MORARIU LETIIA SPTARU RUXANDRA TEFNESCU FLORICA PUIU VICTORIA CHIRU FLORIAN PARLOG MARIA TOFAN RUXANDRA 1555

TESTE DE EVALUARE CONTINU N NURSING. Coordonator colecie: Dr. MIOARA MINCU Editura ANA DAVILA Bucureti, 2003

CAPITOLUL I Nevoile fundamentale umane. 1. Respiraia este un proces format din urmtoarele etape: a) inspiraie i expiraie; b) ventilaie, difuziunea gazelor, etapa circulatorie, etapa tisular; c) etapa pulmonar i etapa tisular. 2. Ventilaia este influenat de: a) permeabilitatea cilor respiratorii i concentraia oxigenului in aerul respirat; b) funcionalitatea centrilor respiratorii i expansiunea cutiei toracice; c) alimentaie i efort fizic. 3. Etapa circulatorie a respiraiei depinde de: a) numrul i calitatea hematiilor din sange; b) debitul cardiac i permeabilitatea capilar; c) viteza cu care circul sangele arterial. 4. Actul respirator este reglat prin: a) SNC; b) sistemul neurovegetativ; c) sistemul nervos i prin stimulare chimic. 5. Componenta voluntar a respiraiei este reglat la nivelul: a) centrului respirator bulbar; b) scoarei cerebrale; c) centrului pneumotaxic pontin. 6. Valorile normale ale ritmului respirator sunt cuprinse intre: a) 16-20 r/min; b) 12-14 r/min; c) 23-25 r/min. 7. Termenul de apnee inseamn: a) oprirea respiraiei; b) respiraie normal; c) respiraie modificat. 8. Dispneea este: a) oprirea respiraiei; b) respiraie normal; c) respiraie dificil. 9. Alterarea (modificarea) vocii se manifest cu: a) afonie, disfonie; b) apnee; c) modificarea amplitudinii respiratorii. 10. In unele afeciuni ale aparatului respirator sputa poate avea un anumit caracter ce ajut la stabilirea diagnosticului medical. Astfel, sputa perlat este specific pacientului cu: a) tuberculoz pulmonar; b) cancer pulmonar; c) astm bronic. 11. Mijlocul cel mai eficient prin care se poate aprecia c un pacient are nevoie de O2 este: a) observarea culorii tegumentelor; b) notarea modificrilor aprute in frecvena i amplitudinea respiraiei; c) determinarea presiunii pariale a O2 i CO2 in sange.

12. Respiraia Cheyne-Stockes este caracterizat prin: a) perioade de respiraii din ce in ce mai frecvente, dup care frecvena se reduce, urmeaz apnee; ciclul se reia; b) respiraie foarte slab; c) perioade de respiraii rapide, intrerupte de perioade de apnee. 13. Respiraia Kussmaul inseamn: a) respiraie de tip superficial; b) respiraie modificat intalnit in strile febrile; c) inspiraie prelungit urmat de expiraia forat i apnee. 14. Ralurile reprezint: a) zgomote supraadugate, patologice, percepute in timpul ascultaiei; b) secreii pe cile respiratorii superioare; c) murmurul vezicular. 15. Ortopneea se definete ca o: a) expectoraie seroas; b) respiraie in poziie vertical a corpului; c) respiraie in poziie orizontal a corpului. 16. Atelectazia inseamn: a) o metod de investigaie a plmanului; b) o modificare a respiraiei; c) pierderea expansiunii pulmonare prin colabarea cilor aeriene intrapulmonare. 17. Capacitatea vital se refer la: a) amplitudinea respiratorie; b) cantitatea maxim de aer ce poate fi expirat din plmani dup o inspiraie forat; c) aerul rmas in plmani in urma expiraiei forate. 18. Intre MD ale dispneei intalnim: a) ortopneea; b) situaia de criz; c) hiperventilaia; d) tusea; e) cianoza; f) paliditatea tegumentelor. 19. Drenajul postural inseamn: a) eliminarea secreiilor bronice prin tuse; b) utilizarea gravitaiei pentru drenarea secreiilor de la nivel pulmonar; c) o incizie la care se aplic un tub de dren. 20. In cursul observrii unui pacient se descoper c prezint torace in butoi".Acesta poate fi: a) normal; b) rezultat al mririi ficatului sau inimii; c) rezultat al obstruciei prelungite i generalizate a cilor respiratorii. 21. Pulsul reprezint: a) presiunea sangelui in vase; b) contraciile inimii; c) unda vibratoare tradus printr-o micare ritmic a arterelor, sincron cu sistola ventricular. 22. Valorile normale ale pulsului la persoana adult sunt cuprinse intre: a) 50-70 bti/minut; b) 70-90 bti/minut; c) 60-80 bti/minut.

23. Celeritatea este o caracteristic a pulsului, insemnand: a) rapiditate, viteza unei pulsaii; b) ritmicitate; c) trie. 24. Msurarea pulsului se poate efectua: a) numai pe artera carotid; b) pe orice arter accesibil palprii, care poate fi comprimat pe un plan osos; c) numai pe o ven vizibil. 25. Pentru ca msurarea pulsului s duc la valori corecte, pacientul se va afla: a) in decubit dorsal; b) in repaus fizic i psihic timp de 5-10 minute; c) in cadrul intim, alturi de familie. 26. Pulsul tahicardie inseamn: a) puls rar; b) puls rapid; c) puls superficial. 27. Valoarea pulsului variaz odat cu: a) varsta; b) valoarea tensiunii arteriale; c) starea emoional. 28. Cand intervalele intre pulsaiile percepute la artera radial sunt inegale, pulsul se definete a fi: a) filiform; b) neregulat; c) slab. 29. Valoarea maxim i minim a tensiunii arteriale se refer la: a) parametrii in afara crora viaa pacientului este in pericol; b) presiunea sangelui arterial in timpul sistolei, respectiv diastolei cardiace; c) o convenie care stabilete limitele normale ale presiunii sangelui. 30. Tensiunea arterial este determinat de: a) fora de contracie a inimii i elasticitatea pereilor arteriali; b) alimentaie i factorii de risc; c) varst i sex. 31. Presiunea arterial se modific in funcie de: a) valoarea glicemiei; b) rezistena vascular periferic; c) valoarea temperaturii corporale. 32. Tensiunea arterial diferenial este: a) diferena dintre valorile tensiunii arteriale sistolice i diastolic b) diferena de tensiune individual; c) diferena tensional in cadrul ritmului circadian. 33. Pentru a obine o valoare corect a tensiunii arteriale, aceasta va determinat: a) inainte de mese; b) dimineaa dup somn, la sculare; c) in repaus.

34. In ingrijirile bolnavului cu afeciuni digestive, apar in cadrul dimensiunii bio-fiziologice urmtorii termeni: a) anorexie = refuzul mancrii; b) malnutriie = digestie deficitar din mai multe puncte de vedere c) malabsorbie = sindrom in cadrul unor boli ce se manifest cu diaree i absorbie intestinal deficitar; d) bulimie = ingestie a unor cantiti excesive de alimente. 35. Termenul medical pentru scderea apetitului este: a) caexie; b) anorexie; c) inapeten. 36. Polifagia reprezint: a) nevoia exagerat de a manca fr senzaie de saietate; b) senzaia exagerat de foame cu ingestie mic de alimente; c) lipsa senzaiei de foame. 37. Arsura retrosternal care uneori inlocuiete durerea, are caracter ritmic, periodic (cauza fiind hiperaciditatea), se numete: a) meteorism; b) regurgitaie; c) eructaie; d) pirozis. 38. Care din urmtorii termeni sunt factori psihologici ce pot influena satisfacerea nevoii de a bea i a manca: a) climatul; b) anxietatea; c) religia. 39. Asistenta medical calculeaz necesarul de calorii/24 ore in funcie de: a) activitatea i varsta individului; b) varst, in exclusivitate; c) perioadele de activitate sau repaus. 40. Insuficiena aportului alimentar i lichidian, determin tulburri: a) la nivelul funcionrii tuturor aparatelor organismului; b) la nivelul funcionrii tuturor sistemelor organismului; c) numai la nivelul funcionrii aparatului cardio-vascular. 41. In alimentaia neadecvat in deficit, ca problem de dependen, care din urmtoarele formulri sunt manifestri de dependen: a) disfagia, anorexia; b) consum redus de lichide i sruri minerale; c) polifagia. 42. In ingrijirea pacientului cu alimentaie neadecvat in surplus, asistenta medical ii propune urmtoarele obiective: a) pacientul s desfoare o activitate fizic crescut; b) pacientul s fie echilibrat psihic; c) pacientul s aib o stare de bine, fr vrsturi i greuri. 43. Care din urmtoarele formulri pot fi intervenii ale asistentei medicale in susinerea obiectivului ca pacientul s fie echilibrat hidroelectrolitic: a) efectuarea bilanului lichidelor ingerate i eliminate; b) contientizarea pacientului asupra importanei regimului alimentar; c) asigurarea unui climat cald, confortabil.

44. Alimentaia neadecvat - ca problem de dependen - se poate manifesta prin: a) deficit; b) surplus; c) greuri, vrsturi; d) disfagie. 45. Nevoile calorice ale unei persoane cu activitate uoar sunt de: a) 35-40 cal/kg corp/24 h; b) 40-45 cal/kg corp/24 h; c) 25 cal/kg corp/24 h; d) 45-60 cal/kg corp/24 h. 46. Diureza reprezint: a) eliminarea din organism a substanelor inutile provenite din metabolism; b) cantitatea de urin eliminat din organism in 24 h; c) actul prin care urina acumulat in vezic este eliminat sub forma emisiunilor urinare. 47. Care din urmtoarele formulri sunt corecte, cu referire la caracterele urinei, cand este prezent o ingestie mare de lichide: a) densitate crescut 1020-1040, culoare deschis, poliurie; b) densitate sczut 1001-1002, culoare deschis, oligurie; c) densitate normal 1015-1020, culoare inchis, anurie; d) densitate sczut 1001-1002, culoare deschis, poliurie. 48. Evaluarea eliminrii scaunelor ar trebui s includ observaii asupra: a) obiceiurilor alimentare; b) regularitii scaunelor; c) uurinei defecrii; d) perioadei de zi sau noapte; e) culorii, mirosului, consistenei. 49. Care din enunurile de mai jos nu se refer la cantitatea de urin: a) polakiurie; b) oligurie; c) disurie; d) poliurie; e) anurie. 50. Tratamentul oliguriei include: a) asigurarea unei hidratri adecvate; b) msurarea densitii urinare; c) folosirea de soluii intravenoase; d) msuri de prevenire a deshidratrii. 51. Excreia deeurilor din organism se efectueaz: a) prin piele; b) prin aparatul renal; c) prin aparatul genital feminin; d) prin aparatul cardiovascular; e) prin aparatul respirator. 52. Meninerea constant a compoziiei mediului intern se realizeaz prin: a) diurez; b) hematemez; c) procesul de homeostazie; d) melen.

53. Printre factorii biologici care influeneaz satisfacerea nevoii de a elimina se numr: a) varsta; b) programul de eliminare intestinal; c) educaia i cultura. 54. Sursele de dificultate in cazul nesatisfacerii nevoii de a elimina, pot fi: a) lipsa de control a sfmcterelor; b) spasmele vezicale; c) poluarea apei; d) alimentele alterate. 55. Aspectul ca zeama de orez" a scaunului diareic, se poate intalni in: a) gastrita cronic; b) intoxicaii; c) ulcerul gastro-intestinal; d) apendicit acut. 56. Scaunul in constipaie poate lua aspectul: a) unor bile dure de mrimea mslinelor; b) unor bile conglomerate; c) de zeam de pepene. 57. Pentru ca un pacient cu constipaie s aib un tranzit intestinal in limite fiziologice, asistenta medical intervine: a) determinand pacientul s efectueze exerciii fizice cu regularitate; b) administrand laxative, la indicaia medicului; c) efectuand la nevoie o clism evacuatoare simpl. 58. Hemoragia digestiv superioar se exteriorizeaz prin: a) hemoptizie i hematemeza; b) hematemeza i melen; c) hematurie i melen. 59. Care din urmtoarele definiii caracterizeaz ileusul: a) oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale i gaze; b) constipaie, scaun la interval de 6-7 zile; c) eliminarea frecvent a gazelor intestinale. 60. Culoarea scaunului in caz de melen este: a) rou deschis; b) negru ca pcura; c) maron-verzui. 61. Prima menstruaie se numete: a) menarh; b) amenoree; c) oligomenoree. 62. Meninerea independenei micrii corpului i a bunei posturi este determinat de integritatea: a) aparatului locomotor; b) sistemului nervos; c) aparatului vestibular. 63. Tonusul muscular i micrile fine sunt reglate de ctre: a) sistemul nervos; b) aparatul vestibular; c) aparatul cardiovascular; d) aparatul digestiv.

64. Printre factorii sociologici care influeneaz satisfacerea nevoii de a se mica i a avea o bun postur, se afl i: a) varsta i dezvoltarea; b) rolurile sociale; c) organizarea social. 65. In ortostatism, braele vor fi: a) sprijinite; b) pe lang corp; c) in balans continuu. 66. Care din urmtoarele micri sunt de flexie, extensie: a) micri de apropiere sau indeprtate a dou segmente apropiate; b) micri de indeprtare fa de axul median al corpului; c) micri de apropiere fa de axul median al corpului. 67. Micarea realizat in jurul axului care trece prin lungul segmetului care se deplaseaz, se numete: a) micare de pronaie; b) micare de rotaie; c) micare de supinaie; d) micare de circumducie. 68. Pentru meninerea independenei micrii, interveniile asistentei medicale pot fi: a) stabilirea impreun cu pacientul a nevoii de exerciii fizice; b) invarea pacientului s foloseasc tehnici de destindere, de relaxare; c) schimbarea poziiei pacientului la fiecare 3 ore. 69. Anchiloza este tradus prin: a) diminuarea sau imposibilitatea micrii unei articulaii; b) ulceraie a pielii; c) scderea forei musculare. 70. Atrofia muscular este: a) mrirea de volum a unui muchi; b) scderea forei musculare; c) diminuarea volumului unui muchi, a contractibilitii sale. 71. Ticurile sunt: a) vorbire precipitat; b) micri convulsive, involuntare ale ochilor, gurii, a unui bra; c) contracii involuntare a mai multor muchi. 72. Pentru pacientul cu micri necoordonate, cu boal Parkinson, deficitul senzorial este surs de dificultate: a) de ordin fizic; b) de ordin psihologic; c) de ordin sociologic. 73. Prin akinezie se inelege: a) mers propulsiv; b) fa rigid; c) lips sau diminuare a micrilor normale; d) tulburri de coordonare.

74. Somnul se traduce prin: a) form particular de odihn; b) absena strii de veghe; c) diminuarea valorilor tensiunii arteriale i a respiraiei; d) diminuarea metabolismului bazai. 75. Cate tipuri de somn se cunosc i care sunt ele: a) dou = somnul lent i somnul rapid; b) patru = somnul lent, paradoxal, clasic, ortodox; c) trei = somnul lent, paradoxal, clasic. 76. Nevoia de a dormi i a se odihni variaz in funcie de: a) varst; b) activitate i deprinderi legate de somn; c) starea de anxietate; d) sex; e) capacitatea de a se destinde. 77. Programul de activitate i locul de odihn sunt factori ce influeneaz satisfacerea nevoii de somn: a) biologici; b) psihologici; c) sociologici. 78. Insomnia se definete ca o dificultate: a) de a bea; b) de a se mica i a lua poziii comode; c) de a dormi sau de a se odihni dormind. 79. Pavorul nocturn, ca manifestare de dependen se caracterizeaz prin: a) stare de spaim intens, in timpul somnului, mai frecvent la copii; b) miciuni de urin necontrolat; c) oboseal marcat; d) diminuarea puterii de concentraie. 80. Starea de letargie, ca manifestare de dependen in hipersomnie inseamn: a) comportament verbal i non verbal lent, greoi; b) hipersomnie continu, mai profund, cu funcii vitale diminuate; c) diaforez, dureri menstruale, stare de disconfort. 81. Dependena in satisfacerea nevoii de a dormi i a se odihni, la pacientul cu oboseal, se manifest prin: a) tegumente palide, transpiraii reci; b) astenie; c) puls rar lent, slab btut; d) fa palid i ochi incercnai. 82. Nesatisfacerea nevoii manifestat prin oboseal, determin MD a celorlalte nevoi fundamentale, de exemplu: a) dezinteres pentru msurile de igien; b) vulnerabilitate in faa pericolelor; c) comunicare ineficace la nivelul afectiv i intelectual; d) narcolepsie.

83. Comarurile ce apar ca manifestare de dependen la pacientul cu insomnie, sunt: a) vise penibile cu trezire brusc din somn i adormire cu greutate; b) aipiri in timpul zilei; c) perioade de somn perturbant; d) stri de iritabilitate. 84. Purtarea de imbrcminte contribuie la: a) pierderea imaginii de sine; b) expresia corporal; c) comunicare. 85. Factorii biologici care influeneaz satisfacerea nevoii de a se imbrca i dezbrca, sunt urmtorii: a) credina; b) emoiile; c) varsta; d) activitatea. 86. Clima, statutul social i munca, fac parte din grupul factorilor de influen: a) biologic; b) psihologic; c) socio-cultural. 87. Capacitatea fizic de imbrcare i dezbrcare este reprezentat de: a) mobilitatea articular; b) tonusul muscular; c) maturitatea psiho-motorie. 88. Purtarea de obiecte semnificative pune in eviden: a) rangul social; b) insemntatea personal; c) funcia religioas; d) toate enunurile sunt false. 89. Problema de dependen in satisfacerea nevoii, este creat de imposibilitatea de a se imbrca i dezbrca, i se manifest prin: a) dezbrcare continu; b) dezinteres fat de inut; c) refuz de a se imbrca i dezbrca; d) dificultate de a se imbrca i dezbrca; e) incapacitate de a se imbrca i dezbrca; f) toate manifestrile sunt adevrate. 90. Factorii psihologici care influeneaz satisfacerea nevoii de a se imbrca i dezbrca sunt: a) credina i emoiile; b) munca, talia, statura; c) credina i cultura. 91. Obstacolele care impiedic mobilitatea membrelor superioare, pot avea ca surse de dificultate: a) lezarea fizic, slbirea, srcia; b) insuficiena cunotinelor, stresul, hipotonia muscular; c) hipertonia muscular, aparatul gipsat, absena membrului superior.

92. Meninerea independenei nevoii se poate realiza prin alegerea imbrcmintei corespunztoare: a) climei; b) varstei; c) T mediului; d) activitii; e) calitii materialelor; f) exigenei in intimitate. 93. La un pacient cu dificultate de a se imbrca i dezbrca, unul din obiectivele de ingrijire propuse, se refer la posibilitatea de a se imbrca i dezbrca singur, intr-un termen dat. Asistenta medical intervine in acest scop, prin: a) identificarea capacitii i limitelor fizice ale pacientului; b) executarea zilnic a exerciiilor de motricitate; c) evaluarea gradului de confuzie; d) explicarea gesturilor ce se cer efectuate. 94. Care din urmtoarele formulri sunt false: a) din punct de vedere al psihiatrilor, vestimentaia este un semn de sntate; b) imbrcmintea bizar, strident poate exprima o boal psihic; c) imbrcmintea atest integritatea individului; d) imbrcmintea protejeaz intimitatea sexual; e) emoiile nu influeneaz satisfacerea nevoii. 95. In vederea obinerii unei stri de bine, indivizii ii aleg vestimentaiile in funcie de: a) temperatura corpului; b) talie i statur; c) activitate; d) starea psihic. 96. Ca urmare a producerii de cldur in organism, rezultat al proceselor oxidative, are loc: a) termogeneza; b) termoliza; c) a i b. 97. Termoliza, adic pierderea de cldur din organism, se realizeaz: a) prin vasoconstricie, vasodilataie; b) prin piele, plmani, rinichi; c) numai prin rinichi. 98. Factorii biologici care influeneaz satisfacerea nevoii de a menine temperatura corpului in limite normale pot fi i: a) anxietatea, emoiile puternice; b) alimentaia, ingestia in special de proteine; c) varsta i sexul. 99. Asistenta medical inva pacientul, cand temperatura mediului ambiant este crescut, pentru meninerea independenei in satisfacerea nevoii s: a) consume lichide i alimente reci; b) poarte inclminte clduroas; c) reduc alimentele cu valoare caloric mare. 100. Hipertermia, ca problem de dependen, se manifest cu: a) febr ridicat, continu; b) piele roie cald, umed; c) sindrom febril.

101. In evoluia unei febre, se disting 3 perioade: a) perioada iniial; b) perioada de stare; c) perioada de declin; d) perioada mixt, combinativ. 102. La un pacient cu hipertermie, asistenta medical stabilete ca obiective de ingrijire, urmtoarele: a) pacientul s nu prezinte tulburri de vorbire; b) pacientul s fie echilibrat hidroelectrolitic; c) pacientul s-i pstreze integre tegumentele; d) pacientul s nu fie apatic. 103. Piloerecia se traduce prin: a) piele cianotic; b) piele cu aspect de gin" i senzaie de frig; c) erupie cu macule, papule, vezicule. 104. La pacientul care prezint hipotermie, se administreaz lichide: a) numai foarte calde; b) alcoolice; c) uor cldue, in cantiti mici, la intervale regulate de timp. 105. Nou-nscutul i copilul mic, au termoreglarea fragil din cauza: a) imaturitii centrului reglator; b) hidratrii insuficiente; c) greutii necorespunztoare; d) temperaturii mediului ambiant. 106. In caz de hipertermie, apar probleme, manifestri i la nivelul celorlalte nevoi fundamentale: a) dispnee; b) poliurie; c) inapeten. 107. Planul de ingrijire a unui pacient cu hipertermie, va evalua zilnic prin activitatea asistentei medicale: a) temperatura corporal; b) aspectul scaunului; c) aspectul tegumentelor. 108. Cand temperatura mediului ambiant crete peste 25C se produc urmtoarele fenomene la nivelul organismului: a) vasoconstricie periferic; b) inhibare a activitilor glandelor sudoripare; c) vasodilataie periferic. 109. La persoanele varstnice, pierderile de cldur sunt mai mari datorit: a) reducerii proceselor oxidative; b) neadaptrii organismului; c) climatului. 110. Pentru a-i indeplini rolurile cunoscute, pielea trebuie s fie: a) curat; b) sntoas; c) ingrijit.

111. Factorii biologici care influeneaz nevoia de a menine tegumentele curate sunt: a) emoiile i educaia; b) alimentaia; c) temperatura corpului. 112. Ca manifestare de independen, pielea va fi: a) curat, neted, catifelat; b) uor deshidratat; c) cu prurit; d) elastic, pigmentat normal. 113. Pot fi manifestri de independen i urmtoarele: a) pierderea imaginii de sine; b) deprinderile igienice satisfcute; c) culoarea galben a dinilor. 114. Care din urmtoarele enunuri pot fi considerate probleme de dependen in satisfacerea nevoii: a) lezarea fizic; b) carenele de igien; c) alterarea tegumentelor i fanerelor; d) lipsa de cunoatere. 115. Lipsa de curenie determin o serie de neplceri nu numai individului dar i celor din jurul su. Care sunt acestea: a) sentiment de respingere; b) halena fetid; c) comunicare ineficace la nivel afectiv i intelectual; d) dezinteres pentru modul cum arat. 116. Intre interveniile asistentei medicale privind pacientul cu carene igienice se gsesc i urmtoarele: a) efectueaz toaleta cavitii bucale la pacienii comatoi; b) alege msuri pentru prevenirea infeciilor nasocomiale; c) ajut pacientul s-i efectueze toaleta zilnic; d) efectueaz toaleta pe regiuni, la nevoie. 117. Murdria acumulat la nivelul pielii produce: a) cruste ce pot degenera in ulceraii; b) hematoame; c) hipotrofie muscular; d) anchiloze. 118. Ulceraiile pielii se caracterizeaz prin: a) acnee i prurit; b) pierdere de substan rezultand dintr-un proces patologic ce acioneaz asupra pielii; c) dilatarea unor vene superficiale. 119. Surse de dificultate de ordin psihologic care influeneaz satisfacerea nevoii sunt: a) exerciiile fizice; b) curentul i organizarea social; c) emoiile i educaia. 120. Factorii care influeneaz satisfacerea nevoii de a evita pericolele sunt: a) factorii biologici; b) factorii psihologici; c) factorii sociologici; d) numai a i b.

121.Mecanismul de aprare este un factor de influen: a) psihologic; b) biologic; c) sociologic. 122.Practicarea unor religii este o preocupare ideologic care permite individului s-i menin: a) o bun postur; b) o securitate psihologic; c) o securitate sociologic. 123. Ca manifestri de independen in meninerea securitii fizice se intalnesc: a) msuri de prevenire a infeciilor i bolilor; b) msuri de prevenire a agresiunilor fizice; c) metode de destindere, de relaxare; d) msuri de protecie social. 124.Pentru meninerea unui mediu sntos, asistenta medical intervine: a) educand pacientul pentru evitarea polurii atmosferei cu praf; b) efectuand imunizrile obligatorii; c) educand pacientul pentru prevenirea unor accidente. 125. Dezechilibrul ca surs de dificultate de ordin fizic poate fi reprezentat de: a) durere; b) dezechilibru metabolic; c) dezechilibru electrolitic; d) poluare; e) surmenaj. 126. Cand este modificat/alterat nevoia, comunicarea este: a) eficace la nivel intelectual; b) ineficace la nivel senzorial; c) ineficace la nivel senzoro-afectiv i intelectual. 127.Alterarea integritii fizice se manifest prin urmtoarele semne inflamatorii: a) durere i cldur local; b) tumefacie; c) roea local; d) limitarea micrilor segmentului afectat; e) toate enunurile sunt adevrate. 128.Care din urmtoarele sunt semne de insecuritate patologic: a) agitaia; b) agresivitatea; c) frica 129.Pacientul s fie echilibrat psihic, este un obiectiv de ingrijire susinut de urmtoarele intervenii ale asistentei medicale: a) administreaz tratamentul medicamentos antiinfecios; b) furnizeaz mijloace de comunicare adecvate strii pacientului; c) alege procedee de investigaie cu risc minim de infecie; d) favorizeaz adaptarea pacientului la noul mediu. 130.Comunicarea, nevoia fiinei umane de a schimba informaii cu semenii si, pune in micare un proces: a) verbal; b) nonverbal; c) dinamic.

131.Modul de comunicare nonverbal folosete: a) limbajul verbal; b) limbajul corpului; c) ambele enunuri nu sunt reale. 132.Independena in satisfacerea nevoii presupune: a) integritatea individului; b) integritatea organelor de sim; c) dezvoltarea intelectual corespunztoare. 133.Factorii biologici ce influeneaz satisfacerea nevoii sunt: a) inteligena; b) percepia i emoiile; c) integritatea organelor de sim. 134.Anturajul este determinat in satisfacerea nevoii. Ce fel de factor de influen este: a) factor sociologic; b) factor psihologic; c) factor biologic. 135.Care din urmtoarele sunt manifestri de independen de ordin biologic: a) finee gustativ i a mirosului; b) limbaj clar, precis; c) apartenena la grupuri de diverse interese; d) utilizarea adecvat a mecanismelor de adaptare. 136.Interveniile asistentei medicale pentru meninerea independenei nevoii sunt urmtoarele, cu dou excepii: a) exploreaz impreun cu pacientul mijloacele de comunicare; b) inva pacientul s menin integritatea; c) asigur un mediu de securitate; d) asigur ingrijiri relative la perturbarea senzorial. 137.Sursele de dificultate de ordin fizic care determin dependena in satisfacerea nevoii pot fi: a) conflicte, eec; b) droguri; c) alcoolism; d) anxietate; e) tulburri circulatorii cerebrale; f) tulburri de gandire. 138. Diminuarea auzului se traduce prin: a) surditate; b) hipoacuzie; c) cecitate. 139.Comunicarea ineficace la nivelul senzorial se poate manifesta prin urmtoarele reacii afective in insuficien sau exces: a) nelinite, anxietate; b) halucinaii; c) izolare, singurtate; d) afazie, dizartrie.

140.Nevoia de a aciona conform propriilor credine i valori este influenat in satisfacerea ei de urmtorii factori sociologici in afar de: a) gesturi corporale; b) atitudini corporale; c) emoii; d) cultura; e) apartenena 141.Credinele" sunt: a) convingeri personale ale individului fa de realitate; b) ansamblu de ceremonii religioase; c) forme ale contiinei sociale. 142.Valorile sunt formate de: a) participri la fapte de caritate; b) ansambluri de credine i atitudini care reflect ceea ce este dorit, dar i benefic individului; c) ansambluri de reguli de conduit intr-o societate. 143. Pentru meninerea independenei nevoii, asistenta medical intervine: a) planificand impreun cu pacientul activiti religioase; b) ajutandu-1 s identifice cauza frustrrii; c) determinand pacientul s-i exprime propriile convingeri i valori. 144.Frustrarea" se manifest la un individ care prezint: a) sentiment de inutilitate; b) senzaie de pierdere a libertii de aciune; c) sentiment dureros; d) autopedepsire; e) autoacuzare. 145.Manifestrile de depresie in culpabilitate" sunt urmtoarele cu excepia: a) micri lente, poziie curb; b) plans, insomnie; c) furie impotriva lui Dumnezeu; d) tahicardie, hiperventilaie. 146.Capacitatea individului de a fi ocupat i a se realiza este: a) unic i necesar pe tot parcursul vieii; b) comun unui grup profesional; c) specific pe grupe de varst. 147.Activitatea dominant a copilului mic este: a) somnul; b) jocul; c) invtura. 148.Care este varsta la care activitatea dominant este invtura, dar i participarea la jocuri este prezent: a) adolescena; b) preadolescenta; c) copilria. 149. Intre factorii biologici ce influeneaz satisfacerea nevoii se intalnesc: a) emoiile; b) cultura; c) constituia i capacitile fizice.

150.Satisfacerea nevoii se manifest prin: a) bucurie, autocritic; b) integritate fizic i psihic; c) descurajare; d) somnolen, pasivitate. 151.Ambiia" se definete in felul urmtor: a) dragostea fa de munc; b) apartenena la o grupare social; c) dorina arztoare de a realiza cat mai mult in activitatea depus. 152.Surse de dificultate ale devalorizrii" sunt ; a) tulburrile de gandire; b) diminuarea unei funcii; c) eecul profesional. 153.Care din urmtorii factori, influeneaz satisfacerea nevoii de a se recrea: a) emoiile; b) durerea; c) varsta; d) cultura; e) lezarea integritii fizice. 154.Satisfacia" este: a) o manifestare de independen; b) un sentiment de mulumire, de plcere; c) o manifestare de dependen. 155.Pentru meninerea independenei nevoii, asistenta medical: a) catig increderea pacientului i il ajut s depeasc momentele dificile; b) il inva tehnici de relaxare; c) exploreaz gusturile i interesul pacientului pentru activiti recreative. 156.Plictiseala" reprezint: a) impresia de vid, de tristee, de dezinteres pentru activiti sau evenimente curente ale vieii; b) lipsa de interes fa de activitile obinuite, zilnice; c) starea de relaxare, de incetare a unei tensiuni nervoase. 157. Rolurile i organizarea social fac parte din grupul factorilor: a) biologici; b) psihologici; c) sociologici. 158.Obsesia" fa de problemele personale ale pacientului inseamn: a) preocupare in permanen in legtur cu problemele sociale, care au prioritate fa de activitatea depus, in vederea realizri b) stare de dezndejde; c) stare de dependen fizic. 159.Neputina" problem de dependen, se manifest prin: a) apatie; b) lips de ambiie; c) eec profesional; d) agresivitate; e) sentiment de inferioritate. 160.Ce obiective prioritare ii propune asistenta medical la un pacient cu neputin": a) pacientul s fie contient de propria valoare; b) pacientul s-i recapete increderea i stima de sine; c) pacientul s fie echilibrat fizic.

161.Invarea" este o problem comun a: a) pedagogiei; b) psihologiei; c) eticii; d) sociologiei. 162.Individul va obine un sentiment de siguran dup ce a dobandit pentru meninerea sntii: a) cunotine; b) atitudini; c) deprinderi. 163.Un factor psihologic care influeneaz satisfacerea nevoii de a inva este i: a) mediul ambiant; b) motivarea; c) capacitatea fizic. 164.Interveniile asistentei medicale pentru meninerea independenei nevoii se refer la: a) elaborarea de obiective de studiu, impreun cu bolnavul; b) organizarea de activiti educative pentru sntate; c) contientizarea bolnavului asupra propriei responsabiliti privind sntatea; d) identificarea obiceiurilor i deprinderilor greite ale bolnavului. 165.Ignorana" lipsa de cunotine, priceperi, deprinderi pentru meninerea sau recuperarea sntii, se manifest cu: a) nesiguran i fric de necunoscut; b) tulburri de memorie; c) tulburri de gandire; d) nerespectarea sfaturilor medicale in tratarea i prevenirea imbolnvirilor.

CAPITOLUL II Procesul de ngrijire. 1. Prima coal de nursing din lume a fost infiinat de: a) Virginia Henderson; b) Florence Nightingale; c) Abraham Maslow. 2. Funciile asistentei medicale sunt de natur: a) dependent; b) independent; c) interdependent; d) toate trei. 3. Prin funcia dependent inseamn c asistenta medical: a) nu poate interveni decat cu consimmantul pacientului; b) indeplinete numai sarcinile care-i revin prin lege; c) indeplinete sarcini delegate de ctre medic. 4. Viziunea holist a ingrijirii presupune: a) ingrijire centrat pe persoan; b) ingrijire acordat in echip; c) ingrijire de calitate pentru toi pacienii. 5. Definiia sntii dup OMS: a) o stare de echilibru intern i extern; b) lipsa bolii; c) o stare de bine complet din punct de vedere fizic, psihic i social. 6. Manifestarea de dependen reprezint: a) o cauza de boala; b) o lips de cunoatere; c) un semn sau simptom. 7. Sursa de dificultate este definit ca: a) orice obstacol care impiedic satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale; b) un dezechilibru ce const in diferena dintre semnele obiective i cele subiective; c) o stare de dependen potenial. 8. Problema de sntate se refer la: a) cauza bolii; b) condiia de apariie a simptomului; c) dependena persoanei. 9. Procesul de nursing cuprinde urmtoarele etape: a) culegerea datelor, analiza i interpretarea datelor, planificarea ingrijirilor, implementarea ingrijirilor, evaluarea rezultatelor; b) analiza datelor, interpretarea datelor, proiectarea interveniilor, verificarea interveniilor, comunicarea rezultatelor; c) aprecierea strii pacientului, programarea aciunilor, implementarea, evaluarea, comunicarea rezultatelor. 10. Procesul de nursing este: a) o intervenie delegat a asistentei medicale; b) un demers tiinific pentru supravegherea bolnavului; c) o metod organizat i sistematic ce permite acordarea de ingrijiri individualizate.

11. Urmtoarele forme sunt metode de culegere a datelor: a) observaia i interviul; b) serviciul telefonic; c) internetul i email-ul. 12. Surse de informaie pentru culegerea de date pot fi: a) pacientul i aparintorii; b) membrii echipei de ingrijiri; c) documentele medicale i schemele de referin; d) toate. 13. In interviu sunt folosite intrebri: a) pe care le ateapt bolnavul; b) concise i clare; c) cu caracter inchis sau deschis. 14. Diagnosticul de nursing este: a) o problem de dependen; b) o etichet a bolii; c) o problem de dependen, cauza ei, semnele i simptomele prin care se manifest. 15 Problema potenial inseamn: a) o problem grav; b) o problem cu mare probabilitate de apariie; c) o problem uoar. 16 Diagnosticul de nursing are urmtoarele caracteristici: a) este fix, formulat in termeni medicali consacrai; b) este nemodificabil, inscris in listele unor clasificri adoptate; c) este individual, flexibil, formulat in termeni proprii. 17. Obiectivul de ingrijire se definete ca: a) scopul ingrijirii; b) un comportament sau o atitudine a pacientului obinute in urma interveniei; c) o intervenie planificat. 18. Responsabilitatea profesional cere asistentei medicale: a) s imprteasc aceleai convingeri cu membrii echipei de sntate; b) s-i asume rspunderea pentru ingrijirile oferite fiecrui pacient; c) s-i bazeze ingrijirile pe principii religioase; d) s aib aceleai condiii socio-culturale cu pacientul. 19. Codul eticii profesionale in nursing afirm c: a) practica se bazeaz pe legile statului; b) nursa acord ingrijiri bazate pe cunotine tiinifice; c) programele de educaie sunt identice; d) principiile servesc ca ghid pentru practic. 20. Comunicarea este procesul care: a) implic schimb de cuvinte; b) include simpatie i cldur; c) permite schimbul de idei, ganduri, sentimente; d) implic participarea pasiv a asculttorului. 21. Comunicarea terapeutic este: a) un act planificat, deliberat i profesionist; b) realizat prin metode de comunicare verbale i nonverbale; c) o component a relaiilor interpersonale asistent i pacient.

22. Nursa decide c nevoia prioritar a ingrijirii unui pacient este nutriia. La care din etapele procesului de nursing se refer decizia? a) culegerea de date; b) diagnosticul de nursing; c) planificarea; d) interveniile. 23. Atingerea mainii pacientului in timpul comunicrii reprezint: a) un gest necugetat; b) o tehnic de comunicare terapeutic; c) o excepie pentru examenul fizic; d) o implicaie sexual. 24. Numerotai ordinea efecturii urmtoarelor aciuni care corespund etapelor procesului de nursing: a) analiza i interpretarea datelor; b) examenul fizic al pielii; c) meninerea cureniei i stimularea circulaiei; d) evaluarea beneficiilor terapeutice ale pacientului; e) monitorizarea semnelor vitale. 25. Alegei un singur cuvant care nu aparine grupului in fiecare din cele trei grupe: Emoional: Comportamental: Fizic: - anxietate; - neglijare; - eliminare; - bucurie; - igien deficitar; - exces; - iritabilitate; - dragoste; - somn; - securitate; - acceptare; - exerciii; - tristee. - indeplinire. - nutriie. 26. In cadrul activitii de ingrijire asistenta trebuie s evite discuiile cu voce tare, trantirea uilor i zgomotul produs de cderea unor obiecte pe pardoseal, pentru c: a) zgomotul poate deveni surs de dificultate in satisfacerea nevoilor fundamentale; b) zgomotul contravine regulilor sanitare; c) zgomotul duce la pierderea treptat a auzului. 27. Pe o coloan a planului de ingrijire sunt notate problemele pacientului i pe alta interveniile de nursing; asociai fiecare problem cu intervenia care ar putea ajuta cel mai bine la satisfacerea nevoilor pacientului. a) imposibilitatea de a mica membrul 1. exerciii de micare, superior i inferior stang (AVC); plimbri in aer liber; b) inflamarea cavitii bucale i a 2. schimbarea poziiilor gingiilor dup chimioterapie; pacientului de mai multe ori pe zi; c) insomnie; 3. hrnirea pacientului cu alimente semilichide,neiritabile; d) cateter urinar (sond a demeure) in 4. splarea perineului perioada postoperatorie. de mai multe ori pe zi. 28 Obiectivele de ingrijire pot fi formulate pe: a) termen scurt; b) termen mediu; c) termen lung.

29. Eficiena procesului de ingrijire depinde prioritar de: a) evaluarea strii bolnavului; b) planificarea ingrijirilor; c) implementarea - aplicarea ingrijirilor; d) aprecierea rezultatelor. 30. In executarea ingrijirilor asistenta stabilete o relaie de comunicare cu pacientul, care poate fi: a) funcional i pedagogic; b) pedagogic; c) funcional, pedagogic i terapeutic. 31. Cand are de indeplinit o intervenie de nursing, asistenta va avea grij in primul rand: a) s raporteze colegei de echip efectele procedurii asupra pacientului; b) s explice pacientului procedura astfel incat acesta s ineleag scopul i rezultatele acesteia; c) s pregteasc echipamentul necesar i s poziioneze pacientul. 32. Caracteristica unei implementri eficiente a planului de ingrijire include: a) s poi indeplini sarcinile de ingrijire cat mai repede; b) s indeplineti obiectivele pe rand, apreciind rezultatele fiecruia; c) s planifici obiectivele prioritare pe o perioad scurt de timp. 33. Evaluarea in procesul de nursing se refer la: a) aprecierea rezultatelor obinute in funcie de obiectivele propuse; b) msurarea unor parametrii vitali; c) aprecierea serviciilor prestate de asistenta medical.

CAPITOLUL III Metode de prevenire a infeciei. 1. Infecia se definete astfel: a) reacia local sau general rezultat din ptrunderea i multiplicarea agentului microbian in organism; b) reacia local determinat de ptrunderea microbului in organism; c) boala rezultat ca urmare a ptrunderii microbului in organism. 2. Sterilizarea ca metod de prevenire a infeciilor reprezint: a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existen a microorganismelor; b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existen a microorganismelor, de la suprafaa sau profunzimea unui obiect; c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul inconjurtor. 3. Un obiect este steril dac: a) este lipsit de germenii cei mai patogeni; b) a fost bine splat; c) nu exist microorganisme pe suprafaa sau profunzimea lui. 4. Sterilizarea la pupinel se realizeaz la urmtorii parametrii: a) 120 C - 60 min.; b) 180 C - 60 min.; c) 240 C - 60 min. 5. Sterilizarea eficient a materialelor din polietilen se realizeaz: a) prin fierbere; b) cu ajutorul razelor Gama; c) prin flambare. 6. Cand sterilizarea se face la autoclav, la o presiune de 2 atm. Se obine o temperatur de: a) 190 C; b) 180 C; c) 133 C. 7 Spatula lingual se sterilizeaz prin: a) fierbere; b) autoclavare; c) tergere cu soluie de formol. 8. O casolet plin cu material moale este adus de la staia de sterilizare si conine comprese umede. Aceste materiale vor fi considerate: a) nesterile; b) sterile; c) se pot utiliza numai in plgile cu secreii. 9. Instrumentele chirurgicale cu ti ascuit, vor avea o perioad mai lung de utilizare in condiii optime dac: a) se sterilizeaz la cldur uscat; b) se sterilizeaz prin fierbere; c) se sterilizeaz la autoclav. 10. Un instrument sterilizat este contaminat dac: a) este prins cu pensa de servit; b) este prins cu mnui sterile; c) este lsat neacoperit o perioad mai lung de timp.

11. Ce este antisepsia: a) metod profilactic de lupt contra infeciilor; b) metod curativ de lupt contra infeciilor; c) metod de indeprtare i distrugere a microbilor de pe piele, material moale, obiecte din incperi. 12. Ce urmrete asepsia i cui se adreseaz: a) dezinfecia mainilor chirurgilor i imbrcarea materialului steril; b) sterilizarea instrumentelor, materialelor moi i de sutur; c) dezinfecia tegumentului regiunii de operat i acoperirea bolnavului cu campuri sterile. 13. Ce este dezinfecia : a) metod de indeprtare i distrugere a microbilor de pe piele, plgi, obiecte din incperi, ploti urinare, etc; b) metod de prevenire a infeciei plgii operatorii; c) metod curativ de distrugere a microbilor dintr-o plag. 14. Care din metodele de mai jos sunt metode de sterilizare prin mijloace fizice: a) sterilizarea cu formol; b)sterilizarea cu cldur uscat i umed; c) sterilizarea cu oxid de etilena; d)sterilizarea prin ultrasunete. 15. Prin ce metod se sterilizeaz la autoclav: a) vapori suprainclzii la presiune; b) fierbere sub presiune; c) aer uscat. 16. Ce sistem de sterilizare a instrumentelor din metal este cel mai bun: a) sterilizarea la autoclav; b) sterilizarea la pupinel; c) sterilizarea prin flambare; d) sterilizarea cu ultrasunete. 17. Materialul moale se sterilizeaz la: a) 120 C i 2 atm. prin fierbere; b) 133 C i 2,5 atm. la autoclav; c) 130 C i 2 atm. la pupinel. 18. Prin iradierea cu raze Gama se: a) sterilizeaz curent in unitile spitaliceti; b) sterilizeaz in industria ce produce materiale de unic folosin; c) sterilizeaz slile de operaie. 19. Care este antisepticul cu rol hemostatic cel mai folosit la curirea unei plgi accidentale: a) H2O2; b) tinctura de iod; c) sol. cloramina 3%; d) alcoolul de 70. 20. In ce concentraie se folosete cloramina cu rol antiseptic: a) sol. 1-3%; b) sol. 5%; c) sol. 10%.

21. Pentru ce se folosete soluia de albastru de metilen: a) dezinfecia plgilor; b) tratarea faringitelor; c) tratarea cistitelor. 22. Soluia de cloramina are aciune: a) bactericid; b) favorabil dezvoltrii microorganismelor; c) sporicid. 23. Pregtirea instrumentelor de metal murdrite de sange pentru sterilizare, necesit i splare cu: a) soluie amoniac 1%; b) ap cald i detergent; c) sol. var cloros 10%. 24 Tehnica antisepsiei cutanate mai cuprinde i: a) badijonare cu sol. de cloramin 8%; b) raderea pilozitii din regiune; c) degresarea tegumentelor cu acid boric 5%. 25. Sterilizarea la rece" utilizeaz: a) razele Gama; b) razele ultraviolete; c) oxidul de etilen. 26. Dezinfecia mecanic se realizeaz prin: a) splarea cu ap cald la 35-40C + detergeni; b) splare + aspirare umed; c) folosirea dezinfectantelor uzuale-moderne. 27. Dezinfecia chimic este precedat de: a) o riguroas curenie; b) o tergere a suprafeelor cu spun lichid; c) prepararea soluiilor in concentraia recomandat. 28. Metodele urmtoare realizeaz dezinfecie chimic in afar de: a) tergerea umed; b) scufundarea prin acoperirea complet cu soluie dezinfectant a obiectelor; c) vaporizarea; d) tergerea uscat. 29. Dezinfecia ca metod de lucru se execut in mod: a) ciclic; b) curent; c) mixt. 30. Scopul aplicrii precauiunilor universale" (PU): a) prevenirea transmiterii infeciilor cu cale de transmitere sanguin; b) prevenirea transmiterii infeciilor cu cale de transmitere digestiv; c) la locul de munc al personalului. 31. Conceptul de precauiuni universale se refer la: a) sangele, fluidele biologice i esuturile pacienilor considerate a fi infectate cu HIV, HBV sau cu ali ageni patogeni; b) toi pacienii potenial infectai cu HIV, HBV sau ali ageni microbieni cu cale de transmitere sanguin; c) toi pacienii cu afeciuni infecto-contagioase transmise pe cale respiratorie.

