Eseuri Examen Postliceala Sanitara

1.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU ASTM BRONSIC

1. Definitie
1.A. Astmul bronsic se caracterizeaza, din punct de vedere clinic, prin accese de dispnee
paroxistica expiratorie provocate de obstructia bronhiilor prin bronhospasm.
1.B. Astmul bronsic este o boala caracterizata prin reducerea generalizata, variabila si
reversibila, a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri
sibilante.
2. Culegere de date
a. Circumstante de aparitie:
- contact cu alergeni ( astm extrinsec);
- infectii ( astm intrinsec ).
b. Factori favorizanti:
- factori climaterici / expunere la umezeala, frig , ceata;
- trecerea brusca de la aer cald la aer rece;
- factori neuropsihici / emotii, stari conflictuale, traumatisme psihice, etc.
- alergeni (produse alimentare ca lapte , oua, carne, praful, parul, fulgi, pene fungi,
medicamente ca acid acetilsalicilic, peniciline, antiinflamatoare nesteroidiene, detergent,
spay-uri, coloranti);
- mediatori chimici;
- factori hormonali;
- factori infectiosi;
- profesia;
- suprasolicitarea la efort: sport de performanta, ascensiuni montane, activitati subacvatice,
etc
- terenul genetic.
c. Manifestari de dependenta in criza de astm bronsic:

- uneori, stare prodomala: stranut, rinoree, tuse uscata, lacrimare, cefalee;
- dispnee cu caracter expirator;
- expiratie zgomotoasa/ wheezing;
- bradipnee;
- ortopnee (= dificultate de a respira în poziţie culcată, bolnavul fiind obligat să rămînă în
poziţie şezandă sau în picioare, în poziţie dreaptă.);
- tuse cu expectoratie (sputa vascoasa, albicioasa, perlata);
- hipersecretie bronsica;
- transpiratii;
- prurit;
- senzatie de tensiune in torace;
- torace imobil, globulos cu coaste orizontalizate, spatii intercostale marite;
- jugulare turgescente;
- ochi injectati;
- neliniste.
1
d. Manifestari de dependenta in starea de rau astmatic;
- polipnee, cu expiratie prelungita;
- tiraj;
- cianoza;
- transpiratii abundente;
- imposibilitatea de a vorbi;
- tahicardie;
- hipertensiune arteriala.
e. Examene paraclinice:
- probe ventilatorii/ volum rezidual (crescut), V.E.M.S. C.P (scazute);
- hemoleucograma(eozinofilie );
- examen citologic al sputei(eozinofile, cristale Charcot-Leyden şi spirale Curschman);
- examen bacteriologic al sputei;
- teste cutanate (pozitive - in astmul extrinsec );
- examen radiologic pulmonar;
- electrocardiograma;
- teste inhalatorii de provocare;
- gazometrie sanguina.
3. Probleme de dependenta:
- alterarea respiratiei/respiratie ineficienta;

- anxietate;
- deficit de autoingrijire;
- alterarea somnului;
- disconfort;
- intoleranta la efort;
- alterarea comunicarii.
4. Obiective de ingrijire:
- ameliorarea respiratiei/ mentinerea functiei respiratorii optime;

- reducerea anxietatii;
- combaterea crizei de astm bronsic;
- ameliorarea reactiei inflamatorii bronsice;
- prevenirea complicatiilor;
- ameliorarea tolerantei la efort.
5. Interventii:
- internarea pacientului cu stare de rau astmatic;

- asigurarea conditiilor de confort si siguranta;
- aplicarea masurilor de urgenta pentru combaterea crizei de astm;
- pozitionarea pacientului sezand, sprijinit ;
- asigurarea abordului venos;
- oxigenoterapie ( oxigen umidificat cu debit de 6-8 l/ minut);
2
- identificarea si inlaturarea factorilor care contribuie la accentuarea manifestarilor clinice ;
- monitorizarea functiilor vitale si notarea lor;
- hidratare corecta pentru fluidificarea secretiilor;
- sustinerea psihologica a pacientului;
- ajutarea pacientului pentru satisfacerea nevoilor fundamentale (igienizare, alimentatie,
hidratare, mobilizare, etc);
- recoltarea probelor biologice;
- pregatirea psihica si fizica a pacientului penru investigatii;
- administrarea tratamentului medicamentos prescris ( bronhodilatatoare, corticoizi,
antihistaminice, antibiotice ) si observarea efectelor secundare;
- educatia pacientului referitoare la:
- modul de administrare a tratamentului la domiciliu, efecte secundare ale acestuia si
regim alimentar in timpul tratamentului cu cortizon;
- masuri de prevenire a crizelor de astm bronsic ( evitarea factorilor declansatori);
- hidratare corecta;
- efecuarea aerosolilor la domiciliu;
- necesitatea curelor climaterice, in special in saline;
- toaleta cavitatii bucale dupa expectoratii;
- regim de viata echilibrat;
- gimnastica respiratorie.
Bibliografie:
Titirca L., „Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor”, Editura Viaţa Medicală
Romanească, Bucureşti, 2008, pag 40-42:
Titirca L., „Urgenţe medico-chirurgicale - Sinteze”, Editura Medicală, Bucureşti, 2008, pag
25-29;
Borundel C., „Manual de medicină internă pentru cadre medii”, Editura All, Bucureşti, 2011,
pag 284-289;
Chiru F., Simion S.,Marcean C., Iancu E., „Urgenţe medicale - Manual Sinteza pentru
asistentele medicale”, Editura RCR Print, Bucuresti, 2012, pag 26-32.
Chiru F., Chiru G.,Morariu L., „Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos”,
Editura Cison, Bucureşti, 2011, pag 117-125
3
2. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU BOALĂ ULCEROASĂ
1. Definitie
Boala ulceroasă este o ulceratie cu sediul pe stomac (pe mica, pe marea curbura,
antrul piloric),pe partea inferioara a esofagului sau pe duoden.
Ulceratia e favorizată de secretia gastrică crescută de HCl si de infectia cu
Helicobacter pylori. Localizarea ulcerului pe duoden este mai frecventă decât localizarea
gastrică.
2. Culegere de date
-persoane cu orar neregulat de alimentatie, exces de condimente, alcool, tutun;
-persoane cu teren ereditar;
-persoane cu stres fizic si psihic;
-persoane cu tratamente cronice cu aspirină, corticoizi, antiinflamatoare nesteroidiene;
-frecventa mai mare la bărbati;
-incidentă maximă între 55-60 ani, pentru localizarea gastrică.
b. Manifestări de dependentă(semne si simptome):

- durerea are o localizare epigastrica;
- uneori durerea apare imediat dupa masa( durere precoce), alteori apare la 2-3 ore după mese
(durere tardiva , mica periodicitate) ,
- durerea se calmează după alimentatie;
- durerea mai poate sa apara nocturn, catre miezul noptii sau catre ora 3-4 dimineata;
- durerea poate fi insotita de foame- “foamea dureroasa”;
- durerea apare în pusee dureroase, toamna si primăvara (marea periodicitate), urmate de
perioade de remisiune;
- pirozis;
- eructaţii acide,
- gust acru sau amar în gură;
- vărsături postprandiale precoce sau tardive;
- scădere ponderală;
- astenie;
- alterarea poftei de mâncare;
- scaderea in greutate.
c. Complicatii : hemoragie digestiva superioara ( hematemeza si/ sau melena ), perforatie,

stenoza pilorica, malignizare ( indeosebi pentru ulcerul gastric ).
d. Investigatii:
- examenul sucului gastric,
- examenul radiologic,
- gastroscopia.
4
3. Probleme de dependenta:
- disconfort abdominal ;
- alimentatie inadecvata prin deficit ;
- deficit de volum lichidian;
- anxietate;
- risc de complicatii.
4. Obiective de îngrijire:
- pacientul să prezinte stare de confort fizic si psihic;
- sa se prelungeasca perioadele de remisiune;
- pacientul să se alimenteze corespunzător perioadei de evolutie a bolii, nevoilor sale
calitative si cantitative;
- să se prevină aparitia complicatiilor pacientului.
5. Interventii
Asistenta medicala:
- asigură repausul fizic si psihic al pacientului (12-14 ore/zi repaus la pat, repaus obligatoriu
postprandial în perioada dureroasă);
- asigură dieta de protectie gastrică individualizată(regimul alimentar) în functie de fazele
evolutive ale bolii (5-7 mese pe zi).
În perioada dureroasa –supe de zarzavat strecurate , lapte îndoit cu ceai, supă cremă de
zarzavat, piure de zarzavat, sufleuri, soteuri, brânză de vaci, pâine veche, fainoase fierte în
lapte si apoi carne fiartă de pasăre sau vită.
In perioada de acalmie sunt permise-laptele dulce, făinoase fierte în lapte, ou fiert moale sau
sub formă de ochi românesc,carne de vită sau pasăre fiartă sau la grătar, pâine veche de o zi,
supe de zarzavat, legume sub formă de piureuri, sufleuri, biscuiti, prăjituri de casă, fructe
coapte.
Alimente interzise - laptele bătut, iaurtul, carnea grasă, legume tari (varză, castraveti, fasole),
pâinea neagră, cafeaua, ciocolata, supele de carne, sosuri cu prăjeli, alimente reci sau
fierbinti.
- pregăteste pacientul fizic si psihic pentru explorări functionale si îl îngrijeste după
examinare (examenul radiologic cu sulfat de bariu, fibroscopie esogastroduodenală cu
biopsie, chimism gastric, proba Adler);
- supraveghează pulsul, TA, respiratia,temperatura, semnele de deshidratare, scaunul,
greutatea corporala si le noteaza in foaia de observatie;
- face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele excretate;
- recolteaza probe biologice pentru examene de laborator;
- pregateste pacientul preoperator, cand se impune necesitatea interventiei chirurgicale;
- administreaza medicatia prescrisa respectand ritmul si modul de administrare : medicatia
antisecretoare inaintea meselor , medicatia antiacida si alcalinizantala 1-2 ore dupa mese;
pentru a evita recidivele este necesara eradicarea germenului Helicobacter pylori prin
administrarea antibioticelor prescrise;
- educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor (scaunul melenic, caracterul
durerii in caz de perforatie, varsaturile alimentare cu continut vechi in caz de stenoza
pilorica).
5
- educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si a renunta la obiceiurile daunatoare
(alcool, tutun).
Bibliografie:
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, L Titirca, Editura Viata
Medicala Romanesca, pag 80-82.
Borundel C., „Manual de medicină internă pentru cadre medii”, Editura All,
Bucureşti, 2011, pag 457- 459
6
SUBIECT
SUBIECTUL III____________________________________________________30
PUNCTE III. Realizati un scurt eseu cu tema” Ingrijirea bolnavului cu boala
ulceroasa” dupa urmatoarea structura:
1. Definitia afectiunii.
2. Culegerea datelor:
a. enumerati 2 circumstante de aparitie;
b. mentionati 6 manifestari de dependenta;
c. numiti 2 complicatii ale bolii ulceroase;
d. enumerati 2 investigatii.
3. Numiti 2 probleme de dependenta
4. Mentionati 2 obiective de ingrijire.
5. Precizati 6 interventii autonome si delegate ale asistentului medical.
BAREM DE EVALUARE SI NOTARE
1. 2 puncte
Pentru definitia corecta si completa sau pentru orice alt raspuns corect si complet se acordă 2
puncte ; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
Raspuns:
Definitie:
Boala ulceroasă este o ulceratie cu sediul pe stomac (pe mica, pe marea curbura, antrul
piloric), pe partea inferioara a esofagului sau pe duoden.
2. 12 puncte
a. ( 2 puncte):
Pentru orice răspuns corect se acordă câte 1 punct (2 x 1 punct = 2 puncte); pentru răspuns
incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
Raspuns:
Circumstante de aparitie:
- persoane cu orar neregulat de alimentatie,
- exces de condimente, alcool, tutun;
- persoane cu teren ereditar;
- persoane cu stres fizic si psihic;
- persoane cu tratamente cronice cu aspirină,/ corticoizi,/ antiinflamatoare nesteroidiene;
- frecventa mai mare la bărbati;
- incidentă maximă între 55-60 ani, pentru localizarea gastrică.
b. (6 puncte)
Pentru orice răspuns corect se acordă câte 1 punct (6 x 1 punct= 6 puncte); pentru răspuns
Raspuns:
Manifestari de dependenta:
- durerea are o localizare epigastrica,
7
- durere aparuta uneori imediat dupa masa( durere precoce), alteori la 2-3 ore după mese
(durere tardiva, mica periodicitate) ,
- durerea se calmează după alimentatie;
- durerea mai poate sa apara noctur, catre miezul noptii sau catre ora 3-4 dimineata;
- durerea poate fi insotita de foame- foamea dureroasa;
- durerea apare în pusee dureroase, toamna si primăvara(marea periodicitate),urmate de
perioade de remisiune;
- pirozis;
- eructaţii acide,
- gust acru sau amar în gură;
- vărsături postprandiale precoce sau tardive;
- scădere ponderală;
- astenie;
- alterarea poftei de mâncare;
- scadere in greutate.
c. (2 puncte)
Raspuns:
Complicatii :
- hemoragie digestiva superioara;/ hematemeza si/ sau melena ,
- perforatie,
- stenoza pilorica,
- malignizare.
d. (2 puncte)
Raspuns:
Investigatii:
- examenul sucului gastric,
- examenul radiologic,
- gastroscopia.
3. 2 puncte
Raspuns:
Probleme de dependenta:
- disconfort abdominal ;
- alimentatie inadecvata prin deficit ;
- deficit de volum lichidian,
- anxietate;
4. 2 puncte
Pentru orice răspuns corect se acordă câte 2 puncte (2 x 1 punct =2 puncte); pentru răspuns
8
Raspuns:
Obiective de îngrijire:
- pacientul să prezinte stare de confort fizic si psihic;
- sa se prelungeasca perioadele de remisiune;
- pacientul să se alimenteze corespunzător perioadei de evolutie a bolii, nevoilor sale
calitative si cantitative;
- să se prevină aparitia complicatiilor.
5. (12 puncte)
Pentru orice răspuns corect se acordă câte 2 puncte (6 x 2 puncte =12 puncte); pentru
răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
Raspuns:
Interventiile asistentei medicale:
- asigură repausul fizic, / 12-14 ore/zi repaus la pat,/ repaus obligatoriu postprandial în
perioada dureroasă;
- asigură repausul psihic al pacientului;
- asigură dieta de protectie gastrică individualizată în functie de fazele evolutive ale bolii (5-7
mese pe zi).
În perioada dureroasa –supe de zarzavat strecurate , lapte îndoit cu ceai, supă cremă de
zarzavat piure de zarzavat, sufleuri, soteuri, brânză de vaci, pâine veche, fainoase fierte în
lapte si apoi carne fiartă de pasăre sau vită.
In perioada de acalmie sunt permise - laptele dulce, făinoase fierte în lapte, ou fiert moale
sau sub formă de ochi românesc, carne de vită sau pasăre fiartă sau la grătar, pâine veche de o
zi, supe de zarzavat, legume sub formă de piureuri, sufleuri, biscuiti, prăjituri de casă, fructe
coapte.
Alimente interzise - laptele bătut, iaurtul, carnea grasă, legume tari (varză, castraveti, fasole),
pâinea neagră, cafeaua, ciocolata, supele de carne, sosuri cu prăjeli, alimente reci sau
fierbinti.
- pregăteste pacientul fizic si psihic pentru explorări functionale si îl îngrijeste după
examinare;
- supraveghează pulsul, TA, respiratia, temperatura, semnele de deshidratare, scaunul,
greutatea corporala si le noteaza in foaia de observatie;
- face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele excretate;
- recolteaza probe biologice pentru examene de laborator;
- pregateste pacientul preoperator,cand se impune necesitatea interventiei chirurgicale;
- administreaza medicatia prescrisa respectand ritmul si modul de administrare : medicatia
antisecretoare inaintea meselor , medicatia antiacida si alcalinizantala 1-2 ore dupa mese ,
antibiotice pentru eradicarea bacteriei Helicobacter Pylori;
- educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor (scaunul melenic, caracterul
durerii in caz de perforatie, varsaturile alimentare cu continut vechi in caz de stenoza
pilorica).
- educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si renunta la obiceiurile daunatoare
(alcool, tutun).
9
Bibliografie:
Medicala Romanesca, pag 80-82.
Borundel C., „Manual de medicină internă pentru cadre medii”, Editura All,
Bucureşti, 2011, pag 457- 459.
10
ÎNGRIJIREA COPILULUI CU BRONHOPNEUMONIE
1. Definiţie
Bronhopneumonia – este o afecţiune pulmonară acută, gravă, întâlnită de regulă
până la vârsta de 3 ani, caracterizată prin apariţia de multiple focare de condensare, centrate
pe căte o bronhie lobulară şi, cel mai adesea, prezente în ambii plămâni.
2.Etiologie
Cauza determinanta → infecţia aerogenă sau hematogenă cu pneumococ (
Streptococcus pneumoniae), haemophilus influenzae, Klebsiella pneumoniae, mai rar cu alti
germeni bacterieni.
Cauze favorizante → sezonul rece, vârsta mică, rezistenţa scăzută la infecţii prin stare de
denutriţie, deficite imune.
3. Simptomatologie:
- debut brusc în plină stare de sănătate sau ca urmare a unei infectii acute de cai aeriene
superioare;
- febră ridicată ce poate adesea depăşi 40°;
- dispnee marcată insotita de polipnee, geamat expirator, batai ale aripilor nazale care
ritmeaza miscarile respiratorii;
- tiraj intercostal cu miscari ritmice „in piston” ale capului, ritmand miscarile respiratorii;
- tuse moniliformă, obositoare;
- cianoză perioronazală;
- stare generală profund alterată;
- reactivitate scazuta;
- privire anxioasa;
- facies suferind;
- in forme grave- coma hipoxica;
- anorexie (refuză sân sau biberon);
- semne de insuficienţă cardiacă → tahicardie extremă, jugulare turgescente, edeme periferice
si la fata, hepatomegalie;
- diaree însoţită de vărsături.
4. Examinări paraclinice:
- HLG evidenţiază anemie intrainfecţioasă, leucocitoză crescută şi neutrofilie;
- gazometria sanguină evidenţiază scăderea saturaţiei de O2, creşterea PaCO2 şi acidoză
respiratorie;
- examen bacteriologic din secreţia traheală şi antibiogramă;
5. Interventii aplicate copilului spitalizat:

 Asigurarea conditiilor de mediu:
 Microclimat corespunzator (temperatura, luminozitate, umiditate);
 Mediu securitar (plasarea patului la distant de surse de caldura, plasare de bare laterale sau
plase la paturi, indepartarea obiectivelor taioase);
 Lenjeria de pat si de corp curate;
 Jucarii in functie de varste.
 Abordarea copilului cu calm, blandete, rabdare;
 Asigurarea unui regim de viata echilibrat cu respectarea orelor de somn, baie, alimentatie in
functie de varsta;
 Pregatirea copilului pentru interventii si tratamente:
 Explicarea tehnicilor pe intelesul copilului;
11
 Manevrarea de catre copil a anumitor aparate si instrumente (fara a exista pericolul
desterilizarii) si utilizarea acestora ca pe o jucarie;
 Evitarea masurilor de constrangere;
 Felicitarea si recompensarea copilului pentru comportamentul din timpul interventiei.
 Permiterea punerii in practica a abilitatilor dobandite: mers, imbracat, dezbracat, alimentat
singur (in masura permisa de boala si sub supraveghere);
 Oferirea de activitati de destindere utilizand materialele care pot fii aduse de parinti: jucarii,
carti, casete audio cu muzica sau povesti, casete video cu desene animate;
 Incurajarea comunicarii cu ceilalti copii din salon;
 Asigurarea ingrijirilor igienice:
 Indrumarea si supravegherea copiilor mari;
 Efectuarea ingrijirilor igienice in cazul copiilor mici.
 Supravegherea copilului:
 Masurarea functiilor vitale si vegetative;
 Observarea tegumentelor si mucoaselor;
 Observarea starii generale;
 Aprecierea comportamentului.
 Recoltarea produselor biologice si patologice;
 Asigurarea alimentarii copilului:
 Verificarea alimentelor primite de la bucataria dietetica (daca corespunde regimului si daca
au temperatura corespunzatoare);
 Supravegherea alimentatiei celor care se autoservesc;
 Alimentarea sau ajutarea in alimentatie a copiilor mici;
 Acordarea timpului suficient alimentarii;
 Observarea apetitului, a cantitatii de alimente consumate si aparitiei unor simptome dupa
alimentatie (greata, varsaturi, diaree).
 Aplicarea tratamentului prescris;
 Aplicarea masurilor de prevenire a infectiilor nosocomiale:
 Curatenie, dezinfectie, sterilizare, izolare;
 Purtarea echipamentului de protectie;
 Interzicerea vizitelor persoanelor straine;
 Respectarea circuitelor functionale.
 Participarea la examinarea medicala a copilului;
 Prevenirea accidentelor:
 Nu se vor lasa medicamente la indemana copiilor;
 Verificarea temperaturii alimentelor si lichidelor ce urmeaza a fii oferite;
 Supravegherea atenta;
 Trierea jucariilor;
 Educatia mamei privind ingrijirile ulterioare la domiciliu.
Bibliografie:
1.Puericultură şi pediatrie – Îndreptar pentru asistenţii medicali, Colecţia Fundeni, Ed. RCR,
Bucureşti 2004 – Pr. Dr. Crin Marcean, Dr. Vladimir Mihăileanu, pag. 237- 239 şi pag. 248 –
250.
2.Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţi medicali, Ed. Viaţa Medicală
Românească, Bucureşti, 1998 – sub redacţia Lucreţia Titircă, pag. 251-252.
12
SUBIECT
SUBIECTUL III ___________________________________ 30 PUNCTE
Realizaţi un eseu cu tema „Îngrijirea bolnavului( copilului) cu

bronhopneumonie, după următoarea structură de idei:
1.Definitia afectiunii.
2.Etiologie:
a. Enumerati 2 cauze determinante.
b. Enumerati 2 cauze favorizante.
3.Enumerati 8 semne si simptome prezente in bronhopneumonie;
4.Precizati 2 examene paraclinice;
5.Precizati 7 interventii autonome si delegate ale asistentului medical la copilul spitalizat.
SUBIECTUL III__________________________________________________30
PUNCTE
1. 2 puncte
Pentru definitia corecta si completa sau pentru orice alt raspuns corect si complet se
acordă 2 puncte ; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
Raspuns:
Definitie
Bronhopneumonia – este o afecţiune pulmonară acută, gravă, întâlnită de regulă
până la vârsta de 3 ani, caracterizată prin apariţia de multiple focare de condensare, centrate
pe căte o bronhie lobulară şi, cel mai adesea, prezente în ambii plămâni.
2. 4 puncte
a. ( 2 puncte)
Pentru orice răspuns corect se acordă câte 1 punct (2 x 1 punct = 2 puncte); pentru
Raspuns:
Cauze determinante :
- infecţia cu pneumococ ( Streptococcus pneumoniae);
- infecţia cu stafilococ (staphyloccocus aureus );
- infecţia cu haemophilus influenzae;
- infecţia cu Klebsiella pneumoniae;
- mai rar cu alti germeni bacterieni.
b. (2 puncte)
Raspuns:
Cauze favorizante:
- sezonul rece,
13
- vârsta mică,
- rezistenţa scăzută la infecţii prin stare de denutriţie,
- deficite imune.
3. 8 puncte
Pentru orice răspuns corect se acordă câte 1 punct ( 8 x 1 punct = 8 puncte); pentru
Raspuns:
Semne si simptome in bronhopneumonie
- debut brusc în plină stare de sănătate sau ca urmare a unei infectii acute de cai aeriene
superioare;
- febră ridicată ce poate adesea depăşi 40°;
- dispnee marcată insotita de polipnee, geamat expirator, batai ale aripilor nazale care
ritmeaza miscarile respiratorii;
- tiraj intercostal cu miscari ritmice „in piston” ale capului, ritmand miscarile respiratorii;
- tusea, moniliformă, obositoare;
- cianoză perioronazală;
- stare generală profund alterată;
- reactivitate scazuta;
- privire anxioasa;
- facies suferind;
- in forme grave- coma hipoxica;
- anorexie (refuză sân sau biberon);
- semne de insuficienţă cardiacă → tahicardie extremă, jugulare turgescente, edeme periferice
si la fata, hepatomegalie;
- diaree însoţită de vărsături.
4. 2 puncte
Raspuns:
Examinarile paraclinice:
- HLG( hemoleucograma);
- gazometria sanguină;
- examen bacteriologic din secreţia traheală şi antibiogramă;
5. 14 puncte
Pentru orice răspuns corect se acordă câte 2 puncte (7 x 2 puncte = 14 puncte);
pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
Raspuns:
Interventii aplicate copilului spitalizat:
 Asigurarea conditiilor de mediu;
 Asigurarea microclimatlui corespunzator (temperatura, luminozitate, umiditate);
 Asigurarea mediului securitar (plasarea patului la distant de surse de caldura, plasare de
bare laterale sau plase la paturi, indepartarea obiectivelor taioase);
 Asigurarea lenjeriei de pat si de corp curate;
 Asigurarea jucariilor in functie de varste.
 Abordarea copilului cu calm, blandete, rabdare;
 Asigurarea unui regim de viata echilibrat cu respectarea orelor de somn, baie, alimentatie
in functie de varsta;
 Pregatirea copilului pentru interventii si tratamente;
14
 Explicarea tehnicilor pe intelesul copilului;
 Familiarizarea copiilor cu anumite aparate si instrumente (fara a exista pericolul
desterilizarii) ;
 Evitarea masurile de constrangere;
 Felicitarea si recompensarea copilului pentru comportamentul din timpul interventiei;
 Permiterea punerii in practica a abilitatilor dobandite: mers, imbracat, dezbracat,
alimentat singur (in masura permisa de boala si sub supraveghere);
 Oferirea de activitati de destindere utilizand materialele care pot fii aduse de parinti:
jucarii, carti, casete audio cu muzica sau povesti, casete video cu desene animate;
 Incurajarea comunicarii cu ceilalti copii din salon;
 Asigurarea ingrijirilor igienice;
 Indrumarea si supravegherea copiilor mari la realizarea igienei;
 Efectuarea igienei copiilor mici;
 Supravegherea / masurarea functiilor vitale si vegetative;
 Observarea tegumentelor si mucoaselor;
 Observarea starii generale;
 Aprecierea comportamentului;
 Recoltarea produselor biologice si patologice;
 Asigurarea alimentarii copilului;
 Verificarea alimentelor primite de la bucataria dietetica (daca corespunde regimului si
daca au temperatura corespunzatoare);
 Supravegherea alimentatiei celor care se autoservesc;
 Alimentarea sau ajutarea in alimentatie a copiilor mici;
 Acordarea timpului suficient alimentarii;
 Observarea apetitului, a cantitatii de alimente consumate si aparitiei unor simptome dupa
alimentatie (greata, varsaturi, diaree);
 Aplicarea tratamentului prescris;
 Oxigenoterapie;
 Curatenie, dezinfectie, sterilizare, izolare;
 Purtarea echipamentului de protectie;
 Interzicerea vizitelor persoanelor straine;
 Respectarea circuitelor functionale.
 Participarea la examinarea medicala a copilului;
 Prevenirea accidentelor;
 Nu se vor lasa medicamente la indemana copiilor;
 Verificarea temperaturii alimentelor si lichidelor ce urmeaza a fii oferite;
 Supravegherea atenta;
 Trierea jucariilor;
 Educatia mamei privind ingrijirile ulterioare la domiciliu.
Bibliografie:
1.Puericultură şi pediatrie – Îndreptar pentru asistenţii medicali, Colecţia Fundeni, Ed. RCR,
Bucureşti 2004 – Pr. Dr. Crin Marcean, Dr. Vladimir Mihăileanu, pag. 237- 239 şi pag. 248 –
250.
2.Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţi medicali, Ed. Viaţa Medicală
Românească, Bucureşti, 1998 – sub redacţia Lucreţia Titircă, pag. 251-252.
15
SUBIECT
Realizaţi un eseu cu tema „Îngrijirea bolnavului(copilului) cu bronhopneumonie, după

următoarea structură de idei:
7. Culegere de date:
a. Enumerati 2 factori favorizanti.
b. Numiti 4 manifestari de dependenta prezente in astmul bronsic.
c. Precizati 2 manifestari de dependenta prezente in starea de rau asmatic.
d. Enumerati 4 examene paraclinice.
8. Numiti 2 probleme de dependenta ale pacientului cu astm bronsic.
9. Mentionati 2 obiective de ingrijire ale pacientului cu astm bronsic.
10. Precizati 6 interventii autonome si delegate ale asistentului medical la pacientul cu astm
bronsic.
SUBIECTUL III ______________________________________30 PUNCTE
1. 2 puncte
Pentru definitia corecta si completa sau pentru orice alt raspuns corect si complet se acordă
câte 2 puncte ; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
Raspuns:
Definitie
1.A. Astmul bronsic se caracterizeaza, din punct de vedere clinic, prin accese de dispnee
paroxistica expiratorie provocate de obstructia bronhiilor prin bronhospasm.
1.B. Astmul bronsic este o boala caracterizata prin reducerea generalizata, variabila si
reversibila, a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri
sibilante.
2. 12 puncte
a. (2 puncte)
Raspuns:
Factori favorizanti:
- factori climaterici / expunere la umezeala, frig , ceata;
- trecerea brusca de la aer cald la aer rece;
- factori neuropsihici / emotii, stari conflictuale, traumatisme psihice, etc.
- alergeni;
- mediatori chimici;
- factori hormonali;
- factori infectiosi;
- profesia;
- suprasolicitarea la efort;
16
- terenul genetic.
b. (4 puncte)
Pentru orice răspuns corect se acordă câte 1 punct (4 x 1 punct= 4 puncte); pentru răspuns
Raspuns:
Manifestari de dependenta in criza de astm bronsic:
- uneori, stare prodomala: stranut, rinoree, tuse uscata, lacrimare, cefalee;
- dispnee cu caracter expirator;
- expiratie zgomotoasa/ wheezing;
- bradipnee;
- ortopnee ;
- tuse cu expectoratie;
- hipersecretie bronsica;
- transpiratii;
- prurit;
- senzatie de tensiune in torace;
- torace imobil, globulos cu coaste orizontalizate, spatii intercostale marite;
- jugulare turgescente;
- ochi injectati;
- neliniste.
c. (2 puncte)
Raspuns:
Manifestari de dependenta in starea de rau astmatic:
- polipnee, cu expiratie prelungita;
- tiraj;
- cianoza;
- imposibilitatea de a vorbi;
- tahicardie;
- hipertensiune arteriala.
d. (4 puncte)
Raspuns:
Examene paraclinice:
- probe ventilatorii/ volum rezidual (crescut), V.E.M.S. C.P (scazute);
- hemoleucograma;
- examen citologic al sputei;
- examen bacteriologic al sputei;
- teste cutanate;
- efecturea electrrocardiogramei;
- teste inhalatorii de provocare;
- gazometrie sanguina.
3. 2 puncte
17
Pentru orice răspuns corect se acordă câte 1 punct (2 x 1 punct= 2 puncte); pentru
Raspuns:
- alterarea respiratiei/ respiratie ineficienta;
- anxietate;
- alterarea somnului;
- disconfort;
- intoleranta la efort;
- alterarea comunicarii.
4. 2 puncte
Pentru orice răspuns corect se acordă câte 1 punct (2 x 1 punct= 2 puncte); pentru
Raspuns:
Obiective de ingrijire:
- ameliorarea respiratiei/ mentinerea functiei respiratorii optime;
- reducerea anxietatii;
- combaterea crizei de astm bronsic;
- ameliorarea reactiei inflamatorii bronsice;
- ameliorarea tolerantei la efort.
5. 12 puncte
Raspuns:
Interventii:
- internarea pacientului cu stare de rau astmatic;
- aplicarea masurilor de urgenta pentru combaterea crizei de astm;
- pozitionarea pacientului sezand, sprijinit ;
- asigurarea abordului venos;
- oxigenoterapie ( oxigen umidificat cu debit de 6-8 l/ minut);
- identificarea si inlaturarea factorilor care contribuie la accentuarea manifestarilor clinice ;
- monitorizarea functiilor vitale si notarea lor;
- hidratarea corecta pentru fluidificarea secretiilor;
- sustinerea psihologica a pacientului;
- ajutarea pacientului pentru satisfacerea nevoilor fundamentale( igienizare, alimentatie,
hidratare, mobilizare, etc);
- recoltarea probelor biologice;
- pregatirea psihica si fizica a pacientului penru investigatii;
- administrarea tratamentului medicamentos prescris ( bronhodilatatoare, corticoizi,
antihistaminice, antibiotice ) si observarea efectelor secundare;
- educatia pacientului referitoare la:
- modul de administrare a tratamentului la domiciliu, efecte secundare ale acestuia si
regim alimentar in timpul tratamentului cu cortizon;
- masuri de prevenire a crizelor de astm bronsic ( evitarea factorilor declansatori);
- hidratare corecta;
- efecuarea aerosolilor la domiciliu;
- necesitatea curelor climaterice, in special in saline;
18
- toaleta cavitatii bucale dupa expectoratii;
- regim de viata echilibrat;
- gimnastica respiratorie.
Bibliografie:
Romanească, Bucureşti, 2008, pag 40-42:
Titirca L., „Urgenţe medico-chirurgicale - Sinteze”, Editura Medicală, Bucureşti, 2008, pag
25-29;
pag 284-289;
Chiru F., Simion S.,Marcean C., Iancu E., „Urgenţe medicale - Manual Sinteza pentru
asistentele medicale”, Editura RCR Print, Bucuresti, 2012, pag 26-32.
Chiru F., Chiru G.,Morariu L., „Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos”, Editura Cison,
Bucureşti, 2011, pag 117-125
COLICA BILIARA
1.Definitie: colica biliara reprezinta afectiunea vezicii biliare manifestata prin durere
acuta, violenta, localizata in hipocondru drept, cu iradiere pana in coloana vertebrala, umarul
si omoplatul drept.
Colica biliara apare in cursul colecistopatiilor litiazice si nelitiazice (colecistite acute
si subacute), diskinezii veziculare, cistice sau oddiene, colecistoze, tumori biliare.
2.Cauze
- litiaza biliara - prezenta de calculi in vezicula biliara sau in caile biliare intra- si extra-
hepatice;
- colecistita acuta - infectie cu caracter acut a peretelui colecistic( congestie, supuratie,
gangrena);
- de cele mai multe ori, colica biliara survine prin obstructia canalului cistic in litiaza cistica
si infectia peretelui veziculei biliare;
- angiocolitele (colangite) -afectiune inflamatoare a cailor biliare extra- si intra- hepatice
(daca este interesat si colecistul este vorba de angiocolecistita).
- colecistita cronica;
- diskineziile biliare (dinkineziile biliare sunt tulburari motrice ale veziculei biliare);
- parazitoze intestinale si intraveziculare (giardia);
- conditii alergice, reflexogene, extrabiliare ca: emotii, suparari, eforturi, traumatisme,
menstruatie, sarcina, modificari bruste ale obiceiurilor alimentare;
- declansarea colicilor poate fi determinata de mese bogate in lipide sau alte abuzuri alimetare
ca: grasimi, rantasuri, oua, frisca, ciocolata, varza, maioneza;
- colicile biliare pot aparea in urma unor trepidatii gen mers calare sau pe motocicleta.
3.Simptomatologie:
• durerea:
- este determinata de contractii spastice reflexe ale veziculei sau ale cailor biliare urmata de
cresteri ale presiunii din arborele biliar;
- debuteaza in hipocondrul drept sau in epigastru si se accentueaza progresiv, atingand
intensitate maxima in decurs de cateva ore si cedeaza brusc sau lent;
- iradiaza sub rebordul costal drept in regiunea dorso-lombara, scapulara, in umarul drept;
- poate fi exacerbata de miscarile respiratorii in inspiratiile profunde, dealtfel si orice fel de
miscare ( motiv pentru care pacientul adopta pozitie antalgica);
• tulburari digestive:
- greturi si varsaturi cu continut alimentar sau bilios;
19
- constipatie;
- balonare;
• icter: se poate instala fara sa existe un obstacol in canalul coledoc); este insotit de
decolorarea scaunelor, urini intens colorate;
• febra: apare in mod deosebit in colecistitele acute si angiocolite secundare infectiei cu
germeni microbieni;
• frison: apare in cazul infectiei cailor biliare si este urmat de stare generala alterata si
transpiratii abundente;
• semne locale : la palpare vezicula biliara este foarte sensibila –semnul Murphy prezent;
• tulburari nervoase: anxietate, neliniste, agitatie, transpiratii, paloare, insomnie, convulsii,
halucinatii, delir;
• puls usor accelerat dar in general bine batut, tulburari de ritm, fenomene coronariene;
• gust amar dimineata la trezire, pirozis, regurgitatii acide.
4. Examinari complementare:
- examene de laborator: hemograma, VSH, glicemie, bilirubina, transaminaze, lipaza, timp
Quick;
- examen sumar de urina,
- hemocultura,
- examen radiologic: radiografie pe gol, radiografie cu substanta de contrast,
- ecografie abdominala,
- echotomografie,
- tomografie computerizata,
- electrocardiograma;
- tubaj duodenal – furnizeaza informatii minime, greu suportat de bolnav.
5. Conduita de urgenta
Colicile biliare de intensitate si durata mica fara complicatii se trateaza la domiciliu
prin:
- repaus la pat;
- regim alimentar;
- administrare de analgezice, antispastice.
Colicile biliare insotite de varsaturi si tulburari electrolitice reprezinta urgenta
medico-chirurgicala.
In spital
- se asigura repaus absolut la pat;
- se reduce anxietatea;
- se instituie repaus alimentar pana la cedarea varsaturilor;
- se monitorizeza functiile vitale si vegetative (T.A., puls, temperatura, etc) si se noteaza in
foaia de temperatura;
- se supravegheaza coloratia tegumentelor si se noteaza in planul de ingrijire;
- se supravegheaza starea generala a pacientului;
- se supravegheaza durerea, notand caracteristicile ei si mijloacele nefarmacologice folosite
pentru calmarea ei;
- se ajuta pacientul in timpul varsaturii si se face toaleta cavitatii bucale – se noteaza in foaia
de observatie aspectul si cantitatea varsaturii;
- se asigura alimentatia: parenteral in prezenta varsaturilor, hidrica, apoi diversificata treptat
in lipsa varsaturilor;
- se recolteaza:
- sange : hemoleucograma, bilirubinemie, transaminaze, ionograma sanguina, rezerva
alcalina, colesterol, lipide, azot, glicemie, amilazemie, etc.
- urina: examen sumar de urina ( urobiliogen, pigmenti biliari);
- se administreaza medicatia recomandata de medic pentru:
20
- calmarea durerii: antispastice , antialgice;
- calmarea varsaturilor: antiemetice;
- combaterea infectiei: antibiotice;
- se corecteaza tulburarile hidroelectrolitice si acido-bazice in functie de ionograma prin
perfuzie intravenoasa;
- se practica aplicatii reci ( punga cu gheata) in hipocondrul drept pentru reducerea
inflamatiei sau calde in spasm;
- se pregateste pacientul preoperator cand se recurge la tratament chirurgical.
Bibliografie:
Urgente medico-chirurgicale , L Titirca, Editura Medicala, 2013, pag 85-88
Urgente medicale , F. Chiru, A Chiru, C. Marcian, E.Iancu, Editura RCR Editorial , 2012,
pag 261- 264;
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, Editura Viata Medicala
Romanesca, L Titirca, pag.87-89.
SUBIECT
Realizaţi un eseu cu tema „Îngrijirea bolnavului cu colica biliară”, după

