat de Ag 1%
6277.
3. vernix caseosa
6278.
c. alcool 70 grade
6279.
4.scdere fiziologic n greutate
6280.
d. substan gras pe tegumente
6281.
5. profilaxia oftalmiei gonococice
6282.
e. dup eliminarea meconiului
6283.
6284.
6285.
C. INDICAI RSPUNSUL CORECT:
1. Perioada de nou-nscut este cuprins ntre :
a) 0-1 an;
b) 0-5 zile;
c) 0-28 zile;
d) 0-3 luni.
2.
3. Prin scorul Apgar nu se urmresc:
a) reflexele arhaice;

b)
c)
d)
e)
f)

frecvena cardiac;
micrile respiratorii;
culoarea tegumentelor;
greutatea la natere;
tonicitatea muscular.

4.
5. Alimentaia la sn a nou-nscutului este corect s fie instituit:
a) dup 24 ore;
b) n primele 4 ore;
c) n primele 6-12 ore.
6.
7. n asfixia albastr a nou-nscutului se acord urmtoarele ngrijiri , cu excepia:
a) Se efectueaz respiraie artificial;
b) Se dezobstrueaz cile respiratorii superioare;
c) S e aeaz nou-nscutul n poziie decliv;
d) Se efectueaz intubaie artificial.
e) Se administreaz oxigen.
8.
9. Principalul icter al nou-nscutului este:
a) icterul hemolitic;
b) icterul fiziologic;
c) icterul mecanic.
10.
11. Imediat dup supt, sugarul trebuie:
a) aezat n decubit ventral;
b) inut n poziie vertical cu capul sprijinit i tapotat uor pe spate pentru favorizarea
eructaiei;
c) aezat n decubit lateral.
12.
13. Indicaiile alimentaiei mixte sunt:
a) starea febril a sugarului;
b) curba ponderal descresctoare;
c) hipogalactia real a mamei.
14.
15. Prima baie a nou-nascutului se face:
a) imediat dup natere;
b) la 2-3 zile dup cderea bontului ombilical;
c) la 30 zile de la natere.
16.
17. Alimentaia artificial const n :
a) alimentarea sugarului n primele 3-4 luni cu un alt lapte dect cel de femeie;
b) alimentarea sugarului cu lapte de mam i un alt preparat din lapte;
c) alimentarea sugarului cu sucuri de fructe.
18.
19. Dezavantajele alimentaiei artificiale sunt :
a) intolerana la lapte;

b) supraalimentaia;
c) posibilitatea apariiei infeciilor digestive.
20.
21. Recoltarea scaunului pentru coprocultur la copil se efectueaz astfel:
a) din scaunul eliminat pe scutec sau n oli;
b) cu ajutorul unei sonde Nelaton introdus prin anus i rect;
c) se administreaz purgativ salin i se recolteaz scaunul ntr-un recipient curat i uscat.
22.
23. Indicaiile probei suptului sunt:
a) diareea sugarului;
b) plnsul, agitaia la puin timp dup supt;
c) curba ponderal staionar sau n scdere;
24.
25. Meconiul este:
a) o malformaie congenital;
b) scaunul nou-nscutului n primele 2-3 zile;
c) scaun cu mucoziti i celule descuamate de culoare verde.
26.
27. Primo-profilaxia TBCse face n maternitate cu vaccin:
a) BCG;
b) DTP;
c) PPD.
28.
29. Prima vaccinare BCG se face n maternitate:
a) la toi nou-nscuii , fr excepie;
b) dup aprecierile medicului;
c) la nou-nscuii sntoi cu greutate peste 2500 g n primele 4-8 zile.
30.
31. La un sugar de 7 luni n convulsii , cu temperatura de 40 grade C, se acord urmtoarele
ngrijiri:
a) hidratare pe cale oral;
b) administrare de Diazepam 0,10 fiol;
c) anunarea medicului;
d) administrare de supozitor antitermic;
e) administrare de Fenobarbital o tablet per os.
32.
33. Pot fi pui la sn sau pot fi alimentai cu biberonul prematurii:
a) de orice grad;
b) de gradul I;
c) de gradul I i II.
34.
35. Reflexul de supt i de deglutiie lipsete:
a) n prima zi dup natere;
b) la nou-nscuii agitai ;
c) la prematurii cu greutate sub 1500 g.
36.

37. Prematurii de gradul III i IV sunt alimentai :


a) cu biberonul;
b) la sn;
c) cu linguria;
d) prin gavaj.
38.
39. Carena de vitamina D la sugar i copilul mic se numete:
a) scorbut;
b) rahitism;
c) pelagr.
40.
41. Msurarea temperaturii la copilul 0-3 ani se face:
a) n rect, cu termometru individual lubrifiat;
b) n plica axilar;
c) n cavitatea bucal , cu termometru special.
42.
43. Un copil cu deshidratare acut prezint:
a) tegumente i mucoase umede;
b) persistena pliului cutanat;
c) deprimarea fontanelei;
d) cianoza peri-oro-nazal.
44.
45. n boala diareic acut sugarul prezint:
a) tenesme vezicale;
b) scaune lichide i/sau mucoase;
c) colici abdominale;
d) edeme.
46.
47. Temperatura copilului msurat n rect este:
a) egal cu cea msurat n axil;
b) mai mic dect cea msurat n axil;
c) mai mare cu 0,3-0,5 grade C.
48.
49. Eritemul feiser al sugarului se previne prin:
a) aplicarea de unguente protectoare;
b) toaleta local de ap i spun;
c) toaleta parial dup fiecare scaun, aplicare de unguent protector n regiunea fesier i
schimbarea ritmic a lenjeriei de corp.
50.
51. Prima vaccinare antihepatitic se efectueaz :
a) la vrsta de 6 luni;
b) la nou- nscut n maternitate;
c) ambele rspunsuri sunt corecte.
52.
53. Diversificarea alimentaiei sugarului presupune:
a) introducerea de noi alimente ,n afar de lapte , la vsta de 3-4 luni;

b) alimentarea sugarului cu diferite regimuri alimentare;


c) introducerea n alimentaie a sucurilor de fructe.
54.
55. Regimul de via al femeii care alpteaz const n:
a) regim alimentar echilibrat, bogat n lichide i vitamine;
b) somn corespunztor din punct de vedere cantitativ i calitativ;
c) plimbri zilnice n aer liber;
d) nu prezint importan pentru sugar.
56.
57. Principiile diversificrii alimentaiei la copil sunt urmtoarele :
a) selectivitatea ;
b) tatonarea toleranei digestive a sugarului;
c) progresivitatea ;
d) introducerea a dou alimente noi o dat;
e) primul aliment este obligatoriu finosul n late.
58.
59. La nou- nscut i sugarul n primele luni de via pulsul se poate msura:
a) la artera pedioas;
b) la artera radial;
c) la nivelul fontanelei anterioare.
60.
61. Cauzele diareei acute la sugar pot fi urmtoarele:
a) infecii acute digestive, respiratorii;
b) supraalimentaia;
c) alimentaia cu lapte praf;
d) administrarea unor antibiotice pe cale oral.
62.
63. Cauzele vrsturilor pot fi urmtoarele , cu excepia:
a) boli ale tubului digestiv;
b) stenoza hipertrofic de pilor;
c) administrarea medicamentelor pe cale parenteral;
d) ingerarea unor medicamente.
64.
65. Cea mai frecvent form de anemie nlnit la sugar este:
a) anemie posthemoragic;
b) anemie feripriv prin caren de fier exogen;
c) anemie hemolitic.
66.
67. Locul de elecie al injeciei intramusculare la sugar este:
a) musculatura fesier;
b) musculatura coapsei;
c) n muchiul deltoid.
68.
69. Prin vernix caseosa nelegem:
a) prezena unor peri fini;
b) prezena unor puncte albicioase ;

c) strat grsos.
70.
71. Icterul fiziologic se caracterizeaz prin :
a) urini hipercrome;
b) tegument galben deschis;
c) scaune decolorate.
72.
73. Supa de legume poate fi primit de sugar cnd e sntos , de la :
a) 2 luni;
b) 4 luni;
c) 6 luni.
74.
75. n icterul fiziologic :
a) se administreaz obligatoriu hepatoprotectoare;
b) se administreaz obligatoriu gamaglobulin;
c) nu necesit tratament special.
76.
77. Criza genital a nou-nscutului necesit :
a) administrare de hormoni;
b) curarea secreiilor;
c) oprirea alimentaiei la sn.
78.
79. Primii dini apar n jurul vrstei de ;
a) 6 luni;
b) 12 luni;
c) 18luni.
80.
81. O contraindicaie a supei de morcov este:
a) diareea cu scaune apoase;
b) vrsturile repetate;
c) stomatita micotic.
82.
83. Curirea unui biberon folosit se ncepe cu:
a) splarea cu detergent;
b) cltirea cu ap rece;
c) fierberea.
84.
85. Pansamentul bontului ombilical l efectum:
a) la 2 zile;
b) ori de cte ori este nevoie;
c) dup cicatrizarea plgii.
86.
87. Copilul prezint enurezis cnd nu-si controleaz sfincterul vezical:
a) nainte de 18 luni;
b) dup 2 ani;
c) dup 4 ani.

88.
89. La ce vrst este mai frecvent debutul rahitismului carenial?
a) la 9-12 luni;
b) la 3-6 luni;
c) la 2-3 ani.
90.
91. Profilaxia cu vitamina D a rahitismului carenial comun se ncepe :
a) la vrsta de 2 luni ;
b) n primele zile dup natere;
c) la vrsta de 1 an.
92.
93. Tratamentul etiologic al unei rinofaringite streptococice se face cu;
a) paracetamol, ampicilin;
b) tetraciclin;
c) penicilin.
94. Poziia care trebuie asigurat copilului n convulsii este;
a) eznd;
b) decubit dorsal;
c) decubit lateral.
95.
96. ngrijirile plgii ombilicale care prezint granulom se realizeaz prin:
a) badijonri cu tinctur de iod;
b) toaleta plgii ombilicale cu ap oxigenat;
c) atingeri cu soluie de nitrat de Ag 5%;
d) se introduce pulbere cu sulfamid n plag.
97.
98. n caz de gangren umed a plgii ombilicale se indic:
a) toaleta plgii ombilicale cu ap oxigenat;
b) atingerea bontului cu o compres nmuiat n tinctur de iod;
c) se aplic pulbere de sulfamid.

99.
100.

104.
Nr.
nt
re
ba
re

101.
BAREM DE CORECTARE
102.
MODUL:Puericultur , Pediatrie i nursing specific
103.
105.
R
106.
Bibliografie
107.
spuns
Nr.
pagin

109.
1
113.
2
117.
3
121.
4
125.
5
129.
6

110.

114.

118.

122.

126.

130.

133.
7

134.

137.
8

138.

141.
9

142.

145.
10

146.

108.
A. ADEVRAT / FALS
111.
1150 teste nursing L.Titirc,
2008
115.
1150 teste nursing L.Titirc,
2008
119.
1150 teste nursing L.Titirc,
2008
123.
1150 teste nursing L.Titirc,
2008
127.
1150 teste nursing L.Titirc,
2008
131.
Puericultur i pediatrie-Manual
pentru colile sanitare postliceale,Dr.
Elena Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu,
Dr. Ctlina Niculescu, Dr. Arghir
Popescu, 1997
135.
Puericultur i pediatrie-Manual
pentru colile sanitare postliceale,Dr.
Elena Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu,
Dr. Ctlina Niculescu, Dr. Arghir
Popescu, 1997
139.
Puericultur i pediatrie-Manual
pentru colile sanitare postliceale,Dr.
Elena Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu,
Dr. Ctlina Niculescu, Dr. Arghir
Popescu, 1997
143.
Puericultur i pediatrie-Manual
pentru colile sanitare postliceale,Dr.
Elena Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu,
Dr. Ctlina Niculescu, Dr. Arghir
Popescu, 1997
147.
Puericultur i pediatrie-Manual
pentru colile sanitare postliceale,Dr.
Elena Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu,
Dr. Ctlina Niculescu, Dr. Arghir
Popescu, 1997
149.
B. ASOCIERE

112.
125
116.
125
120.
125
124.
125
128.
125
132.
25

136.
25

140.
25

144.
25

148.
33

150.
Nr.
nt
re
ba
re
154.
I

151.
R
spuns

152.

Bibliografie

1- b

157.

2- a

160.

3- d

163.

4- e

166.

5- c

169.
II

1- c

172.

2- a

175.

3- d

178.

4- e

155.
Puericultur i pediatrie-Manual
pentru colile sanitare postliceale,Dr.
Elena Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu,
Dr. Ctlina Niculescu, Dr. Arghir
Popescu, 1997
158.
Puericultur i pediatrie-Manual
pentru colile sanitare postliceale,Dr.
Elena Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu,
Dr. Ctlina Niculescu, Dr. Arghir
Popescu, 1997
161.
Puericultur i pediatrie-Manual
pentru colile sanitare postliceale,Dr.
Elena Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu,
Dr. Ctlina Niculescu, Dr. Arghir
Popescu, 1997
164.
Puericultur i pediatrie-Manual
pentru colile sanitare postliceale,Dr.
Elena Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu,
Dr. Ctlina Niculescu, Dr. Arghir
Popescu, 1997
167.
Puericultur i pediatrie-Manual
pentru colile sanitare postliceale,Dr.
Elena Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu,
Dr. Ctlina Niculescu, Dr. Arghir
Popescu, 1997
170.
Puericultur i pediatrie-Manual
pentru colile sanitare postliceale,Dr.
Elena Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu,
Dr. Ctlina Niculescu, Dr. Arghir
Popescu, 1997
173.
Puericultur i pediatrie-Manual
pentru colile sanitare postliceale,Dr.
Elena Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu,
Dr. Ctlina Niculescu, Dr. Arghir
Popescu, 1997
176.
Puericultur i pediatrie-Manual
pentru colile sanitare postliceale,Dr.
Elena Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu,
Dr. Ctlina Niculescu, Dr. Arghir
Popescu, 1997
179.
Puericultur i pediatrie-Manual
pentru colile sanitare postliceale,Dr.

153.
N
r.
pagin

156.
1

159.
1

162.
1

165.
1

168.
5

171.
1

174.
5

177.
9

180.
1

181.

5- b

186.
1
190.
2
194.
3
198.
4
202.
5
206.
6
210.
7
214.
8
218.
9
222.
10
226.
11
230.
12
234.
13
238.
14
242.
15
246.
16
250.
17
254.
18
258.
19

187.
c
191.
a,e
195.
c
199.
d
203.
b
207.
b
211.
b,c
215.
b
219.
a
223.
a,c
227.
b
231.
b,c
235.
b
239.
a
243.
c
247.
b,c,d
251.
b
255.
c
259.
d

Elena Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu,


Dr. Ctlina Niculescu, Dr. Arghir
Popescu, 1997
182.
Puericultur i pediatrie-Manual
pentru colile sanitare postliceale,Dr.
Elena Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu,
Dr. Ctlina Niculescu, Dr. Arghir
Popescu, 1997
184.
185.
C. INTREBRI TIP GRIL
188.
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
192.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

196.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

200.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

204.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

208.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

212.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

216.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

220.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

224.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

228.

Proceduri de nursing

232.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

236.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

240.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

244.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

248.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

252.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

256.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

260.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

183.
5

189.
13
193.
14
197.
14
201.
14
205.
15
209.
15
213.
15
217.
15
221.
16
225.
16
229.
08
233.
16
237.
17
241.
17
245.
17
249.
17
253.
19
257.
19
261.
19

1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
2
1
1
1
1
1
1
1
1

262.
20
266.
21
270.
22
274.
23
278.
24
282.
25
286.
26
290.
27
294.
28
298.
29
302.
30
306.
31
310.
32
314.
33
318.
34
322.
35
326.
36
330.
37

263.
b
267.
a
271.
b,c
275.
b,c
279.
c
283.
c
287.
b
291.
a
295.
a,b,c
299.
a,b,c
303.
c
307.
a,b,d
311.
c
315.
b
319.
a
323.
c
327.
a, b, c
331.
b

334.
38
338.
39
342.
40
346.
41

335.
c
339.
b
343.
a
347.
b

264.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

268.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

272.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

276.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

280.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

284.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

288.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

292.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

296.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

300.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

304.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

308.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

312.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

316.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

320.

1150 teste nursing L.Titirc, 2008

324.
Teste pentru pregtirea asistenilor
medicali, Liliana Rogozea , 1997
328.
Teste pentru pregtirea asistenilor
medicali, Liliana Rogozea , 1997
332.
Puericultur i pediatrie-Manual
pentru colile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu, Dr.
Ctlina Niculescu, Dr. Arghir Popescu,
1997
336.
Teste pentru pregtirea asistenilor
medicali, Liliana Rogozea , 1997
340.
Teste pentru pregtirea asistenilor
medicali, Liliana Rogozea , 1997
344.
Teste pentru pregtirea asistenilor
medicali, Liliana Rogozea , 1997
348.
Puericultur i pediatrie-Manual
pentru colile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu, Dr.

265.
20
269.
20
273.
20
277.
21
281.
21
285.
21
289.
21
293.
21
297.
22
301.
22
305.
22
309.
23
313.
23
317.
24
321.
24
325.
43
329.
44
333.
2

337.
44
341.
44
345.
44
350.
0

1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
7

1
1
8

351.
42

352.
b

355.
43

356.
b

359.
44

360.
c

363.
45

364.
b

367.
46

368.
b

371.
47

372.
c

375.
48

376.
c

379.
49
383.
50

380.
b,c
384.
a,b,c

387.
388.
389.
390.

Ctlina Niculescu, Dr. Arghir Popescu,


1997
349.
353.
Puericultur i pediatrie-Manual
pentru colile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu, Dr.
Ctlina Niculescu, Dr. Arghir Popescu,
1997
357.
Puericultur i pediatrie-Manual
pentru colile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu, Dr.
Ctlina Niculescu, Dr. Arghir Popescu,
1997
361.
Puericultur i pediatrie-Manual
pentru colile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu, Dr.
Ctlina Niculescu, Dr. Arghir Popescu,
1997
365.
Puericultur i pediatrie-Manual
pentru colile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu, Dr.
Ctlina Niculescu, Dr. Arghir Popescu,
1997
369.
Puericultur i pediatrie-Manual
pentru colile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu, Dr.
Ctlina Niculescu, Dr. Arghir Popescu,
1997
373.
Puericultur i pediatrie-Manual
pentru colile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu, Dr.
Ctlina Niculescu, Dr. Arghir Popescu,
1997
377.
Puericultur i pediatrie-Manual
pentru colile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu, Dr.
Ctlina Niculescu, Dr. Arghir Popescu,
1997
381.
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
385.
Tehnici speciale de ngrijire a
bolnavilor, Dr. Georgeta Aurelia Balt, 1988

354.
0

358.
07

362.
07

366.
46

370.
47

374.
63

378.
19

382.
20
386.
37

1
1

391.
392.
393.
394.
395.
396.
397.
398.
399.
400.
401.
402.
403.
404.

405.

MODULUL 48: NEUROLOGIE SI NURSING IN NEUROLOGIE


406.
TESTUL A
Indicai dac urmtoarele afirmaii sunt adevrate sau false.Notai-le cu A

407.
408.
sau F:
409.
410.
1.Dizartria este incapacitatea pacientului de a scrie.
411.
2.Pacientul cu epilepsie poate exercita orice profesie.
412.
3.Pacientul cu hemiplegie prezint risc de escare de decubit.
413.
4. Pacientul cu maladia Parkinson prezinta bradikinezie.
414.
5.Aura epileptic avertizeaza pacientul despre iminenta declanrii unei crize .
415.
6 Pacientului cu HTIC i se asigur securitatea pentru a nu se leza.
416.
7.Cu pacientul afazic se poate comunica nonverbal.
417.
8.Deficitul de autongrijire se ntlnete la pacienii cu boala Parkinson.
418.
9.Alegerea unui stil de via sntos previne apariia bolilor neurologice.
419.
10.Asistenta va supraveghea gradul de imbibare a pansamentului cu sange, secreii
,in perioada postoperatorie.
420.
11.Puncia lombara poate fi efectuat pacienilor n ambulator.
421.
12.LCR normal are culoare uor glbuie.
422.
423.
TESTUL B
424.
Asociai noiunile din cele dou coloane:
425.
426.
1.

427.
428.
1
432.
2
436.
3
440.
4
444.
5
448.
449.
450.
1
454.
2
458.
3
462.
4
466.
5
470.
471.
472.
473.
1
477.
2
481.
3
485.
4
489.
5

429.