32. Reguli de baz in aplicarea precauiunilor universale sunt urmtoarele: a) este suficient splarea riguroas cu ap cald i spun, folosind i peria; b) consider c sangele, alte fluide biologice i esuturile sunt contaminate cu HIV, HBV; c) consider toi pacienii potenial infectai; d) consider c acele i alte obiecte folosite in practica medical sunt contaminate dup utilizare. 33. Contactul tegumentelor cu urmtoarele produse trebuie considerat la RISC: a) sange, sperm, secreii vaginale, esuturi; b) lichid amniotic, pericardic, pleural, peritoneal, sinovial, LCR; c) orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sange. 34. Aplicarea precauiunilor universale se refer la: a) utilizarea echipamentului de protecie adecvat, complect, corect; b) splarea mainilor i a altor pri ale tegumentelor; c) personalul medico-sanitar infestat cu HIV; d) numai b i c; e) numai a i b; f) prevenirea accidentelor i a altor tipuri de expunere profesional.

CAPITOLUL IV Nutriie i dietetic. 1. Proteinele au rol: a) in meninerea echilibrului acido-bazic al sangelui; b) in imunitatea organismului; c) structural. 2. Necesarul proteic la aduli este de: a) 1-1,5 g/kg corp/zi; b) 2-3 g/kg corp/zi; c) 4-6 g/kg corp/zi. 3. Principalul rol al lipidelor este: a) furnizarea de energie; b) structural; c) ambele variante sunt false. 4. Necesarul lipidic la aduli este de: a) 1,5 g/kg corp/zi; b) 1 g/kg corp/zi; c) 2-3,5 g/kg corp/zi. 5. Forma de depozit a glucidelor in ficat este reprezentat de: a) pectine; b) glicogen; c) amidon. 6. Glucidele au rol: a) structural; b) energetic; c) ambele rspunsuri sunt false. 7. Fibrele alimentare au rol: a) de reinere a unor substane toxice ce se elimin cu bolul fecal; b) de stimulare a tranzitului intestinal; c) de a reine apa. 8. Necesarul glucidic la aduli este de: a) 1-1,5 g/kg corp/zi; b) 2-3 g/kg corp/zi; c) 4-6 g/kg corp/zi. 9. Prin transpiraie in condiii normale de temperatur exterioar (20C) i efort fizic moderat, un adult pierde zilnic: a) 200- 300 ml; b) 300- 600 ml; c) 1000-1500 ml. 10. Prin ,,perspiratio insensibile", in condiii normale de temperatur exterioar (20 C) i efort fizic moderat, un adult pierde zilnic: a) 200- 300 ml; b) 300- 600 ml; c) 1000-1500 ml. 11. Prin urin in condiii normale de temperatur exterioar (20 C) i efort fizic moderat, un adult pierde zilnic: a) 200- 300 ml; b) 300- 600 ml; c) 1000-1500 ml.

12. Apa are rol: a) energetic; b) de reglator termic; c) de solvent al substanelor din mediul intern. 13. Sodiul (Na) are rol in: a) pstrarea excitabilitii neuro-musculare; b) scderea valorilor tensiunii arteriaLe; c) reglarea distribuiei apei in diferite sectoare ale organismului. 14. Potasiul are rol in: a) sinteza insulinei; b) modificarea ritmului cardiac; c) transformarea glucozei in glucogen. 15. Calciul are rol: a) structural in oase i dini; b) in procesul de coagulare a sangelui; c) in consolidarea echilibrului funcional al sistemului nervos; d) in micorarea amplorii proceselor alergice. 16. Magneziul are rol: a) in realizarea structurii de rezisten a scheletului; b) de a inhiba aciunea insulinei; c) in prevenirea arterosclerozei; d) in favorizarea ptrunderii vitaminei B6 in celula nervoas. 17. Fierul are rol in: a) scderea rezistenei la infecii; b) inhibarea secreiei gastrice; c) asigurarea respiraiei celulare. 18. Cuprul are rol: a) in procesul de cretere; b) in eliberarea fierului de ctre ficat; c) antiinflamator. 19. Fosforul are rol: a) in stocarea energiei in compuii energetici; b) in reglarea absorbiei i transportului substanelor alimentare; c) in realizarea structurii solide a oaselor i dinilor. 20. Clorul: a) intr in compoziia HC1 din sucul gastric; b) intervine la refacerea potenialului de efort in perioada de odihn; c) crete colesterolemia; d) tinde s creasc glicemia. 21. Bicarbonaii: a) menin echilibrul acido-bazic; b) au rol in stocarea energiei; c) ajut respiraia celular. 22. Vitamina A: a) influeneaz procesul de reproducere; b) stimuleaz hematogeneza; c) nu stimuleaz secreia sucurilor digestive.

23. Vitamina D este important pentru absorbia: a) sodiului; b) potasiului; c) calciului. 24. Vitamina E are rol de a: a) interveni in formarea cicatricilor tegumentare; b) scdea rezistena antiinfecioas; c) scdea gradul de coagulabilitate sanguin. 25. Vitamina K: a) particip la respiraia celular; b) este necesar formrii de protrombin, esenial procesului de coagulare; c) stimuleaz longevitatea activ. 26. Vitamina C: a) crete rezistena antiinfecioas; b) consolideaz rezistena oaselor i a dentiiei; c) scade rezistena la stres; d) impiedic absorbia intestinal a fierului. 27. Vitamina B,: a) are efecte antinevritice; b) particip la producerea de energie; c) inhib producerea de energie. 28. Vitamina B2: a) are rol in sinteza hemoglobinei; b) intervine in mecanismele care permit meninerea vederii; c) particip la degradarea grsimilor. 29. Vitamina B12: a) protejeaz muchiul cardiac; b) intervine in hematopoiez; c) previne acumularea de lipide in ficat. 30. Vitamina PP: a) particip la procesele de oxidoreducere din organism; b) contribuie la meninerea integritii mucoaselor tubului digestiv; c) intervine in inhibarea irigaiei tisulare. 31. Carnea este o surs important de: a) vitamine B; b) vitamin C; c) vitamin D. 32. Ficatul are un coninut bogat in: a) seleniu; b) vitamina A; c) vitamina C. 33. Creierul este bogat in: a) proteine; b) fosfolipide; c) grsimi.

34. Dieta hidric este indicat in: a) dermatite; b) gastroenterite acute toxice sau infecioase; c) faza nedureroas a ulcerului gastro-duodenal; d) dup intervenii chirurgicale; e) boli infecioase febrile. 35. Dieta hidric este contraindicat in: a) obezitate; b)colic renal; c)insuficien cardiac avansat; d)acumularea de lichide in unele caviti (ascit). 36. Apa de orez are efect: a) laxativ; b) antiinflamator; c) antidiareic. 37. Regimul hipocaloric este recomandat: a) in faza de realimentare a marilor denutrii, timp de 10 zile; b) la sportivi in efort fizic considerabil; c) in cure de slbire. 38. Regimul hipercaloric se administreaz: a) in perioada de sarcin; b) in perioada de lactaie; c) la persoanele de peste 60 de ani. 39. Regimul hiperprotidic este indicat la persoanele cu: a) insuficien renal cronic avansat b) ateroscleroz; c) denutriie; d) in tratamentul cu aspirin. 40. Regimul hipoprotidic se recomand in: a) gut; b) ciroz hepatic decompensat; c) insuficien cardiac; d) insuficien renal cronic cu reinere azotat. 41. Regimul hipolipidic se indic in: a) anorexie psihic; b) pancreatit cronic (cu steatoree); c) litiaz biliar; d) diabetul insipid. 42. Regimul vegetarian: a) este deosebit de toxic; b) impiedic fenomenul de putrefacie in intestin; c) are efect benefic in gut. 43. Regimul lacto-ovo-vegetarian se indic in: a) hipotensiunea arterial; b) obezitate; c) hipotiroidie; d) ateroscleroz; e) hipertiroidie.

44. Regimul de cruditi se recomand in: a) diaree; b) afeciuni cardiorenale insoite de edeme; c) obezitate. 45. Regimul hiposodat este folosit in: a) hipertensiune arterial; b) ciroz hepatic cu ascit; c) diaree. 46. Regimul hipersodat se recomand in: a) insuficiena renal acut; b) arsuri intinse; c) hipertensiunea arterial; d) tratamentul cu cortizon. 47. Scderea aportului alimentar de potasiu, este indicat in: a) gastroenterita acut; b) boala Addison; c) insuficiena renal acut; d) alcaloz; e) sindromul posttraumatic sau hemolitic. 48. Creterea aportului alimentar de potasiu este necesar in: a) gastroenterita acut i cronic; b) boala Addison; c) insuficiena renal acut. 49. Regimul alcalinizant se indic in: a) alcaloz; b) acidoz; c) ambele afirmaii sunt false. 50. Regimul acidifiant este recomandat in: a) litiaza renal fosfaturic; b) unele dermatoze; c) ambele afirmaii nu sunt adevrate. 51. Prin arderea unui gram de lipide se furnizeaz: a) 2 calorii; b) 4,1 calorii; c) 9,3 calorii. 52. Prin arderea unui gram de glucide se furnizeaz: a) 2 calorii; b) 4,1 calorii; c) 9,3 calorii. 53. Prin arderea unui gram de proteine se furnizeaz: a) 2 calorii; b) 4,1 calorii; c) 9,3 calorii. 54. La un bolnav de diabet zaharat urmtoarele alimente sunt permise fr restricii: a) carnea, petele; c) bomboanele cu alune; b) merele dulci, stafidele; d) cacavalul, branza topit.

55. La un bolnav cu diabet zaharat urmtoarele alimente trebuiesc cantrite: a)merele, caisele, portocalele; b) pastele finoase, mmliga; c) carnea, mezelurile. 56. Unui bolnav cu diabet zaharat ii sunt interzise: a) bomboanele de orice fel; b) carnea de vit; c) jeleurile; d) uleiurile vegetale. 57. La un bolnav cu diabet cantrirea alimentelor se face: a) pentru painea prjit, dup prjire; b) pentru fructe coapte, inainte de coacere; c) pentru legumele fierte, dup tratamentul termic. 58. Unui obez ii sunt permise urmtoarele alimente: a) carnea i petele gras; b) oule tari; c) bananele, strugurii; d) aluaturile cu unt. 59. In cura de slbire se recomand: a) o mas/zi, complet; b) dou mese/zi, egale cantitativ; c) cinci mese/zi, care fragmenteaz dieta. 60. Alimentele indicate in dispepsiile gastrice sunt: a) bulionul de carne; b) carnea de vita fiarta; c) fructele coapte la cuptor; d) conservele de pete. 61. Alimentele indicate in gastrita cronic hipoacid sunt: a) oule i smantan; b) carnea de vit sau pasre fiart sau fript; c) biscuiii. 62. Alimentele permise in ulcerul gastric sunt: a) laptele dulce i preparatele cu lapte (gris, tiei, orez); b) maioneza i rantaurile; c) carnea slab de pete fiert sau fript. 63. Alimentele care sunt contraindicate in ulcerul gastric sunt: a) finosul cu lapte; b) fructele i legumele crude; c) sosurile pe baz de ranta. 64. In hemoragia gastric, in prima zi, se consum: a) ceai fierbinte; b) ceai rece; c) ap zaharat cald. 65. In hepatita cronic nu se consum: a) unt, frica, smantan, foarte proaspete; b) buturi alcoolice; c) laptele dulce; d) carnea gras.

66. In litiaza biliar se contraindic: a) carnea afumat; b) conservele; c) preparatele cu branz de vaci; d) alcoolul. 67. In litiaza biliar se consum: a) viscere; b) icre; c) came slab de pasre sau vit. 68. In dischineziile biliare hipertone se indic urmtoarele alimente: a) petele slab; b) branza de vaci dulce; c) smantan. 69 Se contraindic in dischineziile hipertone: a) smantan; b) branza de vaci; c) painea alb. 70. In primele 24-48 de ore un bolnav cu enterocolit acut va primi un regim: a) hidric; b) lacto-vegetarian; c) lacto-fructo-vegetarian. 71. In colita de fermentaie sunt contraindicate: a) alunele; b) varza; c) orezul, grisul; d) afumturile. 72. In colita de putrefacie sunt recomandate: a) orezul; b) carnea slab; c) branzeturile fermentate. 73. Alimentele indicate in constipaia spastic sunt: a) cartofi fieri; b) lapte btut, branz proaspt; c) miere de albine; d) lapte cu fainos. 74. Din alimentaia enterocolitei cronice se va evita: a) carnea gras i oule prjite; b) ingheata i alcoolul; c) ou fierte tari; d) condimentele iritante. 75. Regimul hiposodat din insuficiena cardiac se realizeaz pornind de la urmtoarele produse permise: a) laptele in limita cantitii de sodiu permis; b) ca, urd, branz de vaci; c) paine neagr; d) varz i leguminoase uscate.

76. Dietoterapia in ateroscleroz nu cuprinde: a) afumturile; b) carnea slab de vit, viel, pasre; c) frica i smantan. 77. In care din formele tuberculozei, nu sunt necesare msuri dietetice speciale: a) formele grave; b) formele necomplicate, cu evoluie benign; c) formele cu hemoptizie. 78. Tratamentul dietetic in toxiinfectiile alimentare cu tablou acut de tip infecios sau toxic, in primele 1-2 zile este urmtorul: a) orez sau gris fiert in ap; b) repaus digestiv sau diet hidric; c) iaurt i paine prjit.

CAPITOLUL V Administrarea medicamentelor. 1 O soluie hiperton se administreaz pe cale: a) intramuscular, subcutanat; b) intravenoas, intraarterial; c) subcutanat, intradermic. 2. Soluiile sterile preparate in farmacia spitalului se depoziteaz in: a) frigiderul seciei destinat acestora; b) frigiderul din salon; c) dulapul cu medicamente; d) noptiera bolnavului. 3. Efectul medicamentelor administrate pe cale oral poate fi: a) local; b) general; c) numai local. 4. Medicamentele solide se pot administra, dup caz, cu: a) ceai, ap; b) lapte; c) limonada. 5. Pentru obinerea efectului aplicrii substanelor medicamentoase pe cale percutant, se utilizeaz: a) inoforeza; b) fricionarea; c) ambele metode. 6. Unguentele sunt preparate farmaceutice semisolide care conin: a) substana activ incorporat in vaselin, grsimi animale sau vegetale; b) grsimi i pudre; c) spunuri medicinale. 7.Bile medicinale cu multiple efecte asupra tegumentelor, se pot efectua: a) parial; b) complet; c) cu temperatura apei apropiat de cea a corpului. 8.Injeciile de orice tip se efectueaz doar dac: a) se asigur asepsia mainilor; b) se asigur asepsia materialelor; c) se asigur timpii de efectuare corect. 9.Dac fiola al crui coninut trebuie administrat, prezint un inscris neclar sau dup deschidere cioburi in interior, cum procedm: a) administrm coninutul fr reinere; b) filtrm coninutul inainte de administrare; c) nu administrm coninutul. 10. Pe cale subcutanat se pot administra soluii uleioase ? a) da, orice soluie uleioas; b) da, in cazuri speciale; c) nu. 11. Putem administra pe cale respiratorie, medicamentele sub form: a) de gaze sau substane gazeificate; b) de lichide fin pulverizate sau vapori; c) amandou enunurile sunt corecte.

12. Exist riscul de sensibilizare la antibiotice pentru asistenta medical care efectueaz administrarea acestora. Ce se folosete pentru prevenire: a) manui; b) masc; c) este suficient splarea pe maini dup efectuarea administrrii. 13. Calea natural, comod i foarte acceptat de bolnav (calea oral-bucal) prezint i unele dezavantaje, enumerate mai jos: a) nu are aciune imediat; b) se poate folosi cand bolnavul vars; c) nu se folosete la bolnavii ce prezint intoleran digestiv sau trismus. 14. Calea rectal permite administrarea medicamentelor sub form de supozitoare sau clisme i este folosit: a) dup efectuarea unei clisme evacuatorii; b) cand se urmrete o aciune local, in special; c) cand bolnavul nu prezint vrsturi i greuri. 15. Calea parenteral ofer o serie de avantaje, dar i un mare dezavantaj, care este acesta: a) absorbie rapid, total; b) dozare precis; c) necesit instrumentar i soluii injectabile sterile. 16. Pe cale respiratorie se administreaz: a) anestezicele volatile; b) aerosolii; c) O2. 17 Pe calea suprafeelor mucoaselor i conjunctivelor se pot administra medicamente ce au aciune: a) antiseptic; b) antiinflamatoare; c) epitelizant; d) antialgic. 18. Dup administrarea medicamentelor, asistenta medical va urmri efectele acestora; la supravegherea bolnavului va ine seama de: a) modificarea comportamentului, a strii psihice i constipaiei; b) erupii cutanate, edeme palpebrale; c) greuri, frisoane, transpiraii; d) modificri ale valorilor P, TA. 19. Nu pot fi considerate accidente ale injeciei intramusculare: a) flebalgia; b) paralizia prin lezarea nervului sciatic; c) embolia gazoas. 20. Injecia intravenoas se poate face: a) numai in venele epicraniene; b) pstrand cea mai bun ven pentru urgen; c) in venele de la plic cotului. 21. Apariia papulei cu aspect de coaj de portocal " este caracteristic pentru injecia: a) intravenoas; b) subcutanat; c) intradermic.

22. Pe care din urmtoarele ci de administrare a medicamentelor, absorbia se face cel mai puin: a) calea intravenoas; b) calea intramuscular; c) calea oral. 23. Administrarea parenteral a medicamentelor se face: a) per os; b) sublingual; c) intramuscular. 24. Administrarea soluiilor injectabile uleioase se face: a) intramuscular; b) intravenos; c) pe orice cale. 25. Se administreaz prin inhalare: a) medicamente sub orice form; b) lichide volatile sau gaze; c) aerosoli. 26. Medicamentele pot fi introduse direct in sange prin: a) administrare intravenoas; b) administrare intraarterial; c) administrare subcutanat. 27. Cand un medicament prezint o modificare de aspect, culoare, miros, asistenta medical trebuie s tie c: a) acest lucru se va intampla frecvent cu unele medicamente i este un fapt lipsit de importan; b) medicamentele se administreaz dar se consemneaz in foaia de observaie c era modificat; c) numai farmacistul rspunde de calitatea medicamentului eliberat; d) medic. nu trebuie administrat ci returnat farmaciei in schimbul unuia corespunztor calitativ. 28. In care din urmtoarele situaii injecia intradermic se efectueaz in scop de diagnostic: a) infiltraia intradermic cu novocain; b) I.D.R. (excepie la tuberculin); c) desensibilizare in reacii alergice. 29. In cazul I.D.R. dezinfecia local se face cu: a) alcool 70; b) tinctur de iod; c) nu se face dezinfecie. 30. Injecia subcutanat se efectueaz: a) zilnic in acelai loc; b) alternand locurile de elecie; c) nu exist indicaii speciale. 31. Locul de elecie pentru injecia intramuscular la copiii mici este: a) faa extern a braului; b) faa supero-extern a coapsei; c) regiunea deltoidian.

32. Prin injecia intramuscular se administreaz soluii: a) izotone, uleioase, coloidale; b) izotone, hipertone; c) izotone. 33. Resorbia medicamentului administrat prin injecie intramuscular incepe: a) dup 5-10 minute de la administrare; b) instantaneu; c) imediat dup injectare. 34. La atingerea nervului sciatic, tradus prin durere violent se: a) se retrage aerul; b) se alege alt loc de injectat; c) se continu injectarea. 35. Prin introducerea accidental de aer intr-un vas de sange se produce: a) embolie gazoas; b) hematom; c) paralizie. 36. Unui pacient i s-a recomandat perfuzie continu cu un ritm in care se vor administra 1000 ml fluid perfuzabil in 6 ore. Care din urmtoarele debite este corect calculat dac soluia conine 10 pic/ml: a) 22 pic/min b) 28 pic/min c) 32 pic/min d) 36 pic/min. 37. Asistenta medical trebuie s tie c nu are voie s administreze unei persoane care sufer de dureri severe, abdominale i nu are diagnostic fixat urmtoarele: a) analgezice minore; b) nici un medicament antiacid; c) laxative. 38. Dintre urmtoarele medicamente, unul este tonicardiac i se folosete in tratamentul insuficienei cardiace. a) Nifedipin; b) Lanatozid; c) Furantril. 39. Inainte de administrarea fiecrei doze de digital, asistenta medical: a) va msura pulsul bolnavului; b) va msura frecvena respiratorie; c) va msura tensiunea arterial; d) va controla dac are determinat i notat in foaia de observaie un timp de sangerare. 40. Medicul prescrie unei bolnave digital, al crui efect este definit ca: a) depresiv; b) tonic cardiac; c) coagulant; d) stimulator respirator. 41. Betablocantele sunt medicamente indicate in urmtoarele afeciuni, in afar de: a) bradicardie mai mic decat 50 bti/minut; b) H.T.A.; c) cardiopatie ischemic; d) infarct miocardic necomplicat.

42. Avand in vedere efectele secundare ale hipotensoarelor, asistenta medical va sftui in primul rand bolnavul: a) s evite schimbrile brute de poziie, ortostatismul prelungit, ingestia de alcool, fumatul, cafeaua; b) s continue administrarea medicaiei in aceiai doz pan la scderea tensiunii arteriale la 130/70 mmHg.; c) s-i controleze repetat tensiunea arterial i pulsul; d) s ia medicamentele inainte de mese. 43. Care din urmtoarele medicamente nu se administreaz unui bolnav astmatic care sufer de H.T.A. complicat cu E.P.A.: a) Miofilin; b) Diuretic; c) Morfin. 44. Corticoizii au toate aciunile de mai jos cu excepia uneia: a) antiinflamatorie cu scderea edemului mucoasei bronice; b) cresc vascozitatea sputei; c) inhib secreia mucoasei bronice; d) cresc numrul de receptori beta-adrenergici.

CAPITOLUL VI Modificri hidroelectrolitice. 1 Care este ingestia i excreia normal in 24 h a unei persoane fr probleme renale? a) nu mai mult de 50 ml diferena intre ingest i excret; b) aproximativ 150 ml mai mare ingesta decat excreta; c) aproximativ 150 ml mai mic ingesta decat excreta. 2. Sindromul de deshidratare acut este: a) o pierdere de lichide in cantiti mici; b) o pierdere de lichide in cantitate mare i in timp scurt; c) o perturbare a compoziiei hidroelectrolitice a organismului intr-un timp relativ scurt. 3. Incercuii electrolitul care controleaz distribuia apei in organism: a) Na+; b) K+; c) Ca++; d) Mg++. 4. Acumularea de lichid seros in esuturi se manifest prin. a) edem; b) scderea sodiului seric; c) deshidratare. 5. Care din urmtorii pacieni prezint un risc mare de deshidratare: a) pacientul cu arsur extins, peste 60% din suprafaa corpului; b) pacienta in varst de 80 de ani cu insuficien cardiac; c) pacientul in varst de 76 ani cu fractur de femur. 6. Cand se administreaz pe cale intravenoas soluie de clorur de Potasiu unui pacient, la ce trebuie s fie atent asistenta medical: a) s amestece soluia cu o soluie ce conine calciu; b) s previn extravazarea soluiei ce se administreaz; c) s administreze soluia repede. 7. O cauz frecvent a producerii alcalozei metabolice este: a) diareea; b) diabetul; c) vrsturile. 8.Care este semnul cel mai fidel in hipovolemia acut. a) H.T.A.; b) tahicardia; c) h.T.A.; d) dispneea. 9.Semnele deshidratrii sunt: a) sete marcat, oligurie, halucinaii; b) confuzie, scdere ponderal, ipt, violen; c) crize convulsive, edeme, vrsturi; d) uscciunea gurii, febr, piele uscat. 10. Homeostazia este: a) un echilibru hemodinamic; b) valoarea normal a funciilor vitale; c) echilibrul instabil al proceselor biologice ale organismului, in scop adaptativ.

11. Ritmul circadian reprezint: a) ritmul zilnic al proceselor biologice din organism; b) ritmul aproximativ al funciilor vitale; c) modificrile ritmice ale circulaiei sanguine. 12. Acidoza respiratorie este: a) acumularea in sange a unui acid volatil; b) acumularea in sange a unui acid nevolatil; c) scderea in sange a acidului carbonic; d) acumularea in sange a bazelor tampon. 13. Aciditatea este: a) concentraia crescut a ionilor de hidrogen; b) concentraia sczut a ionilor de hidrogen; c) pH in limite de 7,35-7,45. 14. Alcaloza respiratorie este: a) scderea in sange a presiunii dioxidului de carbon; b) acumularea in sange a acizilor nevolatili; c) devierea reaciei acido-bazice. 15. Acidozele pot fi: a) pierdere de acizi - prin acumulare in sange a bazelor tampon; b) acumulare de acizi nevolatili i de acid carbonic; c) acumulare de baze prin scderea presiunii CO2. 16. Dintre fluidele ce pot fi administrate deosebim: a) soluii hipertone - NaCl 0,45%; - Dextroz 5% in soluie salin; - Ringer lactat. b) soluii izotone: - NaCl 0,9 %o; - Dextroz 5% in ap; - Normosol R; - Bicarbonat de Na. c) soluii hipotone - Glucoza 33%; - Hidrocarbonai; - Aminoacizi. 17. Care este proporia medie a apei coninute in organism, raportat la greutatea corporal: a) 20%; b) 30%; c) 60%-70%; d) 90%. 18. Care din posibilitile de mai jos nu reprezint aportul exogen de ap: a) aport de ap ca atare; b) apa coninut in alimente; c) apa de oxidare. 19. Care este cota normal de ap care se pierde din organism in 24 h: a) 2000-2500 ml; b) 1000-1200 ml; c) 3000-3200 ml; d) 4000-4500 ml.

20. Intr-o deshidratare mare, pacientul prezint: a) edem cerebral; b) agitaie, confuzii, halucinaii; c) exagerarea reflexelor cutanate i tendinoase; d) abolirea reflexului fotomotor la lumin i distan. 21. Pentru a se evita hiperhidratarea, la care bolnavi ne vom spori atenia: a) bolnavi varstnici; b) tineri i copii; c) hipertensivi, cardiaci. 22. In deficitul de Na+ bolnavul poate prezenta: a) H.T.A. i venoas; b) oboseal, apatie, tulburri vizuale; c) exagerarea reflexelor osteotendinoase, bradicardie; d) stri sincopale la trecerea din elino - in ortostatism, crampe musculare, convulsii, hTA. 23. Pierderea acut de K+ duce la: a) scderea K+ seric; b) deficit de K+ celular; c) scderea de K+ seric i celular; d) meninerea K+ celular. 24. In reechilibrarea hidric care din criteriile de mai jos trebuiesc respectate: a) meninerea unei corecte balane hidrice; b) administrarea lichidelor s fie realizat in funcie de examenul clinic amnunit, eventual cantrire a bolnavului; c) cantitatea de lichide s nu depeasc in + (plus) sau (-) minus 1000 ml, limit pan la care nu se dezechilibreaz hemodinamica. 25. Care este ritmul in care trebuie administrat perfuzia: a) nu mai mare de 300500 ml/h pentru soluii izotonice; b) 300-400 ml/h pentru soluii hipertonice; c) sub 200 ml/h pentru soluii izotonice: d) sub 200 ml/h pentru soluii hipertonice. 26. Ce soluii se folosesc pentru hidratare: a) soluia izotonic de CINa 9%o; b) soluia C1K 10-20%; c) ser glucozat 5-10%, iar pentru aportul energetic mai mare soluie 20%, tamponat cu insulina/1 u. insulina la 2 g glucoza; d) soluie NaCl 10-20%; e) soluii poliminerale Ringer sau Ringer lactat. 27. Cum se combate hiperhidratarea: a) prin administrarea de soluii hipertonice; b) prin administrarea de tonicardiace, diuretice; c) efectuarea de toracocentez i paracentez pentru golirea hidrotoraxului i ascitei; d) prin aspiraie gastric, flebotomie in supraincrcarea vascular; e) resuscitare cardio-respiratorie. 28. Corectarea deficitului de Na+ se face in funcie de: a) examenul clinic al bolnavului; b) valorile ionogramei serice i urinare; c) lichidele pierdute.

29. Corectarea deficitului de Na+ se va face cu: a) ser fiziologic; b) ser glucozat; c) soluie Ringer. 30. Corectarea acidozei metabolice se realizeaz prin: a) aspiraie gastric in cazul dilataiei acute de stomac; b) tratamentul patogenic al diabetului sau ocului; c) administrarea in perfuzie de ser glucozat + clorur de K; n d) perfuzie cu soluie de bicarbonat sau THAM. 31. Corectarea alcalozei metabolice se face prin: a) administrarea de clorur de K in pierderile prin vrsturi; b) administrarea de ser glucozat 100 ml; c) hemodializ in cazul insuficienei renale. 32. Metabolismul bazai i activitatea fizic minim (bolnav la pat) necesit ca aportul nutritiv-energetic se fie de: a) 100 cal/ Kgc/zi; b) 15 cal/Kgc/zi; c) 30 cal/Kgc/zi; d) 50 cal/Kgc/zi. 33. Administrarea intravenoas in perfuzie a serului fiziologic se face pentru: a) corectarea alcalozei; b) favorizarea absorbiei antibioticelor; c) refacerea volumului plasmatic.

CAPITOLUL VII ngrijiri ale pacienilor cu diferite afeciuni. ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni respiratorii. 1. Unde are loc schimbul de gaze in arborele respirator la nivelul: a) bronhiilor segmentare; b) la nivelul membranei alveolo-capilare; c) la nivelul canalelor aeriene. 2. Care din condiiile de mai jos duc la apariia dispneei acute: a) scderea coninutului de O2; b) creterea consumului de O2 in efort; c) scderea coninutului de CO2 in sange; d) ingroarea membranei alveolo-capilare. 3. In care din urmtoarele boli, dispneea este simptom dominant: a) edem pulmonar acut; b) pleurezie; c) pneumotorax; d) nevroz. 4. Tusea umed este caracteristic in urmtoarele afeciuni: a) pleurite; b) broniectazie; c) laringite. 5. Sputa din astmul bronic prezint urmtoarele elemente patognomonice este: a) vascoas, perlat; b) aerat, rozacee; c) striat, numular. 6. Sangele provenit din arboarele bronic se definete ca: a) hematemez; b) melen; c) hemoptizie. 7. Care poate fi cauza unei respiraii paradoxale in prezena unui traumatism thoracic: a) suferina centrilor respiratori; b) paralizia muchilor respiratori; c) voletul costal. 8. Indicai tehnica corect a recoltrii sputei pentru examinri bacteriologice i antibiogram: a) pacientul va respira adanc, va tui i expectora intr-un recipient steril, oferit; b) pacientul va tui i expectora intr-o tvi renal; c) in cursul zilei va bea lichide multe i sputa va fi recoltat inainte de culcare. 9 Care este manevra corect a introducerii sondei nasofaringiene pentru administrarea O2: a) se introduce sonda prin cavitate bucal, se rotete la 180 in timp ce se avanseaz; b) se alege o sond potrivit i se msoar lungimea sondei pe obraz de la narin la tragus; c) se poziioneaz pacientul ezand cand se introduce sonda. 10. Poziia bolnavului pentru tracocentez este: a) ezand cu trunchiul semiflectat, braele pe coapse; b) ezand cu braul ridicat deasupra cefei pan la urechea opus de partea unde se practic puncia; c) ezand cu braele pe lang corp.

11. Efectuarea punciei pleurale exploratorie poate determina urmtoarele accidente vitale: a) tromboflebit profund a membrelor superioare; b) stop cardio-respirator reflex; c) criz de astm bronic; d) anurie. 12. Inhalaia inseamn: a) starea de dispersie foarte fin a unei substane lichide sau solide intr-un mediu gazos; b) modalitatea prin care se inspir in scop terapeutic diferite gaze, lichide sau substane medicamentoase fin pulverizate; c) metoda prin care se folosete aerul comprimat sau rarefiat in scop terapeutic. 13. Aerosolii pot fi definii ca: a) o stare de dispersie foarte fin a unei substane lichide sau solide intr-un mediu gazos; b) o modalitate terapeutic ce folosete aerul rarefiat; c) metoda terapeutic care folosete gaze, lichide sau substane medicamentoase fin pulverizate prin actul respiraiei. 14. IDR la tuberculin pozitiv, semnific pentru o persoan c: a) poate s fie sau nu un caz de TBC, necesitand teste de investigai suplimentare; b) necesit un tratament imediat fiind expus bolii; c) este o tuberculoz activ, fr alte semne in acest moment; d) trebuie izolat imediat, la pat, sub terapia indicat de medic. 15. Un pacient cu TBC diagnosticat, este: a) izolat strict pan ce examenul pulmonar arat localizarea leziuniib) izolat pan cand biopsia nu mai relev prezena BK in fragmentele prelevate; c) trimis la domiciliu cu medicaia respectiv; d) izolat pan cand are 3 culturi negative din sput. 16. In cazul depistrii unui caz de TBC se indic tratament preventiv la persoanele cu risc major. Care din urmtoarele categorii nu vor fi tratai preventiv: a) membrii familiei, in special copii; b) nou-nscuii contaci cu bolnavii; c) cei cu reacie pozitiv 3a IDR (la tuberculin) i se afl sub corticoterapie; d) persoane aflate in tratament pentru tuberculoz cu alt localizare. 17. Un tanr, dup un efort fizic, prezint brusc o durere toracic violent, dispnee, diminuarea sau abolirea murmurului vezicular, hipersonoritatea la percuie. Diagnosticul de probabilitate este: a) hemotorax; b) pneumotorax; c) pleurezie; d) atelectazie pulmonar. 18. Apariia la un bolnav imobilizat la pat postoperator a dispneei, cianozei, tahicardiei, febrei, junghiului toracic, sugereaz asistentei medicale: a) o embolie pulmonar; b) o atelectazie pulmonar; c) un abces subfrenic; d) un pneumotorax.

19. Spasmul broniolar se manifest prin: a) inspir normal i expir scurt; b) inspir prelungit; c) inspir prelungit, expir prelungit greoi; d) inspir scurt, expir prelungit greoi e) inspir i expir reduse. 20. Fumatul produce: a) efecte cardiace negative; b) creterea numrului de hematii; c) scderea nivelului imunoglobulinelor; d) creterea agregabilitii plachetare. 21. Cancerul bronhopulmonar apare mai frecvent: a) la indivizii in varst de 20-30 ani; b) la fumtori; c) la femei. 22 Cianoza aprut la un bolnav, ca urmare a intreruperii administrrii de O2, ce poate fi corectat doar prin administrarea de O2 - 100% se datoreaz adesea: a) reteniei de CO2; b) colapsului pulmonar masiv; c) hipovolemiei; d) pneumotoraxului in tensiune. 23. Cea mai serioas leziune la un pacient cu un trecut de astm bronic este: a) dilataia bronic; b) bronhiile mai pline cu mucus i puroi; c) ingroarea pereilor bronhiilor mici; d) inflamaia acut a bronhiolelor. 24. Semnele clasice ale astmului bronic sunt: a) expectoraie sanghinolent; b) subfebrilitate constant; c) respiraie uertoare; d) scderea frecvenei respiratorii. 25. Criza de astm bronic extrinsec poate fi declanat de: a) sinuzit; b) bronit cronic; c) administrarea de penicilin. 26. Pneumonia este definit ca infecie a: a) alveolelor; b) pleurei; c) parenhimului pulmonar; d) bronhiilor i alveolelor. 27 Care din urmtoarele aprecieri vor oferi cele mai importante informaii la un pacient cu pneumonie: a) valorile T corporale; b) culoarea sputei; c) transpiraia abundent.

28. Ce sugereaz prezena unor crepitaii in zona antero-superioar a trunchiului: a) o pneumonie; b) o pleurezie; c) o fractur costal; d) un emfizem subcutanat. 29. Emfizemul pulmonar este o boal cronic care afecteaz in principal: a) bronhiile; b) alveolele pulmonare; c) pleura; d) traheea. 30. Dup ce ai obiectivat hemoptizia, ce explorri considerai utile i imediate: a) radiografie baritat gastro-duodenal pentru excluderea unei cauze digestive; b) radiografie toraco-pulmonar; c) determinarea grupei sanguine, TC, TS, pentru o eventual intervenie chirurgical; d) citologia sputei. 31. Silicoza este una din cele mai frecvente pneumoconiaze; care din formulrile de mai jos le considerai edificatoare pentru definirea ei: a) e datorat acumulrilor de SIO2 liber, cristalin in plmani; b) se insoete de pstrarea arhitecturii alveolare; c) reaciile interstiiale pulmonare sunt ireversibile. 32. Asistenta informeaz o bolnav cu TBC pulmonar c cel mai obinuit mod de transmitere sunt: a) mainile murdare contaminate; b) picturile din saliv rspandite prin tuse; c) produsele lactate; d) tacamurile contaminate. 33. Planul de ingrijire la un bolnav cu carcinom bronic operat, va da prioritate in perioada postoperatorie imediat: a) tuitului i respiraiilor profunde; b) igienei i confortului; c) aportului alimentar; d) poziiei corpului. 34. Un bolnav de 65 ani, fumtor, cu scleroemfizem pulmonar, torace in butoi, este sftuit de asistent s-i amelioreze respiraia prin: a) expirri prelungite; b) creterea frecvenei respiratorii; c) reducerea utilizrii diafragmei in respiraie; d) folosirea unei respiraii de tip abdominal. 35. Dl. V. are o boal respiratorie cronic de caiva ani. Triete la ar i este convins de fiul su s mearg la spital, pentru a fi examinat de un medic specialist. Primul examen la care va fi supus este Rx. pulmonar. Pentru aceast examinare: a) nu este necesar o pregtire special; b) pacientul nu va manca cu cel puin 8 ore inainte; c) pacientului i se va efectua o clism in dimineaa examinrii; d) inainte de Rx. pulmonar va primi intravenos o substan de contrast.

36. Asistenta medical il programeaz pe pacient la un examen prin care medicul va vizualiza interiorul bronhiilor i a traheei. Acest examen se numete: a) bronhografie; b) bronhoscopie; c) cistoscopie; d) laringoscopie. 37. Inainte de bronhoscopie, se efectueaz o anestezie local. Cand au revenit la salon dup examinare, cel mai important lucru pe care asistenta il are in vedere este: a) s realizeze faptul c pacientul nu va fi capabil s vorbeasc cateva zile; b) s-i efectueze splaturi in gat in scopul prevenirii hemoragiei; c) s-i interzic alimentaia i hidratarea pan cand se va restabili reflexul de deglutiie. 38. Ce va trebui s raporteze, prompt, asistenta medical c a observat la pacientul ce a efectuat bronhoscopia: a) o inflamare, striaii sanghinolente a orofaringelui; b) edemul feei i gatului; c) disfonie; d) uor disconfort la inghiit. 39. Insuficiena respiratorie a d-lui V. poate fi redus. Prin care din urmtoarele msuri de nursing: A - poziionarea bolnavului astfel incat plmanii s nu fie comprimai de alte organe interne; B - mese dese in cantiti mici; C - prevenirea constipaiei; D - restricii de lichide. a) toate cu excepia lui D; b) A i C; c) A i D; d) toate in afar de D. 40 Pacientului i se prescrie administrarea de O2. Prima responsabilitate a asistentei este: a) s explice pacientului de ce este necesar; b) s previn formarea dependenei fa de O2; c) administrarea O2 ca i a restului medicaiei; d) s observe atent reaciile pacientului de O2 i s adapteze debitul in funcie de colorarea cianotic a acestuia. 41. Pacientului i se prescrie drenaj postural. Scopul este s: a) creasc aportul sanghin la plmani; b) intreasc musculatura respiratorie; c) indeprteze lichidele din activitatea pleural; d) indeprteze secreiile acumulate in arborele respirator. 42. Pacientul este instruit s respire adanc i s tueasc eficace. Care din urmtoarele nu vor fi incluse in instruciuni: a) s inspire adanc i s expire sufland printre buzele intredeschise; b) poziia ezand, aplecat uor inainte; c) s incerce s elimine secreiile printr-o tuse puternic i exploziv; d) s-i apese pieptul i musculatura abdominal cu o pern sau ptur pliat. 43. Dl. V. refuz mancarea dup exerciiile de respiraie. Asistenta poate elimina anorexia dandu-i: a) o doz dubl de vitamine in fiecare zi; b) alimente preferate; c) lichide in cantitate mai mare; d) perfuzii cu soluii minerale i vitamine.

44. Inainte de examinare pacientului i se fac urmtoarele recomandri cu excepia: A suprimarea fumatului i a imbolnvirii cu ali iritani; B - evitarea extremelor de temperatur i a excesului de activitate fizic; C- utilizarea tehnicilor de relaxare pentru a-i reduce anxietatea;D - evitarea contactului cu persoanele care au infecii respiratorii; E - s ia antiinflamatoare numai cand respiraia devine dificil. a) A, B, C; D b) B, D; c) toate fr E; d) toate fr C. 45. Dl. B, cu emfizem pulmonar este internat cu pneumonie; se plange de greutate in respiraie, insomnie, anxietate i epuizare fizic. Care este nevoia fundamental urmrit prioritar: a) a respira; c) a comunica; b) a evita pericolele; d) a dormi, a se odihni. 46. Care din urmtoarele afirmaii exprim cel mai bine problema de ingrijire a pacientului: a) stare nutriional precar, datorat deficienelor de a inghii; b) comportament potenial destructiv, secundar depresiei; c) respiraie deficitar secundar bolii pulmonare cronice; d) administrarea de O2 in funcie de necesitii. 47. Soia pacientului afirm faptul c soul ei doarme pe dou perne. Care este prioritatea in planul de ingrijiri pentru bolnav: a) poziionarea semiezand, sprijinit in pat; b) se va aeza bolnavul pe un scaun; c) va fi ridicat din pat de 3 ori pe zi pentru exerciii de respiraie; d) administrarea de O2 la cerere. 48. Din cauza oxigenrii deficitare la pacient apare urmtoarea problem: a) pierderea contientei; b) deshidratarea; c) oboseala; d) delirul. 49. Dl. S.R., de 64 ani, este fumtor de la varsta de 11 ani. Pe fondul emfizemului pulmonar face o infecie respiratorie i se interneaz. Nu necesit terapie medicamentoas. Ce va atepta asistenta s gseasc in timpul evalurii ingrijirii pacientului: a) variaii ale EKG; b) creterea diametrului antero-posterior al toracelui; c) respiraie dureroas, sacadat; d) greutatea i inlimea corporal care nu indic obezitate. 50. In cadrul planului de ingrijire asistenta il va inva pe pacient s aleag in primul rand: a) evitarea micrii; b) fortificarea; c) conservarea energiei; d) testul limitelor toleranei. 51. Suplimentar i se prescrie oxigenoterapie. Care este cea mai bun msur de care asistenta va ine seama: a) s anticipeze nevoia pentru umidificare; b) s aeze bolnavul in poziie Trendelenburg; c) planul de ingrijire s-i permit observarea frecvent a pacientului.

52. I.L. de 18 ani, vzut de medicul de circ, prezint febr mare i tuse persistent. in urm cu o sptman, a fost reinut de la coal pentru diagnosticul I.A.C.R.S. Prinii s-au gandit c fiica lor are ceva mai mult decat un simplu guturai banal. Simptomele precoce ale I.A.C.R.S. include: a) febr mare i tegumente eritematoase; b) strnut, congestie nazal, durere moderat in gat; c) febr i dureri articulare; d) dureri articulare, cefalee, tulburri de vedere. 53. Tanra fiind bolnav, cel mai bine este: a) s i se reduc cantitatea de lichide in 24 h; b) s i se administreze antibiotice; c) s se odihneasc cat mai mult i s bea lichide; d) s ias la aer curat, s bea lichide mai puine i s fac gimnastic. 54. Bolnava se plange c are nasul infundat, mucoasa nazal congestionat i este roie in gat. Aceast zon inflamat este: a) sinusul; b) orofaringele; c) teritoriu bronic; d) teritoriu broniolitic. 55. Gargara ajut la ameliorarea simtomatologiei prin: a) distrugerea bacteriilor in tractul respirator; b) inlturarea secreiilor nazale i a mucusului din bronhii; c) scderea temperaturii; d) reducerea inflamaiei mucoasei gatului prin indeprtarea mucusului. 56. Medicul decide internarea unei bolnave in spital pentru tratament, punand diagnosticul de bronit acut. Cere instalarea unui vaporizator in salon pentru: a) administrarea de O2; b) fluidificarea secreiilor bronice; c) furnizarea de aer cald i umed; d) a ajuta la distrugerea bacteriilor din tractul respirator. 57. Tusea la inceput este uscat i seac. Este denumit: a) iritativ; b) productiv; c) persistent; d) benefic. 58. Tipul de sirop de tuse recomandat de medic este o mixtur pentru sedarea tusei. Aceast medicaie: a) produce o cantitate mare de sput; b) este iritant, pentru mucoasa bronic; c) reduce reflexul de tuse i micoreaz nevoia de a tui; d) permite bolnavului somnul, fiind un depresiv al s.n.c. 59. Care vor fi cele mai indicate alimente pentru masa de sear: a) o butur dulce; b) cacao cu lapte i miere; c) ceai cu paine prjit; d) cafea.

