Sunteți pe pagina 1din 170

UNIVERSITATEA ,, LUCIAN BLAGA DIN SIBIU

FACULTATEA DE MEDICINA ,, VICTOR PAPILIAN


SPECIALIZAREA ASISTETA MEDICALA GENERALA

TESTE LICENTA

SPECIALIZAREA
ASISTENTA GENERALA (NURSING)

CUPRINS

Nursing n afeciuni digestive 2


Nursing n afeciuni renale.. 15
Nursing n tulburri hidro-electrolitice i acido-bazice 23
Nursing n afeciuni cardio vasculare. 28
Nursing nafeciuni respiratorii.. 37
Nursing n pediatrie.......45
Nursing n urgene medico-chirurgicale.. 53
Nursing n O-G 60
Nursing n chirurgie. 62
Nursing n medicin comunitar.. .. 67
Nursing n boli endocrine i hematologice. 71
Nursing n afeciuni osteo-musculare..79
Principii fundamentale in nursing82
Nursing n afeciuni psihiatrice83
Nursing comunitar.. 91
Teste diverse nursing 96
Boli interne i nursing n boli interne.101
Pediatrie 111
Obstetric-gonecologie117
Chirurgie..128
Sntate public i nursing comunitar..137
Psihologie nursing144
Nursing n afeciuni oftalmologice.156
Nursing n afeciuni O.R.L.158
Dermatologie ...161
Diabet zaharat..167

NURSING N AFECIUNI DIGESTIVE pag. 2


1)Interventii nursing in cazul durerii din ulcerul duodenal sunt:
a.administrarea medicamentelor prescrise de medic
b.evitarea utilizarii de antiinflamatoare nesteroidiene
c.evitarea fumatului
d.evitarea consumului de cafea
e.consum de aspirina
2)Interventii nursing in cazul lipsei de cunostinte referitoare la prevenirea si tratamentul ulcerului
duodenal sunt :
a.folosirea unui vocabular pe intelesul pacientului
b.purtarea de discutii cu pacientul cand este odihnit
c.educarea pacientului sa consume alimente neiritante
d.evaluarea cunostintelor pacientului
e.educareaa pacientului sa manance la ore regulate
3)Diagnostice nursing posibile in ulcerul gastro-duodenal sunt :
a.durere legata de iritarea mucoasei gastrice
b.anxietate legata de evolutia si consecintele afectiunii
c.risc crescut de deficit de volum lichidian
d.lipsa de cunostinte referitoare la prevenirea si tratamentul bolii
e.deficit nutritional legat de teama de durere la ingestia alimentelor.
4)Interventii nursing incazul lipsei de cunostinte referitoare la interventia chirurgicala pe stomac si
derularea perioadei potsperatorii sunt :
a.informarea pacientului asupra naturii operatiei
b.informarea pacientului asupra regimului igieno-dietetic pana la reluarea peristaltismului intestinal
c.evaluarea cunostintelor pacientului si a motivatiei sale
d.administrarea de antialgice
e.informarea pacientului despre necesitatea mobilizarii precoce in perioada postoperatorie
5)Diagnostice nursing posibile la un pacient operat pentru ulcer gastric sunt :
a.deficit nutritional legat de interventia chrirugicala
b.risc de infectie legat de incizia chirurgicala
c.durere legata de prezenta plagii operatorii
d.risc crescut de deficit de volum lichidian legat de hemoragie
e.incapacitate de efectuare a igienei personale
6)Interventii nursing in cazul reducerii mobilitatii la un pacient operat pentru ulcer gastric sunt :
a.schimbarea pozitiei la 2-3 ore
b.utilizarea colacilor de cauciuc
c.ajutarea pacientului in efectuarea ingrijirilor igienice
d.observarea aspectului tegumentului in locurile expuse presiunii
e.administrarea de heparina la indicatia medicului
7)Interventii nursing in caz de greturi si varsaturi la un pacient operat pentru ulcer duodenal sunt:
a.administrarea de antibiotice la indicatia medicului
b.aspiratia nazogastrica
c.administrarea de lichide inainte de aparitia zgomotelor intestinale
d.administrarea de antiemetice la indicatia medicului
e.evitarea administrarii lichidelor pe cale orala pana la reluarea tranzitului intestinal
3

8)Interventii nursing in caz de hemoragie la un pacient operat pentru ulcer duodenal sunt :
a.masurarea pulsului la interval de 30 de minute
b.observarea plagii operatorii
c.observarea culorii tegumentului
d.adminsitrarea de antiematice
e.ajutarea pacientului in efectuarea ingrijirilor
9)Interventii nursingin in cazul incapacitatii efectuarii igienei personale la un pacient operat pentru
ulcer gastric sunt:
a.observarea culorii tegumentului
b.ajutarea pacientului in efectuarea ingrijirilor
c.efectuarea igienei cavitatii bucale
d.schimbarea pozitiei la 2-3 ore
e.incurajarea pacientului sa respire adanc
10)Diagnostice nursing posibile la un pacient operat pentru ulcer gastric sunt :
a.incapacitate de efectuare a igienei personale
b.reducerea mobilitatii
c.durere legata de prezenta plagii operatorii
d.risc crescut de deficit de volum lichidian
e.deficit nutritional legat de interventia chirurgicala
11)Diagnostice nursing posibile in ciroza hepatica sunt :
a.alterarea integritatii tegumentului legata de prezenta edemelor
b.durere si disconfort legate de hepatomegalie si prezenta ascitei
c.intoleranta la activitate legata de oboseala, slabiciune
d.durere legata de iritarea mucoasei gastrice
e.durere legata de inflamatia colecistului
12)Interventii nursing la un pacient cu ciroza hepatica care prezinta edeme si alterarea integritatii
tegumentului sunt :
a.sfatuirea pacientului sa stea in repaus in timpul perioadei febrile
b.reducerea consumului de sare
c.schimbarea periodica a pozitiei
d.oferirea de alimente in cantitati mici
e.suprimarea consumului de alcool
13)Interverntii nursing la un pacient cu ciroza in cazul deficitului nutritional legat de anorexie si de
tulburarile gastrointestinale sunt :
a.administrarea de antibiotice la indicatia medicului
b.bilant hidric
c.oferirea de alimente in cantitai mici
d.asigurarea unei atmosfere agreabile intimpul mesei
e.suprimarea consumului de alcool

14)Interventii nursing la un pacient cu ciroza hepatica in cazul hipertermiei legata de prezenta


procesului inflamator sunt:
a.masurarea regulate a temeperaturii
b.bilant hidric zilnic
c.administrarea de medicamente pentru combaterea senzatiei de greata
d.administrarea de anitibiotice la indiciatia medicului
e.reducerea consumului de sare.
15)Interventii nursing la un pacient cu ciroza hepatica in cazul intolerantei la efort legata de
oboseala,slabiciune sunt:
a.regim alimentar bogat in factoring energetici si proteine
b.masurarea regulate a temperaturii
c.asigurarea unui aport suplimentar de vitamine A,K,B;
d.administrarea de diuretice
e.sfatuirea pacientului sa stea in repaus in timpul durerilor abdominale
16)Interventii nursing la un pacient cu ciroza hepatica in cazul durerii legata de hipertrofia ficatului
si prezenta ascitei sunt :
a.masurarea functiilor vitale la intervale regulate de timp
b.administrarea antispasticelor prescrise de medic
c.supravegherea pacientului pentru decelarea manifestarilor hemoragice
d.observarea scaunului (culoare,cantitate,consistenta)
e.administrarea de antibiotice la indicatia medicului
17)Interventii nursing la un pacient cu ciroza hepatica in cazul prezentei edemelor si ascitei sunt:
a.efectuarea zilnica a bilantului hidric(ingestie-eliminare)
b.reducerea aportului de proteine din alimentatie
c.regim hiposodat
d.reducerea aportului de lichide
e.administrarea diureticelor prescrise de medic
18)Interventii nursing la un pacient cu ciroza hepatica in cazul alterarii proceselor cognitive legat de
prezenta hiperamoniemiei sunt :
a.supravegherea atenta a pacientului
b reducerea aportului de proteine din alimentatie
c. masurarea circumferintei abdominale
d.instruirea pacientului referitor la necesitatea restrictiei de sodiu si lichide
e.administrarea de diuretice
19)Inteventii nursing la un pacient cu ciroza hepatica in cazul respiratiei ineficace legata de prezenta
ascitei sunt :
a.pregatirea pacientului pentru paracenteza
b.asigurarea unui aport corespunzator de glucide
c.asigurarea pozitiei semisezand sau sezand
d.efectuarea zilinica a bilantului hidric
20)Interventii nursing pentru prevenirea complicatiilor la un pacient cu ciroza hepatica sunt:
a.observarea scaunului(culoare,cantitate,consistenta)
b.masurarea semnelor vitale la intervale regulate de timp
c.supravegherea pacientului in timpul paracentezei
d.educarea pacientului pentru prevenirea traumatismelor
e.observarea pacientului pentru decelarea unor manifestari hemoragice(epistaxis,petesii,echimoze)
5

21)Interventii nursing la o pacienta cu colecistita in cazul prezentei greturilor si varsaturilor sunt :


a.dieta hiperlipidica
b.administrarea antiemeticelor prescrise de medic
c.sondaj nazogastric daca persista varsaturile
d.asigurarea repausului la pat pacientului sa-si schimbe pozitia 2-4 ore
e.ajutarea pacientului sa-si schimbe pozitia la 2-4 ore
22)Diagnostice nursing posibile la un pacient cu colecistit acut sunt :
a. n efectuarea ngrijirilor igienice
b. icter greuri i vrsturi
c. durere
d. dificultate
e. respiraie ineficace
23) intervenii nursing la o pacient cu colecistit acut n cazul prezenei complicaiilor imobilitii
sunt :
a. ncurajarea pacientei s respire adnc
b. diet uoar fr grsimi
c. administrarea analgezicelor conform prescripiilor medicului
d. efecturea zilnic a bilanului hidric
e. ajutarea pacientului s-i schimbe poziia la 2-4 ore
24) intervenii nursing la un pacient cu colecistit acut n cazul dificultii n satisfacerea nevoii de
eliminare sunt:
a. msurarea regulat a temperaturii
b. efecturea zilnic a bilanului hidric
c. facilitarea eliminrilor ( oferirea de plosc, urinar)
d. monitorizarea eliminrilor de urin i materii fecale
e. asigurarea intimitii n timpul miciunii/defecaiei
25) probleme nursing posibile la un pacient colecistectomizat sunt:
a. durere
b. potenial de hemoragie
c. incapacitate de a-i efectua igiena personal
d. potenial de infecie
e. prurit
26) intervenii nursing la o pacient colecitectomizat n cazul prezenei durerii sunt :
a. administrarea de analgezice cu regularitate
b. supravegherea tuburilor de dren
c. administrarea de diuretice
d. efecturea zilnic a bilanului hidric
e. schimbarea periodic a poziiei.
27) intervenii nursing la o pacient colecitectomizat n cazul prezenei greurilor i vrsturilor
sunt :
a. administrarea de lichide nainte de reluarea peristaltismului intestinal
b. ncurajarea pacientului s respire adnc
c. msurarea regulat atemperaturii
d. evitarea administrrii lichidelor pe cale oral pn la reluarea peristaltismului
e. administrarea de antiemetice
6

