Sunteți pe pagina 1din 83

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

Scoala Postliceala "Sf. Vasile cel Mare", Ploiesti

LUCRARE DE DIPLOM

NURSINGUL PACIENTULUI CU CONSTIPATIE

Profil: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

COORDONATOR :
ABSOLVENT:
ROSCA ADRIANA ELENA

PROMOIA 2015
CUPRINS

CAPITOLUL I
1.PARTEA TEORETICA

1.1. NEVOIA DE A ELIMINA

1.2 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

1.3.CONSTIPATIA

1.4. CLASIFICAREA CONSTIPATIEI

1.5. SIMPTOME

1.6. COMPLICATIILE CONSTIPATIEI

1.7. TRATAMENT

CAPITOLUL II
2.FISE TEHNOLOGICE:

2.1 EFECTUAREA CLISMEI

2.2. PERFUZIA INTRAVENOASA

2.3 PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU GASTROSCOPIE


CAPITOLUL III
PREZENTAREA CAZURILOR

CAZUL NR. 1

CAZUL NR. 2

CAZUL NR. 3

CAPITOLUL IV
CONCLUZII FINALE

CONCLUZII TEORETICE GENERALE

CONCLUZII TEORETICE CAZUL NR. 1, CAZUL NR. 2, CAZUL NR. 3

BIBLIOGRAFIA
NURSINGUL PACIENTULUI CU CONSTIPATIE
MEMORIU EXPLICATIV

Eliminarea, reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa substantele nefolositoare, vatamatoare, rezultate din metabolism.

Am ales lucrarea de diploma cu tema 'Constipatia' in dorinta de a aprofunda cunostintele pe parcursul efectuarii stagiilor de practicaa si la sala de
demonstratie.

Constipatia este un sindrom caracterizat prin eliminarea la interval de 2-3 zile a unui scaun, de obicei de volum redus si consistenta crescuta, ca urmare a
incetinirii tranzitului intestinal.

Doresc ca prin cunostintele aprofundate si realizarea acestei lucrari sa stiu sa educ preventiv persoanele si dupa externare .

Pentru documentare am consultat o bibliografie mai ampla, am facut uz de cunostintele acumulate la orele de nursing, la sala d demonstratie si in timpul
practicii efectuate in Unitatile spitalicesti din Pitesti.

DACA DESCOPEREIM CA VIATA NU ARE NICI UN INTELES,

NU NE RAMINE ALTCEVA DE FACUT

DECAT SA-I DAM UN INTELES

(Lucian Blaga)
CAPITOLUL I

PARTEA TEORETICA

1.1. NEVOIA DE A ELIMINA

Definitie:

Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele nefolositoare, vatamatoare, rezultate din metabolism.

Excretia deseurilor se realizeaza prin mai multe cai:

- aparat renal - urina

- piele - transpiratie - perspiratie

- aparat respirator

- aparat digestiv - scaun

- aparat genital feminin - menstruatie

- in stari patologice, apar eliminari pe cale digestiva, sub forma de varsaturi si pe cale respiratorie sputa

Organismul trebuie deasemenea sa se debaraseze de deseurile rezultate in urma digestiei (fibre celulozice, pigmenti biliari, celule descuamate de la nivelul
tubuluidigestiv) si alte substante nefolositoare trebuie eliminate.

Scaunul = reprezinta resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin actul defecatiei.
Scaunul este alcatuit din : reziduuri ramase in urma digestiei alimentelor, celulele descuamate de pe suprafata tubului digestiv si a glandelor
digestive, produsele de excretie a tubului digestiv si a glandelor anexe, numar mare de microbi. Scaunul este, pana la un punct, un indicator al starii de sanatate
a unei persoane.

Manifestari de independenta

frecventa - normal la adult 1-2/zi sau unul la doua zile


- 1-2 scaune pe zi la nou-nascut
orarul - ritmic, la aceeasi ora a zilei, dimineata dupa trezire
cantitatea - zilnic 150-200 g materii fecale
consistenta - pastoasa, omogena
forma - cilindrica, cu diametrul de 3-5 cm, lungime variabila
culoarea - bruna, la adult, data de stercobilina

In functie de alimentatie:

- deschis-galben = regim lactat

- brun-inchis = regim carnat

- negru = alimente preparate care contin sange

- verde = legume verzi

- culoarea caracteristica alimentului = mure, ciocolata, afine.

Modificarea culorii in functie de medicamente:

- brun-negru = bismut

- negru-verzui = fier

- alb = bariu

- negru-mat = carbune
mirosul - fecaloid difera de la un individ la altul
La copilul mic

culoarea - in primele 2-3 zile dupa nastere = verde-brun inchis (meconiu)

- La sugari:

Aspectul si culoarea se modifica in functie de felul alimentatiei.

Astfel:

- galben-auriu = sugar alimentat la san, in contact cu aerul, prin oxidarea


bilirubinei devine verzui sau verde

- galben-deschis = sugar alimentat artificial

- brun = dupa introducerea fainii in alimentatie


numarul - 3-4 pe zi pana in luna a VI a cand se reduce la 2-3 pe zi
Daca sugarul este alimentat pe cale artificiala, numarul scaunelor este de 1-2 pe
zi.
mirosul - usor acru, reactie acida = sugar alimentat la san.
- fad, reactie alcalina sau neutra = alimentatie artificiala.

Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii

1. Factori biologici

- Alimentatia cantitatea si calitatea alimentelor ingerate de individ influenteaza satisfacerea nevoii de eliminare.

- o buna hidratare si o alimentatie bogata in reziduuri (legume, fructe, cereale) faciliteaza eliminarea intestinala si vezicala.

- mesele luate la ore fixe favorizeaza ritmul eliminarilor.

- Exercitiile activitatea fizica amelioreaza randamentul muscular

- fortifica musculatura abdominala si cea pelviana, care au un rol important in eliminarea intestinala.
- Varsta are rol important in satisfacerea nevoii daca tinem seama de controlul
sfincterelor.

- la copii, controlul se obtine in 2-3 ani.

- la persoanele varstnice, diminuarea tonusului musculaturii abdominale poate


provoca lipsa de control a eliminarii.

- la barbati, hipertrofia prostatei determina tulburari de mictiune.

- Programul de eliminare intestinala regularitatea programului de eliminare este


un factor ce influenteaza satisfacerea acestei nevoi.

- momentul ales pentru defecare poate varia de la un individ la altul.

2. Factori psihologici

- Stresul

- Anxietatea

- Emotiile puternice pot modifica frecventa, cantitatea si calitatea eliminarii urinare


si intestinale.

3. Factori sociologici

- Normele sociale fiecare societate isi stabileste masuri de igiena, astfel incat
indivizii sa respecte salubritatea locurilor publice. - Educatia - Cultura

1.2 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

Notiuni de anatomie si fiziologie

Tubul digestiv este alcatuit din urmatoarele segmente: gura, faringe (cu dubla
apartenenta), esofag, stomac, intestinul subtire si intestinul gros.
Gura este portiunea initiala a aparatului digestiv, alcatuita din organe si diverse tesuturi. Superior este limitata de bolta paltina, inferior de planseul
bucal, lateral de obraji, anterior de buze si posterior se continua cu faringele. Cavitatea bucala este captusita cu mucoasa bucala.

Functiile pe care le indeplineste gura sunt: functia de masticatie pentru formarea bolului alimentar, inceputul digestiei glucidelor sub actiunea ptialinei
salivare, functia de fonatie, functia receptoare, functia de aparare si functia fizionomica.

Faringele este un organ care apartine atat aparatului digestiv, cat si aparatului respirator. El se afla situat in partea posterioara a cavitatii bucale si se
continua cu esofagul. Captusit cu o mucoasa, este bogat in tesut limfoid. In faringe se gasesc amigdalele palatine, amigdala faringiana pe peretele posterior si
amigdala linguala la radacina limbii, legate intre ele prin numeroase vase limfatice si formand inelul limfatic Waldeyer.

Esofagul este un organ musculo-membranos, tubular, care face legatura intre faringe si stomac. El incepe la nivelul vertebrei a 7-a cervicala (C 7) in
dreptul cartilajului cricoid, si se termina in dreptul vertebrei a 11-a toracale la cardia; este lung de 25 32 cm si are un calibru care variaza intre 10 si 22 cm.
Are trei stramtori fiziologice: stramtoarea cricoidiana, stramtoarea de la nivelul incrucisarii cu artera aorta si cea de la nivelul cardiei.

Fiziologic, esofagul reprezinta un organ menit sa faca legatura dintre faringe si stomac. Prin reflexul de deglutitie, bolul alimentar trece din faringe in
esofag; prin coordonare nervoasa, musculatura formeaza unde contractile care imping bolul spre esofag.

Stomacul, organ cavitar musculo-glandular, este segmentul tubului digestiv situat intre esofag si intestinul subtire. Forma lui este asemanatoare cu a
unei pere, cu varful usor indoit si indreptat in sus: la examenul radiologic apare ca litera J sau ca un carlig. Forma lui este variabila in functie de : continut,
tonicitatea musculaturii proprii, tonicitatea peretului abdominal, pozitia individului si volumul organelor vecine.

Structural, stomacul este alcatuit din patru paturi : la interior se afla mucoasa, apoi submucoasa, musculoasa, iar la exterior este invelit de seroasa
peritoneala. Mucoasa este alcatuita dintr-un epiteliu cilindric, care secreta mucus, si din glandele stomacului : glandele fundice, secretoare de acid clorhidric si
pepsina, glandele pilorice si celulele mucipare, ambele secretoare de mucus.

Din punct de vedere fiziologic, stomacul primeste alimentele si, datorita functiei sale motorii, le framanta, le amesteca cu sucul gastric si apoi le
evacueaza in duoden.

Intestinul subtire incepe la pilor si se termina la nivelul valvulei ileo-cecale. El are trei segmente : duoden, jejun si ileon. Duodenul are forma unei
potcoave. I se descriu patru portiuni : prima portiune, bulbul duodenal, urmeaza imediat dupa pilor si este usor mobila ; portiunea a doua, descendenta, este
situata in dreapta coloanei vertebrale si in ea se varsa secretia biliara si cea pancreatica ; portiunea a treia este orizontala, iar portiunea a patra este ascendenta
si se continua cu jejunul, formand unghiul duodeno-jejunal.

Fiziologic, duodenul are doua functii principale : motorie si secretorie. Motilitatea duodenala impinge chimul alimentar foarte repede in jejun (in cateva
secunde). Secretia duodenala elaboreaza secretina (cu rol in stimularea pancreasului si a intestinului), enterokinaza (care transforma tripsinogenul in tripsina) si
mucus.
Jejuno-ileonul are un calibru mai mic si umple cea mai mare parte a cavitatii peritoneale. Este alcatuit tot din patru straturi : mucoasa, submucoasa,
musculoasa si seroasa. Spre deosebire de duoden, seroasa inveleste intreaga circumferinta a jejuno-ileonului.

Intestinul gros este segmentul terminal al tubului digestiv ; el incepe de la valva ileo-cecala si se termina cu anusul. Se distinge de intestinul subtire
prin volumul lui mult mai mare si prin cele trei benzi musculare longitudinale taenia coli. Lungimea lui variaza intre1,5 si 3 metri. Intestinul gros este impartit
in urmatoarele segmente : cecul, colonul ascendent, colonul transvers, colonul descendent, colonul sigmoid si rectul.

Cecul este situat in fosa iliaca dreapta ; legatura dintre ileon si cec se realizeaza prin sfincterul ileo-cecal (formatiune musculara). Pe partea interna a
cecului se afla apendicele, a carui pozitie este variabila. Cecul are un grad de mobilitate.

Colonul ascendent este situat in flancul drept si continua cecul, urcand vertical la fata inferioara a ficatului, prin unghiul hepatic (unghiul drept), se
continua cu colonul transvers. Este fixat de peretele posterior al abdomenului prin peritoneu.

Colonul transvers se intinde de la unghiul hepatic pana la unghiul splenic (unghiul stang) si este situat orizontal sau in forma literei V .

Colonul descendent este situat in flancul stang si se intinde de la unghiul splenic pana la nivelul crestei iliace, unde se continua prin colonul sigmoid.

Colonul sigmoid, in continuarea precedentului, situat in fosa iliaca stanga si in pelvis, are forma unui S si se intinde pana la unghiul recto-
sigmoidian.

Rectul este portiunea terminala : se intinde de la unghiul recto-sigmoidian pana la anus si este situat in pelvis. Rectul comunica cu exteriorul prin
canalul anal, care, continua ampula rectala.

Structural, intestinul gros este alcatuit din patru straturi : mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa.

Fiziologic, intestinul gros are functii de motricitate, secretie si absorbtie. Motricitatea asigura progresia bolului fecal prin contractii peristaltice,
segmentare, si prin contractii masive. Bolul fecal se aduna in sigmoid ; trecerea materiilor fecale in rect duce la expulzarea lor prin actul fiziologic al
defecatiei.

Secretia intestinului gros se rezuma la mucus. Functia de absorbtie este mai redusa si se exercita, mai ales, la nivelul cecului si al ascendentului ; se
absorb apa, sarurile, vitaminele, glucoza.

SEMIOLOGIA INTESTINULUI

Interogatoriul : varsta si sexul sunt primele elemente care trebuie vute in vedere. Ocupatia si modul de viata pot influenta patologia intestinala:
sedentarismul, schimbarea modului de viata, profesiile cu tensiune nervoasa sau cu noxe toxice (plumb, mercur etc.). Felul alimentatiei, orarul dezordonat al
meselor, abuzul de cruditati sau creme, abuzul de alcool sau de tutun, starea danturii pot orienta directia investigatiilor. Nu trebuie pierdut din vedere faptul ca
se fac abuzuri de medicamente, care pot fi responsabile de tulburari intestinale: laxative, antibiotice (mai ales cele din grupa ciclinelor).

Simptomele functionale sunt reprezentate de dureri, tulburari ale tranzitului, cu modificari ale scaunului si tulburari in emisia gazelor.

Durerile intestinale sunt frecvente, insa nu obligatorii. De multe ori, durerile au caracterul unor crampe, torsiuni sau sfasieri si sunt numite colici
intestinale. Apar de obicei spontan si, spre deosebire de durerile peritoneale, nu se exarcebeaza la presiune. Pe de alta parte, sunt insotite de fenomene care
indica originea lor : diaree, constipatie, meteorism, ghioraituri. Alteori, durerile pot fi vagi sau sa aiba grade de intensitate variabila de la simpla jena, pana la
colica.

Tenesmele constau intr-o senzatie imperioasa de defecare, insotita de arsura si tensiune dureroasa la nivelul rectului. Sunt caracteristice bolilor recto-
sigmoidiene sau proceselor inflamatorii care intereseaza regiunea perirectala.

Caracterul scaunelor trebuie analizat cu mare atentie: numar, frecventa, orar, volum, consistenta, miros.

Constipatia este un sindrom caracterizat printr-o eliminare intarziata a scaunelor, la 2 3 zile si mai mult dupa ingerarea pranzului respectiv. Scaunele
sunt de obicei dure si in cantitate mica. In caz de constipatie, bolnavul poate sa nu aiba nici un simptom sau sa prezinte o serie de tulburari : cefalee,
indispozitie, astenie, inapetenta. De multe ori constipatia este de natura functionala (constipatie habituala), dar poate avea si cauze organice : cancer, stenoza,
megacolon, afectiuni pelviene, boli gastro-intestinale, boli endocrine. Exista si constipatii provocate de unele medicamente.

Examenul obiectiv. Inspectia generala poate arata o toleranta buna a afectiunii sau, dimpotriva, o alterare a starii generale. Se vor cerceta constitutia
pacientului, faciesul, culoarea tegumentelor, starea tesutului adipos subcutanat, temperature, aspectul limbii. Se va proceda apoi la inspectia abdomenului,
urmarindu-se volumul, forma, aspectul, precum si faptul daca se observa miscari peristaltice ale intestinului.

Palparea va depista sensibilitatea abdominala, punctele dureroase (duodenal, apendicular, sigmoidian, mezenteric) si se va executa superficial si
profund.

Examene complementare. Examenul coprologic are o importanta covarsitoare pentru diagnosticul tulburarilor de ordin digestiv. Examinarea
materiilor fecale se face din punctele de vedere : macroscopic, microscopic, chimic, bacteriologic, parazitologic, precum si din acela al vitezei tranzitului
intestinal.

Examenul se face din scaunul obisnuit al bolnavului, insa pentru a capata informatii exacte asupra digestiei este necesar ca acesta sa fie precedat de un
regim alimentar de proba. In acest scop se foloseste regimul Schmidt-Strass-burger, care se da timp de 3 zile, bolnavul ingerand obligatoriu, in fiecare zi, 250 g
carne de vita, fiarta sau fripta, 50 80 g unt si 400 g fainoase (paine, macaroane, cartofi) ; in plus, se mai pot lua supe, ceaiuri, cafea, un ou, evitand alimentele
bogate in celuloza. Pentru examen vom folosi scaunele eliminate in zilele a III-a si a IV-a.