60. Cand este ingrijit un bolnav cu traheostomie recent, asistenta medical trebuie s fie permanent atent la: a) apariia hemoptiziei; b) pierderea contientei datorit lipsei de oxigen; c) dificultile respiratorii datorit obstruciei tubului; d) scderea tensiunii arteriale prin oc. 61. Cand se aspir tubul de traheostomie este important s se: a) previn contaminarea plgii cu germenii patogeni; b) utilizeze o sond foarte fin; c) clteasc frecvent cateterul pentru indeprtarea mucusului; d) clteasc cateterul cu ser fiziologic. 62. Pentru evitarea uscrii i formrii crustelor de mucus in tubul de traheostomie este important s se: a) umecteze aerul respirat de bolnav; b) pun cateva picturi de ap distilat periodic in tub; c) acopere deschiderea traheostomiei cu o compres umezit cu ser fiziologic; d) utilizeze o mic cantitate de glicerina pentru lubrefierea orificiului. ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni cardio-vasculare. 1 Care centru, din esutul de conducere al inimii, deine comanda emiterii impulsurilor in ritm de 60-80/min: a) nodului atrio-ventricular; b) fasciculul lui Hiss; c) nodului sino-atrial; d) reeaua lui Parkinje. 2. Crei tulburri de ritm cardiac ii aparin contraciile cardiace premature i ectopice: a) fibrilaie atrial; b) aritmie extrasistolic; c) flutter atrial. 3. Presiunea arterial se modific in funcie de: a) debitul cardiac; b) glicemie; c) diurez. 4. Durerea toracic aprut in urma unui efort este caracteristic pentru: a) infarctul miocardic; b) pericardit; c) angin pectoral. 5. Iradierea durerii toracice in braul stang este caracteristic pentru: a) o afeciune coronarian; b) o spondilartroz; c) un pneumotorax; d) o radiculit; e) o pancreatit acut. 6. Durerea din angina pectoral este cel mai frecvent declanat de: a) pauz alimentar; b) efortul fizic; c) lipsa aportului vitaminei C.

7. Durerea precordial este o manifestare pentru: a) bronite; b) infarctul de miocard; c) pneumotoraxul spontan. 8. Factorii de risc ce favorizeaz apariia HTA, sunt: a) fumatul i alcoolul; b) obezitatea i alimentaia bogat in grsimi; c) bolile digestive. 9. HTA arterial malign inseamn: a) HTA complicat; b) evoluie accelerat spre alterarea rapid a funciei renale; c) valori tensionale mai mari de 210/120 mmHg. 10.Forma medie a HTA presupune valori ale TA diastolice peste: a) 95 mmHg; b) 100 mmHg; c) 110 mmHg. 11. In tratamentul nefarmacologic al HTA, sarea de buctrie trebuie redus la: a) 10 gr/zi; b) 5 gr/zi; c) 2 gr/zi. 12.Urmtoarele medicamente produc hTA postural (ortostatic): a) clonidin; b) nifedipinul; c) digoxinul. 13.Prioritatea interveniilor in cazul unui puseu acut de HTA este: a) regimul desodat; b) betablocantele (Propranolol); c) diureticele. 14.Absena pulsului arterial i rcirea extremitilor afectate sunt caracteristice: a) sindromului de ischemie periferic acut; b) tromboflebitelor; c) boli varicoase. 15.Trilogia i tetralogia Fallot au in comun: a) stenoza arterei pulmonare; b) comunicarea interventricular; c) hipertrofia ventricular dreapt. 16. Sunt cardiopatii congenitale necianogene: a) coarctaia de aort; b) persistena de canal arterial; c) trilogia Fallot. 17. Cardiopatia ischemic cronic devine simptomatic la o stenoz a arterelor coronare de peste: a) 50%; b) 75%; c) 90%. 18. Edemele cardiace, ascita, hidrotoraxul i hidroperitoneul caracterizeaz: a) insuficiena ventricular stang acut; b) insuficien ventricular dreapt cronic; c) insuficien cardiac global.

19. Purpurele vasculare se caracterizeaz prin peteii care: a) dispar la presiune; b) nu dispar la presiune. 20. Care din urmtoarele manifestri sunt semnificative pentru o insuficien ventricular stang cu edem pulmonar: a) dispnee cu tahicardie i raluri de staz; b) dispnee cu ortopnee, tuse, hemoptizie, cardiomegalie; c) hepatomegalie, dilataia jugularelor; d) oligurie, anxietate, ascit, edeme ale membrelor inferioare. 21. In mod obinuit pulsul se msoar la nivelul: a) venei jugulare; b) venei temporale; c) venei poplitee; d) anului radial. 22. Cea mai bun metod de msurare a tensiunii arteriale este: a) la ambele brae, dup ce bolnavul a stat in clinostatism 5 min i ortostatism cel puin 1 min; b) la ambele brae stand in decubit dorsal; c) la ambele brae imediat dup ce a luat poziia de decubit i imediat dup ce a luat poziia in ortostatism; d) la braul drept stand culcat i apoi la braul stang stand in picioare. 23. In cadrul tratamentului antihipertensiv, pacientului i se administreaz rezerpin. Care sunt efectele secundare ale acestui alcaloid, depresor al SNC. a) hiperkaliemie, tahicardie, insomnie; b) somnolen, apatie, bradicardie; c) hipotensiune ortostatic, hipoaciditate gastric; d) diaree, agitaie. 24.Oxigenoterapia, abordul venos periferic pentru perfuzie, monitorizarea pulsului i TA i calmarea durerii, reprezint: a) tratamentul de baz al durerii toracice; b) atitudinea de luat in urgenele cu durere toracic; c) tratamentul de urgen al nevralgiei intercostale. 25.Debitul O2 ce se administreaz prin sond endonazal la un pacient cu hipoxie moderat este de: a) 6- 8 Vmin.; b) 3- 6 1/min.; c) 6-10 1/min. 26.Interveniile pentru reducerea masei sangelui circulant se face prin: a) sangerarea alb; b) emisie de sange; c) diuretice. 27.Pentru determinarea grupelor sanguine asistenta medical efectueaz in ordine: a) pregtirea bolnavului; b) pregtirea materialului; c) splarea mainilor i folosirea mnuilor sterile; d) poziionarea bolnavului; e) dup prelevare, reorganizarea locului.

28.Dup efectuarea punciei, supravegherea bolnavului presupune in ordine: a) urmrirea locului punciei, mai ales dac bolnavul este sub tratament anticoagulant; b) compresie eficient de minim 5 minute, la locul punciei; c) hrnirea imediat a bolnavului. 29.Abordul venos periferic, se realizeaz de ctre: a) medic; b) asistenta medical; c) studeni; d) elevi. 30. Contraindicaiile abordului venos periferic sunt: a) celulitei; b) tromboflebitei; c) fistulei arterio-venoase; d) lipsei de alimentare a bolnavului in acel moment. 31. In cazul efecturii unui EKG, electrodul rou se aplic la: a) mana dreapt; b) mana stang; c) piciorul drept. 32. Electrodul negru pentru efectuarea unui EKG se aplic la: a) mana dreapt; b) piciorul drept; c) mana stanga. 33. Pregtirea bolnavului pentru cateterism cardiac este asemntoare cu: a) pregtirea pentru intervenii chirurgicale; b) nu are pregtire special; c) const doar din efectuarea unei clisme evacuatoare. 34. Pregtirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmrete compensarea cordului prin: a) regim alimentar cu multe lichide; b) repaus la pat; c) oxigenoterapie; d) medicaie tonicardiac. 35. Pentru prevenirea trombozei venoase i a emboliei in perioada postoperatorie, asistenta medical: a) aeaz pacientul in decubit dorsal; b) pune o pern sau sul sub genunchii pacientului; c) educ pacientul s efectueze cu atenie micri active ale membrelor inferioare la pat. 36. Un bolnav suferind de tromboflebit a membrelor inferioare, va beneficia de urmtoarele ingrijiri, cu excepia: a) administrarea de anticoagulante i salicilai; b) repaus la pat cu membrele inferioare ridicate; c) gimnastic medical cu masaj i pedalare a piciorului; d) inregistrarea pulsului la nivelul membrului inferior afectat din 4 in 4 h 37. Care din urmtorii factori nu sunt implicai in apariia varicelor membrelor inferioare: a) defecte congenitale i predispoziie ereditar; b) obezitate i orostatismul prelungit; c) sarcini multiple i tumori abdominale; d) hipercolesterolemia, arteroscleroza.

38. In care din urmtoarele afeciuni, asistenta inva pacientul s-i spele cu atenie picioarele, s schimbe zilnic ciorapii, s poarte pantofi confortabili, s-i taie cu atenie unghiile fr a se rni, s nu fac baie cu ap fierbinte sau prea rece: a) maladia Raynoud; b) trombangeita obliterant Burger; c) varicele hidrostatice cu tulburri trofice; d) arterita localizat la membrele inferioare. 39.D-na N., imobilizat la pat de cateva sptmani, refuz s-i schimbe poziia sau s efectueze exerciiile recomandate pentru meninerea unei circulaii adecvate a membrelor inferioare, lntr-o zi acuz dureri la nivelul gambei stangi i i se pune diagnosticul medical tromboflebit. Aceasta este: a) o inflamaie a venei pe fondul unei tromboze venoase; b) o inflamaie venoas posttraumatic; c) o dilatare a peretelui unei artere; d) o ulcerare a unui vas sanguin oarecare. 40.Dl. Z, internat pentru o afeciune cardiac, este foarte ingrijorat, ii este team de moarte. Atitudinea o nelinitete pe soia sa, care o intreab pe asistent, de ce soul ei are acest sentiment. Asistenta va da cel mai bun rspuns: a) pacientul realizeaz c a avut un atac de cord i c este foarte bolnav; b) multe alte persoane au presimirea apropierii morii; c) senzaia de moarte iminent o au aceti bolnavi cu atac cardiac; bolnavul trebuie incurajat pentru a reui s depeasc momentul; d) atacul de cord a afectat raionamentul prin lipsa de oxigenare la nivelul s.n.c. 41.Dl. G.P. este adus la camera de gard pentru durere acut de piept cu iradiere in braul stang; in timp ce asistenta pregtete pacientul pentru examinare, determinarea valorii pulsului la carotid nu se poate face. Este in colaps cu midriaz i apnee. Care din urmtoarele constituie prioritate pentru asistent: a) las pacientul cu familia i merge dup medicul de gard; b) obine obscuritate in camer trgand perdelele la geamuri; c) incepe resuscitarea cardio-respiratorie i strig dup ajutor. 42.Fiind necesar o defibrilare, inainte de aplicarea unei manevre, ne asigurm c: a) pacientul nu poart obiecte metalice; b) nu exist in apropierea sa nimic metalic; c) in apropiere nu se afl nici o persoan strin; d) nimeni nu va atinge pacientul, patul sau brancardul in timpul execuiei manevrei. 43. D-na M.G., 64 ani, este adus in secia medical, palid, cu sclere uor glbui, nu are respiraie, este letargic i cu edeme ale gleznelor; are fii, = 5,4 g%. Care din urmtoarele afirmaii este corect privind probabilitatea ca pacienta s fac escare de decubit: a) riscul este uor, deoarece este fr respiraie, dar nu paralizat sau cu incontinen; b) ea nu va fi total imobilizat la pat, deci riscul este redus; c) anoxia generalizat a esuturilor i starea letargic constituie un risc crescut; d) varsta sa i dezorientarea probabil cu internarea sunt relative, riscul fiind aproximativ. 44. Care din urmtoarele grupuri de observaie nursing, este cel mai posibil s ajute medicul in stabilirea diagnosticului: a) valoarea temperaturii corporale, analiza urinii i valoarea ritmului respirator; b) culoarea scaunului, valoarea pulsului, starea limbii, valoarea TA; c) gradul de paloare, valoarea TA i a greutii corpului; d) cantitatea de urin eliminat, micarea membrelor, obiceiurile alimentare.

45. Planul de ingrijire pentru pacient prevede ca asistenta s o ajute in toate activitile zilnice. Motivul pentru aceasta este: a) s previn complicaiile cardiace cauzate de depunerea efortului fizic; b) s urmreasc i s stabileasc tolerana la micare; c) s previn tulburrile psihologice i depresive; d) s restabileasc un mod normal de autoingrijire. 46. D-na J.D., este internat la serviciul de T.I. i declar asistentei convingerea c durerea pe care o simte in piept este de angin pectoral. Nu tie ins care este diferena dintre aceasta i cea din infarctul de miocard. Asistenta rspunde, demonstrand pacientei caracterele de angin astfel: a) durerea dureaz de obicei 3-5 minute; b) durerea cedeaz la repaus i la nitroglicerin; c) durerea solicit administrarea de morfin pentru reducere; d) durerea radiaz in braul stang, in infarctul de miocard nu radiaz deloc. 47. A doua zi dup internare soul d-nei J., cere externarea acesteia, deoarece in cursul urmtoarei seri este de serviciu i nu are cu cine lsa copiii. Care este obiectivul asistentei propus in planul de ingrijire, pentru a rezolva favorabil problema ivit: a) rezolvarea anxietii asociat cu epuizarea fizic; b) reducerea valorilor ritmului cardiac; c) oferirea de informaii corecte, exacte soului pacientei pentru a inelege situaia real a soiei sale; d) crearea mediului de siguran, atat de necesar pacientei in acest moment. 48 Interveniile iniiale in criza de angin pectoral stabil sunt urmtoarele: a) repaus la pat obligatoriu; b) dac nu se remite simptomatologia dup 2 pufuri de nitroglicerin spray, se repet dup 5 minute administrarea; c) dac nu se obine o ameliorare se practic un abord intravenos cu nitroglicerin in perfuzie; d) administrarea de antiaritmice. 49. Dac nu apare ameliorarea ateptat se administreaz: a) heparin 1 flacon intravenos - bolus; b) oxigen pe sond nazal; c) medicamente sedative; d) medicamente hipotensoare. 50. Dup reducerea cu succes a crizei se continu activitatea cu: a) controlul pulsului i TA, la 30 min. interval; b) monitorizarea ischemiei pe EKG; c) recoltarea de sange pentru determinarea enzimelor cardiace; d) antibioterapie. 51. Fetia J.F., la 5 ani implinii in urm cu 2 luni, este internat in vederea unei intervenii chirurgicale pentru diagnostic defect septal ventricular, inaintea interveniei, fetiei trebuie s i se efectueze un cateterism cardiac. Ce va include asistenta pentru explicarea interveniei: a) o plane demonstrativ a sistemului circulator; b) prezena obligatorie a prinilor; c) artarea cateterului ce va fi introdus in vasul sangvin; d) prezentarea unei radiografii efectuate in timpul interveniei.

52. In urmtoarele ore dup efectuarea cateterismului cardiac, care din masurile de nursing de mai jos este esenial: a) meninerea ingestiei adecvate de lichide; b) schimbarea frecvent a poziiei pacientului pentru prevenirea stazei venoase; c) meninerea pacientului in clinostatism; d) controlul permanent al pulsului la braul cateterizat. 53. Anterior interveniei, mama fetiei i-a exprimat teama rmanerii copilului handicapat din cauza afeciunii. Pentru indeprtarea strii de anxietate a mamei, rspunsul corect al asistentei a fost: a) dup vindecarea complet, in general nu vor fi limitate activitile fetiei; b) copilul va trebui s evite activitile care cresc mult frecvena cardiac; c) copiii cu defecte cardiace sunt considerai intotdeauna handicapai; d) chiar dac vindecarea nu va fi total, fetia nu va fi considerat o handicapat. 54. In perioada postoperatorie, care din urmtoarele activiti vor fi recomandabile pentru feti, pentru exteriorizarea sentimentelor legate de experiena trit: a) jocul cu cuburile pentru construcii; b) decupaje de hartie desenat, colorat inainte; c) jocul cu ppuile de-a pacientul i doctorul". 55. Asistenta ingrijete un bolnav de 37 ani cu HTA. Se msoar tensiunea arterial in clinostatism i apoi in ortostatism. I se explic bolnavului c acest test este necesar pentru determinarea unei: a) depresii a SNC; b) HTA maligne; c) hTA ortostatice; d) insuficiene circulatorii. 56. D-na A. Ana - 71 de ani, este internat in spital cu diagnosticul medical insuficien cardiac congestiv. Are modificri respiratorii i edeme periferice. Planul de ingrijire pentru reducerea edemelor, trebuie s includ strategii de nursing pentru: a) stabilirea limitelor in activitate; b) favorizarea unei atmosfere relaxante; c) identificarea unor scopuri de ingrijire personal; d) reducerea administrrii de fluide pe cale intravenoas. 57. Pacienta se plange c este mereu obosit. Care dintre urmtoarele ar trebui s fie o sugestie dat de asistenta medical atata timp cat D-na A.A. este inc la pat: a) s continue exerciiile active cu membrele inferioare; b) s nu se gandeasc la oboseal; c) s mnance cantiti mai mari de alimente; d) s doarm cat mai mult posibil. 58.D-na Ana primete 0,25 mg Lanoxin/zi. Ea dorete s cunoasc care sunt semnele unei intoxicaii cu digital dintre urmtoarele simptome: a) halucinaii auditive i bradicardie; b) mucoase uscate i diaree; c) pr i unghii fragile, friabile; d) bradicardie, modificri vizuale. 59.Pacienta va cunoate locul in care ii va determina valoarea pulsului pentru un minut, prin compresiunea: a) arterei radiale; b) venei cubitale; c) arterei temporale.

60.Dl. B. Nelu - 57 ani, este tratat in spital pentru HTA. TA arat 170/92 mmHg; acuz stare de oboseal i ameeal. Pacientul a luat propanolol (inderal) 80 mg in picturi. Cel mai bun indiciu c a invat in prealabil despre acest medicament este c: a) ii controleaz pulsul singur; b) tie ce este pulsul bradicardie; c) face o pauz de administrare a medicamentului cand observ o stare de oboseal; d) oprete administrarea medicamentului numai dac apare o durere in piept. 61.Ca s faciliteze abilitatea D-lui B.N., de a aduce valorile TA la un nivel normal, asistenta medical trebuie s-l invee pe pacient s evit in alimentaie: a) branza; b) morcovul; c) sosul picant, condimentat; d) zahrul. 62.Asistenta medical ii recomand pacientului la externarea din spital, s respecte: a) controlul medical in ritmul stabilit de medic; b) determinarea zilnic a greutii corporale; c) doza i ritmul de administrare a fiecrui medicament prescris. ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni digestive. 1. Care din urmtoarele manifestri sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric? a) dureri nocturne i inainte de mese; b) dureri in epigastru, greuri i vrsturi postprandiale; c) durere in bar" in etajul abdominal superior. 2. Apreciai modalitile clinice sub care poate evolua ulcerul gastro-duodenal: a) are o simptomatologie atipic; b) localizare exclusiv pe mica curbur a stomacului; c) evolueaz frecvent spre perforaie; d) sangereaz dramatic cu ocazia unui episod de insuficien respiratorie. 3. In cancerul gastric durerea apare: a) la 30 minute postprandial; b) la o or postprandial calmat de ingestia de lichide; c) permanent. 4. Cum se combate staza in ocluzia intestinal? a) se suspend orice alimentaie peros i reechilibrare volemic; b) prin administrare de antispastice; c) aspiraie prin sonda tip duodenal. 5. Gastrita atipic prezint urmtoarele semne cu excepia: a) hiperaciditate; b) anaclorhidrie; c) pliurile mucoasei gastrice terse. 6. Gastrita acut este produs de urmtoarele cauze cu excepia: a) excesului de alcool; b) substanelor caustice; c) aspirinei; d) paracetamolului. 7 Tratamentul hemoragiei gastrice presupune urmtoarele manevre cu excepia: a) cateterizarea intravenoas i transfuzii de sange izogrup; b) pung cu ghea pe abdomen; c) mobilizarea precoce a pacientului; d) sonda de aspiraie nazogastric.

8 Regimul alimentar de cruare in colite const in urmtoarele, cu excepia: a) alimente bogate in celuloz; b) ou moi; c) branzeturi proaspete; d) carne slab fiart sau la grtar. 9. Intre manifestrile enterocolitei acute se intalnesc: a) durerile retrosternale; b) borborismele; c) constipaia. 10. In plin criz dureroas de ulcer, pacientul va respecta un regim alimentar format din: a) ou fierte moi i frica; b) 2 1 lapte/zi, ceai i frica; c) supe cu cereale, perioare dietetice din carne. 11.Din ce motive este contraindicat administrarea de morfin sau codein in pancreatita acut? a) pot determina dependen; b) inhib centrul respirator bulbar; c) produc spasm al sfincterului Oddi. 12.Avand in supraveghere 2 pacieni: A cu diaree i B cu vrsturi, asistenta medical acord atenie deosebit: a) ambilor pacieni; b) pacientului A; c) pacientului B. 13. In cazul unui pacient care prezint meteorism abdominal asistenta intervine astfel: a) introduce o sond pentru gaze; b) anun de urgen medicul; c) nu intervine, se rezolv de la sine. 14. Pacientul cu aspiraie gastric continu se va supraveghea atent pentru a se preveni: a) edemele membrelor inferioare; b) hemoragia; c) deshidratarea. 15. Compresele reci sunt indicate in: a) hemoragii digestive; b) colic hepatic; c) inflamaii cronice. 16. In care din urmtoarele investigaii radiologice, asistenta medical colaboreaz direct? a) colecistografie; b) radioscopie gastro-intestinal; c) irigoscopie. 17. Gastroscopia necesit pregtirea pacientului prin: a) evacuarea coninutului stomacal; b) clism evacuatoare in seara precedent examenului; c) nici o pregtire. 18. Reuita unei investigaii radiologice a tubului digestiv cu administrarea unei substane de contrast impune in prealabil: a) nimic deosebit; b) o evacuare complet a tubului digestiv; c) un regim alimentar lacto-fainos.

19.Medicul recomand pentru un pacient o colangiografie care implic un: a) test de evaluare a bilirubinei in sange; b) test de laborator pentru evidenierea canalelor biliare intrahepaticc; c) examen radiologic al colecistului cu substan de contrast. 20. Un examen foarte util in suspiciunea de obstrucie sau tumor de colon, va fi: a) irigoscopia; b) urografia; c) tranzitul baritat; d) colecistografia. 21. Valoarea normal a Tymohdui este cuprins intre: a) 12-14 u.i.; b) 2-5 u.i.; c) 10-12 u.i. 22. Un test Addler determin prezena: a) unei ulceraii a tractului digestiv; b) unei hemoragii microscopice in diagnosticul hemoragiei digestive; c) leucocitelor la nivelul tractului digestiv; d) unor hematii i leucocite de tip special care pot apare in scaun in cancerul de colon. 23. Prin examenul macroscopic al materiilor fecale se pot aprecia: a) cantitatea, forma, culoarea, mirosul; b) prezena resturilor alimentare nedigerate; c) prezena produselor patologice puroi, sange, parazii; d) doar forma i cantitatea. 94 Sondaj inseamn introducerea unei sonde intr-o cavitate in scop: a) explorator; b) terapeutic; c) profilactic. 25. In pregtirea bolnavului pentru sondaj se include i pregtirea: a) psihic a bolnavului; b) psihic a nursei; c) psihic a anturajului bolnavului. 26. In efectuarea sondajului gastric rolul asistentei medicale este: a) autonom; b) delegat i autonom; c) delegat. 27. Printre materialele necesare efecturii sondajelor gastro-duodenale se afl: a) seringa Guyon; b) sonda gastric i duodenal steril - de unic folosin; c) pensa hemostatic. 28. Inaintea introducerii in stomac a sondei gastrice asistenta medical: a) se va spla pe maini; b) va umezi gura bolnavului pentru alunecarea sondei; c) va efectua igiena cavitii bucale a bolnavului. 29. Sondajul gastric se efectueaz cu sonda: a) lubrefiat; b) inclzit; c) umectat.

30. In momentul trecerii sondei din faringe in esofag i apoi din esofag in stomac, i se cere bolnavului: a) s respire profund; b) s-i in respiraia pentru a ptrunde sonda; c) s inghit. 31. In momentul extragerii sondei gastrice, aceasta se: a) penseaz; b) innoad; c) nu exist indicaie expres in acest sens. 32. Sondajul duodenal se realizeaz cu: a) sonda Foley; b) sonda Einhorn; c) sonda Faucher. 33. Poziia bolnavului la sondajul duodenal este: a) in decubit dorsal; b) in decubit lateral stang; c) ezand, apoi in decubit lateral drept. 34. Prezena sondei in duoden pentru efectuarea sondajului duodenal este confirmat de: a) gradaia sondei la 45 in dreptul arcadelor dentare; b) scurgerea bilei A; c) aspirarea unui lichid mucos cenuiu. 35. In urma sondajului duodenal se recolteaz: a) suc duodenal; b) suc pancreatic; c) bila. 36. Bila recoltat de la nivelul coledocului este: a) bila A; b) bila B; c) bila C. 37. Pentru a capta bila vezicular este necesar introducerea pe sond de: a) bicarbonat de sodiu 10% = 20-40 ml.; b) sulfat de magneziu 33% = 40 ml.; c) novocain 1% = 5-10 ml. 38. In foaia de observaie nursa va nota dup efectuarea sondajului duodenal: a) data i ora efecturii sondajului duodenal; b) aspectul macroscopic al lichidului de spltur; c) numele executantului. 39. Scopul splturii gastrice este: a) evacuarea coninutului gastric; b) indeprtarea substanelor depuse accidental pe mucoasa gastric; c) introducerea de medicamente pe mucoasa gastric; 40. Spltur gastric se indic in: a) intoxicaiile voluntare; b) intoxicaiile involuntare; c) numai cu acceptul pacientului in intoxicaiile voluntare. 41. Pentru efectuarea splturii gastrice avem nevoie de: a) un scaun cu rotile; b) un scaun cu sptar; c) un crucior rulant.

42 Poziia bolnavului in spltura gastric este: a) semiezand; b) ezand; c) decubit ventral sau dorsal. 43. In spltura gastric la extremitatea liber a sondei se ataeaz o: a) sering de 2 ml; b) sering de 20 ml; c) palnie. 44. Introducerea de lichid de spltura se face: a) pan cand lichidul devine clar, limpede; b) pe perioada cat lichidul conine resturi alimentare; c) pe perioada cat lichidul conine substane toxice ingerate. 45. Dup efectuarea splturii gastrice lichidul de spltura se pstreaz: a) pan a doua zi; b) pan la venirea medicului; c) doar dou ore. 46. Cum se numete puncia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea abdominal: a) paracentez; b) laparotomie; c) celiotomie; d) laparoscopie. 47. Pentru efectuarea reaciei Rivalta din lichidul de ascit se pregtesc urmtoarele materiale: a) soluie de acid acetic glacial; b) soluie de sulfat de magneziu 33%; c) soluie Haycn. 40. Pentru efectuarea unei clisme evacuatoare, asistenta medical va explica procedura bolnavului i va face urmtoarele manevre, cu excepia: a) va inclzi apa pentru clism (37,2 C) i va aeza bolnavul in decubit lateral; b) va goli aerul din tubulatur i canul i va pensa tubul; c) canula uns cu vasilin se introduce 15-20 cm in canalul anal; d) va ridica irigatorul 30-40 cm deasupra patului i dac pacientul este copil, va introduce incet circa 300 ml lichid. 49. Ce rol are clisma efectuat in scop terapeutic: a) de administrare a medicamentelor; b) de stimulare a reflexului de deglutiie; c) de golire a colonului; d) de efectuare a anesteziei pe cale rectal; e) de realimentare a bolnavului in cazuri excepionale. 50. D-l. K. este internat pentru examninarea tractului digestiv, dup pusee repetate de indigestie, greuri, vrsturi, senzaie de arsur in epigastru. Prima investigaie care i se face este un examen radiologie al stomacului, esofagului i intestinului subire, denumit: a) gastroscopie; b) irigografie; c) tranzit baritat; d)tubaj esogastroduodenal.

51. D-l V.I., in varst de 40 ani, fumtor, agent de asigurri, este internat cu diagnosticul ulcer duodenal. Care din urmtoarele manifestri de dependen sunt caracteristice pentru boal? a) durere chinuitoare epigastric aprut la 2-3 ore dup mese; b) durere sever in etajul superior abdominal imediat dup mas; c) greuri, vrsturi postprandial precoce. 52. D-l V.I., a fost tratat cu un anticolingeric. Care din urmtoarele efecte secundare sunt cauzate de acest medicament? a) uscciunea gurii, vedere neclar, constipaie; b) distensie abdominal, diaree; c) HTA, hipopotasemie. 53. La externarea din spital, pacientul va cunoate cum s se comporte pentru prelungirea perioadelor de acalmie; rolul prioritar il va avea: a) excluderea alimentelor iritante i a fumatului; b) utilizarea medicaiei antiacide; c) urmarea unei cure balneare. 54. T. Sandu - 56 ani, a avut o important problem timp de 15 ani cu abuzul de alcool, Soia il aduce la camera de gard, de urgen, din cauza strii confuzionale crescande i a expectoraiei sanguinolente. Diagnosticul medical este ciroz hepatic. Prezint ascit i varice esofagiene. Evaluarea D-lui T. Sandu ar releva toate manifestrile urmtoare cu excepia: a) ombilic proeminent; b) abdomen mrit de volum; c) decolorare albstruie a ombilicului. 55. Tratamentul dietetic major pentru prezena ascitei impune: a) proteine in cantitate crescut; b) potasiu in cantitate crescut; c) restricie de sodiu. 56. Pacientul sangereaz. Planul de ingrijire al acestuia, ar trebui s includ, ca o prioritate: a) acomodarea cu plosca; b) administrarea rapid de sange i fluide; c) monitorizarea semnelor vitale; d) meninerea pH gastric. 57.O sond Blakemore se monteaz pentru a opri sangerarea. Dup aplicarea acesteia, pacientul are dificulti in respiraie. Bazandu-se pe aceast manifestare, prima intervenie pe care asistenta medical ar trebui s o fac este: a) s desumfle balonaul sondei esofagiene; b) s-1 incurajeze s respire adanc; c) s monitorizeze semnele vitale; d) s informeze medicul; 58.D-l A.I. in varst de 46 ani se interneaz cu manifestri de H.D.S. Dup un scurt interviu culegere de date, asistenta ofer medicului informaii utile, legate de boal i anume: a) apreciaz statusul mental; b) apreciaz cantitatea de sange pierdut; c) apreciaz aspectul sangelui (proaspt, za de cafea, melen); d) evalueaz funciile vitale.

59.Dup instalarea in pat, primele intervenii de ingrijire acordate pacientului, sunt urmtoarele: a) abord venos cu lumen larg; b) recoltarea de sange pentru examenele de laborator; c) sond nazo-gastric; d) supravegherea sistemului circulator; e) planificarea la examen endoscopic. 60. Cazul se complic spre oc hemoragie. Care sunt deciziile urgente, in ordinea imediat: a) corectarea volemic, transfuzie; b) intubaie; c) msuri generale de TI; d) toate, concomitent. 61. In prima zi postoperator dup hemigastrectomie pentru ulcer duodenal, bolnavul sangereaz prin tubul de aspiraie gastric, sange rou. Conduita asistentei medicale este: a) observ aspectul secreiilor drenate, la intervale de 30 de minute; b) anun imediat medicul; c) este sigur c este o situaie normal; d) va intrerupe drenajul pensand tubul. 62. In ce const modul corect de pregtire a colonului in cazul unui bolnav cu cancer colorectal, inainte de intervenia chirurgical? a) diet bogat in celuloz 3-4 zile, urmat de o zi regim hidric i clism evacuatorie; b) aspiraie gastrointestinal i regim hidric 3 zile, plus antibioterapie; c) diet fr regim 3-4 zile, regim hidric 1-3 zile, clisme evacuatoare 45 zile preoparator plus antibioterapie; d) diet hidric 3 zile, clisme evacuatoare inclusiv in preziua operaiei i 5 ore inainte de operaie. 63. A.I. - 18 ani, este internat cu diagnostic apendicit perforat i este pregtit pentru intervenie. Pentru care din urmtoarele motive, stomacul trebuie s fie golit inainte de anestezia general: a) pentru a reduce greaa; b) pentru a reduce producerea de acid clorhidric; c) pentru a opri peristaltismul i ileusul paraclinic; d) pentru a preveni in caz de regurgitare a coninutului stomacului, aspiraia in arborele traheobronic. 64. Evaluarea eficienei interveniei nursing la un pacient operat de peritonit generalizat, cuprinde urmtoarele, cu o excepie: a) reluarea micrilor peristaltice; b) reechilibrarea hidroelectrolitic; c) limitarea durerilor in etajul abdominal inferior. 65. Inainte de gastrectomie, un pacient ar trebui s primeasc toate explicaiile detaliate, privind ingrijirea postoperatorie. Avantajul major al acestui fapt este: a) increderea deosebit in personalul de ingrijire; b) eliminarea grijilor i a anxietii; c) aprecierea progreselor in evoluie; d) ritmul de cooperare i de revenire, crescute.

66. Cum pregtim preoperator colonul: a) prin regim alimentar bogat in fibre celulozice; b) prin regim srac in reziduri, clisme repetate; c) prin administrarea de purgative drastice (sulfat de Mg); d) prin tratament cu antibiotice cu 48 h inaintea interveniei (tetraciclin, neomicin). 57 La cat timp dup operaie se reia tranzitul intestinal, in mod obijnuit: a) la 7 zile; b) la 4-5 zile, dup rahianestezie; c) in dimineaa urmtoare, in interveniile fcute in afara tubului digestiv; d) dup felul anesteziei; e) la 48-78 ore. 68.Cum pregtim bolnavul hepatic pentru o intervenie chirurgical: a) oferim alimentaie bogat in lipide; b) administrm vitamina K i C; c) efectum PEV cu hidrolizate de proteine i aminoacizi; d) efectum transfuzii masive cu sange. 69.D-l D. B. are de 5 sptmani ileostomie i a inceput s utilizeze aparatul permanent de contenie. Se plange c tegumentele din jurul stomei s-au iritat. Asistenta medical recomand: a) splarea tegumentelor din jur cu ap cldu i spun neutru; b) schimbarea imediat cand exist regurgitri de la pung; c) utilizarea pungilor cu capt deschis. ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni renale. 1. Valoarea diurezei normale este cuprins intre: a) 2500-3500 ml/24 h; b) 1200-2500 ml/24 h; c) 3500-4000 ml/24 h. 2. Ce reprezint hematuria? a) o hemoragie intern; b) o hemoragie extern; c) o hemoragie intern exteriorizat. 3. Hematuria semnific: a) diabet zaharat; b) o afeciune a aparatului renal; c) emisiune nocturn de urin. 4. Poliuria reprezint: a) miciuni frecvente cu cantitate mic de urin; b) dureri la miciune; c) cantitate mare de urin eliminat in 24 h. 5. Oliguria este o modificare a volumului diurezei, deci o cantitate de urin: a) sub 100 ml/24 h; b) sub 1000 ml/24 h; c) intre 1200 i 1500 ml/24 h. 6. Tratamentul oliguriei include: a) asigurarea unei hidratri adecvate; b) msurarea densitii urinare; c) folosirea soluiilor de manitol intravenos; d) msuri de prevenire a deshidratrii i a dezechilibrelor electrolitice.

7. Polakiuria este: a) cantitate mare de urin in 24 h; b) incontinen urinar; c) miciuni dese cu cantitate mic de urin. 8. In IRA se produce: a) alcaloz metabolic; b) pH intre 7,35 i 7,45; c) acidoz metabolic. 9 Una dintre afeciunile urmtoare conduce la apariia HTA secundare: a) ulcerul gastroduodenal; b) infarctul miocardic acut; c) insuficien renal acut. 10.Cauza posibil a reteniei acute de urin este: a) durerea; b) prezena calculilor; c) deshidratarea. 11.Conduita de urgen in caz de retenie urinar se refer la: a) administrare de diuretice; b) administrare de antispatice; c) sondaj vezical sau puncie vezical. 12. IRC este: a) sindrom ireversibil de alterare a funciei renale; b) sindrom reversibil de alterare a funciei renale; c) oprirea diurezei. 13.Cistita este: a) boala cea mai frecvent a tractului urinar la femei; b) mai frecvent la brbai; c) caracterizat prin frison i febr mare; d) caracterizat prin disurie i polakiurie. 14.Examinri pentru evidenierea calculilor renali sunt: a) urografia i echografia; b) laparoscopia i sumarul de urin; c) colecistocolangiografia i endoscopia. 15.Urografia este metoda de: a) radiografiere a vezicii urinare umplut cu substan de contrast administrat pe cale oral; b) radiografierea cilor biliare, inclusiv a colecistului, prin umplerea cu substan de contrast administrat pe cale intravenoas; c) radiografierea rinichiului i a vezicii urinare cu ajutorul unei substane de contrast administrat intravenos. 16 Urografia este contraindicat in urmtoarele afeciuni: a) insuficien renal; b) anemiile hemolitice; c) mixedem. 17. Substana de contrast folosit in urografie este: a) Odistonul; b) Pobilanul; c) Razebilul.

18. Cu dou zile inaintea efecturii unei urografii: a) se va administra pacientului crbune medicinal de 3 ori/zi; b) se vor prescrie alimente bogate in celuloz; c) se vor oferi pacientului alimente bogate in hidrocarbonate concentrate. 19. Radiografia simpl renal poate evidenia: a) conturul i poziia rinichiului; b) prezena unor calculi renali cu diferit compoziie; c) calculi vezicali radioopaci. 20. Cu dou trei zile inaintea efecturii unei radiografii renale trebuie evitat alimentaia cu: a) carne; b) fructe bogate in celuloz; c) ape gazoase. 21. In seara precedent zilei in care se efectueaz examenul radiologic renal se va administra: a) ulei de ricin; b) 2-3 1 de lichide acidulate; c) tavegyl. 22. Cistografia este o metod de investigaie a vezicii urinare de natur: a) biochimic; b) hematologic; c) radiografic. 23. Pentru efectuarea testului Addis-Hamburger se recolteaz urin: a) din 24-48 h; b) dup 180 minute de la prima miciune de diminea; c) dup ingestia a 1,5-2 1 de lichide.' 24. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recolteaz: a) in condiii sterile, in recipient special; b) un eantion din cantitatea eliminat in 12 ore; c) numai dup administrarea a 2 l de ceai neindulcit. 25. Valoarea normal a ureei sanguine variaz intre: a) 3 - 5 mg%; b) 0,6 - 1,3 mg%; c) 20 - 40 mg%. 26. Valoarea normal a acidului uric sanguin variaz intre: a) 3 - 5 mg%; b) 0,6 - 1,3 mg%; c) 20 - 40 mg%. 27. Valoarea normal a creatininei sanguine variaz intre: a) 3 - 5 mg%; b) 0,6 - 1,3 mg%; c) 20 - 40 mg%. 28. Stabilii prioritile in efectuarea sondajului vezical: a) imbrcarea mnuilor sterile; b) poziionarea bolnavului pentru sondaj; c) toaleta organelor genitale externe; d) pregtirea materialelor necesare sondajului; e) introducerea sondei.

29. Ce inelegem prin sond a demeure: a) sond fixat, lsat timp indelungat in vezica urinar; b) repetarea sondajelor vezicale; c) dilatarea uretrei stricrurate cu ajutorul sondelor. 30. Proba celor trei pahare" pentru determinarea originii hematuriei arat dac urina este hematuric: a) numai in primul pahar, originea este renal; b) in ultimul pahar, originea este vezical; c) in toate trei paharele, originea este uretral sau prostatic. 31. Pentru depistarea germenilor patogeni din urin cea mai indicat metod este: a) colectarea intregii miciuni dup efectuarea toaletei organelor genitale externe; b) colectarea in condiii sterile a unei mici cantiti de urin; c) colectarea a 2-3 probe (mostre) de urin in timp de 24 h. 32. Ce deficiene urmeaz a fi corectate, preoperator, la un bolnav renal: a) dezechilibrul hidroelectrolitic i acidobazic; b) hTA i tulburrile de ritm cardiac; c) hipoproteinemia, edemele, HTA; d) tulburrile digestive. 33. Corectarea echilibrului hidric in caz de IRA se face: a) cu soluii hipotone; b) cu soluii izotone; c) se corecteaz numai dup examenul de laborator. 34. In ingrijirea postoperatorie a bolnavului cu nefrectomie, asistenta va avea in vedere in principal urmtoarea activitate: a) msurarea debitului urinar, orar; b) schimbarea pansamentului; c) s previn intoarcerea bolnavului pe partea opus. 35. Pentru filtrarea urinei i depistarea calculilor se utilizeaz: a) o sit metalic; b) o foaie de plastic; c) o bucat de panz alb subire; d) o bucat de tifon. 36. Studiul funciei renale de meninere a echilibrului acido-bazic se face prin: a) determinarea pH-ului sanguin; b) determinarea punctului crioscopic al plasmei; c) determinarea rezervei alcaline. 37. A.C., de 9 ani, este internat cu sindrom nefrotic. Care sunt manifestrile de dependen caracteristice acestei boli? a) edeme ale extremitilor i ploapelor insoite de urin tulbure; b) scdere ponderal i apatie; c) ataxie i disurie. 38. Scopul esenial al ingrijirii pacientului este: a) meninerea unei ingestii abundente de lichide; b) asigurarea repausului la pat; c) asigurarea unei diete hiperproteice. 39. Pentru ridicarea moralului copilului aflat de cateva sptmani in spital, mama o intreab pe asistent ce ar fi mai indicat s ii aduc copilului: a) jucrii a cror utilizare presupune efort fizic; b) temele de coal pentru a nu rmane in urm; c) scrisorile primite acas de la prieteni i colegii de coal.

40. La externare se recomand tratament cu 20 mg. Prednison/zi. Asistenta va instrui mama in legtur cu acest tratament i anume: a) va lua prednisonul atata timp cat a recomandat medicul; b) va lua prednisonul seara la culcare; c) nu-i va da nici un fel de indicaie. 41. Ce va trebui s evite copilul la intoarcerea acas? a) alimentele ce conin multe proteine; b) locurile aglomerate i contactul cu persoanele ce au diferite infecii; c) diferite activiti (scris, citit). 42. M.C., 25 ani, este internat cu pielonefrit. Asistenta medical va recunoate urmtoarele manifestri de dependen, cu excepia: a) febr, frisoane, transpiraie; b) dureri lombare surde; c) polakiurie; d) edeme albe, moi, nedureroase. 43. In pielonefrite acute, cel mai des germen incriminat in etiologie este: a) proteus; b) klepsiella; c) colibacil; d) piocianic. 44. Interveniile acordate de asistenta medical pacientului cu pielonefrit vor urmri urmtoarele ingrijiri, cu o singur excepie: a) asigurarea unui regim dietetic acidifiant (carne, ou, branz); b) reducerea lichidelor ingerate; c) golirea complet a vezicii urinare la fiecare miciune; d) administrarea medicaiei analgezice i antiinfecioase. 45. Pacienta B.F., in varst de 6 ani, este adus la spital cu febr, disurie. Se efectueaz urocultura. Pentru a considera urocultura pozitiv, numrul de germeni prezeni trebuie s fie: a) sub 10.000 germeni/ml.; b) intre 10.000-100.000 germeni/ml.; c) peste 100.000 germeni/ml. 46. Urocultura a ieit pozitiv cu Escherichia coli, care este sensibil la toate antibioticele testate de antibiogram. Care dintre msurile urmtoare este adecvat pentru ingrijirea pacientului? a) administrarea antibioticului recomandat de medic; b) repetarea sptmanal a uroculrurii dup oprirea tratamentului timp de o lun, apoi lunar, timp de 6 luni; c) efectuarea unei cistografii in urmtoarea sptman dup oprirea tratamentului. 47. Pacientul B.B. prezint anurie. Asistenta constat: a) absena urinei in vezica urinar; b) scderea cantitii de urin/24 ore; c) eliminarea urinei cu dificultate. 48. Unui pacient cu IRC i se efectueaz hemodializ de trei ori pe sptman. Ce este important s tie pacientul? a) tratamentul i implicaiile sale; b) autourmrirea in timpul dializei; c) compoziia i temperatura soluiei de dializ.

49. In ingrijirea postoperatorie a unui pacient cu nefrectomie asistenta medical are ca prioritate in ingrijire: a) msurarea debitului urinar, orar; b) prevenirea intoarcerii pacientului pe partea operat; c) s fixeze bine tuburile de dren. 50. D-na E, de 50 de ani, cu 2 copii, are de 15 ani, glomerulonefrit cronic. Simptomele de nefrit au aprut la cateva sptmani, de la o amigdalit tratat acas, fr medic. Periodic a constatat, ulterior, reapariia simptomelor de nefrit. La internarea actual, D-na E, relateaz c, in ultima vreme, edemele au crescut, are tulburri de vedere i episoade de greuri i vrsturi. In ziua internrii a prezentat contracturi musculare i cefalee. Diagnosticul medical este de: glomerulonefrit cronic in puseu acut. Avand secuse musculare D-na E, va trebui: a) s fie legat la pat, s nu cad; b) s fie izolat intr-o camer fr zgomote i ali stimuli care pot declana o convulsie; c) s se ridice plasa (auxiliarele) patului, s se pun dou perne lateral, la captul patului, pentru a preveni rnirea in timpul contraciilor involuntare; d) s fie informat medicul pentru a prescrie bolnavei un sedativ. 51. Contraciile musculare aprute la D-na E, va alerta asistenta medical, care: a) va controla frecvent starea neurologic a bolnavei; b) va crete aportul de lichide; c) va solicita medicului un medicament anticonvulsivant; d) va administra calciu intravenos. 52. Maladia D-nei E, nu rspunde bine la tratament, ea devine foarte sujennda, apare uremia prin insuficien renal. Pentru a calma pruritul i disconfortul date de srurile de uree depuse pe tegumente, msurile de nursing sunt: a) splarea tegumentelor cu alcool; b) aplicarea loiunilor calmante; c) splarea tegumentelor cu o soluie slab de acid acetic i aplicarea unei loiuni cu lanolin; d) ungerea tegumentelor cu ulei mineral, dup splare cu spun activ. 53. Boala D-nei E, se agraveaz. Ea solicit un preot. In acest caz, asistenta ' medical: a) consider c bolnava delireaz; b) anun familia c bolnava este muribund i solicit un preot; c) cheam preotul; d) ateapt pan sosete preotul spitalului la vizita sptmanal. 54 B. Sanda -17 ani, este internat cu diagnosticul de IRA - este oliguric i are proteinurie. Pacienta o intreab pe asistenta medical cat va dura pan la prima miciune. Un rspuns corect ar fi c aceast perioad de suferin va dura aproximativ: a) 1-2 zile; b) 3-7 zile; c) 1-2 sptmani; d) 3-4 sptmani. 55. Sanda face edem pulmonar acut in urma suferinei renale. Interveniile asistentei medicale ar trebui s includ urmtoarele, cu excepia: a) administrarea de O2; b) incurajarea pacientei de a tui i respira adanc; c) aezarea pacientei in poziia semi - Fowler; d) refacerea lichidelor pierdute.