28) intervenii nursing la un pacient colecistectomizat pentru prevenirea complicaiilor imobilizrii


sunt :
a. ajutarea pacientului s-i schimbe poziia la 2-4 ore
b. ajutarea pacientului n efectuarea toaletei tegumentelor
c. ajutarea pacientului s utilizeze plosca i urinarul
d. ncurajarea pacientului s efectueze micri ale membrelor
e. ncurajarea pacientului s respire profund
29) intervenii nursing la un pacient colecistectomizat cu potenial de hemoragie sunt :
a. msurarea regulataTA, pulsului
b. administrarea de diuretice
c. observarea plgii operatorii i a tuburilor de dren
d. administrarea antibioticelor prescrise de medic
e. implicarea pacientului n planificarea ngrijirilor i luarea deciziilor
30) intervenii nursing la o pacient recent colecistectomizat pentru prevenirea infeciei sunt:
a. msurarea regulataTA, pulsului
b. respectarea cu stricte a msurilor de asepsie n timpul efecturii tuturor ngrijirilor
c. msurarea regulat a temperaturii
d. ajutarea pacientei s-i schimbe poziia la intervale regulate de timp
e. ajutarea pacientei n efectuarea igienei cavitii bucale
31)Diagnostice nursing posibile la un pacient cu pancreatita acuta sunt :
a.durere legata de inflamatia pancreasului
b.deficit de volum lichidian legat de varsaturi
c.deficit nutrtitional legat de aport inadecvat
d.respiratie ineficace legata de durere
e.potential de hemoragie
32)Interventii nursing la unpacient cu pancreatita acuta in cazult prezentei durerii sunt
a.administrea analgezicelor prescrise de medic
b.asigurarea repausului la pat
c.evaluarea echilibrului hidroelectrolitic
d.evaluarea impreuna cu pacientul a efectului terapeutic al analgezicelor administrate
e.administrarea de diuretice
33)Interventii nursing la un pacient cu pancreatita acuta in cazul deficitului de volum lichidian sunt :
a.evaluarea echilibrului hidroelectrolitic
b.asigurarea permeabilitatii sondei nazogastrice
c.aspiratie gastrica continua
d.tratamentul socului hipovolemic daca este prezent
e.stabilirea surselor de dezichilibru hidroelectrolitic(varsaturi,diaree)
34)Obiective nursing pentru diminuarea durerii in cazul pancreatitei acute sunt :
a.ameliorarea disconfortului produs de prezenta sondei nazogastrice
b.inhibarea stimularii pancreasului
c.mentinerea echilibrului hidroelectrolitic
d.ameliorarea respiratiei
e.ameliorarea statusului nutritional

35)Interventii nursing la un pacient cu pancreatita acuta in cazul deficitului nutritional legat de


aport inadecvat sunt :
a.aprecierea statusului nutritional
b.cantarirea zilinica a pacientului
c.masurarea circumferintei abdomenului
e.masurarea debitului urinar
36) Interventii nursing la un pacient cu pancreatita acuta in cazul respiratiei inceficace legata de
durere sunt :
a.evaluarea echilibrului hidroelectrolitic
b.evaluarea functiei respiratorii
c.sfatuirea pacientului sa nu consume alcool
d.verificarea glicemiei
e.incurajarea pacientului sa efectueze exercitii de respiratii profunde
37)La un pacient cu pancreatita acuta in cazul respiratiei ineficace se adopta pozitia semiFowler din
urmatorul rationament :
a.degaja caile respiratorii
b.previne atelectazia
c.diminueaza presiunea diafragmului si permite expansiunea pulmonara
d.favorizeaza ventilatia
e.favorizeaza drenajul lobilor pulmonari
38)Interventii nursing pentru reducerea solicitarilor metabolice la un pacient cu pancreatita acuta
sunt :
a.incurajarea pacientului sa efectueze exercitii de respiratii profunde
b.administrarea de oxigen pe sonda nazala
c.administrarea de antibiotice la indicatia medicului
e.educarea pacientului sa se mobilizeze frecvent
39)Diagnostice nursing posibile la un pacient cu stomie intestinala sunt :
a.pertubarea conceptului de sine legata de modificarea aspectului corporal
b.anxietate legata de pierderea evacuarii intestinale voluntare
c.risc de deficit nutritional legat de refuzul alimentelor
d.risc de deficit de volum lichidian legat de anorexie sau varsaturi
e.durere legata de inflamatia colcecistului
40)Interventii nursing in cazul pertubarii conceptului de sine legat de modificarea aspectului
corporal la un pacient cu stomie inetstinala sunt :
a.se ofera informatii pacientului despre functia sa intestinala
b.se incurajeaza pacientul sa-si exprime sentimentele vis-a-vis de stomie
c.se pune pacientului in legatura cu alti pacienti cu stomie
d.se informeaza pacientul despre modul de alegere si schimbare a pungii colectoare
e.administrarea de sedative la indicatia medicului
41)Interventii nursing la un pacient cu stomie intestinala in cazul deficitului lichidian legat de
anorexie sau varsaturi sunt :
a.administrarea cu regularitate a analgezicelor prescrise
b.efectuarea bilantului hidric(intrari-iesiri)
c.observarea culorii tegumentelor si aspectul mucoaselor
d.educarea pacientului sa evite consumul crescut de frcute
e. administrarea de diuretice
8

42)Interventii nursing pentru ameliorarea durerii la un pacient cu stomie intestinala sunt :


a. administrarea cu regularitate a analgezicelor prescrise
b.verificarea natremiei si natriuriei
c.efectuarea zilinica a bilantului hidric(intrari-iesiri)
d.masurarea regulata a temperaturii
e.masurarea regulata a TA, pulsului
43)Interventii nursing in cazul deficitului nutritional la un pacient cu stomie intestinala sunt :
a.efectuarea zilnica a bilantului hidric
b.masurarea regulata a temperaturii
c.educarea pacientului sa evite alimente cu continut mare de celuloza
d.educarea pacientului sa evite consumul exagerat de fructe
e.efectuarea unui bilant nutritional complet
44) Interventii nursing la un pacient cu stomie intestinala in cazul reducerii mobilitatii sunt
a.observarea aspecutului tegumentului in locurile expuse presiunii
b.ajutarea pacientului in efectuarea ingrijirilor igienice
c.efectuarea igienei cavitatii bucale
d.asigurarea tehnicilor aseptice in timpul ingrijirii stomiei
e.masurarea regulata a TA, pulsului
45)Interventii nursing pentru prevenirea infectiei la un pacient cu stomie intestinala sunt :
a.ajutarea pacientului in efectuarea ingrijirilor igienice
b.asigurarea tehnicilor aseptice in timpul ingrijirii stomiei
c.observarea aspectului stomiei
d.administrarea de antispatice
e.masurarea regulata a TA.
46)Interventii nursing la un pacient cu stomie intestinala in cazul incapacitatii de a-si efectua
ingrijirile igienice sunt :
a.utilizarea mijloacelor de reducere a presiunii in locurile expuse aparitiei escarelor (colaci de cauciuc)
b.incurajarea pacientului sa respire adanc
c.ajutarea acientului in efectuarea ingrijirilor igienice
d.efectuarea toaletei cavitatii bucale
e.administrarea de antibiotice la indicatia medicului
47)Rationamentul pentru care se schimba pozitia la intervale regulate de timp la un pacient cu
stomie intestinala este :
a.previne infectia
b.previne aparitia escarelor
c.favorizeaza expansiunea pulmonara
d.previne aparitia trombozei venoase profunde
e.favorizeaza drenajul la nivelul plagii operatorii
48)Interventii nursing in cazul lipsei de cunostinte despre interventia chirurgicala la un pacient cu
neoplasm rectal la care urmeaza sa se efectueze stomia intestinala sunt
a.masurarea regulata a temperaturii
b.se poarta discutiicu pacientul si se noteaza impresiile pozitive si negative
c.administrarea de sedative
d.efctuarea zilnica a bilanutlui hidric
e.se informeaza pacientul despre semnele si simptomele de iritatie a pielii
9

49)Mijloace de tratament in ciroza hepatica sunt :


a.regim bogat in vitamine
b.administrarea de substante acidifiante
c.evitarea tratamentului cu diuretice
d.evitarea condimentelor
e.repaus la pat 14-16 ore
50) Obiectivele tratamentului in ciroza hepatica sunt :
a.prevenire recidivelor
b.restabilirea metabolismului
c.indepartarea agentului etiologic
d.mentinerea starii de inactivitate si compensare
e.prevenirea complicatiilor , descompensarilor si tratamentul lor
51)In ulcerul gastroduodenal regimul igieno-dietetic consta in :
a.renuntarea la fumat
b.evitarea consumului de alcool
c.consum de aspirina
d.evitarea consumului de condimente
e.consum de compot de mere
52)In ulcerul gastroduodenal se recomanda utilizarea aspirinei pentru :
a.reducerea durerii
b.inlaturarea senzatiei de arsura
c.nu se recomnada aspirina
d.vindecarea ulcerului
e.prevenirea recidivelor
53)Obiectivele avute in vedere in caz de diaree sunt :
a.mentinerea echilibrului hidroelectolitic
b.regim de viata care sa faciliteze o functie intestinala normala
c.ameliorarea iritatiei perianale
d.promovarea unei alimentatii adecvate
e.eliminarea manifestarilor clinice
54)Interventii nursing acordate pacientului cu diareee sunt :
a.consum de lichide reci si fierbinti
b.se evita consumul de lapte, dulciuri, condimente, grasimi dupa 4-5 zile
c.restrictie de lichide cu continut bogat in sodiu si potasiu
d. dieta hidrica 24-48 ore
e.asigurarea igienei regiunii perianale
55)Obiectivele tratamentului in colecistita acuta sunt :
a.reducerea simptomelor prezente
b.indepartarea cauzei generatoare
c.eliminarae procesului inflamator colecistic
d.oprirea evolutiei
e.refacerea echilibrului acido-bazic

10

56)Durerea :
a.la nivelul stomacului variaza ca intensitate
b.in afectiuni ale intestinului este insotita de varsaturi, diaree
c.la nivelul faringelui are caracter de constrictie
d.in afectiuni ale cailor biliare iradiaza retrosternal sau spre hipocondrul stang
e.la nivelul abdomenului are caracter de lovitura de pumnal
57)Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte :
a.durerea poate fi spontana sau provocata de ingestia de alimente
b.greata precede varsatura sau este de sine statatoare
c.eructatia reprezinta senzatia imperioasa de defecatie
d.icterul se manifesta prin coloratia galbena a tegumentelor simucoaselor
e.tenesmele sunt determinate de acumularea unei cantitati mari de gaze si de tulburari in emisia lor
58)Interventii nursing in caz de greturi si varsaturi sunt :
a.administrarea de antiemetice
b.masurarea functiilor vitale, temperatura, puls la 4 ore
c.dieta usoara fara grasimi, incurajarea consumului de lichide pe cale orala daca sunt tolerate
d.sondaj nazogastric daca varsaturile sunt severe
e.bilant hidric si ajutarea pacientului sa-si schimbe pozitia la 2-4ore
59)Varsatura :
a.este intalnita in majoritatea afectiunilor digestive
b.apare doar in afectiuni digestive
c.are continut bilios, alimentar, sanguinolent
d. apare inainte de mese
e.are frecventa variablia
60) Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la varsaturi sunt false :
a.nu apare in afectiuni neurologice
b.reprezinta un simptom in afectiunile renale
c.poate avea cauze de ordin fizic sau emotional
d.nu apare dimineata
e.nu apare in afectiuni digestive
61) Greata :
a.precede intotdeauna varsatura
b.este insotita de paloare, bradicardie
c.este o tulburare neurovegetativa
62)Caracterele hematemezei sunt :
a.reprezinta eliminarea de varsatura cu sange
b.reprezinta eliminarea de sange la nivelul arborelui traheo-bronsic
c.are culoare inchisa, ca de zat de cafea
d.apare doar in afectuni gastrice
63)Melena :
a.reprezinta eliminarae de sange prin scaun
b.are culoarea rosu aprins
c.aparae in afectiuni renale
d.se datoreaza ingestiei de preparate de fier, spanac, legume
11

64)Interventii nursing in caz de greata sunt :


a.ajutarea pacientului in efectuarea ingrijirilor igienice
b.la indicatia medicului administrarea de antiemetice
c.administrarea de heparina la indicatia medicului
d.incurajarea pacientului sa efectueze miscari ale membrelor
e.efectuarea toaletei cavitaii bucale
65)interventii nursing in caz de melena sunt :
a.recoltarea de scaun pentru examen de laborator
b.purtarea de discutii cu pacientul in vederea reducerii anxietatii
c. aport crescut de lichide
d. ingestie crescuta de sare
66) reducerea durerii rectale se face prin:
a. aplicarea unui lubrifiant la nivelul anusului
b. aplicarea de comprese umede la nivelul regiunii anale
c. administrarea de analgezice
d. evitarea constipaiei
e. alimentaie corespunztore
67) dintre factorii etiologici ai durerii rectale fac parte.:
a. fisuri anale
b. abcese anorectale
c. constipaia sau diareea
d. hemoroizii
e. nici un rspuns nu este corect
68) factorii care favorizeaz alterarea eliminrii intestinale diareea sunt:
a. stres
b. sedentarism, stres
c. alimentaie inadecvat prin consumul de alimente iritabile
d. deshidratarea
e. efecte secundare ala medicamentelor (antiacide, laxative, antibiotice,preparate tiroidiene)
69) nu fac parte dintre factorii etiologici ai alterrii eliminrii intestinale diareea:
a. afeciuni digestive i sindroame de malabsorbie
b. afeciuni endocrine i metabolice
c. durere la defecaie
d. procese infecioase (dizenterie, holer)
e. scderea peristaltismului legat de hipoxie
70) msurile corective n cazul apariiei durerii la defecaie sunt:
a. creterea aportului de alimente care conin fibre vegetale
b. exerciii fizice zilnic
c. scderea ingestiei de lichide
d. bi reci
e. administrarea de antiacide