1. Definiţi colica biliară.
2. Enumeraţi 4 dintre cauzele colicii biliare.
3. Mentionati 2 examene complementare.
4. Numiţi 6 dintre semnele şi simptomele prezente în colica biliară.
5. Precizaţi conduita de urgenţă în colica biliară astfel:
a. numiţi 2 dintre intervenţiile asistentei medicale la domiciliu;
b. mentionaţi 6 dintre intervenţiile/ acţiunile autonome şi delegate în spital.
1. 2 puncte
Raspuns:
Definitie: colica biliara reprezinta afectiunea vezicii biliare manifestata prin durere
acuta, violenta, localizata in hipocondrul drept, cu iradiere pana in coloana vertebrala, umarul
si omoplatul drept.
2. 4 puncte
Pentru orice răspuns corect se acordă câte 1 punct (4 x 1 punct = 4 puncte) ; pentru răspuns
Raspuns:
Cauze:
- litiaza biliara ;
- colecistita acuta;
- litiaza cistica;
- infectia peretelui veziculei biliare;
- angiocolitele (colangite);
- angiocolecistite;
- colecistita cronica;
21
- diskineziile biliare;
- parazitoze intestinale;
- parazitoze intraveziculare/giardia;
- conditii alergice, reflexogene, extrabiliare ca: emotii, suparari, eforturi, traumatisme,
menstruatie, sarcina, modificari bruste ale obiceiurilor alimentare;
- declansarea colicii poate fi determinata de mese bogate in lipide sau alte abuzuri alimetare
ca: grasimi, rantasuri, oua, frisca, ciocolata, varza, maioneza;
- colicile biliare pot aparea in urma unor trepidatii gen: mers calare sau pe motocicleta.
3. 2 puncte
Raspuns :
Examinari complementare:
- examene de laborator: hemograma, VSH, glicemie, bilirubina, transaminaze, lipaza, timp
Quick,
- examen sumar de urina,
- hemocultura,
- examen radiologic / radiografie pe gol/ radiografie cu substanta de contrast,
- ecografie abdominala,
- ecotomografie,
- tomografie computerizata,
- electrocardiograma,
- tubaj duodenal.
4. 6 puncte
Raspuns:.
Simptomatologie:
• durerea:
- debuteaza in hipocondrul drept sau in epigastru si se accentueaza progresiv, atingand
intensitate maxima in decurs de cateva ore si cedeaza brusc sau lent;
- iradiaza sub rebordul costal drept in regiunea dorso-lombara, scapulara, in umarul drept;
- poate fi exacerbata de miscarile respiratorii in inspiratiile profunde, dealtfel si orice fel de
miscare ( motiv pentru care pacientul adopta pozitie antalgica);
• greturi si varsaturi cu continut alimentar sau bilios;
• constipatie;
• balonare;
• icter ;
• decolorarea scaunelor,
• urini intens colorate;
• febra apare in mod deosebit in colecistitele acute si angiocolite secundare infectiei cu
germeni microbieni.
• frison apare in cazul infectiei cailor biliare si este urmat e stare generala alterata si
transpiratii abundente;
gust amar dimineata la trezire;
• pirozis;
• regurgitatii acide;
• semne locale- la palpare vezicula biliara este foarte sensibila /semnul Murphy prezent;
22
• tulburari nervoase/ anxietate, /neliniste,/ agitatie,/ insomnie, / convulsii, / halucinatii, / delir;
• paloare;
• transpiratii;
• puls usor accelerat dar in general bine batut;
• tulburari de ritm;
• fenomene coronariene.
5. 16 puncte
a. (4 puncte )
Pentru orice răspuns corect se acordă câte 2 puncte (2 x 2 puncte = 4 puncte );
Raspuns:
Conduita de urgenta la domiciliu:
Colicile biliare de intensitate si durata mica fara complicatii se trateaza la domiciliu prin:
- repaus la pat;
- regim alimentar;
- administrare de analgezice, antispastice.
Colicile biliare insotite de varsaturi si tulburari electrolitice reprezinta urgenta medico-
chirurgicala.
b. (12 puncte)
Pentru orice răspuns corect se acordă câte 2 puncte (6 x 2 puncte =12 puncte) ;
Raspuns:
Conduita de urgenta in spital:
- se asigura repaus absolut la pat;
- se reduce anxietatea;
- se instituie repaus alimentar pana la cedarea varsaturilor;
- se monitorizeza functiile vitale si vegetative (T.A., puls, temperatura, etc) si se noteaza in
foaia de temperatura;
- se supravegheaza coloratia tegumentelor si se noteaza in planul de ingrijire;
- se supravegheaza starea generala a pacientului;
- se supravegheaza durerea, notand caracteristicile ei si mijloacele nefarmacologice folosite
pentru calmarea ei;
- se ajuta pacientul in timpul varsaturii si se face toaleta cavitatii bucale – se noteaza in foaia
de observatie aspectul si cantitatea varsaturii;
- se asigura alimentatia: parenteral in prezenta varsaturilor; hidrica apoi se diversifica
treptata in lipsa varsaturilor;
- se pregateste pacientul psihic si fizic pentru investigatii;
- se recolteaza:
- sange : hemoleucograma, bilirubinemie, transaminaze, ionograma sanguina, rezerva
alcalina, azot, glicemie, amilazemie.
- urina: examen sumar de urina( urobiliogen, pigmenti biliari);
- se administreaza medicatia recomandata de medic pentru:
- calmarea durerii: antispastice , antialgice;
- calmarea varsaturilor: antiemetice;
- combaterea infectiei – antibiotice;
23
- se corecteaza tulburarile hidroelectrolitice si acido-bazice in functie de ionograma prin
perfuzie intravenoasa;
- se practica aplicatii reci ( punga cu gheata) in hipocondrul drept pentru reducerea
inflamatiei sau calde in spasm;
- in caz de evolutie nefavorabila, cand se recurge la tratament chirurgical, se pregateste
pacientul preoperator.
Bibliografie:
Urgente medico-chirurgicale , L Titirca, Editura Medicala, 2013, pag 85-88
pag 261- 264;
Romanesca, L Titirca, pag.87-89.
INGRIJIREA COPILULUI CU GASTROENTERITA ACUTA
1. Definitie:
Gastroduodenita se caracterizeaza prin asocierea de scaune diareice cu varsaturi
numeroase, pana la intoleranta gastrica pentru o perioada relativ limitata 1-3 saptamani.
2. Etiologie:
a. Cauze alimentare:
- abuzuri cantitative;
- erori calitative:
- alimente necorespunzatoare;
-alimente gresit preparate.
b.Cauze infectioase digestive:
- in cazul gastroenteritei predomina cauzele infectioase
c. Infectii bacteriene:
- nespecifice:
- flora intestinala autohtona exacerbata;
- specifice:
-Escherichia coli pathogen;
-Yersinia enterocolitica;
-Campylobacter jejuni;
-Shigella;
-Salmonella;
-Clostridium difficile;
-Aeromonas.
d. Infectii virotice:
-Enterovirusuri;
-Rotavirusuri;
e. Infectii parazitare:
-Giardia(Lamblia)intestinalis;
-Entamoeba histolitica;
-Entamoeba coli;
-Blastocystis hominis;
f. Infectiile parenterale:
-Rinofaringita acuta;
-Adenoidita acuta;
-Pneumopatii acute;
24
g. Cauze toxice:
-Intoxicatii cu nitrit din apa de put;
-Intoxicatii cu insecticide;
-Intoxicatii cu saruri de mercur;
-Intoxicatii cu naftalina;
-Intoxicatii cu arsenic;
h. Cauze alergice:
-Intoleranta sugarului la anumite tipuri de lapte;
i. Cauze favorizante:
- Deficite biologice:
-malnutritia protein-calorica;
-hipovitaminoze;
-Igiena deficitara:
-prezenta mustelor;
-sezonul cald pentru infectiile bacteriene enterale;
-sezonul rece pentru infectiile parenterale.
3. Simptomatologie:
- scaune modificate, semilichide sau lichide, uneori mucosanghinolente, in numar variabil, in
functie de gravitate;
- varsaturi absente, rare sau numeroase, in functie de component gastric;
- apetit disparut in majoritatea cazurilor,present doar in formele usoare;
- colici abdominale;
- febra,uneori foarte ridicata in functie de germenul infectios;
- in formele usoare stare generala buna;
- in formele grave stare generala alterata;
- pierdere in greutate,dupa intensitatea si durata manifestarilor bolii;
- colaps prin hipovolemie si de cauza infectiosa in formele grava;
- semne de deshidratare acuta: uscaciunea tegumentelor si a mucoaselor, oligurie.
4. Probe de laborator:
- Coprocultura: pentru identificarea germenului bacterian cauzal si sensibilitatea la antibiotice
a acestuia prin efectuarea antibiogramei;
- Hemoleucograma: evidentiaza leucocitoza cu neutrofilie in infectiile bacteriene;
- Ionograma serica: in formele grave, urmarind stabilirea pierderilor hidroelectrolitice si
echilibrul acido-bazic.
5. Rolul asistentei medicale in ingrijirea copilului cu gastroenterita:

- urmarirea evolutiei manifestarilor digestive;
- urmarirea/ supravegherea numarului si aspectului scaunelor;
- urmarirea/ supravegherea numarului si aspectului varsaturilor;
- urmarirea / supravegherea durerilor abdominale;
- urmarirea / supravegherea modificarile aparute in starea generala a copilului;
- urmarirea aparitiei sau scaderii febrei / masurarea si notarea temperaturii;
- cantarirea la intervale scurte a copilului;
- stabilirea planului de realimentare progresiva cu alimente premise si controlarea respectarii
lui de catre bolnav si de catre familia acestuia;
- recoltarea probelor de laborator mentionate si inregistrarea rezultatelor;
- montarea unei perfuzii endovenoase de rehidratare, la indicatia medicului;
- urmarirea ritmului in care aceasta se desfasoara perfuzia si cum este tolerata;
- efectuarea tratamentului si urmarirea modului cum acesta este tolerat;
- semnalarea eventualelor reactii secundare de semnalat;
25
- recomandarea, pentru o perioada de timp variabila, abtinerii de la alimentele’’cu risc’’:
-prune, porumb, pepene, pere;
-caise verzi, ceapa, usturoi, seminte, varza;
-fasole uscata, salata de vinete, conopida;
-sucuri, sosuri grase, lapte batut;
-inghetata, crème de cofetarie, torturi.
Bibliografie:’’Puericultura si Pediatrie’’, Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Vladimir

Mihailescu, definitie( 328-331), etiologie ( pag 318), simptomatologie, probe de laborator ,
rolul asistentei medicale in ingrijirea gastroenteritei acute ( pag 328-331).
SUBIECT
Realizaţi un eseu cu tema „Îngrijirea bolnavului( copilului) cu gastroenterita, după