Pneumoencefalografie

433.

EEG

437.

Puncie rahidian

441.

Articularea cuvintelor

445.

Lipsa mirosului

430.
A
434.
B
438.
C
442.
D
446.
E

431.

LCR

435.

Anosmie

439.

Afazie

443.

Aer

452.
A
456.
B
460.
C
464.
D
468.
E

453.

Hemiplegie

457.

Tulburare vizuala

461.

Vrsturi spontane

465.

Convulsii tonico-clonice

469.

Scala Glasgow

475.
A
479.
B
483.
C
487.
D
491.
E

476.

Aur

480.

Cmp vizual

484.

Timp,spaiu

488.

Membre inferioare .

492.

Pierderea vederii

447.
Activitate bioelectric a
creierului

2.
451.

Epilepsie

455.

Com

459.

Mers cosind

463.

Diplopie

467.
Hipertensiune
intracranian
3.
474.

Paraplegie

478.

Obnubilare

482.

Epilepsie

486.

Cecitate

490.

Scotom

493.
TESTUL C
494.
ncercuii rspunsul/rspunsurile corecte:
495.
496.
1.Pneumoencefalografia reprezint:
497.
a)examen radiologic al spaiilor subarahnoidiene,folosind ca substan de contrast
aerul;
498.
b) examen radiologic al spaiilor subarahnoidiene ,folosind ca substan de
contrast iodul;
499.
c)examen radiologic ce realizeaz imagini ale circulaiei cerebrale.
500.
501.
2.Pentru efectuarea pneumoencefalografiei,asistenta va pregti urmatoarele
materiale:
502.
a)electroencefalograful;
503.
b)seringi,ace,tvia renal,soluii dezinfectante;
504.
c)nu sunt necesare materiale.
505.
506.
3.EEG reprezint:
507.
a) nregistrarea biocurenilor produi de creier;
508.
b)nregistrarea biocurenilor produi de muchi;
509.
c)examen radiologic al coninutului cranian.
510.
511.
4.Pentru inregistrarea EEG, pacientul necesit urmtoarele pregtiri:
512.
a)trei zile regim alimentar hiposodat;
513.
b)splarea prului;
514.
c)intreruperea medicaiei sedative sau excitante.
515.
516.
5.Urmtoarele manifestri
de dependen sunt tulburri ale mersului si
ortostaiunii:
517.
a)tremurturile,convulsiile;
518.
b)ataxia static i locomotorie;
519.
c)monoplegia.
520.
521.
6.Tulburrile de sensibilitate,subiective sunt:
522.
a)anestezia,hipoestezia,hiperestezia;
523.
b)paresteziile;
524.
c)ambele.
525.
526.
7.n leziunile nervului I cranian,pacientul prezint ca problem de dependen:
527.
a) anosmie,hiposmie;
528.
b)lipsa vederii;
529.
c)midriaz.
530.
531.
8.Vrsturile n cazul HTIC au urmtoarele caracteristici:
532.
a)au totdeauna coninut alimentar;
533.
b)sunt spontane,n jet,neprecedate de greuri;
534.
c)sunt precedate de greuri.

535.
536.
9.Problemele pacientului cu maladie Parkinson sunt:
537.
a)diminuarea mobilitii;
538.
b)eliminri necontrolate de urin;
539.
c)euforie;
540.
d)alterarea comunicrii verbale i n scris.
541.
542.
10.Factorii declanatori ai crizei de epilepsie pot fi:
543.
a)stimuli din mediu-sonori,luminoi;
544.
b)alimentaia bogat n glucide;
545.
c)nerespectarea tratamentului.
546.
547.
11.Interveniile asistentei n faza tonicoclonic a crizei epileptice sunt urmtoarele
,in afar de:
548.
a)se descleteaz dinii,se pune un rulou ntre dini;
549.
b)se lrgesc hainele prin descheierea nasturilor;
550.
c)se aeaz apratori laterale la paturi pentru a prevenii accidentele.
551.
552.
12.Problemele pacientului n timpul crizei epileptice pot fi :
553.
a)oprirea respiraiei;
554.
b)riscul de traumatizare;
555.
c)depresia.
556.
557.
13.n comoia cerebral,pacientul prezint:
558.
a)stare comatoas profund;
559.
b)pierderea contienei pentru scurt timp;
560.
c)pareze,paralizii.
561.
562.
14.n traumatismele craniocerebrale n care se scurge LCR prin nas,urechi,plag
cranian,se va proceda astfel:
563.
a)aplicarea unui pansament compresiv;
564.
b)dezinfecia plgii craniene i tamponarea ei;
565.
c)nu se efectueaza tamponare.
566.
567.
15.n acordarea primului ajutor unui pacient cu traumatism cranian se fac
urmtoarele manevre,n afar de:
568.
a)ridicarea pacientului pentru a-i observa mersul;
569.
b)observarea strii de contien;
570.
c)examinarea plgilor craniene;
571.
d)evidenierea parezelor si paraliziilor.
572.
573.
16.Un pacient diagnosticat cu AVC,prezint ca manifestri de dependen
specifice:
574.
a)hipotensiune arterial;
575.
b)ameeli,vrsturi,urmate de stare comatoas;
576.
c)hipotermie;

577.
d)hemiplegie.
578.
579.
17.Recuperarea deficitului motor n cazul AVC se ncepe astfel:
580.
a)imediat dup producerea accidentului;
581.
b)cu miscri pasive;
582.
c)la 1-2 luni de la debut.
583.
584.
18.Pregtirea local n vederea interveniilor chirurgicale craniene const n:
585.
a)splarea prului ;
586.
b)raderea prului pe toata suprafaa craniana;
587.
c)raderea prului numai n zona n care se va face operatia.
588.
589.
19.Poziia n pat a pacientului comatos neintubat n perioada postoperatorie este :
590.
a)decubit dorsal;
591.
b)decubit lateral sau semidecubit ventral;
592.
c)Trendelenburg.
593.
594.
20.n stabilirea cii de alimentare a pacientului operat pe craniu se va ine seam
n primul rnd de:
595.
a)preferinele pacientului;
596.
b)prezena reflexului de deglutiie;
597.
c)starea de contien a pacientului.
598.
599.
21.Pentru reducerea HTIC,asistenta va aplica pacientului urmtoarele intervenii
autonome:
600.
a)linitete pacientul,l educ pentru a evita micrile n pat;
601.
b)limiteaz consumul de lichide;
602.
c)instaleaz perfuzie cu soluie de Manitol,Glucoz.
603.
604.
22.Problemele pacientului n fazele tardive ale sclerozei in plci sunt:
605.
a)pierderea controlului sfincterelor;
606.
b)hipertermie;
607.
c)alterarea tranzitului intestinal.
608.
609.
23.Pentru stabilirea gradului de com se utilizeaz scala Glasgow,care const n:
610.
a)examinarea reaciei oculare la diveri stimuli;
611.
b)examinarea controlului eliminrilor;
612.
c)examinarea rspunsului verbal,motor la un stimul.
613.
614.
615.
24.ngrijirea mucoaselor oculare la un pacient comatos const n:
616.
a)instilarea soluiilor de antibiotice;
617.
b)acoperirea ochiului cu o compres mbibata n ser fiziologic;
618.
c)instilarea lacrimilor artificiale.
619.
620.
25.Aezai in ordine primele ngrijiri ce se acord pacientului comatos:

621.
a)recoltarea produselor pentru examene de laborator;
622.
b)curarea cavitii bucale;
623.
c)introducerea pipei Gueddel;
624.
d)msurarea TA,pulsului;
625.
e)instalarea unei perfuzii.
626.
627.
26.Pentru efectuarea punciei rahidiene unui pacient comatos i se va da poziia :
628.
a)decubit lateral cu membrele inferioare flectate pe abdomen;
629.
b)eznd,susinut de dou persoane;
630.
c)decubit lateral cu brbia n piept i membrele inferioare flectate pe abdomen.
631.
632.
27.Starea de com se definete astfel:
633.
a)pierderea parial sau total a contienei;
634.
b)pierderea parial sau total a contienei cu alterarea funciilor vitale;
635.
c)pierderea parial sau total a
contienei,motilitii,sensibilitii cu conservarea celor mai importante
funcii vegetative.
636.
637.
28.Leziunile nervului II cranian(optic) se manifest prin:
638.
a)ambliopie,amauroz;
639.
b)ngustarea cmpului vizual;
640.
c)ambele.
641.
642.
29.Pacientul care prezint paralizia nervului facial are ca manifestri de
dependen:
643.
a)asimetrie facial;
644.
b)pacientul nu poate fluiera,sufla;
645.
c)afazie.
646.
647.
30.Obiectivele imediate ale ngrijirii pacientului cu HTIC constau n :
648.
a)meninerea funciilor vitale si vegetative in limite fiziologice;
649.
b)prevenirea complicaiilor;
650.
c)reducerea presiunii HTIC.
651.
652.
31.Convulsia reprezint:
653.
a)pierderea contienei;
654.
b)micri neateptate ale membrelor inferioare;
655.
c)contracii musculare urmate de relaxare.
656.
657.
32.Pareza reprezint:
658.
a)contractur muscular;
659.
b)diminuarea forei musculare;
660.
c)rigiditate vascular.
661.
662.
33.Hemiplegia reprezint:
663.
a)absena forei musculare;

664.
665.
666.
667.
668.
669.
670.
671.
672.
673.
674.
675.
676.
677.
678.
679.
680.
681.
682.
683.
684.
685.
686.
687.
688.
689.
690.
691.
692.
693.
694.
695.
696.
697.
698.
699.
700.
701.
702.
703.
704.
705.
706.
707.
708.
709.

b)paralizie generalizat;
c)paralizia unei jumti de corp.
34.Paraplegia reprezint:
a)paralizia unui singur membru;
b)paralizia prii inferioare a corpului;
c)paralizia celor patru membre.
35.Lezarea nervului acustico-vestibular produce:
a)lipsa posibilitii de a fluiera;
b)tulburri de echilibru;
c)paralizie masticatorie.
36.Apariia convulsiilor poate fi cauzat de:
a)febr;
b)antecedente heredocolaterale;
c)traumatisme craniene.
37.Tremurtura degetelor minii la un parkinsonian seamn cu:
a)micarea de pendulare;
b)micarea de numrare a banilor;
c)micarea de ntors ceasul.
38.Tremurtura picioarelor la un parkinsonian imit:
a)micarea de pedalare;
b)micarea de batere a msurilor muzicale;
c)micarea de balansare.
39.Narcolepsia reprezint:
a)nevoia brusc de somn;
b)somn superficial cu treziri dese;
c)somn cu durat peste limitele normale.
40.Pacientul cu parkinson prezint:
a)tremurtur;
b)rigiditate;
c)mers ncet cu pai mici.
41.Accesul epileptic major are ca manifestri:
a)relaxare sfincterian;
b)incontinen de fecale;
c)mucarea limbii.
42.n timpul crizei grand-mall pacientul prezint :
a)pierderea contienei;
b)risc de accidente;

710.
c)alterarea percepiei senzitive i senzoriale.
711.
712.
43.n AVC semnele de debut sunt:
713.
a)vertij;
714.
b)cefalee occipital;
715.
c)valori tensionale crescute.
716.
717.
44.La pacienii cu AVC nu efectum:
718.
a)trecerea rapid n ortostatism;
719.
b)micri brute necontrolate ale capului;
720.
c)transport pe distane mari.
721.
722.
45.Pentru examinarea radiologica a cutiei craniene a pacientului:
723.
a)prul lung l vom lega pe cretet;
724.
b)ndeprtm obiectele radioopace;
725.
c)dezbrcm regiunea de examinat.
726.
727.
46.Asistenta medical menine mandrenul acului spinal n timpul punciei
lombare:
728.
a)steril;
729.
b)nesteril;
730.
c)l depune n sacul colector.
731.
732.
47.Dup efectuarea punciei occipitale:
733.
a)se asigur 8h repaus total pacientului;
734.
b)pacientul se poate mobiliza dup circa 15 minute;
735.
c)se asigur pacientului repaus fizic 60 minute.
736.
737.
48.Unui bolnav cu epilepsie,i se interzic urmtoarele profesiuni,cu excepia:
738.
a)conductor auto;
739.
b)macaragiu;
740.
c)conductor metrou;
741.
e)economist.
742.
743.
49.Reeducarea tulburrilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin:
744.
a)asigurarea colaborrii familiei pacientului;
745.
b)stabilirea interrelaiei stimulare-rspuns;
746.
c)nceperea precoce a interveniilor de reeducare;
747.
d)efectuarea unor exerciii pentru denumirea diferitelor obiecte.
748.
749.
50.Capacitatea de autoservire general const n:
750.
a)igien personal;
751.
b)activiti manuale diverse;
752.
c)mbrcat-dezbrcat.
753.
754.
51.Retraciile musculo-tendinoase pot fi evitate prin:

755.
a)meninerea corect a membrelor paralizate;
756.
b)meninerea poziiilor de flexie a genunchiului i rsuciri ale trunchiului;
757.
c)evitarea micrii.
758.
759.
52.Pacientul cu deficit motor parial se imbrac:
760.
a)ncepnd cu membrul sntos;
761.
b)ncepnd cu membrul plegic;
762.
c)nu conteaz.
763.
764.
53.Care din urmtoarele arat ordinea corect a etapelor crizelor de epilepsie:
765.
a)tonic,clonic,automatism,com;
766.
b)aur,clonic,tonic,somn;
767.
c)clonic,tonic,somn,automatism;
768.
d)aur,tonic,clonic,somn.
769.
770.
54.Pentru a restabili mobilizarea unui pacient ct mai repede posibil dup un AVC
(parez)cea mai important aciune este :
771.
a)poziionarea corect a membrului respectiv;
772.
b)efectuarea de exerciii fizice pasive ale membrului respectiv;
773.
c)schimbarea poziiei pacientului din 10 n 10 ore;
774.
d)aplicarea de atele la membrele afectate.
775.
776.
55.Comunicarea ineficient la nivel motor se manifest prin :
777.
a)stare comatoas;
778.
b)pareze i paralizii;
779.
c)obnubilare.
780.
781.
56.Coma este reprezentat de urmtoarele semne:
782.
a)tulburri circulatorii i respiratorii;
783.
b)pierderea contienei cu pstrarea respiraiei i circulaiei;
784.
c)pierderea imaginii de sine.
785.
786.
57.Paraplegia se definete ca pierdere total a forei motorii :
787.
a)a jumtii drepte a corpului;
788.
b)a membrelor inferioare;
789.
c)a unui singur membru.
790.
791.
58.Obiectivele ngrijirii pacientului care comunic deficitar la nivel senzorial i
motor sunt:
792.
a)echilibrarea psihic a bolnavului;
793.
b)orientarea lui n timp si spaiu;
794.
c)folosirea de mijloace de comunicare specifice deficitului senzorial.
795.
796.
59.Afazia este tulburarea:
797.
a)de sensibilitate a pielii;
798.
b)scderea volumului muscular;

799.
800.
801.
802.
803.
804.
805.
806.
807.
808.
809.
810.

c)incapacitatea de a pronuna cuvinte.


60.Puncia lombar se execut de ctre:
a)asistenta medical de salon;
b)asistenta medical de laborator;
c)medic.

BAREM DE CORECTARE MODULUL NEFROLOGIE SI NURSING


SPECIFIC
811.
812.
TESTUL I ADEVARAT/FALS
813.
N
814.
815.
BIBLIOGRAFIE
816.
R.NTRE
RSP
NUM
BARE
UN
R
S
PA
GIN

818.Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre


1.
817.
821.
asistentii medicali
F
310

2.
3.
4.
5.
6.
7.

822.
F
825.
A
828.
A
831.
A
834.
A
837.
A

8.

843.
A

9.

848.
A
851.

10.

819.Sub redactia Lucreia Titiric


820.
Editura Viata Medical
Romneasc,2003
823.
Idem

826.

Idem

829.

Idem

832.

Idem

835.

Idem

838.Chirugie
839.Editura medicala
840.Silivian Dachievici
841.
Mihai Mihilscu
844.Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
845.Sub redactia Lucreia Titiric
846.
Editura Viata Medical
Romneasc,2003
849.
Idem

852.

Idem

824.
319
827.
319-320
830.
320
833.
316
836.
315
842.
106
847.
320

850.
302
853.

A
854.
F

11.

12.

855.Tehnici de ingrijire pentru asistentii medicali


856.Sub redactia Lucreia Titiric
857.
Editura Viata Medical
Romneasc,2002
860.
Idem

859.
F

325
858.
62
861.
62

862.
863.
864.
865.
NR
.NTREBA
RE

869.
870.

876.

880.

884.

890.

894.
895.

901.

905.

909.

913.

917.
918.

866.
RSP
U
NS
1.
871.
1-D

877.
2-E
881.
3-A
885.
4-C
891.
5-B
2.
896.
1-D

902.
2-E
906.
3-A
910.
4-B
914.
5-C
3.
919.
1-D

TESTUL II ASOCIERI
867.
BIBLIOGRAFIE

872.Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre


asistentii medicali
873.Sub redactia Lucreia Titiric
874.
Editura Viata Medical
Romneasc,2003
878.
Idem

882.

Idem

886.Ghid de nursing
887.Sub redactia Lucreia Titiric
888.
Editura Viata Medical
Romneasc,2001
892.
Idem

897.Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre


asistentii medicali
898.Sub redactia Lucreia Titiric
899.
Editura Viata Medical
Romneasc,2003
903.
Idem

907.

Idem

911.

Idem

915.

Idem

920.Ghid de nursing
921.Sub redactia Lucreia Titiric
922.
Editura Viata Medical
Romneasc,2001

868.
NR.PA
GIN

875.
302

879.
305
883.
306
889.
319
893.
318
900.
316

904.
328
908.
308
912.
313
916.
313
923.
319

924.

928.

934.

938.

925.
2-C
929.
3-A

935.
4-E
939.
5-B

926.

Idem

930.Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre


asistentii medicali
931.Sub redactia Lucreia Titiric
932.
Editura Viata Medical
Romneasc,2003
936.
Idem

940.

Idem

927.
320
933.
316

937.
318
941.
311

942.
943.
944.
945.
946.

TEST III - GRILA

947.
NR
.NTREBA
RE

948.
RSPUN
S

949.

BIBLIOGRAFIE

951.
NUM
R
PAG
IN

950.

(nume,autor,editura,an apariie)

1.

952.
A

953.
1150 de teste nursing-Elena
Dororbantu,Valeria Ghidu,Maria
Zamfir,editura Viata Medicala
Romneasc-2003

954.
104

2.

955.
B

956.

Idem

957.
104

3.

958.
A

959.

Idem

960.
104

4.

961.
BC

962.

Idem

963.
104

5.

964.
B

965.

Idem

966.
104

6.

967.
B

968.

Idem

969.
104

7.

970.
A

971.

Idem

972.
105

8.

973.
B

974.

Idem

975.
105

9.

976.
AD

977.

Idem

978.
105

10.

979.
AC

980.

Idem

981.
105

11.

982.
A

983.

Idem

984.
105

12.

985.
AB

986.

Idem

987.
105

13.

988.
B

989.

Idem

990.
105

14.

991.
C

992.

Idem

993.
105

15.

994.
A

995.

Idem

996.
106

16.

997.
BD

998.

Idem

999.
106

17.

1000.
B

1001.

Idem

1002.
106

18.

1003.
BC

1004.

Idem

1005.
106

19.

1006.
B

1007.

Idem

1008.
106

20.

1009.
B

1010.

Idem

1011.
106

21.

1012.
AB

1013.

Idem

1014.
106

22.

1015.
A

1016.

Idem

1017.
106

23.

1018.
AC

1019.

Idem

1020.
107

24.

1021.
BC

1022.

Idem

1023.
107

25.

1024.
B C D AE

1025.

Idem

1026.
107

26.

1027.
C

1028.

Idem

1029.
107

27.

1030.
C

1031.

Idem

1032.
107

28.

1033.
C

1034.

Idem

1035.
107

29.

1036.
AB

1037.

Idem

1038.
107

30.

1039.
ABC

1040.

Idem

1041.
107

31.

1042.
C

1043.
Teste de evaluare continu n
nursing-Coordonator colectie:Dr.Mioara
Mincu

1044.
99

32.

1045.
B

1046.

Idem

1047.
99

33.

1048.
C

1049.

Idem

1050.
99

34.

1051.
B

1052.

Idem

1053.
100

35.

1054.
B

1055.

Idem

1056.
101

36.

1057.
ABC

1058.