Examenul macroscopic cerceteaza cantitatea, consistenta, forma, culoarea, mirosul si prezenta elementelor patologice : mucus, puroi, sange, paraziti.
Sangele de culoare rosie, care preceda sau urmeaza scaunul fara sa se amestece cu el, are originea rectala (hemoroizi, rectite, polipi, cancere). Sangele
rosu amestecat cu fecale provine din portiunea colon transvers sigmoid. Cand sangerarea are o cauza superioara (de la colonul ascendent in sus), apare
melena. Pentru sangerarile in cantitati mai mici se cerceteaza prezenta sangelui prin reactii chimice : Adler, Weber, Gregersen.

Puroiul este gasit in scaun in afectiunile organice ale segmentului terminal : rectosigmoidite, rectocolita ulceroasa, cancer sau in cazul deschiderii unui
abces in intestin (de origine perigenitala la femei, apendiculara).

Examenul chimic poate decela modificari ale reactiei : reactie intens alcalina, in putrefactia exagerata ; reactie acida, in fermentatia amilolitica foarte
pronuntata.

Examenul microscopic poate arata cum au fost digerate grasimile, fibrele musculare, tesutul conjunctiv, amidonul, celuloza.

Examenul bacteriologic se face cu ajutorul coproculturilor si poate pune in evidenta prezenta diferitelor bacterii.

Examenul radiologic al intestinului se face cu ajutorul sulfatului de bariu. Pentru intestinul subtire se practica metoda Pansdorf, cu pranz baritat
fractionat in cantitati mici si cu examinari repetate in faza de umplere, de semievacuare si de evacuare.

Pentru examenul radiologic al intestinului gros sunt preferate irigoscopia si irigografia prin clisma si bariu, dupa ce s-a facut o clisma evacuatoare.

Rectosigmoidoscopia este o metoda foarte utila, care permite explorarea rectului si a sigmoidului pana la 30 35 cm departare de orificiul anal. Se
foloseste rectoscopul, aparat care permite si efectuarea unor biopsii. Bolnavul va fi pregatit pentru examen prin evacuarea intestinului cu ajutorul laxativelor si
al clismei. Examinarea cu rectoscopul va fi neaparat precedata de tactul rectal.

1.3.CONSTIPATIA

Fiziologia constipatiei

Constipatia este una dintre cele mai frecvente tulburari, care apare la un numar mare de pacienti, in special la varstnici. In Franta, aproximativ 10
milioane de persoane sufera de constipatie, iar in Germania aproximativ 30 % din populatie.

In ultimii ani, medicii au raportat o crestere a numarului persoanelor suferind de constipatie. Convingerea ca este necesara eliminarea scaunului in
fiecare zi este inradacinata in mintea oamenilor inca din antichitate. Din aceasta cauza, unele persoane complet sanatoase, incep tratamente pentru constipatie
si abuzeaza de laxative deoarece nu au o eliminare zilnica a bolului fecal. Totusi frecventa scaunelor la pacientii sanatosi poate fi foarte variata. O eliminare
zilnica a bolului fecal nu este obligatoriu o dovada a bunei functionari a intestinului. In prezent este larg acceptat ca frecventa normala a defecatiei variaza de
la de 3 ori/zi la de 3 ori/saptamana.
Constipatia este definita ca eliminarea mult prea lenta a scaunului (defecatiei cu dificultate sau cantitati sistematic insuficiente).

Pentru majoritatea populatiei, imposibilitatea de a elimina scaunul pentru mai mult de 24 de ore, este considerata constipatie. Cantitati mici de scaun,
duritate si uscaciune excesiva si de asemenea senzatie de eliminare incompleta a bolului, sunt elemente tipice ale constipatiei. Toate aceste simptome sunt
prezente la majoritatea pacientilor care sufera de constipatie. Totusi, uneori lipsesc unele simptome. Prezenta unui singur simptom este o dovada a constipatiei.
Modificari ale obiceiurilor proprii fiecarei persoane (privind frecventa si ritmul eliminarii bolului fecal) constituie de asemenea o dovada a constipatiei.

Cauzele constipatiei

Constipatia este cauzata de tulburari in formarea scaunului si in tranzitul bolului. Cauzele principale sunt tulburari ale motilitatii bolului, slabirea
reflexului de defecatie, modificari in structura intestinului sau ale organelor invecinate, care pot modifica transferul continutului bolului catre rect.

Cauzele constipatiei in detaliu

In general, intestinul este divizat in doua parti intestinul subtire si intestinul gros. Intestinul gros are urmatoarele segmente:

1. cecum-ul si apendicele vermiform

2. colonul (care este divizat in ascendent, transversal si descendent)

3. sigmoidul (parte a intestinului gros denumita astfel datorita formei de litera S

4. rectul

In conditii normale, o medie de 1-2 litri/zi de continut lichid intra in primaparte a intestinului gros (cecum si colon ascendent) unde este amestecat
pentru a se asigura contactul optim intre continutul intestinal si suprafata mucoasei intestinale. Astfel, excesul de apa si anumite substante chimice (saruri
anorganice) poate fi reabsorbit. Colonul este in principal un container in care scaunul este stocat, format si eventual eliminat, si prin absorbtia excesului de apa
din scaun previne pierderea acesteia prin tractul gastrointestinal. Intestinul, antrenat cu stimuli electrici, executa miscari periodice. Se observa doua tipuri
principale de miscari :

segmentare

peristaltice

Miscarile segmentare (segmentarea) sunt contractii intermitente ale segmentelor invecinate ale intestinului, care contribuie la o mai buna amestecare a
continutului intestinal, permite absorbtia apei, care duce la formarea scaunului.
Peristaltismul reprezinta contractiile segmentelor consecutive adiacente ale intestinului care deplaseaza continutul intestinal in directia rectului si apoi
in afara organismului.

Necesitatea defecatiei apare cand fecalele intra in rect, intinzand peretii acestora si stimuland receptorii (terminatile nervoase) ale mucoasei. Odata cu
varsta, sensibilitatea acestor receptori scade si este necesara o contributie mai mare a muschilor din peretele abdominal, pentru eliminarea scaunului.

Defecatia este o functie care partial nu este dependenta de vointa, dar totusi, partial, poate fi constient controlata. In general, dimineata, in momentul
trecerii la pozitia ortostatica, fecalele acumulate in timpul noptii incep sa preseze segmentele inferioare ale intestinului, ceea ce duce la necesitatea
defecatiei. Acesta este cel mai fiziologic ritm al miscarilor intestinale.

Tulburarile in motilitatea intestinului, care duc la constipatie, pot avea la randul lor mai multe cauze. Cea mai comuna include : dieta, stilul de viata si
diferiti factori de stres. Acestia tulbura asa numitul sistem nervos vegetativ, responsabil pentru functionarea organelor interne. Acest lucru este influentat de
mai multe situatii psihologice dificile : conflicte, depresii, anxietate, orar neregulat de munca si odihna, dieta nesanatoasa si altele.

Reflexele cu origine in diferite organe (stomacul si sistemul biliar) sunt printre factorii care contribuie la dezvoltarea constipatiei bazata pe mecanism
nervos.

Tulburarile endocrine (cele care intereseaza glanda tiroida, suprarenalele si altele), care pot fie slabi, fie stimula influenta hormonilor asupra
intestinului, duc de asemenea la constipatie. Tulburarile fluxului sanguin, in vasele intestinale, datorate aterosclerozei si altor tulburari vasculare, afecteaza de
asemenea peristaltismul intestinal si pot duce la constipatie.

Activitatea fizica redusa inhiba motilitatea intestinala si cauzeaza constipatie, in special la varstnici.

Medicamentele administrate pacientilor sunt un factor independent, de mare influenta asupra miscarilor intestinale : unele pot cauza constipatie, in
special administrate pe termen lung. Aceasta se refera in special la atropina si la medicamentele cu activitate similara, diferite narcotice, unele spasmolitice,
bicarbonatul de sodiu. Medicamentele psihotrope (tranchilizantele, diureticele, componentele de fier si hidroxidul de aluminiu, pot de asemenea determina
constipatie.

Trezirea tarziu, graba dimineata, activitatea in ture neregulate, modificari in stilul de viata si munca obisnuita, pot contribui de asemenea la constipatie.
Necesitatea defecatiei este inhibata de conditiile neigienice din toalete si uneori de rusine si altele.

Constipatia poate fi, de asemenea tulburata de tulburari organice ale intestinului, care duc la ingustarea lumenului.

Substantele organice implicate in aparitia constipatiei


Continutul intestinal este influentat de dieta, continutul de substante nedigerabile si capacitatea de absorbtie a apei si sarurilor minerale la nivel
intestinal.

Substantele organice pot fi clasificate grosier in compusi hidrocarbonati si restul. Prima categorie include celuloza (fibre), mucus (polizaharide solubile
i napa, continute in plante subtropicale), polimeri naturali continand pectine si altele. Cea mai importanta caracteristica este ca aceste plante nu constituie o
sursa importanta de energie.

O dieta care contine cantitati mari de produse bogate in substantele mentionate mai sus are ca efect marirea volumului si a masei scaunului, ceea ce
stimuleaza peristaltismul intestinal. Schimbari ale dietei obisnuite, ingerarea de cantitati mari de alimente prelucrate, cu continut mic de substante organice,
sunt considerate cauze ale constipatiei.

1.4. CLASIFICAREA CONSTIPATIEI

Constipatia poate sa fie :

1. Simptomatica.

2. Primitiva.

1. Constipatia simptomatica

O intalnim in nenumarate afectiuni in cadrul carora ocupa un loc mai mult sau mai putin intins.

a) Obstacole mecanice pe intestinul gros dau fenomene de obstructie, din tabloul careia face parte si constipatia.

b) inflamatiile abdominale sunt aproape intotdeauna insotite de constipatie. Astfel : colecistitele, afectiuni genitale feminine, veziculitele etc. produc
constipatie fie prin compresie mecanica, reflex sau prin intermediul temperaturii.

c) afectiunile sistemului nervos, central (tulburari psihice) sau periferic (hemiplegii nevrite) sunt insotite de constipatii.

d) in starile de denutritie si casexie putem avea si constipatii. Aceasta este data de lipsa alimentelor in intestine, care sunt cel mai important excitant al
peretelui intestinal si de comprimarea tesuturilor si in special a muschilor abdominali.

e) in afectiunile tubului digestiv intalnim constipatia destul de des.

f) afectiuni cardio-renale cu staza abdominala precum si cirozele cu sindrom de hipertensiune totala, dau de cele mai multe ori constipatie.
g) parazitii intestinali dau constipatie sau alternative de constipatie si diaree.

h) intoxicatii cronice opiu saturnism, tabagism sunt cauze de constipatie.

i) in afectiunile glandelor cu secretie interna intalnim destul de des constipatia.

2. Constipatia primitiva numita si constipatie obisnuita, este considerata in general, de natura functionala.

a) ereditatea se pare ca joaca un rol important faptul ca apare mai ales la femei si dupa varsta de 20 ani ;

b) viciile alimentare sunt cauze destul de dese ale constipatiei. Regimurile prea sarace in celuloza cu putine lichide, regimurile de subnutritie (fainos
sau numai cu carne si lapte), painea prea alba sau din contra, alimentatia prea abundenta cu supraincarcarea intestinului gros de materii fecale, sunt
la originea celor mai multe cazuri de constipatii.

c) ocupatiile sedentare, nerespectarea obisnuita a orei de defecatie, lipsa de miscari corporale, preocuparile psihice, necazurile, pot fi invocate de
asemeni drept cauze ale constipatiei.

d) atonia musculaturii la batrani si la femeile ce au avut multe sarcini, slabirea muschilor perineali, pot fi cauza constipatiei obisnuite.

1.5. SIMPTOME

Simptomele care acompaniaza constipatia sunt variabile si depind intr-o mare masura de afectiunea de baza. In unele cazuri, constipatia este singurul
simptom, in alte cazuri pacientii au si alte simptome.

Frecventa miscarilor intestinale poate fi variabila : de la una la fiecare 2-3 zile, pana la de 2 ori/saptamana sau chiar mai rar. Scaunul este foarte tare,
uscat, separat in mai multe fragmente lipite, asemanator cu cel al ovinelor. Uneori poate fi separat ca o pastaie de fasole sau o franghie sau alta impletitura.

Unii pacienti au asa numita constipatie diareica, care apare dupa o lunga perioada de constipatie, cand scaunul este in sfarsit dizolvat in mucus secretat
de peretele intestinal ca urmare a iritarii acestuia.

Uneori pacientii se plang de durere si senzatia de prea plin, care dispar odata cu eliminarea fecalelor sau a gazelor.

Distensia abdominala este un alt simptom suparator, cauzat de acumularea de gaze, produse de bacteriile intestinale si care nu pot fi eliminate datorita
obstruarii intestinului prin fecale.
Pacientii cu constipatie pot prezenta si o scadere a apetitului sau regurgitatii si greata. Durerile de cap apar, uneori, impreuna cu iritabilitate, proasta
dispozitie si modificari de somn.

Constipatiile cronice pot da modificari la nivelul tegumentelor acestea devin palide, uneori chiar cu otenta galbuie, flasce, fara elasticitate. Unul din
cinci pacienti cu ileita terminala sufera de constipatie si jumatate din pacientii cu colita ulcerativa au si constipatie.

Simptomatologia generala

In descrierea noastra vom avea in vedere mai ales constipatia primitiva, deoarece putem separa simptomele ce tin numai de ea. In formele
simptomatice, fenomenele morbide se amesteca cu simptomele bolii cauzale.

Inceputul constipatiei obisnuite poate fi situat in adolescenta ; am vazut ca la femei incepe in jurul varstei de 20 ani. Uneori ea apare chiar de la sugar
ca o consecinta a unei alimentatii necorespunzatoare si poate continua toata viata sau sa dispara o data cu alimentatia mixta. Alteori, constipatia apare in
varstele inaintate fara o cauza bine determinata ; instalarea ei se face progresiv.

1. Semne subiective

Multi dintre constipati nu se plang de nici un fel de neplacere. Singurul lucru ce-l pot spune este ca materiile fecale sunt prea dure.

Alteori, bolnavii sunt mult mai ingrijorati de scaun decat sa poata spune ca au un fel de tulburare. Astfel, vedem indivizi, care ani de-a randul se servesc
de diferite purgative si duc o viata absolut normala.

Semnele subiective le putem imparti in :

a) semne locale ;

b) semne generale.

Semnele locale sunt datorate evacuarii unor materii fecale intarite. Defecarea din cauza aceasta este dureroasa, se pot produce plesnituri anale, se pot
rupe hemoroizii preexistenti pot lua nastere mai ales la copii, prolapsuri rectale. Din cauza efortului prea mare pe care il necesita evacuarea unor materii prea
dure, cardiacii, hipertensivii, emfizematosii pot avea accidente uneori mortale. Dupa scaun, mucoasa rectala ramane iritata si musculatura peretelui excitata,
incat timp de o jumatate de ora pacientul are senzatia ca nu si-a golit complet rectul. Uneori, bolnavii au senzatia de plenitudine rectala sau tensiune
abdominala.

Multi se plang de gaze abdominale mai ales in formele de constipatie dreapta. Alteori, colonul este sediul unor dureri foarte vii.
Semnele generale difera foarte mult de la un bolnav la altul. Cum vom vedea, scaunele constipatilor nu sunt nici de putrefactie nici de fermentatie ;
reactia lor este neutra. Starea generala a bolnavilor poate fi foarte buna, unii sunt obezi. Alteori avem slabiciune mare cu anemie, oboseala.

In multe cazuri sistemul nervos prezinta o serie de tulburari care uneori sunt datorita autointoxicatiei intestinale, alteori sunt de origine reflexa care
variaza paralel cu constipatia. Astfel putem avea oboseala permanenta si in special dimineata, cefalee, ameteli, aprinderi la fata, maini reci, stari lipotimice. La
batrani scaunul este o necessitate mai mult psihica decat fizica.

2. Semne obiective

Scaunele sunt de consistenta dura-constipatie calitativa-in cantitate mica-constipatie cantitativa-sunt eliminate rar-constipatie orara. Vom vedea la
formele clinice cum uneori materiile fecale sunt retinute in rect timp indelungat ; aceasta se intampla cateodata cand avem evacuari zilnice, insa insuficiente.
Cantitatea materiilor fecale din 24 ore este scazuta din cauza supradigestiei alimentare in intestin sau din cauza retentiei lor prea indelungate in colon cu
resorbtia prea mare a apei.

Suprafata materiilor fecale poate fi acoperita cu mucus. Acesta trebuie interpretat cao reactie mecanica a organismului pentru a apara mucoasa la
evacuarea scaunului si nu ca o iritatie a acestei mucoase. Cand exista iritatie atunci este mai repede cauzata de intrebuintarea excesiva a purgativelor si
clismelor.