56. Apariia undei U pe EKG ar trebui s alerteze asistenta medical s controleze rezultatele laboratorului pentru: a) hiperkalemie; b) hipokalemie; c) hipernatremie; d) hiponatremie. 57. Sanda B., prezint IRC ca rezultat al episodului de insuficien acut. in acest scop face hemodializ de 3 ori pe sptman. La ce se vor referi cunotinele dobandite de pacient atunci cand este instalat pentru dializ: a) inelegerea tratamentului i a implicaiilor lui - scop, eficien; b) independen in manevrarea untului; c) automonitorizarea in timpul dializei. 58. La ce ar trebui s se atepte Sanda s constate cand va evalua fistula: a) suprafa cu echimoze; b) ven lrgit; c) roea. ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni neurologice. 1. Evaluarea alterrii nivelului de contient se realizeaz prin: a) determinarea reaciei pacientului prin stimuli; b) descrierea comportamentului in momentul reaciei; c) descrierea rspunsului verbal i motor al pacientului. 2. Pentru evaluarea senzorial a pacientului se folosesc: a) modaliti superficiale de testare; b) modaliti de testare a sensibilitii profunde; c) modaliti de testare numai a prii afectate. 3. Componentele sistemului nervos vegetativ sunt: a) simpaticul; b) parasimpaticul; c) idiopaticul. 4. Neuronul reprezint: a) celula nervoas propriu-zis; b) nevralgia trigeminal; c) neuropatia diabetic. 5. Reflexul Babinski reprezint: a) un reflex osteo-tendinos; b) un reflex vegetativ; c) un reflex cutanat. 6. Lezarea nervului spinal produce: a) jena respiratorie; b) refularea lichidelor pe nas; c) paralizia muchiului stemocleidomastoidian i trapez. 7. Lezarea nervului hipoglos determin: a) amiotrofia limbii; b) tulburri de formare a bolului alimentar; c) tulburri de fonaie.

8. Hiperpneea reprezint o metod de activare: a) electrocardiografic; b) electroencefalografic; c) electromiografic. 9 Pacientul prezint alexie cand: a) nu inelege ce i se spune; b) nu inelege ceea ce este scris; c) nu inelege cuvantul vorbit. 10.Pacientul prezint surditate verbal cand: a) execut corect gesturile; b) utilizeaz corect obiectele; c) aude dar nu inelege. 11.Pacientul prezint cecitate verbal cand: a) nu inelege scrisul; b) inelege cuvantul vorbit; c) nu reproduce corect cuvintele. 12.Mioclonia reprezint: a) contracia brusc a unui muchi; b) micarea involuntar; c) relaxarea muscular. 13.Micrile coreice reprezint: a) tremurtura involuntar; b) micri involuntare brute care dispar in somn; c) fasciculaii involuntare. 14.Convulsia reprezint: a) pierderea contientei; b) micri neateptate ale membrelor inferioare; c) contracii musculare urmate de relaxare. 15.Pareza reprezint: a) contractura muscular; b) diminuarea forei musculare; c) rigiditate vascular. 16.Hemiplegia reprezint: a) absena forei musculare; b) paralizie generalizat; c) paralizia unei jumti de corp. 17. Paraplegia reprezint: a) paralizia unui singur membru; b) paralizia prii inferioare a corpului; c) paralizia celor patru membre. 18. Hemibalismul reprezint: a) micri ample, dezordonate numai la membrele de aceeai parte; b) mers ca de beiv - mers ebrios"; c) mers cu pai mici, tarii. 19. Acalculia reprezint: a) incapacitatea de a scrie; b) incapacitatea de a efectua calcule; c) pierderea vocii.

20. Afazia reprezint: a) dificultatea in articularea cuvintelor; b) incapacitatea de a-i coordona micrile; c) diminuarea/incapacitatea de a se exprima corect verbal sau scris. 21. Agrafia reprezint: a) capacitatea de a scrie; b) incapacitatea de a citi; c) incapacitatea de a scrie selectiv. 22. Lezarea nervului olfactiv produce: a) cacosmia = perceperea tuturor mirosurilor ca fiind mirosuri neplcute; b) hiperosmia = exacerbarea mirosului; c) anosmia = absena mirosului. 23. Lezarea nervului optic produce: a) amauroza = orbire; b) ambliopie = diminuarea acuitii vizuale; c) scotom = pierderea parial a campului vizual. 24. Lezarea nervului trigemen produce: a) trismus = incletarea maxilarelor; b) paralizie masticatorie; c) cderea maxilarului. 25. Lezarea nervului facial produce: a) tulburri de gust; b) halucinaii olfactive; c) halucinaii vizuale. 26. Lezarea nervului acustico-vestibular produce: a) lipsa posibilitii de a fluiera; b) tulburri de echilibru; c) paralizie masticatorie. 27. Lezarea nervului glosofaringian produce: a) incapacitatea pacientului de a umfla obrajii; b) neperceperea culorilor; c) tulburri gustative. 28. Lezarea nervului vag produce: a) disfazie = tulburri de vorbire, voce nazonat, tears; b) tulburri de formare a bolului alimentar; c) spasm facial. 29. Durerea spontan a extremitilor cefalice reprezint: a) migrena; b) cefalee nevrotic; c) durere de cap (cefalee). 30. Apariia convulsiilor poate fi cauzat de: a) febr; b) antecedente heredocolaterale; c) traumatisme. 31. Inceputul convulsiilor este precedat de: a) micri de supinaie (intoarcerea palmei in sus); b) tulburri de scris; c) prodrom i aur.

32. Tremurtura degetelor mainii la un parkinsonian seamn cu: a) micarea de pendulare; b) micarea de numrare a banilor; c) micarea de intors ceasul. 33. Tremurtura parkinsonian dispare: a) in timpul micrilor voluntare; b) in timpul somnului; c) dac pacientul este destins i linitit. 34. Tremurtura picioarelor la un parkinsonian imit: a) micarea de pedalare; b) micarea de batere a msurilor muzicale; c) micarea de balansare. 35. Tremurtura pacientului cu etilism cronic se amelioreaz: a) dup abstinena prelungit; b) dup consumul de alcool; c) dup consumul de droguri. 36. Tulburrile de mers, isterice, au caracter: a) psihogen; b) endocrin; c) renal. 37. Scderea brusc a valorilor TA la pacient cu ATS avansat conduce la: a) ameliorarea strii generale; b) accidente vasculare cerebrale; c) accidente coronariene. 38. Starea confuzional poate fi provocat de: a) intreruperea consumului de alcool cu abstinen prelungit; b) abuz de medicamente; c) consum de narcotice. 39. Narcolepsia reprezint: a) nevoia brusc de somn; b) somn superficial cu treziri dese; c) somn cu durat peste limitele normale. 40. In timpul crizei convulsive generalizat: a) imobilizm forat pacientul; b) poziionm postural pacientul; c) ateptm s se termine criza. 41. Pacientul cu miastenie prezint: a) oboseal muscular exagerat; b) tulburri oculare; c) tulburri de vorbire. 42. Pacientul cu parkinson prezint: a) tremurtura; b) rigiditate; c) mers incet cu pai mici. 43. Tremurtura la un pacient cu parkinson: a) dispare in timpul somnului; b) este tremurtura de repaus; c) dispare in timpul micrilor voluntare.

44. Pacientul cu scleroz multipl prezint: a) tulburri oculare; b) tulburri vestibulare; c) tulburri motorii. 45. Hipertensiunea intracranian este prezent in: a) tumori cerebrale; b) acumulare in exces de LCR; c) edem cerebral generalizat. 46. Pacientului cu neuroinfecii ii asigurm: a) repaus obligatoriu la pat; b) luminozitate sczut; c) izolare. 47. Paralizia facial periferic este precedat de: a) deficit motor al membrelor superioare; b) dureri auriculare; c) redoare de ceafa. 48. Criza epileptic major se caracterizeaz prin: a) epistaxis; b) criza convulsiv generalizat; c) deficit motor. 49. Accesul epileptic major are ca manifestri: a) relaxare sfincterian; b) incontinen de fecale; c) mucarea limbii. 50. In timpul crizei grand-mal pacientul prezint: a) pierderea contientei; b) risc de accidente; c) alterarea percepiei senzitive i senzoriale. 51. Pacientul cu hemoragie cerebral: a) este poziionat ezand in primele 24 h; b) prezint repaus obligatoriu la pat; c) este transportat cu cruciorul pentru investigaii. 52. Pacientului cu hemoragie cerebral i se pot administra: a) vasodilatatoare; b) anticoagulante; c) hemostatice. 53. Pentru AVC sunt factori de risc: a) hipertensiunea arterial; b) obezitatea; c) predispoziia ereditar. 54.In A VC semnele de debut sunt: a) vertij; b) cefalee occipital; c) valori tensionale crescute. 55. La pacienii cu AVC nu efectum: a) trecerea rapid in ortostatism; b) micri brute necontrolate ale capului; c) transport pe distane mari.

56. Edemul cerebral reprezint: a) creterea de volum a creierului; b) ptrunderea microbilor in substana cerebral; c) evacuarea in exces de LCR. 57. Pacientului epileptic nu ii sunt recomandate: a) consumul de neurotoxice; b) suprimarea tratamentului dac nu mai face crize o lun de zile; c) reducerea dozelor fr recomandare medical. 58. Neuroluesul este transmis: a) pe calea genital; b) transplancentar; c) la natere. 59. Evoluia sclerozei multiple este: a) cronic, ciclic in puseuri; b) acut, fr recidiv; c) alternant cu remisie complet. 60. Pacientul parkinsonian are: a) mers cu suplee i pai mari; b) mers fr suplee cu pai mici; c) mers cu pasul i trunchiul inclinat pe spate. 61. Migrena reprezint: a) durerea paroxistic a capului de obicei unilateral; b) acuze dureroase ale capului dup traumatisme; c) criza de pierdere a contientei. 62. Ptoza palpebral din miastenie reprezint: a) cderea ploapelor; b) privirea saie; c) vederea dubl. 63. Neuroinfeciile primitive reprezint: a) proces infecios la nivel circulator; b) proces infecios la nivel respirator; c) proces infecios asupra S.N.C.. 64. Sindromul meningitic are ca manifestri: a) tulburri sezitivo-senzoriale; b) contractura muscular; c) tulburri digestive. 65. Sindromul encefalitic se manifest cu: a) tulburri neurologice; b) tulburri psihice; c) tulburri senzitivo-senzoriale. 66. Pentru examinarea radiologic a pacientului: a) prul lung il vom lega pe cretet; b) indeprtm obiectele radioopace; c) dezbrcm regiunea de examinat. 67. Pentru examinrile cu substan de contrast efectum: a) supravegherea funciilor vitale; b) testul de toleran a substanei de contrast; c) radem zona de examinat, la nevoie.

68. Pentru angiografie cerebral i pneumoencefalografie: a) pacientul va fi nemancat; b) pacientul va fi sedat (medicaie anxiolitic); c) pacientul va fi pregtit psihic. 69. Pentru examinare EEG: a) pacientul va fi sedat; b) pacientul trebuie s fie cu scalpul curat; c) poziia pacientului va fi in ortostatism. 70. Poziia pacientului pentru puncia lombar este: a) decubit lateral; b) ezand; c) copii sunt inui pe genunchii asistentei medicale. 71. Dup puncia lombar pacientul are voie: a) s se mobilizeze dup 15 minute de repaus; b) nu are voie s se mobilizeze aproximativ 24 h; c) s fumeze i s consume buturi alcoolice. 72. Asistenta medical dezinfecteaz locul punciei cu: a) ap i spun; b) tinctur de iod; c) alcool sanitar. 73. Asistenta medical badijoneaz locul punciei pe suprafaa de: a) 25/25 cm din afar spre centru; b) 5/5 cm indiferent de sens; c) 10/10 cm din centru in afar. 74. Asistenta medical comprim dup efectuarea punciei locul de elecie cu: a) o compres steril; b) un tampon de vat; c) o compres nesteril. 75. Asistenta medical menine mandrenul acului spinal in timpul punciei: a) steril; b) nesteril; c) il depune in sacul colector. 76. Asistenta medical ofer medicului pentru efectuarea punciei: a) mnui de unic folosin, nesterile; b) mnui sterile; c) mnuile nu sunt necesare. 77. Puncia lombar se execut de ctre: a) asistenta medical de salon; b) asistenta medical de laborator; c) medic. 78. Dup efectuarea punciei occipitale: a) se asigur 8 h repaus total pacientului; b) pacientul se poate mobiliza dup circa 15 minute; c) se asigur pacientului repaus fizic 60 minute. 79. Biopsia muscular se execut in: a) salon; b) sala de operaii; c) domiciliul pacienilor.

80. Examinarea oftalmoscopic este necesar unui pacient cu afeciune neurologic: a) da; b) nu, c) da, numai in cazul HTA; d) numai dac pacientul accept. 81. Tratamentul anticoagulant este contraindicat: a) la apariia gigivoragiilor; b) la apariia episoadelor de epistaxis; c) cand LCR-ul este sanguinolent. 82.Modul de administrare pentru Manitol 20% este de: a) 60-70 picturi/min.; b) 40 picturi/min.; c) 70-80 picturi/min. 83. Pentru pstrarea venei deschise" folosim in cadrul fluturai lor sau a branulelor un cpcel de conectare cu capacul acestora, pe care asistenta il cur zilnic, dup fiecare utilizare cu: a) heparin 10 u.i/ml.; b) o soluie de clorur de Na normal; c) ap distilat; d) ap bicarbonatat. 84. In planul de ingrijire pentru un pacient cu hemoragie cerebral, asistenta ii va fixa ca obiective: a) evitarea mobilizrii pacientului fr aviz medical; b) supravegherea funciilor vitale; c) prevenirea complicaiilor generale; d) mobilizarea precoce activ; e) repaus absolut la pat, aproximativ o sptman; f) hidratarea i alimentarea adecvat, recomandat. 85.Monitorizarea i combaterea vrsturilor realizat de asistent se refer la: a) respiraii profunde ale bolnavului, ce reduc greaa; b) poziionarea lateral; c) evaluarea volumului i caracterului vrsturilor; d) poziionarea semi-ezand cu dou perne; e) cltirea gurii dup vrsturi. 86. Ingrijirea cavitii bucale a pacientului de, mai sus: a) se efectueaz dimineaa i seara; b) se folosesc tampoane de vat inmuiate in sol. de acid boric 1% sau ceai de mueel; c) mucoasele i limba se badijoneaz cu glicerina boraxat de 3 ori pe zi. 87. Unui bolnav cu epilepsie, i se interzic urmtoarele profesiuni, cu excepia: a) conductor auto; b) macaragiu; c) conductor metrou; d) economist. 88. Reeducarea tulburrilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin: a) asigurarea colaborrii familiei pacientului; b) stabilirea interrelaiei stimulare-rspuns; c) inceperea precoce a interveniilor de reeducare; d) efectuarea unor exerciii pentru denumirea diferitelor obiecte.

89. Autonomia de deplasare este asigurat prin: a) meninerea ortostatismului; b) poziia ezand; c) mers. 90. Capacitatea de autoservire general const in: a) igien personal; b) activiti manuale diverse; c) imbrcat-dezbrcat. 91. Refraciile musculo-tendinoase pot fi evitate prin: a) meninerea corect a membrelor paralizate; b) meninerea poziiilor de flexie a genunchiului i rsuciri ale trunchiului; c) evitarea micrii. 92. Reeducarea funcional a membrului paralizat trebuie inceput: a) dup 30 de zile de la debut; b) in perioada acut; c) nu conteaz momentul ales. 93. Pacientul cu deficit motor parial se imbrac: a) incepand cu membrul sntos; b) incepand cu membrul plegic; c) nu conteaz. 94. Pentru mobilizarea pasiv a membrului superior poziia pacientului in pat este: a) de decubit dorsal; b) Trendeleburg; c) de decubit lateral. 95.D-lui M. E. i s-a pus dg. de HT-intracranian i este internat in serviciul de neurologie. Planul de ingrijire include poziionarea prin ridicarea capului patului la 30. Asistenta recunoate c aceast ingrijire este eficient pentru c: a) pacientul va respira mai uor, mai bine; b) promoveaz drenajul venos; c) crete valoarea TA; d) reduce intensitatea durerii. 96. Pacientul incepe s manifeste o respiraie Cheyne-Stokes; acest tip de respiraie este explicat astfel: a) respiraie complet neregulat, cu amplitudine superficial i adanc; b) inspiraii prelungite cu pauze inspiratorii i/sau expiraii; c) respiraie cu amplitudini crescande pan la maxim i apoi sczand pan la apnee, ce dureaz 10-20 sec; d) respiraii rapide, regulate susinute cu creterea in amplitudine. 97. Ioana, 12 ani, inteligent, instruit, singurul copil al unor prini de varst mijlocie, in timpul orei de istorie are o criz de epilepsie. Este internat la spital, contient, insoit de mama ei, care este anxioas i dominatoare. Care din urmtoarele ar corespunde strategiei privind gradul de mobilitate permis Ioanei in spital: a) s-i administrm un sedativ prescris i odihn strict la pat, timp de 24 h, sub observaie; b) s-i permitem s se aeze linitit pe marginea patului i s mearg insoit la WC; c) s-i permitem s se ridice, s se mite, dar s fim asigurai unde se afl.

98. Care din urmtoarele va fi aciunea prioritar cand Ioana va avea o alt criz, in timp ce urmrete un program la TV in holul seciei: a) o poziionm postural pe podea, indeprtand obiectele traumatizante din apropiere; b) o aezm in decubit ventral pe podea i solicitm urgent o surs de ajutor; c) o aezm in decubit dorsal, capul va fi intors pe o parte pentru scurgerea secreiilor i rugm celelalte persoane s prseasc incperea. 99. Care din urmtoarele arat ordinea corect a etapelor crizelor de epilepsie: a) tonic, clonic, automatism, com; b) aur, clonic, tonic, somn; c) clonic, tonic, somn, automatism; d) aur, tonic, clonic, somn. 100. Care din urmtoarele situaii i se par iniial Ioanei ca fiind cea mai dificil: a) s spun rudelor sale despre boal; b) s se intoarc la coal i s-i intalneasc colegii; c) s se bazeze pe medicaie pentru stabilizarea bolii; d) gandul de a fi supraprotejat de mama ei. 101. Pentru a restabili mobilizarea unui pacient cat mai repede posibil dup un AVC (parez) cea mai important aciune este: a) poziionarea corect a membrului respectiv; b) efectuarea de exerciii fizice pasive ale membrului respectiv; c) schimbarea poziiei pacientului din 10 in 10 ore; d) aplicarea de aele la membrele afectate. 102. Imobilizarea prelungit la pat a pacientului determin: a) complicaii pulmonare; b) agravarea tulburrilor cardio-vasculare; c) tulburri trofice cutanate. 103. D-l R.O, 72 ani, are de 10 ani Parkinson. Este internat pentru c starea general din ultimele zile s-a alterat. Cel mai important simptom al bolii care confirm starea alterat, este: a) confuzia; b) intenia de tremurtur; c) paloarea tegumentelor; d) tremurtur, cltinarea. 104. Prioritatea planului de ingrijire intocmit pacientului, este: a) poziionarea; b) s fie adus in starea de independen; c) prevenirea aspiraiei pulmonare; d) s efectueze cat mai variate activiti. 105. Cea mai potrivit ingrijire nursing, pentru a alina suferina pacientului, include: a) monitorizarea orelor de somn; b) evitarea alimentelor carbohidrante; c) colaborarea cu pacientul mai ales atunci cand ii planific programul de activiti. 106. D-l. I. Marin, 22 ani, este reinternat in spital in vederea inceperii unui program intensiv de recuperare. in urm cu 6 luni a suferit un traumatism - o lezare incomplet a vertebrei T4. Care din urmtoarele afirmaii ale D-lui I. M. indic faptul c inelege dificultatea leziunii sale: a) vreau s folosesc un scaun cu rotile; b) scopul meu este s m deplasez independent, fr ajutor; c) curand, voi merge.

107. Ce activitate a pacientului demonstreaz invarea corect cu privire la ingrijirea tractului urinar: a) limiteaz lichidele ingerate la 1000 ml/24 h; b) controleaz frecvent umplerea vezicii urinare; c) spal din 2 in 2 ore vasul urinar. 108. Ca s evalueze eficacitatea programului intestinal de evacuare, asistenta medical ar trebui s atepte ca pacientul s fie capabil: a) s evite laxativcle i scaunele moi; b) s nu accepte incontinena; c) s schimbe zilnic vasul pentru eliminare. 109. Asistenta medical ii administreaz diazepam 100 mg. Ce observaie aprut va reconsidera indicaia: a) somnolena; b) scderea apetitului; c) spasmele musculare severe. ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni psihice. 1. Varsta de debut a schizofreniei este in majoritatea cazurilor: a) 18-35 ani; b) dup 50 ani; c) dup 65 ani. 2. Vitamina B1 i PP sunt indicate in tratamentul pacientului cu delirium tremens, pentru: a) formarea protrombinei; b) activitatea sistemului nervos; c) o circulaie sanguin bun; d) realizarea diurezei. 3. Aerofobia este: a) teama de locuri inalte; b) teama de murturi, de lmaie. 4. Dieta bogat in proteine i vitamine previne distrugerea unui organ care detoxific alcoolul: a) pancreasul; b) ficatul; c) rinichiul. 5. Pacientul cu delirium tremens te intreab, speriat, dac vezi gandacii care se urc pe patul su. Asistenta medical va rspunde: a) vom scpa de ei, dand cu spray; b) nu vd nici un gandac; c) aceti gandaci sunt o manifestare a bolii. 6. Pacientul care umple golurile sau spaiile albe" din memorie, cu evenimente imaginare, contradictorii, lipsite de consecven: a) confabuleaz; b) minte; c) are halucinaii. 7. Riscul de sinucidere este maxim in cazul: a) depresiei simple, de tip nevrotic; b) depresii endogene.

8. Repetarea frazelor spuse de alt persoan, se numete: a) autism; b) ecolalie; c) balbism. 9. Care din rspunsurile urmtoare este fals: a) antidepresivele triciclice poteneaz efectele alcoolului; b) se indic asocierea alcool/antidepresive triciclice pentru vindecarea rapid a depresiei endogene. 10. Indicai rspunsul corect: a) diazepamul se administreaz intravenos lent (50 mg/min.); b) fenobarbitalul se administreaz intravenos lent. 11.Diazepamul este contraindicat in: a) starea de oc; b) agitaia psihomotorie din demena senil; c) tulburri psihosomatice. 12.Care medicament de mai jos are efect miorelaxant pe musculatura somatic: a) antideprin; b) diazepam; c) meprobamat; d) clodelazin. 13.Ce metod contraceptiv ar fi util unei persoane tinere epileptice care urmeaz un tratament cu fenobarbital: a) contraceptive orale; b) sterilet; c) vasectomie. 14.Care enun este fals: a) fenobarbitalul scade efectul corticoizilor; b) fenobarbitalul este medicament de elecie in tratamentul intoxicaiei etanolice acute. 15.Haloperidolul se contraindic pacienilor cu: a) boal Parkinson; b) demen senil; c) boala Alzheimer. 16. Indicai enunurile false referitoare la barbiturice: a) se utilizeaz fr pericol de ctre gravid sau luza ce alpteaz; b) se poate resorbi i administra sub form de supozitoare; c) nu determin fenomene de intoleran i dependen. 17. Cum procedm corect fa de un pacient hiper ac tiv aflat in stare de agitaie maniacal i care refuz hrana: a) va fi imobilizat in cma de for, la nevoie se aplic pedeapsa corporal i este forat s mnance; b) se dau alimente pe care le poate manca din mers" (ca sendviuri)c) nu se ia nici o msur; cand va fi infometat va veni singur s primeasc hrana. 18. Tulburrile psihice postpartum evolueaz: a) tranzitoriu i au prognostic favorabil; b) trenant, cu tendin la transfer ctre psihoze. 19. Sindromul discordant este caracteristic pentru: a) schizofrenie; b) alcoolism; c) demen.

20. intarzierea mintal grav: a) corespunde descrierii clasice de idioie; b) limbajul insuit este minim; c) nu poate avea o existen independent, integrat socio-pro-fesional. 21. Oligrofrenia: a) se caracterizeaz prin factor QI > 90; b) se datoreaz unor factori endogeni ce intervin dup varsta de 3 ani; c) este rezultatul unor leziuni cerebrale cu caracter sechelar. 22. Schizofrenia se caracterizeaz prin: a) autism; b) depresie major; c) gandire forat; d) ambivalen afectiv. 23. Gandirea forat face parte din delirul intalnit in: a) paranoie; b) schizofrenie; c) demen. 24. Pacientul cu sindrom catatonic este: a) euforic, jovial, cant, danseaz; b) imobil, inert, cu flexibilitate ceroas; c) in stare de com de gradul IV. 75 Marcai rspunsul incorect = epilepsia cu crize convulsive generalizate, ' tonico-clonice, este: a) parial sau focal; b) denumit i petit mal"; c) tratat cu infiltraii de ap distilat suprapubian. 26. In postpartumul precoce pot apare: a) stri confuzionale; b) stri depresive; c) idei de infanticid i tendin de suicid in doi. 27. In cursul strii de agitaie psihomotorie, cu tulburri confuzionale la varstnici, pot surveni: a) deces; b) acte de agresivitate; c) dezinhibiie sexual. 28. Semnele de neuroglicopenie cerebral sunt: a) transpiraii, tremurturi; b) anxietate, fatigabilitate; c) pierderea strii de contient. 29. Tulburrile psihice determinate de tumorile cerebrale temporale, pot fi: a) halucinaiile auditive; b) halucinaiile vestibulare; c) halucinaiile vizuale. 30. Teama nejustificat de moarte se numete: a) nosofobie; b) anxietate; c) thanatofobie; d) halucinaie; e) acvafobie.

31. Psihopatiile sunt: a) boli psihice; b) dizarmonii in structura personalitii. c) afeciuni neurologice. 32. Psihopatiile apar la varsta: a) copilriei; b) adolescenei; c) adultului. 33. Ce hipnotic se indic la un pacient cu fibrilaie atrial, embolii cerebrale repetate i aflat sub tratament de intreinere cu trombostop i chinidin: a) fenobarbital; b) nitrazepam; c) haloperidol. 34. Ce hipnotic i/sau tranchilizant se recomand la un pacient hipertensiv,nevrotic i sub tratament cu propanolol: a) diazepam; b) fenobarbital; c) majeptil. 35. Se indic asocierea de antideprin la un pacient deprimat i cu HTA sub tratament cu clonidin: a) intotdeauna se asociaz; b) se evit asocierea; c) da, dac se asociaz i cu furosemid. 36. Medicaia antipsihotic este eficace in: a) controlul simptomelor; b) reducerea efectelor secundare; c) prevenirea debutului psihozei. 37. Injectarea accidental a soluiei de calciu bromatparavenos (la plic de flexie a cotului) determin paralizia nervului: a) radial; b) cubital; c) median. 38. Tulburrile de memorie: a) se numesc dismnezii; b) pot fi cantitative; c) pot fi calitative. 39. Combaterea tendinelor de consum i abuz de alcool la toate varstele poate fi susinut prin: a) modaliti de educaie sanitar la toate grupele de varst; b) anularea obiceiului de a da alcool copiilor; c) prevenirea comportamentului deviant la copii i tineri; d) inlturarea ideilor false despre alcool. 40. In coma alcoolic, ce constituie o urgen, dei pacientul este beat mort" asistenta medical va interveni prin: a) meninerea permeabilitii cilor respiratorii; b) msurarea TA i pulsului; c) supravegherea diurezei.

41 Abuzul de halucinogene determin urmtoarele simptome ale drogrii: a) midriaz, tahicardie, transpiraii; b) halucinaii vizuale, depersonalizare; c) tulburri de gandire. 42. Complicaiile neonatale ale folosirii de droguri pot fi urmtoarele: a) prematuritate; b) malformaii congenitale; c) distrofii, convulsii; d) complicaii banale, fr importan pentru nou-nscut. 43 Ingrijirea pacientului cu demen implic din partea asistentei medicale: a) o atitudine umanitar; b) promovarea contactului cu realitatea; c) neimplicarea familiei in asigurarea suportului emoional; d) realizarea unei diete echilibrate; e) lips de comunicare prin izolarea pacientului. 44. Asistenta medical, in planul de ingrijire intocmit pentru un bolnav oligofren, ii va propune urmtoarele obiective: a) promovarea dezvoltrii optime; b) prevenirea complicaiilor medicale; c) susinerea familiei in asigurarea ingrijirilor la domiciliu. 45. Sfatul genetic este foarte important in prevenirea demenelor i se realizeaz prin: a) dispensarizarea gravidei cu risc de sindrom Down; b) dispensarizarea deosebit a gravidei cu peste 35 ani; c) nu cere supraveghere deosebit. 46. Printre interveniile asistentei medicale in prezena unei paciente in criz de isterie" intalnim urmtoarele: a) sustragerea ateniei pacientei de la preocuparea asupra crizei; b) administrarea de diazepam - cu scop sedativ; c) meninerea pacientei in mediul unde a fcut criza. 47. Pentru c isteria se poate manifesta asemntor cu epilepsia, asistenta medical va cunoate in mod deosebit: a) diferenierea crizei de epilepsie generalizat (grand mal) fa de criza de isterie; b) pe ce cale se administreaz diazepamul; c) cum se transport pacientul in timpul crizei. 48. In tratamentul schizofreniei apar mai multe variante; care din urmtoarele au drept obiectiv readaptarea i reintegrarea in mediul socio-familial: a) administrarea de neuroleptice; b) insulinoterapia; c) psihoterapia in grup sau individual; d) ergoterapia; e) terapia familiei. 49. Fa de bolnavii cu agresivitate i agitaie psiho-motorie asistenta medical va lua o serie de msuri utile pan la venirea medicului; a) imobilizeaz pacientul prin contenie manual i mecanic; b) administreaz neuroleptice sedative pe cale parenteral; c) accept ajutorul celorlali pacieni; d) supravegheaz continuu pacientul, nu il prsete i anun medicul prin alt persoan; e) previne agitaia in salon.

50. Printre efectele secundare ale neurolepticelor (clorpromazin) se pot intalni: a) hTA ortostatic (mai ales la copii i varstnici); b) tulburri de vedere i reacii extrapiramidale; c) uscciunea mucoasei bucale; d) constipaie. 51. Care din urmtoarele medicamente au efect tranchilizant: a) diazepam; b) antideprin; c) amitriptilin; d) hidroxizin. 52. Care din urmtoarele medicamente sunt hipnotice: a) amital sodic; b) fenobarbital; c) diazepam; d) nitrazepam. 53. In care din urmtoarele afeciuni este contraindicat s administrm antideprin? a) glaucom; b) infarct de miocard acut; c) epilepsie. 54. Doamna A. de 31 de ani, profesoar, o persoan fr prieteni, capabil fofesional are sentimentul c, de cateva luni este criticat de colegi nentm indiscreie i c unii studeni au fost pui s o spioneze. Scopul iniial al asistentei medicale v-a fi indreptat spre: a) antrenarea pacientei in activitatea de grup; b) ajutarea bolnavei s dobandeasc incredere in cadrele medicale din secie; c) indeprtarea altor pacieni i limitarea contactelor cu acetia; d) inlesnirea vizitelor membrilor familiei. 55 Doamna R, are anorexie, insomnie i a sczut in greutate. Asistenta medical tie c aceste simptome sunt caracteristice: a) alcoolismului; b) depresiei; c) isteriei; d) apatiei. 56.Tratamentul nevrozelor este intregit de: a) psihoterapie; b) ergoterapie; c) relaxare; d) odihn. 57.Pacientul cu psihastenie poate prezenta obsesii i fobii cu coninut: a) agresiv b) sexual. 58.Reacii afective i comportamentale imprevizibile prezint un pacient cu: a) schizofrenie; b) epilepsie; c) oligofrenie. 59.In cursul terapiei prin somn (cma de for chimic) aplicat unui pacient cu afeciune psihic, asistenta medical va acorda atenie: a) igienei generale; b) schimbrii lenjeriei; c) prevenirii tulburrilor de decubit.

60.Fa de pacientul cu tulburri psihice, influena familiei poate fi util: a) in faza acut a bolii; b) in convalescen; c) in perioada de reinserie social, familial; d) numai in perioada de convalescen. ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni locomotorii. 1. Pentru evaluarea morfo-funcional a aparatului locomotor al unei paciente asistenta va determina: a) poziia corpului i a membrelor; b) tolerana la efort; c) gradul de independen in efectuarea activitilor zilnice. 2. Ocupaia poate favoriza i influena apariia unor afeciuni ale aparatului locomotor, ca: a) ruptura de menise; b) tenosinovita; c) genu valgum. 3. Evaluarea toleranei la efort impune: a) msurarea pulsului, tensiunii arteriale, respiraiei, inainte de activitate; b) msurarea pulsului, tensiunii arteriale, respiraiei, dup activitatea desfurat; c) prelevarea de produse biologice i patologice. 4. Evaluarea gradului de independen in efectuarea activitilor zilnice, cuprinde: a) splatul i pieptnatul; b) imbrcatul i dezbrcatul; c) independena in comunicare. 5. Bradidactilia se caracterizeaz prin: a) degete mari i subiri; b) degete supra numeroase; c) degete scurte; d) degete mari. 6. Cifoscolioza este o boal: a) restrictiv; b) obstructiv; c) a membrelor inferioare; d) a membrelor superioare. 7 Care din urmtoarele sunt malformaii congenitale: a) piciorul stramb; b) scolioza; c) luxaia de old; d) lordoza. 8. Unei paciente cu osteoporoz, in afara tratamentului medicamentos prescris de medic, asistenta ii recomand: a) s efectueze zilnic micare (mers pe jos); b) s doarm pe un plan dur; c) s se odihneasc cat mai mult; d) s-i ofere o alimentaie bogat in calciu i vitamine.

9. Bursita se manifest prin: a) sindrom inflamator; b) vrsturi; c) ameeli; d) febr; e) limitarea micrilor. 10.Din planul de ingrijire a unui pacient cu bursit fac parte urmtoarele intervenii: a) repausul regiunii; b) observarea apariiei unor semne legate de limitarea micrilor; c) captarea vrsturilor pe 24 h; d) masaj al regiunii. 11.Care din urmtoarele probleme este prioritar in cazul unui pacient care a suferit o amputaie: a) potenial de complicaii; b) anxietate; c) perturbarea imaginii corporale. 12.La ce se refer suportul psihic oferit de asistent pacientului cu amputaie: a) incurajarea s-i priveasc bontul; b) existena posibilitii de protezare; c) existena fenomenului de membru fantom"; d) necesitatea traciunii pentru vindecare; e) poziionarea corect a corpului in micare. 13. Care din urmtoarele afeciuni perturb metabolismul esutului conjunctiv i articular: a) raa; b) diabetul; c) panariii i furunculi; d) infecii bacilare (bacii Koch). 14. Luxaia coxo-femural congenital se intalnete mai frecvent la: a) persoana varstnic; b) femeia la menopauz; c) fetie; d) biei. 15. Morbul lui Pott" sau: a) osteoporoza; b) osteoartrita tuberculoas a coloanei vertebrale; c) osteoartrita tuberculoas coxofemural. 16. Ruptura muscular se manifest prin urmtoarele, cu excepia: a) durere intens aprut brusc; b) impoten funcional; c) deformarea regiunii la distan; d) echimoz. 17. Deficitul de autoingrijire, ca problem, a unui pacient cu afeciune locomotorie este consecina: a) imobilizrii segmentelor corpului; b) deformrii i rigiditii articulare; c) apariiei complicaiilor gastro-intestinale; d) schimbrii locului de munc.

18. Imobilizarea corect a unei fracturi de gamb in urgen se face in: a) aparat gipsat gambiero-podal; b) aparat gipsat pelvi-podal; c) atel gipsat femuro-podal; d) atel gipsat gambiero-podal. 19. Care din urmtoarele semne nu apar in luxaia scapulo-humeral? a) umr in epolet; b) uoar abducie elastic a braului; c) umr globular. 20. O fractur de antebra se imobilizeaz in urgen in: a) atel gipsat brahio-palmar; b) aparat gipsat brahio-palmal; c) atel gipsat antebrahio-palmar. 21. In prezena unui aparat gipsat asistenta ii propune urmtoarele cu excepia: a) sesizarea oricrui miros degajat la nivelul aparatului gipsat; b) observarea schimbrii culorii gipsului la nivelul plgii; c) observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat; d) sprijinirea precoce pe membrul afectat. 22. Pacientul cu aparat gipsat este invat s anune dac acuz: a) furnicturi, amoreli; b) cefalee, ameeli; c) presiune la nivelul membrului afectat. 23. in cazul unui pacient cu extensie, traciune, internat in secia de ortopedie, asistenta ii propune ca intervenii: a) verificarea poziiei membrelor in funcie de traciune; b) urmrirea culorii i temperaturii membrelor; c) incurajarea pacientului; d) interzicerea vizitatorilor; e) program de mobilizare la 8 ore. 24. Cum se va proceda in cazul unei pri amputate: a) se alipesc cele dou segmente; b) se recupereaz imediat segmentele; c) se panseaz cu comprese umede/soluie cloramin; d) se introduce intr-un recipient cu ghea. 25. Artoscopia este examinarea endoscopic a: a) unui muchi; b) unei articulaii. 26. Funcia articular poate avea drept scop: a) explorator; b) terapeutic; c) ambele. 27. Care din urmtoarele este o explorare funcional a muchiului: a) mielografia; b) electromiograma; c) radiografia simpl. 28. Examinarea cu izotopi radioactivi a osului poart denumirea de: a) puncie osoas; b) biopsie osoas; c) scintigrafie osoas.

29. In cazul unei bolnave de 70 de ani, cu fractur de col femural operat, care din urmtoarele intervenii vor fi aplicate de asistenta medical? a) intoarce bolnava din 2 in 2 orc in decubit lateral sau stang, dorsal sau ventral; b) intoarce bolnava din 2 in 2 ore exceptand decubit lateral de pe partea operat i-i va aeza dou perne intre membrele inferioare; c) intoarce bolnavul din 30 minute in 30 minute; d) previne eventualele micri ale gambei, piciorului i a degetelor. 30. Domnul B., are aparat gipsat la membrul inferior stang. Care dintre urmtoarele semne relev apariia unor complicaii infecioase sub aparatul gipsat? a) edemul, impotena funcional i cianoza degetelor; b) senzaia de fierbineal a anumitor zone sub gips i miros neplcut; c) dureri, senzaii de furnicturi, rceal i albirea degetelor; d) impotena funcional i anestezia degetelor. 31. In timpul mobilizrii active asistenta va urmri dac pacientul: a) execut micrile permise; b) este ajutat; c) efectueaz 10 micri in 8 ore. 32. Asistenta intocmete, impreun cu pacientul imobilizat la pat, un orar de schimbare a poziiei la: a) 6 ore; b) 8 ore; c) 3 1/2 ore; d) 2 ore. 33. Imobilizarea la pat, predispune pacientul la urmtoarele complicaii, cu excepia: a) greuri i vrsturi; b) escare; c) anchiloze. 34. D-na R. A. de 38 ani, a suferit un politraumatism prin accident de circulaie; are dispnee i o plag care sangereaz la nivelul gambei drepte. Care este prima msur luat de asistent: a) hemostaz provizorie prin pansament compresiv; b) examinarea permeabilitii cilor respiratorii superioare; c) msurarea pulsului i TA; d) punerea unui garou in 1/3 medie a coapsei drepte. 35. Bolnavul D., in varst de 17 ani, se afl internat cu un aparat gipsat pentru o fractur de femur. Urmtoarele observaii sunt relevante pentru evoluia cazului, cu excepia: a) prezena unei dureri vii la nivelul membrului inferior fracturat; b) mnanc bine, dimineaa; c) culoarea degetelor de la piciorul afectat i temperatura cutanat. 36. Care din urmtoarele probleme vor face parte din planul de ingrijire intocmit de asistent unui pacient imobilizat la pat cu o afeciune locomotorie: a) potenial de complicaii; b) deficit de autoingrijire; c) disconfort; d) durere.

37.Care din urmtoarele sunt obiective ce vizeaz educaia pacientului pentru prevenirea afeciunilor locomotorii: a) poziionarea corect in timpul unei activiti; b) evitarea ortostatismului prelungit; c) respectarea unei alimentaii echilibrate; d) evitarea sedentarismului. 38.M. C. de 18 ani se interneaz pentru dureri la nivelul coloanei vertebrale care-l oblig s nu se aplece, este palid, subfebril, cu insomnie, inapeten, transpiraii abundente. Care sunt explorrile ce urmeaz a se efectua, tiind c este vorba de TBC vertebral secundar unei localizri pulmonare: a) explorri radiologice; b) explorri serologice; c) examene imunologice; d) examene bacteriologice; e) IDR. 39.Ce vertebre ale coloanei vertebrale sunt cel mai frecvent afectate in TBC: a) ultimele vertebre toracice; b) vertebrele cervicale; c) primele 2 vertebre lombare; d) nu exist o lombozare predilect. 40.In cazul pacientului M.C., interveniile, in ordinea prioritilor, sunt: a) regim igieno-dietetic complet; b) tratament cu tuberculostatice; c) imobilizare pe un plan tare; d) uneori fizioterapie. ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni reumatice. 1. Care din urmtoarele boli reumatismale au o evoluie acut: a) reumatismul articular acut; b) poliartrita reumatoid; c) spondilita anchilozant. 2. Care din urmtoarele boli reumatismale sunt degenerative: a) reumatismul articular acut; b) gonartroza; c) coxartroza; d) guta. 3. Printre msurile de profilaxie primar se afl: a) depistarea purttorilor de infecii streptococice acute; b) depistarea purttorilor sntoi de streptococ betahemolitic; c) evitarea factorilor trumatici i mecanici. 4. Pregtirea pacientului pentru intervenie chirurgical ortopedic corectiv este o msur de profilaxie: a) primar; b) secundar; c) teriar.

5. In toate bolile reumatice se examineaz sangele prin determinarea de: a) V.S.H.; b) fibrinogen; c) protein C reactiv; d) uree. 6. Pentru evidenierea procesului de osteoporoz pacientul va efectua: a) o artoscopie; b) un examen radiologie osteoarticular; c) un examen radioscopic pulmonar. 7. Goniometrul este folosit pentru: a) examenul mobilitii articulare; b) examenul lichidului sinovial; c) vizualizarea suprafeelor articulare. 8. Durerea articular se accentueaz la: a) micare; b) frig; c) repaus; d) cldur. 9. Redoarea articular reprezint: a) reducerea mobilitii articulare; b) episod inflamator; c) migrarea durerii de la o articulaie la alta. 10.Tumefacia articular este: a) un semn obiectiv; b) un semn subiectiv. 11.Activitatea profesional i autoservirea sunt afectate de: a) impotena funcional articular; b) impotena funcional muscular; c) anchiloza articular. 12.in intocmirea unui plan de ingrijire, a unei paciente cu poliartrit reumatoid, asistenta medical ii fixeaz obiectivele urmtoare: a) scderea in greutate; b) meninerea unei msuri de independen in autoservire; c) sprijinirea psihic pentru a se adapta la reducerea capacitii sale funcionale. 13.In timpul tratamentului cu medicamente antiinflamatoare pacienta va primi: a) un regim alimentar hipercaloric; b) un regim alimentar hiposodat; c) un regim alimentar bogat in vitamina B1. 14.Susinerea pacientului din punct de vedere psihic previne: a) strile depresive; b) anxietatea; c) complicaiile gastrice. 15.Printre interveniile cuprinse in planul de ingrijire a unei paciente cu spondilit anchilozant, asistenta medical nu uit: a) asigurarea repausului pe un pat tare i neted; b) supravegherea pulsului, T.A., T; c) alimentaia foarte bogat in proteine i vitamine; d) s o invee executarea de exerciii posturale i respiratorii.