Idem

1059.
101

37.

1060.
BC

1061.

Idem

1062.
101

38.

1063.
AB

1064.

Idem

1065.
101

39.

1066.
A

1067.

Idem

1068.
102

40.

1069.
ABC

1070.

Idem

1071.
102

41.

1072.
ABC

1073.

Idem

1074.
103

42.

1075.
ABC

1076.

Idem

1077.
103

43.

1078.
ABC

1079.

Idem

1080.
104

44.

1081.
ABC

1082.

Idem

1083.
104

45.

1084.
ABC

1085.

Idem

1086.
105

46.

1087.
A

1088.

Idem

1089.
106

47.

1090.
B

1091.

Idem

1092.
106

48.

1093.
D

1094.

Idem

1095.
108

49.

1096.
ABCD

1097.

Idem

1098.
108

50.

1099.
ABC

1100.

Idem

1101.
108

51.

1102.
A

1103.

Idem

1104.
108

52.

1105.
B

1106.

Idem

1107.
108

53.

1108.
B

1109.

Idem

1110.
109

54.

1111.
B

1112.

Idem

1113.
110

55.

1114.
B

1115.
Ghid de Nursing-sub redacia
Lucreia Titirc,editura Viaa Medical
Romneasc-1996

1116.
215

56.

1117.
B

1118.

Idem

1119.
215

57.

1120.
B

1121.

Idem

1122.
215

58.

1123.
AC

1124.

Idem

1125.
215

59.

1126.
C

1127.

Idem

1128.
216

60.

1129.
C

1130.
Teste de evaluare continu n
nursing-Coordonator colectie:Dr.Mioara
Mincu

1131.
106

1132.
NR
.NTREBA
RE

1133.
RSPUN
S

1134.

BIBLIOGRAFIE

1135.

(nume,autor,editura,an apariie)

1136.
NUM
R

PAG
IN
61.

1137.
A

1138.
1150 de teste nursing-Elena
Dororbantu,Valeria Ghidu,Maria
Zamfir,editura Viata Medicala
Romneasc-2003

1139.
104

62.

1140.
B

1141.

1142.
104

Idem

1143.
1144.
1145.

MODULUL 49: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE


1146.

1147.

Notati cu ADEVARAT sau FALS enunturile de mai jos:

1. Ticurile sunt gesturi scurte, repetate involuntar (ex: clipit, tuse) fara necesitate obiectiva.
2. Starea de obnubiliare se manifesta printr-o perceptie profunda a constientei, activitatea
psiho-motorie fiind suspendata, persoana nu mai raspunde la intrebari si nu reactioneaza
la excitatiile din mediu
3. Senzatia este un act psihic elementar prin care se realizeaza o imagine singulara a unor
insusiri ale obiectelor si fenomenelor inconjuratoare.
4. Hipomnezia este scaderea fortei memoriei si este prezenta in surmenaj, stari anxioase,
depresie etc.
5. Fuga de idei- reprezinta o frica nejustificata cu obiect bine determinat.
6. Agorafobia reprezinta frica de spatii deschise sau de locuri publice, claustrofobia- frica
de locuri inchise, hidrofobia frica de apa
7. Pacientul cu depresie prezinta o privire stinsa, lipsita de stralucire, mimica stearsa,
expresia fetei tradeaza tristete, indurerare, tegumentele pot fi uscate din cauza
deshidratarii
8. Personalitatea este alcatuita din totalitatea reactiilor unei persoane fata de stimulii
exteriori
9. Boala Alzheimer este mai frecventa la adultii in varsta, este o tulburare cronica,
progresiva ce distruge constienta, saraceste personalitatea si are ca simptom frecvent:
pierderea memoriei, a orientarii, a controlului simturilor, tulburari de vorbire etc.

10. Terapia de grup- modalitate terapeutica ce face apel la capacitatea individului de a gandi,
rationa, a-si aprofunda gandurile, memoria si dorintele raportandu-le la realitate.
1148.
1149.
1150.
1151.
1152.
1153.
1154.
1155.
1156.

Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloana B

1157.

1.

1159.
B
1161.
a.tratarea cu seriozitate a
gandurilor, sentimentelor si experientelor
pacientului
1162.
2. Respectul
1163.
b. sursa principala de informatie
1164.
3. Dialogul cu bolnavul
1165.
c.ticuri
1166.
4. Gesturi scurte,
1167.
d.transmitere de mesaje simple,
repetate involuntar fara
clare, precise din punct de vedere al
necesitate obiectiva
continutului, al timpului si spatiului
alocat
1168.
5.Mimica
k. e. tip de comunicare nonverbala folosind drept
suport expresia faciala si modificarile acesteia
1169.
1170.
2.
1171.
A
1172.
B
1173.
1.Hipoestezia
1174.
a.perceperea eronata a gustului si
mirosului
1175.
2. Iluziile gustative si
1176.
b.cresterea exagerata a atentiei
olfactive
intalnita frecvent in psihopatologie
1177.
3. Hiperprosexia
1178.
c.scaderea sensibilitatii la diferite
excitatii
1179.
4. Amnezie
1180.
d.pierderea totala a memoriei
1181.
5.Gandirea
l. e.functia cea mai complexa a creierului
1182.
1183.
3.
1184.
A
1185.
B
1186.
1.Fuga de idei
1187.
a.teama de spatii deschise sau
locuri publice
1188.
2.Agorafobie
1189.
b.frica de obiecte ascutite
1160.

1158.
A
1.Comunicarea eficienta

1190.

3.Oxifobia

1192.

4.Euforia

1194.

5.Anorexie

1195.
1196.
1199.

4.
1197.
A
1.Instinct de aparare

1191.
c.bolnavul nu poate exprima de la
inceput pana la sfarsit o anumita idee si
trece de la o idee la alta fara legatura intre
ele
1193.
d.scaderea pana la lipsa totala a
poftei de mancare
m. e.stare de veselie exagerata, bucurie, optimism,
asociata de obicei cu logoree mimica expresiva,
mobilitate exagerata
1198.
B
1200.
a.activitate psihica orientata spre
atingerea unor scopuri propuse constient
prin activitati nervoase superioare
1202.
b.impulsivitate
1204.
c.instinct individual care asigura
supravietuirea acestuia

1201.
2.Vointa
1203.
3.Lipsa de stapanire a
comportamentului prin scaderea
controlului voluntar
1205.
4.Insomnia
1206.
d.transsexualitate
1207.
5.Tulburare in care un n. e.scaderea timpului total de somn
individ este genetic si anatomic
barbat sau femeie crede ca el/ ea
apartine sexului opus si ca atare,
traieste ca un membru al sexului
opus ori de cate ori este posibil
1208.
1209.
5.
1210.
A
1211.
B
1212.
1.Atacul de panica
1213.
a.sindrom de stres posttraumatic
1214.
2.Raspunsul la
1215.
b.boala psihica caracterizata prin
expunerea unui eveniment
doua sau mai multe simptome ca: idei
traumatic care implica vatamare
delirante, halucinatii, vorbire
corporala, amenintarea cu
dezorganizata, simptome negative
moartea etc.
1216.
3.Schizofrenia
1217.
c.suicid
1218.
4.Suprimarea voluntara
1219.
d.dependenta de droguri
a cursului vietii datorita unor
tulburari psihice
1220.
5.Risc de suicid
o. e.este un inalt nivel de anxietate marcat prin
sentimente de teroare, gandire dezorganizata,
neputinta, activitate fara scop
1221.
1222.
6.
1223.
A
1224.
B
1225.
1.Amfetamina
1226.
a.clorpromazin 10 mg i.m. la 6 h,

1227.
2.Hiperpirexia la adultii
consumatori de droguri
1229.
3.Violenta

impachetari cu cearceafuri umede


1228.
b.drog psihostimulent al SNC

1230.
c.inapetenta, scadere ponderala,
deshidratare, insomnie, agitatie
1231.
4. Probleme de ingrijire
1232.
d.manifestari ce reprezinta un
ale unui pacient depresiv
pericol pentru ceilalti
1233.
5.Anorexie
p. e.lipsa poftei de mancare
1234.
1235.
7.
1236.
A
1237.
B
1238.
1.Alimentatie inadecvata
1239.
a.se ofera pacientului ocazia sa se
prin deficit se corecteaza
exprime, sa spuna ce-l preocupa
1240.
2.Combaterea
1241.
b.se instituie un program de
constipatiei
miscare zilnica, alimentatia trebuie sa fie
bogata in celuloza, legume, fructe,
medicamente laxative
1242.
3.Comunicarea eficienta
1243.
c.apatie
1244.
4.Starea de indiferenta si
1245.
d.pacientul trebuie sa consume
de absenta a emotiilor
alimente si lichide in conformitate cu
necesitatile organismului
1246.
5.Bulimie
q. e.nevoia patologica de a manca mari cantitati de
alimente
1247.
1248.
8.
1249.
A
1250.
B
1251.
1.Pierderea posibilitatii
1252.
a.comportament ritualic pe care
de a vorbi sau de a intelege
un individ se simte obligat sa-l
limbajul vorbit in urma unei
indeplineasca, ce ii patrunde fortat in
leziuni corticale
constiinta si e contrar dorintelor sale
1253.
2.Compulsie
1254.
b.afazie
1255.
3.Ecolalie
1256.
c.repetarea automata a sunetelor,
cuvintelor, frazelor emise de alta
persoana
1257.
4.Impulsivitate
1258.
d.stare de anxietate care este atat
de puternica incat dezorganizeaza
personalitatea individului
1259.
5.Panica
r. e.tendinta de a efectua un act violent,
imprevizibil, negandit
1260.
1261.
1262.
Marcati cu x raspunsul corect:
1. Vrsta de debut a schizofreniei, este n majoritatea cazurilor:
a) 18-35 de ani;
b) dup 50 de ani;

c)
2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

dupa 65 de ani,
1263.
Vitaminele B1 i PP, sunt indicate n tratamentul delirium-ului tremens, fiind necesare:
a) formrii protrombinei;
b) sistemului nervos;
c) circulaiei sanguine;
d) diurezei.
1264.
Dieta bogat n proteine i vitamine, previne distrugerea crui organ care detoxific alcoolul?
a) pancreasul;
b) ficatul;
c) rinichii;
d) plmnii
1265.
Pacientul cu delirum tremens, te ntreab, speriat, dac vezi gndacii care se urc pe patul su,
Rspunsul optim este:
a) dau cu spray i v scap de ei;
b) nu vd niciun gndac;
c) stau cu dvs,, pn suntei mai calm;
d) aceti gndaci, sunt o manifestare a bolii dvs. ;
e) taci din gur, beivule !
1266.
Pacientul care umple spaiile albe din memorie, cu evenimente imaginare, bizare, contradictorii
i lipsite de consecven:
a) confabuleaz;
b) minte;
c) are halucinaii.
1267.
Sevrajul etanolic se caracterizeaza prin:
a) anorexie, greata, tremor accentuat la degete
b) transpiratii, tahicardie, HTA
c) iritabilitate, impulsivitate
1268.
La anamnez, pacientul i exprim convingerea ferm c va fi omort de ctre securitate, acest
exemplu ilustreaz:
a) halucinaie;
b) idee delirant de autoacuzare;
c) delir de persecuie.
1269.
Starea timic manifestat cel mai frecvent de ctre schizofrenic, este:
a) optimism, exaltare timic;
b) tristee, depresie;
c) apatie, detaare emoional, ostilitate, negativism.
1270.
Repetarea frazelor pe care ceilali le-au spus, se numete:
a) autism;

b) ecopraxie;
c) ecolalie;
d) balbism.
1271.
10. Fraza sunt bolnav deoarece prezentatorul de la TV m hipnotizeaz cu laser, chiar cnd scot
televizorul din priz, exemplific:
a) gndirea autist;
b) iluzia;
c) ideea delirant de influen exterioar.
1272.
11. Indicai rspunsul fals:
a) antidepresivele triciclice poteneaz efectele alcoolului;
b) se indic asocierea alcoolului i a antidepresivelor triciclice, pentru accelerarea vindecrii
depresiei endogene;
c) fenotiazinele cresc toxicitatea antidepresivelor triciclice.
1273.
12. Ce este comunicarea?
1274.
a. activitate complexa intre doua sau mai multe persoane, in care fiecare mesaj
genereaza o reactie complexa ce poate deveni un nou subiect pentru discutie
1275.
b. o relatie ce trebuie focalizata pe un anumit subiect
1276.
c. o activitate intelectuala in care fiecare interlocutor isi demonstreaza cultura
generala
1277.
13. Comunicarea este eficienta daca:
1278.
a. se desfasoara dupa un ritual bine definit
1279.
b. mesajele sunt simple, clare si precise
1280.
c. se desfasoara verbal
1281.
14. Diazepamul este contraindicat n:
a) starea de com;
b) agitaia psihomotorie din demena senil;
c) sevrajul etanolic;
d) tulburrile psihosomatice.
1282.
1283.
15. Indicai cemedicament are efect miorelaxantpe musculatura somatic:
1284.
a. Antideprin;
1285.
b. Diazepam;
1286.
c. Meprobamat;
1287.
d. Clordelazin.
1288.
1289.
16.Indicai ce metod contraceptiv ar fi util la o tnr epileptic, tratat cu
Fenobarbital:
1290.
a. contraceptive orale;
1291.
b. sterilet;
1292.
c. vasectomie.
1293.

1294.
17. Haloperidolul este contraindicat la pacienii cu:
1295.
a. boala Parkinson;
1296.
b. demen senil;
1297.
c. boala Alzheimer.
1298.
1299.
18. Care din urmatoarele principii de nursing sunt caracteristice nursingului
psihiatric:
1300.
a. se ajute la reducerea starii de anxietate a pacientului
1301.
b. sa respecte gradul de confidentialitate
1302.
c. sa-si aminteasca faptul ca exista o explicatie pentru fiecare comportament
1303.
1304.
19. Atributiile asistentei medicale in sectia de psihiatrie sunt:
1305.
a. informarea pacientului asupra sanatatii
1306.
b. prevenirea unor accidente, prin supraveghere
1307.
c. aplicarea unor interventii in situatii de criza
1308.
1309.
20. Dementa etanolica este:
1310.
a. stadiul final al alcoolismului cronic, ce determina atrofie cerebrala
1311.
b. psihoza polinevritica alcoolica Korsakov
1312.
c. scleroza hepatica
1313.
1314.
21. Tulburarea afectivitii, constnd n trirea simultan i paradoxal a unor
sentimente i afecte diametral opuse fa de acelai subiect, semnific:
1315.
a. ambivalen;
1316.
b. autism;
1317.
c. catatonie;
1318.
d. negativism
1319.
e. i se ntlnete n:
1320.
f. schizofrenie (simptom pricipal);
1321.
g. paranoia;
1322.
h. depresie endogen;
1323.
i. nevroza obsesional (impulsiune i compulsiune).
1324.
1325.
22. Ce elemente caracterizeaz eclampsia?
1326.
a. HTA;
1327.
b. edeme periferice;
1328.
c. edem cerebral;
1329.
d. hipotensiune arterial;
1330.
e. apare dup 45 de zile de la natere;
1331.
f. apare numai dup a patra sarcin.
1332.
1333.
23. Notai rspunsul fals: tabesul i PGP apar n:
1334.
a. perioada ancrului cerebral;
1335.
b. faza secundar a infeciei luetice;
1336.
c. faza teriar a infeciei sifilitice.
1337.

1338.
24. Care din urmatoarele probleme sunt specice nursingului psihiatric?
1339.
a. mentinerea unei sanatati optime si prevenirea bolilor psiho biologice
1340.
b. deficientele in functionarea unor sisteme emotionale
1341.
c. aparitia unor stari emotionale de tipul : anxietate, manie, singuratate, tristete
1342.
1343.
25. Care din semnele urmtoare, nu caracterizeaz delirium tremens?
1344.
a. delir oniric cu halucinaii terifiante;
1345.
b. transpiraii i tremurturi;
1346.
c. puseu hipertensiv;
1347.
d. hipotensiune cu tendin de colaps.
1348.
1349.
26. Boala Parkinson caracterizata prin triada neurologica (hipertonie, hipo sau
akinezie si tremor, are si variate modificari psihice care au la baza:
1350.
a. tulburari ale metabolismului dopaminei la nivel encefalic;
1351.
b. sclerozei cerebrale
1352.
c. avitaminozei PP si B6
1353.
1354.
27. Sindromul discordant este carcateristicpentru:
1355.
a. schizofrenie;
1356.
b. alcoolism;
1357.
c. demen;
1358.
1359.
28. Ce este respectul?
1360.
a. tratarea cu seriozitate a gandurilor, sentimentelor si experientele pacientilor
1361.
b. intelegere empatica intre persoana bolnava si asistent
1362.
c. capacitatea asistentului de a se transpune in lumea experientelor si trairile lor
1363.
1364.
29. Ce presupune observarea de catre asistenta medicala in sectia de psihiatrie:
1365.
a. observarea semnelor si simptomelor psihopatologice ce ar putea fi importante
in vederea aplicarii ingrijirilor
1366.
b. capacitatea asistentei medicale ce supravegheaza bolnavul de a depista
tulburarile ce il fac pe pacient pasibil de a fi pedepsit
1367.
c. completeaza datele obtinute de la bolnav in registre speciale, le discuta cu
colegii si elaboreaza un plan de ingrijire
1368.
1369.
30. In boli depresive, dementa, schizofrenie pot apare:
1370.
a. semne ale unei capacitati deficitare de autoingrijire (barba nerasa, miros de
transpiratie, haine patate)
1371.
b. fuga de idei
1372.
c. tulburari ale constientei precum obnubilare, stupoare
1373.
1374.
31. Hipoestezia reprezinta:
1375.
a. scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
1376.
b. perceptia distorsionata a unui obiect
1377.
c. aparitia de asa zise dureri migratorii
1378.