Forme clinice

Dupa cum am vazut la patogenie, deosebim trei forme clinice de constipatie:

Dischenezia sau staza pelvi-rectala ;

Constipatia dreapta sau staza ceco-ascendenta ;

Constipatia stanga sau hipochinetica.

Constipatia rectala

Constipatia rectala se recunoaste prin tactul rectal. Rectul contine in permanenta materii fecale si nu intermitent ca in mod normal. Prin examenul
radioscopic constatam un tranzit normal sau accelerat in intreg colonul pana la sigmoid. La acest nivel si in rect, materiile fecale se acumuleaza. Bolnavul
poate sa nu aiba scaun cu saptamanile sau sa aiba zilnic in cantitati mici. Masa de materii fecale adunate in rect si ansa sigmoida se poate simti la palparea
abdominala cao tumora in fosa iliaca stanga. Uneori bolnavii se plang de o stare de plenitudine cu apasare in regiunea perineala. Durerile pot sa iradieze in
coapsa stanga in fosa iliaca si in vezica urinara, dand tenesme vezicale. Cand evacuarile sunt foarte rare, se pot forma tumori fecale sau fecaloame.
Materiile fecale pot lua cu timpul o consistenta pietroasa. Cauza acestei constipatii este slabirea reflexului defecatiei care are punct de plecare in
mucoasa rectala.

Constipatia colonului drept

Intre constipatia colonului drept care reprezinta forma toxica si dureroasa si intre cea a colonului stang care este mai mult mecanica exista nenumarate
varietati ce difera de la individ la individ. Constipatia poate fi mai mult dreapta sau mai mult stanga, dupa cum poate fi mai mult prin atonie sau prin spasme,
prin hiper sau hipokinezie. De obicei constipatia dreapta si stanga sunt rare.

Constipatia colonului drept a fost izolata de autorii englezi in frunte cu Herty si de catre Stierlin. Acesta a gasit la radioscopie staza ce merge de la 24-
48 ore si care cuprinde cecul, colonul ascendent si treimea dreapta a transversului (colonul priximal embriologic). Staza in colonul drept poate fi data de atonia
acestui segment intestinal sau de spazmele prelungite ale transversului si descendentului.

La inceput colonul drept lupta contra acestui obstacol functional, cu timpul el slabeste, devine aton si se lasa destins.

Simptomatologia este determinata de fenomenele de auto intoxicatie, date de resorbtia prelungita a continutului cecoascendentului.

Am vazut cat de activa este flora microbiana la acest nivel. Din cauza aceasta, bolnavii se plang de dureri de cap, migrene, gura amara cu miros fetid,
limba incarcata, stare de depresiune sau excitatie, tulburari psihice, maini reci, transpiratii urat mirositoare, stare de anemie ; uneori avem perioade febrile.
Acesta este tabloul auto intoxicatiei intestinale a lui Pauchet.

Scaunele pot fi numai tari sau sa se prezinte ca o falsa diaree. Aceasta din urma coincide cu perioadele febrile si este data de o stare de inflamatie a
mucoasei colonului drept. Diareea falsa este produsa, cum am vazut la examenul coprologic, de colonul stang, in special de ansa sigmoida. Aceasta inseamna,
ca pe langa staza dreapta avem si una stanga. Cand scaunele sunt tari reactia lor este neutra ;

Uneori aceasta forma de constipatie este insotita de dureri. Ele sunt localizate in fosa iliaca, pe colonul drept si la unghiul splenic. Cand durerile sunt la
nivelul cecului, este greu sa le deosebim de durerea apendiculara. Durerile in constipatie se pot exagera in picioare, la eforturi si uneori dupa miezul noptii.

Constipatia colonului stang

Ea este vechea constipatie atona. Stim de la examenul coprologic, ca la acest nivel resorbtia este determinata si flora microbiana foarte mult redusa. Din
cauza aceasta in constipatia colonului stang nu vom observa fenomene de intoxicatie. Starea generala a acestor bolnavi este foarte buna. Fenomenele nervoase
care se pot observa in astfel de cazuri sunt datorita unei stari nervoase concomitente, sau participari intr-o masura mai mica a unei atoni a colonului
drept. Bolnavul, in general nu se plange decat de lipsa scaunelor. La palpare putem simti colonulca o coarda. In acest caz se adauga spasme intestinale. Cum
am vazut la examenul radiologic, trecerea pastei baritate este mult incetinita in colonul descendent, iar materiile fecale ne par segmentate.
1.6. COMPLICATIILE CONSTIPATIEI

Ele sunt datorate resorbtiilor toxice, fenomenelor mecanice si reactiei mucoasei intestinului gros.

1. Am vorbit despre autointoxicatia intestinala a lui Pauchet, din cauza careia am avea depresii, stari nervoase, pierderea memoriei, gera amara, stare
generala proasta, migrene cefalee, maini reci.

Sindromul entero-renal al lui Heitz-Boyer este de foarte multe ori datorat constipatiei. Microbi din colonul drept, in special colibacilul si mai rar
enterocolul, din cauza stazei prelungite, patrund prin epiteliul intestinal si sunt eliminati pe cale renala, unde au loc fenomenele de pielo-nefrita si de cistita.

Aceeasi microbi sunt eliminati prin ficat, unde pot da o serie de leziuni ce constituie sindromul enterohepatic. Astfel putem avea colecistite, angiocolite,
stari de subicter.

Masa de materii fecale poate fi uneori de consistenta dura chiar pietroasa si atunci poarta numele de copriliti. Ei sunt de dimensiuni mai mici decat
fecaloamele de la o nuca pana la un ou.

Unele medicamente ca bismutul, bariul etc. pot de asemeni da astfel de tumori. Bolnavii se plang de senzatie de corps train in corp, uneori efortul de
defecatie apare in anus. Destul de des ei sunt mobili in rect si se pot ridica in sigmoid.

Din cauza stazei prelungite, mucoasa intestinului gros se inflameaza si avem colite. Este foarte important sa ne dam seama daca a fost intai constipatia
si inflamatia este secundara, sau constipatia este urmare a inflamatiei. Masele fecale pot eroda mucoasa intestinala si duce la abces al peretelui, gangrena lui,
inflamatia intregului perete intestinal cu colite ulceroase. Chiar colitele mai usoare pot da diaree ; aceasta este uneori mai trecatoare si urmeaza o noua perioada
de constipatie. In fine putem avea falsa diaree (Mathieu). Persoanele care abuzeaza de clisme pot avea colite mucoase sau chiar muco-membranoase. Inainte,
cand clismele se intrebuintau pe o scara mai mare, aceasta afectiune era mult mai des intalnita.

Diagnosticul

De cele mai multe ori diagnosticul de constipatie nu pune probleme deosebite el impunandu-se evident. Intr-adevar din anamneza se afla ca pacientul
are scaune la 2-3 zile, de obicei in cantitate mica si dura. Aceasta forma, numita de Rachet si Busson constipatie orara, este cea mai frecventa si totodata cea
mai evidenta. Aceiasi autori denumesc constipatie cantitativa aceea in care bolnavul are 1-2 scaune pe zi, insa in cantitate mica si uscata. Aceste cazuri necesita
ca, in afara de anamneza, diagnosticul de constipatie sa fie completat prin examen coprologic si un studiu al tranzitului intestinal (tranzit baritat). Diagnosticul
de simptom trebuie facut in special la indivizii anxiosi, preocupati si obsedati de evacuarile lor intestinale, ca si la persoanele cu un regim alimentar defectuos.

Falsa diaree este in fond singura problema diagnostica a constipatiei. Diagnosticul acesta se face pe caracterul heterogen al scaunului portiuni dure,
sciabile, in mijlocul unei evacuari lichide. Scaunul de falsa diaree apare de obicei dupa 2, 3 zile de constipatie ; staza materiilor in colonul distal determina o
iritatie locala cu raspuns secretol care duce la o redisolutie a scaunului si motor in sensul unui peristaltism violent, dureros, cu evacuare brusca. Rareori in
scaunul de falsa diaree se mai observa si mucus in cantitate crescuta. In cazul acestei false diaree omogene, diagnosticul nu este posibil decat prin examene
complementare : studiul coprologic (care arata o hiperdigestie) si tranzitul intestinal.

Studiul tranzitului intestinal se poate face :

- administrand la o anumita ora, preferabil l masa de pranz, un caset de carmin si se urmareste aparitia coloratiei caracteristice in scaun, care in mod
normal se produce aproximativ la 24 ore ;

- examenul radiologic prin pranz baritat, care in plus permite urmarirea tranzitului in diferite segmente ale colonului, permitand precizarea asa
numitelor constipatii segmentale.

Constipatia cronica obisnuita constipatia boala va trebui deosebita de constipatia simptom in cursul unei afectiuni digestive sau
extradigestive.

Constipatia obisnuita rezulta dintr-o tulburare functionala care duce la intarzierea tranzitului si la evacuarea insuficienta a intestinului gros. Din punct
de vedere clinic aceasta afectiune se poate manifesta doar prin tulburarea evacuarii colonului, constipatia compensata sau la aceasta se adauga o serie de
fenomene patologice locale si generale, constipatia decompensata.

Constipatia obisnuita are in special la femei si dateaza de cele mai multe ori din copilarie. Perfect tolerata mult timp, uneori zeci de ani ea nu este in
constiinta bolnavei decat prin faptul ca are un scaun la 2 -3 zile si in cantitate insuficienta, obtinut dupa un efort de defecare. Din cauza scaunului dur, nu
rareori atentia este atrasa de complicatiile locale : dureri la defecatie, hemoroizi, fisura anala. Toate aceste tulburari dispar odata cu evacuarea materiilor fecale
si a gazelor. Dupa un timp variabil, constipatia cronica obisnuita devine din ce in ce mai prost tolerata.

La examenul obiectiv se constata un miros rau al gurii, limba, limba saburala, abdomen balonat, colonul se palpeaza uneori plin cu materii fecale.
Palparea unui fecalom poate crea confuzia cu o formatiune tumorala, care insa dispare dupa clisma.

Examenul coprologic are rolul de a afirma diagnosticul de constipatie, precizand o falsa diaree, de a aduce informatii in diagnosticul diferential al
constipatiei simptomatice, cat si rolul de a descoperi eventualele elemente inflamatoare, expresie a unei colite, complicatie a constipatiei cronice.

Anamneza va pune in evidenta eventualele greseli de regim alimentar. Persoanele a caror alimentatie este saraca in resturi nedigerabile provenite mai
ales din zarzavaturi, fructe, paine neagra sunt predispuse la constipatie cronica, in special cand acest regim se prelungeste pe perioade indelungate. Tot prin
anamneza se pot scoate in evidenta retinerile repetate de la defecatie, atat de frecvente in conditiile vietii moderne, acestea ducand cu timpul la stergerea
reflexului de defecatie.

O forma clinica deosebita a constipatiei cronice o constituie diskezia sau constipatia proctogena. Constipatia din diskezie este in general bine tolerata,
dupa o perioada mai indelungata bolnavii avand doar o senzatie de distensie, care rareori merge pana la durere in pelvis. Cao particularitate se noteaza reactii
ale organelor de vecinatate : tulburari de mictiune, congestii uteroanexiale sau prostatice : de asemenea, episoade hemoroidale acute, fisuri anale etc.
Un examen pretios il constituie si determinarea sensibilitatii la presiune a mucoasei rectale.

Diagnosticul etiologic se face prin tact rectal, ca si prin rectesigmoidoscopie si radiologic, care vor preciza tulburari in redresarea unghiului recto-
sigmoidian determinate de o ginecopatie sau o cauza sigmoidiana. Diskezia functionala va fi luata in considerare numai dupa eliminarea unei cauze organice
ano-rectale sau neurologice.

Constipatia simptomatica se poate intalni, fie in cadrul unei afectiuni digestive sau generale cu un tablou clinic bine caracterizat, in care tulburarea de
tranzit apare pe planul al doilea, fie in cadrul unui tablou clinic dominat de constipatie, celelalte semne trebuind sa fie cautate.

Afectiunile sau starile care duc la o slabire a musculaturii abdominale cum sunt slabirea accentuata, obezitatea, emfizemul pulmonar insotesc
constipatia.

Constipatia din boala ulceroasa este citata clasic printre simptomele acestei boli.

Administrarea indelungata a unor medicamente, ca : beladona si derivatele sale, opiacee, pansamente gastrice, bismuth, fier, determina constipatia care
va trebui combatuta din vreme.

Intr-un numar de cazuri constipatia este primul simptom care apare si care domina tabloul clinic. Cauza, boala de baza, declansatoare a sindromului
ramane pe planul al doilea. Tulburarea de tranzit poate aparea mult inaintea oricarei manifestari generale sau chiar locale la examenul fizic. Tumorile
abdominale paracolice pot duce la constipatie, fie prin reflex inhibitor al motilitatii intestinului gros, fie prin compresiune. De cele mai multe ori aceste tumori
tin de organele genitale : cancer sau fibrom uterin, cancer de prostata care sunt descoperite de tactul vaginal, respectiv rectal.

Stenozele intestinale, in special cele tuberculoase, pot sta la baza unor constipatii tenace. Tratamentele cu strptomicina care duc la vindecarea rapida a
leziunilor tuberculoase intestinale, cu formarea de cicatrice retractile, au facut ca numarul acestora sa fie ceva mai mare in ultimii ani.

La examenul radiologic al tubului digestiv urmarirea tranzitului barital va trebui sa se faca la intervalle apropiate pentru a sesiza locul
obstacolului.

1.7. TRATAMENT

Constipatia simptomatica impune in primul rand un tratament al bolii cauzale. In unele boli purgativele sunt periculoase (apendicitele, strangularile
intestinale, febra tifoida etc). Alteori purgativele sunt un bun ajutor al tratamentului bolii ce produce constipatia. La copii unele stari febrile pot fi scurtate
printr-un pergativ.

Constipatia obisnuita ,vom cauta sa modificam starea functionala a intestinului gros prin :
a) Igieno- dietetic regim alimentar ;

b) tratament cu agenti fizici, fizioterapic ;

c) tratament medicamentos ;

d) tratament chirurgical ;

e) tratament hidro-mineral ;

f) psihoterapie.

Tratamentul igieno-dietetic.Regimul alimentar bine conceput este de multe ori suficient pentru a modifica starea de constipatie. Am vazut la
capitolul alimentatie ca din punct de vedere al actiunii asupra tranzitului asupra intestinului gros, alimentele se impart in constipante si laxative.

In constipatia colonului stang regimul va cuprinde alimente cu multe resturi celulozice ca : paine neagra, mamaliga, legume verzi, iaurt din ziua a doua,
cartofi, untdelemn si in salate, multe fructe, carne putina.

In diskezia rectala vom da alimente bogate in celuloza.

Tratamentul prin agenti chimici , fizioterapic :

a) masajul abdominal va fi facut de un om experimentat. El trebuie prelungit 4 6 saptamani si fiecare sedinta va dura 10-20 minute, nu vom
recomanda masaj in formele dureroase decat in formele atone. Va fi inceput din fosa iliaca dreapta pe traiectul colonului si in directia normala de evacuare.

b) hidroterapia este intrebuintata in toate formele de constipatie.

c) electroterapia o vom folosi in aplicatiuni de curenti galvanici si faradici.

d) clismele produc contractii intestinale in mod reflex prin distensia rectului si asimoidului.

Tratament medicamentos : supozitoare cu glicerina si ulei de parafina, dulcolax papaverina suprima spasmul fibrelor musculare netede, magneziu si
potasiu,Vit. B12,Vit. A
Tratamentul chirurgical este inevitabil in starile generatoare de constipatii rebele la orice tratament conservator, de exemplu ocluzie intestinala,
perforatii ale tubului digestiv, peritonite, apendicita ori colecistita supuratia, tumori, neoplasme, aderente, stenoze foarte stranse si in orice caz de obstacol
mecanic in tranzitul intestinal.

Psihoterapia, aceasta este o metoda care are efecte bune in constipatie si este din ce in ce mai mult intrebuintata. Psihoterapia se face in grup sau
individual.

Ingrijiri acordate pacientului cu constipatie

Pacientul sa aiba tranzit intestinal in limite fiziologice

- In constiptie determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide

- recomand alimente bogate in reziduuri

- stabilirea impreuna cu pacientul a unui orar regulat de eliminari in functie de activitatile sale;

- determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate

- urmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor

- efectueaza ,la nevoie ,clisma evacuatoare simpla sau uleioasa

- administreaza la indicatie, laxative

Pacientul sa fie echilibrat psihic

- da dovada de intelegere si rabdare, menajind puduare pacientului

- il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile ai sentimentele in legatura cu starea sa.