2. Enumerati 4 cauze ale gastroenteritei acute la copil
3. Mentionati 6 semne si simptome prezente in bronhopneumonie;
4. Numiti 2 examene paraclinice;
5. Precizati 8 interventii autonome si delegate ale asistentului medical la copilul spitalizat cu
gastroenterita.
SUBIECTUL III___________________________________________30 PUNCTE
1. 2 puncte
Raspuns:
Definitie: Gastroenterita acuta este o afectiune digestiva caracterizata prin asocierea
de scaune diareice cu varsaturi numeroase,pana la intoleranta gastrica pentru o perioada
relativ limitata 1-3 saptamani.
2. 4 puncte
Pentru orice răspuns corect se acordă câte 1 punct (4 x 1 puncte= 4 puncte); pentru
Cauze alimentare:
- abuzuri alimentare cantitative;
- erori alimentare calitative/ alimente necorespunzatoare / alimente gresit preparate.
Cauze infectioase digestive:
 Infectii bacteriene:
-nespecifice:
- flora intestinala autohtona exacerbate;
-specifice:
26
-Escherichia coli pathogen,
-Yersinia enterocolitica,
-Campylobacter jejuni,
-Shigella,
-Salmonella,
-Clostridium difficile,
-Aeromonas;
 Infectii virotice:
-Enterovirusuri,
-Rotavirusuri;
 Infectii parazitare:
-Giardia(Lamblia)intestinalis,
-Entamoeba histolitica,
-Entamoeba coli,
-Blastocystis hominis;
Infectiile parenterale:
-Rinofaringita acuta;
-Adenoidita acuta;
-Pneumopatii acute.
Cauze toxice:
-Intoxicatii cu nitrit din apa de put ;
-Intoxicatii cu insecticide ;
-Intoxicatii cu saruri de mercur ;
-Intoxicatii cu naftalina ;
-Intoxicatii cu arsenic ;
Cauze alergice:
-Intoleranta sugarului la anumite tipuri de lapte;
Cauze favorizante:
-Deficite biologice:
-malnutritia protein-calorica;
-hipovitaminoze;
-Igiena deficitara: prezenta mustelor
-Sezonul cald pentru infectiile bacteriene enterale
-Sezonul rece pentru infectiile parenterale
3. 6 puncte
Raspuns:
Semne si simptome in gastroenterita acuta:
- scaune modificate,semilichide sau lichide,uneori mucosanghinolente, in numar variabil, in
functie de gravitate;
- varsaturi absente, rare sau numeroase, in functie de component gastric;
- apetit disparut in majoritatea cazurilor/ apetit prezent doar in formele usoare;
- colici abdominale;
- febra,uneori foarte ridicata in functie de germenul infectios;
- in formele usoare stare generala buna;
- in formele grave stare generala alterata;
- pierdere in greutate;
- colaps prin hipovolemie si de cauza infectiosa in formele grave;
- semne de deshidratare acuta/ uscaciunea tegumentelor si a mucoaselor/oligurie.
27
4. 2 puncte
răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte
Raspuns:
- Coprocultura;
- Hemoleucograma;
- Ionograma serica;
5 . 16 puncte
Raspuns:
Interventiile autonome si delegate ale asistentului medical la copilul spitalizat.
- urmarirea evolutiei manifestarilor digestive;
- urmarirea/ supravegherea numarului si aspectului scaunelor;
- urmarirea/ supravegherea numarului si aspectului varsaturilor;
- urmarirea / supravegherea durerilor abdominale;
- urmarirea / supravegherea modificarile aparute in starea generala a copilului;
- urmarirea aparitiei sau scaderii febrei / masurarea si notarea temperaturii;
- cantarirea la intervale scurte a copilului;
- stabilirea planului de realimentare progresiva cu alimente premise si controlarea respectarii
lui de catre bolnav si de catre familia acestuia;
- recoltarea probelor de laborator si inregistrarea rezultatelor;
- montarea unei perfuzii endovenoase de rehidratare, la indicatia medicului;
- urmarirea ritmului in care aceasta se desfasoara perfuzia si cum este tolerata;
- efectuarea tratamentului si urmarirea modului cum acesta este tolerat;
- semnalarea eventualelor reactii secundare de semnalat;
- recomandarea, abtinerii de la alimentele’’cu risc’’ pentru o perioada de timp variabila:
-prune, porumb, pepene, pere;
-caise verzi, ceapa, usturoi, seminte, varza;
-fasole uscata, salata de vinete, conopida;
-sucuri, sosuri grase, lapte batut;
-inghetata, crème de cofetarie, torturi.
Bibliografie:’’Puericultura si Pediatrie’’, Prof. Dr. Crin Marcean, Dr. Vladimir

Mihailescu, definitie( 328-331), etiologie ( pag 318), simptomatologie, probe de laborator,
rolul asistentei medicale in ingrijirea gastroenteritei acute ( pag 328-331).
28
INGRIJIREA PACIENTULUI CU HIPERTENSIUNE ARTERIALA
1. Definitie
Hipertensiunea arteriala este un sindrom caracterizat prin cresterea presiunii arteriale
(sistolice sau diastolice) peste valorile normale (139/89 mmHg).
2. Culegerea datelor
a. Circumstante de aparitie :
- fara cauze directe (HTA esentiala);
- secundara unei afectiuni renale, endocrine, cardiovasculare, neurologice (HTA secundara).
b. Factori de risc :
- stresul psihic/excitanti din sfera psiho-emotionala;
- fumatul;
- obezitatea;
- sedentarismul;
- mostenirea genetica (ereditatea);
- alimentatia bogata in sare.
c. Persoane cu risc:
- cei cu responsabilitati sociale crescute;
- cei cu regim de viata dezechilibrat;
- cei cu comportament agresiv, hipercompetitiv.
d. Manifestarii de dependenta (semne si simptome)- sunt diferentiate in fuctie de stadiul
HTA:
 cresterea moderata a valorilor T.A.tranzitorie;
 cresterea permanenta a valorilor T.A.;
 cefalee:
- frecvent, dimineata ( caracter matinal)
- cu localizare occipitala sau fronto-occipitala;
- cu caracter pulsatil;
 ameteli/ vertij;
 semne care apar la examenul arterelor: artere sinuoase si rigide, puls bine batut;
 semne de fragilitate capilara - diverse manifestari hemoragice:
 epistaxis,
 metroragii,
 uneori hematemeze,
 retiniene;
 tulburari de vedere: asa-zisele „muste zburatoare",vedere incetosata;
 oboseala fizica;
 astenie;
 tulburari de memorie si concentrare;
 tulburari trecatoare de constienta si limbaj;
 modificari de caracter;
 insomnie;
 durere precordiala;
 palpitatii;
 parestezii;
 furnicaturi la nivelul extremitatilor, senzatia de “deget mort”
29
 diferite grade de dispnee.
In ultimul stadiu al formei benigne - care se instaleaza dupa multi ani de evolutie - apar
complicatii:insuficienta cardiaca stanga sau totala, cardiopatie ischemica, complicatii
cerebrale sau renale.
e. Examinari paraclinice;
 Examenul de urina;
 Examenul sangelui (hematocritul, creatinina, uree sanguina , potasiu seric, glicemie,
colesterol, acid uric si trigliceride);
 Examenul fundului de ochi (oftalmoscopia);
 Radiografia toracica;
 Ecografia cardiaca;
 Electrocardiograma;
 Probele functionale renale.
3. Problemele de dependenta ale pacientului si sursa de dificultate :

 scaderea debitului cardiac legata de scaderea fortei de contractie a ventriculului stang
(insuficienta ventriculara stanga) ;
 alterarea perfuziei tisulare legata de scaderea debitului cardiac ;
 intoleranta (scaderea tolerantei) la activitate sau la efort fizic legata de slabiciune,
oboseala ;
 potential de accident legat de tulburarile de vedere ;
 potential de complicatii ;
 comunicare ineficienta la nivel senzorial, afectiv , motor sau intelectual legata de riscul de
complicatii ;
 disconfort legat de durere ;
 deficit de autoingrijire legat de slabiciune, oboseala, tulburari de vedere.
4. Obiective :
Vizeaza:
- scaderea valorilor TA in limite acceptabile;
- asigurarea confortului fizic si psihic;
- prevenirea accidentelor;
- mentinerea unei circulatii adecvate;
- demonstrarea cresterii abilitatii de a comunica;
- redobandirea tolerantei la efort;
- satisfacerea nevoilor fundamentale;
- prevenirea complicatiilor.
5. Interventii :
- asigurarea repausului fizic si psihic;
- combaterea factorilor de risc;
- masurarea si inregistrarea functiilor vitale:T.A.,puls, respiratie,etc ;
- pregatirea fizica si psihica a pacientului pentru investigatii;
- recoltarea produselor biologice pentru examene de laborator;
- ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale;
- supravegherea bolnavului (functii vitale, stare generala, comportament, aparitia unor
complicatii) ;
- administrarea tratamentului medicamentos prescris si urmarirea efectului acestuia;
- efectuarea bilantului hidric (intrari- iesiri ) pentru prevenirea depletiei de potasiu;
- asigurarea unei alimentatii echilibrate tinand cont si de afectiunile existente :
30
- hipocaloric - in obezitate;
- hipolipidic - in ateroscleroza ;
- reducerea aportului de sodiu;
- administrarea lichidelor fractionat pentru a evita cresterea brusca a T.A.;
- educatia pacientului:
- regim de viata echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus );
- evitarea stresului psihic (stari conflictuale, surmenaj intelectual);
- suprimarea fumatului;
- combaterea obezitatii ;
- recomandarea exercitiilor fizice , plimbarilor ;
- alimentatie echilibrata ;
- control periodic.
Bibliografie:
Romanească, Bucureşti, 2008, pag 60-62.
pag 404-412;
Bucureşti, 2011, pag 28-33, 74, 217-218, 234-235.
SUBIECT
31
SUBIECTUL III _______________________________________________ 30 PUNCTE
Realizati un scurt eseu cu tema “ Ingrijirea bolnavului cu hipertensiune
arteriala” dupa urmatoarea structura:
2. Culegere de date
a. Enumerati 2 circumstanta de aparitie;
b. Mentionati 2 factori de risc ;
c. Precizati 6 manifestari de dependenta prezente in HTA;
d. Enumerati 2 examene paraclinice.
3. Numiti 2 probleme de dependenta.
4. Formulati 2 obiective de ingrijire.
5. Precizati 6 interventii ale asistentului medical .
SUBIECTUL III_________________________________________________30 PUNCTE

1. 2 puncte
Raspuns :
Definitie : hipertensiunea arteriala este un sindrom caracterizat prin cresterea presiunii
arteriale (sistolice sau diastolice) peste valorile normale (139/89 mmHg).
2. 12 puncte
Culegerea datelor
a. (2 puncte)
Raspuns :
Circumstantele de aparitie :
 fara cauze directe;
 secundara unei afectiuni renale;
 secundara unei afectiuni endocrine;
 secundara unei afectiuni cardiovasculare;
 secundara unei afectiuni neurologice.
b. (2 puncte)
Raspuns :
Factorii de risc :
- stresul psihic/excitanti din sfera psiho-emotionala;
- fumatul;
- obezitatea;
- sedentarismul;
- mostenirea genetica (ereditatea);
- alimentatia bogata in sare;
- responsabilitati sociale crescute;
- regim de viata dezechilibrat;
32
- comportament agresiv, hipercompetitiv.
c. (6 puncte)
Manifestarile de dependenta:
 cresterea moderata a valorilor T.A.tranzitorie;
 cresterea permanenta a valorilor T.A.;
 cefalee, frecvent, dimineata, la trezire,/ cefalee cu localizare occipitala sau fronto-
occipitala,/ cefalee cu caracter pulsatil;
 ameteli/vertij;
 semne care apar la examenul arterelor: artere sinuoase si rigide, puls bine batut;
 semne de fragilitate capilara;
 epistaxis;
 metroragii;
 uneori hematemeze;
 hemoragii retiniene;
 tulburari de vedere/asa-zisele „muste zburatoare"/vedere incetosata;
 oboseala fizica;
 astenie;
 tulburari de memorie si concentrare;
 tulburari trecatoare de constienta si limbaj;
 modificari de caracter;
 insomnia;
 durere precordiala;
 palpitatii;
 parestezii;
 furnicaturi la nivelul extremitatilor, senzatia de “deget mort”;
 diferite grade de dispnee;
 complicatii: insuficienta cardiaca stanga sau totala, cardiopatie ischemica, complicatii
cerebrale sau renale.
d. (2 puncte):
Raspuns:
 Examenul de urina;
 Examenul sangelui/hematocritul/ creatinina/ uree sanguine/ potasiu seric/ glicemie/
colesterol/ acid uric / trigliceride);
 Examenul fundului de ochi /oftalmoscopia;
 Radiografia toracica;
 Ecografia cardiaca;
 Electrocardiograma;
 Probele functionale renale.
3. 2 puncte
Pentru orice răspuns corect se acordă câte 1 punct (2 x 1 puncte = 2 puncte); pentru
Raspuns :
33
Problemele de dependenta ale pacientului cu hipertensiune arteriala:
 scaderea debitului cardiac;
 alterarea perfuziei tisulare ;
 intoleranta (scaderea tolerantei) la activitate sau la efort fizic;
 potential de accident ;
 potential de complicatii ;
 comunicare ineficienta la nivel senzorial, /afectiv ,/ motor/ sau intelectual;
 disconfort;
 deficit de autoingrijire.
4. 2 puncte
Raspuns:
Obiectivele de ingrijire
Vizeaza:
- scaderea valorilor TA in limite acceptabile;
- asigurarea confortului fizic si psihic;
- prevenirea accidentelor;
- mentinerea unei circulatii adecvate;
- cresterea abilitatii de a comunica;
- redobandirea tolerantei la efort;
- prevenirea complicatiilor.
5. 12 puncte
Raspuns:
Interventiile autonome si delegate ale asistentului medical:
- asigurarea repausului fizic si psihic;
- combaterea factorilor de risc;
- masurarea si inregistrarea functiilor vitale:T.A. ,puls, respiratie,etc ;
- pregatirea fizica si psihica a pacientului pentru investigatii;
- recoltarea produselor biologice pentru examene de laborator;
- ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale;
- supravegherea bolnavului (functii vitale, stare generala, comportament, aparitia unor
complicatii) ;
- administrarea tratamentului medicamentos prescris si urmarirea efectului acestuia;
- efectuarea bilantului hidric (intrari- iesiri ) pentru prevenirea depletiei de potasiu;
- asigurarea unei alimentatii echilibrate tinand cont si de afectiunile existente :
- hipocaloric - in obezitate;
- hipolipidic - in ateroscleroza ;
- reducerea aportului de sodiu;
- administrarea lichidelor fractionat pentru a evita cresterea brusca a T.A.;
- educatia pacientului:
- regim de viata echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus );
- evitarea stresului psihic (stari conflictuale, surmenaj intelectual);
- suprimarea fumatului;
- combaterea obezitatii ;
34
- recomandarea exercitiilor fizice, plimbarilor ;
- alimentatie echilibrata ;
- control periodic.
Bibliografie:
Romanească, Bucureşti, 2008, pag 60-62.
pag 404-412;
Bucureşti, 2011, pag 28-33, 74, 217-218, 234-235.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT
1. Definitie
1.A Infarctul miocardic acut (IMA) se caracterizeaza prin necroza miocardica ( pe o
suprafata mai mult sau mai putin extinsa ) determinata de o obstructie coronariana prin
tromboza.(Titirca)
1.B. Infarctul miocardic acut (IMA)este un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a
unei portiuni din miocardic, determinata de obstruarea brusca a unei artere coronare.
( Borundel)
2.Culegere de date
a.Circumstante de aparitie:
Cauza determinanta: ateroscleroza coronariana.
Factori declansatori si de risc: infectii acute ale tractului respirator, interventii chirurgicale
ca disectiile coronariene pentru angioplastie coronariana, folosirea de contraceptive asociate
35
cu consumul de alcool, droguri, mese copioase, efort fizic intens, expunere la frig, stres
psihosocial, anxietate, tensiune nervoasa, factori meteorologici, soc hipovolemic,
dislipidemii, consumul in exces de alcool, tutun, obezitate, sedentarism, diabet zaharat ,
HTA, stenoza congenitala coronariana, leziuni valvulare, factorul genetic.
b.Manifestari de dependenta(semne si simptome):

• durere:
- anginoasa, intensa, atroce, violenta, insuportabila si socogena;
- retrosternala sau precordiala sau parasternal stang;
- este descrisa:
- ca osenzatie de constricite sau „ in gheara”;
- o senzatie de presiune sau ca un corset de fier care impiedica respiratia;
- uneori ca simpla jena retrosternala, o senzatie de arsura, de greutate sau apasare
suportabila
- iradiaza in umarul si in bratul stang , in regiunea cervicala, in mandibula;
- poate fi localizata extratoracic, in epigastru, abdomen, brate, antebrate, coate, pumni, sau
in orice regiune a toracelui depasind in sus gatul, iar in jos poate iradia in epigastru,
hipocondru drept sau stang;
- nu cedeaza la nitroglicerina sau repaus;
- dureaza de la 30 minute pana la cateva (48 ore).
- apare de obicei in repaus;
- determina agitatia bolnavului;
• semnele care insotesc durerea sunt: dispnee, anxietate, agitatie extrema, senzatia de
moarte iminenta, , transpiratii reci, adinamie, astenie, ameteli, greturi, varsaturi, sughit,
distensie abdominala, senzatie de plenitudine epigastrica, mai rar diaree;
• hipotensiune arteriala :poate sa apara imediat sau la cateva ore, precedat de o usoara crestere
a tensiunii arteriale (datorita actiunii stresante a durerii); scaderea TA brusc poate determina
socul cardiogen;
• febra absenta la inceput, apare la 24-48 ore de la debut ( in jur de 38 °C);
• alte semne
- stare de soc: paloare, tegumente reci si umede, puls rapid filiform, alterarea starii generale,
oligurie grava;
- socul „inexplicabil”, edemul pulmonar, insuficienta cardiaca rapid progresiva, tulburari de
ritm- atrag atentia asupra unui infarct miocardic acut chiar in absenta durerii;
- debutul atipic este frecvent indeosebi la varstnici;
- debutul nedureros insotit de semnele si simptomele enumerate mai sus, poate duce la deces.
c. Examinari complementare:
- examinari de laborator: sange: VSH (crescuta), fibrinogen (crescut), TGO (crescuta),
hemoleucograma( arata leucocitoza), CPK- creatinfosfokinaza (crescuta), LDH-
lactodehidrogenaza, M.B.(= mioglobina plasmatica), glicemie ( crescuta),PCR(= proteina C
reactiva).
- radiografie toracica,
- ecografie,
- coronarografie/ angiografie;
- RMN- rezonanata magnetica nucleara;
- ventriculografie radioizotopica;
- cateterism cardiac.
3.Probleme de dependenta si sursa de dificultate:
- disconfort legat de durere;
- anxietate legata de senzatia mortii iminente;
36
- scaderea debitului cardiac legata de obstructia coronariana;
- alterarea perfuziei tisulare legata de prezenta zonelor de necroza;
- deficit de autoingrijire legat de intoleranta la efort;
- potential de alterare a nutritiei prin deficit legat de greturi, varsaturi;
- potential de complicatii.
4. Obiectivele de ingrijire
Vizeaza:
- calmarea durerii,
- combaterea anxietatii,
- mentinerea unei circulatii optime,
- prevenirea complicatiilor imediate si tardive ( retrombozarea, etc),
- limitarea extinderii necrozei,
- recuperare socio-profesionala.
5. Intervenţiile asistentei medicale:
Ingrijirea acestor categorii de bolnavi constituie o urgenta medicala.
→ Conduita de urgenţă
In faza de prespitalizare (intervalul de la debutul infarctului miocardic si pana la momentul
sosirii bolnavului in spital):
1. Prevenirea morţii subite:
- aşezarea bolnavului în decubit dorsal;
- interzicerea oricărei mişcări;
- psihoterapie.
2. Preintampinarea altor complicaţii:
- administrarea medicatiei indicate de medic;
- monitorizarea functiilor vitale;
- menţinerea permeabilităţii căilor aeriene;
- oxigenoterapie.
3. Scurtarea timpului până la internarea în spital: transportul de urgenţă într-o unitate
spitalicească cu autosanitare (dotate cu aparatură de monitorizare, defibrilare şi reanimare),
obligatoriu cu targa si insotite de cadre medicale.
Bolnavii cu infarct miocardic sunt internaţi de urgenţă în secţiile de terapie coronariană a
secţiei de cardiologie care este organizată pentru urgenţele cardio-vasculare şi reanimare.
Secţiile de terapie coronariană sunt dotate cu personal medical calificat în asemenea
urgenţe precum şi cu aparatura de specialitate.
→ Îngrijiri în unităţi spitaliceşti:
1.Instalarea bolnavului în pat:

→ Transportul bolnavului se face direct în secţie – de cardiologie, terapie intensivă sau
medicină internă, cu targa, într-un timp cât mai scurt.
→ Mutarea bolnavului de pe targa in pat ( de catre personalul sanitar) fara sa permita
bolnavului nici o miscare.
→ Asistenta medicala va asigura un climat de linişte, salon luminos, bine încălzit, aerisit
( asigurarea conditiilor de confort si siguranta).
→ Pozitie cat mai comoda in pat. Paturile trebuie să aibă somiere reglabile pentru a se evita
pozitiile fortate.
2.Continuarea măsurilor de urgenţă şi prim ajutor:
La indicatia medicului:
→ sedarea durerii la indicatia medicului;
→ combaterea anxietatii prin psihoterapie si medicatia prescrisa de medic;
37
→ oxigenoterapie.
3.Supravegherea funcţiilor vitale:
→ Monitorizarea (supravegherea permanentă) în primele zile a electrocardiogramei, TA,
pulsului, respiraţiei, temperaturii.
4.Recoltarea probelor de laborator:
→ Se va recolta sânge pentru examene de laborator.
5.Prevenirea complicaţiilor tromboembolice:
- se administrează anticoagulante: Heparină → sub controlul timpului de coagulare; apoi
Trombostop sau alte anticoagulante pe cale orala – in funcţie de timpul Quick (indice de
protrombină).
6.Preîntâmpinarea hiperexcitabilităţii miocardice.
7. Administrarea medicatiei prescrise de medic cu punctualitate pentru a evita emotiile, la
pat, in pozitie orizontala;
- abord venos periferic.
.Alimentaţia bolnavului:
→ Mesele vor fi fracţionate (5-6 pe zi) pentru a evita consumul de cantităţi mari de alimente
la o masă.
→ La început se face alimentaţie pasivă la pat, treptat trecând la alimentaţie activă. După
mobilizarea bolnavului, se poate servi masa în sala de mese.
→ Regimul alimentar va fi hiposodat şi hipocaloric. În primele zile se dă o alimentaţie
lichidă administrata lent cu lingurita, pireuri, ceaiuri, compot, supe, lapte, sucuri de fructe,
ouă moi, evitând alimentele care produc gaze sau întârzie tranzitul intestinal.
→ Se interzice fumatul.
9.Urmărirea evacuărilor de urină şi scaun:
→ Bolnavul imobilizat va fi servit la pat cu urinar şi bazinet la nivelul lui – pentru a nu
necesita efort suplimentar.
→ Constipaţia se combate prin regim alimentar specific, lichide administrate fractionat,
laxative numai la indicatia medicului sau clisme uleioase.
→ Diureza şi scaunul se notează în foaia de temperatură.
10. Igiena bolnavului:
→ Baie generală sau parţială la pat până la mobilizarea bolnavului – fără a-l obosi şi fără a-l
ridica.
11. Mobilizarea bolnavului:
→ Repausul absolut la pat: in primele 48 de ore- repaus total, apoi se permit miscari active a
membrelor superioare si amplitudine redusa a membrelor inferioare, nefiind permisa
mobilizarea toracelui pentru schimbarea pozitiilor de decubit fara ajutor si supraveghere
medicala in acesta perioada; la sfarsitul primei saptamani miscarile active cresc in intensitate
in funcţie de evoluţia bolii.
→ Durata imobilizării este stabilită de medic.
→ Dacă bolnavul nu are dureri, febră sau alte complicaţii, începând chiar din primele zile se
pot face mişcări pasive ale degetelor de la mâini şi de la picioare.
→ Treptat se permite schimbarea poziţiei în pat, mişcări active ale membrelor.
→ Mobilizarea se face progresiv – şezut în pat, la marginea patului, aşezarea în fotoliu,
ridicarea în picioare – sub control pulsului şi al tensiunii arteriale, primii paşi numai în
prezenţa medicului.
12. Crearea unui mediu psihologic favorabil:
→ Se vor evita discuţiile cu voce tare, chemările la telefon.
→ Nu se va permite vizitarea în grup.
→ Se evită vizitele lungi.
→ Nu se comunică veşti neplăcute.
→ Se va facilita contactul cu bolnavii reabilitaţi, cu efect psihic bun.
13. Educaţia sanitară:
38
→ Se instruieşte bolnavul privind modul de administrare a medicamentelor, semnele
supradozajului digitalic.
→ Se recomandă controlul periodic.
→ Se va incerca sa se restabileasca increderea in sine si capacitatea de munca anterioara
imbolnavirii.
→ Se interzice fumatul.
→ Se recomandă un regim de viaţă ordonat, raţional.
→ Se insista asupra respectarii regimului alimentar.
Bibliografie:
Medicala Romanesca, pag 53-54);
Urgente medico-chirurgicale, L. Titirca, Editura medicala, pag 42-47).
pag 102-112.
pag. 387- 390.
SUBIECT
Realizaţi un eseu cu tema „Îngrijirea bolnavului cu infarct miocardic acut, după

1.Definitia afectiunii.
a. numiti cauza determinanta;
b. enumerati 2 factori declansatori sau de risc;
c. mentionati 5 manifestari de dependenta ale infarctului miocardic acut;
d. enumerati 2 examene paraclinice;
3. Numiti 2 probleme de dependenta ale pacientului cu infarct miocardic acut.
4. Mentionati 2 obiective de ingrijire ale pacientului cu infarct miocardic acut.
5. Precizati:
a. 2 interventii ce trebuie aplicate in faza de prespitalizare;
c. 5 interventii autonome si delegate aplicate in spital.
SUBIECTUL III__________________________________________________30 PUNCTE
1. 2 puncte
39
Raspuns:
1.A. Infarctul miocardic acut (IMA) se caracterizeaza prin necroza miocardica ( pe o
suprafata mai mult sau mai putin extinsa ) determinata de o obstructie coronariana prin
tromboza.
1.B. Infarctul miocardic acut (IMA)este un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a
unei portiuni din miocardic, determinata de obstruarea brusca a unei artere coronare.
2. 10 puncte
a. ( 1 punct)
Pentru răspuns corect se acordă 1 punct ( 1 x 1 punct = 1 punct); pentru răspuns
Raspuns:
Cauza determinanta: ateroscleroza coronariana.
b. (2 puncte)
Raspuns:
Factori declansatori si de risc:
- infectii acute ale tractului respirator,
- interventii chirurgicale ca disectiile coronariene pentru angioplastie coronariana,
- folosirea de contraceptive asociate cu consumul de alcool, droguri,
- mese copioase,
- efort fizic intens,
- expunere la frig,
- stres psihosocial,
- anxietate,
- tensiune nervoasa,
- factori meteorologici,
- soc hipovolemic,
- dislipidemii,
- consumul in exces de alcool, tutun,
- obezitate,
- sedentarism,
- diabet zaharat ,
- HTA,
- stenoza congenitala coronariana,
- leziuni valvulare,
- factorul genetic.
c. (5 puncte)
răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte. :
Raspuns:
• durere anginoasa, intensa, atroce, violenta, insuportabila si socogena / durere retrosternala
sau precordiala sau parasternal stang/ durere descrisa ca osenzatie de constricite sau „ in
gheara” / durere ca o senzatie de presiune sau ca un corset de fier care impiedica respiratia/
40
durere ca simpla jena retrosternala, o senzatie de arsura, de greutate sau apasare
suportabila;/durere anginoasa ce iradiaza in umarul si in bratul stang , in regiunea cervicala,
in mandibula; / durere anginoasa ce poate fi localizata extratoracic, in epigastru, abdomen,
brate, antebrate, coate, pumni, sau in orice regiune a toracelui depasind in sus gatul, iar in jos
poate iradia in epigastru, hipocondru drept sau stang;/ durere anginoasa ce apare de obicei in
repaus , nu cedeaza la nitroglicerina sau repaus, dureaza de la 30 minute pana la cateva
ore (48 ore).
• dispnee,
• anxietate,
• agitatie extrema,
• senzatia de moarte iminenta,
• transpiratii reci,
• adinamie,
• astenie,
• ameteli,
• greturi,
• varsaturi,
• sughit,
• distensie abdominala,
• senzatie de plenitudine epigastrica,
• mai rar diaree;
• hipotensiune arteriala;
• febra absenta la inceput, apare la 24-48 ( /12-24 )ore de la debut ( in jur de 38 °C);
• stare de soc: paloare, tegumente reci si umede, puls rapid filiform, alterarea starii generale,
oligurie grava;
• socul „inexplicabil”,
• edemul pulmonar,
• insuficienta cardiaca rapid progresiva,
• tulburari de ritm.
d. (2 puncte):
Raspuns:
- examinari de laborator: sange: VSH / fibrinogen / TGO , /hemoleucograma/, CPK-
creatinfosfokinaza , LDH- lactodehidrogenaza, M.B., glicemie ( crescuta), PCR.
- radiografie toracica,
- ecografie,
- coronarografie/ angiografie;
- RMN/ rezonanata magnetica nucleara;
- ventriculografie radioizotopica;
- cateterism cardiac.
3. 2 puncte
Raspuns:
- disconfort;
- anxietate;
41
- scaderea debitului cardiac;
- alterarea perfuziei tisulare;
- potential de alterare a nutritiei prin deficit ;
4. 2 puncte
Raspuns:
Obiective de ingrijire
Vizeaza:
- calmarea durerii,
- combaterea anxietatii,
- mentinerea unei circulatii optime,
- prevenirea complicatiilor imediate si tardive( retrombozarea, etc),
- limitarea extinderii necrozei,
- recuperare socio-profesionala.
5. 14 puncte
a. (4 puncte)
Pentru orice răspuns corect se acordă câte 2 puncte (2 x 2 puncte = 4 puncte); pentru
Raspuns:
In faza de prespitalizare :
- aşezarea bolnavului în decubit dorsal;
- interzicerea oricărei mişcări;
- psihoterapie;
- administrarea medicatiei indicate de medic;
- menţinerea permeabilităţii căilor aeriene;
- oxigenoterapie;
- scurtarea timpului până la internarea în spital.
b. (10 puncte)
Raspuns:
Îngrijiri în unităţi spitaliceşti:
- instalarea bolnavului în pat fara efort din partea pacientului;
- asigurarea unui climat de linişte, salon luminos, bine încălzit, aerisit;/ asigurarea conditiilor
de confort si siguranta;
- indicarea repausului absolut la pat în primele 48 ore apoi miscari pasive si active in prima
saptamana in funcţie de evoluţia bolii;
- limitarea miscarilor bolnavului;
- asigurarea pozitiei cat mai comode in pat;
- realizarea abordului venos periferic;
- administrarea medicatiei prescrise de medic/ calmarea (sedarea) durerii/ sedarea pacientului/
administrarea anticoagulantelor sub controlul timpului de coagulare;
42
- oxigenoterapie;
- monitorizarea (supravegherea permanentă) a electrocardiogramei, TA, pulsului, respiraţiei,
temperaturii;
- recoltarea probelor de laborator;
- asigurarea alimentaţia bolnavului: mesele vor fi fracţionate (5-6 pe zi), evitarea consumului
de cantităţi mari de alimente la o masă/ asigurarea alimentatiei pasive la pat la inceput,
treptat trecând la alimentaţie activă;
- asigurarea regimului alimentar hiposodat şi hipocaloric;
- administrarea unei alimentaţii lichide in primele zile, administrata lent cu lingurita, pireuri,
ceaiuri, compot, supe, lapte, sucuri de fructe, ouă moi, evitând alimentele care produc gaze
sau întârzie tranzitul intestinal.
- interzicerea fumatului;
- urmărirea evacuărilor de urină şi scaun;/- prevenirea constipatiei;/- notarea diurezei şi
scaunului se notează în foaia de temperatură;
- mentinerea igienei bolnavului/ baie generală sau parţială la pat până la mobilizarea
bolnavului – fără a-l obosi şi fără a-l ridica;
- durata imobilizării - este stabilită de medic;
- mobilizarea progresiva a bolnavului in functie de evolutie;/ mobilizare progresiv – şezut în
pat, la marginea patului, aşezarea în fotoliu, ridicarea în picioare – sub control pulsului şi al
tensiunii arteriale, primii paşi numai în prezenţa medicului;
- crearea unui mediu psihologic favorabil/ evitarea discuţiilor cu voce tare, chemările la
telefon;/ interzicerea vizitelor în grup/ evitarea vizitelor lungi/ interzicerea comunicării
veştilor neplăcute;
- facilitarea contactului cu bolnavii reabilitaţi, cu efect psihic bun;
- educaţia sanitară/ instruirea bolnavului privind modul de administrare a medicamentelor,
semnele supradozajului digitalic/ recomandarea controlului periodic/ restabilirea increderii in
sine si capacitatea de munca anterioara imbolnavirii/ interzicerea fumatului/ recomandarea
unui regim de viaţă ordonat, raţional/ respectarea regimului alimentar.
Bibliografie:
Medicala Romanesca, pag 53-54);
Urgente medico-chirurgicale, L. Titirca, Editura medicala, pag 42-47).
pag 102-112.
pag. 387- 390.
43
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZĂ RENALĂ
1. DEFINITIE
Litiaza renală este o afectiune caracterizata prin prezenţa calculilor în bazinet şi
căile urinare.
Poate evolua sub forma latenta sau colicativa.
Calculii se formeaza prin precipitarea unor substante (cristaloizi) care in mod
normal se gasesc in urina. Precipitarea lor este favorizata de modificarea pH urinei,
concentrarea urinei. Calculii au in compozitia lor oxalati, acid uric, fosfati, cistina.
2. CULEGERE DE DATE
a. CIRCUMSTANŢE DE APARIŢIE
- stază urinară ( prin diferite obstructii);
- infecţii urinare repetate ;
- deshidratări masive care duc la creşterea concentraţiei urinare;
- afecţiuni în cursul cărora creşte eliminarea urinară a substanţelor ce formează calculi;
- hjperparatiroidie,
- osteoporoza (se elimina fosfat şi oxalat de calciu);
- guta;
- rinichi polichistic (se elimină acid uric);
- modificarea pH-ului urinar:
44
- scăderea acidităţii duce la precipitarea acidului oxalic;
- creşterea acidităţii accelerează precipitarea acidului uric;
- în mediul alcalin se precipită fosfaţii.
Factori favorizanţi:
- clima calda si uscata;
- imobilizare prelungită la pat;
- aport excesiv de săruri minerale :
- apă bogată în săruri de calciu;
- alimente bogate in oxalati: spanac , ciocolata, cacao, viscere;
- colica renala poate fi declansata de migrarea calculilor, eforturi fizice, cure minerale,
trepidatii.
b. MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ (SEMNE ŞI SIMPTOME)