1379.
32. Ce este agorafobia
1380.
a. teama de spatii deschise
1381.
b. teama de obiecte ascutite
1382.
c. frica de apa
1383.
1384.
33. Ipohondria este:
1385.
a. convingerea bolnavului ca sufera de boli grave, incurabile
1386.
b. convingerea bolnavului ca este mai destept, mai frumos decat altii
1387.
c. convingerea bolnavului ca este acuzat de toate nenorocirile lumii
1388.
1389.
34. Bulimia este:
1390.
a. scaderea pana la lipsa totala a poftei de mancare
1391.
b. ingerarea fara discernamat a unei cantitati mari de alimente
1392.
c. ingestie exagerata numai de alimente rotunde
1393.
1394.
35. Ce este impulsivitatea?
1395.
a. incapacitatea totala de a actiona
1396.
b. scaderea fortei de a se adapta
1397.
c. lipsa de stapanire a comportamentului
1398.
1399.
36. Ce este senzatia:
a. actul psihic elementar de realizare a imaginii obiectelor si fenomenelor lumii inconjuratoare
b. procesul de reflectare integrala a insusirii obiectelor si fenomenelor lumii inconjuratoare
c. exagerarea perceperii excitatiilor exteroceptive
1400.
1401.
37. Percepia senzorial fals, n absena unui obiect real, semnific:
1402.
a. halucinaie;
1403.
b. iluzie;
1404.
c. compulsiune;
1405.
d. stupor.
1406.
1407.
38. Fobia sociala este:
1408.
a. frica de a vorbi in public, teama de a manca in prezenta altor persoane
1409.
b. sentiment de teroare, gandire dezorganizata, neputinta si activitate fara scop
1410.
c. ganduri repetitive, nedorite, obsesive
1411.
1412.
39. Interventiile in schizofrenie au ca scop:
1413.
a. scaderea anxietatii pacientului
1414.
b. diminuarea comportamentului agresiv
1415.
c. protejarea pacientului de agresiunile zilnice atunci cand acesta are tulburari de
perceptie
1416.
1417.
40. Care din urmatoarele particularitati de ingrijire sunt specifice in depresie:
1418.
a. se determina sustragerea pacientului de la preocupari negative
1419.
b. implicarea pacientului in activitati recreative

1420.
c. se incurajeaza exprimarea verbala si non-verbala a sentimentelor
pacientului, se evita discutiile in contradictoriu
1421.
1422.
41. Dementa de tip Alzheimer este:
1423.
a. tulburare organica (corticala) intalnita frecvent la varstnici, caracterizata prin
pierderea memoriei, a orientarii, controlului asupra impulsurilor si emotiilor
1424.
b. determinata de abuzul de alcool
1425.
c. determinata de consumul de droguri
1426.
1427.
42. In postpartumul precoce, pot aprea:
1428.
a. stri confuzionale, chiar confuzo-onirice;
1429.
b. stri depresive, cu idei de autoliz;
1430.
c. idei de infanticid i tendine de suicid n doi (mama i nou-nscutul).
1431.
1432.
43. Manifestarile clinice datorate efectului alcoolului asupra SNC sunt:
1433.
a. agresivitate, labilitate afectiva
1434.
b. deteriorarea relatiilor sociale si de munca
1435.
c. tulburari cognitive
1436.
1437.
44. Abstinenta alcoolica este:
1438.
a. micsorarea sau stoparea consumului regulat de alcool
1439.
b. dificultati de vorbire, de coordonare, pierderea constientei
1440.
c. deficit de autoingrijire
1441.
1442.
45. Care din urmatoarele ingrijiri sunt acordate pacientului in abstinenta de alcool:
1443.
a. se masoara functiile vitale
1444.
b. se monitorizeaza echilibrul hidroelectrolitic
1445.
c. se administreaza sulfat de magneziu pentru scaderea iritabilitatii si prevenirea
convulsiilor
1446.
1447.
46. In cazul cenestopatiilor care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
1448.
a. cenestopatiile din nevroze nu au corespondent somatic patologic
1449.
b. pacientul acuza: furnicaturi, arsuri, senzatii dureroase difuze, mutante
1450.
c. cenestopatiile sunt halucinatii visceroceptive ca de exemplu sarcina fantoma
1451.
1452.
47. Psihopatiile apar la vrsta:
1453.
a. copilriei;
1454.
b. adolescenei;
1455.
c. adultului.
1456.
1457.
48.Care din urmatoarele afirmatii este adevarata in dementa pugilistica:
1458.
a. survine secundar traumatismelor craniene repetate
1459.
b. este un sindrom subiectiv al traumatismului cranian
1460.
c. este cunoscut cazul celebrului boxer Casius Clay care sufera de sindrom
parkinsonian posttraumatic
1461.
49. PGP (paralizia generala progresiva) se datoreaza:

1462.
a. afectarii encefalului in luesul tertiar
1463.
b. consumului de droguri
1464.
c. dementei progresive in boala Alzheimer
1465.
1466.
50. Ingrijirile medicale psihiatrice includ:
1467.
a. promovarea autoingrijirii si dobandirea independentei
1468.
b. construirea si mentinerea unui mediu terapeutic adecvat
1469.
c. dezvoltarea relatiilor interpersonale si a comunicarii
1470.
1471.
51. Dementa vasculara are ce substrat anatomo-patologic
1472.
a. se instaleaza secundar consumului cronic de etanol
1473.
b. agiopatia hipertensiva si ateroscleroza arterelor craniene
1474.
c. degencrescenta neurofribriloza
1475.
1476.
52. Disprosexiile sunt:
1477.
a. tulburari ale atentiei
1478.
b. tulburari de vorbire
1479.
c. tulburari de memorie
1480.
1481.
53. Ambivalenta afectiva reprezinta:
1482.
a. schimbarea sentimentelor pozitive firesti avute anterior imbolnavirii , fata de
persoana apropiate din familie
1483.
b. trairea simultana a doua sentimente antagonice : dragoste si ura pentru aceeasi
persoana
1484.
c. o stare paroxistica de bucurie intensa in trupul careia subiectul rupe
comunicarea cu medicul
1485.
1486.
54.Care din urmatoarele semne/simptome se pot intalni in hipoglicemie:
1487.
a. fatigabilitate, tremuraturi, transpiratii profunde, tahicardie, anxitate, agresivitate
1488.
b. crize epileptice, ticuri
1489.
c. afazie si dezorientare
1490.
1491.
55. Teama de microbi se numeste:
1492.
a. tanatofobie
1493.
b. zoofobie
1494.
c. bacilofobie
1495.
1496.
56. Sindromul oniric este :
1497.
a. stare de vis patologica ce invadeaza realitatea bolnavului
1498.
b. usoara dezorientare, apatie
1499.
c. dificultate de intelegere si sinteza
1500.
1501.
57. Rationalizarea este un mecanism de aparare prin care un individ
1502.
a. justifica idei, sentimente, comportamente si motive inacceptabile
1503.
b. o relatie reciproca intre doi indivizi care sunt dependenti unul de altul
1504.
c. proceseaza stimulii din mediul inconjurator

1505.
1506.
58. Pedofilia reprezinta:
1507.
a. intretinerea de contacte sexuale cu copii
1508.
b. dragoste exagerata pentru membri familiei
1509.
c. profanarea cadavrelor
1510.
1511.
59. Sanatatea mintala este:
1512.
a. lipsa oricarei afectiuni neurologice
1513.
b. echilibru intre dezvoltarea biologica si cea neuro psihica a individului
1514.
c. o stare de bine in care individul traieste sentimentul propriei valori, a implinirii
de sine, a integritatii personale, a exprimarii creative, a sanatatii psiho biologice
1515.
1516.
60. Frustrarea este:
1517.
a. imposibilitatea de a comunica eficient unei alte persoane dorintele tale
1518.
b. tensiunea psihica determinata de un obstacol care impiedica subiectul de a
atinge un anumit scop sau de a realiza o anumita dorinta
1519.
c. stare emotionala de profunda tristete sau depresie
1520.
1521.
61. Fobia este:
1522.
a. frica intensa, irationala fata de un obiect, situatie sau loc care atrage dupa sine
modificari majore in viata subiectului
1523.
b. teama cumplita de intuneric
1524.
c. teama de a ramane fara baterie la telefon
1525.
1526.
62. Dementa este :
1527.
a. alterarea constientei memoriei depersonalizare
1528.
b. stare confuzionala in care un individ e incapabil sa se ingrijeasca
1529.
c. tulburare mentala grava caracterizata printr-o scadere progresiva si ireversibila
a functiilor intelectuale
1530.
1531.
63. Dezorientarea este:
1532.
a. stare confuzionala in care un individ e incapabil sa identifice relatia propriului
eu cu timpul, spatiul, celelalte persoane
1533.
b. incapacitatea de a se integra intr-un grup de persoane, de a se orienta in timp si
spatiu
1534.
c. imposibilitatea de a transforma emotiile in manifestari fizice
1535.
1536.
64. Angozia este o tulburare cerebrala datorita careia:
1537.
a. pacientul nu poate pronunta corect cuvintele cu toate ca organele fonatorii sunt
integre morfofunctional
1538.
b. pacientul nu poate interpreta corect senzatiile, obiectele imaginile pe care le
vede cu toate ca organele de simt si nervii functioneaza normal
1539.
c. pacientul nu poate comunica ceea ce gandeste si simte ci spune contrariul
1540.
1541.
65. Hiperprosexia reprezinta :
1542.
a. cresterea ritmului cardiac

1543.
b. cresterea exagerata a unor dorinte
1544.
c. cresterea atentiei
1545.
1546.
66. Sitiofobia este:
1547.
a. pacientul refuza sa fie pus intr-o situatie neplacuta
1548.
b. refuzul total de a se alimenta
1549.
c. teama de ridicol
1550.
1551.
67. Starea confuzionala poate fi definita ca:
1552.
a. imposibilitatea de a recunoaste o persoana sau anumite decizii pe care le-a luat
un pacient la un moment dat
1553.
b. modificare a comportamentului fara substrat anatomic
1554.
c. tulburare organica acuta caracterizata prin stare de constienta intunecata,
ganduri dezordonate, perceptii senzoriale gresite
1555.
1556.
68. In cazul in care la un pacient apar halucinatii se aplica urmatoarele interventii:
1557.
a. se completeaza foaia de observatie luand interviu la toti membrii familiei
referitoare la debutul simptomatologiei si frecventa cu care se repeta
1558.
b. se instruiesc membrii familiei si personalul asupra modalitatilor de tratament
1559.
c. se promoveaza securitatea pacientului, indepartand mobilierul in exces precum
si obiectele ce pot produce accidente, se asigura linistea si calmul prin reducerea
stimulilor din mediul inconjurator
1560.
1561.
69. Prevenirea izolarii unui pacient psihic se face prin:
1562.
a. stimularea relatiilor interpersonale prin organizarea de activitati recreative in
grup
1563.
b. stabilirea unui program de activitati agreate de pacient pentru a-i alunga
plictiseala
1564.
c. identificarea cauzei care a determinat schimbarea comportamentului
1565.
1566.
70. Prin ecolalie se intelege:
1567.
a. repetarea fazelor pe care le-au spus ceilalti
1568.
b. bilbiiala
1569.
c. refuzul de a vorbi
1570.
1571.
1572.
1573.
1574.

BAREM MODULUL 49: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE


1575.

1576.

Notati cu ADEVARAT sau FALS enunturile de mai jos:

1577.
NR
INTREBAR
E
1581.
1
1585.

1589.

1593.

1597.

1601.

1605.

1609.

1613.

1617.

10

1578.
RASPU
NS
1582.
A
1586.
F
1590.
A
1594.
A
1598.
F
1602.
A
1606.
A
1610.
F
1614.
A
1618.
F

1579.

BIBLIOGRAFIE

1583.
Crin MarceanIngrijiri in psihiatrie
1587.
Crin MarceanIngrijiri in psihiatrie
1591.
Crin MarceanIngrijiri in psihiatrie
1595.
Crin MarceanIngrijiri in psihiatrie
1599.
Crin MarceanIngrijiri in psihiatrie
1603.
Crin MarceanIngrijiri in psihiatrie
1607.
Crin MarceanIngrijiri in psihiatrie
1611.
Crin MarceanIngrijiri in psihiatrie
1615.
Crin MarceanIngrijiri in psihiatrie
1619.
Crin MarceanIngrijiri in psihiatrie

1580.
P
AGINA
1584.
3
1588.
4
1592.
5
1596.
6
1600.
1
1604.
0
1608.
0
1612.
5
1616.
6
1620.
03

3
3
3
3
4
5
6
7
8
1

1621.
1622.

Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloana B

1623.

1.

1624.
NR
INTREBAR
E
1628.
1.
1632.

2.

1636.

3.

1640.

4.

1644.

5.

1648.
1649.
1650.
1651.
1652.

1625.
RASPU
NS
1629.
d
1633.
a
1637.
b
1641.
c
1645.
e

1626.

BIBLIOGRAFIE

1630.
Crin MarceanIngrijiri in psihiatrie
1634.
Crin MarceanIngrijiri in psihiatrie
1638.
Crin MarceanIngrijiri in psihiatrie
1642.
Crin MarceanIngrijiri in psihiatrie
1646.
Crin MarceanIngrijiri in psihiatrie

1627.
P
AGINA
1631.
1
1635.
5
1639.
1
1643.
3
1647.
2

2
2
3
3
3

2.
1653.

1654.

BIBLIOGRAFIE

1655.

NR
INTR
EBAR
E
1656.
1.
1660.
2.
1664.
3.
1668.
4.
1672.
5.
1676.
1677.
3.
1678.
NR
INTR
EBAR
E
1682.
1.
1686.
2.
1690.
3.
1694.
4.
1698.
5.
1702.
1703.
4.
1704.
NR
INTR
EBAR
E
1708.
1.
1712.
2.
1716.
3.
1720.
4.

RASPU
NS

AGIN
A

1657.
c
1661.
a
1665.
b
1669.
d
1673.
e

1658.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1662.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1666.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1670.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1674.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie

1679.
RASPU
NS

1680.

1683.
c
1687.
a
1691.
b
1695.
e
1699.
d

1684.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1688.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1692.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1696.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1700.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie

BIBLIOGRAFIE

1705.
RA
SPUNS

1706.

BIBLIOGRAFIE

1709.

1713.

1717.

1721.

1710.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1714.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1718.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1722.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie

1659.
6
1663.
7
1667.
9
1671.
0
1675.
1
1681.
PAGINA

1685.
41
1689.
50
1693.
42
1697.
44
1701.
45
1707.
PAGINA

1711.
45
1715.
46
1719.
47
1723.
47

3
3
3
4
4

1724.
5.
1728.
1729.
5.
1730.
NR
INTR
EBAR
E
1734.
1.
1738.
2.
1742.
3.
1746.
4.
1750.
5.
1754.
1755.
1756.
6.
1757.
NR
INTREBAR
E
1761.
1.
1765.

2.

1769.

3.

1773.

4.

1777.

5.

1781.
1782.
1783.
7.
1784.
NR
INTR
EBAR
E
1788.
1.

1725.

1726.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie

1727.
46

1731.
RA
SPUNS

1732.

1733.
PAGINA

1735.

1739.

1743.

1747.

1751.

1736.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1740.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1744.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1748.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1752.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie

1737.
51
1741.
54
1745.
57
1749.
68
1753.
70

1759.

1760.
PAGINA

1758.
RASPU
NS
1762.
b
1766.
a
1770.
d
1774.
c
1778.
e

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE

1763.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1767.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1771.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1775.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1779.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie

1785.
RASPU
NS

1786.

BIBLIOGRAFIE

1789.
d

1790.
L.Titirca- Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre asistentii
medicali

1764.
118
1768.
118
1772.
120
1776.
60
1780.
45

1787.
P
AGINA

1791.
36

1792.
2.
1796.
3.

1793.
b
1797.
a

1800.
4.
1804.
5.
1808.
1809.
1810.
NR
INT
RE
BA
RE
1814.
1.
1818.
2.
1822.
3.
1826.
4.
1830.
5.
1834.

1801.
c
1805.
e

1835.
1836.
ntrebar
ea
1840.
1
1844.
2
1848.
3
1852.
4
1856.
5
1860.
6

1794.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1798.
L.Titirca- Ingrijiri special
acordate pacientilor de catre asistentii
medicali
1802.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1806.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie

1795.
3
1799.
37

1803.
31
1807.
31

8.
1811.
RASPU
NS

1812.

BIBLIOGRAFIE

1815.
b
1819.
a
1823.
c
1827.
e
1831.
d

1816.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1820.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1824.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1828.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1832.
Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie

1813.
P
AGINA

1817.
30
1821.
32
1825.
33
1829.
35
1833.
36

1
1
1
1
1

Marcati cu x raspunsul corect


1837.
Rezolvar
ea
1841.
a
1845.
b
1849.
b
1853.
d
1857.
a
1861.
a,b, c

1838.

Bibliografia

1842.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1846.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1850.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1854.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1858.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1862.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie

1839.
P
agina
1843.
75
1847.
26
1851.
21
1855.
20
1859.
99
1863.
20

2
2
2
2
1
2

1864.
7
1868.
8
1872.
9
1876.
10
1880.
11
1884.
12
1888.
13
1892.
14
1896.
15
1900.
16
1904.
17
1908.
18
1912.
19
1916.
20
1920.
21
1924.
22
1928.
23
1932.
24
1936.
25
1940.
26
1944.
27
1948.
28
1952.
29

1865.
c
1869.
c
1873.
c
1877.
c
1881.
b
1885.
a
1889.
b
1893.
a
1897.
b,c
1901.
b
1905.
a
1909.
a,b
1913.
a,b,c
1917.
a
1921.
a,e, f
1925.
a, b, c
1929.
c
1933.
a,b,c
1937.
c
1941.
a
1945.
a
1949.
a
1953.
a

1866.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1870.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1874.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1878.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1882.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1886.
C. Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1890.
C. Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1894.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1898.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1902.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1906.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1910.
C. Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1914.
C. Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
1918.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1922.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1926.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1930.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1934.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1938.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1942.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1946.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1950.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1954.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie

1867.
2
75
1871.
2
75
1875.
2
75
1879.
2
75
1883.
2
75
1887.
2
1
1891.
2
1
1895.
2
86
1899.
2
86, 265
1903.
2
88
1907.
2
86
1911.
2
0
1915.
1
6
1919.
2
22
1923.
2
06
1927.
2
36
1931.
2
44
1935.
2
2
1939.
2
20
1943.
2
46
1947.
2
74
1951.
2
4
1955.
2
8

1956.
30
1960.
31
1964.
32
1968.
33
1972.
34
1976.
35
1980.
36
1984.
37
1988.
38
1992.
39
1996.
40
2000.
41
2004.
42
2008.
43
2012.
44
2016.
45
2020.
46
2024.
47
2028.
48
2032.
49
2036.
50
2040.
51
2044.
52

1957.
a,b,c
1961.
a
1965.
a
1969.
a
1973.
b
1977.
c
1981.
a
1985.
a
1989.
a
1993.
a,b,c
1997.
a,b, c
2001.
a
2005.
a,b,c
2009.
a,b,c
2013.
a
2017.
a, b, c
2021.
a, b
2025.
b
2029.
a, c
2033.
a
2037.
a, b, c
2041.
b
2045.
a

1958.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1962.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1966.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1970.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1974.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1978.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1982.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1986.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1990.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1994.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
1998.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
2002.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
2006.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
2010.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
2014.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
2018.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
2022.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
2026.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
2030.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
2034.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
2038.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
2042.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
2046.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie

1959.
2-34
1963.
6
1967.
2
1971.
3
1975.
5
1979.
7
1983.
95
1987.
96
1991.
0
1995.
7
1999.
1
2003.
6
2007.
36
2011.
0
2015.
0
2019.
1
2023.
96
2027.
14
2031.
42
2035.
44
2039.
8
2043.
52
2047.
97

3
3
4
4
4
4
1
1
5
5
6
8
2
9
9
9
1
2
2
3
9
2
1

2048.
53
2052.
54
2056.
55
2060.
56
2064.
57
2068.
58
2072.
59
2076.
60
2080.
61
2084.
62
2088.
63
2092.
64
2096.
65
2100.
66
2104.
67
2108.
68
2112.
69

2049.
b
2053.
a
2057.
c
2061.
c
2065.
a
2069.
a
2073.
c
2077.
b
2081.
a
2085.
a,b,c
2089.
a
2093.
b
2097.
a
2101.
b
2105.
c
2109.
c
2113.
a

2117.
70

2118.
a

2050.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
2054.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
2058.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
2062.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
2066.
C. Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
2070.
C. Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
2074.
C. Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
2078.
C. Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
2082.
C. Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
2086.
C. Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
2090.
C. Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
2094.
C. Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
2098.
C. Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
2102.
C. Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
2106.
C. Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
2110.
C. Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
2114.
L. Titirca2115.
Ingrijiri speciale acordate
pacientilor de catre asistentii medicali
2119.
A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie

2051.
06
2055.
41
2059.
07
2063.
13
2067.
37
2071.
08
2075.
37
2079.
34
2083.
34
2087.
33
2091.
33
2095.
30
2099.
9
2103.
5
2107.
3
2111.
4
2116.
38

2120.
75

2
2
2
1
2
1
1
1
1
1
1
3
4
8
8
3

2121.

MODUL 51/ANUL III CONDUITA IN URGENTE MEDICO


CHIRURGICALE

2122.
2123.
A. Indicati daca urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false. Notati cu A
sau F afirmatiile urmatoare
2124.
1. Colapsul vascular are drept cauz dezechilibrul dintre volumul de snge circulant i
capacitatea vaselor.
2. Permeabilizarea cilor respiratorii n obstruciile supraglotice se realizeaz prin aezarea
victimei n poziie de drenaj postural.
3. Oxigenoterapia se utilizeaz n toate formele de insuficien respiratorie dup
permeabilizarea cilor respiratorii.
4. Prima msur n cazul ocului traumatic o constituie nlturarea agentului agresor.
2125.
5. Pacientului cu traumatism craniocerebral care prezint scurgeri de lichid
cefalorahidian prin urechi i nas i se aplic tampoane compresive.
2126.
6. Pentru evidenierea fracturilor feei n cazul unor traumatisme faciale se
palpeaz simetric faa, depistnd denivelrile osoase, mobilitatea patologic, durerea.
2127.
7. Fracturile oaselor bazinului se recunosc dup poziia caracteristic de broasc"
a victimei.
2128.
8. Durerea precordial care cedeaz dup administrarea unei tablete de
nitroglicerin este caracteristic pentru IMA.
2129.

9. Pacientul cu edem pulmonar acut prezint sput rozat.

10. Pentru a reduce dispneea, pacientul n criz de astm bronic ia poziia decubit dorsal.
2130.
2131.
B Asociati elementele din prima coloana cu cele din a doua coloana:
2132.
2133.
2134. 2135.
Traumatism cranian
2136. 2137.
Sezand cu capul aplecat
1.
A
in fata
2138.
2.

2139.

2142.
3.

Traumatism toracic

2140.
B

2141.
Decubit dorsal cu capul
intr-o parte

2143.
Traumatism al coloanei
vertebrale

2144.
C

2145.
Sezand cu spatele
sprijint

2146.
4.