12

71) factorii cauzali ai constipatiei sunt:


a.spitalizarea prelungita
b.sedentarismul
c.scaune dure
d.durere la defecatie
e.abuz de laxative.
72) abuzul de laxative determina:
a.scaderea peristaltismului
b.scaderea tonusului muscular
c.alergii
d.determina durere la defecatie
e.nici un raspuns nu este corect
73) in constipatia severa se administreaza:
a.nu se administreaza laxative
b.supozitoare cu glicerina
c.laxative
d.variantele a si c sunt corecte
e.antiacide
74) in cazul fecalomului se efectueaza:
a.tuseu rectal
b.clisma
c.rectosigmoidoscopie
d.colonoscopie
e.nici un raspuns nu este corect.
75) dintre masurile corective in cazul constipatiei fac parte:
a.stimularea defecatiei
b.folosirea bazinetului
c.stabilirea unui orar de eliminare
d.tehinici de relaxare
e.asigurarea intimitatii.
76) interventii nursing in cazul efectuarii tomografiei computerizate sunt:
a. explicarea tehnicii
b. se anunta pacientul sa nu manance,sa nu fumeze in dimineata examenului
c. se anunta pacientul sa nu manance,sa nu bea dupa miezul noptii si inainte de efectuarea examinarii
d. dupa prima examinare se administreaza pranzul Boyden
e. pacientul este rugat sa stea relaxat.
77) caracteristicile constipatiei sunt:
a.eliminarea scaunului in fiecare zi
b.aliminarea scaunului la 3-4 zile
c.scaune moi,apoase
d.crampe abdominale
e.zgomote intestinale mai intense.

13

78) care din factorii etiologici corespund constipatiei:


a.cancer
b.interventii chirurgicale pe intestin
c.malnutritia
d.durere la defecatie
e.procese infectioase.
79)Urmatoarele examinari radiologice se efectueaza cu substanta de contrast:
a.examneul cu sulfat de bariu
b.colecistografia
c.colangiografia
d.radiografia abdominala
e.ecografia abdominala
80) La examenul de cu sulfat de bariu pacientul este anuntat sa nu manance:
a.cu 1-2 zile inaintea examinarii
b.cu 1-2 ore zile inatea examinarii
c.in ziua precedenta
d.in dimineata examenului
e.cu o seara inantea examenului
81) Substanta de contrast utilizata in colecistografie este:
a.sulfat de bariu
b.razebil
c.pobilan
d.nu se administreaza substanta de contrast
82)Colangiografia consta in radiografierea cailor biliare(inclusiv colecistul)pline cu substanta de
contrast administrata:
a.intravenos
b.sub forma de tablete
c.pe cale orala
d.prin tubaj duodenal
83)Dupa realizarea biopsiei hepatice pacientul are nevoie de repaus la pat:
a.5-10 ore
b.1-2 ore
c.12-24 ore
d.10-12 ore
84)Pacientul este instruit sa nu manace si sa nu bea inaintea biopsiei hepatice cu:
a.jumatate de ora
b.2 ore
c.o ora
d.5 ore
e.4 ore
85)Pentru realizarea esofago-gastroscopiei pacientul este anuntat sa nu manance si sa nu fumeze:
a.in seara precedenta
b.cu o ora inainte de examen
c.in dimineata examenului
d.cu doua ore inainte de examen
14

86)Pentru realizarea colonoscopiei si rectosigmoidoscopiei in seara precedenta si inaintea examinarii


cu 2-3 ore se efectueaza:
a.o clisma evacuatoare
b.2 clisme evacuatorii
c.nici o clisma evacuatoare
d.3 clisme evacuatorii
87) Diareea se caracterizeaza prin:
a.diminuarea tranzitului intestinal
b.reducerea volumului si consistentei scaunelor
c.cresterea peristaltismului intestinal
d.rarirea ritmului de eliminarea a scaunelor
e.insotirea de colici intestinale

???????????????????????????

88) Caracteristicile constipatiei sunt:


a.acuta(in boli infectioase)
b.cronica (in afectiuni biliare,endocrine,pancreatice)
c.se datoreaza diminuarii tranzitului intestinal
d.secundara(neoplasme rectale sau sigmoidiene ,afectiuni neurologice)
89) Tubajul duodenal consta in:
a.recoltarea secretiei gastrice bazale
b.recoltarea lichidului peritoneal
c.recoltarea bilei A,B,C
d.masurarea secretiei de acid gastric la o ora dupa administrarea unui stimulent al acidului gastric
90) Pentru efectuarea reactiei Adler pacientul este infromat:
a.sa nu fumeze,sa nu manance,sa nu bea cu 12 ore inainte de test
b.sa nu consume carne,alimente care contin sange,fructe,legume verzi,cacao,ciocolata timp de 3 zile
anterior
c. sa suprime tratamentul cu antiacide, anticolinergice
d. sa nu bea cu 4 ore inaintea testului
c.sa surpime tratamentul cu antiacide ,anticolinergice
d.sa nu bea cu 4 ore inaintea testului

NURSING IN AFECTIUNI RENALE pag. 13


91) Interventii nursing in cazul efectuarii radiografiei renale simple sunt:
a.asistenta medicala nu pune accent pe pregatirea psihica a pacientului ci pe examinarea radiologica in sine
b.inainte cu 2-3 zile regimul pacientului va cuprinde alimente cu reziduuri multe(fructe,legume,zarzavaturi)
c.asistenta medicala insoteste pacientul la radiologie pentru a-i oferi ajutorul necesar
(imbrcarare,dezbracare)
92)Interventii nursing in cazul efectuarii urografiei intravenoase sunt:
a.pregatire psihica si fizica a pacientului
b.ingestia unei mari cantitati de apa si alimente cu 12 ore inainte de examinare
c.nu este obligatorie testarea sensibilitatii la iod
d.este obligatorie testarea sensibilitatii la iod
15

93)Ecografia renala presupune urmatoarele interventii nursing:


a.pacientul este pregatit cu clisme si administrare de carbune vegetal pentru o buna evacuare a gazelor
b.cu 2 ore inainte pacientul ingera 2 litri lichide
c.nu se recomanda ingestia de lichide intrucat ecografia renala se face cu vezica urinara goala
d.pacientul este rugat sa urineze inainte de examinare
94)Cistoscopia presupune urmatoarele interventii nursing:
a.interventia se face dupa informarea precisa a pacientului asupra utilitatii ,scopului si tehnicii
b.pacientul este asezat in decubit dorsal
c.se efectueaza toaleta regiunii perineale
d.pacientul este sfatuit sa nu manance si sa nu urineze
95)Interventii nursing in cazul efectuarii biopsiei renale sunt:
a.inainte de efctuarea tehnicii se verifica probele de laborator (testele de coagulare)
b.pacientul este informat asupra locului unde se va efectua punctia
c.locul punctiei va fi supravegheat si la aparitia unei hemoragii se informeaza medicul
96)Interventii nursing in colica renala sunt:
a.administrarea antispaticelor prescrise de medic
b.evitarea expunerii la trepidatii
c.calmarea durerilor prin repaus
d.aport crescut de lichide in prima zi de colica
e.monitorizarea diurezei,TA,pulsului
97)Interventii nursing in tulburari mictionale sunt:
a.identificarea factorilor etiologici si favorizanti
b.culegeerea datelor subiective
c.pregatirea pacientului pentru examinari de laborator
d.educatia pacientului
98)Date subiective in tulurarile mictionale sunt:
a.durere
b.scaderea fortei jetului urinar
c.urina de culoare brun inchis
d.dureri retrosternale
99)Strategii nursing dupa efectuarea transplantului renal sunt:
a.evaluarea balantei hidroelectrolitice
b.instituirea continua a masurilor de asepsie
c.monitorizarea temperaturii
100)Pentru reusita transplantului renal este necesar:
a.suport psihologic
b.discutii cu pacientul despre tratament
c.informarea pacientului asupra roului muschilor diafragmei pelvine dupa transplantul renal
101)Interventii nursing in retentia de urina sunt:
a.evitarea infectiei prin masuri de igiena personala
b.administrarea analgezicelor prescrise de medic
c.recoltarea urinei pentru proba celor trei pahare
16

102)Postoperator in retentia acuta de urina asistenta medicala:


a.va incuraja eliminarea prin sondaj vezical
b.va incuraja eliminarea naturala
c.va administra medicatia prescrisa de medic
103)Interventii nursing in caz de enurezis sunt:
a.evaluarea factorilor etiologi
b.promovarea unei bune relatii copii-parinti
c.recomandarea reducerii aporului lichidian inainte de culacre si mictionarea iainte de culcare
d.cresterea aportului de lichide inainte de culcare
e.administrarea de substante alcaline
104)Interventii nursing in incontinenta urinara sunt:
a.scaderea aportului de cafea,ceai datorita efectului diuretic
b.cresterea aportului de cafea,ceai,suc
c.monitorizarea diurezei
d.administrarea de diuretice
105)Interventii nursing in incontinenta urinara pentru cresterea capacitatii vezicii urinare snt:
a.monitorizarea iurezei
b.pacientul va fi sfatui sa se abtina cat mai mult posibil de la actul mictional
c.purtarea de discutii cu pacientul
d.evitarea actelor mictionale obisnuite care nu sunt asolut ncesare
e.orientarea pacientului spre interventie chirrgicala(plastie de vezica)
106)Interventii nursing in cazul cistalgiei sunt:
a.aplicarea locala de caldura
b.administrarea de antialgice
c.monitorizarea TA,puls,temperatura
107)Interventii nrsing in cazul durerii din colica renala sunt:
a.administrarea de antialgice si antispatice
b.monitoriazarea efectului tratamentului
c.aplicarea locala de comprese reci
d.insituirea unei diete vegetale
108)In colica renala:
a.se recolteaza urina pe 24 ore
b.se recolteaza urina pentru urocoltura si antibiograma
c.nu se reolteaza urina
109)In colica renala greturile si varsaturile se amelioreaza prin:
a.administrarea de antiemetice
b.exercitii fizice
c.administrarea de antibiotice
d.ingerarea de lichide
110)Interventii nursing in poliurie sunt:
a.masurarea aportului de lichide
b.monitorizarea pulsului si TA
c.reducere aportului lichidian
d.crestera aportului lichidian pentru compensarea pierderilor
17

111)In oligurie rolul asistentei medicale este de a:


a.supraveghea aparitia semnelor de soc hemoragic
b.suplimenta aportul de lichide
c.suprima aportul de lichide
d.toate raspunsurile sunt corecte
112)Interventii nursing in anurie sunt:
a.masurarea si inregistrarea urinei eliminate
b.restrictie de sare
c.reducerea aportului lichidian corelat cu eliminarea urinara
d.toate raspunsurile sunt incorecte
113)Interventii nursing in polakiurie sunt:
a.accesul facil la toaleta
b.evitarea aparitie complicatiilor prin educarea pacientului in vederea mentinerii unei igiene locale
c.ambele raspunsuri nsunt corecte
d.nici un raspuns nu este corect
114)In cazul mictiunii imperioase asistenta medicala are rol in:
a.evaluarea factorilor si cauzelor determinate
b.educatia pacientului
c.administrarea de antispatice
d.efectuarea de bai caldute
e.asigurarea accesului la toaleta
115)Interventii nursing in disurie sunt:
a.cresterea confortului pacientului
b.cresterea aportului de lichide
c.evitarea consumului de iritantii
d.evaluarea factorilor si cauzelor determinate
e.toate raspunsurile sunt corecte
116) Obiectivele ingrijirii unui copil cu enurezis sunt:
a.copilul sa ramana uscat in timpul noptii
b.copilul sa ramana ud in timpul noptii
c.familia sa depisteze cauza enurezisului
d.asistenta medicala sa depisesteze cauzele enurezisului si indpartarea lor
117)Obiectivele ingrijirii unui pacient cu incotinenta urinara sunt:
a.reducerea episoadelor de incontenta
b.eliminarea epidoadelor de incontinenta
c.eliminarea factorilor favorizanti daca este posibil
118)La un copil cu enurezis care are somn profund se recomanda urmaoarele:
a.incurajarea mictiunii inainte de culcare
b.aport lichidian redus inainte de culcare
c.aport lichidian crescut inainte de culcare
d. copilul trebuie trezit ca sa urineze