• Durerea:
- durere lombară permanentă sau provocata de efort;
- durere colicativă DETERMINATA DE FAPTUL CA MUSCULATURA CALICEALA,
BAZINETALA SI URETERALA SE CONTRACTA PENTRU A EVACUA CALCUL . DE CELE MAI
MULTE ORI COLICILE APAR DUPA IN EFORT FIZIC MAI DEOSEBIT , DUPA O CALATORIE
CU AUTOMOBILUL , PE MOTOCICLETA (TREPIDATII ), BAI RECI , ALTEORI IN CURSUL
NOPTII .
- SEDIUL DURERII : APARE IN REGIUNEA LOMBARA, UNILATERAL , CU IRADIERE
CARACTERISTICA , DE - A LUNGUL URETERULUI SPRE ORGANELE GENITALE EXTERNE ,
RADACINA COAPSEI .
- DURATA COLICII : DE LA CATEVA MINUTE LA MAI MULTE ORE ( 2-6 ORE);
- DISPARE PROGRESIV SAU BRUSC DUPA ELIMINAREA UNUI CALCUL;
- poziţie antalgică- (CULCAT IN DECUBIT LATERAL CU MEMBRUL INFERIOR FLECTAT );
• SIMPTOME DE INSOTIRE A DUREII COLICATIVE :
- tenesme vezicale,
- disurie,
- polakiurie,
- UNEORI RETENTIE DE URINA, ALTEORI ANURIE ,
- hematurie (ADESEA MACROSCOPICA ),
- SENZATIE DE GREUTATE IN ANUS;
• SIMPTOME GENERALE :
- REACTII DIGESTIVE : greţuri, vărsături, METEORISM , COLICI ABDOMINALE , OPRIREA
TRANZITULUI INTESTINAL ( SCAUNUL SI GAZELE = ILEUS ) CU TABLOUL CLINIC DE
OCLUZIE DINAMICA ;
- reactii nervoase: anxietate, nelinişte, agitaţie psoho-motorie, paloare, transpiraţii, sudori
reci, extremităţi reci;
- reactii cardiovasculare: palpitatii, hipertensiune arteriala, PULSUL MAI DES TAHICARDIC,
RAREORI , BRADICARDIC , EXTRASISTOLE ;
- IN FORMELE PRELUNGITE GRAVE POT SA APARA: HIPOTENSIUNE , LIPOTIMII, STARE
DE SOC , CONVULSII ,
( LA COPII), DELIR (LA ADULTI);
- EXAMENUL LOCAL : SE CONSTATA EXACERBAREA DURERII LA PERCUTIA REGIUNII
LOMBARE CU MARGINEA CUBITALA A MAINII - SEMNUL GIORDANO - PASTERNATKI (+);
- POATE SA APARA FEBRA MODERATA CAND SE ASOCIAZA CU INFECTII ;
- SEMNE DE GRAVITATE : OLIGOANURIA SI INSUFICIENTA RENALA .
c. EXAMINĂRI PARACLINICE:
- examene pentru evidenţierea calculului:
- cistoscopie,
- urografie,
45
- radiografie abdominala simpla „ pe gol”;
- echografie;
- tomografie computerizata;
- examenul sumar de urina: evidentiaza hématurie (macro sau microscopică), în sediment: cristale
de acid uric, uraţi, fosfaţi sau oxalaţi;
- urocultura;
- tuseul de prostata;
- cateterismul ureteral.
3. PROBLEME DE DEPENDENTA SI SURSE DE DIFICULTATE:
- alterarea confortului( disconfort)
- legata de durerea vie, polakiurie, disurie,
- potential de deficit de volum lichidian
- legata de varsaturi, transpiratii abundente,
- potential de alterare a nutritiei prin deficit
- legat de greata , varsaturi;
- potential de complicatii:
- legat de cura de diureza la pacienti cu HTA, insuficienta cardiaca,
- legat de dilatatia pielo-caliceala.
Si orice alta problema de dependenta ce deriva din analiza nevoilor fundamentale ale fiintei umane
ca de exemplu: eliminare urinara inadecvata calitativ si cantitativ, durere, anxietate, circulatie
inadecvata, etc)
4. OBIECTIVE
Vizeaza :
- combaterea durerii;
- asigurarea confortului;
- diminuarea anxietatii;
- corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice( la nevoie);
- asigurarea dietei corespunzatoare.
5. INTERVENTIILE ASISTENTULUI MEDICAL
- repaus la pat in colica si stare febrila;
- calmarea durerii;
- recoltarea de sange si urina pentru examinari de laborator;
- suport psihic al pacientului;
- observarea semnelor si simptomelor unor complicatii( anurie, febra);
- asigurarea aportului lichidian generos ( in lipsa hidronefrozei sau obstructiei totale a cailor urinare)
3000 ml in 24 ore per os sau parenteral;
- aplicrea tratamentului specific in functie de natura calculului:
• litiaza calcica:
- reducerea aportului de calciu din alimentatie administrarea substantelor care scad
absortia calciului, tratamentul afectiunii cauzale, reducerea alimentelor bogate in oxalati
( tomate, telina, sfecla, citrice, ciocolata);
• litiaza oxalica:
- dieta fara telina, cacao, sucuri de citrice;
• litiaza urica:
- dieta bogata in vegetale, restrictie de proteine, evitarea consumului de ridichi, fasole,
mazare, ciuperci, ciocolata, conopida;
• litiaza fosfatica:
- dieta hiposodata bogata in proteine si lipide, evitarea consumului de branza, oua,
legume uscate;
- pregatirea pacientului pentru investigatii radiologice;
46
- cura balneara: Calimanesti, Caciulata, Olanesti;
- pregatirea pacientului si ingrijiri ulterioare in cazul efectuarii unor tehnici de ablatie sau distrugere a
calculilor:
- ablatie chirurgicala (pielolitotomie, ureterolitotomie);
- cistoscopie cu ablatie;
- litotritie ultrasonica;
- administarea tratamentului antalgic, antiinflamator si antispastic in colica renala;
- administrarea antibioticelor in caz de infectii;
- administrarea tratamentului medicamentos în funcţie de tipul litiazei:
- inhibitori ai formării substanţelor care precipită;
-substanţe care scad absorbţia calciului;
-substanţe care scad absorbţia intestinală de fosfaţi;
- combaterea starii de soc .
Bibliografie:
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, Editura Viata
Medicala Romanesca, L Titirca, 2014 pag. 109-112;
Urgente medico-chirurgicale , L Titirca, Editura Medicala, 2013, pag. 113-116;
Urgente medicale ,F. Chiru, A. Chiru. C. Marcean, E. Iancu, Editura RCR Editorial,
2012.
SUBIECT
SUBIECTUL III _______________________________________________ 30 PUNCTE

Realizati un scurt eseu cu tema” “ Ingrijirea bolnavului cu litiaza renala” dupa
urmatoarea structura:
a. Enumerati 2 circumstanta de aparitie;
b. Precizati 8 manifestari de dependenta prezente in litiaza renala;
c. Enumerati 2 examene paraclinice.
3. Numiti 2 probleme de dependenta.
4. Formulati 2 obiective de ingrijire.
5. Precizati 6 interventii ale asistentului medical.
SUBIECTUL III____________________________________________30 PUNCTE
1. 2 puncte
47
acordă 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
Raspuns:
Definitia afectiunii : litiaza renală este o afectiune caracterizata prin prezenţa
calculilor în bazinet şi căile urinare.
2. 12 puncte
a. ( 2 puncte)
Pentru orice răspuns corect se acordă cate 1 punct (2 x 1 punct = 2 puncte); pentru răspuns
Raspuns:
- stază urinară ( prin diferite obstructii);
- infecţii urinare repetate ;
- deshidratări masive care duc la creşterea concentraţiei urinare;
- afecţiuni în cursul cărora creşte eliminarea urinară a substanţelor ce formează calculi;
- hjperparatiroidie,
- osteoporoza (se elimina fosfat şi oxalat de calciu);
- guta;
- rinichi polichistic (se elimină acid uric);
- modificarea pH-ului urinar:
- scăderea acidităţii duce la precipitarea acidului oxalic;
- creşterea acidităţii accelerează precipitarea acidului uric;
- în mediul alcalin se precipită fosfaţii.
Factori favorizanţi:
- clima calda si uscata;
- imobilizare prelungită la pat;
- aport excesiv de săruri minerale :
- apă bogată în săruri de calciu;
- alimente bogate in oxalati: spanac , ciocolata, cacao, viscere;
- colica renala poate fi declansata de migrarea calculilor, eforturi fizice, cure minerale,
trepidatii.
b. (8 puncte)
Raspuns:
- durere lombară permanentă sau provocata de efort / durere colicativă / durere IN REGIUNEA
LOMBARA , UNILATERAL , CU IRADIERE CARACTERISTICA / COLICA CE DUREAZA DE LA
CATEVA MINUTE LA MAI MULTE ORE ( 2-6 ORE ) SI DISPARE PROGRESIV SAU BRUSC DUPA
ELIMINAREA UNUI CALCUL;
- POZIŢIE ANTALGICĂ - (CULCAT IN DECUBIT LATERAL CU MEMBRUL INFERIOR
FLECTAT );
- TENESME VEZICALE ;
- DISURIE;
- POLAKIURIE ;
- UNEORI RETENTIE DE URINA, ALTEORI ANURIE ,
- HEMATURIE (ADESEA MACROSCOPICA ),
- SENZATIE DE GREUTATE IN ANUS;
- GREŢURI,
- VĂRSĂTURI,
48
- METEORISM ,
- COLICI ABDOMINALE ,
- OPRIREA TRANZITULUI INTESTINAL ( SCAUNUL SI GAZELE = ILEUS) CU TABLOUL
CLINIC DE OCLUZIE DINAMICA,
- REACTII NERVOASE : ANXIETATE, NELINIŞTE , AGITAŢIE PSOHO-MOTORIE ,
- PALOARE,
- TRANSPIRAŢII / SUDORI RECI ,
- EXTREMITĂŢI RECI ,
- PALPITATII,
- EXTRASISTOLE,
- HIPERTENSIUNE ARTERIALA,
- PULSUL MAI DES TAHICARDIC, RAREORI, BRADICARDIC ;
- IN FORMELE PRELUNGITE GRAVE POT SA APARA: HIPOTENSIUNE , LIPOTIMII, STARE
DE SOC , CONVULSII ,
( LA COPII), DELIR (LA ADULTI );
- EXAMENUL LOCAL : SE CONSTATA EXACERBAREA DURERII LA PERCUTIA REGIUNII
LOMBARE CU MARGINEA CUBITALA A MAINII / SEMNUL GIORDANO - PASTERNATKI (+);
- POATE SA APARA FEBRA MODERATA CAND SE ASOCIAZA CU INFECTII ;
- SEMNE DE GRAVITATE : OLIGOANURIA SI INSUFICIENTA RENALA .
C. (2 PUNCTE)
PENTRU ORICE RĂSPUNS CORECT SE ACORDĂ CÂTE 1 PUNCT (2 X 1 PUNCT =2
PUNCTE ); PENTRU RĂSPUNS INCORECT SAU LIPSA ACESTUIA, 0 PUNCTE .
Raspuns:
Examinări paraclinice:
- cistoscopie,
- urografie,
- radiografie abdominala simpla „ pe gol”;
- echografie;
- tomografie computerizata.
- examenul sumar de urina: - urocultura;
- tuseul de prostata;
- cateterismul ureteral.
3. 2 PUNCTE
PENTRU ORICE RĂSPUNS CORECT SE ACORDĂ CÂTE 1 PUNCT (2 X 1 PUNCT= 2
Raspuns:
PROBLEME DE DEPENDENTA:
- alterarea confortului( disconfort);
- potential de deficit de volum lichidian;
- potential de alterare a nutritiei prin deficit;
- potential de complicatii;
- si orice alta problema de dependenta ce deriva din analiza nevoilor fundamentale ale fiintei umane
ca de exemplu: eliminare urinara inadecvata calitativ si cantitativ, durere, anxietate, circulatie
inadecvata, etc).
4. 2 PUNCTE
PENTRU ORICE RĂSPUNS CORECT SE ACORDĂ CÂTE 1 PUNCT (2 X 1 PUNCT = 2
Raspuns:
OBIECTIVE DE INGRIJIRE:
49
Vizeaza :
- combaterea durerii;
- asigurarea confortului;
- diminuarea anxietatii;
- corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice( la nevoie);
- asigurarea dietei corespunzatoare.
5. 12 PUNCTE
PENTRU ORICE RĂSPUNS CORECT SE ACORDĂ CÂTE 2 PUNCTE (6 X 2 PUNCTE = 12
Raspuns:
INTERVENTII ALE ASISTENTULUI MEDICAL:
- repaus la pat in colica si stare febrila;
- calmarea durerii;
- recoltarea de sange si urina pentru examinari de laborator;
- suport psihic al pacientului;
- observarea semnelor si simptomelor unor complicatii( anurie, febra);
- asigurarea aportului lichidian generos ( in lipsa hidronefrozei sau obstructiei totale a cailor urinare)
3000 ml in 24 ore per os sau parenteral;
- aplicarea tratamentului specific in functie de natura calculului:
• litiaza calcica
- reducerea aportului de calciu din alimentatie administrarea substantelor care scad
absortia calciului, tratamentul afectiunii cauzale, reducerea alimentelor bogate in oxalati ( tomate,
telina, sfecla, citrice, ciocolata);
• litiaza oxalica:
- dieta fara telina, cacao, sucuri de citrice;
• litiaza urica:
- dieta bogata in vegetale, restrictie de proteine, evitarea consumului de ridichi, fasole,
mazare, ciuperci, ciocolata, conopida;
• litiaza fosfatica:
- dieta hiposodata bogata in proteine si lipide, evitarea consumului de branza, oua,
legume uscate;
- pregatirea pacientului pentru investigatii radiologice;
- cura balneara: Calimanesti, Caciulata, Olanesti;
- pregatirea pacientului si ingrijiri ulterioare in cazul efectuarii unor tehnici de ablatie sau distrugere a
calculilor;
- administarea tratamentului antalgic, antiinflamator si antispastic in colica renala;
- administrarea antibioticelor in caz de infectii;
- administrarea tratamentului medicamentos în funcţie de tipul litiazei: inhibitori ai
formării substanţelor care precipită; substanţe care scad absorbţia calciului; substanţe care
scad absorbţia intestinală de fosfaţi;
- combaterea starii de soc .
Bibliografie:
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, Editura Viata
Medicala Romanesca, L Titirca, 2014 pag. 109-112;
Urgente medico-chirurgicale , L Titirca, Editura Medicala, 2013, pag. 113-116;
Urgente medicale, F. Chiru, A. Chiru. C. Marcean, E. Iancu, Editura RCR Editorial,
2012.
50
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PNEUMONIE PNEUMOCOCICA
1. Definitie:
Pneumonia pneumococica este o pneumopatie acuta provocata de pneumococ care
afecteaza un lob, debuteaza acut si are evolutie ciclica.
2. Culegere de date
a. Circumstante de aparitie
- apare frecvent la barbati, in special iarna;
- apare secundar unor infectii virotice, gripe, corize, laringite, etc..
b. Cauze favorizante: frig, umiditate, alcoolism, oboseala fizica sau psihica, unele boli
cronice ca insuficienta cardiaca, ciroza, diabet zaharat.
c. Manifestari de dependenta:
- in zilele premergatoare discreta infectie rinofaringiana, astenie, cefalee, sensibilitate la frig;
- debut brusc;
- frison unic, intens, generalizat, dureaza ½- 2 ore;
- febra in “platou”;
- fata vultuoasa (rosie, congestionata, mai intens pe partea bolnava);
- buze usor cianotice;
- polipnee;
- frecvent herpes labial;
- junghi toracic submamelodnar sau posterior;
- tuse chinuitoare, la inceput uscata, apoi cu expectoratie (galben-ruginie, vascoasa,
aderenta);
- tahicardie;
- inapetenta;
- sete vie;
- limba alba, saburala, uscata si arsa in formele grave;
- mictiuni rare , urina in cantitate redusa, inchisa la culoare;
- sindrom de condensare pulmonara (vibratii vocale exagerate, matitate, raluri crepitante,
suflu tubar).
d. Examinari paraclinice (investigatii)
- radiografie toracica;
- examene de laborator:
51
- hemoleucograma( leucocitoza cu neutrofilie),
- VSH (crescuta),
- fibrinogen (hiperfibrinemie);
- examenul sputei: pneumococi.
3. Problemele pacientului:
- alterarea respiratiei/ dispnee,
- clearance ineficient al cailor respiratorii/ obstructia cailor respiratorii
- potential de deshidratare/ potential pentru deficit de volum de fluide,
- disconfort,
- hipertermie,
4. Obiective de ingrijire:
- sa fie combatuta infectia pacientului;
- sa fie eliberate caile respiratorii ale pacientului;
- sa fie ameliorata respiratia pacientului;
- pacientul sa prezinte confort fizic si psihic;
- sa fie scazuta temperatura pacientului la valorile fiziologice/ pacientul sa-si mentina
echilibrul termic;
- pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic;
- pacientul sa fie ferit de complicatii.
5. Interventii autonome si delegate ale asistentului medical
- asigurarea repausului la pat in pozitie sezand, in perioadele febrile;
- aerisirea incaperii ;
- umidificarea aerului;
- administrare de oxigen;
- alimentatie lichida si semilichida in perioadele febrile, cu aport caloric corespunzator
necesitatilor; treptat se trece la alimentatia normala;
- hidratare corecta, asigurandu-se o cantitate suplimentara de lichide din cauza pierderilor
prin febra, polipnee, transpiratie;
- igiena tegumentelor si a mucoaselor, in special a cavitatii bucale;
- ajutarea pacientului sa adopte pozitii care faciliteaza expectorarea;
- incurajarea pacientului sa efectueze miscari active pentru mentinerea tonusului muscular;
- suplinirea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale, mentinerea autonomiei si
incurajarea lui sa participe la ingrijiri prin cresterea graduala a activitatii in functie de
toleranta;
- masurarea functiilor vitale notarea in foaia de temperatura ;
- recoltarea de produse biologice si patologice pentru examinari de laborator;
- administrarea tratamentului medicamentos prescris: tratament etiologic, simptomatic,
tratamentul complicatiilor;
- educatie pentru sanatate:
- semnele de recunoastere a eventualelor complicatii (febra dupa administrarea
antibioticelor, modificari ale sputei, intensificarea durerii toracice, scaderea tolerantei la
efort);
- necesitatea consumului de lichide pentru fluidificarea secretiilor;
- alternarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus;
- efectuarea exercitiilor respiratorii;
- toaleta cavitatii bucale dupa expectorare.
Bibliografie:
Definitie, circumstante de aparitie, cauze favorizante, investigatii, simptomatologie: C.
Borundel , Medicine interna pentru cadre medii, Editura ALL,2011, pag 293- 294,
52
Manifestari de dependenta, examinari paraclinice (investigatii), problemele pacientului,
obiective de ingrijire, interventii autonome si delegate ale asistentului medical: Ingrijiri
speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, Editura Viata Medicala Romanesca,
2008, L Titirca, 42-44; Ingrijirea omului Sanatos si bolnav, F. Chiru, Editura Cison, 2012 ,
pag 89-97.
SUBIECT
III. Realizaţi un eseu cu tema „Îngrijirea bolnavului cu pneumonie pneumococica”,