16.Artroza, cea mai frecvent boal reumatic, este caracterizat prin: a) inflamaia structurilor vertebrale; b) uzura cartilajului articular; c) hipertrofia extremitilor osoase. 17.Manifestrile de dependen pot fi: a) anchiloza articulaiei; b) durerea ce se accentueaz dimineaa la sculare; c) micri articulare limitate. 18. Printre problemele pacienilor cu artroz intalnim: a) dificultate in imbrcare, dezbrcare, inclare; b) risc de complicaii oculare; c) cefalee, ameeli; d) modificarea schemei corporale; e) reducerea capacitii ventilatorii pulmonare. 19. Se tie c in cazul unei paciente care are o spondilit anchilozant exerciiile de postur se execut inc din faza de debut. Caracterele acestor exerciii vor fi: a) durata scurt; b) execuia uoar; c) repetarea lor la 3 ore. 20. Reducerea funcional a articulaiilor periferice se realizeaz prin exerciii de mobilitate: a) activ i pasiv; b) numai pasiv; c) nu se efectueaz exerciii de mobilitate. 21. Pacientul cu sciatic vertebral ii va preveni recidivele dac: a) nu va efectua exerciii zilnice pentru reeducarea muscular; b) va evita micrile brute care solicit coloana; c) va relua activitatea in mod gradat. 22. In artroze i spondiloze, recuperarea prin termoterapie se realizeaz cu: a) nmol cald; b) parafin; c) raze ultraviolete. 23.D-na N.V. de 45 ani se interneaz pentru dureri matinale la nivelul articulaiilor metacarpiene, cu tumefiere, alturi de noduli subcutanai situai deasupra proeminenelor osoase; mai prezint febr, stare general modificat. Care sunt investigaiile recomandate in acest caz, tiind c bolnava sufer de un sindrom reumatoid in cadrul bolii - poliartrit reumatoid: a) examene radiologice articulare; b) examene serologice - factori reumatoizi; c) tomografie computerizat. ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni endocrine. 1. Hormonii neurohipofizari sunt urmtorii: a) insulina i glucagonul; b) adenocorticotropul (ACHT) i somatotropul (STH); c) ocitocina i antidiureticul (ADH). 2. Hiperfuncia tiroidian conduce la: a) mixedem; b) gigantism; c) exoftalmie.

3. Hipofuncia corticosuprarenalei duce la: a) diabet insipid; b) boal Addison; c) boal Cushing. 4. Somatotropul se mai numete i: a) hormon antidiuretic; b) hormon de cretere; c) hormon corticostimulant. 5. Parathormonul are ca aciune: a) stimularea glicogenezei; b) stimularea secreiei de adrenalin; c) stimularea resorbiei de Ca intestinal sub influena vitaminei D. 6. Hiperfuncia corticosuprarenalei duce la: a) diabet insipid; b) boala Cushing; c) boala Addison. 7. Adrenalina este secretat de: a) medulosuprarenal; b) sistemul nervos parasimpatic; c) corticosuprarenal. 8. Hormonul responsabil pentru apariia diabetului zaharat este: a) glucagonul; b) ADH-ul hipofizar; c) insulina. 9. Hipofuncia tiroidei conduce la: a) exoftalmic; b) nanism; c) mixedem. 10. Feocromocitomul este o afeciune cauzat de: a) hiperfuncia medulosuprarenalei; b) hiperfuncia corticosuprarenalei; c) hiperfuncia adenohipofizei. 11.Tratamentul hipofunciilor endocrine const in: a) tratament simptomatic; b) administrare de hormoni deficitari; c) regim alimentar. 12. Imediat dup tireoidectomie asistenta medical constat urmtoarele manifestri; Pentru care dintre ele cheam urgent medicul? a) tahicardie, hipotensiune arterial, paloare; b) incetarea drenajului; c) senzaia de vom. 13.La un bolnav cu hipocalcemie apare o criz de tetanie. Care sunt interveniile de urgen ? a) aplicarea unei comprese reci pe frunte; b) administrarea unui preparat de calciu; c) descheierea hainelor pentru asigurarea respiraiei pacientului. 14. Pacientul cu boala Addison prezint ca manifestri de dependen: a) oboseal, inapeten, scderea ponderal; b) hipotensiune arterial, pigmentarea tegumentelor; c) ambele.

15.D-l. PS. - 76 ani, va face o operaie pentru adenom de prostat. A fost internat cu o sptman in urm i are un cateter vezical. Care din urmtoarele este complicaia cea mai obinuit dup catetizare: a) strictura uretral; b) atonia muscular a sfinterului vezical; c) durerea abdominal; d) infecia ascendent. 16. Explorarea funcional a glandei tiroide se poate face prin determinarea: a) iodemiei; b) testului THORN; c) reflexogramei achiliene. 17. Glanda tiroid este explorat funcional pentru determinarea: a) metabolismului bazai; b) iodului legat proteic; c) hiperglicemiei provocate. 18. Pentru determinarea 17-cetosteroizilor urinari se va recolta urin din: a) 24 ore; b) 48 ore; c) 2 ore. 19. Culegerea de date prin interviu, furnizeaz informaii nespecifice bolnavului cu afeciune endocrinologic, dar cu valoare deosebit intr-un contest dat. Care sunt cele mai frecvente: a) cefalee, oboseal, transpiraie, tulburri ale somnului; b) tulburri gastro-intestinale, tulburri cardio-respiratorii; c) tulburri ale aparatului genital. 20. Aspectul faciesului este o caracteristic specific unor boli endocrine? a) da; b) uneori; c) nu. 21. In afeciunile endocrine intalnim modificri ale strii mentale, printre care: a) labilitate afectiv; b) lentoarc in gandire; c) dificultate in vorbire; d) agitaie marcat; e) tulburri de memorie. 22. Unghiile in boala Addison sunt: a) convexe, cu aspect de linguri", subiri, friabile; b) lungi i inguste; c) subiri i fisurate longitudinal; d) cu aspect ptrat". 23. In formularea urmtoarei probleme a pacientului ,,Alterarea confortului", adugai sursa de dificultate: a) datorat tulburrilor de termoreglare in hipo- sau hipertiroidie; b) datorat cefaleei din tumorile hipofizare; c) datorat somnolenei, a lentoarei psihice.

24. In vederea imbuntirii i acceptrii imaginii modificate ale bolnavului, care vor fi interveniile autonome ale asistentei medicale: a) il ascult cu rbdare, rspunde la intrebri; b) il ajut s ineleag c unele manifestri dispar dup tratament; c) d explicaii sumare pentru a nu-1 obosi; d) las medicul s determine bolnavul s-i accepte imaginea. 25.Asistenta medical asigur echilibrul hidric normal al bolnavului prin: a) hidratare oral (dac tolereaz); b) hidratare parentral (dac este prescris); c) supravegherea i inregistrarea diurezei. 26.Pentru educaia bolnavului asistenta medical va realiza instruirea ce se refer la modificarea regimului alimentar, urmrind: a) scopul dietei; b) tipul i cantitatea de alimente ce vor fi evitate; c) modul de preparare a alimentelor, dac vor fi fierte in ap cu sare; d) nu este necesar o astfel de instruire. 27.Unul din obiectivele planului de ingrijire este meninerea igienei corporale ". Care sunt interveniile asistentei medicale pentru realizarea obiectivului propus: a) incurajarea igienei; b) observarea aspectului tegumentelor; c) folosirea de creme, loiuni pentru diminuarea pahidermiei; d) pudrarea tegumentelor; e) folosirea de colaci. 28.Evaluarea nivelului de contiin al pacientului prin determinarea permanent a orientrii in timp i spaiu i meninerea unui mediu sigur, nestresant sunt intervenii care susin urmtorul obiectiv: a) pacientul s fie capabil s se autoingrijeasc; b) pacientul s-i reia eliminarea normal; c) pac.tul s demonstreze orientare temporo-spaial, s creasc motivaia pentru unele activiti. 29.D-na M. Ioana, 45 ani, are gu simpl. Ea este contactat de asistenta medical din comunitate pentru a fi invat i urmrit cu privire la deficienele de nutriie pe care le are. Cu ce deficien de nutriie sunt probabil asociate, de cele mai multe ori i problemele pacientei: a) cu lips de calorii; b) cu lips de iod; c) cu lips de sodiu; d) cu lips de fier. 30. Pentru a putea s cunoasc nevoile D-nei M.I., asistenta medical ii propune ca prioritate in ingrijire s: a) o incurajeze s discute schimbrile ei fizice; b) o asigure cu privire la aparenele ei generale; c) o determine s se mobilizeze ziua.

31. D-na I. M. in varst de 45 de ani se interneaz cu tulburri de ritm cardiac (tahicardie sinusal), nervozitate, tulburri ale somnului. Acuz o scdere a greutii corporale, in ciuda apetitului pstrat; prezint cdere a prului, gu i TA crescut. Simptomele de mai sus caracterizeaz o: a) criz de hipertiroidie; b) intoxicaie acut exogen; c) stare psihotic acut. 32. Explorrile funcionale in cazul pacientei pot fi: a) EKG; b) Echo. de tiroid, scintigrafie tiroidian; c) dozare a T3, T4, TSH bazal; d) determinarea probelor de disproteinemie. 33. Interveniile aplicate D-nei IM. sunt in ordine: a) monitorizarea P, TA, R, T; b) abord venos; c) substituire volemic cu glucoza sol. 5%; d) explorri specifice; e) administrarea de tireostatice; f) administrarea de blocani; g) sedare. ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni de nutriie. 1. Diabetul zaharat poate fi definit ca o dereglare: a) acut; b) cronic; c) mixt. 2. Etiologia, greu de stabilit, a diabetului include factori: a) ereditari; b) de mediu; c) numai a i b; d) hormonali. 3. Diabetul zaharat prezint urmtoarea triad simptomatic: a) polifagie, obezitate, hiperlipidemie; b) polipnee, poliurie, tahicardie; c) polifagie, polidipsie, poliurie. 4. Diabetul zaharat se caracterizeaz prin: a) afectarea metabolismului bazai; b) hiperglicemie i glicozurie; c) creterea lipidelor in sange. 5. Tipurile de diabet zaharat sunt: a) diabet esenial i neesenial; b) diabet insulinodependent i diabet insulinoindependent; c) diabet major i diabet minor. 6. Diabetul zaharat afecteaz, din populaie urmtorul procent, devenind o problem de sntate public: a) 20%; b) 4%; c) 8,50%.

7. Diabetul zaharat evolueaz in: a) 2 stadii; b) 4 stadii; c) 3 stadii; d) 5 stadii. 8. Dintre complicaiile diabetului cea mai important este: a) obezitatea; b) deshidratarea; c) angiopatia diabetic. 9. Din punct de vedere clinic deosebim: a) diabet zaharat de tip juvenil (intre 0-20 ani); b) diabet zaharat de tip adult (de maturitate); c) diabet zaharat numai de tip adult (intre 22-30 ani). 10. Glicozuria este cantitatea de zahr prezent in: a) urin; b) LCR; c) plasm. 11. Glicozuria se clasific in 2 categorii: a) glicozuria de 24 h; b) glicozuria din 8 h; c) glicozuria din urina spontan; d) glicozuria din 48 h. 12. Preparatele insulinice pot fii in raport cu dinamica aciunii lor insuline: a) cu aciune rapid (scurt); b) lente; c) intermediare; d) premixte. 13. Insulina cristalin are aciune: a) intermediar; b) lent; c) rapid. 14. Insulinele lente, cele care intr in aciune in 90-120 minute, au o durat a efectului de: a) 10 h; b) 24 h; c) 5 h. 15. Regimul alimentar reprezint, alturi de medicaie i exerciiu fizic, una din msurile terapeutice. Ce urmrete: a) meninerea unui echilibru metabolic in limite normale; b) asigur necesarul caloric i nutriional patologic; c) atingerea i meninerea greutii ideale. 16. In programul de educaie pentru bolnav i familie vom include: a) noiuni legate de individualizarea dietei; b) adaptarea dietei la bugetul familiei; c) stilul de via al bolnavului cu diabet; d) renunarea la orice activitate fizic. 17.Obezitatea este considerat o maladie: a) care acioneaz prin bulimie; b) numai ereditar; c) de comportament.

18.Obezitatea se manifest prin form: a) primar; b) mixt; c) secundar; d) particular. 19.O definiie uzitat a obezitii este considerarea ca fiind o sporire a greutii corpului peste greutatea ideal cu: a) 10% i sporirea masei esutului adipos; b) 15-20% i sporirea masei esutului adipos; c) 12,5% i sporirea masei esutului adipos. 20. Ce sfaturi putem da unei persoane care trebuie s slbeasc, s piard din greutate: a) s mnance de mai multe ori pe zi; b) s insiste pe un regim echilibrat, tar grsimi; c) s reduc consumul de tutun sau s nu fumeze; d) s bea ceaiuri bine indulcite, sucuri concentrate de fructe; e) s reduc consumul de sare; f) s insiste pe lapte, cereale cu lapte, cartofi, legume, ou fiert. 21.Guta se caracterizeaz prin: a) manifestri articulare specifice; b) leziuni viscerale (mai ales renale); c) manifestri respiratorii grave; d) hiperuricemie, de cele mai multe ori. 22. Factorii declanatori ai gutei sunt urmtorii: a) frig, umiditate; b) abuz alimentar, de alcool; c) aport crescut de fructoz; d) stresul psihic. 23. Elementul clinic decisiv pentru diagnostic este: a) constipaia; b) flebita; c) artrita. 24. Alimentaia bolnavului de gut poate fi: a) hipercaloric; b) hipocaloric; c) hiperproteic. 25. Regimul alimentar al acestor bolnavi trebuie s fie: a) numai lactat; b) lacto-fructo-vegetarian; c) hidrozaharat; d) carnat. 26. Excreia urailor este favorizat de: a) lapte; b) supa de zarzavat; c) sucurile de fructe. 27. In tratamentul atacului acut de gut se vor aplica i urmtoarele msuri: a) repaus la pat; b) tratament dietetic; c) asigurarea unei diureze de 2 l/zi; d) cldur umed local.

28. Denutriia este definit prin ansamblul tulburrilor chimicobiologice cauzate de subalimentaie: a) carena in principii nutritive; b) scderea in greutate cu mai mult de 15% fa de greutatea ideal; c) scderea in greutate cu mai puin de 12% fa de greutatea ideal. 29. Suportul major al denutriiei este: a) meninerea greutii la valori corespunztoare varstei; b) scderea in greutate; c) modificarea valorilor TA. 30. In denutriie se mai intalnesc urmtoarele manifestri: a) apatie i indiferen fa de mediu; b) voce lent, vorbire monoton; c) semne careniale ale vitaminei B6. 31. Tratamentul denutriiei const in: a) realimentare; b) aducerea la o stare de nutriie corespunztoare activitii; c) aducerea la o stare de nutriie corespunztoare cu varsta i talia; d) realimentare numai prin P.E.V. 32. Realimentarea ,, per os " se va efectua progresiv dup ce ne formm o apreciere asupra: a) modului de alimentaie in ultima perioad; b) duratei de subalimentaie; c) obiceiurilor i gusturilor alimentare; d) danturii individului; e) toate enunurile sunt corecte. 33.Alimentaia pe sond este rezervat: a) denutriiei uoare; b) denutriiei grave cu astenie i anorexie intens; c) anorexiei pasagere; d) fazei de tranziie de la alimentaia pe sond la alimentaia solid. 34. Care din urmtoarele pot fi posibile probleme intr-un plan de ingrijire a unei paciente cu obezitate: a) intoleran la activitatea fizic; b) pierderea imaginii de sine; c) risc de modificare a metabolismului glucidic, lipidic. 35.Obiectivul principal in ingrijirea persoanei obeze este: a) s previn complicaiile; b) s prezinte mobilitate normal; c) s aib poziie adecvat; d) s-i reduc greutatea corporal in funcie de sex i varst in limite normale. 36. In stabilirea programului de activitate fizic a pacientului asistenta va include: a) efectuarea de exerciii fizice moderate; b) depunerea de efort fizic crescut; c) practicarea unor sporturi (inot, tenis, ciclism); d) mers pe jos 60-90 min/zi. 37. Susinerea i incurajarea pacientului obez cu probleme psihice se refer la: a) pierderea imaginii i stimei de sine; b) manifestrile de dependen; c) prevenirea complicaiilor.

38. In culegerea de date obinut de la un pacient cu sindrom de slbire(subponderal) circumstanele de apariie pot fi: a) aport alimentar sczut din cauza srciei; b) HTA; c) tulburrile de deglutiie, de masticaie; d) tulburri psihice. 39. Care din urmtoarele pot fi probleme intr-un posibil plan de ingrijire a unui pacient denutrit: a) tulburri circulatorii; b) risc crescut fa de tbc; c) intoleran la efort fizic; d) uscciunea tegumentelor; e) plgi nevindecabile. 40. Obiectivul principal al ingrijirilor este ca pacientul: a) s-i recapete pofta de mancare, s recupereze deficitul ponderal; b) s comunice verbal corespunztor; c) s depun efort fizic deosebit. 41. Printre interveniile zilnice ale asistentei medicale cuprinse in planul de ingrijiri se gsete: a) msurarea zilnic a greutii corporale; b) asigurarea realimentrii progresive; c) asigurarea igienei corporale; d) educarea pacientului pentru respectarea prescripiilor medicale. 42. La un pacient bolnav de gut in stadiul cronic, urmtoarele sunt probleme de ingrijire: a) dureri articulare; b) alterarea tegumentelor prin prezena tofilor gutoi; c) mobilitate redus; d) risc de invaliditi; e) toate sunt enunuri corecte. 43. Obiectivul prioritar al pacientului gutos este: a) s tie s execute exerciiile fizice indicate; b) s cunoasc i s respecte alimentaia prescris pentru a preveni accesele gutoase; c) s creasc cantitatea de proteine in alimentaie. 44. In accesul gutos, se vor aplica local: a) comprese alcoolizate, reci; b) comprese calde. 45. Care din urmtoarele semne nu caracterizeaz hipoglicemia cu cetoacidoz - cea mai frecvent complicaie a diabetului zaharat? a) polidipsie, polifagie, poliurie; b) greuri, vrsturi, dureri abdominale; c) uscciunea mucoaselor i a pielii; d) hipertensiune, bradicardic. 46. Comei hiperglicemice ii sunt caracteristice urmtoarele elemente cu excepia: a) hipotensiune arterial; b) semne de deshidratare; c) convulsii, mioclonii, tremurturi; d) halen acetonic.

47 S.C., elev in varst de 16 ani, este internat cu com hiperglicemic in spital. Care este ingrijirea prioritar in cazul lui la internare? a) inregistrarea observaiilor fcute; b) meninerea cilor respiratorii libere; c) recoltarea sangelui i urinei pentru analize. 48. Care este motivul pentru care se instituie tratamentul cu insulina i cu soluii hidratante pentru pacientul S.C.? a) este predispus la infecie i are un nivel sczut de glucoza in sange; b) este incontient i prezint acidoz; c) are un nivel ridicat al glucozei in sange i prezint deshidratare. 49. La externare mama intreab asistenta medical dac copilul su diabetic poate utiliza mierea in loc de zaharin. Ce va rspunde asistenta? a) mierea conine glucoza i nu are valoare caloric foarte mare; b) mierea este un zahr din plante care poate fi utilizat pentru indulcire; c) mierea este un hidrat de carbon care ridic valoarea glicemiei din sange, i nu are voie s o foloseasc. 50. Domnul S.I. a fost adus la camera de gard de ctre soie, care a relatat c soul ei este suferind de diabet zaharat de mai muli ani, cu tratament oral - sulfamide i diet; astzi diminea la 3 ore dup luarea micului dejun, D-l. S. I. a prezentat o stare de slbiciune cu grea, nelinite, transpiraii, tremor. Se apreciaz ca fiind o criz hipoglicemic. Care sunt posibilele greeli pe care D-l S.I. le-a fcut: a) administrarea incorect a sulfamidelor; b) reducerea ingestei de alimente; c) desfurarea de efort fizic neobinuit. 51. In cazul pacientului, care sunt interveniile aplicate in ordine: a) determinarea glicemiei, glicozuriei; b) administrarea de glucoza per os sau in perfuzie sol. 40%; c) stabilirea unei scheme de terapie i diet; d) controlul glicemiei dup 15 minute i dup 60 minute; e) monitorizarea permanent a funciilor vitale. ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni dermatologice. 1. Papulele sunt: a) vezicule cu lichid; b) modificri ale hipodermului; c) pete vasculare congenitale; d) toate formulrile sunt false. 2. Eritemul are culoarea: a) roie (sistem arterial afectat); b) galben; c) violacee (sistem venos afectat). 3. Coloraia roie violacee a extremitilor degetelor este: a) onicoza; b) congestia; c) cianoza. 4. Excoriaia se mai numete i: a) contuzie; b) zgarietur; c) ragad.

5. Care din urmtoarele sunt anexe ale pielii: a) prul i unghiile; b) glandele sudoripare; c) glandele sebacee. 6. Pentru a-i indeplini rolul ei, pielea are nevoie de o condiie principal, aceasta este: a) sensibilitatea tactic; b) integritatea ei; c) sensibilitatea termic. 7. Educaia sanitar pentru prevenirea afeciunilor dermatologice se refer la: a) igiena tegumentelor i mucoaselor; b) igiena anexelor pielii; c) hidratarea corespunztoare. 8. Afeciunile dermatologice pot apare in urmtoarele circumstane: a) infecii virale; b) infecii fungice; c) contactul cu alergeni; d) numai in prezena umiditii; e) oricand, nu este nevoie de prezena unor factori favorizani. 9. Elementele urticariene: a) pot lua orice localizare; b) nu pot lua orice localizare; c) respect regiunea abdominal liber de elemente intotdeauna. 10.Individul cu scabie: a) nu prezint prurit; b) prezint prurit localizat; c) prezint prurit exacerbat nocturn. 11.Veziculele pe fond eritematos, care dup rupere las suprafaa umed i prin uscare cruste galben-brune, sunt caracteristice in: a) scabie; b) pitiriazis versicolor; c) urticarie; d) impetigo. 12.Bolile unghiilor sunt: a) pelada; b) onicoza; c) tricofiia. 13.Prevenirea intertrigoului se face prin: a) splarea i limpezirea zonelor predispuse; b) aplicaii locale de alcool 70; c) presterilizare corect. 14.Biopsia cutanat const in: a) recoltarea unui fragment de piele; b) examinarea histopatologic; c) testare prin scarificare. 15.Care din urmtoarele sunt investigaii i examene de laborator in afeciuni dermatologice: a) examenul micologic; b) examenul citologic; c) endoscopia gastric; d) imunofluorescena.

16. Rolul asistentei medicale in realizarea unor investigaii i examene de laborator este de a: a) pregti materialele necesare; b) pregti psihic i fizic pacientul; c) recolta produsele patologice. 17. Care este problema posibil a pacientului cu scabie, manifestat prin prurit: a) potenial de suprainfectare a erupiei; b) alterarea integritii pielii; c) disconfort. 18. Prevenirea extinderii leziunilor considerm a fi: a) obiectiv de ingrijire; b) problem a pacientului; c) manifestri de dependen. 19. Printre interveniile asistentei medicale se afl obligatoriu: a) aprecierea aspectului tegumentelor, mucoaselor i anexelor; b) izolarea pacientului cu leziuni contagioase; c) prevenirea extinderii leziunilor; d) reintegrarea socio-profesional. 20. In tratamentul local se aplic i mixturi care au aciuni: a) emoliente; b) antipruriginoase; c) antiinflamatoare; d) absorbante. 21. Bile ce se efectueaz in unele afeciuni dermatologice realizeaz: a) indeprtarea crustelor; b) fricionarea cutanat; c) hidratarea cutanat. 22. Care din urmtoarele fac parte din interveniile asistentei medicale in ingrijirea pacienilor cu afeciuni dermatologice: a) administrarea de calmante; b) observarea apariiei unor complicaii; c) pregtirea pacienilor pentru bronhoscopie; d) educaia pacientului privind necesitatea unei igiene riguroase. 23. Crioterapia utilizeaz: a) azot lichid sau zpad carbonic; b) tinctur de iod; c) pung cu ap foarte rece. 24.In afeciunile dermatologice, obiectivele cuprinse in planul de ingrijire vizeaz: a) ameliorarea durerii; b) prevenirea complicaiilor; c) reintegrarea socio-profesional; d) cicatrizarea rapid. 25.Educaia pacientului cu afeciuni dermatologice se refer la: a) msuri de prevenire a transmiterii boli; b) necesitatea pstrrii unei igiene riguroase; c) nu sunt necesare msuri deosebite de prevenire.

26.Printre interveniile asistentei medicale atunci cand ingrijete un pacient cu o afeciune dermatologic se afl i: a) aplicarea tratamentului local; b) modalitile de indeprtare a resturilor dup aplicarea tratamentului local; c) pregtirea pentru un tratament chirurgical. 27.Care din urmtoarele sunt probleme poteniale ale pacientului cu boal dermatologic: a) alterarea integritii pielii; b) modificarea funciei cardio-respiratorie; c) alterarea imaginii corporale; d) insuficiente cunotine despre rehidratare. 28.Aprecierea aspectului tegumentelor, mucoaselor i anexelor se efectueaz pe baza datelor despre: a) culoare, stare de hidratare; b) turgor, leziuni cutanate, secreie sudoral; c) igiena personal; d) modaliti de alimentaie; e) cunotine despre boala dermatologic. ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni hematologice. 1 Sangele este un esut lichid format din: a) elemente figurate; b) plasm; c) ambele. 2. Elementele figurate reprezint din volumul sanguin: a) 40 %; b) 35 %; c) 45 %. 3. Limfocitele i monocitele se formeaz in urmtoarele organe hematopoetice: a) splin; b) mduva osoas; c) ganglioni limfatici; d) formaiuni limfoide. 4. Care din urmtoarele sunt funcii ale sangelui: a) transport O2 i substanele nutritive la esuturi; b) transport CO2 la plmani; c) rol de termoreglare; d) rol in aprarea organismului. 5. Rolul splinei este: a) de rezervor al sangelui; b) de cimitir al eritrocitelor; c) de elaborare a anticorpilor; d) de distrugere a hematiilor. 6. In realizarea hemostazei intervin o serie de factori: a) vasculari; b) plasmatici; c) termici; d) trombocitari.

7. Educaia pentru prevenirea bolilor hematologice se refer la: a) msuri de prevenire primar; b) msuri de prevenire secundar; c) msuri de prevenire teriar; d) numai a i b; e) numai c. 8. Printre metodele de evaluare morfo-funcional a sangelui i a organelor hematoformatoare se afl: a) numrarea leucocitelor i stabilirea formulei leucocitare; b) numrarea hematiilor; c) stabilirea valorilor hemoglobinei; d) stabilirea rezistenei globulare; e) determinarea glucozei i a ureei. 9. Care din urmtoarele manifestri se vor afla in tabloul semiologic al afeciunilor hematologice: a) paliditate sau hipercoloraie; b) elemente purpurice, peteii i echimoze; c) oligurie; d) scaune diareice; e) splenomegalie. 10. Probleme posibile in anemia acut pot fi: a) ameeli; b) modificri ale respiraiei; c) risc de oc hemoragie; d) tahicardie. 11. Care din urmtoarele obiective se pot regsi in planul de ingrijire a unui bolnav cu leucemie: a) stabilirea unui plan de mobilizare din 2 in 2 ore; b) pacientul s prezinte perioade de remisiune cat mai lungi; c) pacientul s fie susinut de familie, de anturaj mai ales in perioadele terminale. 12. Hemofilia este: a) o afeciune renal; b) un sindrom hemoragie ereditar; c) intalnit la brbai; d) o afeciune cu risc de complicaii - hematoame. 13. Principalul obiectiv al planului de ingrijiri pentru un hemofilic este: a) pacientul s nu prezinte escare de decubit; b) pacientul s fie ferit de traumatisme, hemoragii; c) determinarea bilanului hidric, zilnic. 14. In cazul apariiei hemartrozei se vor aplica pe articulaii: a) comprese reci; b) perna electric; c) comprese cu soluie de rivanol 2%. 15. Tratamentul prescris de medic poate cuprinde: a) transfuzia de sange integral; b) transfuzia de mas eritrocitar; c) transfuzia de plasm antihcmofilic; d) transfuzia de concentrat de factor VIII.

16. Care din urmtoarele semne va alerta asistenta medical in cursul unui tratament cu anticoagulante: a) sangerri gingivale, epistaxis, melena, hematurie, peteii, dureri articulare, cefalee, dureri abdominale; b) apariia edemelor, a durerilor in membrele inferioare, junghi toracic; c) apariia greuri lor i a hematemezei; d) dispnee, H.T.A., cefalee, semne neurologice de focar. 17. Un copil de 10 ani are hemofilie A i este internat cu diagnostic de hemartroz a genunchiului drept. Care din urmtoarele intervenii ale asistentei medicale ar agrava starea general ? a) aplicarea unei pungi cu ghea pe genunchi; b) administrarea de aspirin i analgezic; c) ridicarea membrului inferior drept deasupra nivelului cordului; d) imobilizarea membrului inferior drept. 18. Care din urmtoarele semne caracterizeaz leucemia mieloid acut? a) febr, epuizare, infecii ale cavitii bucale, faringelui, pulmonare, dureri articulare, echimoze; b) oboseal, slbiciune, scdere ponderal, paloare; c) splenomcgalie, slbiciune, paloare, oboseal; d) poliadenopatii, scdere ponderal, inapeten, extenuare fizic. 19. Anemiile: a) semnific scderea cantitii de sange din artere; b) sunt scderi de hemoglobina i de hematii in sange; c) pot fi i cu evoluie acut; d) au intotdeauna simptome evidente. 20. Leucemia acut este caracterizat de urmtoarele elemente cu excepia: a) anemia este hipocrom i regenerativ; b) blocarea maturrii liniei leucocitare; c) proliferarea excesiv de elemente imature. 21. Ca accidente imediate in cazul punciei sternale putem intlni: a) hemoragie; b) perforaia inimii, plmanului; c) fenomene de insuficien cardiac. 22. Splenomegalia domin tabloul clinic in: a) leucemia acut; b) leucemia cronic granulocitar; c) leucemia cronic limfatic. 23. Un bolnav de leucemie este programat pentru puncia medular. Osul cel mai obinuit in care se execut puncia este: a) sternul sau creasta iliac; b) femural sau tibie; c) colul numeral. 24. Paloarea marcat a pielii ca hartia", rece, se poate intalni in: a) anemia acut hemoragic; b) cancer; c) icter.

25. In ce afeciuni poate apare purpura: a) boli infectocontagioase; b) vasculopatii i trombocitopenii; c) alergii medicamentoase; d) alergii alimentare. 26. Urmtoarele pot fii msuri de prevenire secundar in cadrul hemofiliei: a) educarea copilului hemofilic din copilrie; b) acordarea de sfaturi genetice; c) reorientarea profesional. 27. Explorarea organelor hematoformatoare se poate realiza prin: a) puncia osoas; b) puncie splenic; c) scintigram hepatic i splenic. 28. Care din urmtoarele pot fi manifestri de dependen posibile in boli hematologice: a) astenia marcat; b) modificarea coloraiei pielii; c) splenomegalia; d) prezena de albumin, in abunden, in urin. 29Alegei problemele posibile ale pacientului cu anemie acut: a) risc de oc hemoragie; b) alternarea respiraiei i circulaiei; c) dureri articulare i musculare. 30. Obiectivele ce pot fi incluse in planul de ingrijire a unui bolnav cu anemie sunt: a) pacientul s prezinte o respiraie adecvat varstei; b) pacientul s se autoingrijcasc; c) pacientul s prezinte o circulaie corespunztoare varstei. 31. Pentru determinarea grupelor sanguine prin metoda Beth Vincent se utilizeaz: a) seruri standard; b) eritrocite standard; c) a i b. 32. Pentru determinarea grupelor sanguine prin metoda Simonin se utilizeaz: a) seruri standard; b) eritrocite standard; c) ambele afirmaii sunt reale. 33. Pentru a determina grupele sanguine prin metoda Beth Vincent, raportul dintre pictura de sange i cea din serurile standard trebuie s fie de: a) 1/10; b) 1/100; c) 2/100; 34. Sunt manifestri ale incompatibilitii de grup sanguin: a) durerile lombare; b) bradipneea expiratorie; c) inapetena.

ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni O.R.L. 1. Care este distana la care se percepe vocea optit: a) 1m; b) 3 m; c) 5 m; d) 10 m. 2. Audiograma se efectueaz cu: a) vocea optit la diferite distane; b) diapazonul; c) audiometrul. 3. Durerea otic, in prezena unui furuncul, este exacerbat de ctre: a) tuse; b) masticaie; c) traciunea pavilionului urechii; d) respiraia profund. 4. La un pacient cu otit medie congestiva, printre interveniile asistentei medicale se afl: a) instilaiile auriculare cu soluie de boramid cald; b) aplicarea de comprese reci, locale; c) aplicarea de cldur uscat local, cu pern electric sau scule cu sare inclzit; d) DNF. 5. Otita medie acut poate fi: a) congestiva, cataral i supurat; b) difuz i focalizat; c) dureroas i nedureroas. 6. Sindromul Meniere este: a) sindrom algic; b) proces supuraiv; c) sindrom vertiginos. 7. Otomicoza este: a) o afeciune congenital a urechii; b) o dermit a conductului auditiv extern; c) o durere la nivelul urechii medii. 8. Proteza auditiv este contraindicat in: a) otoscleroz; b) hipoacuzie posttraumatic; c) supuraie otic. 9. Spltura auricular pentru dopul de cerumen se efectueaz cu soluie de: a) rivanol 1%; b) alcool 70; c) bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20. 10.Cand se efectueaz o instilaie auricular la un copil se va trage uor pavilionul urechii: a) in sus i inainte; b) in sus i inapoi; c) in jos i inapoi. 11. Pentru recoltarea de secreie in cazul unei otoragii abundente folosim: a) o sering cu un ac scurt; b) o compres steril i o pens; c) un porttampon intr-o eprubet steril.

12.Surditatea brusc instalat se trateaz cu: a) antibiotice, antipiretice, hipnotice; b) corticoizi, anticoagulante, vasodilatatoare; c) antimicotice, hipotensoare, betablocante. 13. In cazul unui tamponament anterior (in epistaxis) mea va fi meninut pe loc: a) 24 h; b) 48 h; c) 72 h; d) 24 h, dac apare o cretere a T corpului sau apar dureri sinusale. 14.Diafanoscopia este o metod de examinare a: a) laringelui; b) nasului; c) sinusurilor; d) cavitii bucale. 15. In prezena vegetaiilor adenoide, un copil prezint: a) respiraie pe gur mai ales noaptea, somn linitit; b) dispnee cu polipnee; c) expistaxis repetat; d) secreii mucopurulente abundente; e) voce nazanat; f) cefalee, paloare, apatie. 16. Sindromul Meniere se manifest cu: a) ameeli, pierderea echilibrului; b) H.T.A., tahicardie; c) nistagmus, grea, vrsturi, scderea auzului. 17. Lipsa total a percepiei sunetului se numete: a) surditate de transmisie; b) cofoz; c) surditate maxim. 18. Rinita acut alergic poate fi produs de: a) alimente alterate; b) pulberi vegetale inhalate; c) unele infecii cutanate; d) streptococul hemolitic. 19. Tumorile la nivelul nasului cu caracter malign sunt: a) angiomul i chistul dermoid; b) epiteliomul i sarcomul; c) papilomatoza i papilomul cornos. 20. Dacriocistita este: a) obturarea canalului nazo-lacrimal; b) inflamaia marginilor pleoapelor; c) lipsa de paralelism a globilor oculari. 21. La copii de 5-6 ani laringita acut se manifest prin: a) criz de dispnee insoit de tiraj i cornaj, agitaie; b) erupii tegumentare; c) cianoz, tuse ltrtoare, voce voalat; d) stare de oc.

22. Care din urmtoarele manifestri vor apare dac un pacient a sangerat dup amigdalectomie: a) paloare; b) nelinite; c) tahicardie; d) reflex de inghiire crescut (accentuat). 23. Bolnavului amigdalectomizat recent, NA - 9 ani, ii dm s bea i s mnance: a) lichide mici i alimente semi-lichide; b) ceai cu lmaie mult pe care-1 bea cu paiul; c) nu are importan ce i cum. 24. Ce se contraindic bolnavului amigdalectomizat recent: a) alimentele calde; b) gargar cu ceai fierbinte; c) s vorbeasc. 25. Pacientului V.R. i se efectueaz o biopsie de laringe sub anestezie local. La intoarcerea in salon, cel mai important lucru pe care-l va observa asistenta este ca: a) pacientul s nu vorbeasc cateva zile; b) s efectueze aspiraie laringian timp de 24 h; c) pacientul s fac frecvent gargar; d) pacientului s-i fie interzis ingestia de lichide i alimente pan la revenirea reflexului de deglutiie. ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni oftalmologice. 1. Ce este emetropia? a) viciu de refracie in care imaginea se formeaz inaintea retinei; b) situaia normal a refraciei in care imaginea se formeaz la nivelul maculei lutea; c) viciu de refracie in care imaginea se formeaz inapoia retinei. 2. In care din urmtoarele vicii de refracie imaginea se formeaz inaintea retinei: a) hipermetropia; b) miopia; c) astigmatismul; d) presbiia. 3. Care este viciul de refracie datorat unor deficiene in convexitatea corneei sau a cristalinului, care fac ca razele luminoase orizontale i verticale s nu convearg in acelai focar: a) hipermetropia; b) presbiia; c) astigmatismul. 4. Cu ce fel de lentile se poate corecta miopia: a) lentile biconvexe; b) lentile biconcave; c) lentile cilindrice - convergente. 5. Chalazionul este: a) inflamaia folicolului pilos i a glandei sebacee situat pe marginea ploapelor; b) un ulcer cornean; c) obstruarea canalului nazo-lacrimal.

6. Conjunctivita acut se manifest cu: a) hiperemie a vaselor conjunctive; b) secreie conjunctival; c) senzaie de arsur i usturime local. 7. Orfeletul, afeciune a ploapei, este: a) o tumoar benign; b) o tumoar malign; c) o inflamaie. 8. Keratita este: a) inflamafia corneei; b) viciu de refracie; c) paralizia nervului oculomotor. 9. Hemeralopia este: a) dispariia vederii; b) intolerana la lumin; c) imposibilitatea de acomodare la intuneric. 10. Cataracta este: a) vedere dubl prin paralizia muchiului globului ocular; b) opacifierea cristalinului; c) imposibilitatea ochiului de a se acomoda la lumin puternic. 11. Care caracteristic a cataractei senile nu este corect: a) este cea mai frecvent form clinic; b) este rezultatul unei contuzii sau plgi a cristalinului; c) este bilateral i afecteaz mai ales persoanele trecute de 60-65 ani. 12. Tratamentul cataractei senile este: a) regim alimentar i tratament medicamentos; b) combaterea aterosclerozei; c) extragerea pe cale chirurgical a cristalinului; d) purtarea de ochelari dup intervenia chirurgical. 13. Glaucomul este o boal cauzat de: a) blocarea circulaiei umorii apoase; b) modificrile chimice ale proteinelor; c) formarea unei membrane in corpul vitros anterior, in spatele cristalului. 14. Glaucomul se manifest prin: a) creterea T.A.; b) creterea tensiunii intraoculare; c) scderea tensiunii intraoculare. 15. Glaucomul este: a) o tumoare la nivelul umorii apoase; b) imposibilitatea de acomodare la intuneric; c) hipertensiune intraocular. 16. Dl. V. a fost diagnosticat cu glaucom cronic, recent. A fost internat pentru tratament. Care suni seninele caracteristice pe care le va aprecia asistenta referitor la situaia bolnavului: a) pierderea vederii periferice; b) pierderea brusc a vederii; c) pierderea vederii centrale; d) pierderea vederii nocturne.

17.Blefarita este: a) inflamatia marginii libere a ploapei; b) inflamatia camerei anterioare a globului ocular; c) inflamatia camerei posterioare a globului ocular. 18. Cecitatea vizual este: a) intolerana la lumin; b) viciu de acomodare; c) dispariia vederii. 19. Iridociclita este: a) viciu de refracie; b) infecia folicului pilos i a glandei sebacee; c) inflamatia irisului i a corpului ciliar. 20. Care din urmtoarele sunt considerate vicii de refracie: a) miopia; b) hipermetropia; c) strabismul; d) cataracta. 21. Viciile de refracie ale ochiului sunt: a) keratita, iridociclita dacriocistita; b) blefarita, conjunctivita, orjeletul; c) miopia, hipermetropia, astigmatismul. 22. Determinarea abaterilor de la normal a acuitii vizuale, la copilul colar, se efectueaz cu: a) optotipul; b) oftalmoscopul; c) oscilometrul. 23. Spasmele de acomodare in hipermitropie, astigmatism, se pot insoi de: a) paloare, tahicardie, h.T.A; b) cefalee localizat frontal dup citit; c) stare de nelinite, tulburri psihice. 24. Care din urmtoarele constituie msuri de prevenire primar a bolilor oculare: a) igiena vederii; b) educaia populaiei pentru ingrijirea ochiului; c) dispensarizarea pacienilor cu defecte de vedere. 25. Prin oftalmoscopie se examineaz: a) fundul de ochi; b) capacitatea de a distinge culorile; c) i se determin campul vizual. 26. Care din urmtoarele pot fi manifestri de dependen prezentate de pacienii cu afeciuni oculare: a) reacia pupilar; b) fotofobia, durerea; c) scderea acuitii vizuale; d) diplopia. 27. In cazul unui pacient care prezint o afeciune inflamatoare a ochiului, ce obiective apar in planul de ingrijire: a) s se previn apariia complicaiilor; b) acuitatea vizual s se pstreze intact; c) s se aplice instilaii in sacul conjunctival.

28. Primul ajutor intr-o arsur chimic a ochiului const din: a) efectuarea unor splaturi imediate i prelungite cu ap; b) acoperirea ochiului cu un pansament curat; c) aplicarea unui unguent oftalmic. ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni infecto-contagioase. 1. Imunitatea dobandit poate fi: a) congenital; b) natural; c) artificial. 2. Calea de transmitere in bolile infecioase poate fi: a) direct; b) mixt; c) indirect. 3. Factorii naturali, ca factori epidemiologici secundari, pot fi: a) casnici; b) geografici; c) condiiile de munc; d) roztoarele. 4. Formele de manifestare ale proceselor epidemiologice sunt: a) hidrice; b) prin vectori; c) sporiciditatea; d) epidemia. 5. Mijloacele nespecifice i specifice prin care se apr organismul sunt: a) bariera anatomic; b) sistemul imun; c) fagocitele. 6. Rezistena specific a organismului este realizat de: a) imunoglobuline; b) piele; c) complement. 7 Pentru a se stabili diagnosticul bolilor infecioase se vor obine o serie de date: a) epidemiologice; b) chimice; c) de laborator. 8. Care sunt cele 3 elemente care trebuie s fie prezente pentru producerea unei infecii: a) calea de transmitere; b) gazda receptiv; c) temperatura adecvat; d) sursa de infecie. 9. In cadrul sindromului febril apar i alte manifestri de dependen: a) astenie, inapeten; b) cefalee, herpes labial; c) deshidratare, tahicardie. 10. Sindromul eruptiv intalnit in unele boli infecioase se manifest cu: a) exantem; b) enantem.

11. La erupia cutanat se observ: a) modul de distribuie; b) tulburrile de tranzit intestinal; c) hTA i hipotermia; d) dinamica erupiei. 12. Punerea in eviden a agentului cauzal se realizeaz prin: a) examen biochimic; b) examen hematologic; c) examen bacteriologic. 13. Insmanri pe mediul de cultur se pot face cu: a) sange; b) urin; c) materii fecale. 14. Care din urmtoarele examene serologice (reacii de imunitate) sunt metode imunoenzimatice: a) reacii de aglutinare - Widal; b) reacii de fixare a complementului; c) testul Elisa. 15.IDR Mantaux, care utilizeaz tuberculina purificat PPD, ajut la punerea diagnosticului: a) tuberculozei; b) difteriei; c) scarlatinei. 16.Cand recoltm produsele biologice i patologice trebuie: a) s respectm msurile de asepsie; b) s respectm msurile de autoprotecie; c) s inem cont de acceptul bolnavului. 17. Transmiterea infeciilor se face pe calea aerului i se produce: a) prin ap; b) prin picturile lui Pflugge; c) prin mainile murdare. 18. Culegerea de date, la afeciunile transmise pe cale respiratorie, va face referiri la: a) cele 14 nevoi fundamentale; b) receptivitatea organismului; c) datele epidemiologice. 19. In afeciunile respiratorii, obiectivele de ingrijire vizeaz: a) limitarea propagrii infeciei; b) identificarea agentului patogen; c) supravegherea funciilor vitale; d) reducerea anxietii. 20. Riscul de deshidratare, ca problem a pacientului cu scarlatin, este in legtur cu: a) hipertermia; b) consumul redus de lichide; c) scaunele diareice, multiple. 21. Varicela are acelai agent etiologic cu: a) rubeol; b) Zona zoster; c) rujeola; d) parotidit epidemic.

22.Pentru ameliorarea pruritului, in cazul imbolnvirii de varicela, se va folosi: a) ceaiul de mueel; b) alcoolul iodat; c) alcoolul mentolat; d) pudra de talc cu mentol. 23. Triplul cater ocular, nazal i traheobronic - este caracteristic in imbolnvirile cu: a) varicel; b) scarlatin; c) rujeol. 24. Pentru diminuarea i reducerea febrei: a) se aerisete camera de 3-4 ori pe zi, cate 15 minute; b) se administreaz medicaia antitermic, dup dorin; c) se aplic comprese hipotcrmizante de 2-3 ori pe zi, pe frunte, torace i la nivelul membrelor. 25. Modificarea aerului din camer: a) previne deshidratarea pacientului; b) previne infecia tegumentelor; c) diminua obstrucia cilor respiratorii, tuea, polipneea. 26. Agentul etiologic al scarlatinei, endocorditei bacteriene, Raa i glomerulonefritei acute este de regul: a) streptococul (3 hemolitic; b) bacteriile saprofite din organism; c) bacilul coli. 27. SIDA se poate transmite prin: a) picturile lui Flugge; b) sangele contaminat; c) saliv. 28. Cand ingrijim un pacient cu meningit, cea mai potrivit intervenie de ingrijire - nursing este: a) asigurarea unui mediu linitit, cu lumin puin; b) efectuarea de exerciii pasive ale membrelor inferioare; c) aplicaii calde in regiunea occipital i a spatelui. 29. In cazul pacienilor cu toxiinfecii alimentare o problem prioritar este formulat astfel: a) deshidratare cu dereglri hidroelectrolitice din cauza vrsturilor, diareei; b) durere la inghiit alimentele solide; c) nerespectarea regimului alimentar impus. 30. Dieta hidric este asigurat de: a) lichide reci; b) inghiituri mici-fracionate; c) branz de vaci i morcovi rai; d) paine proaspt, moale. 31. Hepatitele virale: B, C, D - se pot transmite: a) prin tatuaje; b) prin proceduri medicale i nemedicale; c) prin contact sexual; d) de la mam la fat.