2147.

Traumatism al fetei

2148.
D

2149.
Decubit dorsal cu
genunchii flectati

2150.

2151.

Traumatism abdominal

2152.

2153.

Decubit dorsal pe un

5.

plan dur

2154.
2155.
2156.
2157.
1.

2158.

Pneumotoraxul spontan

2159.
A

2160.
Durere retrosternala sau
precordiala care dureaza de la
30 de minute pana la cateva ore
si nu cedeaza la nitroglicerina

2161.
2

2162.
acut

Infarctul miocardic

2163.
B

2164.
Tuse uscata urmata de
eliminare de sputa spumoasa,
rozata, aerata

2165.
3

2166.

Edemul pulmonar acut

2167.
C

2168.
Junghi toracic violent ,
apare brusc dupa un effort, o
chinta de tuse, durere
comparata cu o lovitura de
pumnal

2169.
4

2170.

Criza de astm bronsic

2171.
D

2172.
Dispnee cu caracter
expirator prelungit , urmata de
tuse si expectoratie mucoasa,
filanta, eliberatoare

2173.
5

2174.

Angina pectorala

2175.
E

2176.
Durere retrosternala sau
precordiala care dureaza 2-3
minute pana la 10-15 minute si
cedeaza la nitroglicerina

2177.
2178.
2179.

C. Incercuiti raspunsurile corecte


MEDICINA INTERNA

1. Starea de colaps periferic poate fi recunoascuta datorita:


a) TA 160/90 mmHg;
b) poliurie;
c) extremitatilor reci.
2180.
2. Durerea din infarctul miocardic acut :
a) este indicata cu degetul;
b) este declansata de respiratii profunde;
c) cedeaza la antialgice majore.
2181.

3. Durerea din infarctul miocardic acut :


a) cedeaza la nitroglicerina;
b) apare dupa un efort fizic, emotii puternice;
c) dureaza maxim 1 minut.
2182.
4. Tratamentul de urgenta in angina pectoral consta in administrare de :
a) izoket;
b) nitroglicerina;
c) carbocromen.
2183.
5. Tabloul clinic in infarctul miocardic se caracterizeaza prin:
a) hipertensiune arterial;
b) poliurie, polifagie;
c) tahicardie.
2184.

6. Diferenta intre astmul bronsic si astmul cardiac se pune pe urmatoarele criterii:


a) astmul cardiac este o criza de bradipnee expiratorie, fata de astmul bronsic care este o
criza de polipnee expiratorie;
b) expectoratia din astmul bronsic este perlata fata de cea din astmul cardiac care este
rozata;
c) nu este nici o diferenta.
2185.
2186.
7. Infarctul miocardic este produs de:
a) indigestie;
b) scadere a fluxului sangvin in arterele coronare cauzata de ischemie;
c) scaderea contractiilor ventriculare.
2187.
2188.
8.Unui pacient, vechi cardiac, ce prezinta dureri precordiale cu caracter
constrictive, anxietate, dispnee i se pot administra:
2189.
a) mialgin;
2190.
b) nitroglicerina;
2191.
c) cofedol.
2192.
2193.
9. Tabloul clinic in angina pectorala se caracterizeaza prin;
a) precordialgii sub forma de gheara ce dureaza peste 30 de minute;
b) precordialgii ce iradiaza in membrul superior;
c) diaree.
2194.
2195.
10. Pneumotoraxul se caracterizeaza prin:
a) prezenta aerului in cavitatea peritoneala;
b) prezenta aerului in cavitatea pleurala;
c) prezenta sangelui in cavitatea pleurala.
2196.
2197.
11.Pneumotoraxul se caracterizeaza prin:
2198.
a) bradipnee;
2199.
b) bradicardie;

2200.
c) hipotensiune arteriala.
2201.
2202.
12. Pneumotoraxul se caracterizeaza prin:
2203.
a) junghi toracic;
2204.
b) matitate toracica;
2205.
c) la auscultatie apare zgomotul de porumbar
2206.
2207.
13. Tabloul clinic in insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin:
2208.
a) bradipnee;
2209.
b) cianoza;
2210.
c) bradicardie.
2211.
2212.
14. Tratamentul in insuficienta respiratorie acuta consta in administrare de:
2213.
a) oxigen;
2214.
b) dioxid de carbon;
2215.
c) ambele afirmatii sunt adevarate.
2216.
2217.
15. Primul element al tratamentului in insuficienta respiratorie acuta:
2218.
a) administrarea de antibotice;
2219.
b) administrarea de miofilin;
2220.
c) controlarea permeabilitatii cailor respiratorii.
2221.
2222.
16. Hemoptizia consta in eliminarea de sange din:
2223.
a) tubul digestive;
2224.
b) aparatul excretor;
2225.
c) caile respiratorii.
2226.
2227.
17. La un pacient cu criza de astm bronsic se administreaza:
2228.
a) miofilin;
2229.
b) morfina;
2230.
c) mincortid.
2231.
2232.
18. Pozitia caracteristica pentru pacientul cu astm bronsic este:
2233.
a) decubit lateral cu membrele flectate pe abdomen;
2234.
b) pozitie sezanda, cu capul pe spate si sprijinit pe maini, ochii injectati,
narile dilatate, jugulare turgescente;
2235.
c) decubit ventral cu capul in hiperextensie si membrele in extensie.
2236.
2237.
19. Hemoptizia poate fi difentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia:
2238.
a) contine resturi alimentare;
2239.
b) sangele este aerat;
2240.
c) apare in timpul unui efort de varsatura.
2241.
2242.
20. Tratamentul hemoptiziei se face cu vitamina:
2243.
a) D;
2244.
b) C;

2245.
2246.
2247.
2248.
2249.
2250.
2251.
2252.
2253.
2254.
2255.
2256.
2257.
2258.
2259.
2260.
2261.
2262.
2263.
2264.
2265.
2266.
2267.
2268.
2269.
2270.
2271.
2272.

c) K.
21. Semnele elementare precoce ale mortii sunt:
a) racirea cadaverica progresiva;
b) oprirea respiratiei;
c) relaxarea sfincterelor.
22. Semnele elementare precoce ale mortii sunt:
a) suprimarea reflexului cornean;
b) mioza urmata de midriaza;
c) lividitatea cadaverica.
23.Semnele elementare tardive ale mortii sunt:
a) racirea cadaverica progresiva;
b) oprirea respiratiei;
c) relaxarea sfincterelor.
24. Semnele elementare tardive ale mortii sunt:
a) suprimarea reflexului cornean;
b) mioza urmata de midriaza;
c) lividitatea cadaverica.
25. Semnele elementare tardive ale mortii sunt:
a) oprirea batailor inimii;
b) putrefactia cadaverica;
c) disparitia sensibilitatii.
CHIRURGIE

2273.
26. Ce intelegem prin ressucitarea cardio respiratorie:
combaterea si tratarea insuficientei cardiace:
masurile intreprinse pentru restabilirea activitatii cardiace;
combaterea si tratarea afectiunilor pulmonare;
restabilirea schimburilor gazoase la nivelul plamanului, printr-o ventilatie pulmonara
artificiala.
2274.
2275. 27. Cand este indicata ressucitarea cardio-respiratorie:
a) in insuficienta respiratorie acuta;
b) in congestia pulmonara si pleurezie;
c) in stopul respirator si respiratie insuficienta;
d) in orice modificare a amplitudinii si ritmului respirator.
2276.
2277. 28. Care din semnele de mai jos nu le intalnim in stopul respirator:
a) absenta miscarilor respiratorii toracice si abdominale;
b) extremitatile cianotice;
a)
b)
c)
d)

c) lipsa zgomotelor caracteristice la auscultatie, produse de patrunderea si iesirea aerului din


plamani;
d) vizual, o hartie pusa in fata gurii si nasului se misca.
2278.
2279. 29. Care din manoperele de mai jos trebuie prima intreprinsa in cursul resusscitarii
respiratorii:
a) asigurarea si mentinerea libertatii cailor respiratorii;
b) oxigenoterapia;
c) stimularea activitatii centrilor respiratorii deprimati;
d) inlaturarea obstacolelor care impiedica expansiunea pulmonara normala.
2280.
2281.
30. Dupa dezobstruarea cailor respiratorii superioare, ce manevre trebuie sa facem
pentru a impiedica caderea limbii in faringe:
a) sa fixam capul in flexie accentuata;
b) sa realizam o hiperflexie a capului, sa impinge mandibula inainte si apoi s-o ridicam
in sus;
c) sa efectuam oxigenoterapie;
d) sa introducem o pipa Gueddel pana in orofaringe.
2282.
2283.
31. In cazul unor traumatisme mari ale masivului facial, cu fracturi ale piramidei
nazale si mandibulei, cu insuficienta respiratorie acuta, se efectueaza:
a) intubatie orotraheala;
b) dezobstructia cailor respiratorii superioare;
c) traheostomie;
d) oxigenoterapie.
2284.
2285.
32. Dupa asigurarea libertatii cailor respiratorii si executarea hiperextensiei
capului, care sunt manevrele pe care le va face reanimatorul in respiratie gura la gura:
a) propulsarea cu mana dreapta a mandibulei, astfel ca gura accidentatului sa fie
deschisa;
b) sustinerea hiperextensiei capului cu mana stanga;
c) cu mana stanga, care sustine fruntea, penseaza nasul ca sa impiedice fuga aerului;
d) insufla cu presiune aerul expirat in gura accidentatului si observa miscarea de
expansiune a toracelui;
e) se departeaza de gura si nasul accidentatului si datorita elasticitatii pulmonare, se
produce pasiv expiratia.
2286.
2287.
33. Care din semnele de mai jos le avem in stopul cardiac:
a) pierderea cunostintei, care revine dupa asezarea bolnavului in pozitie orizontala;
b) absenta pulsului la arterele periferice;
c) pierderea cunostintei, abolirea reflexelor;
d) oprirea respiratiei, midriaza pupilara progresiva.
2288.
2289.
34. Care sunt etapele tratamentului stopului cardiac:
a) de instituire a respiratiei artificial si masajului cardiac extern;
b) de efectuare a intubatiei si masaj cardiac intern;

c) de restabilire a functiilor cardio-respiratorii spontane;


d) de postresuscitare.
2290.
2291.
35. Cum se realizeaza masajul cardiac extern:
a) se apasa cu palma in spatial V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
b) se apasa cu podul ambelor palme in 1/3 inferioara a sternului;
c) se deprima coastele cu 2-3 cm;
d) sternul se deprima cu 5-8 cm.
2292.
2293.
36. Care sunt semnele unui masaj cardiac extern eficace:
a) aparitia pulsului sincron cu compresiunile sternale;
b) marirea midriazei;
c) recolorarea tegumentelor;
d) scaderea midriazei.
2294.
2295.
37. Masajul cardiac extern este contraindicate in:
a) aparitia concomitenta a stopului respirator cu cel cadiac;
b) la copii si varstnici;
c) tamponada cardiac, embolie gazoasa;
d) fracturi costale cu volet.
2296.
2297.
38. Ce complicatii se pot produce in timpul masajului cardiac:
a) fracturi condro-costale cu hemopneumotorax;
b) hemoragii ale tubului digestiv;
c) embolii gazoase;
d) rupturi de ficat, splina, inima.
2298.
2299.
39. Care din elementele de mai jos sunt caracteristice fibrilatiei cardiace:
a) disparitia contractiei normale a cordului;
b) aparitia unor puncte localizate in atrii si ventricule din care pornesc impulsuri care
contracta muschiul cardiac dezordonat, anarhic, neregulat;
c) marirea fortei de contractie a miocardului;
d) cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale.
2300.
2301.
40. Care sunt indicatiile defibrilarii electrice externe a cordului:
a) stopul cardiac;
b) tulburarile de ritm;
c) fibrilatia ventriculara;
d) daca dupa 4-5 minute de masaj cardiac extern eficient, cordul nu-si reia bataile si nu
avem posibilitatea efectuarii EKG.
2302.
2303.
41. Care din semnele de mai jos ne conduc la abandonarea resuscitarii cardiorespiratorii:
a) cord flasc dupa 30-60 minute;
b) aparitia miozei;
c) traseu EKG plat, absenta respiratiei spontane, absenta pulsului si TA;

d) midriaza persistenta, cianoza intensa, tegumente marmorate.


2304.
2305.
42. Dupa masajul cardiac eficient,ce obiective urmarim pentru consolidarea
tratamentului:
a) restabilirea volemica;
b) combaterea acidozei prin medicatie alcalinizanta;
c) administratia medicatiei simpaticolitice si vasodilatatoare;
d) medicatia de restabilire a activitatii cardiac spontane ( simpaticomimetice,
cadiodepresoare, saruri de Ca, atropine).
2306.
2307. 43. Care din simptomele de mai jos le intalnim in degeraturile de gradul I:
a) flictene sero-sangvinolente;
b) paloare, urmata de eritem;
c) diminuarea sau abolirea sensibilitatii tactile;
d) cianoza la nivelul regiunii.
2308.
2309. 44. Care sunt factorii care agaveaza ischemia la nivelul extramitatilor degerate:
a) vasodilatatia care urmeaza unei perioade de vasoconstrictie;
b) cresterea vascozitatii sangelui si agregarea hematiilor si trombocitelor;
c) scaderea tensiunii arteriale, consecutive actiunii frigului;
d) formarea de tromboze intravasculare.
2310.
2311.45. In degeratura de gradul III apar:
a) eritem si edeme la nivelul degeraturilor;
b) necroza, avand aspectul unei gangrene umede;
c) gangrene cu aspect de mumificare a extremitatilor membrului respectiv;
d) flictene, dupa 2-3 zile.
2312.
2313. 46. Ce fenomene generale putem intalni in degeraturile de gradul III si IV:
a) agitatie, hiperreflexivitate;
b) somnolent, depresiune fizica si psihica;
c) hipotensiune arterial;
d) scaderea tensiunii arteriale, puls rapid, apoi bradicardic.
2314.
2315. 47. Ce fenomene gasim in faza de reactive in cazul hipotermiei:
a) somnolenta, astenie, hiporeactivitate;
b) areactivitate, diminuarea reflexelor tendinoase;
c) excitatie nervoasa, tahicardie;
d) tegumente rosii, tahipnee.
2316.
2317. 48. Care dintre elementele de mai jos se aplica in cazul tratamentului hipotermiei:
a) incalzire rapida in baie de 40-45 grade C;
b) sedative, antialgice;
c) antitermice, vasoconstrictoare;
d) perfuzii, vasodilatatoare, anticoagulante, corticoterapie.
2318.

2319. 49. Care din elementele de mai jos intervin in producerea socului la arsi:
a) intolerant si aportul insuficient de lichide;
b) durerea si hipovolemia masiva datorita plasmexodiei;
c) resorbtia unor produsi intermediari proteici si insuficienta hepato-renala precoce;
d) gradul si profunzimea arsurilor.
2320.
2321. 50. Gravitatea socului electric depinde de:
a) intensitatea, tesiunea si natura curentului electric;
b) locul de intrare si iesire a curentului electric in corp;
c) locul unde s-a produs accidentul;
d) durata de actiune si starea sistemului nervos si a organismului.
2322.
2323. 51. Ce modificari hemodinamice se produc in socul decompensate?
a) cresterea patului vascular prin vasodilatatie periferica;
b) cresterea volumului circulant;
c) scaderea volumului circulant si staza sangvina;
d) cresterea vascozitatii sangelui care duce la coagulare intravasculara diseminata.
2324.
2325. 52. In ce tip de soc avem valori normale sau chiar crescute ale hemoglobinei si
hematocritului:
a) soc hemoragic;
b) soc traumatic;
c) soc septic;
d) soc prin arsura.
2326.
2327. 53. Ce obiective trebuie sa urmareasca tratamentul socului hemoragic:
a) administrarea de vasopresoare pentru a micsora patul vascular;
b) asigurarea hemostazei;
c) compensarea pierderilor prin transfuzii de sange si administrare de substituenti
hipovolemici;
d) tratament sedative si hemostatic.
2328.
2329. 54. Care sunt principalele obiective in tratamentul socului toxico-septic:
a) antibioterapie bacteriostatica;
b) antibioterapie bactericida;
c) corectarea tulburarilor hemodinamice si deficitului de volum circulant;
d) administrarea de vasoconstrictoare;
e) tratarea chirurgicala a leziunilor si indepartarea sursei de infectie.
2330.
2331. 55. Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin arsura:
a) pierderi de masa circulanta in primele ore de la producerea accidentului;
b) pierderea de sange integral si vom avea o hemodilutie, scaderea Ht si Hg;
c) pierderea este de plasma si vom avea hemoconcentratie si cresterea vascozitati
sangelui;
d) irigatia deficitara si hipoxia duc la tulburari metabolice importante si aparitia acidozei.
2332.

2333. 56. Ce simptome specifice gasim in socul anafilactic:


a) scaderea diurezei, hipotensiune;
b) constrictii si spasme glotice, laringiene, bronsice de tip asmatic;
c) prurit, senzatia accentuate de caldura, hipersalivatie;
d) stare de prostratie, areactivitate, midriaza.
2334.
2335. 57. Care din elementele de mai jos sunt caracteristice socului cardiogen:
a) scaderea TA sb 85 mmHg, tahicardie cu puls depresibil si aritmic;
b) agitatie, piele uscata si congestionata, febra;
c) reducerea perfuziei sangvine cu scaderea debitului urinar sub 20 ml/ora;
d) tulburari ale constientei, transpiratii reci, tegumente umede si cianotice.
2336.
2337. 58. In ce tipuri de soc este indicate administrarea de antibiotice:
a) socul toxico-septic, socul prin arsuri;
b) socul cardiogen, socul anafilactic;
c) socul prin dilatatie acuta de stomac, socul hemoragic;
d) Socul traumatic insotit de delabrari mari.
2338.
2339. 59. In care forme de soc este indicata profilaxia antitetanica:
a) soc operator, soc anafilactic;
b) soc traumatic, soc prin arsuri;
c) soc cardiogen, soc prin deshidratare ( termic );
d) in orice traumatism generator de soc.
2340.
2341. 60. Care sunt conditiile de incetare a terapiei antisoc:
a) cresterea TA, regularizarea pulsului, normalizarea culorii tegumentelor si mucoaselor
care devin calde;
b) reluarea diurezei, disparitia midriazei, iesirea pacientului din starea de stupoare
c) dirureza creste peste 40 ml/ora, bolnavul este constient, cooperant;
d) echilibrul acido-bazic si celelalte valori de laborator revin la normal.
2342.
2343.
NURSING
2344.
2345.
61.Manifestrile de dependent prezentate de pacientul cu hemoragie intern sunt:
a) stare de lipotimie;
b) tahicardie, tegumente reci, palide, hipotensiune arterial;
c) hipertensiune arterial, bradicardie.
2346.
2347.
62.Imobilizarea provizorie a fracturilor are drept scop:
a)prevenirea complicaiilor - paralizii, hemoragii;
b) nlturarea anxietii pacientului;
c)reducerea durerii.
2348.
2349.
63.Pentru imobilizarea provizorie a fracturilor membrului superior putem utiliza:
2350. a) atele Kramer sau din lemn;
2351. b) basma;

2352. c) ambele procedee.


2353.
2354.
64.Tratamentul de urgent n cazul unei fracturi de coast vizeaz:
a) imobilizarea ct mai solid a fracturii;
b) transportul accidentatului n poziie eznd care s-i favorizeze respiraia;
c) calmarea durerii.
2355.
2356.
65.Transportul unui accidentat cu fractur de coloan vertebral se face:
a) pe targa rigid n decubit dorsal;
b) n decubit ventral pe o targa obinuit;
c) semieznd cu spatele sprijinit.
2357.
2358.
66.Manifestarile de dependenta ce caracterizeaz stopul cardiorespirator sunt
urmtoarele, cu excepia:
a) midriaz, oprirea respiraiei i circulaiei;
b) relaxare sfincterian, paliditate, cianoz, pierderea contientei;
c) hipotensiune arterial, tahicardie.
2359.
2360.

67.Respiraia artificial se poate realiza la locul accidentului astfel:


a) prin metode interne - gur la gur, gur la nas;
2361.
b) cu burduful Ambu, Ruben;
c) cu aparatul Potain.

2362.

68.Pentru masajul cardiac extern pacientul este aezat:

2363.
2364.
2365.
2366.

a) n decubit lateral stng;


b) n decubit dorsal pe un plan dur;
c) n poziie Trendelenburg.