ROLUL ASISTENTEI IN EDUCATIA PENTRU

SANATATE
O persoana sanatoasa are control liber asupra mediului inconjurator, sau se poate indeparta, sau schimba daca devine periculos. Boala il poate priva de
aceasta libertate. Ignoranta poate fi de asemenea cauza fricii nejustificate atat in caz de boala dar si in caz de sanatate. Pacientul poate avea anumite tabuuri pe
care personalul sanitar nu le cunoaste si acestea il pot face sa sufere teribil. In functie de casta, obiceiuri sau crez religios, unele persoane pot face uz de
anumite obiecte pe care altii nu le folosesc. In final, sunt persoane de o extrema delicatete ce traiesc intr-un mediu inconjurator ce-i protejeaza. Aceste persoane
nu vor accepta cu bucurie orice forma de coabitare in comun.

In cazul persoanelor cu delir, sau psihopate, problema protectiei devine o problema majora. Prevenirea suicidului si protejarea pacientului de a se
autodistruge, prevenirea lezarii celor din jur, reprezinta exemple care scot in evidenta aceasta functie protectoare cu rol esential in ingrijirile de baza. Cand
pacientul sufera de o boala foarte contagioasa, atat protectia celor din jur cat si a acestuia consuma un numar important de ore, ceea ce se intampla in serviciile
de boli contagioase.

Protejarea pacientului de lezare de natura mecanica cum este caderea, de pericolele de natura fizica, ca focul, de substante chimice, toxice, de animale
si insecte periculoase, de microbii prezenti continuu in mediul inconjurator intr-un serviciu de pacienti, face parte din ingrijirile de baza.

Predarea masurilor de prevenire si de securitate trebuie sa faca parte din programul de pregatire al oricarei asistente medicale. Indiferent ca ea lucreaza
la domiciliu, in scoli sau in servicii de sanatate, ea se afla in masura de a contribui la prevenirea accidentelor. Programul de prevenire a accidentelor de la
domiciliu, a fost mai eficient cand asistentele au conlucrat in acest sens cu ingineri, educatori si cu publicul.

Conducatorii administrativi competenti reduc substantial pericolul de accidente in institutiile respective. Totodata, chiar si in serviciile care dispun de
cele mai bune servicii de mecanici, de intretinere, o mare parte din responsabilitate in ceea ce priveste asigurarea securitatii, revine asistentei medicale. De
fapt, asistentele medicale sunt cel mai mult timp in preajma pacientilor. O mare parte din observatiile acestora sunt utilizate de medici pentru prescrierea
masurilor de protectie, a mijloacelor de constrangere sau supraveghere constanta a pacientului cu tentativa de suicid. Cu cat mai mult vor fi acordate ingrijiri
de calitate, cu atat va fi nevoie in mai mica masura de recurgerea la mijloace de contentie, lucru care de altfel trebuie evitat la maximum.

Asistenta medicala se afla adesea in postura de a participa la constructia cladirilor, achizitionarea materialelor si organizarea serviciului de intretinere ce
vizeaza reducerea la minim a riscului de accidente. Asistentele medicale vad in aprovizionarea, pastrarea medicamentelor si cooperarea cu alti membrii ai
echipei din care fac parte, modul de a controla infectiile.
In multe tari, asistenta medicala initiaza punerea in aplicare, daca nu chiar stabilirea masurilor de sanitatie si a procesului de sterilizare, ceea ce asigura
inlaturarea pericolului de infectare a tuturor celor care inconjoara pacientul si care il servesc. Fiind convinse de superioritatea procedeelor fizice asupra
mijloacelor chimice de dezinfectie si sterilizare, persoanele informate in acest sens se asteapta ca vesela, articolele de toaleta, rufaria oferita, sa fie expuse in
prealabil temperaturilor ridicate sau radiatiilor. Ele pot, de asemenea, sa solicite ca orice vine in contact cu o plaga sa fie sterilizat prin vapori sub presiune,
expuse la o caldura intensa si prelungita, sau la radiatii, cu exceptia anumitor circumstante.

In toate comunitatile, fiecare persoana reprezinta mai mult sau mai putin un pericol latent. Spalarea pe maini a asistentei medicale, utilizarea mastii, a
manusilor, a halatului, cand este necesar un material dezinfectant, steril sau cu utilizare unica, reprezinta aspecte ale protectiei pacientului.

CAPITOLUL II

FISE TEHNOLOGICE

2.1 EFECTUAREA CLISMEI

Clisma =introducerea prin anus in rect si in colon a unor lichide pentru indepartareamateriilor fecale sau efectuarea unor tratamente.

Clismele pot fi: evacuatoare, medicamentoase sau alimentare

Scop: -evacuator: pregatirea bolnavului pentru anumite examinari(rectoscopie, irigoscopie) sau interventii chirurgicale asupra rectului
sau terapeutic in introducerea de medicamente sau alimente.

Materiale necesare :

irigator Esdmarch cu untub de cauciuc cu calibrul de 10 mm si 1,5-2 cm lungime, prevazut cu robinet sau pensa Mohr
canula rectala din ebonit sterilizata
tavita renala
bazinet
musama si traversa
invelitoare de flanela sau cearceaf pentru acoperirea bolnavului
substanta lubrifianta(vaselina boricata)
casoleta cu comprese sterile
stativ pentru irigator
apa calda 35-37 grade C(500-1000ml pentru adulti, 250ml pentru adolescenti, 150 ml pentru copii, 50-60 ml pentru sugari)
sare( o lingurita la un litru de apa) sau ulei(4 linguri la 1 l) sau glicerina(40g la 500 ml),sapun(1 lingurita rasa la un litru)
ETAPE DE EXECUTIE TIMPI DE EXECUTIE

1. Pregatirea instrumentelor 1.1 Se pregatesc materialele si instrumentele necesare.


si materialelor necesare.
1.2 Se racordeza tubul de cauciuc la irigator, se fixeaza canula rectala pe
tubul irigatorului si se inchide robinetul.

1.3 Se aseata irigatorul pe stativ la o inaltime de 0,5m.

1.4 Se verifica temperatura solutiei sau substantei medicamentoase


prescrise de medic(35-37 C)si se umple irigatorul.

1.5 Se verifica permeabilitatea canulei si se evacueaza aerul si prima


coloana de apa captand-o intr-o tavita renala.

1.6 Se lubrifiaza canula folosind o compresa sterila.

1.7 Se fixeaza extremitatea tubului de cauciuc impreuna cu canula pe


stativ, fara sa se atinga de obiectele din jur.
2. Pregatirea psihica si fizica 2.1 Se anunta bolnabvul si i se explica in ce consta tehnica.
a bolnavului
2.2 daca in momentul introducerii canulei in rect bolnabvul are senzatia
necesitatii de defecatie, va fi solicitat, sa inpiedice miscarile reflexe de
contractie ale rectului prin inspiratii adanci pe gura si relaxarea
musculaturii peretelui abdominal si sa nu evacueze sonda.

2.3 Se izoleaza patul cu un paravan de restul salonului.

2.4 Se inpatureste patura si se aseaza la picioarele bolnavului, apoi acesta


se dezbraca si se aseaza in decubit lateral stang cu membrul inferior stang
intins si dreptul flectat.

2.5 Se aseaza sub bazinul bolnavului traversa si musamaua.In situatia de


decubit dorsal se flecteaza usor membrele inferioare.

2.6 Se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se acopera bolnavul cu o


invelitoare.
3. Efectuarea tehnicii 3.1 Spalare pe maini cu apa curenta si sapun.

3.2 Se indeparteaza fesele bolnavului cu mana stanga, si se introduce


canula prin anus in rect, perpendicular pe suprafasa subiacenta, cu varful
indreptat putin inainte, in directia vezicii urinare, prin miscari de rotatie,
pana se invinge rezistenta sfincterului.

3.3 Se ridica extremitatea externa a canulei, imediat cev varful a trecut


prin sfinter si se indreapta varful in axa ampulei rectale.

3.4 Se introduce canula pana la o distanta de 10-12 cm.

3.5 Se deschide robinetul si se regleaza viteza de scurgere a apei din


irigator in colon prin ridicarea irigatorului cu mana stanga la aproximativ
50 cm deasupra patului bolnavului.

3.6 Se indica bolnavului sa inspire adanc.

3.7 Se inchide robinetul in momentul cand nivelul apei din irigator se


apropie de nivelul tubului de scurgere.

3.8 Se indeparteaza canula si se aseaza in tavita renala.

3.9 Se solicita bolnavului sa retina solutia timp de 10-15 min.

3.10 Bolnavul este adus in decubit lateral drept si peste cateva min in
decubit dorsal .

3.11 Daca bolnavul se poate deplasa va merge la toaleta, in caz contrar


scaunul se capteaza la pat.
3.12Spalarea pe maini cu apa curenta si sapun.
b.Clisma inalta 3.2 Se introduce o canula flexibila la 30-40 cm inaltime, in colon.
3.3 Se ridica irigatorul la 1,5 m pentru a realiza o presiune mai mare a
apei.In rest se procedeaza ca la clisma evacuatoare.
c. Clisma Se pt administra medicamente ( digitala, clorura de calciu, tnctura de opiu,
medicamentoasa(terapeutica) chinina), care se absorb prin mucoasa rectala, sau cele cu efect local(solutii
izotonice) in microclisme sau clisme picatura cu picatura(la 1-1,5 ora dupa
clisma evacuatoare), cu un ritm de 60 picaturi pe minut.
-microclisma 10-15 ml apa, ser fiziologic, solutie izotonica de glucoza sau substanta
medicamentoasa, care se introduc cu o seringa adaptata la canula rectala.
-clisma picatura cu picatura Pentru mentinerea temperaturii solutiei de introdus se intrebuinteaza
rezerve termostat; irigatorul se inveleste intr-un material moale sau vata,
perna electrica.
d.Clisme uleioase 200ml ulei vegetal incalzit la 37C in baie de apa se injecteaza profund.Se
indica in constipatii cronice, fecalom.
4.Ingrijirea bolnavului dupa 4.1 Se efectuiaza toaleta regiunii anale pe un bazinet curat.
tehnica
4.2 Se indeparteaza bazinetul, musamaua si traversa.

4.3 Se aseaza lenjeria de pat in ordine, bolnavul in piozitie comoda,se


acopera si se indeparteaza paravanul.

4.6 Se deschid ferestrele pentru aerisirea salonului.


5.Reorganizarea locului de 5.1 Se indeparteaza materialele cu care s-a efectuat tehnica
munca
5.2 Se spala instrumentele utilizate, se dezinfecteaza si se folosesc
pentru sterilizare.

5.3 Efectuarea clismei se noteaza in foaia de observatie.

Incidente :

canula intampina rezistenta in acest caz se retrage cativa cm sau se va da drumul la apa din irigator pentru ca aceasta sa permita inaintarea canulei in
continuare, prin intinderea si largirea rectului precum si prin dizolvarea si dislocarea materiilor fecale
daca in fata canulei se aseaza schibale care ingreuneaza trecerea apei se va ridica irigatorul care va mari presiunea de scurgere, restabiland curentul
normal.
Accidente

dureri,crampe intestinale in acest caz se opreste curentul de apa pentru cateva minute pana ce se linisteste musculatura colonului.

2.2. PERFUZIA INTRAVENOASA

Perfuzie = introducerea pe cale parenterala (intravenoasa), picatura cu picatura, a solutiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionica si volumica a
organismului. Introducerea lichidelor se poate face prin ace metalice fixate direct in vena, prin canule de material plastic ce se introduc transcutant prin lumenul acelor (acestea apoi se
retrag) sau chirurgical, prin evidentierea venei in care se fixeaza o canula de plastic ce se mentine chiar cateva saptamani (denudare venoasa).

Scop : hidratarea si mineralizarea organismului; administrarea medicamentelor la care se urmareste un efect prelungit; depurativ-diluand si favorizand excretia din organism a
produsilor toxici; completarea proteinelor sau a altor componente sanguine; alimentatie pe cale parenterala.

Materiale necesare : tava medicala acoperita cu un camp steril; trusa pentru perfuzat solutii ambalata steril; solutiile hidratante in sticle RCT inchise cu dop de cauciuc si armatura
metalica sau in pungi originale din material plastic, riguros sterilizate si incalzite la temperatura corpului; garou de cauciuc; tavita renala; stativ prevazut cu bratari si cleme pentru fixarea
flacoanelor; 1-2 seringi Record sau Luer de 5-10 cm cu ace pentru injectii intravenoase si intramuscular sterilizate (seringile si acele Record nu se mai utilizeaza); o perna tare, musama; 1-2
perne sterile; o perna hemostatica; casoleta cu campuri sterile; casoleta cu comprese sterile; substante dezinfectante : alcool, tinctura de iod, benzina iodata, romplast, foarfece, vata.

Etape de executie Timpi de executie


1. Pregatirea 1.1 se pregatesc instrumentele si materialele necesare;
materialelor, 1.2 se scoate tifonul sau celofanul steril de pe flacon, se desprinde sau se topeste la
instrumentelor si flacara parafina de pe suprafata dopului care se dezinfecteaza cu alcool;
aparatului de perfuzie 1.3 se desface aparatul de perfuzie si se inchide prestubul;
1.4 se indeparteaza teaca protectoare de pe trocar si se patrunde cu el prin dop in
flacon;
1.5 se inchide cu pensa hemostatica imediat sub ac, tubul de aer, se indeparteaza
teaca protectoare de pe ac si se patrunde cu acesta in flacon, prin dopul de cauciuc,
fara sa se atinga trocarul;
1.6 se suspenda flaconul pe suport;
1.7 se fixeaza tubul de aer la baza flaconului cu o banda de romplast avand grija sa
depaseasca nivelul solutiei sau a substantei medicamentoase;
1.8 se indeparteaza pensa hemostatica, deschizand drumul aerului in flacon;
1.9 se indeparteaza teaca protectoare de pe capatul portac al tubului, se ridica
deasupra nivelului substantei medicamentoase din flacon si se deschide usor
prestubul, lasand sa curga lichidul in dispozitivul de perfuzie, picuratorul fiind
orizontal;
1.10 se coboara progresiv portacul, pana cand tubul se umple cu lichid fiind eliminate
complet bulele de aer;
1.11 se ridica picuratorul in pozitie verticala si se inchide prestubul, aparatul ramanand
atarnat pe stativ;
Amboul nu trebuie sa se atinga de nimic din jur (pentru a nu se desteriliza).
2.1 se anunta bolnavul convingandu-l de importanta tehnicii;
2.2 se aseaza bolnavul in pat, in decubit dorsal cat mai comod cu antebratul in extensie
2. Pregatirea fizica si
si pronatie;
psihica a bolnavului
2.3 subratul ales se aseaza o perna tare, acoperita cu musama si un camp steril;
2.4 se acopera bolnavul cu o invelitoare de flanela.
3.1 spalarea pe maini cu apa curenta si sapun; se examineaza calitatea si starea
venelor;
3.2 se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului;
3.3 se dezinfecteaza plica cotului cu alcool, se badijoneaza cu tinctura de iod; se cere
bolnavului sa inchida pumnul si se efectueaza punctia venei alese; de preferinta se
incepe cat mai periferic;
3.4 se verifica pozitia acului in vena, se indeparteaza amboul aparatului de perfuzie;
3.5 se deschide imediat prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se
regleaza viteza de scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului la 60
picaturi/min sau in functie de necesitate;
3.6 se fixeaza cu benzile de leocoplast acul si portiunea tubului invecinata acestuia, pe
pielea bolnavului;
3.7 se supravegheaza permanent starea bolnavului si modul de functionare a
aparatului;
3. Efectuarea perfuziei
3.8 se pregateste (daca este necesar) cel de-al doilea flacon cu substanta
medicamentoasa, incalzindu-l la temperatura corpului;
3.9 inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inchide prestubul pentru a impiedica
patrunderea aerului in perfuzor si se racordeaza aparatul la noul flacon;
3.10 se deschide imediat prestubul pentru a permite sa curga; operatia trebuie sa se
petreaca cat mai repede, pentru ca sangele regulat prin ac sa nu se cuaguleze si se
regleaza din nou viteza de scurgere a lichidului de perfuzat (la 60 picaturi pe minut,
de exemplu);
3.11 inainte ca flaconul sa se goleasca, se inchide prestubul, se aplica o pensa
hemostatica intre ambou si tubul de control, se exercita o presiune asupra venei
punctionate cu un tampon imbibat intr-o solutie dezinfectanta si printr-o miscare
brusca, in directia axului vasului, se extrage acul din vena;
3.12 se dezinfecteaza locul punctiei cu tinctura de iod, se aplica un pansament steril si se
fixeaza cu un plasture.
4.1 se aseaza bolnavul confortabil in patul sau;
4. Ingrijirea bolnavului
4.2 se administreaza bolnavului lichide caldute (daca este permis);
dupa tehnica
4.3 se supravegheaza bolnavul.
5.1 se spala imediat la jet de apa rece seringa, acele (aparatul de perfuzat din material
5. Reorganizarea locului plastic se arunca), se dezinfecteaza si se pregateste pentru sterilizare;
de munca 5.2 se noteaza in foaia de temperatura data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a
efectuat perfuzia.