18

119)Examenul complet al urinei cuprinde


a. macroscopic
b. microscopic
c. citologic
d. bacteorologic
e. fizico-chimic
120)Pentru a reduce contaminarea urinei in timpul recoltarii este necesar:
a.recoltarea urinei din jetul mijlociu
b.spalarea mainilor
c.punctie suprapubiana
d.la barbt dezinfectia meatului
e.la femei toaleta vulvei
121) La examenul macroscopic al urinei se determina:
a. cantitatea
b. aspectul
c. osmolaritatea urinei
d. culoarea
e. mirosul
122)In cazul efectuarii clearanceului la creatinina pacientul ingera la ora 6 dimineata o cantitatea de
lichide de:
a.100 ml
b.300 ml
c.50 ml
d.800 ml
123)In proba de dilutie dupa ce pacientul ingera 1500 ml apa se colecteaza urinile din:
a.20 in 20 minute timp de 3 ore
b.jumatae in jumatate de ora timp de 4 ore
c.60 in 60 minute timp de 8 ore
d.80 in 80 minute timp de 6 ore
124)In proba de concentratie urina se recolteaza astfel:
a.din 4 in 4 ore ziua si din 6 in 6 ore noaptea
b.din 2 in 2 ore ziua si din 3 in 3 ore noaptea
c.din 5 in 5 ore ziua si din 4 in 4 ore noaptea
d.din ora in ora ziua si din 2 in 2 ore noaptea
125)Lipsa de miscare la pacientii cu edeme poate duce la aparitia:
a.leziunilor cutanate
b.trombozelor
c.stazei urinare
d.greturi
e.abces renal

19

126)Tratamentul diuretic utilizat in cazul edemelor poate duce la:


a.hipotesiune arteriala
b.hiponatremie
c.hiperpotasemie
d.hipertensiune arteriala
e.hipernatremie
127)La pacientii cu edeme asistenta trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:
a.masurarea greutatii zilnic
b.monitorizarea functiilor vitale
c.prevenirea infectiilor urinare
d.igiena tegumentelor si mucoaselor
e.monitorizarea diurezei
128)La pacientii cu HTA asistenta medicala trebuie sa monitorizeze urmatoarele semne si simptomie:
a.cefalee
b.dureri abdominale
c.acufene
d.disurie
e.deshidrtare
129)Pozitiile care permit relaxarea sfinceterului urinar extern si a msuchilor perinali sunt:
a.pozitia sezand pentru femei
b.pozitia semisezand pentru femei
c.pozitia stand in picioare pentru barbatid.pozitia decubit dorsal pentru barbati
130)Care in urmatorii factori inhiba relaxarea sfinceterului urinar:
a.alimentele
b.stresul
c.anxietatea
d.efortul fizic
131)Irittantii vezicii urinare sunt:
a.tutunul
b.alcoolul
c.cafeaua
d.ceaiul negru
132)Staza urinara apare in:
a.litiaza renala
b.tumori renale
c.compresiuni pe uretere
d.stenoze ureterale
133).In formarea calculilor la nivel renal intervin:
a.infectiile
b.cresterea volumului urinar
c.staza urinara
d.urina acida

20

134)Producerea infectiilor urinare se datoreaza:


a.traumatisemlor uretrei
b.tratamentului diuretic
c.manevrelor instrumentale la nielul tracutului urinar
d.refluxului vezico-ureteral
135)Concentratia bacteriana urinara se micsoreaza prin:
a.crestera fluxului urinar prin aport lichidian adecvat
b.scaderea fluxului urinar prin aport lichidian crescut
c.mictionarea la cel putin 3 ore
136)Contaminarea bacteriana a zonei perineale se prevne prin:
a.utilizarea mai frecventa a urinarului
b.evitarea iritantilor locali
c.igiena locala dupa defecatie din posterior spre anterior
d.utlizarea dusului mai frecvent
e.igiena locala dupa defecatie din anterior spre posterior
137)Sursele infeciei urinare sunt:
a.HTA
b.endocardita
c.amigdalita
d.apendicita
e.colecistita
138)Interventii nursing pentru prevenirea recurentelor in disurie sunt:
a.la femei igiena locala dupa fiecare scaun prin toaleta perineului din anterior spre posterior
b.la femei igiena locala se realizeaza prin toaleta perineului din posterior spre anterior
c.efectuarea mai frecventa a dusului pentru preveni invazia bacteriana a uretrei
d.ingerarea unor mari cantitati de lichide si urinarea la 2-3 ore pentru eliminarea bacteriilor
e.ingerarea unor mari catitai de lichide si urinarea la 4-6 ore pentru eliminarea bacteriilor
139)Interventii nursing pentru asigurara confortului pacientului in caz de disurie sunt
a.bai calde de sezut
b.comprese calde perineale
c.aplicarea blanda a unui lubrifiant la nivelul meatului urinar
d.restrictie de lichide
e.alimentatie corespunzatoare
140)Modificare jetului urinar in tulburarile mictionale sunt:
a.scaderea fortei jetului urinar
b.jet urinar puternic
c.jet urinar dedublat
d.evacuarea urinei picatura cu picatura
e.nu aparae nici o modificare e jetului urinar

141)Interventii nursing in disurie sunt:


21

a.crestera aportului de lichide


b.igiena locala a perineului
c.administrarea de heparina
d.mictioanre inainte de culcare
e.invatarea pacientului sa-si controleze mictiunea
142)Mentinerea unei hidratari optime se poate realiza prin:
a.aport lichidian de 2-3 1/zi
b.cresterea aportului lichidian
c.spatierea consumului de lichide la cel putin 3 ore
d.cresterea aportului de cafea,ceai datorita efectului diuretic
143)Interventii nursing pentru reducerea factorilor determinati ai enurezisului sunt:
a.crestera volumului vezicii urinare prin abtinerea de la mictiune cat mai mult posibil
b.aport lichidian crescut inainte de culcare
c.daca copilul este trezit de catre parinti ca sa urineze nu trebuie trezit coplet
d.copilul trebuie invatat sa-si controleze mictiunea
144) Pentru a evita pierderile involuntare de urina in cursul zilei copilul trebuie educat sa:
a.recunoasca senzatia inainte de mictiune
b.nu-si controleze mictiunea
c.consume lichide in cantitati mari
d.consume un regim alimentar hiperglucidic
e.toate raspunsurile corecte
145) In caz de enurezis promovarea unei bune relatii copil-parinte se poate realiza prin:
a.explicarea naturii enurezisului parintilor
b.evitarea de catre parinti a pedepsirii copiilor
c.educarea copilului sa-si controleze mictiunea
d.toate raspunsurile sunt corecte
146) dializa peritoneala este:
a.masura temporara in tratamentul insuficientei renale acute
b.metoda de epurare a produsilor catabolici din sange
c.folosita ca metoda alternativa la hemodializa
147) complicatiile acute ale hemodializei sunt:
a.hipotensiune arteriala
b. prurit
c.greturi,varsaturi
d.crampe musculare
e.aritmii cardiace.
148) dintre complicatiile cronice ale hemodialezei fac parte:
a.complicatii cardiovasculare
b.tulburari gastrointestinale
c.modificari pulmonare
d.tulburari metabolice si endocrine
e.toate raspunsurile sunt corecte.

22

149) interventii nursing in sindromul nefrotic sunt:


a.dieta hipoproteica
b.masurarea si notarea diurezei
c.masurarea zilnica a greutatii
d.monitorizarea TA
e.administrarea de diuretice.
150) interventii nursing in insuficienta renala acuta sunt:
a.monitorizarea diurezei
b.administrarea de antibiotice
c.dieta hiperproteica
d.monitorizarea Ta,pulsului
e.in faza oligurica restrictie de lichide (500 ml plus eliminarile precedente).
NURSING IN TULBURARI HIDROELECTROLITICE SI ACIDO-BAZICE pag. 20
151) factorii care influenteaza echilibrul hidroelectrolitic sunt:
a.varsta
b.sexul
c.dezvoltarea psihica
d.talia
e.temperatura ambianta.
152) culegerea de date in tulburarile hidroelectrolitice se refera la:
a.greutatea corporala
b.talie
c. ingestia de lichide
d.diureza
e.aspectul mucoaselor.
153)diagnostice nursing in cazul tulburarile hidroelectrolitice sunt:
a.ingestie excesiva de lichide cu exces de volum
b.alterarea mucoaselor legata de deficit de lichid
c.alterarea respiratiei
d.alterarea integritatii tegmentelor
e.alterarea starii de constienta.
154) interventii nursing in cazul tulburarile hidroelectrolitice sunt:
a.monitorizarea functiilor vitale
b.schimbarea pozitiei la interval de 2 ore
c.masurarea ingestiei de lichide
d.schimbarea lenjeriei de pat in fiecare zi
e.masurarea eliminarilor.

155) obiectivele planului de ingrijire in tulburarile hidroelectrolitice sunt:


23

a.diureza crescuta
b.mucoase umede
c.edeme in remisie
d.tensiune arteriala crescuta
e.bradipnee
156) mijloace de evaluare in tulburarile hidroelectrolitice sunt:
a.monitorizarea fundtiilor vitale
b.inspectia tegumentelor si mucoaselor
c.inspectia toracelor
d.inspectia abdomenului
e.inspectia cavitatii bucale
157) atributiile asistentei medicale in cazul excesului de volum lichidian sunt:
a.masurarea greutatii pacientului
b.evaluarea semnelor si simptomelor de edem pulmonar
c.administrarea de antispatice
d.urmarirea bilantului hidric
e.observarea edemelor periferice.
158) Atributiile asistentei medicale in cazul deificutlui de volum lichidan sunt:
a.administrarea parentala de solutii
b.masurarea functiilor vitale
c.cantarirea zilinica a pacientului
d.administrarea de diuretice
e.igiena tegumetelor si mucoaselor
159)La culegerea de date in cazul excesului de volum lichidian se poate obtine:
a.edeme periferice
b.mucoase uscate
c.limba saburala
d.cresterea accentuata in greutate
e.dispnee
160)La culegerea de date in calul deficitului de volum lichidian se poate obtine:
a.cresterea accentuata in greutate
b.ochii infundati in orbita
c.mucoase uscate
d.limba saburala
e.scadere in greutate
161)Atributiile asistentei medicale in caz de hiponatremie sunt:
a.monitorizarea respiratiilor
b.suport psihic
c.asigurarea unui mediu de siguranta pentru pacient
d.monitorizarea diurezei
e.monitorizarea eliminarii inestinale

162)Hiponatremia apare in caz de :


a.varsaturi
24

b.diaree
c.utilizarea excesiva de diuretice
d.hepatita cronica
e.utlizarea excesiva de glucoza
163)Atributiile asistentei medicale in caz de hipernatremie sunt:
a.monitorizarea pulsului
b.scaderea ingestiei de sodiu
c.administrarea de diuretice care elimina sodiul
d.asigurarea unui mediu de siguranta pentru pacient
e. monitrizarea tensiunii arteriale
164)Atributiile asistentei medicale in caz de hipokalemie sunt:
a.monitorizarea respiratiei
b.administrarea intravenoasa de solutii care contin potasiu
c.monitorizarea pulsului
d.masurarea ingestiei si a eliminarilor
e.monitorizarea tensiunii arteriale
165)La culegerea de date in caul hiperkalemie se poate obtine:
a.oboseala musculara
b.bradipnee
c.diaree
d.cranpe intestinale tranzitorii
e.hipertensiune arteriala
166)Atributiile asistente medicale in caz de hiperkalemie sunt:
a.monitorizare cardiaca
b.cantarire zilnica
c.asigurarea unui mediu de siguranta
d.administrarea de antialgice
e.dministrarea de antibiotice
167)La culegerea de date in cazul hipermagnezemiei se poate obtine:
a.paralizie tranzitorie
b.hiporeflexie
c.oboseala
d.tahicardie
e.bradicardie
168)La culegerea de date in cazul hipomagnezemiei se poate obtine:
a.iritabilitate
b.tahicardie
c.tremuraturi
d.spasm carpo-pedal
e.bradicardie