32. Hepatita viral A poate debuta uneori atipic; examenele de laborator, de mai jos, care se efectueaz sunt deosebit de importante, in afar de: a) TGP, TGO; b) electro- i inumoelectroforeza; c) uree i acid uric; d) decelarea antigenului hepatic A din materiile fecale. 33. Ce considerm ca prim intervenie in ingrijirea bolnavului cu HAV: a) observarea funciilor vitale; b) combaterea febrei; c) izolarea bolnavului; d) educarea bolnavului. 34. Metionina, silimarina i aspatofortul sunt medicamente cu efect: a) lipotrop (hepatotrop); b) analgezic; c) diuretic. 35. Educarea pacientului cu HAV se efectueaz pentru: a) cruarea ficatului; b) evitarea consumului alimentelor interzise; c) o dispensarizare corect; d) reluarea cat mai repede a efortului fizic i intelectual. 36. Care este prima msur intr-un focar de boal infecto-contagioas: a) izolarea bolnavului; b) vaccinarea contacilor; c) recoltarea de sange sau urin; d) dezinfecia WC-urilor. 37. In care din urmtoarele boli contagioase izolarea bolnavului la spital este obligatorie: a) scarlatin; b) rubeol; c) hepatit acut; d) parotidit epidemic; e) varicel. 38. Se administreaz, dac medicul consider necesar, gamaglobulin contacilor de urmtoarea boal: a) poliomielit; b) bronit acut; c) hepatit acut. 39. Supravegherea contacilor intr-un focar de hepatit acut se face: a) pe intreaga perioad a incubaiei maxime; b) pe durata a 3 sptmani; c) dup forma bolii (A, B, etc); d) prin examen clinic de laborator. 40. Dispensarizarea unui fost bolnav de hepatit acut se efectueaz la: a) 1 lun i 3 luni de la data imbolnvirii; b) 1 lun i 6 luni; c) 1 lun, 3 luni, 6 luni, 12 luni i 18 luni; d) 1 lun i 9 luni.

41. La externarea din spital a unui pacient internat pentru hepatit acut, asistenta ofer informaii utile, pentru perioada de covalescen, ce se refer la: a) respectarea regimului alimentar; b) ritmul controlului, a dispensarizrii; c) hidratarea corespunztoare evitand siropurile, ceaiurile; d) reluarea efortului fizic in raport cu tolerana organismului. 42. Dup ce a fost izolat la domiciliu pentru varicel, Anca -10 ani, poate intra in colectivitate - coal: a) dup ce febra a sczut la 37,6C; b) dup ce a terminat tratamentul cu antibiotice; c) cand toate elementele de pe piele au cruste; d) cand pielea este curat, intact i au czut toate crustele. 43. A.T. - 11 ani, este internat pentru rujeol; are febr de 39,5C i transpir din abunden. In planul de ingrijire, asistenta nu va uita s fixeze urmtoarele obiective: a) hidratarea corespunztoare a copilului; b) meninerea T corporale in limite fiziologice; c) asigurarea tegumentelor curate; d) asigurarea lenjeriei curate, uscate. 44. Supravegherea contacilor intr-un focar de scarlatin se efectueaz prin: a) control clinic zilnic pe intreaga perioad de incubaie; b) controlul temperaturii i aspectul fundului de gat; c) controlul tegumentelor; d) controlul sclerelor, culoarea lor. 45. Asistenta recomand contactilor de scarlatin dintr-o clas recoltarea unui exudat faringian pentru depistarea SH; cum se vor prezenta ei maine diminea: a) fr s fi mancat, but sau fumat; b) fr s se fi splat pe dini; c) nu se cer ingrijiri speciale; d) s fi fcut gargar cu ap bicarbonatat. 46. Realizai relaia posibil intre urmtoarele vaccinri i afeciuni: A) DiTe; a) tetanos; B) DiTePer; b) difterie; C) AP; c) scarlatin; D) AR; d) tuse convulsiv; E) BCG; e) rujeol; F) v.HB. f) parotidit epidemic. 47. Profilaxia antitetanica a unui individ este realizat prin administrarea de: a) vaccin DiTePer pan la varsta de 3 ani; b) vaccin DiTe toat viaa; c) nu are importan. ngrijiri ale pacientelor cu afeciuni obstetricale. 1 Stabilii data probabil a naterii tiind c prima zi a ultimei menstruaii a d-nei G.D. a fost 15 martie 2000: a) 5 noiembrie 2000; b) 25 martie 2001; c) 15 aprilie 2000; d) 25 decembrie 2000.

2. Care din urmtoarele criterii ne ajut s precizm diagnosticul adevrat al sarcinii: a) amenoreea; b) micrile fetale; c) B.C.F.; d) creterea in volum a uterului, dur lemnos. 3. Gravida L.D., de 25 de ani, prezint sarcin de 32 sptmani; trebuie s i se asculte B.C.F.; prezentaia este O.I.S.A.; stetoscopul obstetrical se pune: a) deasupra ombilicului, pe linia median; b) in jurul ombilicului; c) la jumtatea distanei dintre ombilic i spina iliac antero-superioar stang; d) la jumtatea distanei dintre ombilic i spina iliac antero-superioar dreapt. 4. Pacienta Z.T., de 28 de ani, se afl la sfaritul lunii a patra de sarcin; msurat, inlimea fundului uterin, normal este: a) 8 cm deasupra simfizei pubiene; b) 12 cm deasupra simfizei pubiene; c) 24 cm deasupra simfizei pubiene; d) 18 cm deasupra simfizei pubiene. 5. Care din urmtoarele semne constatate la gravida D.Z., de 26 de am, dau certitudinea de sarcin: a) senzaia de grea matinal i gust pervertit; b) prezena B.C.F.; c) miciunile frecvente; d) micrile fetale. 6. D-na G.D., cu sarcin la termen, este in travaliu; in ce const ajutorul asistentei medicale: a) ateapt expulzia ftului; b) maseaz gravida pe spate in timpul contraciilor; c) o hidrateaz intre contracii cu sucuri sau ceai; d) ii d o ptur s se inclzeasc. 7. D-na G.D., in travaliu, prezint B.C.F. modificate, cand sunt bradicardice, cand sunt tahicardice; ca intervenie salutar se practic: a) plimbarea gravidei prin camer; b) administrarea de oxigen prin sonda endonazal; c) schimbarea poziiei gravidei in pat; d) insoirea la sala de natere. 8. Fixai ordinea etapelor de intocmire a planului de ingrijire in cazul gravidei G.N., cu sarcin luna a patra, ameninare de avort, internat in Secia de obstetric patologic: a) intervenii; b) analiza; c) obiective d) culegerea datelor; e) stabilirea prioritilor problemelor; f) evaluare. 9. Care din urmtoarele expresii sunt false: a) pelvimetria intern a bazinului se msoar cu pelvimetrul; b) ascultarea B.C.F. se face cu stetoscopul biauricular; c) micrile fetale se percep la 4 Vi luni de sarcin; d) vergeturile dispar dup sarcin.

10. Care este pericolul cel mai mare in cazul pacientei C.Z., operat cu cezarian prin intubatie orotraheal in perioada de trezire: a) hipotensiune arterial; b) sangerare prin vagin; c) cderea limbii in orofaringe; d) agitaie din cauza durerii. 11. Alimentaia gravidei G.P., aflat in ultimul trimestru de sarcin, va fi bogat in: a) lipide, protide, sare de buctrie; b) vitamine, glucide, proteine; c) sruri minerale, ap; d) nu se recomand decat restricie de sare. 12. In care din situaiile de mai jos poate apare incompatibilitatea de grup sau Rh: a) mama Rh pozitiv - ft Rh negativ; b) fat Rh pozitiv - mam Rh negativ; c) mam, OI - ft, AII; d) mam, AII - fat, OI 13. In cazul unei incompatibiliti materno-fetale de grup sau Rh, pericolul poate fi: a) naterea copilului malformat; b) boala hemolitic a nou-nscutului; c) creterea titrului de anticorpi materni; d) scderea mare in greutate a nou-nscutului. 14.Nu constituie semn de infecie urinar pentru gravida N.M. de 28 de ani, cu sarcin luna a VIII-a: a) temperatura de 37C seara; b) prezena corpilor cetonici in urin; c) reducerea capacitii de concentrare a urinei; d) urocultura cu peste 1.000.000 g germeni. 15.Gravida T.N. de 32 de ani, sarcin luna a Vil-a, prezint la mai multe examene TA 150/80 mmHg; cu rol autonom ii recomanzi: a) regim alimentar hiposodat; b) repaus la pat; c) regim alimentar hipersodat; d) reducerea efortului fizic. 16. Sursele generatoare de placent praevia pot fi: a) uterul cicatricial; b) avorturile anterioare; c) multiparitatea; d) hidramniosul. 17. Ruptura uterin se poate produce in caz de : a) prezentaie transvers; b) uter cicatricial; c) prezentaie pelvin; d) hidramnios. 18. Mecanismele fiziologice ale eclampsiei i preeclampsiei pot fi: a) vasospasmul generalizat; b) reducerea volemiei; c) scderea filtrrii glomerulare; d) modificarea strii de contient.

19.Care dintre manifestrile de dependen expuse mai jos sunt specifice placentei praevia: a) sangerare vaginal, cu sange negru; b) tonus uterin normal; c) sangerare in repaus; d) sangerare vaginal cu sange rou. 20.Pentru evaluarea strii de sntate a gravidei C.N. de 20 de ani, creia i se prescriu analize de laborator, asistenta ii face anumite recomandri in vederea recoltrilor. a) s consume o cafea in dimineaa analizelor; b) s nu mnance i s nu bea nimic in dimineaa respectiv; c) s fac du; d) s se spele parial. 21. In cursul sarcinii, la pacienta Z.D., au aprut valori de hipertensiune arterial; care sunt riscurile materne ce pot surveni, dac nu se impune un regim de via corespunztor: a) accidentul vascular cerebral; b) apoplexia utero-placentar; c) icterul mecanic; d) moartea matern. 22. In cazul dezlipirii premature de placent inserat, ca manifestare de dependen prioritar apare: a) durere abdominal violent; b) hemoragie abundent de sange cu cheaguri; c) stare de oc; d) tonus uterin crescut; e) ascensiunea fundului uterin. 23. Ce obiective pe termen scurt fixezi in cazul gravidei N.P. de 32 de ani, cu sarcin in luna a IX-a i stare de preeclampsie: a) s scad tensiunea arterial; b) s poat nate pe ci naturale; c) s nu se instaleze insuficiena renal; d) s reduc consumul de lichide. 24. Care sunt factorii care pot favoriza infectarea gravidei cu virusul hepatitei tip B: a) varsta sarcinii, multiparitatea; b) alcoolismul, alimentaia hipersodat; c) administrarea transfuziei de sange izogrup - izoRh; d) asistarea naterii in condiii necorespunztoare. 25. Ruptura de uter pe o sarcin la termen, poate avea urmtoarele surse: a) contracii subintrante pe prezentaie transvers; b) prezentaie facial; c) travaliu prelungit pe uter cicatricial; d) prezentaie pelvin. 26. Gravida Z.C., de 30 de ani, cu sarcin in luna a VIII-a, prezint retinopatie hipertensiv. Pentru precizarea diagnosticului clinic, asistenta are rolul s pregteasc gravida pentru: a) examinarea campului vizual; b) examinarea fundului de ochi; c) acumetria fonic; d) proba Romberg.

27. Care din urmtoarele enunuri sunt false in recomandrile alimentare fcutei gravidei T.B., de 32 de ani, cu sarcin in luna a VII-a: a) igiena alimentaiei previne bolile digestive; b) alimentele preparate prin fierbere aduc aport de vitamine; c) alimentaia este aceeai pe tot parcursul sarcinii; d) gravida trebuie s mnance cat doi. 28. Gravida acuz somn neodihnitor. Ce sfaturi i se vor da: a) s evite inainte de culcare buturile stimulente; b) s reduc lichidele ingerate seara; c) s doarm doar pe o singur pern; d) s evite plimbarea inainte de culcare. 29. Unde se metabolizeaz, in proporie mai mare, medicamentele administrate pe cale bucal, la gravida T.R., cu sarcin luna a VII-a: a) in gur; b) in stomac; c) in intestinul subire; d) in intestinul gros. 30. Pacienta C, cu sarcin in luna a VIII-a, cand s-a trezit dimineaa a observat c pierde sange rou, curat pe ci genitale. Poate fi vorba de: a) dezlipire prematur a placentei; b) placenta praevia; c) sarcin extrauterin rupt; d) ameninarea de sarcin prematur. 31. In cursul sarcinii, o gravid poate prezenta epistaxis. Asistenta ii recomand: a) s micoreze cantitatea de lichide ingerate, s-i sufle nasul pentru evacuarea sangelui; b) s pun punga de ghea pe nas, s nu sufle puternic nasul; c) s pun picturi in nas cat mai des cu putin; d) s stea in repaus la pat, in poziie Trendelenburg. ngrijiri ale pacientelor cu afeciuni ginecologice. 1. Avortul reprezint: a) intreruperea sarcinii in primele 2 luni; b) intreruperea sarcinii in primele 6 luni; c) intreruperea sarcinii dup 7 luni; d) naterea ftului inainte de termen. 2. Sterilitatea fiziologic se produce prin: a) folosirea anticoncepionalelor; b) alptare sau menopauza; c) utilizarea prezervativelor; d) schimbarea partenerului. 3. Se spune c uterul plange" din cauza sngerrilor mici fr cheaguri, in caz de: a) avort spontan; b) sarcin extrauterin; c) placenta praevia; d) fibrom uterin.

4. Cand avei de administrat medicamente pe mai multe ci la o ginecopat, care va fi ordinea administrrii: a) injecii; b) ovule vaginale; c) tablete pe cale bucal; d) supozitoare. 5. Examenul endoscopic al mucoasei vaginale se face prin: a) salpingografie; b) colposcopie; c) gastroscopie; d) puncia fundului de sac Douglas. 6. Tratamentul local, in caz de afeciune ginecologic, poate fi: a) irigaia vaginal; b) aplicarea de tampoane; c) injecia; d) aplicarea de ovule. 7. Pacienta T., de 32 de ani, pierde, periodic, prin organele genitale, sange in cantitate moderat, durata 3-4 zile, poate fi vorba de: a) menoragie; b) hipermenoree; c) menstr; d) metroragie. 8. Pacienta M. prezint la nivelul labiilor vezicule cu lichid, edem, prurit, usturime, stare de disconfort; ar putea fi vorba de. a) condiloma acuminatum; b) condiloma late; c) herpes genital; d) trichomonas vaginalis. 9. Metastazele pot fi de origine: a) septic; b) cancerigen; c) alergic; d) benign. 10.Ginecopatei C, de 32 de ani, i se prescrie clisma, in vederea pregtirii pentru histerectomie subtotal; ca soluie se poate folosi: a) sulfatul de magneziu; b) clorura de calciu; c) glicerina; d) 1 lingur sare la 1 litru de ap. 11.D-na C.D., de 23 de ani, are ciclul menstrual la 18 zile, cu sangerare abundent, durata de 6 zile; poate fi vorba de: a) dismenoree; b) multimenoree; c) menoragie; d) metroragie.

12.Urmtoarele cauze de ordin general joac rol important in producerea avortului spontan, cu excepia: a) infeciilor acute febrile; b) intoxicaiilor endogene; c) diabetului zaharat; d) traumatismelor abdominale repetate. 13. Care din explorrile de mai jos sunt efectuate pacientei din cazul cuplului steril: a) irigoscopia; b) histerosalpingografia; c) pielografia; d) colposcopia. 14. Care din urmtoarele indicaii sunt false in cazul pacientei Z, aflat in a doua zi dup histerectomie subtotal: a) alimentaie cu sup de vit; b) hidratare cu ceai indulcit; c) scoaterea firelor de sutur de la piele; d) plimbare fr insoitor. 15. Pacientei Z, trebuie s i se administreze sange, in urma unei hemoragii metroragice; care sunt probele obligatorii care se fac: a) Beth-Vincent; b) Jeanbrau; c) Simonin; d) Oehlecker. 16. Semnele clinice caracteristice, in cazul unei sarcini extrauterine rupte, sunt urmtoarele, in afar de: a) modificarea ciclului menstrual; b) prbuirea TA, modificarea pulsului; c) sangerarea vaginal abundent; d) mrirea de volum a uterului, conform varstei sarcinii. 17. Care vitamin este numit vitamina antihemoragic: a) B6 b) B12; c) K; d) A. 18. Pacienta Z, are de efectuat 800.000 u.i. penicilin la 6 ore, pentru a nu apare incompatibilitatea, dizolvi antibioticul: a) cu vitamina C, medicamentul ce-l are de efectuat; b) cu ser fiziologic sau ap distilat; c) cu novocain, pentru a diminua durerea; d) cu glucoza pe care o are prescris pe cale i.v. 19. Pacienta M, efectueaz tratamentul cu tetraciclin; pentru a preveni distrugerea florei saprofite ii recomanzi s consume iaurt; tiind c ii diminueaz absorbia medicamentului ii atragi atenia: a) s asocieze tetraciclin cu iaurtul; b) s bea mai inainte iaurtul i dup 1/2 or, s ia tetraciclin; c) s consume iaurtul dup 1/2 or de la administrarea tetraciclinei; d) nu are importan.

20. Pacienta C, de 27 de ani, trebuie s fie pregtit pentru operaie; i se prescrie o serie de analize ale sangelui, dintre care unele sunt biochimice, cum ar fi: a) hemoleucograma; b) grupul sanguin; c) ureea sanguin; d) creatinina; e) bilirubina. 21. Pacienta G., de 42 de ani, prezint fibrom uterin; care din urmtoarele complicaii sunt posibile: a) mrirea rapid de volum a uterului; b) sangerarea uterului; c) tulburri de miciue; d) instalarea menopauzei. 22. Care din elementele de mai jos pot constitui surse ale cancerului de ovar: a) multiparitatea; b) avorturile anterioare; c) folosirea anticoncepionalelor; d) tumorile benigne de ovar. 23. Prin observare, ai constatat c pacienta T., de 20 de ani, prezint leucoree galben-verzuie, prurit, miciuni dureroase; este posibil o: a) infecie cu haemofilus; b) infecie cu gonococ; c) parazitare cu trichomonas; d) parazitare cu candida albicans. 24. Prin care din urmtoarele investigaii de laborator se poate pune in eviden trichomonas vaginalis: a) frotiu; b) leucograma; c) R.B.W. 25. Soul d-nei H., se teme c soia va rmane cu sechele psihice postmastectomie: care informaie dat de asistent influeneaz in bine pacienta: a) pacienta va rmane cu leziuni definitive; b) evoluia este imprevizibil in urmtoarea perioad; c) ingrijorarea este nefondat; d) problemele se vor rezolva de la sine, in general. 26. In vulvovaginitele fetielor, semnele i examenul clinic prezint: a) prurit; b) leucoree; c) tegumente iritate; d) constipaie. 27. Prevenirea afeciunilor inflamatorii din regiunea genital, la orice varst, se realizeaz prin: a) control genital la 6 luni; b) respectarea msurilor de igien local; c) alimentaie bogat in vitamine; d) nimic deosebit.

28. Doamna T., se prezint la medicul curant dup ce a simit la palpare o umfltur la sanul stang; este internat i pregtit pentru mastectomie, datorit diagnosticului de carcinom la san; care din urmtorii hormoni sunt responsabili pentru creterea glandei mamare la pubertate: a) extrogeni, ocitocin; b) prolactin, ocitocin; c) extrogeni, progesteron; d) ocitocin, progesteron. 29. Cum trece cancerul de san in metastaz: a) prin transmiterea celulelor in alte pri ale corpului vehiculate de sange i limfa; b) prin ruperea unor pri de tumoar i deplasarea lor in alte zone; c) prin secreia unui exudat de ctre tumoar; d) printr-o infecie in sistemul hepatic. 30. Care este factorul psihologic cel mai important la externarea d-nei T., din spital, postmastectomie: a) s citeasc cat mai multe cri documentare despre boal; b) s fie in stare s-i poarte propria-i imbrcminte peste protez; c) s-i pstreze imaginea de sine; d) s fac vizite, plimbri i excursii. ngrijiri ale luzelor. 1. Pacienta Z.A. este in a treia zi de luzie; ca asistent pe sector, urmreti zilnic: a) involuia uterin, aspectul lohiilor; b) greutatea femeii; c) pulsul, respiraia, temperatura; d) eliminrile (scaun, diureza). 2. A doua zi dup natere asistenta apreciaz lohiile ca fiind normale: a) roii cu cheaguri; b) roii, moderate; c) cantitate mic, de aspect maroniu; d) diluate i albe. 3. Ca s previn lezarea mameloanelor in timpul alptrii, mama va fi invat: a) s aplice pe mameloane inainte de alptat un unguent; b) s spele mameloanele cu ap i spun inainte de alptare; c) s aplice preventiv a soluie de nitrat de Hg; d) s tearg mameloanele dup alptare cu ceai de mueel. 4. D-na Z.C., merge s-i alpteze copilul; are impresia c nu se alimenteaz suficient; care din urmtoarele aciuni (manevre) ii recomandai s le fac: a) cantrirea zilnic a copilului; b) proba fiecrui supt; c) msurarea lungimii copilului; d) stoarcerea sanului. 5. Care din urmtoarele elemente indic lactaia suficient a d-nei Z.G.: a) creterea in greutate a noului nscut; b) umezirea cmii in dreptul mameloanelor; c) nou-nscutul adoarme in timpul alptrii; d) nou-nscutul plange dup alptare.

6 Luza T.P., prezint perineorafie, este in a IH-a zi dup natere; pentru ingrijirea plgii foloseti: a) alcool de 70; b) soluia de permanganat de potasiu l%o; c) ap oxigenat; d) alcool iodat. 7 Fixai ordinea prioritilor de ingrijire in cazul luzei T.P. la ora 12,00: a) asigurarea eliminrilor; b) administrarea tratamentului medicamentos; c) pregtirea mediului de siguran pentru alptare; d) splarea mainilor i a sanilor; e) alptarea la san; f) reorganizarea locului de munc; g) supravegherea alptrii. 8. Care intervenii sunt prioritare dup delivrena natural de placent in cazul pacientei C.F., aflat pe masa ginecologic: a) masarea abdomenului; b) asigurarea condiiilor de odihn i somn; c) aplicarea pungii cu ghea pe abdomen; d) supravegherea diurezei. 9. Pentru satisfacerea nevoii de hidratare i alimentare a pacientei T.O., aflat in a 4-a zi de luzie, trebuie s urmreti: a) senzaia de foame i sete; b) eliminrile; c) greutatea corporal; d) aspectul tegumentelor. 10. Luza R.G. este in a 3-a zi dup natere; prezint perturbat nevoia de a avea temperatura corpului normal (febr) "; care ar putea fi cauza: a) lohiometria; b) involuia rapid a uterului; c) furia laptelui; d) scderea in greutate. 11. Luza D.L., este dup operaie cezarian, prin incizie pe linia median; pe perioada spitalizrii asistenta urmrete: a) lohiile; b) starea pansamentului; c) starea perineului; d) involuia uterin. 12. Fixai ordinea manevrelor de intervenii in executarea irigaiei vaginale: a) pregtirea fizic, pregtirea psihic; b) pregtirea materialului; c) scop; d) modul de executare; e) reorganizarea locului de munc.

13. D-na F.M., are o sever preeclampsie; ea a nscut in urm cu 3 ore; care aciune de mirsing va fi inclus in planul de ingrijire, in perioada postnatal: a) continuarea monitorizrii TA, respiraiei i reflexelor; b) incurajarea parturicntei; c) montarea deschiztorului de gur; d) montarea unei sonde vezicale i msurarea diurezei. 14. D-na B.G. nate un bieel cu buza de iepure" sub anestezie general; asistenta medical o va informa despre: a) naterea unui bieel; b) valorile funciilor vitale; c) dorina de a urina; d) malformaia nou-nscutului. 15. D-na B.G. nu dorete s-i in copilul in brae; aceast reacie se datorete faptului c: a) nou-nscuii cu malformaii nu sunt acceptai uor; b) mama are o reacie de respingere exagerat; c) mama se teme s nu lezeze copilul; d) mama consider copilul urat. 16. Dup natere, la palpare, uterul trebuie s fie: a) globulos i tonic; b) globulos i flasc; c) nepalpabil. 17. Involuia uterin se face cu: a) 0,2 cm/zi; b) 0,5 cm/zi; c) 1 cm/zi. 18. Lohiile in primele 2-3 zile sunt: a) seroase; b) serosanghinolente; c) sanghinolente. 19. Lohiile in primele 4-6 zile sunt: a) seroase; b) serosanghinolente; c) sanghinolente. 20. Lohiile in primele 6-10 zile sunt: a) seroase; b) serosanghinolente; c) sanghinolente. 21. Colostrul este: a) un lichid glbui cu coninut bogat in glucide; b) un lichid glbui cu coninut bogat in proteine; c) un lichid glbui cu coninut bogat in sruri minerale. 22. Colostrul are in compoziie: a) antigeni; b) anticorpi; c) ambele rspunsuri sunt bune. 23. La formarea ragadelor pe mameloane: a) nu este obligatorie intreruperea suptului la mamelonul afectat; b) se aplic local un unguent bactericid; c) se vor efectua local 2-3 edine cu ultrascurte.

ngrijiri ale nou-nscutului. 1. Cat dureaz perioada de nou-nscut: a) 24 de ore dup natere; b) 7 zile, cat st copilul la maternitate; c) 30 de zile de la natere; 2. Enumerai 5 condiii pe care trebuie s le indeplineasc lenjeria nou-nscutului: a) ________________ b) ________________ c) ________________ d) ________________ 3. Care din elementele de mai jos sunt normale pentru nou-nscutul C, la 1 or de la natere: a) temperatur = 37C; b) puls = 70/minut; c) respiraii = 35/minut; d) tegumente cianotice; e) sebum la nivelul plicelor. 4. D-na S.L. merge s alpteze nou-nscutul; care dintre urmtoarele criterii indic c mama are lapte suficient: a) creterea de prolactin; b) laptele care se scurge la sanul opus in timpul alptrii; c) creterea progresiv in greutate a copilului; d) sugarul adoarme in timpul alptrii. 5. Prematuritatea se definete prin urmtoarele, cu excepia: a) greutate sub 2.500 grame; b) talie sub 47 cm.; c) malformaii vizibile; d) planset viguros. 6. Copiii cu greutatea de 2.900-2.500 grame, nscui la termen se numesc: a) normoponderali; b) subponderali; c) prematuri; d) macrosomi. 7 Prima baie general dup naterea nou-nscutului se face: a) la 3 zile dup natere; b) la 3 zile dup detaarea bontului ombilical; c) imediat dup natere; d) depinde de starea general a nou-nscutului. 8. Dup cderea bontului ombilical pot aprea complicaii, cu excepia: a) gangrenei umede; b) granulomului; c) hematomului; d) onfalitei. 9. Nscut cu asfixie alb, nou-nscutul prezint: a) micri respiratorii normale; b) btile cordului in limite normale; c) aspect de ppu de cear; d) cianoza extremitilor.

10. Pentru evitarea regurgitaiei nou-nscutului dup alptare, acesta va fi: a) poziionat cinci minute in decubit lateral stang; b) ridicat in brae i btut pe spate; c) linitit cu comprese umede alcoolizate pe abdomen. 11. Nou-nscutul G. s-a nscut la ora 12,00, el prezint pulsul - 120/minut, plange viguros, mic extremitile, tegumentele membrelor superioare i inferioare sunt uor cianotice; scorul APGAR este notat: a) 7; b) 8; c) 9; d) 10. 12. Care din urmtoarele semne din primele 24 de ore ale nou-nscutului G nu indic a fi elemente patologice: a) eliminarea meconiului in primele 24 de ore; b) frecvena respiratorie de 70/minut; c) culoarea galben a pielii; d) sangerarea ombilicului. 13. Prezena icterului fiziologic poate avea ca surs: a) mama care a avut in antecedente hepatit (in urm cu 5 ani); b) naterea prematur a nou-nscutului; c) valoarea bilirubinei in cretere in a 3-a zi; d) scderea in greutate a nou-nscutului. 14. Constituie contraindicaie pentru alimentaia natural: a) colicele abdominale ale nou-nscutului; b) mameloanele ombilicale; c) boala cardiac preexistent sarcinii i naterii; d) refuzul nou-nscutului de a primi sanul. 15. Care afirmaii nu sunt adevrate privind calitile necesare preparatului de lapte praf pentru sugari: a) este bogat in vitamina C; b) se prepar in ap nefiart; c) inlocuiete perfect laptele de mam; d) e preferabil laptelui de vac. 16. Bontul ombilical secionat se acoper cu comprese sterile imbibate in: a) alcool de 70; b) tinctur de iod; c) rivanol; d) protargol. 17. Profilaxia oftalmiei gonococice se face cu: a) proculin; b) unguent oftalmic cu Kanamicin; c) sol. nitrat de Hg 1%. 18. Prima manevr de ingrijire, imediat dup natere, ce se acord nou-nscutului este: a) tierea cordonului ombilical; b) dezobstruarea cilor respiratorii; c) stropirea cu ap rece; d) infarea nou-nscutului.

19. Care din urmtoarele elemente sunt fiziologice la nou-nscut in primele 24 de ore: a) temperatura 37-37,5C; b) coloraia icteric a tegumentelor; c) urini ce pteaz scutecele; d) scaun galben auriu. 20. In cazul alimentaiei naturale a nou-nscutului care din microbii saprofii se dezvolt in intestin: a) bacilul coli; b) bacilul bifidus; c) salmonella. 21. Crui tip de asfixie aparin elementele urmtoare: puls tahicardie peste 120/minut, cianoza generalizat, tonus pstrat: a) apnee tranzitorie; b) asfixie albastr; c) asfixie alb. 22. Ce se inelege prin criza genital: a) creterea in greutate; b) tumefierea mameloanelor; c) scurgerea sanguinolent la nivelul organelor genitale; d) descuamaia fiziologic. 23. Care din elementele de mai jos nu sunt compatibile cu lenjeria nou-nscutului: a) s fie din nylon; b) s se poat fierbe; c) s aib custur pe mijloc; d) s se incheie pe umeri cu ireturi. 24. Nou-nscutului de 4 zile, in greutate de 2.500 grame, cu tegumente icterice, trebuie s i se efectueze unele intervenii; care sunt acestea: a) vaccinarea BCG; b) fototerapia; c) alimentaia la san; d) baia general. 25. Muguetul (mrgritrelul) la sugar apare ca urmare: a) a nerespectrii orelor de mas; b) a nerespectrii regulilor de igien; c) a naterii premature; d) a hidratrii suficiente. 26. Detaarea bontului ombilical ligaturat, in mod fiziologic se face dup natere: a) intre 7-10 zile; b) intre 10-12 zile; c) intre 5- 7 zile; d) dup 14 zile. 27. Naterea prematur poate avea ca surs: a) uterul cicatrical; b) multiparitatea; c) incompatibilitatea de grup sau Rh; d) varsta mamei.

28. Pentru supravegherea nou-nscutului, asistenta are datoria s inregistreze zilnic: a) aspectul tegumentelor, scaunul, urina; b) somnul, respiraia, temperatura; c) funciile vitale, reflexul suptului; d) funciile vitale, reflexul suptului, greutatea. 29. La ce categorie de nou-nscui sunt mai frecvente crizele de apnee i cianoz: a) la eutrofici; b) la prematuri; c) la dismaturi; d) la macrosomi. 30. Care din urmtorii parametri indeplinesc condiiile incubatorului: a) temperatura 37C, umiditate 70-80%, oxigen 40 vol.%, sistem de eliminare a dioxidului de carbon, sistem de alarm; b) temperatura de 40C, umiditate 50%, oxigen 20 vol%, sistem de alarm; c) temperatura 36C, umiditate constant, oxigen 40 vol%, sistem de eliminare a dioxidului de carbon. 31. Interveniile asistentei medicale in cazul nou-nscutului cu apnee tranzitorie sunt. a) masarea bland a toracelui; b) respiraie artificial manual sau cu aparat portabil; c) dezobstruarea cilor respiratorii; d) gavaj. 32. Asistenta medical recunoate icterul fiziologic al nou-nscutului dup urmtoarele caracteristici: a) stare general alterat; b) se instaleaz dup 2-3 ore de la natere; c) scaunul, urina sunt normal colorate; d) apare in a 3-a zi dup natere; e) starea general este bun. 33. Facei asocieri intre urmtoarele elemente: a) sugar 1 lun; 1) lapte praf 12,5%; b) sugar 3 luni; 2) st in ezut; c) sugar 6 luni. 3) nevoi calorice 110 cal/24 ore; 4) lapte praf 8%; 5) degete flectate in palm; 6) branz de vac; 7) pronun silabe. ngrijiri ale copilului de diferite vrste. 1. Copilul M., de 8 luni, are febr i diaree, este propus pentru vaccinare antipolio: a) i se face tratament i reprogramare; b) i se face reprogramare pentru anul viitor; c) i se face vaccinare conform programrii; d) nu va fi vaccinat deloc. 2. Pentru interpretarea IDR la tuberculin in cazul tanrului V., de 15 ani, asistenta il cheam la cabinet: a) dup 24-72 ore; b) dup 2-4-6 ore; c) urmrete reacia imediat; d) nu are rost s fie chemat la control.

3. Copilul L., de 12 ani, nu are poft de mancare, prezint stare de disconfort i prurit anal; prioritar, in interveniile medicale, este: a) baia general, baia pe poriuni; b) recoltarea probelor de scaun pentru examenul coproparazitologic; c) alimentarea la timp a copilului; d) scoaterea la aer a copilului. 4. La 7 luni, L. V. are o dezvoltare normal psihomotorie; ultima realizare, probabil, este: a) intoarcerea de pe o parte pe alta; b) s stea in ezut fr sprijin; c) s stea in picioare, susinut; d) s apuce obiecte cu mainile. 5. In care din urmtoarele faze ale procesului de ingrijire stabilii ca pacientul L. V., de 7 luni, are o dezvoltare psiho-motorie corespunztoare varstei: a) evaluare; b) planificare; c) implementare; d) diagnostic de nursing. 6. B.F., in varst de 6 ani, este adus la spital cu febr i disurie; i se efectueaz urocultura care este pozitiv; numrul de germeni prezeni trebuie s fie: a) sub 10.000 germeni/ml; b) intre 10.000-100.000 germeni/ml; c) peste 100.000 germeni/ml. 7. Unui copil de 5 ani i se prescriu pe priz 1 gr. soluie medicamentoas la un interval de 6 ore; cate prize sunt in 24 ore i cate picturi, folosindu-se pipeta pentru administrare: a) 4 prize x 20 pic. pe priz; b) 6 prize x 10 pic. pe priz; c) 2 prize x 40 pic. pe priz; d) nu se administreaz medicamente cu pipeta. 8. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi intre: a) 120-140/min.; b) 80-100/min.; c) 60- 80/min.; d) 90-100/min. 9. Ce greutate va avea un sugar de 7 luni, nscut cu o greutate de 3.000 grame: a) 7,500 kg; b) 6,500 kg; c) 10.000 grame; d) 5.700 grame. 10. Ce se inelege prin enurezis: a) inversarea emisiilor de urin cu predominan noaptea; b) pierderea de urin in cursul nopii; c) pierderea involuntar de urin noaptea la copii peste varsta de 3 ani. 11. Nu se administreaz tablete i drajeuri nepisate copilului: a) sub 6 luni; b) sub 2 ani; c) sub 6 ani; d) sub 1 an.

12. Condiiile recoltrii scaunului pentru examenul parazitologic sunt: a) 3 zile consecutiv; b) de sub unghii; c) din anus; d) din scaunul spontan. 13. Alimentaia sugarului de 6 luni poate fi: a) natural; b) diversificat; c) mixt; d) artificial. 14. Pentru pregtirea copiilor in vederea explorrii radiologice a colonului se efectueaz: a) clism evacuatoare; b) pauz alimentar de 12 ore; c) administrare de purgativ; d) nu se efectueaz decat clism baritat. 15. La copiii 0-3 ani, cauza cea mai frecvent a convulsiilor este: a) epilepsia; b) febra; c) temperamentul agitat; d) glicozuria. 16. Noiunea de copil febril" este echivalent temperaturii msurate rectal a crei valoare poate fi: a) 37,5C; b) 38C; c) 39^K)C; d) 36,5-37C. 17. Cantitatea de lichide pe kg/corp administrat unui sugar de 5 luni va fi: a) 100-120 ml; b) 130-160 ml; c) 150-180 ml; d) 500 ml. 18. CRI., de 12 luni, este spitalizat cu angin difteric; i se administreaz O2; care este cea mai adecvat manevr: a) utilizarea sondei endonazale; b) umedifierea O2; c) utilizarea cortului de O2; d) injecia subcutanat de O2. 19. C.R., are 12 luni i are 72 cm lungime i 13 kg; asistenta, in cadrul evalurii, consider inlimea: a) normal, greutatea normal; b) crescut, greutatea normal; c) mic, greutatea normal; d) normal, greutatea adecvat. 20. L. V., de 7 luni, este internat la secia de pediatrie, cu semne de deshidratare moderat, dup o gastroenterit acut; ce modalitate folosim pentru a impiedica rspandirea infeciei: a) folosirea sacilor din panz alb pentru transportarea lenjeriei murdare; b) folosirea de saci din cauciuc panzat pentru transportarea lenjeriei murdare; c) splarea mainilor dup orice manevr tehnic de lucru; d) recoltarea materiilor fecale pentru examenul bacteriologic.

21. CI., de 2 ani, este internat cu otit medie acut bilateral, febr 39C i contracii tonicoclonice, medicul recomand recoltarea de LCR pentru depistarea eventualilor ageni patologici; dup puncie, poziia copilului va fi: a) decubit dorsal fr pern sub cap; b) decubit dorsal cu pern; c) decubit lateral; d) decubit ventral. 22. Care din complicaiile de mai jos pot aprea in cazul pacientului C, cu meningit, dac nu se acord ingrijirile corespunztoare: a) encefalita; b) hidrocefalia; c) retardarea mintal; d) septicemia. 23. Pacientul C, de 16 ani, este internat in secia de pediatrie, in com hiperglicemic; care este ordinea prioritilor de ingrijire: a) urmrirea pulsului; b) meninerea cilor respiratorii libere; c) recoltarea analizelor de laborator; d) identificarea problemelor de nursing. 24. Copilul A., de 14 ani, este suspectat de giardia i lamblia; care examene de laborator pot pune in eviden prezena paraziilor sau a chisturilor: a) analiza sangelui; b) examenul coproparazitologic; c) examenul sucului gastric; d) rubajul duodenal pentru recoltarea bilei B. 25. Copilul D, este intoxicat cu ciuperci; provocarea vrsturilor se va face: a) dup 6 ore de la ingestie; b) in primele 4 ore de la ingestie; c) nu se practic provocarea vrsturii; d) se practic mai intai spltura gastric. 26. Intoxicaia acut cu substane pesticide i organofosforice se manifest prin mirosul de: a) usturoi; b) aceton; c) migdale; d) mere coapte. 27. Care din interveniile de mai jos nu sunt valabile in profilaxia rahitismului: a) aerisirea incperii; b) introducerea Slinosului in primele 5 luni de via; c) administrarea de vitamina D2 la ieirea nou-nscutului din maternitate; d) administrarea de calciu i vitamina D2 in luna a Vlll-a de sarcin. 28. Care din urmtoarele manifestri de dependen nu fac parte din semnele BDA: a) tegumente curate integre; b) pliu cutanat persistent; c) scaune frecvente modificate; d) buna dispoziie.

29. Medicamentele pe cale bucal la copiii internai in spital sunt administrate: a) de mamele insoitoare; b) de asistentele medicale; c) de infirmiere; d) se las pe noptier pentru a fi luate de copil conform prescripiilor. 30. Ce avitaminoz produce hemeralopia: a) vitamina PP; b) vitamina C; c) vitamina A; d) vitamina B6. 31. Pacientului G., de 10 ani, i se recomand examenul coproparzitologic; pentru recoltare foloseti: a) un borcan curat; b) o cutie de chibrituri; c) coprocultor direct; d) coprocultor steril cu ap distilat. 32. Notai rspunsul corect: a) nu apare sindromul digestiv; b) poate apare colapsul periferic; c) apare prbuirea TA; d) nu apare febra. 33. Pentru dezinfecia pavimentului, in secia pediatrie, ii atragi atenia ingrijitoarei s aib in dotare, pentru executarea corect a manevrelor: a) o gleat; b) dou glei; c) cel puin trei glei; d) nu are nevoie de nici un vas. 34. Pacientul V., de 5 ani, are nevoie de toaleta cavitii bucale; fixai ordinea manevrelor de executare corect a tehnicii: a) splarea cavitii bucale; b) pregtirea materialelor; c) pregtirea bolnavului; d) splarea mainilor; e) indeprtarea materialelor utilizate; f) crearea microclimatului. 35. Deprinderile igienice individuale sunt valabile pentru: a) persoanele care fac tratament cu antibiotice; b) persoanele care fac tratament cu cortizon; c) copiii mici; d) toi indivizii. 36. Antibiograma este metoda de laborator care: a) determin prezena microbilor; b) arat sensibilitatea microbilor fa de antibioticul respectiv; c) nu arat decat creterea germenilor.

37. Trebuie s efectuezi un exudat faringian pacientului D., de 3 ani; cu portamponul steril tergi: a) orofaringele; b) mucoasa nazal; c) valul palatin; d) amigdalele. 38. Pacientul Z, de 14 ani, este suspect de hepatit seric (TIP B); se recolteaz sange; care rezultat al analizei precizeaz diagnosticul clinic: a) prezena proteinei C; b) prezena antigenului Australia; c) prezena trichinelei spiralis; d) prezena bacilului Tific. 39. Limbajul activ devine problem pentru un copil: a) pan la varsta de 1 an; b) pan la varsta de 2 ani; c) pan la varsta de 3 ani; d) dup varsta de 3 ani. 40. Conturarea personalitii copilului se manifest prin: a) reducerea somnului; b) exprimarea preferinelor i repulsiilor; c) cptarea indemanrii; d) memorarea a cat mai multe poezii. 41. In caz de convulsii, la un sugar de 8 luni cu temperatur de 39,9C, se vor aplica urmtoarele intervenii: a) administrarea de diazepam 1-2 zile; b) administrarea de analeptice cardiovasculare; c) administrarea de antibiotice; d) comprese cldue pe frunte; e) administrarea de fenobarbital 1/2 fiol.

ngrijiri ale persoanei vrstnice . 1. Pentru a se putea iniia demersurile terapeutice i corective necesare practicii in geriatrie se impune: a) diferenierea patologicului de normal; b) cunoaterea cu precdere a activitilor; c) delimitarea strii de boal de cea de sntate. 2. Care din urmtoarele sisteme i aparate ale organismului uman sufer importante modificri de imbtranire: a) aparatul renal; b) sistemul cardio-vascular; c) sistemul respirator; d) sistemul locomotor.

3. Unele modificri, legate de inaintare in varst sunt considerate intre anumite limite, ca aparinand unei imbtraniri normale. Care sunt acestea: a) modificri ale pielii i fanerelor; b) presbiopia; c) scderea secreiei lacrimale; d) presbiacuzia; e) fenoastenia; f) toate enunurile sunt adevrate. 4. Imbtranirea psihologic este rezultanta modificrilor induse de varst in planul biostructurilor; la baza acestor modificri stau: a) factori ereditari, uzura sistemului vieii psihice; b) factori ecologici; c) factori socio-culturali. 5. In abordarea unui pacient varstnic, se vor evalua urmtoarele funciuni psihice: a) capacitatea de orientare; b) starea afectiv; c) memoria; d) gradul tulburrilor de integrare. 6 Numii cele trei aspecte generale ale psihologiei senescenei: a) .......................... ; b) ......................... ; c) ............................ 7. O asistent medical care se consacr nursingului geriatrie va cunoate i va respecta cu siguran: a) cadrul manierelor elegante; b) drepturile persoanelor varstnice; c) legislaia general; d) msuri protective specifice. 8. Factorii de risc ai abuzului contra persoanei varstnice, includ i: a) varsta peste 75 ani; b) incapacitatea de autoingrijire; c) starea biologic. 9. Cate categorii de abuzuri sunt descrise caftind implicate in majoritatea cazurilor: a) patru; b) opt; c) zece. 10. Dissomnia real a varstnicului, ce se cere difereniat de falsa insomnie, include: a) tulburri cantitative, de regul hiposomnia; b) tulburri ale ritmului normal, in sensul inversrii; c) tulburri cantitative, de regul hipersomnia. 11. Un important factor ce perturb somnul nocturn la varstnic (brbat) il constituie: a) trezirile repetate; b) hipertrofia de prostat care determin nicturie; c) somnul diurn, insuficient cantitativ. 12. Ce recomand asistenta medical unui varstnic, pentru a favoriza un somn odihnitor: a) s fac o baie cald; b) s fac un du rece; c) s bea o can cu ceai de tei.