Accidente

hiperhidratarea prin perfuzie in exces, la cardiaci poate determina edem pulmonar acut : tuse, expectoratie, polipnee, cresterea TA. Se reduce ritmul perfuziei sau chiar se intrerupe
complet, se injecteaza cardiatorice.

embolie gazoasa prin patrunderea aerului prin curentul circular. Se previne prin eliminarea aerului din tub inainte de instalarea perfuziei si intreruperea ei
inainte de golirea completa a flaconului si prin neutralizarea perfuziilor cu presiune

Atentie!

nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si aparitia de frisoane. Instalarea perfuziei se face in conditii de asepsie completa.

Inlocuirea rezervorului sau intreruperea perfuziei se va face ca aceasta sa se goleasca complet, pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor. De
obicei aerul nu patrunde in vena (fara pompare cu para) in afara unor defecte ale perfuzorului.

2.3 PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU GASTROSCOPIE

Gastroscopia presupune vizualizarea directa a mucoasei gastrice, cu ajutorul unui instrument opric, numit gastrofibroscop.

Scop - diagnoctic;
- terapeutic (polipectomie, tratament endoscopic pentru hemoragiile
digestive, tratament cu laser);
Pregatirea - se pregatesc materialele necesare in functie de scopul instrumentelor
instrumentelor si a investigatiei: manusi sterile, sorturi de cauciuc, tavita renala, pipa Guedel,
materialelor substante anestezice, manusi sterile, porttampoane, recipiente cu substante
necesare dezinfectante, ochelari de protectie;
- medicamente: atropina, scobutil, midazepam, diazepam, adrenalina -
fiole (trusa antisoc);

- seringa de 2 ml de unica folosinta;

- glicerina sterila sau Silicon, pentru lubrifierea tubului gastroscopului,


sondelor;

- periute de citologie, pensa pentru prelevat biopsie si pensa anatomica,


recipient cu formol, pentru tesutul prelevat;

- solutie si recipiente pentru testul ireazei, in vederea determinarii


prezentei Helicobacterului pylori;
Pregatirea psihica - orice pacient ce urmeaza a fi supus acestei investigatii sau altor
si fizica a examinari endoscopice, este ingrijorat in privinta procedurii si a
pacientului diagnosticului, iar in unele cazuri anxietatea este foarte accentuata. Astfel
se impune calmarea pacientului;

- pentru linistirea pacientului, asistenta trebuie sa-l incurajeze, sa


comunice, sa favorizeze relatia de la fiinta umana la alta fiinta umana,
astfel incat sa-l determine sa-si exprime sentimentele. In cadrul acestei
comunicari (discutie, observatie), asistenta incearca sa:

- evalueze gradul anxietatii pacientului, cauza anxietatii (frica de


investigatie, frica de diagnostic grav, frica de durere); in functie de aceste
probleme identificabile aplica interventiile autonome corepunzatoare;

- asigura un climat calm de caldura;

-printr-o comunicare eficace, verbala si nonverbala ii demostreaza


pacientului ca ii intelege problemele (climat de intelegere empatica);

-ii explica efectele dezagreabile ale investigatiei, rugandu-l ca printr-


un efort de vointa sa le depaseasca, pentru a putea coopera in timpul
examinarii;

- va administra medicatia recomandata de medic pentru sedarea


pacientului sau pentru prevenirea unor incidente;

- pentru buna pregatire fizica a pacientului, asistenta ii va explica


importanta golirii si curatarii complete a stomacului;
Participarea la - sedarea pacientului se face prin administrarea a cate o tableta de
tehnica Diazepam, in seara precedenta examinarii si daca este nevoie si dimineata;

- cu 40-50 min. inainte de proba, i se efectueaza o injectie cu Atropina,


Scobutil sau Diazepam;

- inainte de inceperea investigatiei, asistenta efectueaza anestezia locala cu


spray (Xilocaina, Stomacaina) sau se face badijonarea locala (baza limbii
si faringelui) cu solutii de Novocaina 1% sai Xilina; aceste solutii pot fi
folosite pentru anestezia locala si prin gargara;

- se asaza pacientul pe masa de examinare, in decubit lateral stang, pe o


pernita tare;
Ingrijirea - este supravegheat inca o jumatate de ora in camera unde pacientul a fost
pacientului dupa examinat;
tehnica
- se transporta in salon;

- se supravegheaza atent timp de 2 ore dupa terminarea examinarii,


urmarindu-se sa nu manance, sa nu bea;

- pacientului caruia i s-a prelevat biopsie, este atentionat sa nu consume


alimente fierbinti;

- daca pacientul nu reuseste sa elimine mucusul si aerul din stomac si


acuza dureri, la indicatia medicului se introduce sonda gastrica si se
elimina aerul si mucozitatile;
- se efectueaza pacientului inhalatii cu mentol pentru evitarea senzatiilor
neplacute din gat;
Pregatirea - se pregatesc fragmentele de tesut si mucoasa stomacala produselor
produselor pentru prelevate, in vederea examinarilor histologice, se eticheteaza si se trimit
laborator urgent la laborator;
- la serviciul de endoscopie, asistenta analizeaza fragmentele bioptice in
vederea descoperirii prezentei Helicobacterului pylori (tesutul dureaza o
ora);
Reorganizarea - se aspira solutie de Glutaraldehida 2 % sau CIDEX, pana cand este curat
locului de munca gastroscopul;

- se spala bine de secretii exteriorul si interiorul aparatului cu apa si sapun


apoi se clateste bine;

- aparatele prevazute cu un cerc albastru se pot curata si dezinfecta sub


imersie totala in masini de spalat speciale;

- interiorul fibrogastrosopului se spala cu o perie care trebuie introdusa in


toate canalele, astfel incat canalele sa fie irigate cu produs dezinfectant;

- se periaza extremitatile endoscopului;

- se sterge aparatul cu solutie si apoi cu alcool de 90s;- se usuca bine;

- fibrogastroscopul si pensele bioptice se ung cu silicon pentru a le proteja;

- se stocheaza materialul curat intr-un dulap, care trebuie dezinfectat


zilnic;

- fibrogastroscopul trebuie pus intr-un camp steril, iar dimineata


dezinfectat din nou;

- incidente si accidente: dureri la deglutitie, subfebrilitati, dureri si


tumefactia amigdalelor, hemoragie, SIDA,
De retinut: Daca nu se utilizeaza corect echipamentul de protectie (manusi, masca, ochelari) cand se lucreaza cu solutiile dezinfectante, personalul
medical este supus riscului urmatoarelor imbolnaviri: SIDA, astm, conjuctivite, dermastoze, eczeme.

CAPITOLUL III

PREZENTAREA CAZURILOR

CAZUL NR. 1

UNITATEA SANITARA: SPITALUL JUDETEAN

JUDET:ARGES

SECTIA: CHIRURGIE 1

CULEGEREA INFORMATIILOR

INFORMATII SOCIALE:

NUME: Panait

PRENUME: Constantin

SEX : M

VARSTA : 52 ani

NATIONALITATEA :roman

DATA INTERNARII: 15.03.2007

DATA EXTERNARII: 19.03.2007

SITUATIA FAMILIALA: necasatorit.


DOMICILIUL: Localitate Negrasi, Sat Mozacu.

OCUPATIA: salariat.

MOTIVUL INTERNARII: burelete hemoroidale, procidente ulcerate sangerande, dureri anorectale, constipatie.

ISTORICUL BOLII: debut insidios cu dureri anorectale si aparitia unor burelete hemoroidale care in timp au devenit ulcerate.

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: hemoroizi sangeranzi.

MEDICUL CARE INGRIJESTE: DR. OLTEANU CRISTINEL

ANTECEDENTE FIZIOLOGICE:

neaga boli infecto-contagioase: TBC

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

fara importanta.

ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE:

neaga alte afectiuni.

IMPRESII DE LA SPITALIZARILE ANTERIOARE: pacientul a fost multumit de modul cum a fost tratat in perioadele anterioare de spitalizare.

INFORMATII FIZICE

GREUTATE: 80 kg

INALTIME: 1.65 m

CAPUL
Aspectul si culoarea tegumentelor: normale.

Aspectul gurii: normala.

Aspectul buzelor: normal colorate.

Aspectul ochilor: incercanati.

Aspectul nasului: normal.

Aspectul dintilor: ingrijiti.

Aspectul limbii: normal.

Probleme vizuale: nu prezinta.

Probleme auditive: nu prezinta.

TRUNCHIUL

Semne particulare: nu are.

Aspectul si culoarea tegumentelor: normala.

Sistem muscular: normoton, normochinetic.

Sistem ganglionar: nepalpabil.

Sistem osteo-articular: clinic normal.

Aparat respirator: torace simetric normal conformat.R=17r/min.

Aparat cardiovascular: AV 84 / `, T.A. 120/80mmHg

Aparat digestiv: abdomen suplu nedureros, dureri anorectale.


Bureletele hemoroidale, procidentele ulcerate sangerande la ora 11 si 7 in pozitie genu-pectorala.

Aparat uro-genital: rinichi nepalpabili, mictiuni fiziologice.

Sistem nervos, endocrin, organe de simt: normale.

MEMBRE

Semne particulare : nu prezinta.

Aspectul si culoarea tegumentelor: normale.

Mobilitatea articulatiilor: mobile.

COMPORTAMENT

Ii place sa fie singur: nu.

Evolutia comportamentului cu anturajul: pacientul este comunicativ, a prezentat intelegere si a cooperat cu asistenta.

Isi intelege starea actuala si urmeaza cu strictete recomandarile medicale.

Atitudinea personalului fata de bolnav: adecvata.

OBISNUINTE PRIVIND ALIMENTATIA

Alimentatia : deficit alimentar.

Apetit: prezent.

Numar mese: 2-3 pe zi.

Alimente preferate: carne si preparate din carne, pizza

Lichide preferate: Coca Cola,Pepsi, berea.


Alte probleme: alimente pe care nu le poate consuma: nu are.

Regim hidric: (hidric, hipocaloric, hipoglucidic, hiperproteic) serveste masa singur.

OBICEIURI IN LEGATURA CU ELIMINARILE

Scaun: wc; aspect: pastos, omogen, 1 la 3 zile=constipatie.

Urina : wc; aspect clar, transparent, culoare galben deschis, miros caracteristic, nr. 6-7 pe zi.

OBISNUINTE DE IGIENA INDIVIDUALA

Se spala si se piaptana singur.

Se imbraca si se dezbraca singur.

Se spala pe dinti singur.

Isi realizeaza toaleta singur.

OBISNUINTE PRIVIND ODIHNA

Probleme privind somnul: nu are.

Activitatea fizica: nu are pe durata spitalizarii.

Preocupari: cititul.

INFORMATII MEDICALE

Alergii: nu prezinta.

Tratamentul actual: algocalmin , fenobarbital ,Proctalog , Detralex:, Perfuzie cu solutie Ringer . Glucoza 10%.
DIAGNOSTICE DE NURSING

1. Alterarea starii de confort cauzata de procesul inflamator manifestat prin facies crispat, gemete, iritabilitate, vaicareli.

2. Alterarea functiei de eliminare a scaunului cauzata de alimentatia neadecvata manifestata prin absenta scaunului de mai multe zile, dificultate in a
defeca, scaune tari si rare.

3. Sentiment de tensiune si de inconfort resimtit de pacient cauzat de durere si de neadaptare la rolul de pacient manifestat prin agitatie, neliniste,
insomnie, nervozitate.

4. Alterarea modului de somn cauzata de durere manifestata prin treziri frecvente, timpurii, somn agitat.

5. Alterarea tegumentelor si a mucoaselor datorita procesului inflamator cauzat de lipsa de cunoastere a ingrijirilor preventive si curative a leziunilor
pielii manifestate prin hemoroizi, fisuri anale, roseata, ulceratie.

6. Alterarea starii de nutritie cauzata de lipsa cunoastere a nevoilor de hidratare a organismului , singuratate manifestata prin consumarea de alimente si
bauturi interzise,omisiuni ale meselor, mese neechilibrate.

7. Alterarea confortului, din cauza durerii manifestata prin incapacitatea de a indeplini pe deplin o activitate .

Dialog la externare:

Data externarii: 19 .03 .2007

Luat de familie: pacientul P.C. este luat acasa de catre rude

Destinatia la externare: domiciliu Loc.Negrasi

Mijloc de transport: masina nepotului.

Situatia de acasa: satisfacatoare

Capacitatea de a se ingriji: pacientul se poate ingriji singur

Recomandari la externare:
- evitarea efortului fizic ;

- prezentare la controale periodice;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

- evitarea alcoolului si tutunului.

S-a discutat cu familia: am purtat discutie atat cu sotia privind perioada imediat urmatoare si de durata a ingrijirilor pacientului.

Impresia pacientului despre spitalizare: relativ buna

Au fost atinse scopurile: da.

EVALUAREA CAZULUI NR. 1 .

Pacientul Panait.Constantin in varsta de 52 ani se prezinta in data de 15. 03. 2007 la serviciul de urgenta a Spitalului Judetean acuzand dureri
anorectale,si aparitia unor burelete hemoroidale, care in timp au devenit ulceratii insuportabile , constipatie, crampe abdominale.

In urma unui examen clinic se hotaraste internarea pacientului in sectia de chirurgie I sub ingrijirea dr. Olteanu Cristinel.

Pe perioada spitalizarii se fac multiple investigatii: analize de sange, urina ,tuseu rectal.

Pe perioada spitalizarii se face tratament cu: algocalmin , fenobarbital ,Proctalog , Detralex:, Perfuzie cu solutie Ringer . Glucoza 10%.

Dupa efectuarea investigatiilor si tratamentului starea generala a pacientului s-a ameliorat, se externeaza cu urmatoarele recomandari :

- respectarea tratamentului medicamentos

- regim de viata si de munca organizat

- prezentarea periodica la control medical

- evitarea efortului fizic ;

- respectarea regimului igieno-dietetic;


PLAN DE INGRIJIRE HEMOROIZI SANGERANZI

NEVOIA DIAGNOSTIC DE INTERVENTII


OBIECTIV EVALUARE
PROBLEMA NURSING AUTONOME DELEGATE
1. Nevoia de a Alterarea starii dePacientul sa-si - amplasez pacientul intr-un salon aerisit , linistit cu La indicatia 15.03.2007
evita pericolele. confort cauzata dediminueze pacienti in salon care au o evolutie favorabila. medicului
Durere procesul inflamatorsemnele durerii administram: Pacientul prezinta
manifestat prin faciesin termen 12 - evaluez caracterele durerii: intensa cu sediul dureri anorectale
crispat, gemete,ore. anorectal. algocalmin puternice.
iritabilitate, vaicareli. Pacientul sa
demonstreze - arat pacientului ca ma ocup de el ca un tot unitar D.T. = 2f 16.03.2007
absenta durerii si nu numai de durerea sa
in termen de 2 D.U. = 1f Pacientul prezinta o
zile. - informez pacientul ca-i este permis sa-si exprime usoara ameliorare a
durerea Cale = i.v. semnelor durerii.

- ajut pacientul sa descrie corect durerea si sa sesizeze supozitoare 17.03.2007


momentele de remisie sau exacerbare Proctalog
Durerea a fost
- asigur confortul pacientului: asez pacientul in D.T. = 2 sp/zi combatuta.
pozitie de d.v.;d.l.s.;d.l.d
D.U. = 1 sp
- urmaresc si apreciez corect potentialul inflamator si
aplic masurile de prevenire a surselor de infectie. Ketonal

- aleg procedurile de investigare si tratament cu risc D.T. = 2f


minim de infectie.
D.U. = 1f
- informez si stabilesc impreuna cu pacientul planul de
recuperare a starii de sanatate. Cale = i.m.