169)La culegerea de date in cazul hipocalcemiei se poate obtine:


a.crampe abdominale
25

b.bradicardie
c.hipotensiune arteriala
d.parestezii
e.crampe musculare
170)Atributiile asistentei medicale in caz de hipocalcemie sunt:
a.administrarea de vitamina D
b.monitorizarea diurezei
c.supravegherea pacientului in caz de convulsii
d.administrarea de antialgice
e.administreara de antibiotice
171)La culegerea de date in caul hipercalcemiei se poate obtine:
a.dureri osoase
b.hiperreflexie
c.hiporreflexie
d.convulsii
e.relaxarea musculaturii scheletice
172)La culegerea de date in cazul acidozei respiratorii se poate obtine:
a.scaderea frecventei respiratorii
b.cianoza
c.hipeventialtie
d.bradicardie
e.irtabilitate
173)Interventii nurisng pentru asigurarea respiratiei in cazul acidozei respiratorii sunt:
a.incurajarea consumului de lichide
b.drenaj postural
c.incurajarea tusei
d.tapotament
e.administrarea de sedative
174)In cazul acidozei respiratorii tratamentul consta in:
a.administrarea de solutii acide
b.oxigenoterapie
c.ameliorarea respiratiei
d.administrarea de solutii alcaline
e.administrarea de antibiotice
175)Acidoza metabolica apare in:
a.exces de acizi ca urmare a unei hipersecretii endogene
b.deficit de acizi
c.scaderea eliminarii renale a acizilor
d.pierderea de baze aproape exclusiv intestinala
e.cresterea eliminarilor renale a acizilor

176) la culegerea de date in cazul acidozei metabolice se poate obtine:


a.cefalee
26

b.respiratie Kussmaul
c.dureri abdominale
d.bradicardie
e.hipertensiune arteriala.
177) interventii nursing in cazul acidozei metabolice sunt:
a.administrarea de bicarbonat
b.administrare de insulina (in caz de diabet zaharat)
c.monitorizarea diurezei
d.administrare de antibiotice
e.administrare de antialgice.
178) la culegerea de date in cazul alcalozei metabolice se poate obtine:
a.dezorientare
b.greturi
c.puls neregulat
d.cianoza
e.constipatie.
179) interventii nursing in cazul alcalozei metabolice sunt:
a.efectuarea bilantului hidric
b.monitrizarea semnelor vitale
c.administrarea de solutii saline intravenos
d.administrarea de anitbiotice
e.administrarea de antialgice.
180) la culegerea de date in cazul alcalozei respiratorii se poate obtine:
a.parestezii
b.convulsii
c.tahicardie
d.bradipnee
e.hiperreflexie
181) interventii nursing in cazul alcalozei respiratorii sunt:
a.corectarea tulburarilor electrolictice din plasma
b.tratamentul bolii de fond
c.administrarea de substante acidifiante
d.administrarea de antialgice
e.administrarea de antibiotice.
182) in cazul alcalozei respiratorii evaluarea se refera la:
a.bilant acido-bazic normal
b.ritm respirator normal
c.pacientul este oliguric
d.pacientul este constient
e.nu sunt prezente aritmii cardiace.

183) in cazul acidozei repiratorii evaluarea se refera la:


a.bilant acido-bazic normal
27

b.pecientul este constient


c.nu sunt semne de infectie
d.frecventa respiratorie este normala
e.pacientul este inconstient.
184) in cazul acidozei metabolice evaluarea se refera la:
a.pacientul este orientat temporo-spatial
b.bilant acido-bazic normal
c.nu sunt semne de hiperkalemie
d.pacientul este oliguric
e.pacientul este inconstient.
185) in cazul alcalozei metabolice evaluarea se refera la
a.bilant acido-bazic normal
b.numarul respiratiilor este normal
c.puls neregulat
d.nu sunt semne de hiponatremie
e.nu sunt aritmii.

NURSING IN AFECTIUNI CARDIO-VASCULARE pag. 24

186) interventii nursing in caz de dispnee de cauza cardiaca sunt:


a.adoptarea pozitiei sezand
b.administrarea de bronhodilatatoare
c.administrarea de diuretice
d.oxigenoterapie
e.administrarea de antibiotice.
187) interventii nursing in cazul durerii percodiale sunt:
a.limitarea efortului fizic
b.mentinerea unui climat de liniste
c.monitorizarea TA,respiratie
d.administrarea de diuretice
e.administrarea tratamentului antialgic prescris de medic.
188) la inspectia generala a unui pacient cardiac se poate evidentia:
a.pozitia adoptata de pacient
b.culoarea tegumentelor si mucoaselor
c.aspectul toracelui
d.aspectul abdomenului
e.aspectul fanerelor.

189) tensiunea arteriala variaza in functie de:


a.varsta
28

b.efort fizic
c.greutate corporala
d.inaltime
e.sex.
190) valoarea normala a tensiunii arteriale sistolice este de:
a. 110-140 mmHg
b. 110-130 mmHg
c. 120-140 mmHg
d. 120-150 mmHg
e.120-160 mmHg
191) valoarea normala a tensiunii arteriale diastolice este de:
a. 90-110 mmHg
b. 65-90 mmHg
c. 65-85 mmHg
d. 65-100 mmHg
e.70-90 mmHg.
192) conditii necesare pentru masurarea corecta a tensiunii arteriale sunt:
a.masurarea TA numai in clinostatism
b.masurarea TA numai in ortostatism
c.inainte de determinare pacientul nu trebuie sa consume cafea,sa fumeze
d.masurarea TA se face dupa 2-3 minute de la prezentarea pacientului
e.pentru diagnostic sunt necesare 3 seturi de determinari la interval de cel putin o saptamana
193) pentru efectuarea electrocardiogramei montarea electrozilor pe membre se face astfel:
a.rosu mana dreapta
b.negru picior stang
c.galben mana stanga
d.verde picior stang
e.toate raspunsurile sunt corecte
194) contraindicatiile cateterismului cardiac sunt:
a.reumatism articular acut
b.infarct miocardic acut
c.ciroza hepatica
d.insuficienta cardiaca
e.stari febrile.
195) complicatiile cateterismului cardiac sunt:
a.febra
b.edem pulmonar
c.tulburari de ritm
d.infarct miocardic
e.reumatism articular acut.

196) explorari functionale ale vaselor sanguine periferice sunt:


a.proba mersului
29

b.clearance la creatina
c.timpul de umplere venoasa
d.oscilometria
e.arteriografia
197) alimente cu continut crescut de sodiu sunt:
a.mezeluri
b.oua
c.cereale
d.muraturi
e.fructe
198) alimente cu continut crescut de potasiu sunt:
a.banane
b.stafide
c.fructe
d.oua
e.lapte.
199) interventii nursing in caz de edeme sunt:
a.aport lichidian crescut
b.restrictie de sodiu din dieta
c.cantarire zilnica a pacientului
d.administrarea tratamentului diuretic prescris de medic
e.oxigenoterapie.
200) interventii nursing in cazul sincopei sunt:
a.se adopta pozitia sezanda
b.se masoara TA,pulsul
c.pacientul se pune in decubit dorsal
d.se monitorizeaza diureza
e.se cantareste zilnic pacientul
201) interventii nursing in cazul ischemei acute periferice sunt:
a.determinarea TA,pulsului
b.urmarirea aspectului tegumentului
c.administrarea de antibiotice
d.urmarirea altor sangerari (epistaxis,hematurie)
e.efecuarea zilnica a bilantului hidric
202) probleme posibile la un pacient cu arteriopatie cronica obliteranta sunt:
a.scaderea aportului sanguin in extremitati
b.teama de a se mobiliza datorita durerii
c.risc de infectie
d.risc de hemoragie
e.risc de deficit nutritional.

203) interventii nursing in cazul arteriopatiei cronice obliterante sunt:


a.evitarea ortostatismului prelungit
30

b.incurajarea pacientului sa se mobilizeze


c.administrarea analgezicelor prescrise de medic
d.cresterea lipidelor din dieta
e.reducerea aportului lichidian
204) interventii nursing in cazul trombozei venoase profunde sunt:
a.mentinerea unei pozitii cu picioarele deasupra planului patului
b.utilizarea ciorapilor elastici la indicatia medicului
c.administrarea analgezicelor prescrise de medic
d.administrarea tratamentului diuretic prescris de medic
e.aport lichidian crescut.
205)Masurile generale din cadrul tratametnului anginei pectorale sunt:
a.intreruperea fumatului
b.reducerea greutatii corporale la obezi
c.exercitii fizice regulate
d.dieta hipersodata
e.aport lichidian crescut
206)Factorii majori de risc cardiovascular sunt:
a.varsta
b.sexul
c.hipercolesterolemia
d.fumatul
e.HTA
207)Interventii nuring pentru reducerea anxietatii la un pacient cu angina pectorala sunt:
a.purtarea de discutii cu pacientul
b.furnizarea de informatii despre boala,tratament si complicatii
c.administrarea tratamentului antialgic prescris de medic
d.evaluarea durerii
e.balanta hidrica zilnica
208)Interventii nursing in cazul durerii din angina pectorala sunt:
a.pacientul va fi sfatuit sa poarte nitroglicerina tot timpul la el
b.administrarea tratamentului antialgic prescris de medic
c.purtarea de discutii cu pacientul
d.daca durerea persista mai mult de 15 minute pacientul va sfatuit sa se prezinte la medic
e.cantarirea zilnica a pacientului
209)Interventii nursing in cazul durerii din infarctul miocardic sunt:
a.evaluarea durerii si disconfortului
b.se asigura un climat de liniste
c.oxigenoterapie pe sonda nazala
d.cantarirea zilnica a pacientului
e.purtarea de discutii cu pacientul

210)Interventii nursing pentru prevenirea extinderii zonei de necroza si aparitia complicatiilor la un


pacient cu infarct miocardic acut sunt:
a.repaus la pat mai ales in primele 24 de ore
31

b.se reduce la minim efortul in primele 24-48 ore


c.administrarea tratamentului trombolitic prescris de medic
d.balanta hidrica zilnica
e.administrarea tratamentului diuretic prescris de medic
211)Interventii nursing in cazul pierderii independentei la un pacient cu infarct miocaric acut sunt:
a.pacientul va fi incurajat sa desfasoare activitati curente in limita posibilitatilor
b.administrarea tratamentului antialgic prescris de medic
c.se asigura intimitatea pacientului in timpul mictiunii
d.se furnizeaza informatii despre boala
e.se explica ce inseamna un atac cardiac in termenii accesibili pacientului si familiei
212)Interventii nurisng pentru reducerea anxietatii la un pacient cu infarct miocardic acut sunt:
a.purtarea de discutii cu pacientul
b.se adopta o atitudine empatica fata de un pacient
c.administrarea tratametnului antialgic prescris de medic
d.masurarea TA,pulsului si numarului de respiratii la 14 ore
e.efectuarea zilnica a bilantului hidric
213)Mijloace de tratament in HTA sunt:
a.regim hipocaloric la persoanele obeze hipertensive
b.restricita consumului de alcool
c.regim alimentar hipersodat
d.renuntarea la fumat
e.exercitii fizice zilnice,moderate ca intensitate
214)Obiectivele tratamentului in HTA sunt:
a.reducerea valorilor HTA catre limitele normale
b.cresterea in greutate
c.mentinerea echilibrului acido-bazic
d.controlul factorilor de risc cardiovascular care pot influnta evolutia pacientului hipertensiv
e.prevenirea afectarii organelor tinta
215)Oxigenarea celulara depinde de:
a.schimburile gazoase de la nivelul plamanilor
b.capacitatea de transport a sangelui spre periferie
c.capacitatea de transport a hematiilor
d.debitul cardiac
e.diametrul vaselor sanguine
216)Principalele manifestari clinice ale insuficientei cardiace stangi sunt:
a.dispnee paroxistica nocturna
b.edeme
c.tuse neproductiva
d.dureri in etajul abdominal superior
e.ascita
217)Principalele manifestari clinice ale insuficientei cardiace drepte sunt:
a.dureri abdominale
b.anorexie
32

c.tulburari de tranzit
d.crestere in greutate
e.dureri toracice
218)In hipotensiunea arteriala sunt contraindicate:
a.baile reci
b.masajul
c.urcatul scarilor
d.scauna
e.baile fierbinti
219)Stopul cardiac se caracterizeaza prin:
a.pierderea brusca a starii de constienta
b.absenta pulsului cardiac
c.anurie
d.absenta respiratiilor
e.toate raspunsurile sunt corecte
220)Contraindicatiile masajului cardiac extern sunt:
a.embolie gazoasa
b.penumonie
c.traumartism cranian deschis
d.hemopericard
e.leziuni grave ale peretului toracic cu fracturi osoase
221)Complicatiile resuscitarii cardio-respiratorii sunt:
a.fracturi costale
b.embolie grasoasa
c.hemotorax
d.fractura sternului
e.insuficienta cardiaca
222)Principalele medicamente utilizate in stopul cardio-respirator sunt:
a.adrenalina
b.miofilin
c.furosemid
d.xilina
e.bicarbonatul de sodiu
223)Semnele sigure de moarte sunt:
a.mioza fixa
b.opacitatea corneei
c.absenta activitatii electrice a inimii pe o perioada de 60 de minute
d.aparitia cianozei si lividitatilor
e.toate raspunsurile sunt corecte