13. Cderile persoanei varstnice sunt considerate: a) aspecte ale senescenei posturii; b) accidente banale, intampltoare; c) aspecte ale senescenei echilibrului. 14. Consecinele cderilor varstnicului sunt importante i afecteaz: a) starea fizic i psihic; b) autonomia; c) posibilitatea de a bea i manca; d) relaiile sociale i familiale. 15. Ce fel de cderi fac indeosebi obiectul sindromului de cdere: a) cderile unice; b) cderile alternative; c) cderile repetate. 16. Cel mai important factor de risc al cderilor este considerat a fi: a) sexul; b) varsta inaintat; c) bolile cronice. 17. Importana cderilor in ingrijirea varstnicului ine seama in special de: a) amploarea consecinelor; b) complexitatea consecinelor; c) msurile de prim ajutor calificat. 18. In cazul unui varstnic care a suferit o cdere asistenta medical intervine: a) instituind de urgen profilaxia complicaiilor tardive; b) intocmind un plan de ingrijire, individualizat; c) instituind de urgen profilaxia complicaiilor imediate; d) in relaia cu familia pentru reintegrarea social. 19. Tratamentul preventiv al sindromului de imobilizare este esenial; el se va aplica cu rbdare i sistemic evitand invaliditile prin: a) cunoaterea i anticiparea riscului; b) terapie recuperativ; c) kineziterapie i ergoterapie de susinere. 20. Incontinena anal, o mare i grav problem a asistenei geriatrice este pentru varstnic: a) o afeciune temporar; b) o infirmitate umilitoare; c) o infirmitate demoralizant; d) greu de suportat. 21. Contextul unei incontinene urinare include adesea i urmtoarele: a) anorexie; b) pierderea controlului; c) dependen. 22. Care din urmtoarele tipuri de incontinen urinar nu ine de factorii legai de fiziologia miciunii: a) incontinena urinar definitiv sau stabil; b) incontinena urinar indus, tranzitorie i reversibil; c) incontinena urinar de stres sau de efort. 23. Metoda de elecie in tratamentul incontinenei urinare este reeducarea, care urmrete: a) creterea spaiului de timp dintre miciuni; b) creterea capacitii vezicale; c) reinstaurarea reflexului de miciune.

24. Dispneea este un simptom comun mai multor boli pulmonare i cardiace, constituind una din acuzele cele mai frecvente ale varstnicilor. Cum va determina asistenta medical imprejurrile apariiei dispneei: a) la ce grad de efort apare; b) in ce moment al zilei; c) se modific in raport cu poziia; d) factorii de risc i bolile cronice. 25.Care din urmtoarele sunt exerciiile de tehnic respiratorie pe care asistenta medical i le prezint pentru invare varstnicului afectat de dispnee: a) respiraia diafragmatic; b) abordarea unei posturi care favorizeaz respiraia; c) respiraia cu buzele stranse. 26. Pentru a menine independena nevoii de a manca i a bea, asistenta medical va cunoate: a) dificultile legate de bolile cronice; b) factorii de risc; c) afeciunile locomotorii i neurologice; d) semnele unui deficit nutriional. 27. Care din urmtoarele intervenii preventive sunt menite s acioneze asupra unor factori ce pot satisface nevoia de a manca i a bea: a) periajul corect al dinilor; b) consumarea de alimente semisolide, fructe i legume moi; c) mesele rare i bogat-cantitative; d) consumarea de ciorbe sau supe calde care stimuleaz apetitul. 28. In cazul unei disfuncii de eliminare intestinal diagnosticul de nursing - ingrijiri va cuprinde formularea alterare a funciei intestinale - actual i potenial", aciunile planificate de asistenta medical vor avea urmtoarele scopuri: a) meninerea unui orar de eliminare conform obiceiurilor; b) ingerarea suficient de lichide; c) urmrirea efectelor secundare ale medicamentelor; d) folosirea de laxative; e) efectuarea de clisme evacuatoare. 29. Eficacitatea interveniilor va fi evoluat in raport cu: a) frecvena i aspectul scaunelor; b) absena diareei; c) tipul de dispnee; d) respectarea regimului alimentar. 30. In cazul incontinenei urinare reversibile, care din urmtoarele pot fi considerate intervenii curative: a) efectuarea de exerciii pentru tonificarea musculaturii sfincteriene; b) recomandarea de a urina la prima senzaie de miciune i pan la completa golire a vezicii; c) evitarea ingestiei de buturi diuretice (cafea, ceai, alcool); d) stabilirea unui orar de folosire a toaletei. 31. Modificrile fiziologice din cadrul procesului de imbtranire se cer cunoscute intrucat joac un rol important in satisfacerea nevoii de a se mica. Acestea pot fi: a) atrofia lenta a musculaturii; b) tulburri de deglutiie; c) scderea tonusului i forei musculare.

32. Care din urmtoarele boli pot afecta mobilitatea la persoana varstnic: a) artroza; b) HTA; c) diabetul; d) osteoporoza; e) poliartroza. 33. In cadrul procesului de nursing, culegerea de date se va referi cu precdere la: a) capacitatea i tolerana la efort; b) felul eliminrilor, orarul lor; c) folosirea de dispozitive ajuttoare; d) prezena durerii i identificarea cauzei determinante. 34. Interveniile preventive, cuprinse in planul de ingrijire a unui varstnic, vis--vis de nevoia de a se mica, vor fi orientate ctre: a) motivaia varstnicului; b) meninerea forei i rezistenei musculare; c) meninerea mobilitii articulare; d) meninerea valorilor TA; e) reducerea cantitii de proteine din alimentaie 35. Meninerea forei i rezistenei musculare la un varstnic se va realiza: a) numai apeland la exerciii izotonice i izometrice; b) concomitent cu o alimentaie complet i complex; c) in concordan cu starea de nutriie. 36. Exerciiile de amplitudine au drept scop: a) meninerea mobilitii articulaiilor; b) meninerea valorilor TA in limite normale; c) meninerea rezistenei musculare. 37. Perturbarea somnului la persoana varstnic are drept cauz principal, afeciunile cronice de care sufer acesta i care produc disconfort, durere, depresie, etc; ordonai dup importan problemele i bolile des intalnite: a) probleme gastrice; b) probleme respiratorii; c) hipertrofia de prostat; d) afeciuni cardiace; e) afeciuni neuro-psihice. 38. Observaiile asistentei medicale vor urmri: a) orarul zilnic de somn; b) valorile TA, P, R, diurez; c) semne de nedormit; d) condiiile de mediu. 39. Interveniile preventive constau in sftuirea varstnicului, de a se conforma unui regim de via, care va urmri urmtoarele: a) evitarea excitantelor, mai ales dup ora 18; b) respectarea tratamentului cu somnifere; c) aerisirea camerei de dormit; d) cin uoar, eventual un pahar cu lapte.

40. Interveniile curative care se vor iniia inand cont de sursa de dificultate i fcand distincia intre problemele medicale i modificrile fiziologice, pot fi urmtoarele, in afar de: a) instituirea unui orar zilnic, cu corectarea ritmului veghe-somn; b) asigurarea de confort fizic prin poziionare i calmarea durerii; c) ascultarea de muzic ritmat, vesel; d) activiti reduse in cursul zilei pentru a nu acumula oboseal. 41. Imbrcatul i dezbrcatul presupun o serie de abiliti care sunt afectate in cadrul procesului de imbtranire. Care sunt acestea: a) dexteritatea; b) echilibrul; c) coordonarea. d) fora muscular; c) mobilitatea articular; f) toate enunurile sunt adevrate. 42. Care din urmtoarele modificri fac problematic alegerea i ajustarea imbrcminii: a) deformrile osoase; b) deformrile coloanei vertebrale; c) lipsa anturajului favorabil; d) tulburrile de auz; e) depunerile de grsime. 43. Care din urmtoarele sunt afeciuni neurologice ce afecteaz major nevoia de a se imbrca a varstnicului: a) diabetul insipid; b) maladia Parkinson; c) hemiplegiile; d) gut. 44. Problemele de dependen la nivelul nevoii de a fi curat i a avea tegumente ingrijite, intacte, fac parte, in general, din urmtoarele categorii de diagnostice de ingrijiri-nursing: a) tulburri de somn legate de oboseal; b) deficit de autoingrijire; c) alterare a integritii tegumentelor; d) alterarea alimentaiei legat de somnolen; e) alterarea potenial a integritii mucoaselor. 45. Pentru prevenirea uscrii pielii, asistenta medical recomand urmtoarele, in afar de: a) a nu se face baie general zilnic; b) a se folosi dup zvantarea pielii unele loiuni alcoolizante; c) a se folosi spunuri grase; d) a nu se face abuz de pudr de talc; e) a se asigura o hidratare corespunztoare. 46. Proteza dentar va fi ingrijit in felul urmtor: a) se spal pe toate feele folosind o periu aspr; b) se cltete cu ap cald dup ce a fost splat cu detergent/spun pentru copii; c) se indeprteaz resturile alimentare de pe ea; d) se pstreaz noaptea intr-o soluie slab de oet; e) se cltete cu ap rece inainte de a o monta.

47. Odat cu varsta, eficacitatea mecanismelor de termoreglare diminua. In jurul crei valori se situeaz temperatura normal la o persoan varstnic: a) 36C; b) 37,4C; c) 35,1C. 48. Cel mai frecvent factor legat de accidentele hipotermice este: a) hipotensiunea ortostatic; b) deshidratarea; c) oboseala. 49. Aciuni desfurate de asistenta medical pentru meninerea temperaturii corporale a varstnicului in limite normale sunt i: a) asigurarea temperaturii ambiante de 20-21C; b) determinarea varstnicului s foloseasc buturi alcoolice ca mijloc de a se inclzi"; c) practicarea de activiti fizice uoare (plimbri); d) purtarea in cursul nopii a unor ciorapi. 50. Care persoane sunt cele mai vulnerabile in faa hipertermiei: a) persoanele obeze; b) persoanele cu afeciuni digestive cronice; c) persoanele cu boli cardio-vasculare. 51. Pentru prevenirea hipertermiei, regimul alimentar al persoanei varstnice va fi orientat ctre: a) o alimentaie bogat in hidrai de carbon; b) o reducere a grsimilor; c) consumarea de lichide cat mai calde; d) consumarea de lichide reci. 52. Depresia este una dintre cele mai frecvente afeciuni intalnite la varstnici. Este cel mai adesea: a) atipic; b) in coexisten cu boala somatic; c) uor de determinat; d) prezent la femei; e) manifestat prin ipohondrie. 53. Nevoia de sucuritate este strans legat de numeroase aspecte privind mediul inconjurtor. Persoana varstnic cand se simte in pericol: a) ii va inruti starea de sntate; b) se va retrage in securitatea unei lumi interioare; c) va apela la tehnici diverse de relaxare. 54. Dup ce durerea a fost evaluat, asistenta medical va lua msuri pentru diminuarea sau indeprtarea ei, utilizand urmtoarele strategii: a) manipularea varstnicului cu rapiditate, decizie, brusc; b) asigurarea unei poziii confortabile; c) micarea i schimbarea poziiei conform orarului stabilit. 55. Pentru a fi independent, in nevoia de a comunica, individul trebuie: a) s aib integre organele senzoriale; b) s aib o via social; c) s nu impiedice comunicarea prin reaciile sale emoionale.

56. Din punct de vedere al scopului comunicarea asistentei medicale poate fi: a) informaional; b) terapeutic; c) pedagogic. 57. Procesul de imbtranire afecteaz nevoia de comunicare diminuand-o datorit prezenei: a) hipoacuziei; b) acuitii vizuale sczute; c) surplusului ponderal; d) tulburrilor tactile. 58. Culegerea de date, ca prim etap a procesului de ingrijire, va avea in vedere elemente legate de: a) personalitatea varstnicului; b) evaluarea funciilor cognitive; c) trecutul patologic; d) evaluarea funciilor senzoriale; e) toate enunurile sunt adevrate. 59. Problemele care apar cel mai frecvent sunt: a) alterare a comunicrii verbale legat de un deficit auditiv sau vizual; b) comunicare ineficace din cauza valorilor mari ale tensiunii arteriale; c) alterare a comunicrii verbale legat de afazie. 60. Pentru imbuntirea comunicrii cu varstnicul, asistenta medical va proceda in felul urmtor: a) nu va folosi metode non-verbale de comunicare; b) va da dovad de empatie; c) va vorbi lent, clar, cu faa la partenerul de dialog.

CAPITOLUL VIII ngrijiri ale pacienilor n perioada pre- i postoperatorie. 1. Care din urmtoarele metode contribuie la buna pregtire psihic a bolnavului: a) inlturarea factorilor nocivi; b) inlesnirea vizitei familiei; c) grija pentru odihn, somn linitit; d) combaterea durerii; e) combaterea manifestrilor ce provoac disconfort; f) crearea siguranei c operaia i starea postoperatorie vor fi favorabile. 2. Care sunt sarcinile asistentei medicale referitor la efectuarea analizelor de laborator necesare unei intervenii chirurgicale: a) s recolteze corect probele prescrise; b) s duc probele la laborator; c) s aduc rezultatele de la laborator; d) s interpreteze rezultatele; e) s coreleze rezultatele cu starea clinic a bolnavului. 3. Care sunt regulile in ingrijirea preoperatorie a bolnavului: a) crearea condiiilor care s impiedice traumele psihice; b) cunoaterea bolnavului i a bolii; c) respectarea prescripiilor medicale i efectuarea explorrilor; d) catigarea increderii bolnavului in echipa de ingrijire. 4. Ce obiective urmrete pregtirea psihic a bolnavului chirurgical internat: a) acomodarea cu condiiile, inlturarea fricii de spital; b) convingerea c intervenia chirurgical este benefic; c) respectarea disciplinei spitaliceti; d) respectarea relaiilor cu bolnavii ceilali. 5. Cum se testeaz eventuala alergie la novocain: a) prin injecie intradermic; b) prin injecie intramuscular; c) prin injecie intravenoas. 6. Cu cit timp inaintea operaiei trebuie s depilm regiunile proase: a) cu 48 h; b) in seara premergtoare; c) cu 1-2 h; d) pe masa de operaie. 7. Ce medicamente se administreaz cu 30 min. inainte de inceperea anesteziei, i, deci, a operaiei pentru sedarea i linitirea bolnavului: a) fenobarbital; b) mialgin; c) fortral; d) diazepam. 8. Ce regim alimentar oferim bolnavului in preajma operaiei: a) regim alimentar obinuit; b) regim hidric; c) dimineaa i la pranz regim obinuit, seara hidric; d) nu se dau alimente grele cu 24 h inaintea operaiei.

9. Pentru a avea un somn linitit, seara dinaintea operaiei, administrm: a) fenobarbital; b) mialgin; c) paracetamol; d) romergan. 10. Care din urmtoarele obiective sunt urmrite prin efectuarea anesteziei generale: a) hipnoza; b) analgezia; c) relaxarea muscular; d) protecia antiinfecioas. 11. Eterul este: a) gaz cu miros caracteristic; b) lichid incolor, volatil; c) uor inflamabil; d) insolubil in grsimi. 12 Care din analgezicele de mai jos, au regim de substane stupefiante (opiance) a) fortralul, algocalminul; b) mialginul, fentanilul, morfina; c) piafenul, fortralul, beralginul. 13. Pentru evitarea confuziilor, buteliile de gaz sunt colorate standard. Cu ce culoare sunt vopsite buteliile cu protroxid de azot: a) alb; b) neagr; c) albastr; d) portocalie. 14. Care este pericolul cel mai mare in perioada de trezire a bolnavului anesteziat prin intubaia orotraheal: a) sangerarea plgii; b) hTA; c) cderea limbii, astuparea glotei i asfixierea bolnavului; d) agitaia bolnavului din cauza durerii mari. 15. Ce soluie de xilin se folosete in rahianestezie: a) 0,5-1%; b) 2-A%; c) 8%; d) nu are importan concentraia soluiei. 16. Ce complicaie deosebit este de temut dup rahianestezie: a) greuri, vrsturi; b) tahicardie, dispnee; c) cefalee persistent; d) intoleran la medicamente. 17. In care din urmtoarele faze ale procesului de nursing stabilim dac ingrijirea postoperatorie a fost eficient: a) evaluare; b) planificare; c) implementare; d) diagnostic de nursing.

18. Care din ingrijirile postoperatorii sunt pentru bolnavii trimii in salon cat i pentru cei din STI: a) aezarea corespunztoare in pat; b) mobilizarea bolnavului; c) monitorizarea cardio-vascular; d) urmrirea evoluiei febrei; e) monitorizarea funciei renale. 19. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezice bolnavul va fi aezat in urmtoarea poziie pe pat: a) in decubit dorsal cu dou perne sub cap; b) in poziie Trendclenburg; c) in poziie lateral stang sau dreapt; d) in decubit dorsal, fr pern, cu capul flectat spre dreapta, cu o tvi renal alturi; nu va ridica capul. 20. Bolnavii operai cu anestezie local, vor fi aezai in pat in urmtoarele poziii: a) decubit dorsal cu pern sub picioare; b) decubit lateral; c) decubit ventral; d) decubit dorsal cu capul pe pern, putand lua orice poziie dorete. 21. Mobilizarea precoce a bolnavului urmrete: a) combaterea durerii; b) combaterea tulburrilor hidro-electrolitice; c) prevenirea stazei venoase i producerea bolii tromboembolice; d) combaterea atelectazei pulmonare. 22. Care din urmtoarele, este efectul secundar al unui analgezic (Fortral) administrat postoperator: a) reduce greaa; b) incurajeaz mobilizarea; c) stimuleaz peristaltismul. 23. Pentru ingrijirea unui bolnav, in perioada postoperatorie, inem seama de: a) natura operaiei; b) felul anesteziei; c) starea general a bolnavului; d) complicaiile care apar. 24. Care din urmtoarele se consider complicaii aprute la un bolnav imobilizat timp indelungat la pat: a) artrit acut; b) escar de decubit; c) tulburri circulatorii periferice; d) epistaxis i lipotimie. 25. Pentru prevenirea complicaiilor de decubit dorsal la bolnavii imobilizai, asistenta va efectua urmtoarele activiti in afar de: a) schimbarea poziiei dup un plan bine stabilit; b) meninerea tegumentelor uscate i curate; c) protejarea zonelor de presiune; d) administrarea unor medicamente specifice.

26. Care din urmtoarele sunt aspecte eseniale ale planului de nursing postoperator: a) promovarea mobilizrii i incurajarea ingestiei de lichide; b) furnizarea terapiei diversionale i a fizioterapiei; c) prevenirea insomniei i a anxietii; d) efectuarea de baie parial zilnic. 27 La ce categorie de bolnavi apar postoperator mai frecvent complicaii pulmonare: a) la bolnavii varstnici; b) la copii; c) la fumtori; d) la cei cu leziuni pulmonare preexistente, insuficient tratate. 28. Poziia Fowler (semiezand) este favorabil bolnavilor cu operaii pe: a) torace; b) membre inferioare; c) coloana vertebral. 29. In poziie de decubit ventral vor fi aezai bolnavii operai: a) pe coloana vertebral; b) de afeciuni pleuropulmonare sau esofagiene; c) cu rahianestezie. 30. In poziie de decubit lateral vor fi aezai bolnavii: a) operai pentru afeciuni pleuropulmonare; b) cu peritonite operate; c) cu afeciuni esofagiene operate. 31. In poziie Trendelenburg vor fi aezai bolnavii cu: a) peritonite generalizate; b) irigare cerebral deficitar; c) operaii la nivelul membrelor inferioare. 32. Bolnavul operat cu anestezie local va fi aezat: a) in decubit dorsal cu capul pe pern, putandu-i schimba in anumite limite poziia, dup dorin; b) in decubit dorsal fr pern timp de 24 h; c) in poziie Trendelenburg; d) in poziie Fowler. 33. Pentru un bolnav, cu o operaie medie, este nevoie ca aportul caloric s fie de: a) 2.000-3.000 cal/zi; b) 800-1.000 cal/zi; c) 1.000-1.500 cal/zi; d) 3.000-4.000 cal/zi. 34. Aportul proteic postoperator este necesar pentru: a) corectarea hipoproteinemiei; b) cicatrizarea plgilor; c) creterea dezechilibrelor hidro-electrolitice; d) compensarea proceselor catabolice ce au loc postoperator. 35. Aportul energetic va fi dat de: a) glucide; b) vitamine; c) ap i electrolii; d) lipide.

36. In prima or dup anestezia general, obiectivele planului de ingrijire sunt urmtoarele, cu excepia: a) monitorizarea funciilor vitale din 15 in 15 minute; b) supravegherea aspectului pansamentului; c) prevenirea vrsturilor i a aspiraiei; d) mobilizarea la marginea patului. 37. Cand calea natural eficient in administrarea alimentelor nu poate fi folosit pentru bolnavul chirurgical, cel puin in primele zile postoperator, putem folosi urmtoarele ci: a) gastrostomia; b) calea intravenoas; c) sonda nazogastric sau nazojejunal. 38. Activitatea de monitorizare a bolnavilor de la STI permite: a) urmrirea evoluiei bolnavilor; b) prevenirea apariiei unor complicaii; c) urmrirea eficacitii tratamentului aplicat; d) modificarea conduitei, in funcie de evoluie. 39. Care sunt avantajele traheotomiei: a) reduce spaiul mort cu aproximativ 10%; b) separ calea aerian de cea digestiv prin canule speciale; c) evit obstacolul glotic i reduce spaiul mort cu aproximativ 65%; d) permite aspiraia secreiilor traheobronice i reduce micrile paradoxale in voletul costal. 40. De ce se fixeaz canula de traheotomie la piele: a) pentru a nu se astupa cu corpi strini; b) pentru a nu aluneca; c) pentru a impiedica sangcrarea i infecia; d) pentru a nu putea fi mobilizat, scoas, de un bolnav agitat. 41. Ce facem pentru a nu se forma crust la o traheotomie: a) splm cu ser fiziologic i indeprtm mecanic secreiile formate; b) creem o atmosfer cat mai puin septic; c) provocm tuse artificial. 42. Oxigenoterapia este un act terapeutic: a) etiologic; b) simptomatic; c) de urgen. 43. Oxigenul pur administrat timp indelungat are efect: a) benefic pentru organism; b) toxic pentru organism; c) ce produce insuficien hepato-renal; d) din care rezult modificri structurale i funcionale ale plmanilor (EPA). 44. La administrarea oxigenului din bomb, avem nevoie pentru reducerea presiunii i umidificare de: a) masc; b) reductor; c) barbotor.

CAPITOLUL IX ngrijiri ale pacienilor cu urgene medico-chirurgicale. 1. Dac o persoan accidentat este incontient trebuie mai intai: a) s eliberm cile respiratorii; b) s o punem in poziia de siguran; c) s-i controlm respiraia. 2. In cazul in care o persoan este gsit czut intr-un garaj inchis, cu un motor de main funcionand, salvatorul trebuie: a) s opreasc motorul; b) s controleze respiraia; c) s scoat persoana afar din garaj. 3. Misiunea asistentei medicale la locul unui accident este: a) executarea unui baraj de securitate; b) evaluarea rapid a situaiei; c) stabilirea prioritilor de prim ajutor; d) transportul accidentailor cu orice mijloc de locomoie. 4. Care din urmtoarele sunt semne i simptome de intoxicaie atropinic: a) delirul, ocul anafilatic; b) tahicardia; c) febra mare i mucoasele uscate; d) dilataia pupilar. 5. La ce valoare a alcoolemiei apare coma la alcoolici: a) 150-175 mg; b) 100-200 mg; c) 150-250 mg; d) 300-400 mg. 6. Care este atitudinea corect la locul accidentului in cazul unui traumatism abdominal inchis: a) administrare de calmante; b) transport de urgen la spital; c) hemostaz local. 7. In cazul unui pacient politraumatizat prioritatea in acordarea primului ajutor const in: a) oprirea hemoragiei externe; b) permeabilizarea cilor respiratorii superioare; c) imobilizarea fracturilor osoase. 8. Intr-o plag in seton" orificiul mai mare este: a) de intrare; b) de ieire; c) sunt egale. 9. Hemostaza provizorie se poate realiza prin: a) ligatura vaselor lezate; b) pansament compresiv; c) compresiune la distan; d) aplicarea garoului; e) administrarea medicaiei hemostatice. 10. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaa corpului poate evolua astfel: a) cu stare de oc hipovolemic; b) fr complicaii; c) cu stare de oc toxicoseptic.

11. Primul ajutor in caz de arsur const in: a) administrarea de antialgice; b) administrarea de antialergice; c) administrarea de antiinflamatoare steroide. 12. Degeraturile de gradul I se caracterizeaz prin. a) eritem; b) flictene; c) gangrena. 13. Care sunt factorii care favorizeaz degeraturile: a) frigul umed; b) frigul uscat; c) imobilitatea prelungit; d) inclmintea lejer. 14. In cazul electrocutrii la locul de intrare i ieire a curentului electric se produc arsuri: a) de gradul II; b) de gradul III; c) de gradul IV. 15. Pentru acordarea primului ajutor in cazul electrocutrii: a) se efectueaz resuscitarea cardiorespiratorie ca prim msur; b) se indeprteaz sursa de curent i apoi se face resuscitarea cardiorespiratorie; c) se transport victima la spital. 16. Care din urmtoarele manevre se practic in cazul mucturilor de arpe veninos: a) incizia i excizia esutului cutanat in zona lezat; b) aplicarea garoului deasupra leziunii; c) aspiraie local i administrare de ser antiveninos. 17. Primul ajutor in cazul unui pacient cu intoxicaie acut const in: a) efectuarea unei splaturi gastrice i provocarea vomei; b) efectuarea unui tubaj duodenal cu administrare de antidot; c) efectuarea manevrelor de respiraie artificial i administrare de antidot. 18.In cazul intoxicaiilor voluntare pentru a efectua spltura gastric este strict necesar: a) acordul pacientului; b) s catigi increderea pacientului; c) s cunoti natura substanei ingerate. 19. In cazul otoragiilor posttraumatice conduita de urgen este efectuarea de: a) splaturi auriculare cu ser fiziologic sau ap distilat; b) tamponament local; c) instalaii auriculare cu glicerina boraxat. 20. In accidentele maxilofaciale, hemostaza provizorie pentru artera temporal superficial, se face prin compresiune direct pe: a) regiunea preauricular; b) marginea inferioar a mandibulei; c) trunchiul carotidian de aceeai parte. 21. Ce manifestri sunt tipice pentru o hemoragie intern: a) tegumente palide i reci; b) stare de agitaie; c) sete accentuat; d) indiferen.

22. Hematemeza este o hemoragie intern exteriorizat manifestat prin: a) vrstur de sange rou aerat; b) vrstur de sange ca zaul de cafea, cu resturi alimentare (eventual); c) vrstur de sange negru lucios ca pcura. 23. Epistaxisul se trateaz de urgen prin: a) aezarea bolnavului in decubit dorsal; b) aplicarea imediat a unui tampon din tifon introdus compresiv in fosa nazal; c) schimbarea tamponului din or in or; d) comprimarea fosei nazale cu policele pe septul nazal. 24. Semnele de certitudine intr-o fractur a membrelor sunt: a) mobilitate anormal, crepitaie osoas, intreruperea continuitii osului; b) netransmisibilitatea micrilor distal de fractur, deformarea regiunii; c) mobilitate anormal, crepitaie osoas, impoten funcional. 25. Obiectivul principal in acordarea primului ajutor in cazul unei fracturi la locul accidentului este: a) reducerea fracturii; b) prevenirea complicaiilor - paralizii, hemoragii; c) imobilizarea provizorie. 26. In cazul unei fracturi inchise la un membru inferior, la locul accidentului, asistenta medical aplic: a) reducerea precoce, corect a fracturii; b) imobilizarea cu mijloace improvizate a articulaiilor deasupra i dedesubtul fracturii; c) calmarea durerii; d) hemostaz provizorie. 27. Severitatea unei fracturi costale depinde de: a) numrul fracturilor; b) sediul fracturilor; c) elasticitatea cutiei toracice. 28. Pentru imobilizarea provizorie a membrului inferior stang fracturat asistenta medical procedeaz in felul urmtor: a) imobilizeaz membrul inferior stang fracturat folosind drept atel cellalt membru inferior; b) nu este nevoie de imobilizare; c) folosete o atel Kramer. 29. In acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractur de coloan vertebral se evit flectarea capului pe tor ace i a toracelui pe abdomen pentru c se poate produce: a) oc hemoragie; b) accentuarea durerilor; c) contuzia sau secionarea mduvei spinrii. 30. Un accidentat cu stop cardiorespirator prezint: a) respiraie superficial, puls filiform, hipotensiune arterial contient pierdut; b) respiraie profund, puls tahicardie, stare de incontien; c) respiraie oprit, puls absent, stare de incontien, paloare midriaz, relaxare sfincterian. 31. In resuscitarea respiratorie prima manevr este: a) administrarea oxigenului; b) asigurarea permeabilitii cilor respiratorii; c) insuflaia aerului gur la gur.

32. Care este timpul limit de aciune in reanimarea cardio-respiratorie? a) 3- 4 minute; b) 8-10 minute; c) 20 minute. 33. Pentru respiraia gur la gur sau gur la nas, accidentatul se va afla in urmtoarea poziie: a) decubit lateral drept; b) in orice poziie; c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul in hiperextensie. 34. In stopul cordiorespirator, concomitent cu respiraia gur la gur se instituie masajul cardiac extern. Ritmul compresiunilor pe stern la adult va fi de: a) 60- 80/min.; b) 40- 60/min.; c) 100-120/min. 35. In cazul unui singur reanimator in resuscitarea cardiorespiratorie raportul dintre insuflaii i masajul cardiac extern este de: a) 1 la 8; b) 2 la 15; c) 1 la 2. 36. Cat timp se va pstra ritmul 2 la 15: a) pan la reluarea respiraiei spontane; b) pan la apariia btilor inimii; c) pan la reluarea respiraiei spontane i apariia btilor inimii. 37. Care din urmtoarele semne nu caracterizeaz moartea biologic, accidentatul putand fi inc resuscitat: a) midriaz fix; b) hipotonie muscular i pete cianotice; c) prezena activitii cardiace pe EKG. 38. Eficiena msurilor de resuscitare cardiorespiratorie se apreciaz prin: a) apariia pulsului la nivelul arterelor mari i sincron cu compresiunile sternale; b) dispariia midriazei; c) recolorarea tegumentelor. 39 In edemul pulmonar acut pacientul se aeaz in: a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat restul corpului; b) clinostatism, cu capul mai jos decat restul corpului; c) poziie ezand, cu picioarele atarnand la marginea parului. 40. Pentru interveniile de urgen in edemul pulmonar acut asistenta medical pregtete: a) instrumente pentru sangerare i oxigenoterapie; b) medicaie tonic cardiac; c) trusa pentru traheostomie. 41. In starea de oc indiferent de cauza sa se produce: a) perturbarea circulaiei i a proceselor metabqlice la nivelul esuturilor; b) tulburri renale; c) tulburri respiratorii. 42. Starea de colaps vascular se recunoate dup urmtoarele manifestri de dependen: a) pacient inert, somnolent, cu tegumente palide i reci, hipotensiune, puls filiform; b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv; c) pacient somnolent, transpirat.

43. Criza de angin pectoral dureaz in general sub: a) 5 min.; b) 15 min.; c) 30 min. 44. Durerea coronarian ce survine la efort, emoii, frig, are o durat intre 3-15 min. i care cedeaz la nitroglicerin este caracteristic in: a) angina pectoral; b) infarct miocardic acut; c) stenoz mitral. 45. Unul din semnele pneumotoraxului este: a) sput cu sange; b) durere toracic surd; c) absena micrilor toracice in timpul respiraiei. 46. Crui grad de com ii este caracteristic pstrarea reflexelor osteo-tendinoase i cutanate: a) com profund grad III; b) com vigil grad I; c) com propriu-zis grad II; d) com ireversibil grad IV. 47. Pacientul incontient, comatos, poate fi transportat in poziie: a) decubit dorsal tar pern; b) decubit lateral sau semi-ventral; c) Trendelenburg. 48. In care dintre come, debutul se instaleaz lent: a) diabet; b) hemoragii cerebrale; c) intoxicaii cu cianuri; d) uremie. 49. Care dintre urmtoarele cauze pot determina apariia comei diabetice: a) postul prelungit; b) sistarea tratamentului hipoglicemiant; c) administrarea de atropin. 50. In care poziie trebuie transportat un comatos cerebral: a) poziia decubit dorsal; b) poziia decubit ventral; c) poziia semiezand; d) poziia decubit lateral (de siguran). 51. Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauz meningean: a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa; b) hemiplegie, afazie; c) agitaie psiho-motorie, sete de aer. 52. Existena hemiplegiei in cadrul comelor semnific: a) o leziune meningean; b) o leziune cerebral; c) o leziune medular. 53. Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este: a) redoarea de ceaf; b) hemiplegia; c) hipertensiunea arterial.

54. Conduita de urgen in cazul corpilor strini vii auriculari este: a) instilaii cu ulei sau glicerina i spltur cu seringa Guyon; b) extracia corpului cu pensa; c) spltur cu seringa Guyon - ap distilat. 55. Conduita de urgen in cazul corpilor strini esofagieni este: a) provocarea de vrsturi pentru eliminarea corpului strin; b) suprimarea alimentaiei pe cale oral; c) extragerea sau impingerea corpului strin prin procedee oarbe.

CAPITOLUL X ngrijiri comunitare. 1. La terminarea stagiului practic in comunitate, elevii ii vor insuii urmtoarele abiliti i deprinderi practice: a) determin indicatorii de dezvoltare fizic; b) supravegheaz procesele de boli infecto-contagioase; c) recolteaz sange pentru glicemie i urce; d) aplic sub supraveghere intervenii de urgen. 2. Printre atitudinile i capacitile afective ale elevilor se gsesc: a) dorina de comunicare; b) responsabilitate i corectitudine; c) respect al regulamentului de funcionare. 3. Pentru ingrijirea femeii gravide la domiciliu vom cunoate: a) modalitile de estimare a varstei sarcinii; b) tehnica punciei venoase; c) modaliti de administrare a O2; d) tehnici de monitorizare a elementelor particulare ale sarcinii. 4. La primul interviu, pentru stabilirea relaiei cu femeia gravid, notm: a) aspectul general i nivelul de cultur; b) istoricul ciclului menstrual i activitatea sexual; c) sarcinile trecute, evoluia lor. 5. Ritmul vizitelor, a controalelor periodice ale gravidei, se stabilesc: a) in raport cu numrul sarcinilor; b) la sfaritul scm. II de sarcin; c) la sfaritul sem. I de sarcin; d) in trimestrul I de sarcin. 6. Notm in fia medical a gravidei: a) evenimentele petrecute de la ultimul control periodic; b) vaccinrile efectuate; c) catigul sau pierderea in greutate. 7. Care din urmtoarele se regsesc in modalitile de efectuare a educaiei gravidei: a) prezentarea semnelor naterii la termen; b) prezentarea semnelor unei naterii premature; c) prezentarea cauzelor ce declaneaz travaliul; d) determinarea valorilor TA, P, R, T. 8. Activitatea de educaie a gravidei se realizeaz: a) in primele 2 luni de sarcin; b) continuu, pe parcursul vizitelor, a controlului periodic; c) in ultimele 4 luni de sarcin; d) numai inainte de a rmane insrcinat. 9. Alterarea comportamentului sexual datorit disconfortului este o posibil problem a gravidei specific: a) trimestrului III de sarcin; b) pe parcursul celor 9 luni de sarcin; c) doar in trimestrul II de sarcin.

10. Care din urmtoarele pot fi obiective in ingrijirea la dotniciliu a unei gravide: a) gravida s cunoasc schimbrile fizice ce se produc in timpul sarcinii; b) s-i exprime nelinitea sau frica in legtur cu orice problem pe care o consider diferit; c) s-i mreasc greutatea corpului prin ingestie de alimente in surplus; d) depistarea factorilor de risc. 11. La senzaia strii de lein gravida este sftuit s: a) ia poziie ezand sau in decubit lang o surs de aer curat; b) bea lapte rece aproximativ 100 ml; c) desfac curelele sau elasticele prea ferme; d) bea ap mineral cu o felie de lmaie. 12. Dup evaluarea cauzelor varicelor membrelor inferioare se recomand: a) evitarea ingestiei de fructe acide; b) evitarea obezitii; c) evitarea poziiei nemicate a picioarelor; d) purtarea de ciorapi elastici - speciali. 13. Pentru evitarea cefaleei, a migrenei, femeia gravid: a) se va plimba in aer liber, curat, nepoluat; b) va lua preventiv 1 tablet aspirin; c) va avea suport psihic-emoional din partea familiei. 14. Durerile dorsale pot fi reduse dac gravida: a) va purta inclminte adecvat, cu toc jos; b) va efectua exerciii de relaxare a spatelui; c) va folosi corect spatele pentru a ridica un obiect, cu indoirea genunchilor i rmanerea spatelui drept. 15. Femeia gravid pregtit pentru natere va cunoate: a) ce sunt i cum se produc BCF; b) cum s discute direct, sincer, cu asistenta medical; c) unde s se prezinte in caz de urgen. 16.Dup aplicarea diferitelor modaliti ce se refer la educarea femeii gravide, urmeaz evaluarea, ce va sublinia: a) faptul c femeia gravid a ineles i poate demonstra inelegerea informaiilor oferite; b) cunoaterea modalitilor de pstrare a unei poziii corecte; c) inelegerea producerii in sarcina normal a HTA; d) atitudinea permanent de anxietate. 17.Deficitul de cunotine al femeii gravide depistat la vizita iniial prenatal se refer la: a) diagnosticul de sarcin; b) ingrijirea copilului de varst precolar; c) datele cand se va prezenta la controalele de specialitate. 18. In planul de ingrijire ce s-a intocmit gravidei la vizita iniial, evaluarea ingrijirilor referitoare la deficitul de cunotine va sublinia: a) valorile respiraiei i prezena edemelor gambiere; b) inelegerea de ctre gravid a explicaiilor; c) punerea de ctre gravid a unor intrebri semnificative. 19. La vizitele din trimestrul II de sarcin, pentru a determina starea general a sntii gravidei, asistenta medical va: a) administra vaccin antihepatitic A i B; b) monitoriza catigul in greutate; c) msura fundul sacului uterin; d) inregistra rezultatele examenelor de urin.

20. Pentru a instrui femeia gravid in legtur cu semnele de pericol ce pot apare in trimestrul II de sarcin, asistenta medical va lua in discuie urmtoarele semne: a) absena micrilor fetale; b) numai c i d; c) tulburri de vedere; d) hemoragiile vaginale. 21. Care din urmtoarele acuze, comune celor 3 trimestre de sarcin, pot fi reclamate de femeia gravid: a) respiraia dificil; b) constipaia i somnul dificil; c) rul de diminea; d) sangerarea gingiilor. 22. Ce recomandai femeii gravide care simte nevoia de a urina cat mai des (apare mai ales in trimestrul III): a) s bea cat mai puine lichide seara; b) dac apare i durere, usturimi, s se prezinte la medic; c) s nu bea decat ceai de tei cu lmaie; d) s bea lapte in amestec cu ceai de plante. 23. In prezena arsurilor gastrice a gastralgiilor, gravida va: a) bea lapte cald seara; b) dormi fr pern i cu picioarele pe un sul (ptur); c) evita mesele abundente, condimentele i prjelile; ' d) lua urgent bicarbonat de sodiu. 24. Un anumit grad de edem este normal, deoarece corpul reine apa in exces in timpul sarcinii. Cum se manifest aceste edeme, care nu prezint un motiv de ingrijorare: a) glezne uor umflate la sfaritul zilei i mai ales in zi cald; b) sunt foarte dureroase; c) dimineaa pe degetele umflate i amorite, inelele nu se mai potrivesc. 25. Oboseala ce este acuzat de gravid, este determinat de solicitrile crescute ale sarcinii i uneori de starea de nelinite. Manifestrile prezentate sunt: a) stare de istovire cu dorin de a adormi in cursul zilei; b) numai in trimestrul I de sarcin; c) nevoia de somn prelungit in timpul nopii; d) de natur infecioas. 26. Pentru a ingriji un copil nou-nscut sau sugar la domiciliu asistenta medical va cunoate i aprecia urmtoarele: a) particularitile anatomofiziologice ale copilului; b) modalitile de adaptare la noile condiii; c) modalitile de cretere i dezvoltare; d) obiectivele i interveniile specifice necesare ingrijirii. 27. Se vor evalua i inregistra caracterele morfologice urmtoare in afar de: a) valoarea greutii corporale; b) aspectul i culoarea tegumentelor; c) perimetrele cranian i toracic; d) aspectul i evoluia bontului ombilical; e) aspectul fontanelelor i suturilor craniene.

28. Care din urmtoarele fac parte din manifestrile specifice copilului nou-nscut: a) aspectul unghiilor; b) scderea fiziologic in greutate; c) aspectul testiculilor; d) criza hormonal; e) icterul fiziologic. 29. Asistenta medical va aprecia dezvoltarea motorie a nou-nscutului. Ce cuprinde aceast evaluare: a) poziia, mobilitatea, tonusul muscular; b) reflexele tonice; c) sensibilitatea dureroas; d) doar b i c. 30. Unde sunt inregistrate datele obinute la vizitele copilului: a) nu este necesar o inregistrare special; b) in fia de sntate a copilului; c) in caietul sugarului aflat la mam. 31. Asistenta medical demonstreaz i efectueaz in prezena mamei sau a bunicii o serie de activiti referitoare la: a) igiena corporal; b) eliminarea de urin i materii fecale; c) ingrijirea ochilor, orificiilor auditive i nazale. 32. Alimentaia nou-nscutului i sugarului poate fi: a) natural; b) artificial; c) diversificat. 33. Supa de zarzavat i branza de vac sunt preparate ce se introduc in alimentaia: a) natural; b) diversificat; c) artificial. 34. Aprecierea unei bune stri de nutriie se realizeaz dup urmtoarele criterii: a) curba ponderal prezent, ascendent; b) dezvoltarea esutului subcutanat adipos; c) toleran alimentar bun; d) dezvoltarea psihomotorie corespunztoare varstei. 35. Regimul de via al sugarului inseamn: a) un program zilnic individualizat; b) un program zilnic conceput de mam, dup dorin; c) a ine seama de starea de sntate a copilului. 36. In realizarea clirii organismului unui sugar se vor lua in consideraie: a) condiiile meteorologice; b) condiiile de supraveghere; c) varsta i starea general; d) modalitile de ridicare i inere in brae. 37. Care din urmtoarele nu sunt greeli de ingrijire prin neglijenta mamei: a) suprainclzirea copilului; b) administrarea incorect a O2; c) refuzul de a vaccina copilul; d) administrarea unor medicamente din proprie dorin; e) ingrijire necorespunztoare a pielii i mucoaselor.

38. Mama sau bunica, va nota in caietul sugarului, observaii despre acesta, in afar de: a) cand sugarul a plans cu lacrimi; b) cand sugarul a inut capul; c) cand sugarul a stat in ezut; d) cand a aprut primul dinte; e) cate ori a schimbat scutecele; f) cate ore a dormit in cursul zilei. 39. Pentru ca familia s accepte i s respecte data planificat a unor vaccinri, asistenta medical va realiza: a) motivarea vaccinrilor; b) o relaie special de incredere cu familia, de sinceritate; c) nu este nevoie de o activitate special, prinii sunt obligai s accepte vaccinarea copiilor. 40. Dup ce sugarul este alptat, poate prezenta: a) regurgitri; b) colici abdominale; c) crampe abdominale; d) numai b i c. 41. Pentru a preveni imbolnvirea nou-nscutului i sugarului, mama este sjtuit s evite: a) aglomeraiile; b) toate rspunsurile sunt neadevrate; c) alimentaia necorespunztoare; d) persoanele bolnave. 42. Deficitul de ingrijire a tegumentelor, la sugar, se manifest prin: a) prezena eritemului fesier; b) prezena leziunilor de intertrigo; c) necorelarea programului de via cu starea de sntate a sugarului; d) mobilitatea redus. 43. Protejarea zonelor predispuse la leziuni ale pielii se face cu: a) alcool camforat; b) talc (in strat subire); c) ulei (fiert). 44. Dup baia general, tergerea, tamponarea i uscarea pielii se efectueaz cu atenie in zonele urmtoare: a) pielea capului; b) plicile i cutele pielii; c) regiunea interdigital. 45. Baia general contribuie la clirea organismului sugarului dar este i: a) prilej de curenie; b) numai a; c) prilej de intimitate cu implicaii psihice favorabile mamei i sugarului. 46. In timpul bii, temperatura in camer i a apei va fi in jur de: a) 20 i 23,5; b) 20 i 22; c) 18 i 20; d) 18 i 22.

47. Pentru combaterea febrei mama va ti s foloseasc una din metodele urmtoare: a) administrarea de lichide (ceai); b) aplicarea de comprese-impachetri; c) aplicarea de supozitoare antitermice pentru sugari; d) aplicarea de comprese calde-alcoolice pe abdomen. 48. Pentru a evalua modul cum sugarul primete alimentaia prescris de medic, mama va ti: a) s fac bilanul alimentelor primite fa de cele indicate; b) s observe elementele anormale aprute pe tegumente; c) s supravegheze orarul i caracterul tusei; d) s noteze modificrile in programul de somn i veghe. 49. Intre tehnicile specifice care se aplic se gsete i: a) msurarea perimetrului cranian; b) determinarea greutii; c) aprecierea strii de nutriie; d) determinarea taliei; c) aprecierea dezvoltrii fizice. 50. Care din urmtoarele pot fi considerate motive pentru care un bebelu ar putea plange: a) boala; b) prezena eritemului fesier; c) colicele; d) toate cele de mai sus. 51. Nevoile de ingrijire ale copilului mic, in varst de 1-3 ani, la domiciliu pot fi: a) nutriia; , b) nevoile emoionale; c) nevoile sociale; d) securitate. 52. Examenul de bilan se efectueaz de ctre medic i asistenta medical: a) din 3 in 3 luni; b) o dat la 12 luni; c) din 6 in 6 ani. 53. Indicatorii de dezvoltare fizic se obin prin prelucrarea valorilor de greutate i inlime, inand cont de: a) varst; b) sex; c) abaterile de la normal ale coloanei vertebrale; d) tabelele cu indicatorii medii de dezvoltare fizic. 54. Deprinderi care se inva in aceast perioad i se perfecioneaz sunt: a) relaia fa de mediu; b) mersul singur, sritul, alergatul; c) scrisul cu creionul; d) controlul voluntar al intestinului i vezicii urinare; e) comportamentul pcrsonal-social.