- aerisesc salonul pacientului. Detralex

- Pregatesc materialul si instrumentarul necesar


administrarii tratamentului medicamentos D.T. = 2tb

- masor si notez functiile vitale in F.O. D.U. = 1tb

Ritm= D,S

Cale = i.m.
2. Nevoia de a Alterarea functiei de Pacientul sa - determin pacientul sa ingere o cantitate de lichide La indicatia 15.03.2007
elimina. eliminare a scaunului elimine un suficienta. medicului
Constipatie cauzata de alimentatia scaun moale in administram:. Pacientul prezinta
neadecvata manifestata termen de 2 - stabilesc impreuna cu pacientul un orar regulat de constipatie.
prin absenta scaunului dezile. eliminare. Proctalog
mai multe zile, 17.03.2007
dificultate in a defeca, Pacientul sa - urmaresc si notez in F.O. consistenta si frecventa D.T. = 2 sp/zi
scaune tari si rare. aiba scaun fara scaunelor. Pacientul prezinta
dificultate in D.U. = 1 sp scaun moale.
termen de 3 - pregatesc materialul si instrumentarul pentru clisma
zile. evacuatoare Ketonal 18.03.2007

Pacientul sa - fac pregatirea psihica si fizica a pacientului in D.T. = 2f Pacientul prezinta


prezinte absenta vederea efectuarii tehnicii scaune normale fara
constipatiei in D.U. = 1f dificultate.
termen de 4 - efectuez clisma evacuatoare.
zile. Cale = i.m. 19.03.2007
- curat si usuc regiunea anala dupa fiecare scaun.
Pacientul sa Detralex Constipatia a fost
aiba tranzit - aplic creme protectoare. combatuta
intestinal in D.T. = 2tb
limite - fac toaleta anusului de mai multe ori pe zi si
fiziologice. dezinfectez cu acid boric 2-3%. D.U. = 1tb

- determin pacientul sa ingere o cantitate de 3000 ml/zi Ritm= D,S


lichide
Cale = i.m.
- recomand pacientului sa consume alimente bogate in
reziduri Institui la
indicatia
- determin pacientul sa faca exercitii fizice cu medicului o
regularitate perfuzie endo-
venoasa cu :

Solutie de

NaCl 10%.Ringer,
Glucoza 5%

D.T. =1500ml/zi

D.U.=500 ml

Ritm=60pic/min
3.Nevoia de a Sentiment de tensiune si Pacientul sa-si - observ manifestarile psihice ale pacientului: apatie, La indicatia 15.03.2007
evita pericolele. de inconfort resimtit de exprime lipsa de interes pentru evolutia bolii cat si pentru medicului
Anxietate pacient cauzat de durere diminuarea tratament. administram: Pacientul prezinta
si de neadaptare la rolul anxietatii in anxietate moderata.
de pacient manifestat termen de 2 - identific cauza anxietatii si a factorilor care au Diazepam
prin agitatie, neliniste, zile. declansat anxietatea. 17.03.2007
insomnie, nervozitate. D.T. = 1f/zi
Pacientul sa - Incerc sa conving pacientul de importanta urmarii Pacientul prezinta o
demonstreze tratamentului si a respectarii regimului hidric pentru Cale = i.m. diminuare a
absenta evolutia bolii. anxietatii.
semnelor de
anxietate in - sfatuiesc familia sa sustina moral pacientul pe 19.03.2007
termen de 4 perioada anxietatii.
zile. Pacientul prezinta o
- asigur un mediu de protectie psihica adecvat starii de stare de bine in
Pacientul sa boala a pacientului. urma evolutiei
beneficieze de favorabile a bolii si
siguranta - incurajez pacientul sa comunice cu cei din jur, sa-si a sustinerii celor din
psihologica exprime emotii, nevoi. jur
pentru
inlaturarea
starii de
anxietate.
4. Nevoia de a Alterarea modului de Pacientul sa - invat pacientul sa practice tehnici de relaxare, La indicatia 15.03.2007
dormi si a se somn cauzata de durere doarma fara exercitii respiratorii cateva minute inainte de culcare. medicului
odihni. Insomni manifestata prin treziri treziri si fara administram: Pacientul prezinta
e frecvente, timpurii, somn intreruperi in - observ si notez calitatea, orarul somnului, gradul de ore insuficiente de
agitat. termen de 24 satisfacere a celorlalte nevoi. Diazepam somn.
ore.
- intocmesc un program de odihna corespunzator D.T. = 1f 16.03.2007
Pacientul sa organismului.
doarma 8 ore in D.U.= 1f Pacientul prezinta
fiecare noapte - sfatuiesc pacientul sa bea o cana de lapte inainte de somn linistit si fara
in termen de 3 culcare Cale = i.m. intreruperi.
zile.
- administrez tratamentul medicamentos. 18.03.2007
Pacientul sa
beneficieze de - observ efectul acestuia asupra organismului. Pacientul prezinta
somn ore de somn
corespunzator suficiente calitativ si
cantitativ si cantitativ
calitativ pe
durata
spitalizarii.
5. Nevoia de a fi Alterarea tegumentelor Pacientul sa-si - sfatuiesc pacientul in legatura cu importanta La indicatia 15.03.2007pacientul
curat si de a si a mucoaselor datorita diminueze mentinerii curate a tegumentelor si mucoaselor pentru medicului realizez se interneaza cu
proteja procesului inflamator roseata in prevenirea complicatiilor toaleta regiunii :hemoroizi
tegumentele. cauzat de lipsa de termen de 2 anale cu: sangeranzi, fisuri
Alterarea cunoastere a zile. - sfatuiesc pacientul sa ingere 1000 ml ceai anale,ulceratie.
tegumentelor si a ingrijirilor preventive si antihemoroidal, legume, fructe, fainoase, zarzavaturi solutie de betadina
mucoaselor curative a leziunilor Pacientul sa-si 16.03.2007
pielii manifestate prin diminueze - incurajez in permanenta pacientul si ii explic cloramina 5%.
hemoroizi, fisuri anale, leziunea in necesitatea realizarii interventiilor pacientului i se
roseata, ulceratie. termen de 3 apa oxigenata 3%. efectueaza rezectia
- pansamentul se va face cu blandete pentru a favoriza si ligaturarea
procesul de vindecare
zile. rivanol 1%. bureletelor
hemoroidale.
Pacientul sa tamponarea plagii
prezinte cu comprese si Din data
tegumentele si tampoane de tifon de17.03.2007pacien
mucoasele sterile. tul prezinta o
curate si integre evolutie favorabila a
in termen de 4 Medicul leziunilor din
zile. efectueaza regiunea anorectala.
ligatura si rezectia
bureletelor
hemoroidale.
6. Nevoia de a Alterarea starii de Pacientul sa-si - explorez preferintele alimentare ale pacientului Institui la 15.03.2007pacientul
bea si a nutritie cauzata de lipsa urmeze regimul asupra alimentelor permise(legume, fructe, indicatia urmeaza regimul
manca.Refuz de cunoastere a nevoilor de indicat in zarzavaturi si fainoase) si medicului o indicat.
a urma dieta . hidratare a fiecare zi. interzise(condimente,prajeli,conserve,afumaturi,alcoo perfuzie endo- Pacientul este
organismului , Pacientul sa fie l) venoasa cu : echilibrat
singuratate manifestata echilibrat hidro- hidroelectrolitic pe
prin consumarea de electrolitic pe - fac bilantul lichidelor eliminate si ingerate Solutie de durata spitalizarii.
alimente si bauturi durata
interzise,omisiuni ale spitalizarii. - constientizez pacientul de importanta respectarii NaCl 10%.Ringer,
meselor, mese regimului alimentar in mentinerea sanatatii Glucoza 5%
neechilibrate.
- servesc pacientul cu alimente la o temperatura D.T. =1500ml/zi
moderata, la ore regulate si prezentate atragator
D.U.=500 ml
- las pacientul sa aleaga alimentele dupa gusturile
sale, respectand contraindicatiile regimului Ritm=60pic/min

- cantaresc zilnic pacientul

- constientizez pacientul de importanta activitatilor


fizice modera

- stabilesc un program de activitati in functie de


gusturi si capacitate, impreuna cu pacientul

7. Nevoia de a Alterarea confortului, Pacienta sa- aerisesc salonul si asigur un mediu calm si Psihoterapie Pacientul
se recreea. din prezinte confortde securitate in care pacientul sa se simta bine ; a prezentat confort
Dificultatea de a cauza durerii manifestat fizic si psihic fizic si psihic
efectua activitati a prin nealterat pe- linistesc pacientul, si il ajut in satisfacerea nealterat pe timpul
recreative incapacitatea de a timpul nevoilor fundamentale; spitalizarii.
indeplini pe deplin o spitalizarii si o
activitate . stare de buna- invat pacientul sa comunice cu semenii sai;
dispozitie.
- stimulez increderea pacientului in
fortele proprii si in cei care il sustin, in
personalul medical.
CAZUL NR. 2

UNITATEA SANITARA: SPITALUL JUDETEAN

JUDETUL :ARGES

SECTIA: CHIRURGIE

SALON: 5

CULEGEREA INFORMATIILOR

INFORMATII SOCIALE

NUME: Neacsu

PRENUME:Mihai

SEX:M.

DATA NASTERII: 25.02.1961

VARSTA: 46 ani

NATIONALITATE: romana

DATA INTERNARII: 18.06.2007

DATA EXTERNARII: 24.06.2007


SITUATIA FAMILIALA: casatorit, 2 copii

DOMICILIUL: Pitesti, strada Negru - Voda

OCUPATIA: muncitor S.C. Arpechim Pitesti

MOTIVELE INTERNARII: Pacientul ajunge la spital, de urgenta in data de 18.06.2007, la ora 10, cu stare de soc, paloare, facies anxios, durere puternica in
epigastru, tulburari de tranzit intestinal, cu greata si varsatura.

ISTORICUL BOLII: Boala debuteaza in plina sanatate aparenta. In urma cu o seara domnul N.M. serveste o masa bogata si mult alcool. Spre seara starea
generala se altereaza, apar dureri insuportabile in etajul superior al abdomenului cu iradiere in umarul stang, greata si varsaturi masive. Spre dimineata apar
transpiratii reci, paloare, oligurie si se instaleaza starea de soc.

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Pancreatita acuta.

MEDIC CURANT: dr Zoana Ion

ANTECEDENTE FIZIOLOGICE:

-neaga boli infecto-contagioase: lues si TBC

-nu prezinta alergii medicale, alimentare sau cu alergeni.

ANTECEDENTE HEREDO - COLATERALE:

Mama-se numeste N.O.,are 71 ani, este casnica, cunoscuta cu ulcer duodenal, H.T.A.; a avut 2 sarcini si 3 avorturi;

Tatal-se numeste N.I., are 78 ani, este fost pensionar, cunoscut cu H.T.A., alcoolism cronic si tulburari de comportament.

Frate fara importanta

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:

- la 14 ani a suferit o fractura deschisa de humerus drept, in urma careia a ramas cu o cicatrice chirurgicala de 18 cm.

IMPRESII DE LA SPITALIZARILE ANTERIOARE:


- pacientul nu da prea multe informatii deoarece nu-si aduce aminte pentru ca avea 14 ani si a uitat.

INFORMATII FIZICE:

GREUTATE: 85 Kg

INALTIME:1,78 m

CAPUL:

Aspectul si culoarea tegumentelor: marmorate

Aspectul gurii: buze cianotice

Aspectul limbii: normal colorata

Aspectul nasului: normal

Aspectul ochilor: incercanati, verzi

Aspectul dintilor: dentitie completa

Aspectul parului: scurt ingrijit

Probleme vizuale: nu prezinta

Probleme auditive: nu prezinta

TRUNCHIUL:

Semne particulare: nu prezinta

Aspectul si culoarea tegumentelor: marmorate

Sistem musculo-adipos: slab reprezentat


Sistem ganglionar: nepalpabil

Sistem osteo-articular: integru

Aparat respirator: torace normal conformat, R=17r/min.,sonoritate pulmonara normala, murmur vezicular prezent;

Aparat cardio-vascular : cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, TA=160/60mmHg, P=63p/min.

Aparat digestiv : abdomen meteorizat, difuz, sensibil la palpare, cu tranzit intestinal incetinit, un scaun la 2-3 zile; tulburari dispeptice, pancreas marit
de volum;

Aparat urogenital: oligurie, loje renale libere nedureroase.

MEMBRE:

Semne particulare: cicatrice la bratul drept

Aspectul si culoarea tegumentelor: normala

Mobilitate articulara: buna

COMPORTAMENT:

Pacientul se prezinta in tinuta de spital ingrijita, este nepieptanat. Nu prea coopereaza cu personalul sanitar, in timpul conversatiei priveste in punct fix
si raspunde incet.

Nu citeste, nu se plimba vorbeste foarte putin cu ceilalti pacienti.

OBISNUINTE IN LEGATURA CU IGIENA:

Bolnavul este curat si ingrijit ,

igiena individuala efectuand-o singur in fiecare dimineata.

OBISNUINTE IN LEGATURA CU ALIMENTATIA:


Pacientul mananca mult, mai ales alimente cu un aport caloric excesiv.

Nu se hidrateaza suficient, in schimb consuma bauturi alcoolice zilnic.

OBISNUINTE IN LEGATURA CU ELIMINARILE:

SCAUN: WC ; are un tranzit intestinal incetinit cu scaune la 2-3 zile

abundente, pastoase galbene -albicioase

URINA: WC ; oligurie

OBISNUINTE PRIVIND ODIHNA:

Pacientul este agitat si anxios

Prezinta insomnie si doarme pe noapte doar 3-4 ore.

INFORMATII MEDICALE:

Analize sange:

Leucocite =12000/mm

Amilazemie = 75 U.W

Calcemie = 8,3 mg%

Lipazemie = 23U.I.

Uree = 0,67 mg

TGO = 31U.I.

TGP = 40 U.I
Colesterol = 235/100ml

fosfataza alcalina= 6U.B.

bilirubina = 0,6mg%

glicemie =1,05 G%

creatinina = 0,82mg%

hemoglobina = 12,2g%

VSH = 40mm/ora

ionograma=Na,K,Ca,Mg,Cl,Fe,

Examenul urinei:

- amilazurie = 92UW

- albumina absenta

- epitelii plate

- leucocite, hematii rare

- numeros urat de Na

DIAGNOSTICE DE NURSING

1. Durere vie epigastrica din cauza inflamatiei pancreasului si a interventiei chirurgicale, manifestata prin: tipete de durere, facies crispat, refuzul de a se misca, indispozitie, privire
tematoare.
2. Alterarea eliminarii din cauza afectiunilor inflamatorii manifestate prin efort pentru a voma, varsaturi alimentare,apoase paloare.
3. Deshidratarea din cauza varsaturii manifestata prin:facies tras, ochi incercanati, sete, tegumente uscate, oligurie.
4. Alterarea tegumentelor si mucoaselor din cauza socului pancreatic manifestata prin paloare, transpiratii reci, tremuraturi, extremitati marmorate
5. Alterarea integritatii tegumentelor si a mucoaselor din cauza interventiei chirurgicale manifestata prin plaga operatorie.
6. Imobilitate din cauza durerii manifestata prin miscare deficitara, tranzit intestinal incetinit, balonare meteorism abdominal.
7. Anxietate din cauza interventiei chirurgicale manifestata prin refuz de a comunica, neliniste, agitatie.
8. Alterarea modului de somn din cauza fricii de interventia chirurgicala, manifestata prin oboseala, agitatie ,nervozitate.
9. Risc de complicatii dupa interventia chirurgicala manifestata prin aparitia unui proces infectios, scaderea imunitatii, anemie, recidive.

Dialog la externare:

Data externarii: 24 .06 .2007

Luat de familie: pacientul Neacsu.Mihai este luat acasa de catre sotie

Destinatia la externare: domiciliu Pitesti

Mijloc de transport: taxi

Situatia de acasa: satisfacatoare

Capacitatea de a se ingriji: pacientul se poate ingriji singur

Recomandari la externare:

- evitarea efortului fizic ;

- prezentare la spital pentru efectuarea pansamentelor plagii chirurgicale;

- prezentare la controale periodice;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

- evitarea alcoolului si tutunului.

S-a discutat cu familia: am purtat discutie atat cu sotia privind perioada imediat urmatoare si de durata a ingrijirilor pacientului.

Impresia pacientului despre spitalizare: relativ buna

Au fost atinse scopurile: da.


EVALUAREA CAZULUI NR. 2 .

Pacientul Neacsu.Mihai in varsta de 46 ani se prezinta in data de 18. 06. 2007 la serviciul de urgenta a Spitalului Judetean acuzand dureri insuportabile
in etajul superior al abdomenului, cu iradiere in umarul stang, greata si varsaturi masive.

Spre dimineata apar transpiratii reci, paloare, oligurie si se instaleaza starea de soc.

In urma unui examen clinic se hotaraste internarea pacientului in sectia de chirurgie sub ingrijirea dr. Zoana Ion.

Pe perioada spitalizarii se fac multiple investigatii: analize de sange, urina , explorari ale pancreasului.

Pe perioada spitalizarii se face tratament cu: antispastice, antialgice sedative si interventie chirurgicala, in urma careia simptomatologia cedeaza si
pacientul se simte mai bine, iar pacientul se externeaza cu recomandarile:

evitarea efortului fizic ;

- prezentare la spital pentru efectuarea pansamentelor plagii chirurgicale;

- prezentare la controale periodice;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

- evitarea alcoolului si tutunului.