2367.
69.Compresiunea sternului cu podul palmei pentru masajul cardiac extern se
face:
a) n 1/3 medie a sternului;
b) n 1/3 superioar a sternului;
c) n 1/3 inferioar a sternului.
2368.
2369.
70. Controlul eficienei manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie se face la
dou minute de la nceperea reanimrii prin:
a) cercetarea pulsului la artera carotid;
b)cercetarea pulsului la artera pedioas;
c) observarea micrilor cutiei toracice.
2370.
2371. 71.Semnele sigure de moarte sunt:

a) absena activitii electrice a inimii timp de 15 min;


b) absena activitii electrice a inimii timp de 60 min;
c) midriaz, opacitatea corneei;
d) mioz;
e) cianoz cu lividiti.
2372.
2373.
72.Arsura electric prezint urmtoarele caracteristici:
a) este rotund sau ovalar, puin dureroas;
b) apare la locul de intrare a curentului electric;
c) ambele.
2374.
2375.
73.Pentru acordarea corect a primului ajutor n electrocutare se are n vedere:
a) s fie acordat n primele 5 min de la producere;
b) sursele de curent nu se ating cu mna neprotejat;
c) sursa de curent se ndeprteaz cu orice obiect n timp util.
2376.
2377.
74.ntr-o ncpere nchis, nclzit cu gaz metan, sunt gsite n stare de
incontien dou persoane. Care este prima msur luat?
a) examinarea victimelor;
b) deschiderea ferestrelor;
c) nchiderea surselor de nclzire.
2378.
2379.
75.Dl I. C. este victima unuia accident la locul de munc: explozia unei instalaii.
Asistenta sosit cu salvarea constat prezena arsurilor la fa, mini, antebrae. Hainele
sunt arse pe toracele anterior. Execut imediat:
a) dezbrcarea hainelor arse;
b) acoperirea suprafeelor arse ale minilor cu comprese sterile ;
c) transportul pacientului la spital.
2380.
2381.
76.Parametrii de apreciere a gravitii unei arsuri sunt:
a) suprafaa ars, cauza arsurii;
b) gradul de alterare a funciilor vitale;
c) suprafaa ars i profunzimea arsurii.
2382.
2383.

77.Toaleta chirurgical primar a arsurii are drept scop:


a) ndeprtarea zonelor arse i a corpilor strini;
b) aplicare soluiilor antibiotice;
c) prevenirea infeciilor.

2384.
2385.
78.Salonul n care e supravegheat i ngrijit pacientul cu arsuri necesit
urmtoarele condiii:

a) temperatur 23-24 C;
b) temperatur 23-24 C, lenjerie steril de pat;
c) umiditatea aerului 75%.
2386.
2387.
79.Pentru profilaxia degeraturilor e necesar:
2388.
a) meninerea cldurii corpului;
2389.
b) meninerea micrii;
2390.
c) ambele.
2391.
2392.
80.Pentru epurarea toxicului ingerat voluntar sau accidental se procedeaz astfel:
a) se provoac vrstura;
b)se administreaz antidoturi specifice;
c) se efectueaz spltur gastric n primele ore;
d)se administreaz antidoturi generale.
2393.
2394.
81. n intoxicaiile cu substane necunoscute se utilizeaz pentru neutralizarea
toxicului urmtoarele antidoturi:
2395.
a) alcool etilic;
2396. b) crbune animal;
2397. c) ap albuminoas.
2398.
2399.
82.Pacientul cu hemoragie acut se transport n poziie:
a) eznd, cu spatele sprijinit;
b) decubit lateral;
c) Trendelenburg.
2400.
2401. 83.n insuficiena respiratorie acut oxigenoterapia se aplic n toate formele respectnd
urmtoarele principii:
2402. a) dezobstruarea cilor respiratorii;
2403. b) introducerea sondei nazale pe o lungime de 2-3 cm;
2404. c) umidificarea oxigenului;
2405. d) introducerea sondei nazale pe o lungime egal cu distana dintre tragus i fosa
nazal;
2406. e) stabilirea debitului pe minut.
2407.
2408. 84.Permeabilizarea cilor respiratorii n obstruciile subglotice se realizeaz:
a) prin poziie de drenaj postural;
b) aspirarea secreiilor cu seringa Guyon;
c) aezarea pacientului n decubit dorsal cu capul n hiperextensie.
2409.
2410.
85.Obiectivele interveniilor de urgen n criza de astm bronic constau n:
a) asigurarea i meninerea n poziie eznd a pacientului
b) oxigenoterapiaterapia
c) asigurarea poziiei decubit dorsal.
2411.
2412.
86.Conduita de urgen n criza de astm bronic const n:

a) sngerare 300 ml
b) oxigenoterapiaterapia
c) administrarea medicamentelor bronhodilatatoare i antialergice.
2413.
2414. 87..Manifestrile de dependen n insuficiena respiratorie acut a copilului sunt:
a) dispnee ,cianoz;
b) acces paroxistic astmatiform;
c) diaree post prandial.
2415.
2416.
88.Conduita de urgen n colapsul vascular al copilului const n:
a) comprese calde pe abdomen;
b) permeabilizarea cilor respiratorii;
c) oxigenoterapie;
d) abordarea uneia sau mai multor vene periferice i instituirea unei perfuzii.
2417.
2418.
89.Accesul eclamptic n faza de convulsii tonice se caracterizeaz prin:
a) convulsii cu durata de 30";
b) contractura generalizat - inclusiv a muchilor respiratori;
c) trismus;
d) hipotensiune;
e) relaxare muscular.
2419.
2420. 90.n fracturile de coloan cervical se aplic urmtoarele msuri de urgen:
a) fixare suplimentar pe targa a capului fa de trunchi;
b) confecionarea unui guler rigid aezat n jurul coloanei cervicale;
c) asigurarea poziiei semieznd.
2421.
2422. 91.n intoxicaiile cu substane organofosforate asistenta medical pregtete ca antidot
specific:
2423.
a) crbune animal;
2424.
b) atropin;
2425.
c) ap bicarbonat 10%.
2426.
2427.
92.Problemele pacientului cu intoxicaie cu ciuperci sunt:
a) risc de deshidratare;
b) disconfort abdominal;
c) alterarea contientei.
2428.
2429. 93.n cazul unui accident colectiv de munc pentru a evalua ordinea de acordare a
primului ajutor, asistenta medical folosete urmtoarele aciuni:
a) privete victimele;
b) privete i ascult victimele;
c) privete, ascult, atinge (simte) victimele.
2430.
2431. 94.n cazul unui accident colectiv sunt primii crora li se va acorda primul ajutor:
a) cei care ip, strig dup ajutor;

b) cei ineri;
c) nu au importan aceste elemente.
2432.
2433. 95.Pentru a interveni n mod eficient n cazul unei persoane ce pare lipsit de via" e
necesar:
a) s te asiguri c locul e sigur;
b) s nu te supui unui pericol vital, s te protejezi;
c) s-i riti propria via pentru a salva pacientul.
2434.
2435. 96.Pentru a verifica dac o persoan incontient respir poi aciona astfel:
a) priveti dac toracele se ridic;
b) asculi dac se aude respiraia i simi respiraia pe obrazul tu;
c) ambele.
2436.
2437. 97.Semnele specifice prezenei unui corp strin n cile respiratorii superioare sunt:
2438.
a) pacientul nu poate vorbi, tui, respira;
b) pacientul e cuprins de panic;
c) pacientul duce mna la gt.
2439.
2440.
98.Primul ajutor n cazul corpilor strini supraglotici const n:
a) prinderea victimei din spate cu pumnul n regiunea epigastric i apsarea regiunii (manevra
Heimlich);
b) aezarea victimei n decubit lateral stng;
c) aplicarea unei lovituri interscapular.
2441.
2442.
99.Ajutorul psihologic in cazul unui accident const n:
2443.
a) minimalizarea situaiei existente a pacientului;
2444.
b) explicarea manevrelor de prim ajutor aplicate;
c) exagerarea situaiei existente a pacientului.
2445.
2446.
100.Dac o persoan accidentat este incontient trebuie mai intai:
2447.
a) s eliberm cile respiratorii;
2448.
b) s o punem in poziia de siguran;
2449.
c) s-i controlm respiraia.
2450.
2451.
101.In cazul in care o persoan este gsit czut intr-un garaj inchis, cu un motor
de main funcionand, salvatorul trebuie:
2452.
a) s opreasc motorul;
2453.
b) s controleze respiraia;
2454.
c) s scoat persoana afar din garaj.
2455.
2456.
102.Misiunea asistentei medicale la locul unui accident este:
2457.
a) executarea unui baraj de securitate;
2458.
b) evaluarea rapid a situaiei;
2459.
c) stabilirea prioritilor de prim ajutor;
2460.
d) transportul accidentailor cu orice mijloc de locomoie.

2461.
2462.
103.Care este atitudinea corect la locul accidentului in cazul unui traumatism
abdominal inchis:
2463.
a) administrare de calmante;
2464.
b) transport de urgen la spital;
2465.
c) hemostaz local.
2466.
2467.
104.In cazul unui pacient politraumatizat prioritatea in acordarea primului ajutor
const in:
2468.
a) oprirea hemoragiei externe;
2469.
b) permeabilizarea cilor respiratorii superioare;
2470.
c) imobilizarea fracturilor osoase.
2471.
2472.
105.Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaa corpului poate evolua
astfel:
2473.
a) cu stare de oc hipovolemic;
2474.
b) fr complicaii;
2475.
c) cu stare de oc toxicoseptic.
2476.
2477.
106.Primul ajutor in caz de arsur const in:
2478.
a) administrarea de antialgice;
2479.
b) administrarea de antialergice;
2480.
c) administrarea de antiinflamatoare steroide.
2481.
2482.
107.Degeraturile de gradul I se caracterizeaz prin.
2483.
a) eritem;
2484.
b) flictene;
2485.
c) gangrena.
2486.
2487.
108.Care sunt factorii care favorizeaz degeraturile:
2488.
a) frigul umed;
2489.
b) frigul uscat;
2490.
c) imobilitatea prelungit;
2491.
d) inclmintea lejer.
2492.
2493.
109.Pentru acordarea primului ajutor in cazul electrocutrii:
2494.
a) se efectueaz resuscitarea cardiorespiratorie ca prim msur;
2495.
b) se indeprteaz sursa de curent i apoi se face resuscitarea cardiorespiratorie;
2496.
c) se transport victima la spital.
2497.
2498.
110.Care din urmtoarele manevre se practic in cazul mucturilor de arpe
veninos:
2499.
a) incizia i excizia esutului cutanat in zona lezat;
2500.
b) aplicarea garoului deasupra leziunii;
2501.
c) aspiraie local i administrare de ser antiveninos.
2502.

2503.
111.Primul ajutor in cazul unui pacient cu intoxicaie acut const in:
2504.
a) efectuarea unei splaturi gastrice i provocarea vomei;
2505.
b) efectuarea unui tubaj duodenal cu administrare de antidot;
2506.
c) efectuarea manevrelor de respiraie artificial i administrare de antidot.
2507.
2508.
112.In cazul intoxicaiilor voluntare pentru a efectua spltura gastric este strict
necesar:
2509.
a) acordul pacientului;
2510.
b) s catigi increderea pacientului;
2511.
c) s cunoti natura substanei ingerate.
2512.
2513.
113.In accidentele maxilofaciale, hemostaza provizorie pentru artera temporal
superficial,se face prin compresiune direct pe:
2514.
a) regiunea preauricular;
2515.
b) marginea inferioar a mandibulei;
2516.
c) trunchiul carotidian de aceeai parte.
2517.
2518.
114.In acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractur de coloan vertebral
se evit
2519.
flectarea capului pe torace i a toracelui pe abdomen pentru c se poate produce:
2520.
a) oc hemoragie;
2521.
b) accentuarea durerilor;
2522.
c) contuzia sau secionarea mduvei spinrii.
2523.
2524.
115.Un accidentat cu stop cardiorespirator prezint:
2525.
a) respiraie superficial, puls filiform, hipotensiune arterial contient pierdut;
2526.
b) respiraie profund, puls tahicardie, stare de incontien;
2527.
c) respiraie oprit, puls absent, stare de incontien, paloare midriaz, relaxare
2528.
sfincterian.
2529.
2530.
116.In resuscitarea respiratorie prima manevr este:
2531.
a) administrarea oxigenului;
2532.
b) asigurarea permeabilitii cilor respiratorii;
2533.
c) insuflaia aerului gur la gur.
2534.
2535.
117.Care este timpul limit de aciune in reanimarea cardio-respiratorie?
2536.
a) 3- 4 minute;
2537.
b) 8-10 minute;
2538.
c) 20 minute.
2539.
2540.
118.Pentru respiraia gur la gur sau gur la nas, accidentatul se va afla in
urmtoarea poziie:
2541.
a) decubit lateral drept;
2542.
b) in orice poziie;
2543.
c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul in hiperextensie.
2544.

2545.
119.Care din urmtoarele semne nu caracterizeaz moartea biologic, accidentatul
putand fi inc resuscitat:
2546.
a) midriaz fix;
2547.
b) hipotonie muscular i pete cianotice;
2548.
c) prezena activitii cardiace pe EKG.
2549.
2550.
120.Eficiena msurilor de resuscitare cardiorespiratorie se apreciaz prin:
2551.
a) apariia pulsului la nivelul arterelor mari i sincron cu compresiunile sternale;
2552.
b) dispariia midriazei;
2553.
c) recolorarea tegumentelor.
2554.
2555.
121.In edemul pulmonar acut pacientul se aeaz in:
2556.
a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat restul corpului;
2557.
b) clinostatism, cu capul mai jos decat restul corpului;
2558.
c) poziie ezand, cu picioarele atarnand la marginea patului.
2559.
2560.
122.Pentru interveniile de urgen in edemul pulmonar acut asistenta medical
pregtete:
2561.
a) instrumente pentru sangerare i oxigenoterapie;
2562.
b) medicaie tonic cardiac;
2563.
c) trusa pentru traheostomie.
2564.
2565.
123.In starea de oc indiferent de cauza sa se produce:
2566.
a) perturbarea circulaiei i a proceselor metabolice la nivelul esuturilor;
2567.
b) tulburri renale;
2568.
c) tulburri respiratorii.
2569.
2570.
124.Starea de colaps vascular se recunoate dup urmtoarele manifestri de
dependen:
2571. a) pacient inert, somnolent, cu tegumente palide i reci, hipotensiune, puls
filiform;
2572. b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv;
2573. c) pacient somnolent, transpirat.
2574.
2575.
125.Criza de angin pectoral dureaz in general sub:
2576. a) 5 min.;
2577. b) 15 min.;
2578. c) 30 min.
2579.
2580.
126.Durerea coronarian ce survine la efort, emoii, frig, are o durat intre 3-15
min. i care cedeaz la nitroglicerin este caracteristic in:
2581. a) angina pectoral;
2582. b) infarct miocardic acut;
2583. c) stenoz mitral.
2584.
2585.
127.Unul din semnele pneumotoraxului este:

2586.
2587.
2588.
2589.
2590.
2591.
2592.
2593.
2594.
2595.
2596.
2597.
2598.
2599.
2600.
2601.
2602.
2603.
2604.
2605.
2606.
2607.
2608.
2609.
2610.
2611.
2612.
2613.
2614.
2615.
2616.
2617.
2618.
2619.
2620.
2621.
2622.
2623.
2624.

a) sput cu sange;
b) durere toracic surd;
c) absena micrilor toracice in timpul respiraiei.
128.Pacientul incontient, comatos, poate fi transportat in poziie:
a) decubit dorsal tar pern;
b) decubit lateral sau semi-ventral;
c) Trendelenburg.
129.In care poziie trebuie transportat un comatos cerebral:
a) poziia decubit dorsal;
b) poziia decubit ventral;
c) poziia semiezand;
d) poziia decubit lateral (de siguran).
130.Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauz meningean:
a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa;
b) hemiplegie, afazie;
c) agitaie psiho-motorie, sete de aer.
131.Existena hemiplegiei in cadrul comelor semnific:
a) o leziune meningean;
b) o leziune cerebral;
c) o leziune medular.
132.Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este:
a) redoarea de ceaf;
b) hemiplegia;
c) hipertensiunea arterial.
133.Conduita de urgen in cazul corpilor strini vii auriculari este:
a) instilaii cu ulei sau glicerina i spltur cu seringa Guyon;
b) extracia corpului cu pensa;
c) spltur cu seringa Guyon - ap distilat.
134.Conduita de urgen in cazul corpilor strini esofagieni este:
a) provocarea de vrsturi pentru eliminarea corpului strin;
b) suprimarea alimentaiei pe cale oral;
c) extragerea sau impingerea corpului strin prin procedee oarbe.

2625.

2627.

2626.

BAREM DE CORECTARE

Bibliografie

A.

2628.
Nr.
2629.
intreb
ar
e
2633.
1.

2630.
Raspuns
core
ct

2631.

2632.
Pagina

2634.
A

2636.
141

2637.
2.

2638.
F

2641.
3.

2642.
A

2645.
4.

2646.
A

2649.
5.

2650.
F

2653.
6.

2654.
A

2657.
7.

2658.
A

2661.
8.

2662.
F

2665.
9.

2666.
A

2669.
10.

2670.
F

2635.
1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
2639.
1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
2643.
1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
2647.
1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
2651.
1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
2655.
1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
2659.
1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
2663.
1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
2667.
1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
2671.
1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006

2678.

2679.
Pagina

2640.
141
2644.
141
2648.
141
2652.
141
2656.
141
2660.
141
2664.
141
2668.
141
2672.
141

2673.
2674.
2675.
Nr.
2676.
intreb

B.
2677.
Raspuns
core
ct

Bibliografie

ar
e
2680.
1.

2681.
B

2684.
2.

2685.
C

2688.
3.

2689.
E

2692.
4.

2693.
A

2696.
5.

2697.
D

2682.
1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
2686.
1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
2690.
1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
2694.
1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
2698.
1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006

2683.
137

2705.
Pagina

2687.
137
2691.
137
2695.
137
2699.
137

2700.
2701.
Nr.
2702.
intre
b
ar
e
2706.
1.

2703.
Raspu
ns
cor
ect

2704.

Bibliografie

2707.
C

2710.
2.

2711.
A

2714.
3.

2715.
B

2718.
4.

2719.
D

2722.
5.

2723.
E

2708.
Urgente medico-chirurgicale
Sinteze, Lucretia Titirca, Editura
Medicala, 1999
2712.
Urgente medico-chirurgicale
Sinteze, Lucretia Titirca, Editura
Medicala, 1999
2716.
Urgente medico-chirurgicale
Sinteze, Lucretia Titirca, Editura
Medicala, 1999
2720.
Urgente medico-chirurgicale
Sinteze, Lucretia Titirca, Editura
Medicala, 1999
2724.
Urgente medico-chirurgicale
Sinteze, Lucretia Titirca, Editura
Medicala, 1999

2709.
32

2713.
42,43

2717.
37

2721.
25

2725.
79,81

2726.
2727.
2728.
Nr.
2729.
intre
b

C. MEDICINA INTERNA
2730.
R
aspuns
corect

2731.

Bibliografie

2732.
Pagina

ar
e
2733.
1.

2734.

2737.
2.

2738.

2741.
3.

2742.

2745.
4.

2746.

2749.
5.

2750.

2753.
6.

2754.

2757.
7.

2758.

2761.
8.

2762.

2765.
9.

2766.

2769.
10.

2770.

2773.
11.

2774.

2777.
12.

2778.

2781.
13.

2782.

2785.
14.

2786.

2789.
15.

2790.

2793.
16.

2794.