224)In cazul in care resusciarea cardio-respiratorie este efectuat de o singura persoana se fac:
a.2 respiratii la 10 compresiuni toracice
b.1 respiratie la 5 compresiuni toracice
33

c.2 respiratii la 15 compresiuni toracice


d.1 respiratie la 15 compresiuni toracice
e.2 respiratii la 5 compresiuni toracice
225)In cazul in care resuscitarea cardio-respiratorie este efectuata de 2 persoane se fac:
a.2 respiratii la 5 compresiuni toracice
b.1 respiratie la 15 compresiuni toracice
c.2 respiratii la 15 compresiuni toracice
d.1 respiratie la 5 compresiuni toracice
e.nici un raspuns nu este corect
226)Principalele manifestari clinice ale edemului pulmonar acut sunt:
a.dispnee
b.extremitati reci si transpirate
c.anxietate
d.oligurie
e.hepatalgii
227)Mijloacele de tratament in insuficienta cardiaca sunt:
a.repaus la pat
b.regim alimentar hiposodat
c.aport lichidian crescut
d.dieta hiperglucidica
e.tratament cu cardiotonice,duretice si nitratii
228)Interventi nursing in cazul alterarii perfuziei tisulare datorata deficitului de volum circulant
sunt:
a.evaluarea parametrilor hemodinamici
b.monitorizarea debitului urinar
c.monitorizarea continua a TA,AV
d.reechilibrarea acido-bazica
e.administrarea de solutii coloide si cristaloide
229) Interventi nursing in cazul alterarii perfuziei tisulare datorata ocluziei arterei femurale sunt:
a.evaluarea prezentei durerii toracice
b.monitorizarea pulsului periferic
c.evaluarea bilantului lichidian
d.evaluarea semnelor unei eventuale hemoragii
e.toate raspunsurile sunt corecte
230)Obiectivele ingrijirii in cazul alterarii perfuziei tisulare datorata deficitului de volum circulant
sunt:
a.TA sistolica peste 90 mmHg
b.puls periferic palpabil,bine batut
c.tegumente reci
d.debit urinar peste 0,5 ml/kg/h
e.toate raspunsurile sunt corecte
231)Interventii nursing in cazul scaderii debitului cardiac secundar diminuarii intoarcerii venoase
sunt:
a.monitorizara functiilor vitale
34

b.administrarea de agenti inotropi pozitivi


c.schimbarea periodica a pozitiei pacientului
d.utilizarea mijloacelor de prevenire a escarelor
e.asigurarea unei ventilatii corespunzatoare la pacientii cu tulburari respiratorii
232) Interventii nursing in cazul scaderii debitului cardiac datorita aritmiilor sunt:
a.monitorizarea functiilor vitale
b.evaluarea parametrilor hemodinamici
c.monitorizarea ECG
d.administrarea de diuretice
e.administrarea de antiaritmice
233)Obiectivele ingrijirii in cazul scaderii debitului cardiac datorita aritmiilor sunt:
a.stare de constienta prezenta
b.absenta aritmiilor cardiace
c.paCO2 intre 35-45 mmHg
d.debit cardiac intre 4-8 l/min
e.toate rspunsurile sunt corecte
234)Efectele manevrei Valsalva sunt:
a.cresterea presiunii intratoracice
b.scaderea postsarcinii
c.tahicardie
d.bradicardie ????????????????????????
e.scaderea presiunii intratoracice
235) Interventii nursing in cazul scaderii debitului cardiac datorita insuficentei ventriculare stangi
sunt:
a.evaluarea dispneei
b.monitorizarea parametrilor hemodinamici
c.oxigenoterapie
d.bilant hidric
e.toate raspunsurile sunt corecte
236) Interventii nursing in cazul hiperhidratarii datorita retentei de sodiu si apa prin hipoperfuzie
renala sunt:
a.canatarirea zilnica a pacientului
b.cresterea ingestiei de lichide
c.regim hiperdodat
d.bilant hidric zilinic
e.nici un raspuns nu este corect
237)Obiectivele ingrijirii in cazul hiperhidratarii datorita retentei de sodiu si apa prin hipoperfuzie
renala sunt
a.lipsa ralurilor la auscultatia plamanilor
b.debit cardiac intre 4-6 l/min
c.debit urinar este 0,5 ml/kg/h
d.TA sistolica peste 90 mmHg
e.nici un raspuns nu este corect
238)Interventii nursing in cazul alterarii schimburilor gazoase secundar atelectaziei sunt:
a.monitorizarea paCO2 si a saturatiei in O2
35

b.monitorizarea functiilor vitale


c.administrarea de antiaritmice
d.schimbarea eriodica a pozitiei pacientului
e.administrarea de heparina la indicatia medicului
239) Interventii nursing in cazul alterarii schimburilor gazoase datorata edemului pulmonar
interstitial sunt:
a.monitorizarea functiilor vitale
b.drenaj pleural
c.mentinerea cailor respiratorii libere
d.monitorizarea nivelului gazelor sanguine respiratorii
e.monitorizarea parametrilor hemodinamici
240)Obiective nursing in cazul alterarii schimburilor gazoase datorata edemului pulmonar
interstitial sunt:
a.absenta ralurilor
b.paCO2 intre 35-45 mmHg
c.paO2 peste 60 mmHg
d.pH intre 7,35-7,40
e.nici un raspuns nu este corect
241)Interventii nursing in cazul hipoxiei datorata insuficientei respiratori acute sunt:
a.ajutarea pacientului in activitatile in care coinsumul de O2 este crescut
b.monitorizarea respiratiilor
c.administrarea de medicamente deprimante ale respiratiei
d.schimbarea periodica a pozititiei
e.efectuarea unei clisme evacuatorii
242)Interventii nursing in hipoxia datorata hiperventilatiei din alcaloza respiratorie sunt:
a.corectarea tulubrarilor metabolice
b.evaluarea frecventei respiratiilor
c.monitorizarea paCO2
d.bilant hidric zilnic
e.cantarirea zilnica a pacientului
243)Interventii nursing in hipoxia datorata hipoventilaei din acidoza repsiratorie sunt:
a.administrarea de heparina la indicatia medicului
b.urmarirea simptomelor hipercapniei
c.schimbarea periodica a pozitiei pacientului
d.efectuarea de clisme evacuatorii
e.drenaj postural
244)Interventii nursing in cazul aritmiilor secundare ischemiei miocardice sunt:
a.monitorizarea ECG
b.administrarea de lidocaina in aritmiile ventriculare
c.efectuarea zilinica a bilantului lichidian
d.monitorizarea temperaturii
e.toate raspunsruile sunt corecte
245)Diagnostice nursing posibile la pacinetii cu afectiuni cardio-vasculare sunt:
a.alteraraea perfuziei tisulare datorata deficitului de volum circulant
36

b.scaderea debitului cardiac datorita aritmiilor


c.hiperhidratare datorita retentei de soidu si apa prin hipoperfuzie renala
d.alterarea schimburilor gazoase secundar atelectaziei
e.toate raspunsurile sunt corecte
NURSING IN AFECTIUNI RESPIRATORII pag. 32
246)Principalele semne si simptome intalnite in afectiunile respiratorii sunt:
a.tusea
b.durerea epigastrica
c.hemoptizia
d.cianoza
e.varsaturile
247)Interventii nursing in caz de tuse productiva sunt:
a.educatia pacientului privind evitarea fumatului
b.schimbarea periodica a pozitiei pacientului
c.administrarea antialgicelor prescrise de medic
d.colectarea sputei pentru aprecierea cantitatii si apectului
e.administrarea de heparina la indicatia medicului
248)Tusea productiva apare in:
a.primele faze ale tuberculozei pulmonare
b.pneumonie
c.supuratii pulmonare
d.rinita
e.pleurezie
249)Atributiile asistentei medicale in cazul prezentei la un pacient cu pneumonie a tusei productive
sunt:
a.asigurarea unr conditii igienice de colectarea a sputei
b.notarea caracteristicilor sputei
c.anuntarea medicului daca apar modificari semnificative ale cantitatii sau aspectului
d.administrarea de bronhodilatoare
e.monitorizarea numarului nrespiratiilor
250)Sputa ruginie apare in:
a.astm bronsic
b.pneumonie
c.neoplasm bronhopulmoar
d.tuberculoza pulmonara
e.abces pulmonar
251)Interventii nursing in cazul prezentei hemoptiziei sunt:
a.repaus la pat
b.repaus vocal
c.administrarea de bronhodilatoare
d.calmarea pacinetului
e.drenaj postural
252)Hemoptizia este un semn important in :
a.pneumonie
37

b.supuratiile pulmonare
c.tuberculoza pulmonara ulcerativa
d.astm bronsic
e.chist hidatic pulmonar
253)Dispneea expiratorie apare in:
a.edem al glotei
b.pneumonie
c.emfizem pulmonar
d.astm bronsic
e.pleurezie
254)Dispneea paroxistica apare in:
a.pneumotorax
b.insuficienta caridaca
c.astm bronsic in criza
d.pleurezie
e.edem pulmonar
255)Interventii nursing in cazul prezentei dispneei sunt:
a.combaterea anxietatii
b.asigurarea pozitiei de decubit dorsal
c.aprecierea caracteristicilor dispneei
d.administrarea medicatiei recomandata de medic
e.nu necesita nici o interventie nursing
256)Interventii nusrin in cazul prezentei cianozei sunt:
a.identificarea cauzei cianozei
b.oxigenoterapie
c.supravegherea functiilor vitale
d.administrarea de diuretice
e.aspiratie nazogastrica
257)Interventii nursing in cazul prezentei durerii toracice sunt:
a.aprecierea caracteristicilor durerii
b.administrarea medicatie antialgice prescrisa de medic
c.oxigenoterapie
d.monitorizarea la 2 ore a temperaturii
e.administrare de bronhodilatoare la indicatia medicului
258)Explorari morfologice ale aparatului respirator sunt:
a.test Astrup
b.spirograma
c.radiografia toracica
d.exudat faringian
e.urocultura

259)Explorari functionale ale aparatului respirator sunt:


a.bronhoscopia
b.IDR la PPD
38

c.radiografia toracica
d.test Astrup
e.spirograma
260)Explorari etiopatogenice ale aparatului respirator sunt:
a.IDR la PPD
b.test Astrup
c.spirograma
d.bronhoscopia
e.examen bacteriologic din aspiratul laringotraheal
261)Prin examenul sputei se poate identifica:
a.flora patogena resposabila de infectia aparatului respirator
b.celulele maligne
c.corpii straini laringieni
d.flora patogenica responsabila de infectia tractului urinar
e.toate raspunsurile sunt corecte
262)Conditiile pentru recoltarea sputei sunt:
a.se recolteaza in recipiente sterile
b.se recolteaza sputa din cursul zilei
c.se recolteaza sputa din 24 ore
d.se recolteaza sputa de dimineata
e.se recolteaza sputa 3 zile la rand in cazul examneului citlogic
263)Rolul asistentei medicale in cazul efectarii radiografiei toracie sunt:
a.pregatirea psihica a pacientului
b.ajutarea pacientului sa adopte pozitia indicata de medic
c.anuntarea pacientului sa nu manance cu 24 ore inainte de examinare
d.efectuarea de clisme in dimineata examninarii
e.testarea sensibilitatii la iod
264)Rolul asistentei medicale in cazul efectuarii bronhografiei sunt:
a.va explica pacientului necesitatea investigatiei
b.se anunta pacientul sa nu manance in dimineata examenului
c.se efectueaza 2 clisme in dimineata examenului
d.se administreaza cu o ora inainte de examnirae bronhodilatoare
e.se pregatesc materialele necesare
265)Hipoxemia este definita cand saturatia hemoglobinei in oxigen este:
a.sub 90%
b.sunt 80%
c.sub 95%
d.peste 95%
e.peste 80%