PLAN DE INGRIJIRE PANCREATITA ACUTA

NEVOIA DIAGNOSTIC DE INTERVENTII


OBIECTIV EVALUARE
PROBLEMA NURSING AUTONOME DELEGATE
1. Nevoia de a evita Durere vie Preoperator Preoperator Preoperator 18 06.2007
pericolele. epigastrica din
Durere vie cauza inflamatiei Calmarea - ajut pacientul sa descrie corect durerea: intensa, -antialgice: Mialgin 100- pacientul
epigastrica pancreasului si a durerii in cellocalizata in epigastru mg i.m. prezinta dureri
interventiei mult 4 ore de intensitate
chirurgicale, - manifest intelegere fata de suferinta pacientului -administrarea pe sondamare care au
manifestata prin: Postoperator a Na2CO3 10g% catefost ameliorate
tipete de durere, - plasez pacientul intr-o pozitie antalgica : d.d. 100-200 ml
facies crispat, Calmarea R=17r/min
refuzul de a se durerii dupa- explic pacientului ca-i este permis sa se planga, sa-si -reducerea secretiei
misca, indispozitie, interventia exprime durerea gastrice cu Atropina 0,5T.A.=100/50
privire tematoare. chirurgicala mg in perfuzie din 6 inmmHg
- arat pacientului ca ma ocup de el ca un tot unitar si nu 6 ore
numai de durerea sa T=37,20C
Postoperator
- aerisesc salonul si creez o temperatura optima P= 73p/min
-montarea unei perfuzii
- urmaresc functiile vitale si notez valorile acestora incu Glucagon si Trasylol 19. 06. 2007
F.O.
-montarea unei sonde-durerea a fost
-repaus la pat cu punga de gheata pe abdomen urinare combatuta

-aspiratie gastrica continua -administrez R=18r/min

Postoperator antialgice: T.A.=140/70


mmHg
- urmaresc aspectul plagii chirurgicale Scobutil ,
T=37,20 C
- supraveghez, masor si notez functiilor vitale siBuscopan ,
vegetative in F.O.
- fac educatia sanitara a pacientului privind evolutia
postoperatorie Mialgin 100 mg P= 72/min

Cale =i.m. 20. 06. 2007

-durerea din
urma

interventiei
chirurgicale

persista

21. 06. 2007

-pacientul nu
mai prezinta
durere, doar
cand este
mobilizat
2. Nevoia de a bea Alterarea eliminariiPacientul sa- observ caracterul varsaturii: cu o cantitate de 50-70 -antiemetice: 18 06. 2007
si a din cauzafie menajatml,alimentare, apoase
manca.Varsatura afectiunilor fizic si psihic Metoclopramid Pacientul
inflamatorii in timpul- aerisesc salonul prezinta un nr.
manifestate prinvarsaturii. Cale =i.m. de 3 varsaturi
efort pentru a voma,Combaterea - ii cer pacientului sa inspire adanc alimentare,
varsaturi varsaturii in D.T.=1 f /zi apoase.
alimentare,apoase cel mult 2 ore - ii opresc alimentatia pe gura Pacientul a fost
paloare. -aspiratie gastricamenajat fizic si
-asez pacientul in D.D. cu capul intr-o parte continua psihic in timpul
varsaturilor.
- ii sustin capul pacientului in timpul varsaturii cu mana-antispastice:
dreapta, iar cu stanga sustin tavita renala sub barbia 19.06.2007
pacientului Papaverina,
pacientul
- ofer pacientului un pahar cu apa mentolata pentru a-si prezinta un nr.
clati gura Scobutil de 2 varsaturi
apoase.
- pastrez lichidul de varsatura pentru a fi aratat medicului D.T.=1f/zi
si pentru analize de laborator 20.06.2007
Cale =i.m
- fac bilantul lichidelor ingerate si eliminate -varsatura a fost
combatuta,
- notez in FO aspectul, frecventa, cantitatea lichidului de persista doar
varsatura greata.

Din data de
21.06.2007
pacientul
prezinta o stare
de bine fara
greata si
varsaturi.
4. Nevoia de a Deshidratarea dinPacientul saPreoperator Glucoza5% 18. 06. 2007
elimina.Deshidratar cauza varsaturiifie reechilibrat
ea manifestata prin: hidro- - cantaresc pacientul D.T.=1000 ml/zi-bolnavul este
facies tras,electrolitic in Cale=i.v. deshidratat
ochi incercanati, termen 2 zile- supraveghez, masor si notez semnele vitale
sete, tegumentesi stimularea -NaCl 500 ml/zi 19. 06. 2007
uscate, oligurie. pacientului in- ingrijesc cu atentie tegumentele pentru a evita atingerea
consumarea integritatii lor i.v. -se incearca
lichidelor pe reechilibrarea
durata - inspectez zilnic zonele de presiune de pozitie si le masez -Dextran 40 hidro-
spitalizarii. la fiecare 2 ore electrolitica
-hidratare artificiala
- asigur aportul lichidian de 2500 ml/zi 20. 06. 2007
-Dextran 40
-observ comportamentul si faciesul,pacientului -bolnavul a fost
-aspiratie gastricareechilibrat
- asigur conditii de mediu : salon curat, linistit, aerisit continua conform
ionogramei si
rezervei
- pregatesc materialele necesare pentru P.E.V. alcaline

- pregatesc materialele pentru recoltarea de sange;

- urmaresc bilantul hidric si reechilibrez hidro-electrolitic


pacientul

Postoperator:

-urmaresc FV:

-suprimarea alimentatiei 2-4 zile ,dupa a 4 a zi ii


administrez bolnavului lichide cu lingura sau paiul :
ceai ,compot

-in a 5 a zi i se permite lapte, iaurt, piure de legume

-din a 6 a zi se trece progresiv la o alimentatie fara


grasime si un regim alimentar adecvat
4. Nevoia de a fi Alterarea Pacientul sa Preoperator : Administrez 18. 06.2007
curat tegumentelor si aibe
ingrijit.A.Alterarea mucoaselor din tegumente -observ coloratia neobisnuita a tegumentelor perfuzie ev 10% ser -bolnavul
tegumentelor si cauza socului normal prezinta
mucoaselor pancreatic colorate in-asigur igiena tegumentelor prin toaleta partiala sau totala fiziologic tegumente
B.Alterarea manifestata prin decurs de 7 mormorate
integritati paloare, transpiratii zile -schimb lenjeria de corp si pat D. T.=1000
tegumentelor si reci, tremuraturi, aseptizarea ml ritm=60pic/min 19. 06. 2007
mucoaselor extremitati plagii si-sterg pacientul de transpiratie si-l invelesc cu un cearsaf
marmorate protejarea ei - toaleta plagii-culoarea
pe durata-ii explic respectarea regimului dietetic, a repausului la operatorii zilnic cutegumentelor
Alterarea spitalizarii pat si a urmarii tratamentului substante antisepticeeste marmorata
integritatii (betadina, rivanol,
-recoltez sange pentru analize de laborator: alcool,tinctura de iod) 20. 06. 2007
tegumentelor si
Postoperator: dupa
a mucoaselor interventia
- pregatesc camera, aerisesc salonul ,asigur o chirurgicala
din cauza temperatura tegumentele
sunt palide
interventiei
chirurgicale optima de 18-21C, 21. 06. 2007
manifestata prin
plaga operatorie. - asigur liniste in salon , -tegumentele si
mucoasele
- asigur transportul pacientului si il instalez in pat. revin la normal

- supraveghez faciesul si comportamentul pacientei pe toata 21.06.2007


perioada postoperatorie
- tegumentele
- observ, masor si notez functiile vitale. si mucoasele
au culoare
- supraveghez plaga, curat regiunea, pansamentul sa fie uscat normala, plaga
sa nu se imbibe cu serozitati, operatorie are
evolutie
favorabila, fara
- schimb pansamentul zilnic semn de
infectare.
- asigur o stare de asepsie perfecta in ingrijirea plagii
24.06.2007
- asigur pacientei pregatirea psihica suprimand starea de
neliniste - plaga
operatorie s-a
vindecat.

5. Nevoia de a Alterarea tranzitului Pacientul sa- observ scaunele: scaune rare de culoare brun-inchis ; Administrez la 18.06.2007
elimina. intestinal cauzata de prezinte un indicatia medicului:
Constipatia anxietate, hidratare tranzit - determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de Pacientul
neadecvata, intestinal lichide; aprox. 3000 ml. P.E.V.cu solutie deprezinta
interventia chi- normal si glucoza 33 %, 500 ml constipatie,
rurgicala combaterea - stabilesc impreuna cu pacientul un orar regulat de dureri
manifestata prin constipatiei ineliminare in functie de activitatile sale; solutie Ringer 500 ml; abdominale.
scaune dure, termen de 2
balonari, crampe zile. - determin pacientul sa faca exercitii fizice cuEfectuarea clismeiIn seara zilei de
abdominale. regularitate; evacuatoare. 18.06.2007
pacientei i se
- asigur conditiile de igiena; administrez la indicatieefectueaza o
ceaiuri laxative; clisma
-schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este evacuatoare
nevoie; administrez pacientei
-fac pregatirea fizica si psihica a pacientului pentrusupozitoare : 19.20.06.2007
efectuarea clismei evacuatoare;
Dulcolax scaun absent
- pregatesc materialele si instrumentele pentru efectuarea
clismei. DT=2 cp, 21.06.2007

- urmaresc si notez in F. O. consistenta scaunului si DU=1 cp, Constipatia a


aspectul lui dupa efectuarea clismei; fost combatuta,
Cale=P.O. pacienta are un
scaun de
consistenta
omogena,
culoare inchisa
6. Nevoia de a se Alterarea Pacientul saPreoperator -psihoterapie 18. 06. 2007
misca siu a avea o mobilitatiite dinaiba
bina cauza dureriimobilitate -observarea mobilitatii bolnavului -pacientul se
postura.Imobilitate manifestata prinnormala la 2-3 vaita la fiecare
miscare deficitara,zile -schimbarea pozitiei bolnavului din DD in DLS si DLD, miscare
tranzit intestinalpostoperator din 2 in 2 ore.
incetinit, balonare 19. 06. 2007
meteorism Postoperator:
abdominal. -pacientul
-incurajez pacientul, ii aduc plosca ori de cate ori este prefera pozitia
nevoie DD fara a face
miscare
-schimb lenjeria de corp si de pat daca este nevoie
21. 06. 2007
-dupa prima zi de la interventia chirurgicala il ridic in
pozitie semisezanda si-i observ faciesul -pacientul face
progrese, merge
-in a 2 a zi il ridic la marginea patului si daca nu prezinta la toaleta
nici o modificare a FV , il ridic in picioare impreuna cu sustinut de
asistenta si facem 3-4 pasi mine.

-in ziua urmatoare conduc pacientul la toaleta, iar din a 4


- 5 a zi facem impreuna plimbari scurte de cate 15 min.
/zi 23-24. 06. 2007

-pacientul face
plimbari scurte
de 15 minute
prin parc
sustinut
7. Nevoia de a evita Anxietate din cauzaPacientul sa-observ manifestarile psihice ale pacientului -psihoterapie 18. 06. 2007
pericolele.Anxietate interventiei prezinte o
chirurgicale stare de bine- ii explic pacientului orice manevra -Diazepam -bolnavul este
manifestata prinfizica si anxios
refuz de apsihica in 2-3- ii asigur un climat de liniste si siguranta DT =1f
comunica, neliniste,zile 19. 06. 2007
agitatie -identific cauza anxietatii si factorii declansatori Ritm=seara
-pacientul este
-ajut pacientul sa-si identifice anxietatea cale = per os temator in
legatura cu
imi fac timp zilnic pentru a discuta cu pacientul si-l interventia
conving de reusita operatiei chirurgicala

-raspund cu calm la intrebarile lui 21. 06. 2007

-ii sugerez sa gandeasca pozitiv pentru a influenta in bine -pacientul s-a


evolutia bolii convins de
reusita
sfatuiesc familia sa-l sustina interventiei

chirurgicale si
prezinta o stare
de bine fizica si
psihica.
8. Nevoia de a Alterarea moduluiPacientul sa se-observ somnul pacientului Diazepam 18. 06 2007
dormi si a se de somn din cauzapoata odihnii
odihni. Insomnia fricii de interventiaminim 8 ore- aerisesc salonul si pastrez linistea in orele de liniste DT =1cp/zi - pacientul nu
chirurgicala, pe noapte se poate odihni
manifestata prin
oboseala, agitatie -sfatuiesc bolnavul sa-si aminteasca de lucrurile siCale = per os. decat cu
,nervozitate. intamplarile placute ,si inainte de culcare sa citeasca sedative
dintr-o carte -Bromura de Ca
19. 06. 2007
-il linistesc in legatura cu interventia chirurgicalai.v. lent in perfuzie cu G
convingandu-l ca va fi operat de o echipa de medici foarte 5% - pacientul este
competenti nelinistit si
temator

21. 06. 2007

-dupa
interventia
chirurgicala
insomnia a fost
remediata
9. Nevoia de a evita Risc complicatii Pacientul saPreoperator: 18 21. 06.
pericolele. Risc de dupa interventianu prezinte 2007
complicatii chirurgicala complicatii in- observ starea clinica a pacientului Preoperator:
manifestata printimpul -procesul
aparitia unui processpitalizarii si- asigur conditii de mediu adecvate -antipiretice: infectios nu a
infectios, scadereanici dupa. aparut
imunitatii, anemie, -urmaresc FV si vegetative Algocalmin
recidive. -anemia a fost
-pregatesc preoperator pacientul DT =3f/zi combatuta

- ii fac pregatire psihica si fizica: toaleta, raderea, DU=1f la 8ore - n-au aparut
dezinfectia abdominala recidive.
i.m.
- asigur pregatirea si sterilizarea instrumentelor
Postoperator:
- pregatesc pacientul pentru orice investigatie
preoperatorie -antibiotice
Postoperator: Ampicilina

-verific plaga si ii fac toaleta de 2 ori pa zi DT= 14 g/7zile

-schimb lenjeria de corp si pat DU =2g/zi

-administrez tratamentul . i.m. 500 mg la 8 ore

Gentamicina

DT=14 fin 7 zile

DU =2f/zi a 80 mg la12
ore i.m.
CAZUL NR. 3

CULEGEREA INFORMATIILOR

UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN

SECTIA : CHIRURGIE I

SALONUL 6

INFORMATII SOCIALE

NUME : Anton

PRENUME : Sorina

VARSTA : 50 ani

NATIONALITATEA : romana

DATA INTERNARII : 18.04.2007

DATA EXTERNARII : 23.04.2007

SITUATIA FAMILIALA: casatorita, doi copii

DOMICILIUL: Glambocel, loc. Bogati, Arges.

OCUPATIA : pensionara

MOTIVELE INTERNARII : Pacienta se interneaza cu constipatie aparuta in urma cu o luna, alternand cu scaune diareice, varsaturi, deshidratare,
durere cu caractercolicativ, insomnie, febra.
ISTORICUL BOLII: Pacienta afirma ca in urma cu o luna a avut constipatie alternand cu diaree, a scazut treptat forta fizica, ceea ce a determinat-o
pe pacienta sa se prezinte la medic pentru diferite investigatii si tratamente. De cinci zile prezinta constipatie, varsaturi alimentare si groaznice dureri
abdominale.

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: sindrom subocluziv

MEDICUL CARE INGRIJESTE: Zoana Ion

ANTECEDENTE FIZIOLOGICE:

menarha 14 ani

nasteri 2, avorturi 4

neaga boli infecto-contagioase: TBC

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

neaga TBC in familie

IMPRESII DE LA SPITALIZARILE ANTERIOARE: pacienta fost multumita de modul cum a fost tratata in perioadele anteriore de spitalizare.

INFORMATII FIZICE

GREUTATE: 70 kg

INALTIME: 1.58 m

CAPUL:

Aspectul si culoarea tegumentelor: usor palide

Aspectul gurii: normala


Aspectul buzelor: subtiri

Aspectul ochilor: incercanati

Aspectul nasului: normal

Aspectul dintilor: nu prezinta proteza

Aspectul limbii: normal

Probleme vizuale: nu prezinta

Probleme auditive: nu prezinta

TRUNCHIUL:

Semne particulare: nu prezinta

Aspectul si culoarea tegumentelor: usor palida

Sistem musculo-adipos: normal reprezentat

Sistem ganglionar: nepalpabil

Sistem osteo-articular: integru, prezinta ameteli

Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular prezent, temperatura 38 C, respiratia 22 r/min

Aparat cardio-vascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, T.A.=130/70mm Hg, P=84b/min

Aparat digestiv: abdomen dureros la palpare. Tranzit intestinal modificat, ficat si splina in limite normale

Aparat uro-genital: loje renale libere, mictiuni spontane fiziologice

Sistem nervos: echilibrata si orientata temporo-spatial


MEMBRE:

Semne particulare: nu prezinta

Aspectul si culoarea tegumentelor: usor palide

Mobilitatea articulatiilor: mobile nedureroase

COMPORTAMENT:

Ii place sa fie singura: nu

Evolutia comportamentului cu anturajul: ii place sa fie inconjurata de familie si de prieteni. Pacienta este comunicativa, se exprima cursiv
in timpul culegerii informatiilor, a prezentat intelegere, a cooptat cu asistenta. Intelege starea actuala si urmeaza cu strictete recomandarile medicale.

OBISNUINTE PRIVIND ALIMENTATIA

Alimentatia: obisnuita

Apetit: scazut, inapetenta

Numar de mese: 2 3 pe zi

Alimente preferate: legume, cartofi prajiti, salate, supe.