2735.
Teste pentru asistenti
medicali, Liliana Rogozea, Editura
Romprint, Brasov, 2003
2739.
Teste pentru asistenti
medicali, Liliana Rogozea, Editura
Romprint, Brasov, 2003
2743.
Teste pentru asistenti
medicali, Liliana Rogozea, Editura
Romprint, Brasov, 2003
2747.
Teste pentru asistenti
medicali, Liliana Rogozea, Editura
Romprint, Brasov, 2003
2751.
Teste pentru asistenti
medicali, Liliana Rogozea, Editura
Romprint, Brasov, 2003
2755.
Teste pentru asistenti
medicali, Liliana Rogozea, Editura
Romprint, Brasov, 2003
2759.
Teste pentru asistenti
medicali, Liliana Rogozea, Editura
Romprint, Brasov, 2003
2763.
Teste pentru asistenti
medicali, Liliana Rogozea, Editura
Romprint, Brasov, 2003
2767.
Teste pentru asistenti
medicali, Liliana Rogozea, Editura
Romprint, Brasov, 2003
2771.
Teste pentru asistenti
medicali, Liliana Rogozea, Editura
Romprint, Brasov, 2003
2775.
Teste pentru asistenti
medicali, Liliana Rogozea, Editura
Romprint, Brasov, 2003
2779.
Teste pentru asistenti
medicali, Liliana Rogozea, Editura
Romprint, Brasov, 2003
2783.
Teste pentru asistenti
medicali, Liliana Rogozea, Editura
Romprint, Brasov, 2003
2787.
Teste pentru asistenti
medicali, Liliana Rogozea, Editura
Romprint, Brasov, 2003
2791.
Teste pentru asistenti
medicali, Liliana Rogozea, Editura
Romprint, Brasov, 2003
2795.
Teste pentru asistenti
medicali, Liliana Rogozea, Editura
Romprint, Brasov, 2003

2736.
54
2740.
42
2744.
42
2748.
44
2752.
44
2756.
42
2760.
42
2764.
42
2768.
41
2772.
41
2776.
41
2780.
41
2784.
41
2788.
41
2792.
38
2796.
38

2797.
17.

2798.

2801.
18.

2802.

2805.
19.

2806.

2809.
20.

2810.
,C

2813.
21.

2814.

2817.
22.

2818.

2821.
23.

2822.
,C

2825.
24.

2826.

2829.
25.

2830.

2799.
Teste pentru asistenti
medicali, Liliana Rogozea, Editura
Romprint, Brasov, 2003
2803.
Teste pentru asistenti
medicali, Liliana Rogozea, Editura
Romprint, Brasov, 2003
2807.
Teste pentru asistenti
medicali, Liliana Rogozea, Editura
Romprint, Brasov, 2003
2811.
Teste pentru asistenti
medicali, Liliana Rogozea, Editura
Romprint, Brasov, 2003
2815.
Teste pentru asistenti
medicali, Liliana Rogozea, Editura
Romprint, Brasov, 2003
2819.
Teste pentru asistenti
medicali, Liliana Rogozea, Editura
Romprint, Brasov, 2003
2823.
Teste pentru asistenti
medicali, Liliana Rogozea, Editura
Romprint, Brasov, 2003
2827.
Teste pentru asistenti
medicali, Liliana Rogozea, Editura
Romprint, Brasov, 2003
2831.
Teste pentru asistenti
medicali, Liliana Rogozea, Editura
Romprint, Brasov, 2003

2800.
37
2804.
39
2808.
36
2812.
36
2816.
34
2820.
34
2824.
34
2828.
34
2832.
34

2833.
2834.

CHIRURGIE

2835.
2836.
Nr.
2837.
intreb
ar
e
2841.
26.

2838.
R
aspuns
corect

2839.

Bibliografie

2842.
,D

2845.
27.

2846.
,C

2849.
28.

2850.

2843.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2847.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2851.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007

2840.
Pagina

2844.
460
2848.
460
2852.
461

2853.
29.

2854.

2857.
30.

2858.
,D

2861.
31.

2862.

2865.
32.

2866.
A
,C,D,E

2869.
33.

2870.
,C,D

2873.
34.

2874.
,C,D

2877.
35.

2878.
,D

2881.
36.

2882.
,C,D

2885.
37.

2886.
,D

2889.
38.

2890.
,C,D

2893.
39.

2894.
,B

2897.
40.

2898.
,D

2901.
41.

2902.
,C,D

2905.
42.

2906.
,B,D

2909.
43.

2910.
,C

2913.

2914.

2855.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2859.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2863.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2867.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2871.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2875.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2879.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2883.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2887.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2891.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2895.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2899.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2903.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2907.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2911.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2915.
Chirurgie-manual pentru cadre medii

2856.
461
2860.
461
2864.
461
2868.
463
2872.
465
2876.
465
2880.
466
2884.
466
2888.
467
2892.
467
2896.
467
2900.
467
2904.
351
2908.
351
2912.
351
2916.

44.

,D

2917.
45.

2918.

2921.
46.

2922.
,D

2925.
47.

2926.
,D

2929.
48.

2930.
,D

2933.
49.

2934.
,C

2937.
50.

2938.
,D

2941.
51.

2942.
,C,D

2945.
52.

2946.
,D

2949.
53.

2950.
,C

2953.
54.

2954.
,C,E

2957.
55.

2958.
,C,D

2961.
56.

2962.
,C

2965.
57.

2966.
,C,D

2969.
58.

2970.
,D

2973.
59.

2974.
,D

si scoli postliceale, S. Daschievici, M.


Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2919.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2923.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2927.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2931.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2935.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2939.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2943.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2947.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2951.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2955.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2959.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2963.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2967.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2971.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007
2975.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.

351
2920.
351
2924.
351
2928.
352
2932.
352
2936.
415
2940.
415
2944.
415
2948.
416
2952.
416
2956.
418
2960.
418
2964.
419
2968.
419
2972.
421
2976.
421

2977.
60.

2978.
,C,D

Mihailescu, Editura Medicala, 2007


2979.
Chirurgie-manual pentru cadre medii
si scoli postliceale, S. Daschievici, M.
Mihailescu, Editura Medicala, 2007

2980.
422

2981.
2982.

NURSING

2983.
Nr.
2984.
intreb
ar
e
2988.
61

2985.
R
aspuns
corect

2986.

Bibliografie

2989.
,B

2992.
62

2993.
,C

2996.
63

2997.

3000.
64

3001.
,C

3004.
65

3005.
,B

3008.
66

3009.

3012.
67

3013.
,B

3016.
68

3017.

3020.
69

3021.

3024.
70

3025.
,C

3028.
71

3029.
,C,D

2990.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
2994.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
2998.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3002.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3006.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3010.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3014.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3018.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3022.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3026.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3030.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,

2987.
Pagina

2991.
132
2995.
132
2999.
132
3003.
132
3007.
133
3011.
133
3015.
133
3019.
133
3023.
133
3027.
134
3031.
134

3032.
72

3033.

3036.
73

3037.
,B

3040.
74

3041.

3044.
75

3045.
,C

3048.
76

3049.

3052.
77

3053.

3056.
78

3057.

3060.
79

3061.

3064.
80

3065.
,C

3068.
81

3069.
,C

3072.
82

3073.

3076.
83

3077.
A
,C,D,E

3080.
84

3081.
,B

3084.
85

3085.
,B

3088.
86

3089.
,C

Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006


3034.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3038.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3042.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3046.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3050.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3054.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3058.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3062.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3066.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3070.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3074.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3078.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3082.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3086.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3090.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006

3035.
134
3039.
134
3043.
134
3047.
135
3051.
135
3055.
135
3059.
136
3063.
136
3067.
136
3071.
136
3075.
136
3079.
137
3083.
137
3087.
137
3091.
137

3092.
87

3093.
,B

3096.
88

3097.
,C,D

3100.
89

3101.
,B,C

3104.
90

3105.
,B

3108.
91

3109.

3112.
92

3113.
,B,C

3116.
93

3117.

3120.
94

3121.

3124.
95

3125.
,B

3128.
96

3129.

3132.
97

3133.
,B,C

3136.
98

3137.
,C

3140.
99

3141.

3144.
100

3145.

3148.
101

3149.

3152.

3153.

3094.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3098.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3102.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3106.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3110.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3114.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3118.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3122.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3126.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3130.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3134.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3138.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3142.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
3146.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3150.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3154.
1555 teste de evaluare continua in

3095.
138
3099.
138
3103.
138
3107.
138
3111.
139
3115.
139
3119.
139
3123.
139
3127.
139
3131.
139
3135.
139
3139.
140
3143.
140
3147.
209
3151.
209
3155.

102

,B,C

3156.
103

3157.

3160.
104

3161.

3164.
105

3165.

3169.
106

3170.

3173.
107

3174.

3177.
108

3178.

3181.
109

3182.
,C

3185.
110

3186.
,B,C

3189.
111

3190.

3193.
112

3194.

3197.
113

3198.

3201.
114

3202.

3205.
115

3206.

3209.
116

3210.

3213.

3214.

nursing coordonator Mioara Mincu


Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3158.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3162.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3166.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3167.
3171.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3175.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3179.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3183.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3187.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3191.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3195.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3199.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3203.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3207.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3211.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3215.
1555 teste de evaluare continua in

209
3159.
209
3163.
210
3168.
210
3172.
210
3176.
210
3180.
210
3184.
211
3188.
211
3192.
211
3196.
211
3200.
211
3204.
212
3208.
213
3212.
213
3216.

117
3217.
118

3218.

3221.
119

3222.

3225.
120

3226.
,B,C

3229.
121

3230.

3233.
122

3234.
,B

3237.
123

3238.
,C

3241.
124

3242.

3245.
125

3246.

3249.
126

3250.

3253.
127

3254.

3257.
128

3258.

3261.
129

3262.
,D

3265.
130

3266.

3269.
131

3270.

3273.
132

3274.

nursing coordonator Mioara Mincu


Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3219.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3223.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3227.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3231.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3235.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3239.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3243.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3247.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3251.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3255.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3259.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3263.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3267.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3271.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3275.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu

213
3220.
213
3224.
213
3228.
214
3232.
214
3236.
214
3240.
214
3244.
214
3248.
214
3252.
214
3256.
214
3260.
215
3264.
215
3268.
215
3272.
215
3276.
215

3277.
133

3278.

3281.
134

3282.

3285.
3286.
3287.

Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002


3279.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
3283.
1555 teste de evaluare continua in
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002

3280.
216
3284.
216

3288.
3289.

3290.

SINTEZA 2015

1. CONDUITA DE URGEN N HEMOPTIZIE.


definitie
semne
simptomatologie
interventiile autonome si delagate ale asistentei medicale
3291.
2. PREGATIREA PACIENTULUI SI INGRIJIRI ACORDATE DUPA
PARACENTEZA
3. PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUPA
GASTROSCOPIE
4. PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUPA
BRONHOSCOPIE
5. PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUP
TORACOCENTEZ
6. LEHUZIA
7. PRIMELE INGRIJIRI ACORDATE NOU-NASCUTULUI.
8. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA EKG.
definitie, indicatii
pregatirea pacientului pentru EKG
aplicarea electrozilor
prestatia asistentei medicale
3292.
9. CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE A
I.M.A.
10.
CONDUITA DE URGENTA IN FRACTURI
11.
PRECIZATI SCOPUL SI MODUL DE EFECTUARE AL PROBEI
DE COMPATIBILITATE IN VIVO- OELECKER- IN CAZUL
TRANSFUZIEI SANGUINE
12.
PRIMUL AJUTOR ACORDAT IN CAZUL PLAGILOR RECENTE
PRIN TAIERE
13.
PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA
14.
PERFUZIA INTRAVENOASA
definitie,
scop
accidente

masuri de prevenire
15.
CONDUITA DE URGENTA IN CRIZA DE ASTM BRONSIC
3293.
3294.
3295.
3296.

1. CONDUITA DE URGEN N HEMOPTIZIE


3297.

BAREM DE CORECTARE
3298.

1. Definitie,semne, simptomatologie 2 puncte.


3299.
2. Enumer interveniile autonome i delegate ale asistentei medicale:
Repaus absolut, se asigur poziia semisaznd 2 puncte
Camer bine aerisit 1 punct
Repaus vocal absolut, comunicare prin semne 1 punct
Hidratare prin administrare de lichide reci 0,5 puncte
Inghiituri mici, repetate 0,5 puncte
Respiraie pe nas, lent, profund 1 punct;
Pentru obinerea vasoconstriciei, se aplic pung cu ghea pe regiunea sternal (sau alt
loc presupus sangernd) 1 punct
Se masoar funciile vitale (TA, P, T, R) cu un minim de traumatizare a pacientului 2
puncte
Combaterea tusei, fr indicaia medicului (antitusive, diverse forme de prezentare
tablete, picturi) 2 puncte
Medicaie hemostatic ( exemple, cale de administrare) i soluii hipertone (exemple, cale
de administrare) 2 puncte
Igiena pacientului i transportul la spital sub stricta supraveghere 2 puncte
3300.
3. Redacterea eseului 3 puncte.
3301.
organizarea logica a ideilor in scris,
exprimarea corecta , utilizarea limbii literare si terminologiei de specialitate
lizibilitatea, ortografie si punctuatie
3302.
3303.
3304.
3305.
3306.
3307.
3308.

Total = 20 puncte.

3309.
3310.
3311.
3312.
3313.
3314.
3315.

3317.

3316.
2. BAREM DE CORECTARE/NOTARE PREGTIREA PACIENTULUI
I NGRIJIRI ACORDATE DUPA PARACENTEZ

3318.
1. Definitie, indicatii 2 puncte.
2. Pregtirea psihic:
Informarea pacientului cu privire la scopul punciei i la poziia n care va sta n
timpul punciei, solicitarea consimmntului scris 1 punct (pag. 54)
Asigurarea securitii i intimitii 1 punct (pag. 54)
3. Pregtirea fizic:

Se invit s urineze (dac este cazul, se va face sondaj vezical) 1 punct (pag. 54)

Se dezbrac regiunea abdominal 0,5 puncte (pag. 54)

Se cntarete pacientul 0,5 puncte

Se aeaz pacientul n poziie de decubit dorsal n pat, peste cearceaful mpturit n lung,
cu flancul stng la marginea patului i trunchiul uor ridicat 3 puncte (pag. 54)

Masurarea circumferinei abdominale 1 punct (pag. 54)


4. ngrijirea pacientului dup puncie:

Se aeaz comod n pat, astfel ca locul punciei s fie ct mai sus pentru a evita presiunea
asupra orificiului i scurgerea lichidului n continuare 1 punct (pag. 54)

Se aplic pansament steril 1 punct

Se asigur o temperatur optim n ncpere i linite 1 punct (pag. 54)

Dup 6 ore se ndeprteaz cearceaful strns n jurul abdomenului 1 punct (pag. 54)

Se msoar circumferina abdominal i se noteaz 1 punct (pag. 54)

Se suplinete pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale 1 punct (pag. 54)

Se monitorizeaz pulsul, tensiunea arterial, se noteaz valorile nregistrate n primele 24


de ore 1 punct (pag. 54)

Se schimb pansamentul, in condiii de asepsie perfect 1 punct (pag. 54)


3319.
5. Redacterea eseului 3 puncte.

organizarea logica a ideilor in scris,

exprimarea corecta , utilizarea limbii literare,

utilizarea terminologiei de specialitate,

lizibilitatea
3320.
3321.

Total = 20 puncte.

3322.
3323.
Bibliografie: L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii
medicali, Editura Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.
3324.
3325.

3. BAREM DE CORECTARE/NOTARE PREGTIREA PACIENTULUI


I NGRIJIRI ACORDATE DUPA GASTROSCOPIE

1. Definitie, indicatii 2 puncte.


2. Pregtire psihic :

Anunarea pacientului i calmarea acestuia pentru a reduce anxietatea, solicitarea


consimmntului scris 0,5 puncte (pag. 233)

Explicarea necesitii executrii i efectelor dezagreabile ale investigaiei 1 punct


(pag.233)
3326.
3. Pregtirea fizic:

Anunarea pacientului s nu mnnce i s nu fumeze n dimineaa zilei de examinare i


n seara precedent investigaiei 1 punct (pag.233)

Evacuarea stomacului prin spltur gastric cu ap cldu, n seara zilei precedente,


dac evacuarea e deficitar 2 puncte (pag.233-234)

Administrarea medicaiei recomandate pentru sedarea pacientului sau pentru prevenirea


unor incidente - accidente 1punct (pag.233)
3327.
4. ngrijirea pacientului dup tehnic:

Supraveghere nc o jumtate de or n camera unde a fost examinat 1 punct (pag.234)

Transportul pacientului la salon (atenie la cei cu hemoragie digestiv superioar n


curs) 1 punct (pag.234)

Supraveghere atent timp de 2 ore dup terminarea examinrii (s nu mannce, s nu bea)


2 puncte (pag.234)

Avertizarea pacientului cruia i s-a prelevat biopsie s nu consume alimente fierbini 1


punct (pag. 234)

Introducerea sondei gastrice i eliminarea aerului i mucozitilor, la indicaia medicului,


dac pacientul nu reuete s elimine mucusul i aerul din stomac i acuz dureri 3 puncte
(pag.234)

Inhalaii cu mentol, pentru evitarea senzaiilor neplcute din gt 1 punct (pag. 234).
3328.
3329.
5. Redacterea eseului 3 puncte.

organizarea logica a ideilor in scris,

exprimarea corecta , utilizarea limbii literare,

utilizarea terminologiei de specialitate,

lizibilitatea
3330.
Total = 20
puncte.

3331.
3332.
Bibliografie: L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii
medicali, Editura Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.
3333.
3334.

4. BAREM DE CORECTARE/NOTARE PREGTIREA PACIENTULUI


I NGRIJIRI ACORDATE DUPA BRONHOSCOPIE
3335.

1. Definitie, indicatii 2 puncte.


3336.
2. Pregtire psihic :

Informarea pacientului, convingndu-l asupra necesitii examenului, asupra riscului pe


care i-l asum refuzndu-l i asupra faptului c, dei neplcut, examenul nu e dureros n sine, iar
incidentele sau accidentele survin foarte rar, solicitarea consimmntului scris - 1 punct (pag.
227-228)

Creearea unui climat de siguran pentru a asigura cooperarea lui n toate momentele
examinrii, punndu-l n legtur cu ali pacieni crora li s-a efectuat aceast examinare 1
punct (pag.228)
3337.
3.Pregtirea fizic:

Anunarea pacientului s nu mnnce n dimineaa zilei de examinare 1 punct


(pag.228)

Testare la xilin 2%, n ziua premergtoare examinrii, pentru a depista o alergie la acest
anestezic 1 punct (pag 228)

La indicaia medicului, pacientul va fi sedat att n seara premergtoare explorrii, ct i


n dimineaa zilei respective 1 puncte (pag.228)

Pentru anestezie, se aeaz pacientul pe un scaun, n mna dreapt va ine o tvia renal
sau o scuiptoare, iar cu mna stng, dup ce i deschide larg gura, i scoate limba, i-o
imobilizeaz cu dou degete deasupra i policele dedesupt - 2 puncte (pag.228)

ntr-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spray cu xilin 2%, i anesteziaz limba,
orofaringele i hipofaringele, urmnd s anestezieze arborele traheobronic, instilnd, pictur cu
pictur, anestezicul uor nclzit, cu ajutorul unei seringi laringiene 2 puncte (pag.228)

Conducerea pacientului la sala de bronhoscopie 1 punct (pag.228)


3338.
4. ngrijirea pacientului dup bronhoscopie:

Transportul pacientului la salon 1 punct (pag.229)

Pacientul nu va mnca o or 1 punct (pag.229)

Supravegherea parametrilor vitali (puls, TA, etc) 1 punct (pag.229)

Anunarea medicului dac survin modificri ale parametrilor vitali 1 punct (pag.229)

Asistenta va avea pregtit medicaie hemostatic, pe care o va administra n cazul unei


hemoptizii, chiar nainte de a anuna medicul (adrenostazin, E.A.C., venostat) - 1 punct
(pag.229)
3339.
5. Redacterea eseului 3 puncte.

organizarea logica a ideilor in scris,


exprimarea corecta , utilizarea limbii literare,
utilizarea terminologiei de specialitate,
lizibilitatea
3340.
3341.

Total = 20 puncte.

3342.
Bibliografie: L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii
medicali, Editura Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.
3343.
3344.
3345.
3346.
3347.
3348.
3349.
3350.
3351.
3352.
3353.
3354.
3355.
3356.
3357.
3358.
3359.
3360.
3361.

3362.
3363.
3364.
3365.