după următoarea structură de idei:

a. Enumerati 2 cauze favorizante;
b. Mentionati 6 manifestari de dependenta;
c. Numiti 2 examene paraclinice.
13. Mentionati 3 probleme de dependenta ale pacientului cu pneumonie pneumococica.
14. Numiti 3 obiective de ingrijire.
15. Precizati 6 interventi autonome si delegate ale asistentului medical.
SUBIECTUL III__________________________________________ 30 PUNCTE
1. 2 puncte
Raspuns :
Definitie: pneumonia pneumococica este o pneumopatie acuta provocata de
pneumococ care afecteaza un lob, debuteaza acut si are evolutie ciclica.
2. 10 puncte
Culegerea datelor
c. (2 puncte)
Raspuns :
Cauze favorizante:
- frig,
- umiditate,
- alcoolism,
- oboseala fizica
- oboseala psihica,
53
- unele boli cronice,/ insuficienta cardiaca,/ ciroza,/ diabet zaharat.
b. (6 puncte)
Raspuns :
Manifestari de dependenta in pneumonia pneumococica:
- in zilele premergatoare discreta infectie riniofaringiana, astenie, cefalee, sensibilitate la frig;
- debut brusc;
- frison unic, intens, generalizat, dureaza ½- 2 ore
- febra in “platou”;
- fata vultuoasa (rosie, congestionata, mai intens pe partea bolnava);
- buze usor cianotice;
- polipnee;
- frecvent herpes labial;
- junghi toracic submamelodnar sau posterior;
- tuse chinuitoare/ tuse la inceput uscata,/ tuse cu expectoratie (galben-ruginie, vascoasa,
aderenta);
- tahicardie;
- inapetenta;
- sete vie;
- limba alba, saburala, uscata si arsa in formele grave;
- mictiuni rare, urina in cantitate redusa, inchisa la culoare;
- sindrom de condensare pulmonara/ vibratii vocale exagerate,/ matitate,/ raluri crepitante,/
suflu tubar.
c. (2 puncte)
Raspuns:
- radiografie toracica;
- examene de laborator;
- hemoleucograma;
- VSH;
- fibrinogen;
- examenul sputei.
3. 3 puncte
Raspuns:
Problemele de dependenta ale pacientului cu pneumonie pneumococica :
- alterarea respiratiei/ dispnee;
- clearance ineficient al cailor respiratorii/ obstructia cailor respiratorii;
- potential de deshidratare/ deficit de volum de fluide;
- discomfort;
- hipertermie;
4. 3 puncte
54
Raspuns:
Obiectivele de ingrijire:
- sa fie combatuta infectia pacientului;
- sa fie eliberate caile respiratorii ale pacientului;
- sa fie ameliorata respiratia pacientului;
- pacientul sa prezinte confort fizic si psihic;
- sa fie scazuta temperatura pacientului la valorile fiziologice/ pacientul sa-si mentina
echilibrul termic;
- pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic;
- pacientul sa fie ferit de complicatii.
5. 12 puncte
Raspuns :
- asigurarea repausului la pat in pozitie sezand, in perioadele febrile;
- aerisirea incaperii ;
- administrarea oxigenului;
- alimentarea corespunzatoare;
- hidratarea corecta;
- igienizarea tegumentelor si a mucoaselor, in special a cavitatii bucale;
- ajutarea pacientului sa adopte pozitii care faciliteaza expectorarea;
- incurajarea pacientului sa efectueze miscari active pentru mentinerea tonusului muscular;
- suplinirea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale;
- mentinerea autonomiei;
- incurajarea pacientului sa participe la ingrijiri prin cresterea graduala a activitatii in functie
de toleranta;
- masurarea functiilor vitale si notarea in foaia de temperatura;
- recoltarea de produse biologice si patologice pentru examinari de laborator;
- administrarea tratamentului medicamentos prescris: tratament etiologic, simptomatic,
tratamentul complicatiilor;
- educatie pentru sanatate:
- semnele de recunoastere a eventualelor complicatii;
- necesitatea consumului de lichide pentru fluidificarea secretiilor;
- alternarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus;
- efectuarea exercitiilor respiratorii;
- toaleta cavitatii bucale dupa expectorare.
Bibliografie:
Definitie, circumstante de aparitie, cauze favorizante, investigatii, simptomatologie: C.
Borundel , Medicine interna pentru cadre medii, Editura ALL,2011, pag 293- 294.
Manifestari de dependenta, examinari paraclinice (investigatii), problemele pacientului,
2008, L Titirca, 42-44.
Ingrijirea omului sanatos si bolnav, F. Chiru, Editura Cison, 2012 , pag 89-97.
55
INGRIJIREA PACIENTULUI CU
REUMATISM ARTICULAR ACUT (RAA)
1.Definitie
1.A. Reumatismul articular acut se manifesta prin inflamatia succesiva a mai multor
articulatiilor mari; atingerea articulara se vindeca fara sechele; atinge frecvent cordul, lasand
urme grave. Criterii majore de diagnostic: poliartrita, cardita, coreea, eritem marginat, noduli
subcutanati.
Boala afecteaza copiii si adolescent, infectia urmand unei angine streptococice.
1.B. Reumatismul articular acut este o boală secundară unei infecţii cu streptococi
din grupa A, în care se observă una sau mai multe dintre următoarele manifestări majore:
poliartrita acută mobilă, cardită, coree, noduli subcutanaţi, eritem marginat. Bolnavul este
expus recăderilor şi aceste recăderi pot agrava leziunea cardiacă".
1.C. R.A.A (febră reumatică, reumatism infecţios, reumatism Bouillaud) este o boală
a ţesutului conjunctiv, interesând întregul organism, afectând cu predilecţie inima şi
articulaţiile; are caracter infecţios, debut acut şi evoluţie cronică, întreruptă de perioade acute.
Boala este precedată cel mai adesea de angină, amigdalită acută sau simplă faringită;
urmeaza apoi sindromul post- anginos manifestat prin stare subfebrilă, astenie, artralgii şi
epistaxis (perioadă de vindecare aparentă).
2. Culegerea datelor
- varsta pacientului - copilul si adultul tanar prezinta receptivitate pentru infectia
streptococica;
- conditiile insalubre de locuit, frigul, umezeala favorizeaza aparitia anginelor streptococice;
- prezenta anginelor streptococice in antecedentele personale recente (2-4 saptamani) ale
pacientului precede instalarea durerilor articulare.
b. Manifestari de dependenta (semne si simptome posibile):
- debutul brusc al artritei;
- dureri si tumefactii articulare fugace ( poliartrita acuta mobila), ce cuprinde mai multe
articulatii mari (şold, genunchi, tibiotarsiene), cu caldura si congestie locala; articulatii
dureroase spontan si la mobilizare;
- febra;
56
- transpiratii;
- astenie;
- tahicardie,
- paloare frapantă;
- transpiraţii abundente;
- uneori epistaxis;
- anorexie;
- coree (mişcări involuntare şi dezordonate ale extremităţilor);
- delir, confuzie, insomnie, anxietate;
- hipertermie;
- cardită (include afectarea miocardului şi a endocardului);
- "reumatismul linge articulaţiile, dar muşcă inima";
- nodozităţi Meynet de mărimea bobului de mazăre, nedureroase, localizate în jurul
articulaţiilor inflamate;
- eritem marginat;
- eritem nodos.
c. Investigatii paraclinice: hemoleucograma , VSH, fibrinogen, PCR, imunograma,
proteinograma, exudat faringian, A.S.L.O., electrocardiograma, fonocardiograma, ecografie
cardiaca.
d. Complicatii: cardita reumatismala, coree, valvulopatii, deshidratare.
3. Problemele pacientului:
- hipertermie,
- durerea articulara cu caracter migrator,
- intoleranta la activitatea fizica,
- imobilitate /dificultate de mers si mobilizare,
- necoordonarea mişcărilor,
- postură inadecvată,
- alterarea tegumentelor;
- deficit in a-si acorda ingrijiri igienice,
4. Obiective:
- pacientul sa prezinte temperatura corpului in limite fiziologice;
- sa se obtina o stare de bine, prin dispari|ia durerilor articulare;
- să aibă tonusul muscular şi forţa musculară păstrată;
- să-şi menţină integritatea tegumentelor şi a activităţii articulare;
- sa se previna complicatiile;
- sa fie satisfacute nevoile fundamentale;
- sa fie echilibrat psihic.
5. Interventii:
Asistenta medicala:
- asigura conditii de confort si siguranta;
- asigura repausul la pat, pana la disparitia durerilor articulare si, in continuare, 2-3
saptamani, cu reluarea treptata a mersului;
- foloseste perne pentru suportul articulatiilor dureroase;
- asigura igiena corporala si a lenjeriei pacientului;
- participa la investigatiile clinice si de laborator;
- recolteaza produse biologice pentru examene de laborator; / recolteaza sange;/ recolteaza
exudatul faringian;
- efectueaza EKG, FKG;
- administreaza tratamentul:
57
-antistreptococic (penicilina G, macrolide), efectuand testarea sensibilitatii
organismului la antibiotic), respectand doza si ritmul de administrare;
-antiinflamator cu antiinflamatoare nesteroidiene si cortizon in doze descrescatoare
pana la normalizarea VSH-ului;
- sesizeaza efectele secundare ale corticoterapiei - dureri epigastrice, edeme, hipertensiune
arteriala, insomnie);
- asigura alimentatia pacientului in functie de evolutie: dieta de crutare in perioada febrila
(regim hidrozaharat, apoi, lacto-fainos, care se va imbogati treptat);
- asigura necesarul de lichide pentru a preveni deshidratarea;
- asigura dieta desodata pe toata perioada tratamentului cu cortizon;
- supravegheaza zilnic semnele vitale: puls, tensiune arteriala, temperatura;
- noteaza greutatea corporala;
- educa pacientul si antreneaza familia privind:
- prevenirea reinfectarilor streptococice - continuarea tratamentului prescris de medic;
- prezentarea la controale periodice, clinice si biologice, prin medicul de familie,
specialist;
- asanarea focarelor de infectie amigdaliana si dentara (sub protectie de antibiotice);
- internarea dupa caz, a copiilor fosti bolnavi, in sanatorii cu personal calificat pentru
dispensarizarea lor.
Bibliografie:
1. Titirca L., „Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor”, Editura Viaţa Medicală
Romanească, Bucureşti, 2008, pag 344 – 346;
2. Borundel C., „Manual de medicină internă pentru cadre medii”, Editura All, Bucureşti,
2011; pag 645- 646.
SUBIECT
Realizaţi un eseu cu tema „Îngrijirea bolnavului cu reumatism articular acut, după

1. Definitia reumatismului articular acut.

a. Enumerati 2 circumstante de aparitie;
b. Mentionati 8 manifestari de dependenta;
c. Numiti 2 investigatii paraclinice.
3. Precizati 2 probleme de dependenta.
4. Mentionati 2 obiective de ingrijire.
5. Precizati 6 interventii autonome si delegate ale asistentului medical.
SUBIECTUL III______________________________________________30
PUNCTE
1. 2 puncte
58
Raspuns:
Definitie:
1.A. Reumatismul articular acut se manifesta prin inflamatia succesiva a mai multor
articulatiilor mari; atingerea articulara se vindeca fara sechele ; atinge frecvent cordul, lasand
urme grave.
1.B. Reumatismul articular acut este o boală secundară unei infecţii cu streptococi
din grupa A, în care se observă una sau mai multe dintre următoarele manifestări majore:
poliartrita acută mobilă, cardită, coree, noduli subcutanaţi, eritem marginat.
1.C. R.A.A (febră reumatică, reumatism infecţios, reumatism Bouillaud) este o boală
a ţesutului conjunctiv, interesând întregul organism, afectând cu predilecţie inima şi
articulaţiile; are caracter infecţios, debut acut şi evoluţie cronică, întreruptă de perioade acute.
2. 12 puncte
Culegerea datelor
a. (2 puncte)
Raspuns:
- varsta pacientului/ copilul si adultul tanar prezinta receptivitate pentru infectia
streptococica;
- conditiile insalubre de locuit;
- frigul
- umezeala;
- prezenta anginelor streptococice in antecedentele personale recente (2-4 saptamani) ale
pacientului.
b. ( 8 puncte)
Raspuns:
- debutul brusc al artritei;
- dureri si tumefactii articulare fugace ( poliartrita acuta mobila), ce cuprinde mai multe
articulatii mari (şold, genunchi, tibiotarsiene), cu caldura si congestie locala; / articulatii
dureroase spontan si la mobilizare;
- febra;
- transpiratii;
- astenie;
- tahicardie,
- paloare frapantă;
- transpiraţii abundente;
- uneori epistaxis;
- anorexie;
- coree (mişcări involuntare şi dezordonate ale extremităţilor);
- delir;
- confuzie;
- insomnie;
- anxietate;
- hipertermie;
59
- cardită (include afectarea miocardului şi a endocardului);
- "reumatismul linge articulaţiile, dar muşcă inima";
- nodozităţi Meynet de mărimea bobului de mazăre, nedureroase, localizate în jurul
articulaţiilor inflamate;
- eritem marginat;
- eritem nodos.
c. ( 2 puncte);
Raspuns:
Investigatii paraclinice
- hemoleucograma ,
- VSH,
- fibrinogen,
- PCR,
- imunograma,
- proteinograma,
- exudat faringian,
- A.S.L.O.,
- fonocardiograma,
- ecografie cardiaca.
3. 2 puncte
Raspuns:
Problemele pacientului :
- hipertermie,
- durerea articulara ,
- intoleranta la activitatea fizica,
- imobilitate /dificultate de mers si mobilizare,
- necoordonarea mişcărilor,
- postură inadecvată,
- alterarea tegumentelor;
- deficit in a-si acorda ingrijiri igienice,
4. 2 puncte
Raspuns:
Obiective de ingrijire:
- pacientul sa prezinte temperatura corpului in limite fiziologice;
- sa se obtina o stare de bine, prin dispari|ia durerilor articulare;
- să aibă tonusul muscular şi forţa musculară păstrată;
- să-şi menţină integritatea tegumentelor şi a activităţii articulare;
- sa se previna complicatiile;
- sa fie satisfacute nevoile fundamentale;
- sa fie echilibrat psihic.
60
5. 12 puncte
Raspuns:
Interventii:
Asistenta medicala:
- asigura conditii de confort si siguranta;
- asigura repausul la pat, pana la disparitia durerilor articulare si, in continuare, 2-3
saptamani, cu reluarea treptata a mersului;
- foloseste perne pentru suportul articulatiilor dureroase;
- asigura igiena corporala si a lenjeriei pacientului;
- participa la investigatiile clinice si de laborator;
- recolteaza produse biologice ( sange, exudat faringian) pentru examene de laborator;/
recolteaza sange pentru determinarea VSH-ului, fibrinogenului, ASLO, proteinogramei,
proteinei C reactive;
- efectueaza EKG, FKG;
- administreaza tratamentul prescris;
- efectueaz testarea sensibilitatii organismului la antibiotic;
- sesizeaza efectele secundare ale corticoterapiei - dureri epigastrice, edeme, hipertensiune
arteriala, insomnie)
- asigura alimentatia pacientului in functie de evolutie;
- asigura dieta de crutare in perioada febrila (regim hidrozaharat, apoi, lacto-fainos, care se
va imbogati treptat);
- asigura necesarul de lichide pentru a preveni deshidratarea;
- asigura dieta desodata pe toata perioada tratamentului cu cortizon;
- supravegheaza zilnic semnele vitale: puls, tensiune arteriala, temperatura, notarea greutatii
corporale;
- educa pacientul si antreneaza familia privind prevenirea reinfectarilor streptococice -
continuarea tratamentului prescris;
- educa pacientul si antreneaza familia privind prezentarea la controale periodice, clinice si
biologice, prin medicul de familie, specialst (policlinica teritoriala);
- educa pacientul si antreneaza familia privind asanarea focarelor de infectie amigdaliana si
dentara (sub protectie de antibiotice);
- internarea dupa caz a copiilor fosti bolnavi, in sanatorii cu personal calificat pentru
dispensarizarea lor.
Bibliografie:
1. Titirca L., „Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor”, Editura Viaţa Medicală
Romanească, Bucureşti, 2008, pag 344 – 346;
2. Borundel C., „Manual de medicină internă pentru cadre medii”, Editura All, Bucureşti,
2011; pag 645- 646.
61
INGRIJIREA PACIENTILOR CU RUJEOLA
Definitie Rujeola este o boala acuta infectioasa si foarte contagioasa, provocata de virusul
rujeolic ( care este un paramixovirus).
Manifestari Perioada de incubatie - in medie, 10 zile este perioada preerupriva sau