Lichide preferate: ceaiuri si sucuri.

Alte probleme: alimente pe care nu le poate consuma: nu are

Regim hidric(hipocaloric, hipoglucidic, hiperprotidic) serveste masa singura

OBICEIURI IN LEGATURA CU ELIMINARILE

Scaun: wc aspect pastos, omogen, 1 la 4 zile=constipatie


Urina: wc; aspect clar, transparent, culoare galben deschis, miros caracteristic, nr. 6 7/zi.

OBISNUINTA DE IGIENA INDIVIDUALA

Probleme privind somnul: prezinta insomnie. In spital i se administreaza diazepam dar nu utilizeaza in mod obisnuit sedative.

Activitate fizica: se plimba, nu are pe durata spitalizarii.

Preocupari: activitati casnice.

INFORMATII MEDICALE

Alergii: nu prezinta la medicamente, alimente, animale.

Tratamente prescrise inaintea spitalizarii: este inteles si urmat.

Tratamentul actual: este prescris in F. O. si este urmat si inteles.A urmat tratament cu : Emetiral, P.E.V. cu glucoza. solutie Ringer 500,
vitamina B6, vitamina C, Algocalmin, Ca gluconic

DIAGNOSTICE DE NURSING

1. Alterarea tranzitului intestinal cauzata de anxietate, hidratare neadecvata, modificarea integritatii cailor digestive manifestata prin scaune dure, balonari,
crampe abdominale.

2. Alterarea modului de somn datorita durerii, stresului, epuizarii, anxietatii manifestata prin dificultatea de a dormi, somn agitat, treziri frecvente.

3. Alterarea tranzitului intestinal datorita stresului, schimbarea deprinderilor alimentare, procesul inflamator.

4. Evacuarea prin cavitatea bucala a continutului stomacal datorita anxietatii, stresului, dezechilibrului electrolitic, proces inflamator manifestat prin
regurgitatii, varsaturi alimentare.

5. Alterarea starii de confort datorita procesului inflamator manifestat prin facies crispat, gemete, tahipnee, tahicardie.

6. Alterarea tegumentelor datorita procesului inflamator manifestata prin tegumente si mucoase palide, plaga operatorie.
Dialog la externare:

Data externarii: 23 .04 .2007

Luat de familie: pacienta Anton.Sorina. este luata acasa de catre sot

Destinatia la externare: domiciliu loc. Bogati, jud. Arges

Mijloc de transport: masina fetei .

Situatia de acasa: satisfacatoare

Capacitatea de a se ingriji: pacienta se poate ingriji singura

Recomandari la externare:

- evitarea efortului fizic ;

- prezentare la controale periodice;

- evitarea alimentatieibogate in grasimi;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

- continuarea tratamentului.

S-a discutat cu familia: am purtat discutie atat cu sotul cat si fiica cea mare privind perioada imediat urmatoare .

Impresia pacientei despre spitalizare: relativ buna

Au fost atinse scopurile: da.


EVALUAREA CAZULUI 3.

Doamna Anton.Sorina in varsta de 50 ani se prezinta la serviciul de urgenta al Spitalului Judetean in ziua de 18.04.2007 avand urmatoarele: constipatie
alternand cu scaune diareice, varsaturi, deshidratare, cefalee, ameteli, durere cu caracter colicativ. I se recomanda internarea in spital pentru tratament si
investigatii.

Pe perioada spitalizarii in urma investigatiilor i se stabileste diagnosticul de sindrom subocluziv, se face tratament cu Emetiral, P.E.V. cu glucoza,
vitamina B6, vitamina C, Algocalmin, Ca gluconic in urma carora simptomele pacientei se remit treptat.

Pacienta se externeaza ameliorat cu urmatoarele recomandari:

- repaus fizic;

- continuarea tratamentului si regimului alimentar;

- revenirea la control periodic.

Doamna A. S. se deplaseaza la domiciliu cu masina fetei unde va fi ingrijita in continuare de fete si sot.
PLAN DE INGRIJIRE A UNEI PACIENTE CU SINDROM SUBOCLUZIV

6. Nevoia de a fi Alterarea Recapatarea culorii- observ tegumentele siAdministrarea deTegumentele si mucoasele


curat si a mentine tegumentelor datorita normale amucoasele:tegumente palide,medicamente lasi-au recapatat culoarea in
tegumentele si procesului inflamator tegumentelor siacoperite de transpiratii; indicatia medicului: timpul propus.
mucoasele manifestata prin mucoaselor in Pacienta nu prezinta
curate.Alterarea tegumente si mucoase termen de doua zile. - supraveghez pansamentul, acesta- Ca gluconic 1 f/zi, D-complicatii pe durata
tegumentelor palide, plaga trebuind sa fie uscat; im. spitalizarii.
operatorie. aseptizarea
plagii si - observ, masor si notez functiile- aplicarea perfuziei
protejarea ei; vitale si vegetative in F.O.; endovenoase cu
glucoza 10 % 500 ml.
prevenirea - pregatesc materialele si
complicatiilor instrumentele necesare pentru - Vit. B6 DT= 1 f
pacientei pe toaleta plagii operatorii si a
perioada pansamentului; DU= 1 f
spitalizarii.
- respect regulile de asepsie; - Vit. C DT= 1 f

- efectuez toaleta organelor DU= 1 f


genitale externe;
Psihoterapie
- asez pacienta in pozitie cat maiindividuala si in grup
comoda; alimentatia pacientei sa
contina alimente bogate insolutii antiseptice
vitamine; pentru toaleta plagii
(cloramina 0,2
- spal tegumentul din jurul plagii0,4 %, permanganat de
cu apa si sapun; K 1/4000, apa
oxigenata 3 %, rivanol
- dezinfectia din jurul plagii cu1 %, betadina).
tinctura de iod, apoi cu alcool prin
miscari circulare din jurul plagii
spre exterior;

- curatarea plagii cu ser fiziologic,


antiseptice neiritante (cloramina
0,2 0,4 %, permanganat de K 1 /
4000, apa oxigenata 3 %, rivanol 1
%, betadina);

- tamponez plaga cu comprese si


tampoane de tifon sterile;

- acopar plaga cu comprese sterile


care trebuie sa depaseasca
marginile plagii cu 2 3 cm;

- fixarea pansamentului se face cu


galifix.
CAPITOLUL IV

CONCLUZII FINALE

CONCLUZII TEORETICE

Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele nefolositoare, vatamatoarem rezultate din metabolism.

Organismul trebuie deasemenea sa se debaraseze de deseurile rezultate in urma digestiei (fibre celulozice, pigmenti biliari, celule descuamate de la nivelul
tubului digestiv) si alte substante nefolositoare trebuie eliminate.

Scaunul = reprezinta resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin actul defecatiei.

Scaunul este alcatuit din : reziduuri ramase in urma digestiei alimentelor, celulele descuamate de pe suprafata tubului digestiv si a glandelor
digestive, produsele de excretie a tubului digestiv si a glandelor anexe, numar mare de microbi. Scaunul este, pana la un punct, un indicator al starii de sanatate
a unei persoane.

Defecatia = eliminarea materiilor fecale prin anus. Deplasarea materiilor fecale in intestin se termina prin evacuarea lor prin actul defecatiei. Chemarea
la scaun se produce in momentul in care continutul sigmoidului patrunde in rect. Rectul este totdeauna gol in afara de timpul in care se face defecatia.

Declansarea defecatiei se face prin reflexul de defecatie. Acesta poate fi modificat prin vointa : el poate fi favorizat si atunci efortul de evacuare este
eficient sau moderat in care caz evacuarea este aminata sau chiar suprimata.

Constipatia este un sindrom, ce se defineste ca o tulburare a defecatiei. Evacuarea intestinala difera de la o persoana la alta de la 3
scaune pe zi la un scaun la 3 zile, variind in functie de varsta, cantitatea si felul alimentatiei, de starea fizica si psihics.

O buna digestie este urmata de evacuarea regulata si completa a intestinului. Starea altor organe si modul in care ele functioneaza se reflecta si asupra
tubului digestiv, iar o tulburare a acestora poate determina tulburari ale functiilor tubului digestiv, manifestate intre altele prin rarirea evacuarii intestinale. O
perturbare a functiilor intestinului poate influenta la randul sau functiile altor organe, ceea ce are rasunet, in cele din urma asupra starii generale.

Cauzele cele mai frecvente ale constipatiei sunt:


-Insuficiente fibre alimentare in dieta

-Alimentatie cu prea putine lichide

-Lipsa de exercitiu fizic

-Medicamentele
-Sindromul intestinului iritabil (SIB)

-Schimbarile din viata de zi cu zi

- Abuzul de laxative ]]

-Ignorarea nevoii de a merge la toaleta.

-Afectiuni si boli tipice

CLASIFICAREA CONSTIPATIILOR

Constipatia este produsa de diferite cauze si se manifesta variat. In raport cu cauzele, cu modul de aparitie si cu manifestarile clinice s-au produs
diverse clasificari:

1. - constipatia rectala

atona, produsa prin scaderea tonicitatii musculaturii intestinului;

spastica

2. - constipatie a colonului drept;

- una a colonului stang;

- alta a colonului transvers.


3. - constipatii secundare:

- constipatia trecatoare sau intamplatoare

- simptomatica sau organica.

- constipatii aparent primitive, fara legatura cu o cauza evidenta sau cu o alta cauza locala:

- constipatie rectala sau dischezia

-constipatie cronica,

SIMPTOMATOLOGIE

Pacientii constipati, indiferent de cauza, pot acuza dureri vagi abdominale, balonare, flatulenta suparatoare, dureri de cap mergand pana la migrene
chinuitoare, greturi, scaderea poftei de mancare, au limba incarcata cu depozit albicios, gust amar, respiratie urat mirositoare, insomnie, astenie fizica, depresie,
chiar anxietate.

Tulburarile locale sunt mai ales urmatoarele : in primul rand peretii rectului se irita ; mucoasa rectala inflamata secreta un lichid care dizolva un strat
subtire de la suprafata bolului fecal, bolnavul are in permanenta senzatia de chemare la scaun, dar nu poate evacua materii ci o cantitate de obicei mica de
lichid fecaloid pe care alteori il pierde spontan.

TRATAMENTUL CONSTIPATIEI

Tratamentul igieno-dietetic. Regimul alimentar are rol important in tratarea bolii. Acesta trebuie sa cuprinda in special alimente ce contin fibre,
legume, fructe, prune uscate oparite, salata, putina varza acra, paine intermediara. Alimentele trebuie introduse in cantitati mici, progresiv, pentru a obtine
tolerarea lor, iar la cei care nu le suporta ca atare, sa le consume o perioada fierte, fara a renunta insa definitiv la cruditati, la tarate si grau incoltit.

Tratamentul cu medicamente il completeaza pe cel igieno-dietetic, incluzand:

Magneziu si potasiu ,Vit. B12 , Bismut subnitric , Metronidazol , Tablete pentru ameliorarea hipotiroidismului, prescrise de medic,Glicerina , Vitamina E
si A .
Tratamentul chirurgical este inevitabil in starile generatoare de constipatii rebele la orice tratament conservator, de exemplu ocluzie intestinala,
perforatii ale tubului digestiv, peritonite, apendicita ori colecistita supuratia, tumori, neoplasme, aderente, stenoze foarte stranse si in orice caz de obstacol
mecanic in tranzitul intestinal.

Tratamentul fizioterapic apeleaza la raze ultra-scurte, diatermie, infra-rosii ori caldura moderata pe abdomen, masaje usoare si ape minerale.In
cazurile de constipatie functionala, zisa habituala (dar nu si in cele organice), se poate apela si la remedii alternative: preso si acupunctura, homeopatie,
radiestezie, bioenergie.
Complicatii produse de constipatie.

Uneori, constipatia poate duce la complicatii:

-hemoroizi

-fisuri anale

-hernii abdominale

Ingrijiri acordate pacientului cu constipatie

Pacientul sa aiba tranzit intestinal in limite fiziologice

- In constiptie determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide

- recomand alimente bogate in reziduuri

- stabilirea impreuna cu pacientul a unui orar regulat de eliminari in functie de activitatile sale;

- determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate

- urmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor

- efectueaza ,la nevoie ,clisma evacuatoare simpla sau uleioasa

- administreaza la indicatie, laxative

Pacientul sa fie echilibrat psihic


- da dovada de intelegere si rabdare, menajind puduare pacientului

- il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile ai sentimentele in legatura cu starea sa.

CONCLUZII TEORETICE

CAZULUI NR. 1

Pacientul Panait.Constantin in varsta de 52 ani se prezinta in data de 15. 03. 2007 la serviciul de urgenta a Spitalului Judetean acuzand dureri
anorectale,si aparitia unor burelete hemoroidale, care in timp au devenit ulceratii insuportabile , constipatie, crampe abdominale.

In urma unui examen clinic se hotaraste internarea pacientului in sectia de chirurgie I sub ingrijirea dr. Olteanu Cristinel.

Pe perioada spitalizarii se fac multiple investigatii: analize de sange, urina ,tuseu rectal.

Pe perioada spitalizarii se face tratament cu: algocalmin , fenobarbital ,Proctalog , Detralex:, Perfuzie cu solutie Ringer . Glucoza 10%.

Dupa efectuarea investigatiilor si tratamentului starea generala a pacientului s-a ameliorat, se externeaza cu urmatoarele recomandari :

- respectarea tratamentului medicamentos

- regim de viata si de munca organizat

- prezentarea periodica la control medical

- evitarea efortului fizic ;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

CAZULUI NR. 2

Pacientul Neacsu.Mihai in varsta de 46 ani se prezinta in data de 18. 06. 2007 la serviciul de urgenta a Spitalului Judetean acuzand dureri insuportabile
in etajul superior al abdomenului, cu iradiere in umarul stang, greata si varsaturi masive.

Spre dimineata apar transpiratii reci, paloare, oligurie si se instaleaza starea de soc.
In urma unui examen clinic se hotaraste internarea pacientului in sectia de chirurgie sub ingrijirea dr. Zoana Ion.

Pe perioada spitalizarii se fac multiple investigatii: analize de sange, urina , explorari ale pancreasului.

Pe perioada spitalizarii se face tratament cu: antispastice, antialgice sedative si interventie chirurgicala, in urma careia simptomatologia cedeaza si
pacientul se simte mai bine, iar pacientul se externeaza cu recomandarile:

evitarea efortului fizic ;

- prezentare la spital pentru efectuarea pansamentelor plagii chirurgicale;

- prezentare la controale periodice;

- respectarea regimului igieno-dietetic;

- evitarea alcoolului si tutunului.

CAZULUI NR. 3

Doamna Anton Sorina in varsta de 50 ani se prezinta la serviciul de urgenta al Spitalului Judetean in ziua de 18.04.2007 avand urmatoarele: constipatie
alternand cu scaune diareice, varsaturi, deshidratare, cefalee, ameteli, durere cu caracter colicativ. I se recomanda internarea in spital pentru tratament si
investigatii.

Pe perioada spitalizarii in urma investigatiilor i se stabileste diagnosticul de sindrom subocluziv, se face tratament cu Emetiral, P.E.V. cu glucoza,
vitamina B6, vitamina C, Algocalmin, Ca gluconic in urma carora simptomele pacientei se remit treptat.

Pacienta se externeaza ameliorat cu urmatoarele recomandari:

- repaus fizic;

- continuarea tratamentului si regimului alimentar;

- revenirea la control periodic.

Doamna Anton Sorina. se deplaseaza la domiciliu cu masina fetei unde va fi ingrijita in continuare de fete si sot.
BIBLIOGRAFIA

1 GHID DE NURSING, Editia V, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti 2001-LUCRETIA TITIRCA;

2 TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTI MEDICALI - NURSING - LUCRETIA TITIRCA - Editura Viata Medicala Romaneasca, Noiembrie
2000;

3 TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI Editia IV, Dr. CAROL MOZES, Bucuresti, 1978;

4 INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTULUI DE CATRE ASISTENTELE MEDICALE, LUCRETIA TITIRCA - Editura Viata
Medicala Romaneasca, Editia IV 2004;

5 MEDICINA INTERNA Editura ALL, Bucuresti, 1996 CORNELIU BORUNDEL

6 SEMIOLOGIE MEDICALA Editura Medicala, Bucuresti 2002, Ion I. Brukner

7 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI Editura Corint, Bucuresti 1997, Roxana Maria Albu

8 FIZIOPATOLOGIE MANUAL PENTRU SCOLI SANITA- RE POSTLICEALE, Bucuresti 1995, T. Negru, M. G. Serban

9 DIAGNOSTIC CLINIC Editura Medicala, Bucuresti, 1994, C.C. Dimitriu

10 TEHNICI SPECIALE DE INGRIJIRE A BOLNAVLOR - Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983

11 ATLAS DE ANATOMIE Editura Aqvila, 2000, Oradea, Editor


general Thomas McCracken

COLON NORMAL
CANCER COLONIC