5. BAREM DE CORECTARE/NOTARE PREGTIREA PACIENTULUI


I NGRIJIRI ACORDATE DUP TORACOCENTEZ

1. Definitie, indicatii 2 puncte.


2. Pregrirea psihic:

Informarea pacientului cu privire la scopul punciei i la poziia n care va sta n timpul


punciei, solicitarea consimmntului scris 2 puncte (pag. 50)

ncurajarea pacientului, asigurarea confortului 1 punct (pag. 42)


3366.
3. Pregtire fizic:

Administrare de atropin (1 fiol) cu 30 de minute naintea punciei, pentru a preveni


accidentele 1 punct (pag. 50)

Precizarea rolului atropinei (scade excitabilitatea general i a nervului pneumogastric)


1 punct (pag. 50)

Precizarea poziiei pacientului:


eznd la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite
pe un scunel, cu mna de partea bolnav ridicat peste cap pna la urechea
opus sau cu trunchiul uor aplecat n fa, cu antebraele flectate pe brae, cu
minile la ceaf, coatele nainte 3 puncte (pag.50)
Pacienii cu stare buna se aeaz clare pe un scaun cu sptar, antebraele fiind
sprijinite pe sptarul scaunului - 2 puncte (pag. 50)
Pacienii n stare grav se aeaz n decubit lateral, pe partea sbtoasa, la
marginea patului 2 puncte (pag. 52)
4. ngrijirea pacientului dup puncie:

Repaus la pat pe o perioad prescris de medic 1 punct (pag. 52)

Supraveghere (puls, tensiune arterial, respiraie, culoarea tegumentelor, periodic) 1


punct (pag. 52)

Informarea imediat a medicului n cazul apariiei cianozei, dispneei, tahicardiei,


secreiilor bronice 1 punct (pag. 52)
3367.
3368.
5. Redacterea eseului 3 puncte.
organizarea logica a ideilor in scris,
exprimarea corecta , utilizarea limbii literare,
utilizarea terminologiei de specialitate,
lizibilitatea
3369.
Total = 20 puncte.
3370.
Bibliografie: L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii
medicali, Editura Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.

3371.
3372.
3373.
3374.
6. BAREM DE CORECTARE/NOTARE NGRIJIRILE ASISTENTEI
MEDICALE ACORDATE N LUZIA IMEDIAT (definiie, semne, intervenii)
3375.
3376.
1. Definete luzia imediat - 2 puncte
3377.
luzia imediat = luza n primele 2 ore dup natere cnd se consolideaz
hemostaza
3378.
2. Urmrete semnele specifice luzei n luzia imediat 5 puncte
3379.
(enumerarea a 5 semne din 7):

oboseal;
tendin la somn;
puls rar, bradicardic;
uneori frison;
uter dur , contractat;
glob de siguran la nivelul ombilicului;
sngerare moderat.
3380.
3. Precizeaz interveniile asistentei medicale :

masaj uterin , transabdominal, pentru favorizarea retraciei uterine i formarea globului


de siguran 4 puncte

supravegheaz faciesul i comportamentul luzei 1 punct

antreneaz luza n discuii pentru a nu adormi 1 punct

administreaz ceai , limonad 1 punct

controleaz funciile vitale 1 punct

depisteaz semnele ocului hipovolemic 1 punct

transport luza la salon 1 punct


3381.
3382. 4. Redacterea eseului 3 puncte.
organizarea logica a ideilor in scris,
exprimarea corecta , utilizarea limbii literare,
utilizarea terminologiei de specialitate,
lizibilitatea
3383.
3384.

Total: 20 puncte

3385.
BIBLIOGRAFIE: L. Titirc - ngrijiri speciale acordate paicenilor de ctre
asistenii medicali, Manual pentru colegiile i colile postliceale sanitare, Editura
Viaa Medical Romneasc- 2008

3386.

7. BAREM DE CORECTARE/ NOTARE AEZAI N ORDINE


PRIMELE NGRIJIRI ACORDATE NOU-NSCUTULUI N SALA DE
NATERE

3387.
1. Dezobstruarea cilor respiratorii, prin aspirarea
secreiilor din nas i gur cu o sond Nelaton de dimensiune mic - 1 punct
2. aprecierea strii ftului la natere 1 punct - (pentru identificarea a 4 din cei 5 parametrii
ai scorului Apgar - 3 puncte) :
respiraia;
ritmul cardiac;
tonicitatea muscular;
reflexul de iritaie;
coloraia tegumentelor.
3. pensarea i secionarea cordonului ombilical-se aplic 2 pense hemostatice una la 10-15
cm de la inseria abdominal a ombilicului, iar a doua nspre vulva parturientei 0,5
puncte i se secioneaz ntre cele 2 pense- 0,5 puncte
4. ligaturarea cordonului ombilical cu clamp ombilical- 1 punct
5. pansarea cordonului ombilical cu comprese sterile de tifon- 0,5 puncte , stropite cu
alcool de 70 grade- 0,5 puncte
6. stabilirea identitii nou-nscutului prin fixarea unei brri sau colier- 1 punct
7. examinarea sumar a nou-nscutului - se stabilete sexul - 0,5 puncte i se cerceteaz
integritatea organismului pentru descoperirea eventualelor malformaii vizibile-0,5
puncte
8. prevenirea oftalmiei gonococice- se face instilnd n fundul de sac conjunctival picturi
de soluie proaspt de nitrat de Ag 1%-1 punct
9. determinarea datelor antropometrice- se msoar nou-nscutul -0,5 puncte i se
cntrete- 0,5 puncte
10. ngrijirea tegumentelor- se usuc tegumentele prin tamponare cu un scutec steril, nclzit;
- 0,5 puncte , se ndeprteaz surplusul de vernix caseosa-0,5 puncte
11. nfarea cu scutece sterile 1 punct
12. transportul de la sala de nateri n salonul de nou-nscui - se face cu blndee n condiii
de protecie termic. - 1 punct
13. pentru aezarea n ordine a primelor ngrijiri acordate nou-nscutului se acorda :- 2
puncte
14. Redacterea eseului 3 puncte.
organizarea logica a ideilor in scris,
exprimarea corecta , utilizarea limbii literare,
utilizarea terminologiei de specialitate,
lizibilitatea
3388.
3389.
Total: 20 puncte

3390.
Bibliografie: Tehnici speciale de ngrijire a
bolnavilor Manual pentru licee sanitare- Coordonator Georgeta Aurelia BaltEditura Didactic i Pedagocic Bucureti Ediia 1988.

8. BAREM DE CORECTARE/NOTARE ROLUL


ASISTENTULUI
3392.
MEDICAL IN EFECTUAREA E.K.G
3393.
3394.
BAREM DE CORECTARE

3391.

1.
2.

3.

4.

5.

3395.
3396.
Definitie; indicatii (2 p)
Pregatirea pacientului pentru E.K.G de repaus consta in:
pregatirea psihica pentru a inlatura factorii emotionali (1p);
transportul pacientului in sala de E.K.G. se face de preferinta cu caruciorul cu 10-15
minute inaintea examinarii .Pozitia in timpul examinarii va fi decubit dorsal (1 p);
asigurarea temperaturii camerei in jur de 200 C pentru ca frigul poate produce contractii
musculare ,iar temperatura excesiva transpiratii care pot modifica conductibilitatea
pielii falsificand inregistrarea (1p);
in zonele unde urmeaza sa fie montati electrozii , se aplica gel sau solutie salina pentru
asigurarea conductibilitatii electricitatii (1p);
montarea electrozilor se face pe partile moi, de preferinta in regiunile fara pilozitati (1p);
Electrozii de la nivelul membrelor se aplica astfel:
rosu la mana dreapta (0,5 p);
galben la mana stanga (0,5p);
negru la piciorul drept (0,5 p);
verde la piciorul stang (0,5 p);
Electrozii de la nivelul peretului toracic se aplica astfel:
v1 (rosu) pe marginea dreapta a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
v2 (galben) pe marginea stanga a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
v3 (verde) la mijlocul liniei care uneste v2 cu v4 (1 p);
v4 (maro) in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara (1 p) ;
v5 (negru) pe orizontala care porneste de la v4 pana la intersectia cu linia axilara anterioara
(1 p);
v6 (mov) la intersectia orizontalei dusa din v4 si linia axilara medie stanga (1p).
Asistenta medicala va nota: numele si prenumele pacientului, varsta, inaltimea, greutatea,ora si
data efectuarii precum si medicatia cardiaca daca este cazul. (2p).
3397.

3398. 6. . Redacterea eseului 3 puncte.


organizarea logica a ideilor in scris,
exprimarea corecta , utilizarea limbii literare,
utilizarea terminologiei de specialitate,
lizibilitatea
3399.

3400.
puncte
3401.
3402.
3403.

Total: 20

Bibliografie Manual de ingrijiri pe aparate vol 1 Crin Marcean


Pag 138-139

3404.

3405.
3406.
3407.
3408.
3409.
3410.

9. CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE A IMA


3411.
3412.
BAREM CORECTARE

3413.
3414.
1. Definitie 2 puncte
2. Interventiile asistentei medicale: - 3 puncte
pozitionarea bolnavului in decubit dorsal 1 punct
interzicerea oricarei miscari 1 punct
psihoterapie 1 punct
3. Sedarea durerii: 4 puncte
morfina s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic 1 punct
mialgin s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic 1 punct
fortral i.v. sau i.m. 1 punct
daca durerea este de mai mica intensitate se incearca linistirea cu algocalmin, fenobarbital,
codeina 1 punct
4. Urmarirea TA (1 punct) valoarea normala se mentine prin linie venoasa cu perfuzii (1
punct ) cu un exemplu ( 1 punct ): 3 puncte
glucoza 5%
dextran
marisang
HHC
5. Urmarirea P ( 1 punct ) se corecteaza extrasistolele cu xilina de uz cardiologic ( 1
punct ) 2 puncte
6. Caile aeriene se mentin permeabile prin aspiratie 1 punct
7. Oxigenoterapie 1 punct
8. Transportul bolnavului obligatoriu pe targa, insotit de medic si asistenta medicala, cu
unitati coronariene 1 punct
3415.

3416.
9 . Redacterea eseului 3 puncte.
organizarea logica a ideilor in scris,
exprimarea corecta , utilizarea limbii literare,
utilizarea terminologiei de specialitate,
lizibilitatea
3417.
3418.
3419.
3420.
3421.
3422.
3423.
3424.
3425.

TOTAL = 20 PUNCTE

Bibliografie
Urgente medico- chirurgicale sinteze Lucretia Titirica pagina 44-45

3426.
3427.
3428.
3429.
3430.
3431.
3432.

10. CONDUITA DE URGENTA IN FRACTURI


3433.
IMOBILIZAREA PROVIZORIE
3434.
3435.
3436.

3437.
3438.
BAREM DE CORECTARE/NOTARE
3439.
3440.
3441.
1. Definitia fracturii; definitia imobilizarii provizorii 2 puncte
3442.
2. Scopul 5 puncte (pag.349):
3443.

Pune in repaus tesuturile traumatizate (impiedica miscarile active si


pasive)- 1 punct;
3444.

Mentine osul in axa corecta a membrului 1 punct;


3445.

Diminueaza durerea 1punct;


3446.

Evita complicatiile (sectionari de vase, nervi, perforarea tegumentelor si


transformarea fracturilor inchise in fracturi deschise- specifica doua complicatii) 2 puncte.
3447.
3.
Principiile imobilizarii corecte si mijloace folosite 10 puncte (pag.350);
3448.

Axarea relativa a segmentului imobilizat 2 punct;


3449.

Imobilizarea sa cuprinda obligatoriu articulatiile de deasupra si


dedesubtul focarului de fractura 2 puncte ;
3450.

Imobilizarea se adapteaza reliefului anatomic al regiunii interesate 1


punct;
3451.

Imobilizarea sa fie simpla pentru a putea fi aplicata si de persoane mai


putin instruite 1 punct;
3452.

Mijlocul de imobilizare sa nu ingreuneze circulatia sanguina (sa nu fie fie


prea strans, prea lejer)- 2 puncte;
3453.

Mijloace folosite pentru imobilizarea provizorie 2 puncte


3454.
specifice, un exemplu (atele Cramer, aparat gipsat circular, atela gipsata,
atele din lemn, atele din material plastic simplu sau gonflabil) (1punct);
3455.
improvizate, un exemplu (scandurele de lemn, rigle, placaj, bete,
bastoane, umbrele, coada de matura, schiuri, scoarta de copac) (1 punct)
3456.
3457.

3458.
4 . Redacterea eseului 3 puncte.
organizarea logica a ideilor in scris,
exprimarea corecta , utilizarea limbii literare,
utilizarea terminologiei de specialitate,
lizibilitatea
3459.
3460.
3461.
3462.

3463.
3464.
3465.
3466.
3467.
3468.
3469.
3470.
3471.

Total = 20 puncte.

Bibliografie
L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

3472.
3473.
3474.

11. PRECIZATI SCOPUL SI MODUL DE EFECTUARE AL PROBEI DE


COMPATIBILITATE
3475.
IN VIVO- OELECKER- IN CAZUL TRANSFUZIEI SANGUINE

3476.
3477.
3478.

BAREM DE CORECTARE

3479.

Proba de compatibilitate in vivo biologica Oelecker

Scop (1 p)
verificarea obligatorie a modului cum reactioneaza primitorul fata de sangele introdus
prin transfuzie.
Executie
Pregateste materialele specifice transfuziei si medicamentele necesare pentru
eventualele accidente (2 puncte)
Pregateste fizic si psihic pacientul si instaleaza aparatul de transfuzie in conditii de
asepsie (1 punct)
lasa sa se scurga prin picurator primii 20 ml de sange ,/regleaza ritmul de scurgere la
10-15 picaturi/minut,timp de 5 minute /si supravegheaza foarte atent pacientul timp de 5
minute (3 p);
daca apar semnele incompatibilitatii de grup - senzatie de frig ,frison, cefalee ,dureri
lombare,tahicardie,urticarie,congestia fetei- (2 puncte pentru 4 din cele 7 semne)
intrerupe transfuzia si anunta medicul (1p);
daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, introduce din nou 20ml sange in ritm
mai rapid,(1 puncte)
dupa care regleaza ritmul la 10-15 picaturi/minut si supravegheaza pacientul timp de 5
minute (2 p);
daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, continua transfuzia in ritmul
prescris(2p).
3480.
3481.
Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni
medicali 5 puncte.
3482.
Sunt acceptate formulari similare cu cele prezentate.
3483.

3484.

Bibliografie

3485.

Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 177-

3486.

3492.

3487.
3488.
3489.
3490.
3491.
12. PRIMUL AJUTOR ACORDAT IN CAZUL PLAGILOR RECENTE
PRIN TAIERE
3493.

3494.
- DEFINITI NOTIUNEA DE PLAGA RECENTA
3495.
- ENUMERATI CARACTERISTICILE PLAGILOR PRIN TAIERE
3496.
- PRECIZATI TIMPII DE ACORDARE A PRIMULUI AJUTOR IN SERVICIUL DE
SPECIALITATE
3497.
3498.

BAREM DE CORECTARE

3499.
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica, se utilizeaza termeni
medicali.
5p
3500.
3501.
2. Defineste notiunea de plaga recenta.
1p
3502.
Plaga recenta este plaga care nu a depasit 6 h de la accident.
3503.
3504.
3. Enumera caracteristicile plagilor prin taiere
1p
3505.
Caracteristicile plagilor prin taiere:
- au margini regulate - 0,25p
- sunt limitate
- 0,25p
- se vindeca repede - 0,25p
- cele operatorii sunt de obicei aseptice 0,25p
3506.
3507.
4. Acordarea primului ajutor
11p
Hemostaza
- 1p
Calmarea durerii
- 1p
Toaleta locala
-9p
3508. - indepartarea pilozitatii daca este cazul - 0,5p
3509. - spalarea tegumentelor din jurul plagii (1p) cu apa si sapun ( 0,5p), apoi cu ser
fiziologic- 0,5p

3510. - dezinfectia tegumentelor din jurul plagii (1p), prin badijonare ( 0,5p), care
incepe de langa plaga si se indeparteaza de aceasta ( 0,5p), cu alcool (0,25p) sau cu
tinctura de iod (0,25p).
3511. - curatarea plagii (1p), cu rivanol 10/00 , cloramina 40/00 , apa oxigenata .
3512.
Pentru enumerarea solutiilor 0,5p pentru fiecare solutie.enumerata
3513.
Pentru precizarea concentratiei fiecarei solutii 0,5p.
3514.
Pentru precizarea rolului apei oxigenate 1p.
Aplicarea unui pansament protector
1p.
Profilaxia tetanosului
1p.
3515.
3516.
Bibliografie
3517.
,,Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor
fundamnetale
3518.
Coordonator Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca 2001, pag
270- 275.
3519.
3520.
3521.
3522.
3523.
3524.
3525.
3526.

13. PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA

BAREM DE CORECTARE
3527.

Pregatirea consta in:

3528.
se vor instala una sau mai multe linii venoase - 1pct
se vor urmari si masura TA, P, R, T, SpO2 3 pct
se va recolta sange (1 pct) pentru HLG completa, glicemie, timpii Quick si Howell,
determinare grup sanguin, Rh, uree sanguina (1 pct) - 2 pct
se va administra medicatia recomandata de medic 1 pct
se va monta sonda vezicala permanenta - 2 pct
eventualele plagi prezente se vor pansa (1 pct) si se vor proteja foarte atent (1 pct) - 2p
se vor spala cu apa calda si sapun numai zonele cu risc -1 pct
se va rade regiunea supusa interventiei, cu atentie, pentru a nu produce excoriatii 1 pct
se va badijona zona cu antiseptic -1 pct
daca este cazul , la indicatia medicului se monteaza sonda gastrica (1pct )si se goleste
continutul stomacal (1pct) , prin spalatura gastrica(1pct). 3 pct
3529.
3530.

3531. 2. Redactarea eseului 3 puncte.


organizarea logica a ideilor in scris,
exprimarea corecta , utilizarea limbii literare,
utilizarea terminologiei de specialitate,

lizibilitatea
3532.
3533.
3534.
3535.
3536.
3537.
3538.
3539.
3540.
3541.
3542.
3543.
3544.
3545.
3546.
3547.
3548.
3549.
3550.
3551.
3552.
3553.
3555.

3554.
14. PERFUZIA INTRAVENOAS
(DEFINIIE, SCOP, ACCIDENTE I MSURI DE PREVENIRE).

3556.
3557.
3558.

1.
2.

3.

4.

BAREM DE CORECTARE

3559.
3560.
Definiia perfuziei intravenoase - 3p
introducerea pe cale parenteral,pictur cu pictur, a soluiilor medicamentoase.
Scop: (5p)
hidratarea i mineralizarea organismului - 1p
administrarea medicamentelor la care se urmrete efect prelungit - 1p
depurativ,dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici - 1p
completarea proteinelor sau a altor componente sanguine - 1p
alimentarea pe cale parenteral - 1p
3561.
Accidente: (4p)
hiperhidratarea (la cardiaci poate determina edem pulmonar acut) - 1p
embolie gazoas prin ptrunderea aerului n sistemul circulator - 1p
flebite,necroze prin revrsarea lichidului n esuturile perivenoase - 1p
coagularea sngelui pe ac sau branul - 1p
Msuri de prevenire (5p)

reducerea ritmului sau ntreruperea perfuziei - 2p


se previne prin nlturarea aerului din perfuzor, nainte de adaptarea perfuzorului la acul
de puncie - 1p
supravegherea locului punciei n timpul perfuziei - 1p
perfuzarea lichidului cu soluie de heparin. - 1p
3562.
5. Redacterea eseului 3 puncte.
organizarea logica a ideilor in scris,
exprimarea corecta , utilizarea limbii literare si terminologiei de specialitate
lizibilitatea, ortografie si punctuatie
3563.
3564.
3565.
3566.
Total = 20 puncte.
3567.
3568.
3569.
3570.
3571.
3572.
3573.
3574.
3575.
3576.
3577.

15. CONDUITA DE URGENTA IN CRIZA DE ASTM BRONSIC

BAREM DE CORECTARE
3578.

1.

Asezarea bolnavului in pozitie sezand


( 1 punct )
3579.
2.
Pozitia cea mai comoda, sters de transpiratie ( 1 punct )
3580.
3.
Anuntarea medicului imediat
( 1 punct )
3581.
4.
Pana la venirea medicului se administreaza:
( 6 puncte )

5.

6.

medicatie antispastica ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )


bronhidilatatoare ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
simpatico mimetice ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
3582.
Contraindicatii ale simpatico-mimeticelor: ( cel putin 2 contraindicatii ) ( 3 puncte )
primul acces
hipertensivi
coronarieni
hipertiroidieni
3583.
Oxigenoterapie ( 2 puncte )

7.

mod de administrare, exemplu cale ( 1 punct )


umidificat, debit 6-8 l/minut ( 1punct )
administrarea la indicatia medicului HHC i.v. ( 1 punct )
3584.

Redacterea eseului 3 puncte.


organizarea logica a ideilor in scris,
exprimarea corecta , utilizarea limbii literare,
utilizarea terminologiei de specialitate,
lizibilitatea
3585.
3586.
3587.
3588.
3589.

3590.
3591.
3592.
3593.
3594.

Total = 20 puncte.