266)In astmul bronsic eficienta tratamentului se poate aprecia pe baza:


a.volum inspirator de rezerva
b.volum curent
39

c.capacitatea vitala
d.volum expirator maxim pe secunda
e.volum rezidual
267)Rolul asistentei medicale in cazul efectuarii bronhoscopiei este:
a.se va explica pacientului necesitatea investigatiei
b.se anunta pacientul sa nu mamance cu 12 ore inaine de investigatie
c.se administreaza sedative dupa investigatie
d.se testeaza sensibilitatea la iod
e.se supravegheaza pacientul in timpul examninarii
268)Interventii nursing in cazul efectuarii punctiei pleurale sunt:
a.se explica pacientului necesitatea tehnicii
b.pacinetul se aseaza in decubit dorsal
c.in timpul tehncii se supravegheaza pacientul
d.se masoara cantitatea de lichid extrasa
e.dupa tehnica se administreaza bronho-dilatatoare
269)Lichidul pleural hemoragic apare in:
a.tuberculoza pulmonara
b.supuratii pulmonare
c.penumonii
d.neoplasm bronhopulmonar
270)In cazul efectuarii testului IDR la PPD rezultatul se citeste la:
a.48 ore
b.72 ore
c.24 ore
d.3 zile
e.12 ore
271)Testul IDR la PPD este pozitiv daca iametrul zonei de induratie este:
a.mai mic de 5mm
b.mai mare de 10 cm
c.mai mic de 5 cm
d.mai mare de 10 mm
e.mintre 5 -10 mm
272)Efectele tardive ale fumatului asupra aparatului respirator sunt:
a.scaderea numarului de macrografe
b.scaderea productiei de mucus
c.cresterea activitaii cililor din caile respiratorii
d.deficit de aparare antiinfectioasa
e.cresterea numarului de neutrofile

273)Efectele imediate ale fumatului asupra sistemului cardio-vascular sunt:


a.vasodilatatie
b.cresterea TA
40

c.bradicardie
d.risc de infarct miocardic
e.vasoconstrictie
274)La debut hipoxia se manifesta prin:
a.cefalee
b.coma
c.convulsii
d.agitatie
e.confuzie
275)Consumul de oxigen creste in
a.timpul somnului
b.stari febrile
c.conditii de stres
d.cazul prezentei durerii
e.coma
276)Efectele hipoxiei cronice asupra aparatului digestiv sunt:
a.constipatie
b.greturi
c.anorexie
d.dureri abdominale difuziune
e.diaree
277)Efectele hipoxiei cronice asupra sitemului respirator sunt:
a.intoleranta la efort
b.cianoza
c.utilizarea muschilor respiratorii accesori
d.edeme
e.cardiomegalie
278)Intubatia traheala este indicata in:
a.penumonie
b.poliomielita
c.boli ale sistemului nervos care determina depresie respiratorie
d.paralizia muschilor laringelui
e.pleurezie
279)Posibilitati terapeutice in afectiunile respiratorii sunt:
a.antibioterapie
b.oxigenoterapie
c.intubatie traheala
d.diuretice
e.drenaj postural

280)Conditiile unei oxigenoterapii optime sunt:


a.concentratia oxigenului sa fie intre 40-60%
b.administrarea interminenta sau continua
41

c.supravegherea functiilor vitale


d.monitorizarea saturatiei arteriale in CO2
e.toate raspunsurile sunt corecte
281)Obiectivele drenajului pleural sunt:
a.evacuarea colectiilor endotoracice
b.refacerea echilibrului hidroelectolitic
c.reexpansionarea parenchimului pulmonar colabat
d.refacerea echilibrului acido-bazic
e.refacerea volemiei
282)Drenajul pleural se mentine maxim:
a.24 ore
b.3 zile
c.7-8 zile
d.48 ore
e.5 zile
283)Rolul asitentei medicale in efectuarea drenajului pleural este:
a.pregatirea fizica a pacientului
b.respectarea masurilor de asepsie si antisepsie
c.pregatirea materialelor necesare
d.administrarea cu 24 ore inainte de tehnica a sedativelor prescrise de medic
e.urmarirea paientului in timpul tehnicii
284)Factorii favorizanti ai afectiunii respiratorii sunt:
a.umiditate extrema
b.obstructie mecanica
c.scaderea concentratiei de CO2 in aer
d.scaderea elascitatii tesutului pulmonar
e.toate raspunsurile sunt corecte
285)Caracteristicele respiratiei sunt:
a.rata/minut
b.ritm
c.profunzime
d.tipul de respiratie
e.toate raspunsurile sunt corecte
286)Semne si simptome definitorii in tulburarea clearecelui cailor respiratorii sunt:
a.tuse insuficenta
b.miscari respiratorii asimetrice
c.iritabilitate
d.scaderea capacitatii vitale totale
e.anomalii ale caracteristicilor respiratiei

287)Obiective nursing in cazul tulburarii clearacelui cailor respiratorii sunt:


a.ameliorarea ventilatiei pulmonare
b.prevenirea atelactaziei
42

c.prevenirea aspiratiei traheo-bronsice


d.mentinerea echilibrului acido-bazic
e.mentinerea echilibrului hdroelectrolitic
288)Interventii nursing in caz de tuse ineficienta sunt:
a.adoptarea pozitiei de decubit dorsal
b.efectuarea de respiratii prfunde si rare in ortostatism
c.administrarea de mucolitice
d.administrarea de antitusive
e.aspiratie nazogastrica
289)Interventii nursing in caz de tuse cronica sunt:
a.reducerea substantelor iritante din aer
b.aspiratie nazogastrica
c.deranj pleural
d.umidifierea aerului
e.aerosoloterapie
290)Interventii nursing in cazul prezentei expectoratiei vascoase,abundente sunt:
a.hidratare adecvata
b.refacerea echilibrului acido-bazic
c.gargara cu ser fiziologic
d.umidifierea aerului inspirat
e.efectuareea e exercitii de respiratie profunda.
291)Interventii nursing in cazul unui pacient cunoscut cu alergie la polen sunt:
a.utilizarea aerului conditionat
b.evitarea expunerii la vant
c.evitarea automedicatiei
d.refacerea echilibrului acido-bazic
e.toate raspunsurile sunt corecte.
292)Interventii nursing in cazul unui pacient cunoscut cu alergie la praf sunt:
a.spalarea frecventa a lenjeriei
b.utilizarea aerului conditionat
c.puratrea de masca in timpul curateniei
d.evitarea paturilor pufoase
e.toate raspunsurile sunt corecte
293)Interventii nursing in infectii ale aparatului respirator sunt:
a.recoltarea sputei pentru examen bacteriologic
b.hidratare corespunzatoare
c.apiratie nazogastrica
d.incurajarea tusei
e.toate raspunsurile sunt corecte.

294)In caz de dispnee se adopta pozitia sezanda sau semisezanda din urmatorul rationament:
a.permite expansiunea toracelui
b.reduce presiunea organelor abdominale pe diafragm
43

c.creste spasmul bronhiolelor


d.reduce capacitatea vitala
e.permite utilizarea muschilor respiratori accesori
295)Interventii nursing in caz de febra sunt:
a.administrarea antitermicelor prescrise de medic
b.monitorizarea periodica a temperaturii
c.monitorizarea efectului antitermicelor
d.hidratare corespunzatoare ????????????????????
e.asigurarea pozititei semisesanda
296)Probleme nursing posibile in infectiile respiratorii sunt:
a.febra
b.dispnee
c.potential de confuzie datorat hipoxiei
d.anxietate
e.toate raspunsurile sunt corecte
297)Probleme nursing posibile la un pacient cu astm bronsic sunt:
a.anxietate
b.dispnee
c.dificultate in a expectora
d.potential de a dezvolta complicatii
e.toate raspunsurile sunt corecte
298)Intereventii nursing in cazul anxietatii la un pacient cu asmt bronsic sunt:
a.se incurajeaza pacientul sa puna intrebari
b.se vor purta discutii cu pacientul
c.se inlatura sursele de praf si polen din camera
d.se asigura pozitia sezanda
e.se administreaza bronhodilatatoarele prescrise de medic.
299)Probleme nursing posibile la un pacient operat pentru neoplasm bronhopulmonar sunt:
a.risc de hemoragie
b.risc de infectie
c.risc de hipoxie
d.risc de staza urinara
e.toate raspunsurile sunt corecte.
300)Interventii nursing posibile la un pacient cu neoplasm bronhopulmonar care urmeaza a fi supus
interventiei chirurgicale sunt:
a.explicarea interventiei chirurgicale intr-un limbaj accesibil pacientului
b.monitorizarea functiilor vitale
c.administrarea de antibiotice pentru infectia urinara
d.reechilibrare hidroelectrolitica si acido-bazica
e.bilant hidric zilnic

301)Interventii nursing pentru prevenirea trombozei venoase profunde la un pacient operat pentru
neoplasm bronhopulmonar sunt:
a.efectuarea de exercitii pasive ale membrelor inferioare
44

b.administrarea de heparina la indicatia medicului


c.bilant hidric zilnic
d.monitorizarea functiilor vitale
e.toate raspunsurile sunt corecte.
302)Recomandarile la externare in cazul unui pacient operat pentru neoplasm bronhopulmonar sunt:
a.control medical periodic
b.evitarea fumatului
c.reluarea progresiva a efortului fizic
d.dieta hipolipidica
e.evitarea expunerii la curenti de aer.
303)Avantajele administrarii medicatiei pe cale inhalatorie in astmul bronsic sunt:
a.medicamentele actioneaza direct la nivelul cailor respiratorii
b.necesita o cantitate mai mica de medicament
c.efectele sistematice apar mai frecvent
d.sunt necesare doze mai mari si mai rare
e.toate raspunsurile sunt corecte
304)Interventii nursing la un pacient cu alergie la mucegai sunt:
a.mentinerea peretilor casei uscati
b.evitarea produselor alterate sau marinate
c.evitarea expunerii la vant
d.evitarea mirosurilor puternice
e.evitarea locuintelor insalubre.
305)Interventii nursing in caz de intepatura de insecta la un pacient alergic sunt:
a.calmarea pacientului
b.indepartarea acului
c.aplicarea de gheata pe locul intepat
d.administrarea imediata de produse cortizonice si antihistaminice
e.toate raspunsurile sunt corecte.
NURSING IN PEDIATRIE pag. 39
306)Fumatul la gravide afecteaza sanatatea nou-nascutului prin:
a.intarzierea cresterii fetale
b.creste procentul deceselor intrapartum si a mortii neonatale
c.genereaza malformatii ale scheletului nou-nascutului
d.afecteaza dezvoltarea psihlogica a nou-nascutului,copii nervosi,agitati
e.afecteaza legatura afectiva mama-copil dupa nastere.