55. Dezvoltarea comportamental i social, se va evalua referindu-ne la urmtoarele, in afar de: a) manuirea cnii, a lingurei; b) perfecionarea limbajului ca metod de comunicare; c) aruncarea mingii; d) comportamentul adaptiv; e) comportamentul personal-social. 56. Jocul la aceast grup de varst se realizeaz: a) cu obiecte ce pot fi trase sau impinse; b) cu nisip, ap; c) cantand; d) prin dans simplu (micri ritmate). 57. Asistenta medical instruiete prinii, fcand referire la momentele de nesupraveghere a copilului, la jocul cu: a) obiecte mici; b) pri din jucrii descompuse; c) medicamente (tablete, drageuri). 58. Familia este informat corespunztor, pe ineles despre: a) modalitile de izolare a copilului bolnav la domiciliu; b) semnele bolilor respiratorii; c) semnele bolilor transmisibile; d) atitudinea fa de bolnav i fa de contaci. 59. La apariia unui semn de boal contagioas la domiciliu, asistenta medical va fi in permanent legtur cu: a) asistenta medical de la camera de gard; b) asistenta de igien din teritoriu - comunitate; c) cu mama sau persoana care acord ingrijirile la domiciliu. 60. Pentru cazurile de copii care necesit, pentru rezolvare, internarea acestora intr-o instituie de protecie, asistenta medical va colabora, oferind informaiile necesare, cu: a) asistenta de gard; b) asistenta social; c) asistenta efa a spitalului teritorial de copii. 61. La copilul in varst precolar (3-7 ani), evaluarea strii de sntate se realizeaz: a) periodic, conform planului stabilit; b) prin examene medicale de bilan obligatorii; c) la varsta de 5 i 7 ani; d) doar la varsta de 5 ani. 62. Asistenta medical particip la examenul psihologic al copilului pentru a determina, in mod individual, comportamentul: a) cognitiv; b) motor; c) mixt; d) verbal; e) social afectiv.

63. Asistenta medical evalueaz in cadrul examenului psihologic i: a) acuitatea vizual; b) capacitatea de cunoatere; c) tulburrile de poziie; d) capacitatea de comunicare; e) capacitatea de gandire. 64. Evaluarea modalitilor de ingrijire a copilului precolar la domiciliu include a) normele de igien personal i deprinderea copilului cu ele; b) alimentaia corespunztoare varstei; c) acuitatea auditiv; d) dezvoltarea mental - limbajul; e) indicatorii de dezvoltare fizic. 65. Pentru inscrierea la grdini, copilul va efectua urmtoarele investigaii de laborator:, a) IDR la PPD; b) examen coproparazitologic; c) MICRO; d) exudat faringian pentru SH i bacii difteric. 66. In realizarea unei comunicri eficace, a unui dialog cu copilul, asistenta medical va gsi: a) tonul i atitudinea; b) limbajul; c) tonul, atitudinea i limbajul necesar. 67. Asistenta medical cunoate i recunoate urmtoarele nevoi ale adolescentului: a) identitatea i independena; b) aprobarea colegilor; c) lupta cu instinctul sexual. 68. Evaluarea strii de sntate a adolescentului intereseaz i: a) prezena caracterelor sexuale secundare la fete i biei; b) antecedentele vaccinate; c) depistarea abaterilor de la normal a AV, AA; d) activitatea fizic prezent. 69. Pentru satisfacerea nevoilor emoionale i sociale ale copilului in varst de 7-18 ani, asistenta medical va sugera familiei: a) un control de specialitate la stomatolog; b) oferirea de afeciune, dragoste, incredere; c) incurajarea participrii la activiti de grup. 70.Una din posibilele probleme ale colarului este oboseala excesiv surmenajul". Care din urmtoarele sunt cauzele apariiei abaterii in starea de sntate a copilului: a) starea constituional; b) starea neurovegetativ i endocrin; c) insuficienta somnului; d) alimentaia necorespunztoare. 71. In planul de ingrijire a unui colar cu surmenaj, vor fi incluse pentru atenuarea strii de oboseal, urmtoarele: a) monitorizarea modului de desfurare a procesului instructiv-educativ; b) evitarea suprasolicitrii prin eforturi exagerate; c) asigurarea condiiilor de odihn de natur fizic i psihic; d) activitatea fizic i de relaxare cat mai redus cu putin; e) alimentaia s cuprind puine vitamine.

72. Evaluarea oboselii excesive se poate realiza prin: a) metode subiective - chestionare; b) numai prin discuii cu familia; c) metode obiective - sondarea direct. 73. Triajul epidemiologie al copilului din cree se efectueaz: a) numai la plecarea acas; b) zilnic pentru crea cu orar de zi; c) sptmanal pentru crea cu program sptmanal. 74. In activitatea zilnic in cree, asistenta medical va include in planul su de lucru i supravegherea: a) respectrii tuturor circuitelor funcionale; b) aplicrii corecte a programului de via stabilit pentru fiecare grup de copii; c) activitii prinilor care se ocup de copil; d) activitii infirmierelor din subordine. 75.Asistenta medical ce-i desfoar activitatea intr-o cre prezint urmtoarele atitudini i capaciti afective: a) tie s prelucreze datele pe care le obine; b) este bine pregtit profesional; c) este organizat, are spirit de echip; d) colaboreaz bine cu mama; e) inspir incredere i siguran. 76. Obiectivul principal a regimului instructiv-educativ din grdini este: a) copilul s se joace cat mai mult singur; b) copilul s fie pregtit pentru clasa I; c) copilul s scrie i s citeasc foarte bine. 77. Activitatea profesional in grdini se desfoar in echipa compus din: a) educatoare; b) asistenta medical; c) medic; d) psiholog. 78. Activitatea de supraveghere i control a asistentei medicale din grdini se refer la: a) procurarea medicamentelor de urgen; b) condiiile de mediu; c) starea de igien a localului; d) starea de sntate a personalului; e) activitatea din blocul alimentar. 79. Asistenta medical intocmete, colaborand cu educatoarea, programul de activitate i odihn, individualizat de varst. Acesta va cuprinde urmtoarele in afar de: a) triajul epidemiologie i activitatea in focar; b) activitatea liber i cea obligatorie; c) odihn dup mas i somn; d) efectuarea de vaccinri conform catagrafiilor intocmite. 80. Aciunile de educaie sanitar adaptate nivelului de inelegere a copiilor, sunt desfurate folosindu-se: a) jocul; b) filmul; c) diapozitivul.

81. Prin activitatea sa zilnic, asistenta medical particip la consolidarea deprinderilor de igien a copiilor, care sunt urmtoarele: a) splatul singur pe corp i dini; b) folosirea corect a instalaiilor sanitare; c) s se imbrace i s se dezbrace singur; d) s-i aeze ordonat i la locul lor jucriile; e) toate enunurile sunt adevrate. 82. Intre cunotinele i deprinderile teoretice ale asistentei medicale ce asigur asistena medical intr-o unitate colar se afl: a) amplasarea, organizarea i funcionalitatea unei coli; b) tehnici de evaluare a strii de sntate a colarului; c) aciuni de protecie sanitaro-antiepidemic; d) problemele specifice ale precolarului. 83. Dac in unitate funcioneaz un punct de desfacere a produselor alimentare, suntem obligai s verificm: a) valabilitatea Autorizaiei de funcionare"; b) existena frigiderului cu probe alimentare; c) organizarea i funcionarea bufetelor sau punctelor de desfacere. 84. Cabinetul medical va fi dotat cu urmtoarele, in afar de: a) cantar de buctrie i pediometru; b) cantar de persoane i taliometru; c) aparat pentru msurarea TA; d) optotip cu cifre; e) frigider pentru vaccin; f) frigider pentru probe alimentare. 85. Planul de activitate (stabilit in echip) va fi intocmit pe: a) termen lung; b) pe 2 luni; c) termen scurt; d) pe 4 luni; e) termen mediu. 86. Investigaiile fiziometrice elementare efectuate unui colar pot fi: a) aprecierea AV i AA; b) determinarea greutii corporale; c) aprecierea TA i P; d) determinarea perimetrului toracic. 87. Examenul medical de bilan al strii de sntate la elevi se efectueaz la urmtoarele clase: a) I i IV; b) XII; c) I i II; d) VIII; e) VIII i IX. 88. Asistenta medical particip la examenul medical de bilan al strii de sntate cu efectuarea de msurtori: a) somatometrice; b) TA i P; c) T corpului.

89. Activitatea intr-un focar de boal transmisibil in coal conform instruciunilor se desfoar prin urmtoarele aciuni de: a) intocmire a fiei de focar (supraveghere); b) intensificarea msurilor de igien i dezinfecie; c) vaccinare a tuturor contacilor; d) supraveghere a contacilor direci pe toat perioada de incubaie a bolii; e) educaie pentru sntate. 90. Controalele medicale periodice, in conformitate cu ordinele M.S.F., pe care trebuie s le efectueze personalul didactic, administrativ i de ingrijire sunt: a) numai examen clinic; b) MRF i RBW; c) examen clinic; d) RBW i vaccinare DiTe; e) examen neuro-psihic. 91. Pregtirea unei campanii de vaccinare, cuprins in planul anual al M.S.F. cuprinde: a) catagrafierea grupelor de elevi ce vor fi vaccinate; b) procurarea de ace i seringi de unic folosin; c) comandarea numrului de doze de vaccin necesar; d) verificarea funcionalitii frigiderului. 92. La administrarea vaccinului vom respecta: a) conservarea vaccinului in condiii corespunztoare; b) locul de elecie i doza; c) contraindicaiile temporare i definitive; d) msurile de aseptie i antisepsie; e) numai contraindicaiile definitive. 93. Planul de educaie sanitar se intocmete: a) doar pentru clasele I-IV; b) in colaborare cu conducerea colii; c) respectand prioritile varstei colarului. 94. Materialele folosite pentru documentare i exemplificare sunt: a) afie, pliante, brouri; b) diapozitive; c) casete video; d) filme. 95. Relaia dintre sexe, sexul intampltor i neprotejat" se va prezenta i dezbate in colectivele de elevi: a) din clasele V i VIII; b) IX-XII; c) numai din clasele IX. 96. La elevii claselor I-IV se recomand teme de genul: a) igiena intim; b) fumatul i alcoolul; c) igiena personal.

97. Pentru a putea aciona in situaii neprevzute, asistenta medical va avea pregtite la orice or in cabinetul medical urmtoarele: a) trusa de mic chirurgie steril; b) eprubete i soluii anticoagulante pentru recoltarea de sange; c) soluii dezinfectante; d) materiale pentru pansat plgi, hemostaz; e) materiale pentru diferite imobilizri; f) sond Nelaton pentru sondaj vezical; g) medicamente de urgen conform baremului; h) anatoxin tetanic (la frigider). 98. La o coal cu bloc alimentar cantin, se vor supraveghea obligatoriu i controla: a) respectarea normelor de alimentaie raional; b) respectarea normelor de igien in cantin; c) desfurarea i respectarea circuitelor funcionale in buctrie i anexe; d) modul de prelucrare a alimentelor. 99. Probele alimentare din ziua respectiv, vor fi prezente in frigider: a) timp de 36 ore; b) in recipiente corespunztoare; c) inchise i etichetate; d) timp de 48 h; e) numai 6 ore. 100.Copii cu nevoi speciale cu dificulti de integrare, sunt ocrotii in Romania in regim rezidenial, aproximativ 65% din totalul lor, in instituii de ocrotire, de educaie i sanitare. Care din urmtoarele nu fac parte dintre aceste instituii: a) cmin-spital; b) grdini special; c) coal postliceal; d) licee teoretice; e) secii de SIDA; f) centre de educaie special i recuperare. 101.Pentru a acorda ingrijiri unei persoane varstnice la domiciliu trebuie s: a) cunoatem procesele de imbtranire; b) cunoatem problemele de imbtranire; c) recunoatem nevoile i capacitile funcionale ale varstnicului; d) cunoatem numai problemele persoanei adulte. 102 Diversitatea varstei a 3-a este susinut de 5 dimensiuni ale normalitii in afar de: a) autoresponsabilitate - ingrijire; b) contientizarea nutriiei; c) starea fizic; d) afeciunea cronic; e) comportarea la stress; f) handicapul; g) stabilitatea la mediu. 103. Asistenta medical din comunitate tie s: a) evalueze cronicitatea i efectele acesteia; b) evalueze capacitatea i limitele familiei pentru sprijinirea varstnicului; c) comunice cu persoana varstnic i familia; d) desfoare un interviu corect, complet.

104. Planul de ingrijire intocmit pentru varstnic, ce reprezint cadrul de baz pentru asigurarea unei ingrijiri de calitate, va fi: a) dinamic; b) unic i ferm; c) interpersonal. 105. Care din urmtoarele fac parte din cele 7 repere principale dup care ne orientm, in cazul unei boli cronice: a) prevenirea izolrii sociale; b) prevenirea crizelor, dac este cazul; c) incercarea de normalizare a stilului de via i a interaciunilor; d) toate enunurile sunt adevrate. 106. In intocmirea planului de ingrijire, inem seama de urmtoarele: a) funcia ameliorrii; b) prevenirea complicitilor; c) intarzierea apariiei invaliditii; d) meninerea unei stri stabile. 107. Obiectivele planului de ingrijire pot fi urmtoarele in afar de: a) incetinirea declinului; b) controlul funciilor vitale i vegetative; c) inlturarea disconfortului. 108. Varstnicul trebuie s-i menin cat mai mult timp independena in eliminarea renal i intestinal prin: a) folosirea de laxative, zilnic; b) respectarea orarului; c) hidratare corespunztoare; d) exerciii de tonifiere a musculaturii sfincteriene; e) efectuarea de clism evacuatoare la fiecare 5 zile. 109. Activitatea fizic i intelectual se continu i va fi: a) adaptat posibilitilor; b) individualizat; c) efectuat doar 2 h pe zi; d) stimulat; e) desfurat doar o zi pe sptman. 110. Surmenajul fizic i psihic va fi evitat: a) printr-un somn odihnitor; b) prin condiii de mediu ambiant corespunztor; c) prin neurmrirea programelor TV dup ora 20; d) prin adaptarea activitii zilnice la posibilitile organismului. 111. O atenie deosebit in viaa varstnicului este indreptat cu scopul prevenirii accidentelor de acas sau de pe strad, produse mai ales prin cdere. De aceea varstnicul va folosi, la nevoie: a) sprijinul altei persoane; b) bastonul; c) cadrul; d) carja; e) inclmintea cu talp antiderapant.

112. Intocmirea anchetei medico-sociale, metod de lucru atunci cand ne aflm in faa unui diagnostic social" se realizeaz i pe baza datelor oferite de asistenta medical din comunitate. Informaiile se refer printre altele la: a) nivelul socio-cultural al varstnicului; b) aprecierea capacitii de autoservire, dependena; c) raportul cu activitatea, pensionarea; d) caracterul recuperabil sau nerecuperabil al bilanului morbid; e) condiiile materiale ale familiei. 113. Prin cunotinele sale profesionale asistenta medical particip la demonstraii a unor forme de recuperare a varstnicului, pregtind astfel varstnicul, familia sau persoana care ajut la ingrijirile de acas. Evalurile vor fi: a) finale; b) succesive; c) cu reaezarea unor intervenii. 114. Aciunile desfurate in cadrul planului de recuperare a persoanei varstnice: a) se individualizeaz; b) in seama de tolerana fizic; c) sunt in raport cu sexul i greutatea; d) in seama de tolerana psihic; e) se evalueaz periodic. 115. Ingrijirile paleative fac parte din planul de ingrijire la domiciliu i au obiective simple: a) controlul la 2 zile a greutii corporale; b) controlul durerii; c) aprarea demnitii; d) garantarea unui grad de autonomie cat mai mare posibil. 116. Planul de ingrijiri paleative va rspunde nevoilor personale ale varstnicului, in afar de: a) hran i eliminare; b) prezena uman; c) comunicarea; d) asigurarea consideraiei i a respectului ca persoan. 117. Realizarea unei relaii umane i individualizate cu persoana aflat in iminena unei stri terminale inseamn: a) izolarea persoanei de cei dragi; b) meninerea ambianei obinuite; c) asigurarea permanenei umane in ingrijire; d) crearea unui sentiment de linite, securitate, solidaritate; e) respingerea i abandonul persoanei. 118. Evaluarea nutriional a persoanei varstnice se realizeaz prin obinerea de informaii despre urmtoarele in afar de: a) prezena unor boli cronice sau deficiene; b) numrul zilnic de mese i regularitatea lor; c) prezena unor modificri de eliminare; d) activitate fizic, mobilizare; e) starea dentiiei.

119. Varstnicului cu impoten funcional a membrelor inferioare i durere, asistenta i se adreseaz prin interveniile autonome urmtoare: a) stimularea autonomiei; b) evitarea pasivitii; c) indemnarea s respecte un regim alimentar hiperglucidic; d) consumarea zilnic numai de lichide acidulate, aproximativ 800 ml; e) ergoterapie de funcie; f) indemnarea i sprijinirea pentru efectuarea gesturilor cotidiene. 120. In incontinena de urin, pentru prevenirea i combaterea acestei gerodisfuncii, obiectivele propuse vor fii i: a) montarea unei sonde vezicale cu pung colectoare; b) creterea spaiului de timp intre miciuni; c) creterea capacitii vezicale; d) reinstaurarea reflexului de miciune. 121. Pentru prevenirea constipaiei, persoana varstnic va: a) consuma alimente cu coninut adecvat de amidon i fibr; b) mrii consumul de produse cerealiere, de paine integral; c) consuma carne de organe i glbenu de ou prjite. 122. Pentru meninerea greutii ideale, persoana varstnic: a) va reduce din alimentaie grsimile, zahrul i alcoolul; b) va face mai mult micare fizic; c) nu va manca carne deloc; d) nu va consuma lapte i produse lactate.

Grila cu rspunsuri corecte. CAPITOLUL I NEVOILE FUNDAMENTALE UMANE. 1. b 2. a,b 3. a,b 4. c 5. b 6. a 7. a 8. c 9. a 10. c 11. c 12. a 13. c 14. a 15. b 16. c 17. b 18. a,c,d,e 19. b 20. c 21. c 22. c 23. a 24. b 25. b 26. b 27. a,c 28. b 29. b 30. a 31. b 32. a 33. c 34. a,c 35. c 36. a 37. d 38. b 39. a 40. a,b 41. a,b 42. a,b 43. a,b 44. a,b,c,d 45. a

46. b 47. d 48. b,c,e 49. c 50. a,b,c,d 51. a,b,c,e 52. c 53. a,b 54. a,b 55. b 56. a,b 57. a,b,c 58. b 59. a 60. b 61. a 62. a,b,c 63. a,b 64. b,c 65. b 66. a 67. b 68. a,b 69. a 70. c 71. b 72. a 73. c 74. a,b,c,d 75. a 76. a,b 77. c 78. c 79. a 80. b 81. a,b,c,d 82. a,b,c 83. a 84. b,c 85. c,d 86. c 87. a,b,c 88. a,b,c 89. f 90. a 91. c 92. a,b,c,d 93. a,b 94. e 95. b,c

96. a 97. a,b 98. b,c 99. a,c 100. a,b,c 101. a,b,c 102. b 103. b 104. c 105. a 106. a,c 107. a,c 108. c 109. a 110. a,b,c 111. b,c 112. a,d 113. b 114. b,c 115. a,b,c,d 116. a,c,d 117. a 118. b 119. c 120. a,b,c 121. b 122. b 123. a,b 124. a 125. a,b,c 126. c 127. e 128. a,b,c 129. b,d 130. a,b,c 131. b 132. a,b,c 133. c 134. b 135. a,b 136. c,d 137. b,c,e 138. b 139. a,b,c 140. a,b,c 141. a 142. b 143. a,c 144. a,b 145. a

146. a 147. b 148. b 149. c 150. a,b 151. c 152. a,b,c 153. a,c,d 154. a,b 155. c 156. a 157. c 158. a 159. a,b,c 160. b 161. a,b,c,d 162. a,b,c 163. b 164. a,b 165. a,b,c,d CAPITOLUL II PROCESUL DE NGRIJIRE 1. b 2. d 3. c 4. a 5. c 6. c 7. a 8. c 9. a 10. c 11. a 12. d 13. c 14. c 15. b 16. c 17. b 18. b 19. b,d 20. c 21. a,b,c 22. b 23. b 24. =2a,1b, 3c,5d,4e 25. securitate dragoste, exces

26. a 27. 2a,3b, 1c,4d 29. a,b,c 30. c 31. b 32 b 33. a CAPITOLUL III METODE DE PREVENIRE A INFECIEI. 1. a 2. b 3. c 4. b 5. b 6. c 7. a,b 8. a 9. a 10. c 11. b 12. a,b,c 13. a 14. b,d 15. a 16. b 17. b 18. b 19. a 20. a 21. b,c 22. a 23. a 24. b 25. a,b,c 26. a,b,c 27. a,c 28. d 29. a,b 30. a,c 31. a,b 32. b,c,d 33. a,b,c 34. a,b,c,f CAPITOLUL IV NUTRIIE I DIETETIC 1. a,c 2. a 3. a,b 4. b

5. b 6. a,b 7. a,b,c 8. c 9. a 10. b 11. c 12. b,c 13. a,c 14. a,b,c 15. a,b,c,d 16. a,c,d 17. c 18. a,b,c 19. a,b,c 20. a,b 21. a 22. a,b 23. c 24. c 25. a,b,c 26. a,b 27. a,b 28. a,b,c 29. b,c 30. a 31. a 32. b 33. b 34. b,d,e 35. c,d 36. c 37. c 38. a,b 39. c 40. a,b,c,d 41. b,c 42. b 43. b,d,e 44. b,c 45. a,b 46. b 47. b,c,e 48. a 49. b 50. a,b 51. c 52. b 53. b 54. a,d

55. a,b 56. a,c 57. b 58. b 59. c 60. b,c 61. b,c 62. a,c 63. b,c 64. b 65. b,d 66. a,b 67. c 68. a,b 69. a 70. a 71. a,b,d 72. a,b 73. a,b,c,d 74. a,b,d 75. a,b 76. a,c 77. b 78. b CAPITOLUL V ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. 1. b 2. a 3. a,b 4. a,b,c 5. c 6. a 7. a,b,c 8. a,b,c 9. c 10. b 11. a,b,c 12. a,b 13. a,c 14. a,b 15. c 16. a,b,c 17. a,b,c,d 18. a,b,c,d 19. a 20. b,c 21. c 22. c 23. a,b 24. a

25. b,c 26. a,b 27. d 28. b 29. a 30. b 31. b,c 32. a 33. c 34. a,b 35. a 36. b 37. a,b,c 38. b 39. a 40. b 41. a 42. b,c 43. c 44. b 174 CAPITOLUL VI MODIFICRI HIDROELECTROLITICE. 1. a 2. c 3. a 4. a 5. a 6. b 7. c 8. b 9. a,d 10. c 11. a 12. a 13. a 14. a 15. b 16. b 17. c 18. c 19. a 20. b 21. a,c 22. b,d 23. a,d 24. a,b 25. a,d 26. a,c,e 27. b,c,d

28. b,c 29. a,c 30. b,d 31. a,c 32. c CAPITOLUL VII NGRIJIREI ALE PACIENILOR CU DIFERITE AFECIUNI. ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni respiratorii. 1. b 2. a,b,d 3. a 4. b 5. a 6. c 7. c 8. a 9. b 10. b 11. b 12. b 13. a 14. a 15. d 16. d 17. b 18. b 19. d 20. a,c,d 21. b 22. c 23. c 24. c 25. c 26. c 27. b 28. d 29. b 30. b 31. a,c 32. b 33. a 34. d 35. a 36. b 37. c 38. b 39. a 40. c 41. d 42. c

43. b 44. c 45. a 46. c 47. a 48. c 49. b 50. c 51. c 52. b 53. c 54. b 55. d 56. c 57. a 58. c 59. b 60. c 61. a 62. a ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni cardio-vasculare. 1. c 2. b 3. a 4. c 5. a 6. b 7. b 8. b 9. b 10. b 11. c 12. a 13. c 14. a 15. a,c 16. a 17. b 18. c 19. b 20. b 21. d 22. a 23. b 24. b 25. a 26. a,b,c 27. 1a, 3b, 2c, 4d, 5e 28. a,b

29. a,b 30. a,b,c 31. a 32. b 33. a 34. b,c,d 35. c 36. c 37. d 38. d 39. a 40. c 41. c 42. d 43. c 44. b 45. a,b 46. a,b 47. c,d 48. a,b,c 49. b,c 50. a,b,c 51. b 52. d 53. a 54. c 55. c 56. a 57. a 58. d 59. a 60. a,b 61. c 62. a,c 175 ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni digestive. 1. b 2. d 3. c 4. c 5. c 6. d 7. c 8. a 9. b 10. b 11. c 12. a 13. a 14. c

15. a 16. a,b,c 17. a 18. b 19. c 20. a 21. b 22. b 23. a,b,c 24. a,b 25. a 26. b 27. b,c 28. a 29. c 30. c 31. a 32. b 33. c 34. b 35. c 36. a 37. b 38. a 39. a,b 40. a,b 41. b 42. b 43. c 44. a 45. b 46. a 47. a 48. c 49. a,d 50. c 51. a 52. a 53. a 54. c 55. c 56. c 57. a 58. a,b,c,d 59. a,b,c,d, e 60. d 61. b 62. c 63. d

64. c 65. d 66. b,d 67. e 68. b,c 69. a,b,c ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni renale. 1. b 2. c 3. b 4. c 5. b 6. a,b,c,d 7. c 8. c 9. c 10. b 11. c 12. a 13. a,d 14. a 15. c 16. a,b 17. a 18. a 19. a 20. b,c 21. a 22. c 23. b 24. a 25. c 26. a 27. b 28. 4a, 2b, 3c, 1d, 5e 29. a 30. b 31. b 32. a,c 33. c 34. a 35. d 36. a,c 37. a 38. b,c 39. c 40. a 41. b 42. d

43. c 44. b 45. c 46. a,b 47. a 48. a 49. a 50. b,c 51. a 52. c 53. c 54. c 55. d 56. b 57. a 58. b ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni neurologice. 1. a,b,c 2. a,b 3. a,b 4. a 5. c 6. a,b,c 7. a,b,c 8. b 9. b 10. c 11. a 12. a 13. b 14. c 15. b 16. c 17. b 18. a 19. b 20. c 21. c 22. a,b,c 23. a,b,c 24. a,b,c 25. a 26. b 27. c 28. a 29. c 30. a,b,c 31. c 32. b,c 33. a,b,c

34. a,b 35. b 36. a 37. b,c 38. a,b,c 39. a 40. b 41. a,b,c 42. a,b,c 43. a,b,c 44. a,b,c 45. a,b,c 46. a,b,c 47. b 48. b 49. a,b,c 50. a,b,c 51. b 52. c 53. a,b,c 54. a,b,c 55. a,b,c 56. a 57. a,b,c 58. a,b,c 59. a 60. b 61. a 62. a 63. c 64. a,b,c 65. a,b,c 66. a,b,c 67. a,b,c 68. a,b,c 69. b 70. a,b,c 71. b 72. b 73. c 74. a 75. a 76. b 77. c 78. b 79. b 80. a 81. a,b,c 82. b 83. a,b

84. a,b,c,d 85. a,b,c,e 86. a,b,c 87. d 88. a,b,c,d 89. c 90. a,b,c 176 91. a 92. b 93. b 94. a 95. a 96. c 97. a 98. a 99. d 100.b 101.b 102.a,b,c 103.d 104.b 105.c 106.b 107.b 108.b 109.c ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni psihice. 1. a 2. b 3. a 4. b 5. c 6. a 7. b 8. b 9. b 10. b 11. a 12. b,c 13. b 14. b 15. a 16. a,c 17. b 18. a 19. a 20. a,b,c 21. c 22. a,c,d

23. b 24. b 25. a,b 26. a,b,c 27. a,b,c 28. a,b,c 29. a,b,c 30. c 31. b 32. b 33. b 34. a 35. b 36. a 37. c 38. a,b,c 39. a,b,c,d 40. a,b,c 41. a,b,c 42. a,b,c 43. a,b,d 44. a,b,c 45. a,b 46. a,b 47. a 48. c,d,e 49. a,d,e 50. a,b,c,d 51. a,d 52. a,b,d 53. a,b,c 54. b 55. b 56. a,b,c,d 57. a,b 58. a 59. a,b,c 60. a,b,c 61. ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni locomotorii. 1. a,b,c 2. a,b 3. a,b 4. a,b 5. c 6. a 7. a,c 8. a,b,d 9. a,d,e 10. a,b

11. c 12. a,b,c 13. b 14. c 15. b 16. c 17. a,b 18. c 19. c 20. c 21. d 22. a,c 23. a,b,c 24. b,d 25. d 26. c 27. b 28. c 29. b 30. b 31. a 32. d 33. a 34. b 35. b 36. a,b,c,d 37. a,b,c,d 38. a,b,d 39. a,c 40. 3a, 2b, 1c, 4d ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni reumatice. 1. a 2. b,c 3. a,b,c 4. c 5. a 6. b 7. a 8. a,b 9. a 10. a 11. a,b,c 12. b,c 13. b 14. a,b 15. a,b,d 16. b,c 17. b,c 18. a,c,d

19. a,b 20. a 21. b,c 22. a,b 23. a,b ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni endocrine. 1. c 2. c 3. b 4. b 5. c 6. b 7. a 8. c 9. c 10. a 11. b 12. a 13. b,c 14. c 15. d 16. a 17. a,b 18. a 19. a,b,c 20. a 21. a,b,c,e 22. a 23. a,b 24. a,b 25. a,b,c 26. a,b 27. a,b,c 28. c 29. b 30. a 31. a 32. a,b,c 33. 1a, 2b, 4c, 3d, 6e, 5f, 7g 177 ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni de nutriie. 1. b 2. a,b,d 3. c 4. b 5. b 6. b 7. b

8. c 9. a,b 10. a 11. a,c 12. a,b,c,d 13. c 14. b 15. a,b,c 16. a,b,c 17. a,c 18. a,c,d 19. b 20. a,b,c,e 21. a,b,d 22. a,b,c,d 23. c 24. b 25. b 26. a 27. a,b,c,d 28. a,b 29. b 30. a,b,c 31. a,b,c 32. e 33. b,d 34. a,b,c 35. d 36. a,c,d 37. a 38. a,c,d 39. a,b,c 40. a 41. a,b,c,d 42. e 43. b 44. a 45. d 46. c 47. b 48. c 49. c 50. a,b,c 51. 1a, 2b, 4c, 3d, 5e ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni dermatologice. 1. d 2. a,c 3. c 4. b

5. a,b,c 6. b 7. a,b,c 8. a,b,c 9. a 10. b,c 11. d 12. b 13. a,b 14. a,b 15. a,b,d 16. a,b,c 17. c 18. a 19. a,b 20. b,c 21. a,c 22. a,b,c 23. a 24. a,b 25. a,b 26. a,b,c 27. a,c 28. a,b ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni hematologice. 1. c 2. c 3. a,c,d 4. a,b,c,d 5. a,b,c 6. a,b,d 7. a,b,c 8. a,b,c,d 9. a,b,e 10. b,c 11. b,c 12. b,c,d 13. b 14. a 15. a,b,c,d 16. a 17. b 18. a 19. b,c 20. a 21. b 22. b 23. a 24. a 25. b

26. a 27. a,b,c 28. a,b,c 29. a,b 30. a,c 31. a 32. b 33. a 34. a ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni ORL. 1. c 2. c 3. b,c 4. a,c,d 5. a 6. c 7. b 8. c 9. c 10. b 11. c 12. b 13. b,d 14. c 15. d,e 16. a,c 17. b 18. a,b 19. b 20. a 21. a,c 22. c 23. a 24. a,b,c 25. d ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni oftalmologice. 1. b 2. b 3. c 4. b 5. a 6. a,b,c 7. c 8. a 9. c 10. b 11. c 12. c,d 13. a 14. b

15. c 16. a 17. a 18. c 19. c 20. a,b 21. c 22. a 23. b 24. a,b 25. a 26. a,b,c,d 27. a,b 28. a 178 ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni infecto-contagioase. 1. b,c 2. a,c 3. a,b 4. c,d 5. a,b,c 6. a 7. a,b,c 8. a,b,d 9. a,b,c 10. a,b 11. a,d 12. c 13. a,b,c 14. c 15. a 16. a,b 17. b 18. a,b,c 19. a,b,c,d 20. a,b 21. b 22. c 23. c 24. c 25. c 26. a 27. b 28. a 29. a 30. a,b 31. a,b,c,d 32. c,d 33. c 34. a

35. a,b,c 36. a 37. a,c 38. c 39. a,c,d 40. c 41. a,b,d 42. d 43. a,b,c,d 44. a,b,c 45. a,b 46. A -a,b; B-a,b; C-; D-e; E-; F-. 47. a,b ngrijiri ale pacientelor cu afeciuni obstetricale. 1. d 2. b,c 3. c 4. d 5. b,d 6. b,c 7. b 8. 5a, 2b, 4c, 1d, 3e, 6f 9. a,b,d 10. c 11. b 12. b,c 13. b,c 14. b,c 15. a,d 16. a,b 17. a,b,d 18. a,c 19. b,c,d 20. b,d 21. a,b,d 22. c,e 23. a,b,c,d 24. c,d 25. a,c 26. b 27. b,c,d 28. a,b 29. c 30. b 31. b ngrijiri ale pacientelor cu afeciuni ginecologice.

1. b 2. b 3. b 4. 2a, 3b, 1c, 4d 5. b 6. a,b,d 7. c 8. c 9. b 10. c,d 11. b 12. c 13. b,d 14. b,c 15. a,b,d 16. c,d 17. c 18. b 19. c 20. c,d,e 21. b,c 22. b,c 23. b 24. a 25. d 26. a,b,c 27. b 28. c 29. a 30. b,c ngrijiri ale luzelor. 1. a,c,d 2. b 3. b,d 4. a,b 5. a 6. c 7. 1a, 2b, 3c, 4d, 5e, 7f, 6g 8. a,c 9. a,b 10. a,c 11. a,b,c 12. 2a, 3b, 1c, 4d, 5e 13. a,b 14. a 15. a

16. a 17. c 18. c 19. b 20. a 21. b,c 22. b 23. b ngrijiri ale nou-nscutului. 1. c 2. alb, moale, din bumbac, fr custuri pe mijloc, s se poat fierbe 3. a,c,e 4. c 5. c,d 6. b 7. b 8. c 9. c 10. b 11. c 12. a 13. c 14. c 15. a,b,c 16. a 17. c 18. b 19. a,c 20. b 21. b 22. b,c 23. a,c 24. b,c 25. b 26. a 27. a,c,d 28. d 29. b 30. a 31. c 32. c,d,e 33. a - 4; b - 5,3; c - 1,2,6,7.

179 ngrijiri ale copilului de diferite vrste. 1. a 2. a 3. b 4. b 5. a 6. c 7. a 8. b 9. b 10. c 11. b 12. a,c,d 13. b,c 14. a,b 15. b 16. c 17. b 18. a,b 19. a 20. b,c 21. a 22. b 23. 3a, 1b, 2c, 4d 24. b,d 25. b 26. a 27. b 28. a,d 29. b 30. c 31. c,d 32. b,c 33. c 34. 5a, 4b, 2c, 3d, 6e, 1f 35. d 36. b 37. a,d 38. b 39. d 40. b,c 41. e ngrijiri ale persoanei vrstnice. 1. a,c 2. c,d 3. f

4. a,b,c 5. a,b,c,d 6. a-caracterul diferenial; b-polideterminarea; c-caracterul relativ al deficienelor. 7. b 8. a,b,c 9. b 10. a,b 11. b 12. a,c 13. a,c 14. a,b,d 15. c 16. b 17. a,b 18. a,b,c 19. a,c 20. b,c,d 21. b,c 22. b 23. a,b,c 24. a,b,c 25. a,c 26. a,b,d 27. a,b,d 28. a,b 29. a,b,d 30. a,c,d 31. a,c 32. a,d,e 33. a,c,d 34. a,b,c 35. b,c 36. a 37. 3a, 2b, 4c, 1d, 5e 38. a,c,d 39. a,c,d 40. c,d 41. f 42. a,b,e 43. b,c 44. b,c,e 45. b 46. a,c,d,e

47. a 48. a 49. a,c,d 50. a,c 51. a,b,d 52. a,b,e 53. a,b 54. b,c 55. a,b,c 56. a,b,c 57. a,b,d 58. e 59. a,c 60. b,c CAPITOLUL VIII NGRIJIRI ALE PACIENILOR N PERIOADA PRE I POSTOPERATORIE. 1. a,b,c, d,e,f 2. a,b,c 3. a,b,c,d 4. a,b 5. a 6. c 7. a,d 8. c 9. a,d 10. a,b,c 11. b,c 12. b 13. c 14. c 15. b 16. c 17. a 18. a,b,d 19. d 20. d 21. c,d 22. c 23. a,b,c,d 24. b,c 25. d 26. a,c 27. a,c,d 28. a 29. a 30. a,c 31. b 32. a

33. a 34. a,b,d 35. a,d 36. d 37. a,b,c 38. a,b,c,d 39. b,c,d 40. b,d 41. a 42. b 43. b,d 44. b,c 180 CAPITOLUL IX NGRIJIRI ALE PACIENILOR CU URGENE MEDICO-CHIRURGICALE. 1. c 2. c 3. a,b,c 4. a,b,c,d 5. d 6. b 7. b 8. a 9. b,c,d 10. b 11. a 12. a 13. c 14. c 15. b,c 16. a,b,c 17. a 18. c 19. b 20. a 21. a,b,c 22. b 23. b,d 24. a 25. c 26. b 27. c 28. a,c 29. c 30. c 31. b 32. a 33. c 34. a

35. b 36. c 37. c 38. a,b,c 39. c 40. a,b 41. a,c 42. a 43. b 44. a 45. c 46. b 47. b 48. b,d 49. a,b 50. b,d 51. a 52. b 53. a 54. a 55. b CAPITOLUL X NGRIJIRI COMUNITARE. 1. a,b,d 2. a,b,c 3. a,d 4. a,b,c 5. d 6. a,c 7. a,b,c 8. b 9. a 10. a,b,d 11. a,c 12. b 13. a,c 14. a,b,c 15. a,b,c 16. a,b 17. a,c 18. b,c 19. b,c,d 20. a,c,d 21. b,d 22. a,b 23. a,c 24. a,c 25. a,c 26. a,b,c,d 27. a,c

28. b,d 29. a,b 30. b,c 31. a,c 32. a,b,c 33. b 34. a,b,c,d 35. a,c 36. a,c 37. b 38. e,f 39. a,b 40. a,b,c 41. a,c,d 42. a,b 43. b,c 44. b 45. a,c 46. b 47. a,b,c 48. a 49. a,b,c,d, e 50. d 51. a,b,c,d 52. c 53. a,b,d 54. b,c,d 55. a,c 56. a,b,c,d 57. a,b,c 58. a,b,c,d 59. b,c 60. b 61. a,b,c 62. a,b,d 63. b,d,e 64. a,b,d 65. b,d 66. c 67. a,b,c 68. a,c 69. b,c 70. a,b,c,d 71. a,b,c 72. a,c 73. b,c 74. a,b,d 75. a,b,c, d,e

76. b 77. a,b,c,d 78. b,c,d,e 79. a,d 80. a,b,c 81. e 82. a,b,c 83. a,c 84. a,f 85. a,c,e 86. a,c 87. a,b,d 88. a,b 89. a,b,d,e 90. b,c,e 91. a,b,c,d 92. a,b,c,d 93. b,c 94. a,b,c,d 95. b 96. c 97. a,c,d, e,g,h 98. a,b,c,d 99. a,b,c 100. c,d 101. a,b,c 102. d,f 103. a,b,c,d 104. a,c 105. d 106. a,b,c,d 107. b 108. b,c,d 109. a,b,d 110. a,b,d 111. a,b,c, d,e 112. a,b,c, d,e 113. b,c 114. a,b,d,e 115. b,c,d 116. a 117. b,c,d 118. d 119. a,b,e,f 120. b,c,d 121. a,b 122. a,b

181 BIBLIOGRAFIE SELECTIV C. BOCARNEA - Boli infecioase i epidemiologie, Ed. Info Team, Bucureti, 1993. C. BOGDAN, . STOIANOVICI - Ghid de nursing geriatrie, Ed. Zecasin, Bucureti, 1997. Sub redacia C. BORUNDEL - Manual de medicin intern, Ed. All, Bucureti, 1995. E. BUCUR, O. POPESCU - Educaia pentru sntate in coal, Ed. Fiat Lux, Bucureti, 1999. FL. CHIRU - Ghid practic de neurologie, Ed. Cison, Bucureti, 1996. FL. CHIRU i colaboratorii - Ingrijirea omului bolnav i a omului sntos, Ed. Cison, Bucureti, 2001. E. CHIIMIA i colaboratorii - Puericultura i pediatrie, Ed. Info Team, Bucureti, 1994. M. CONSTANTINESCU - Chirurgie. Specialiti inrudite. Nursing in chirurgie, Ed. Universul, Bucureti, 1998. N. CRIN, D. NANU - Ginecologie, Ed. tiin i Tehnic, Bucureti, 1995. M. GEORMNEANU, Z. MOLDOVAN - Puericultura i pediatrie, Ed. tiin i Tehnic, Bucureti, 1996. M. MINCU i colaboratorii - Medicin intern, specialiti inrudite i ingrijiri paliative, Ed. tiin i Tehnic, Bucureti, 1998. C. MARCEAN, M. PARLOG - Fundamente in nursing, Ed. Athena, Bucureti, 1999. L. MORARIU i colab. - Bazele teoretice i practice ale ingrijirii omului sntos i bolnav, Ed. Universul, Bucureti, 2000. D. NANU - Obstetric, Ed. tiin i Tehnic, Bucureti, 1994. R. RCANU - Psihologie medical i asisten social, Ed. tiin i Tehnic, Bucureti, 1996. L. TITIRIC - Urgene medico-chirurgicale, Ed. Medical, Bucureti, 1998. L. TITIRIC - Manual de ingrijiri speciale acordate pacienilor de asistenii medicali, Ed. Viaa medical romaneasc, Bucureti, 1998. A. ANGHELESCU, GH. VUZITAS - Neurologie i psihiatrie, Ed. Carol Davila, Bucureti, 2002. 182 CUPRINS Capitolul I. Nevoile fundamentale umane. Prlog Mria, Sptaru Ruxandra, Morariu Letiia ..................................... 2 Capitolul II. Procesul de ngrijire. Sptaru Ruxandra.................................................................................................. 19 Capitolul III. Metode de prevenire a infeciei. Morariu Letiia....................................................................................... 23 Capitolul IV. Nutriie i dietetic. tefnescu Florica.................................................................................................... 27 Capitolul V.

Administrarea medicamentelor. Sptaru Ruxandra, Morariu Letiia......................................................... 34 Capitolul VI. Modificri hidroelectrolitice. Sptaru Ruxandra, Morariu Letiia .............................................................. 39 Capitolul VIL ngrijiri ale pacienilor cu diferite afeciuni: ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni respiratorii. Morariu Letiia, Sptaru Ruxandra ..............................43 ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni cardio-vasculare. Morariu Letiia, Sptaru Ruxandra .....................51 ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni digestive. Sptaru Ruxandra, Tofan Ruxandra .............................58 ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni renale. Sptaru Ruxandra ............................................................65 ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni neurologice. Chiru Florian..............................................................71 ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni psihice. Prlog Maria......................................................................81 ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni locomotorii. Sptaru Ruxandra.................................................... ..87 ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni reumatice. Sptaru Ruxandra, Morariu Letiia............................. ..91 ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni endocrine. Morariu Letiia..............................................................93 ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni de nutriie. tefnescu Florica................................................... ....97 ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni dermatologice. Sptaru Ruxandra, Morariu Letiia ......................102 ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni hematologice. Sptarii Ruxandra, Morariu Letiia ........................105 ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni ORL. Sptaru Ruxandra, Morariu Letiia ......................................109 ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni oftalmologice. Sptaru Ruxandra ............................................ ....112 ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni infecto-contagioase. Morariu Letiia ....................................... .....115 ngrijiri ale pacientelor cu afeciuni obstetricale. Puiu Victoria ...........................................................120 ngrijiri ale pacientelor cu afeciuni ginecologice. Puiu Victoria .........................................................124 ngrijiri ale luzelor. Puiu Victoria .......................................................................................................128 ngrijiri ale nou-nscutului. Puiu Victoria ............................................................................................130 ngrijiri ale copilului de diferite vrste. Puiu Victoria ...........................................................................135 ngrijiri ale persoanei vrstnice. Morariu Letiia ..................................................................................140 Capitolul VIII.

ngrijiri ale pacienilor n perioada pre- i post operatorie. Sptaru Ruxandra, Morariu Letiia .......... ...146 Capitolul IX. ngrijiri ale pacienilor cu urgene medico-chirur-gicale. Sptaru Ruxandra, Morariu Letiia, tefnescu Florica........................................................................................................................................... ........ 152 Capitolul X. ngrijiri comunitare. Morariu Letiia ..........................................................................................................158 Grila cu rspunsuri corecte................................................................................................................. ...174 Bibliografie selectiv........................................................................................................................ ......183 Cuprins ......................................................................................................................................... . .......184