de catarala:
dependenta - febra-care creste treptat la 38ºC - 39ºC;
- frisoane;
- tahipnee;
- triplu catar:
- ocular : conjunctivita, lacrimare;
- nazal: congestia mucoasei nazale, senzatie de nas infundat, rinoree
seropurulenta;
- traheobronsic: tuse seaca, raguseala din cauza faringitei;
- rar se asociaza al patrulea catar, cel intestinal, manifestat prin scaune diareice;
- enantem - hiperemia mucoasei buco-faringiene, semnul Koplik- (micropapule
albe in dreptul molarilor);
- dunga Appert( dunga alba pe gingii);
- tulburari digestive: varsaturi, greturi, dureri abdominale;
- simptome nervoase : iritabilitate, cefalee;
In perioada eruptiva apare:
- exantemul- macule de culoare rosie (pe fata, dupa urechi, gat, torace, abdomen,
spate, membre);
- tegumente rosii si calde;
- transpiratie.
Alte manifestari de dependenta:
- inapetenta;
- alimentare cu greutate;
- respiratie greoaie;
- neliniste;
- stare de nervozitate;
- inchidere in sine;
- stare de slabiciune;
62
- stare generala afectata.
Probleme de - hipertermie legata de procesul infectios;
dependenta, - obstructia cailor respiratorii legata de inflamatia mucoasei nazale, de rinoree,
sursa de inflamatia mucoasei laringiene;
dificultate - dispnee cu polipnee din cauza febrei;
- tuse legata de catarul traheo-bronsic;
- alterarea integritatii mucoaselor si a pielii legata de enantem si exantem;
- potential de deficit de lichide (deshidratare), legat de varsaturi, transpiratii;
- intoleranta la activitati din cauza febrei, slabiciunii;
- risc de infectie a mucoasei bucale- stomatita (bacteriana sau micotica) mai ales la
copiii subnutriti sau din lipsa de igiena a cavitatii bucale;
- risc de infectie a mucoasei bucale;
- potential de complicatii ale aparatului respirator, digestiv, ale sistemului nervos
(encefalita), legat de scaderea rezistentei generale.
Obiective Pacientul sa prezinte:
- diminuarea febrei;
- temperatura in limite normale, odata cu palirea eruptiei( o crestere a febrei in
aceasta faza este semn de complicatii)
- diminuarea catarului nazal si traheo-bronsic;
- cai respiratorii permeabile;
- respiratie fiziologica;
- diminuarea tusei(disparitia tusei);
Pacientul:
- sa fie echilibrat hidroelectrolitic(sa nu prezinte semne de deshidratare);
- sa nu prezinte infectii la nivelul mucoaselor si tegumentelor;
- sa nu prezinte complicatii;
- sa i se amelioreze confortul fizic si psihic.
Interventii Pentru diminuarea si reducerea febrei:
- se aplica comprese hipotermizante de 2-3 ori/zi, pe frunte, pe torace, la nivelul
membrelor (temperatura acestor comprese sa fie cu 1-2ºC mai mica decat
temperatura corpului);
- se aeriseste camera de 3-4 ori/zi, cate 15 minute;
- in cazul frisoanelor - se acopera pacientul cu inca 1 - 2 paturi;
- se administreaza medicatia prescrisa de medic: antitermica, antimicrobiana;
Pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii, tusei, polipneei:
- se umidifica aerul;
- se aeriseste salonul;
- se hidrateaza pacientul (pentru a favoriza eliminarea secretiilor);
- se administreaza medicatia prescrisa: antitusiva, antiinflamatoare.
Pentru prevenirea deshidratarii:
-se ofera pacientului lichide (2500-3000 l/zi) - ceaiuri, sucuri naturale, fructe,
zeama de compot;
Pentru prevenirea infectiei mucoaselor si tegumentelor:
- se igienizeaza ochii;
- la indicatia medicului, se instileaza solutii oftalmice;
63
- se insista asupra igienei cavitatii bucale si aupra curatirii corecte a cavitatii nazale;
- se efectueaza toaleta pe regiuni- comprese umezite cu apa alcoolizata;
- baia generala este permisa doar in perioada de convalestenta.
Prevenirea complicatiilor se realizeaza prin:
- cresterea rezistentei organismului : se indica repaus la pat, se asigura dieta
adecvata;
- izolarea pacientului de alti pacienti cu alte boli;
- respectarea conditiilor de igiena personala si a mediului ambiant.
Bibliografie:
Medicala Romanesca, pag.223-224.
Boli infectioase si epidemiologie, Constantin Bocarnea, Editura InfoTeam, 1995, pag111-
112.
Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos, Editura Cison, 2012, pag 94, 234-235.
SUBIECT
SUBIECTUL III _________________________________________ 30 PUNCTE
Realizaţi un eseu cu tema „Îngrijirea bolnavului cu rujeola”, după următoarea

structură de idei:

17. Enumerati 8 manifestarile de dependenta ale pacientului cu rujeola;
18. Numiti 3 probleme de dependenta ale pacientului cu rujeola.
19. Mentionati 3 obiective de ingrijire la pacientul cu rujeola.
20. Precizati 7 interventi autonome si delegate ale asistentului medical la pacientul cu rujeola.
SUBIECTUL III _____________________________________30 PUNCTE
1. 2 puncte
Raspuns :
Definitie : rujeola este o boala acuta infectioasa si foarte contagioasa ( sau
infectocontagioasa) , provocata de virusul rujeolic.
64
2. 8 puncte
Raspuns :
Manifestari de dependenta :
- febra;
- frisoane;
- tahipnee;
- triplu catar: ocular , nazal, traheobronsic;
- rar se asociaza al patrulea catar, cel intestinal, manifestat prin scaune diareice;
- enantem;
- hiperemia mucoasei buco-faringiene;
- semnul Koplik- (micropapule albe in dreptul molarilor);
- dunga Appert ( dunga alba pe gingii);
- tulburari digestive/ varsaturi/ greturi/ dureri abdominale;
- simptome nervoase / iritabilitate/ cefalee;
- exantemul- macule de culoare rosie (pe fata, dupa urechi, gat, torace, abdomen, spate,
membre);
- tegumente rosii si calde;
- transpiratie.
- inapetenta;
- alimentare cu greutate;
- respiratie greoaie;
- neliniste;
- stare de nervozitate;
- inchidere in sine;
- stare de slabiciune;
- stare generala afectata.
3. 3 puncte
Raspuns :
Problemele de dependenta ale pacientului cu varicela:
- hipertermie;
- obstructia cailor respiratorii;
- dispnee cu polipnee;
- tuse;
- alterarea integritatii tegumentelor si mucoasei;
- potential de deshidratare;
- intoleranta la activitati fizice;
- risc de infectie a mucoasei bucale;
- potential de complicatii ale aparatului respirator,digestiv si ale sistemului nervos;
4. 3 puncte
65
Raspuns :
Pacientul sa prezinte diminuarea febrei;
Pacientul sa prezinte temperatura in limite normale;
Pacientul sa prezinte diminuarea catarului nazal si traheo-bronsic;
Pacientul sa prezinte cai respiratorii permeabile;
Pacientul sa prezinte respiratie fiziologica;
Pacientul sa prezinte diminuarea tusei(disparitia tusei);
Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic/sa nu prezinte semne de deshidratare;
Pacientul sa nu prezinte infectii la nivelul mucoaselor si tegumentelor;
Pacientul sa nu prezinte complicatii;
Sa i se amelioreze confortul fizic si psihic al pacientului.
5. 14 puncte
Raspuns :
- izolarea pacientului;
- indicarea/recomandarea repausului;
- aerisirea salonului/camerei;
- aplicarea compreselor hipotermizante;
- in cazul frisoanelor, acoperirea pacientului cu inca una - doua paturi;
- hidratarea pacientului;
- respectarea dietei;
- igienizarea ochilor,
- administrarea solutiilor oftalmice la indicatia medicului;
- igienizarea cavitatii bucale;
- efectuarea toaletei pe regiuni;
- supravegherea si notarea functiilor vitale;
- administrarea medicatiei prescrise de medic (antitermice, antimicrobiene, etc)
- respectarea conditiilor de igiena personala si a mediului ambiant.
Bibliografie:
Definitie, circumstante de aparitie, manifestari de dependenta, problemele pacientului,
speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, L Titirca, Editura Viata Medicala
Romanesca, pag.223-224
Simptomatologie: Boli infectioase si epidemiologie, Constantin Bocarnea, Editura InfoTeam,
1995, pag111-112.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU VARICELA
66
Definitie: Varicela este o boala infectioasa si foarte contagioasa, cauzata de virusul
varicelozosterian.
Circumstante Varicela poate aparea dupa un contact cu herpes zoster si invers.

de aparitie Varicela si zona zoster au acelasi agent etiologic si anume virusul varicelozosterian.
Manifestari - leziuni la nivelul tegumentelor si mucoaselor;

de - eruptie pruriginoasa pe tegumente cu aspect polimorf (macule, papule, vezicule,
dependenta cruste) in valuri eruptive;
- eruptie pe mucoasa bucala, veziculele se rup lasand ulceratie cu aspect de afta;
- dureri la masticatie;
- salivatie abundenta;
- cefalee;
- catar respirator;
- febra : poate lipsi la ¼ din cazuri.
Probleme de - alterarea integritatii pielii legata de leziunile veziculare;
dependenta - risc de alterare a imaginii corporale, legat de cicatricile (posibile) ramase in urma
si sursa de gratajului;
dificultate - risc de infectie a tegumentelor legat de gratajul leziunilor pruriginoase;
- potential de complicatii (pneumonie, encefalita variceloasa), legat de procesul
infectios, fie legat de suprainfectia elementelor eruptive;
- alterarea confortului legat de prurit;
- risc de transmitere a infectiei legat de neizolarea pacientului.
Obiective Pacientul:
- sa-si pastreze integritatea pielii;
- sa prezinte confort fizic si psihic;
- sa nu fie expus microorganismelor infectioase;
- sa inteleaga masurile de control al infectiei si al gratajului;
- sa-si pastreze stima de sine.
Sa fie redus disconfortul pacientului.
Interventii - izolarea pacientului la domiliu sau in spital in cazurile complicate;
- mentinerea igienei tegumentelor;
- efectuarea baii generale numai dupa caderea crustelor;
- ameliorarea pruritului;
- efectuarea igienei cavitatii bucale;
- educatia pacientului pentru a nu se scarpina;
- supravegherea pentru a observa semnele vreunei complicatii (febra, cefalee);
- monitorizarea si evaluarea functiilor vitale;
- asigurarea alimentatiei si hidratarii adecvate.
DE RETINUT:
Varicela si zona zoster (herpes zoster) au acelasi agent etiologic.Varicela poate aparea
dupa un contact cu herpes zoster sau invers.
Bibliografie:
Romanesca, L Titirca, pag.222.
Boli infectioase si epidemiologie, Constantin Bocarnea, Editura InfoTeam, 1995, pag115-
116.
67
SUBIECT
SUBIECTUL III _______________________________________ 30 PUNCTE
Realizaţi un eseu cu tema „Îngrijirea bolnavului cu varicela”, după următoarea

structură de idei:

c. Precizati o circumstanta de aparitie;
d.Enumerati 4 manifestarile de dependenta;
23. Mentionati 3 probleme de dependenta la pacientul cu varicela.
24. Numiti 3 obiective de ingrijire ale pacientului cu varicela.
25. Precizati 6 interventi autonome si delegate ale asistentului medical.
SUBIECTUL III _____________________________________30 PUNCTE
1. 2 puncte
acordă 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
Raspuns:
Definitie : varicela este o boala infectioasa si foarte contagioasa/ infecto-
contagioasa, cauzata de virusul varicelozosterian.
2. 10 puncte
Culegerea datelor
a) (2 puncte)
Pentru răspuns corect se acordă 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0
puncte.
Raspuns:
- varicela poate aparea dupa un contact cu herpes zoster;
- varicela si zona zoster au acelasi agent etiologic si anume virusul varicelozosterian.
b) (8 puncte)
Pentru orice răspuns corect se acordă câte 2 puncte (4 x 2 puncte = 8 puncte); pentru
Raspuns:
Manifestari de dependenta in varicela:
- leziuni la nivelul tegumentelor si mucoaselor;
- eruptie pruriginoasa pe tegumente cu aspect polimorf (macule, papule, vezicule, cruste) in
valuri eruptive;
- eruptie pe mucoasa bucala;
- ulceratie cu aspect de afta in urma ruperii veziculelor;
- dureri la masticatie;
- salivatie abundenta;
- cefalee;
68
- catar respirator;
- febra.
3. 3 puncte
Raspuns:
Problemele de dependenta ale pacientului cu varicela:
- alterarea integritatii pielii;
- risc de alterare a imaginii corporale;
- risc de infectie a tegumentelor;
- potential de complicatii;
- alterarea confortului;
- risc de transmitere a infectiei.
4. 3 puncte
Raspuns:
- pacientul sa-si pastreze integritatea pielii;
- pacientul sa nu fie expus infectiilor;
- pacientul sa inteleaga si sa respecte masurile de control a infectiei;
- pacientul sa inteleaga si sa respecte masurile de ciontrol al gratajului;
- pacientul sa-si pastreze stima de sine;
- sa fie redus disconfortul pacientului.
5. 12 puncte
Pentru orice răspuns corect se acordă câte 2 puncte ( 6 x 2 puncte = 12 puncte);
Raspuns:
- izolarea pacientului la domiliu sau in spital in cazurile complicate;
- mentinerea igienei tegumentelor;
- efectuarea baii generale numai dupa caderea crustelor;
- ameliorarea pruritului;
- efectuarea igienei cavitatii bucale;
- educatia pacientului pentru a nu se scarpina;
- supravegherea pentru a observa semnele vreunei complicatii (febra, cefalee);
- monitorizarea si evaluarea functiilor vitale;
- asigurarea alimentatiei si hidratarii adecvate.
Bibliografie:
Definitie, circumstante de aparitie, manifestari de dependenta, problemele pacientului,
L Titirca, pag.222.
Interventii : Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos, Editura Cison, 2012, pag 94, 234-
235.
69
Simptomatologie: Boli infectioase si epidemiologie, Constantin Bocarnea, Editura InfoTeam,
1995, pag115-116.
70

Eseuri Examen Postliceala Sanitara

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Eseuri Examen Postliceala Sanitara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

INGRIJIREA PACIENTULUI CU ASTM BRONSIC

c. Manifestari de dependenta in criza de astm bronsic:

- alterarea respiratiei/respiratie ineficienta;

- ameliorarea respiratiei/ mentinerea functiei respiratorii optime;

- internarea pacientului cu stare de rau astmatic;

b. Manifestări de dependentă(semne si simptome):

c. Complicatii : hemoragie digestiva superioara ( hematemeza si/ sau melena ), perforatie,

BAREM DE EVALUARE SI NOTARE

5. Interventii aplicate copilului spitalizat:

SUBIECTUL III ___________________________________ 30 PUNCTE

Realizaţi un eseu cu tema „Îngrijirea bolnavului( copilului) cu

BAREM DE EVALUARE SI NOTARE

SUBIECTUL III ___________________________________ 30 PUNCTE

Realizaţi un eseu cu tema „Îngrijirea bolnavului(copilului) cu bronhopneumonie, după

BAREM DE EVALUARE SI NOTARE

SUBIECTUL III ______________________________________30 PUNCTE

Realizaţi un eseu cu tema „Îngrijirea bolnavului cu colica biliară”, după

BAREM DE EVALUARE SI NOTARE

INGRIJIREA COPILULUI CU GASTROENTERITA ACUTA

5. Rolul asistentei medicale in ingrijirea copilului cu gastroenterita:

Bibliografie:’’Puericultura si Pediatrie’’, Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Vladimir

SUBIECTUL III ___________________________________ 30 PUNCTE

Realizaţi un eseu cu tema „Îngrijirea bolnavului( copilului) cu gastroenterita, după

BAREM DE EVALUARE SI NOTARE

SUBIECTUL III___________________________________________30 PUNCTE

Bibliografie:’’Puericultura si Pediatrie’’, Prof. Dr. Crin Marcean, Dr. Vladimir

3. Problemele de dependenta ale pacientului si sursa de dificultate :

BAREM DE EVALUARE SI NOTARE

SUBIECTUL III_________________________________________________30 PUNCTE

INGRIJIREA PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT

b.Manifestari de dependenta(semne si simptome):

→ Îngrijiri în unităţi spitaliceşti:

1.Instalarea bolnavului în pat:

SUBIECTUL III ___________________________________ 30 PUNCTE

Realizaţi un eseu cu tema „Îngrijirea bolnavului cu infarct miocardic acut, după

BAREM DE EVALUARE SI NOTARE

SUBIECTUL III__________________________________________________30 PUNCTE

b. MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ (SEMNE ŞI SIMPTOME)

SUBIECTUL III _______________________________________________ 30 PUNCTE

BAREM DE EVALUARE SI NOTARE

SUBIECTUL III____________________________________________30 PUNCTE

III. Realizaţi un eseu cu tema „Îngrijirea bolnavului cu pneumonie pneumococica”,

11. Definitia afectiunii.

BAREM DE EVALUARE SI NOTARE

SUBIECTUL III__________________________________________ 30 PUNCTE

SUBIECTUL III ___________________________________ 30 PUNCTE

Realizaţi un eseu cu tema „Îngrijirea bolnavului cu reumatism articular acut, după

1. Definitia reumatismului articular acut.

BAREM DE EVALUARE SI NOTARE

Manifestari Perioada de incubatie - in medie, 10 zile este perioada preerupriva sau

SUBIECTUL III _________________________________________ 30 PUNCTE

Realizaţi un eseu cu tema „Îngrijirea bolnavului cu rujeola”, după următoarea

16. Definitia afectiunii.

BAREM DE EVALUARE SI NOTARE

SUBIECTUL III _____________________________________30 PUNCTE

Circumstante Varicela poate aparea dupa un contact cu herpes zoster si invers.

Manifestari - leziuni la nivelul tegumentelor si mucoaselor;

SUBIECTUL III _______________________________________ 30 PUNCTE

Realizaţi un eseu cu tema „Îngrijirea bolnavului cu varicela”, după următoarea

21. Definitia afectiunii.

BAREM DE EVALUARE SI NOTARE

SUBIECTUL III _____________________________________30 PUNCTE