307)Situatiile in care apare o atitudine de protectie exagerata a parintilor fata de copii,sunt:


a.parintii avand varste cuprinse intre 23-35 ani
b.aparitia unui copil prematur sau handicapat
c.familiile cu mai mult de trei copii
45

d.copii surveniti la batranete


e.aparitia unui copil sanatos dupa o serie de avorturi spontane
308)Stabiliti legatura corecta intre stres si boala-stresul produce:
a.crestrea hormonilor steroizi si a anticorpilor- cresterea riscului de boala
b.scaderea hormonilor steroizi si a riscului de boala- cresterea riscului de boala
c.scaderea hormonilor steroizi si cresterea anticorpilor- cresterea riscului de boala
d.dezvolta in mod obligatoriu o afeciune fizica
e.cresterea hormonilor steroizi si scaderea anticorpilor- cresterea riscului de boala
309)In familiile cu multi copii:
a.creste nivelul de ingrijire
b.creste riscul de accidente
c.creste riscul delicventei
d.creste neglijenta materna
e.creste nivelul material,datorita ajutorului social
310)Conceptia copiilor despre boala implica urmatoare aspecte:
2-a.prescolarii
1.sunt preocupati in special de consecintele bolii
1-b.scolarii
2.interpreteaza limbajul cuvant cu cuvant
3-c.adolescentii
3.vor sa fie tratai ca niste adulti.
311)Un scolar intelege boala astfel:
a.nu constientizeaza boala
b.sufera de senzatia de frustrare prin lipsa activitatilor cu care era obisnuit
c.percepe boala ca o lipsa de control asupra propriului corp
d.cu cat stiu mai multe despre boala,vor coopera mai bine
e.in situatii extreme se pot izola.
312)In functie de varsta,copii percep boala astfel:
a.copii constientizeaza boala inainte de varsta prescolara
b.scolarul sufera senzatia de frustrare fata de activitatile cu care era obisnuit
c.adolescentii vor sa fie tratai ca niste adulti
d.cu cat stiu mai multe despre boala,copii vor coopera mai putin.
313)Adaptarea graduala a familiei legata de copilul cu boala cronica parcurge urmatoarele faze:
a.adaptarea prin apropiere
b.adaptarea prin evitare
c.faza de confruntare directa
d.faza de suferinta
e.adaptarea pe termen lung.
314)In cadrul adaptarii graduale a familiei legata de copilul cu boala cronica se observa:
a.in faza de prediagnosticare apar sentimente de vina,disperare
b.in faza de confruntare directa parintii accepta tratamentul si regimul impus
c.in faza de adaptare pe termen lung apare problema responsabilitatii parintilor.
315)Care este ordinea corecta a fazelor anxietatii de separatie copil-parinti?
a.protest,regresie,detasare,disperare
b.protest,disperare,detasare,regresie
c.regresie,detasare protest,disperare
46

d.detasare,regresie,disperare,regret.
316)Reazlizati o corelatie a diferitelor manifestari de protest cu varsta copilului:
3-a.prescolar
1.refuza alimentatia si somnul
2-b.adolescent
2.furie,lispa de cooperare
1-c.copil mic
3.plange,isi striga parintii cu voce tare.
317)Care din urmatoarele masuri reduc anxietate?
a.internarea copilului mai mic de 4 ani singur
b.explicarea investigatiilor
c.permiterea internarii unui membru al familiei
d.interzicerea contactului parinti-copil pentru evitarea stresului.
318)Metodele reducerii enxietatii de separatie sunt:
a.sa i se impuna copilului un anumit comportament
b.sa i se creeze un mediu cat mai familiar
c.sa se colaboreze cu parintii
d.sa fie separat de ceilalti copii.
319)Semnele evidente in faza de disperare sunt:
a.interesul pentru joaca
b.apatia
c.pofta de mancare
d.veselia
e.lipsa de interes.
320)Fazele anxietatii de separatie sunt;
a.faza de protest
b.regresia
c.faza de dezvoltare
d.faza de detasare
e.faza de disperare
321)Caracteristicile fracturilor non-accidentale sunt;
a.numeroase
b.frecvente la copilul mic si sugar
c.frecvent la nivelul epifizelor.
322)Echimozele non-accidentale se caracterizeaza prin:
a.sunt usor explicabile in zonele expuse
b.au forme caracteristice
c.apar in zone neobisnuite:urechi,gat,regiunea dorsala,fese
323)Arsurile non-accidentale:
a.sunt necaracteristice
b.au delimitare clara,precisa
c.nu apar ascociate cu alte leziuni.
324)Care din urmatoarele leziuni sunt caracteristice unui abuz?
a.arsuri necaracteristice
b.excoriatii adanci,paralele
c.echimoze in zone expuse;frunte,barbie.
47

325)Care sunt complicatiile imobilizarii in aparat ghipsat?


a.demineralizarea osoasa
b.scaderea mobilitatii articulare
c.hiperlordoza.
326)Mentionati indicatiile extensiei:
a.reducerea spasmului
b.mentinerea pozitiei dupa operatie
c.asigurarea alinierii oaselor dupa fracturi
327)Semnele de boala ale aparatului locomotor sunt:
a.functionalitate normala
b.durere agravata de miscare
c.durere diminuata de miscare
d.tumefactie data de edem.
328)Care din urmatoarele fracturi este cea mai grava?
a.deschisa
b.inchisa
c.fara deplasare
329)Care din urmatoarele interventii nursing amelioreaza edemele membrelor inferioare?
a.regim hipersodat
b.regim hiposodat
c.pozitie Trendelenburg
d.ortostatism.
330)Care este prima manevra care se impune in efectuarea oxigenoterapiei?
a.masurarea lungimii sondei
b.introducerea sondei
c.dezosturbarea cailor respiratorii
d.conectarea sondei la o sursa de oxigen.
331)Care sunt masurile de reducere a dispneei la copii?
a.reducerea activitatii fizice
b.aspirarea secretiilor
c.oxigenoterapie
d.pozitie in decubit dorsal
e.pozitie semisezanda
332)Cum se efectueaza resucitarea cardiaca la nou-nascut si sugar?
a.cu policele si indexul
bcu inelarul si degetul mic
c.cu indexul si mediusul
d.cu policele si mediusul
333)Alegeti raspnsurile corecte care definesc simptomele bolilor hematologice:
a.astenie,paloare,letargie,scaderea greutatii,piuria,hematuria,dureri abdominale
b.astenie,paloare,HTA,echimoze,palpitatii
d.astenie,paloare,febra,petesii,echimoze,cefalee,dureri abdominale,dureri articulare
48

334)Care este raportul respiratie-compresiuni in efctuarea masajului cardiac la copii?


a.2:15
b.4:15
c.3:15
d.1:15
335)Elementele de evaluarea clinica in sindromul de deshidratare acuta(extracelulara) sunt:
a.oligurie
b.ochi incercanati
c.sete
d.mucoase uscate
e.pliu cutanat persistent
336)La sugar anemia carentiala apara datorita urmatoarelor greseli alimentare:
a.diversificarea alimentelor
b.alimentatia exclusiv cu lactate
c.excesul de fainoase
337)Care dintre urmatoarele recomandari vi se par utile unui copil cu anemie carentiala?
a.hidratare
b.prevenirea traumatismelor
c.combaterea infectiilor
d.aport crescut de alimente cu continut ridicat de fier
e.aport crescut de alimente bogate in vitamina C
338)Urmatoarele semne sunt sugestive pentru insuficenta cardiaca:
a.HTA
b.puls slab
c.transpiratii
d.extremitati reci
339)Interventii nursing la pacientii cu insuficienta cardiaca:
a.cresterea efortului fizic
b.psihoterapia
c.monitorizarea resiratiilor
d.administrarea medicamnetelor
340)Care sunt complicatiile imobilizarii indelungate?
a.hipermobilitate articulara
b.cresterea activitatii
c.demineralizari osoase
341)Interventii nursing la pacientii imobilizati sunt:
a.repaus absolut
b.incurajarea miscarilor
c.stimularea psihologca prin jocuri
d.reducerea administrarii de lichide(b,c)
342)Indicatorii de sanatate reflecta:
a.convingerile si conceptele despre sanatate
b.factorii ce influenteaza sanatatea
49

c.modalitatile de promovare a sanatatii


d.interventiile asistentei medicale in promovarea sanatatii
e.nivelul sanatatii intr-un segment de populatie
343)Crearea mediului adecvat pentru spitalizarea copilului implica:
a.saloane cu paturi potrivite
b.efectuarea tratamentului l ore fixe,indiferent de starea pacientuluui
c.sala de joaca
d.conditii de igiena
e.alimentarea in sala de mese,indiferent de starea pacientului
344)Relatia intre stadiul de dezvolatare a gandirii copilului si varsta la care apare este:
2-a.senzorio-motor
1. 7-12 ani
4-b.preoperational
2. 0-2 ani
1-c.operatiilor concrete 3. peste 12 ani
3-d.operatiilor formale 4. 2-7 ani
345)Stadiile morelitatii sunt:
a.stadiul postconvetional
b.stadiul conventional
c.stadiul preconventional
d.stadiul falic
346)Educatia in familie respecta cateva reguli,intre care:
a.disciplinarea se face cu afectiune si responsabilitate
b.disciplina trebuie sa fie impusa de ambii parinti
c.regula impusa trebuie observata mai mult timp
347)Aratati relatia dintre stadiile de dezvoltare psihosociala si varsta la care apar:
b-1. 0-1 an
a.alege persoana de care se ataseaza
a-2. 2-5 ani
b.se ataseaza de persoana care il ingrijeste
d-3. 6 ani-pubertate
c.se orienteaza catre gasirea perechii potrivite
c-4. adolescent
d.isi insuteste normele de baza din societate
348)precizate semnele deshidratarii extracelulare:
a.febra
b.tahicardia
c.mucoase uscate
349)Care dintre urmatoarele tulburari pot determina deshidratare?
a.hemoragie
b.diaree apoasa
c.varsaturi incoercibile

350)In educatia pentru sanatate conteaza:


a.sfatul paramedical
b.prevenirea /educarea in comunitate,in societate
c.rolul nursei scolare
50

351)Care dintre urmatorii factori inhiba promovarea sanatatii?


a.muca in echipa
b.ierarhia traditionala din spital
c.conducerea autonoma
d.imbunatatirea cunostintelor
e.deficit de cunsotinte
352)Prevenirea primara a bolilor se realizeaza prin;
a.adaus de fier in apa
b.dieta echilibrata
c.controale repetate pentru verificarea cresterii dezvoltarii copilului
353)Detectarea precoce a bolilor si tratamentul adecvat bolii face parte din;
a.prevenirea primara
b.prevenirea secundara
c.prevenirea tertiara
354)Corelatii stadiale dezvoltarii morale ale copilului cu caracteristicele acestora:
2-a.preconventional
1.atins de putini oameni care respceta principiile mai mult decat
regulile
si convenintale
3-b.conventional
2 copilul se teme de pedeasa,sa nu tina seama de reguli
1-c.postcoventional
3.copilul respecta regulile judecatii morale,sunt legate de ceea ce oamenii
gandesc
355)Factorii ce pot precipita criza hemolitica sunt:
a.infectiile
b.deshidratarea
c.hipotermia
d.stresul
e.tulburarile echilibrului acido-bazic
f.durerile lombare
356)Interventiile nursing necesare in criza hemolitica sunt:
a.oxigenoterapia
b.repaus la pat
c.antibiotice in caz de infectii
d.calmarea durerii
e.hidratarea
f.suport psihologic
357)Factorii predispozanti pentru abuzul asupra copilului sunt:
a.indiferenta parintilor fata de copil
b.intoleranta
c.prezenta unor probleme socio-economice

358)Efectele malnutritiei sunt:


a.deficit de crestere
b.hipertrofie musculara
c.acelerarea tranzitului intestinal
51

d.scaderea rezistentei la infectii


e.tulburari de comportament
359)Aportul inadecvat de alimente se datoreaza:
a.anoreziei
b.refluxului gastro-intestinal
c.malformatiilor orofaciale
360)Comunicarea ca aspect al evaluarii copilului si familiei
a.se va utliza terminolige medicala
b.comunicarea non-verbala este importanta
c.implica ascultare pasiva
d.implicare ascultare activa
361)Balanta hidrica aspecte particulare la copil:
a.procentual,organismul copilului contine cea mai mica cantitate de apa
b.suprafata corporala a copilului este mare
c.balanata hidrica este usor de urmarit la copilul mic
d.suprafata coprorala a copilului este mica
362)Transfuzia de sange-ingrijirea uletrioara a copilului:
a.se aseaza comod si acopera
b.poate sa efectueze plimbari scurte imediat dupa trasnfuzie
c.temperatura camerei va fi mai vcrescuta cu 1-2 C
d.daca este permis se ofera pacientului lichide calde
e.se alimenteaza imediat dupa trasnfuzie
363)In transfuzia de sange se recomada:
a.incalzirea sangelui in apa fierbinte/deasupra susrselor de caldura
b.agitarea flaconului
c.operatiunile de montare a perfuziei sa fie efctuate in conditii de perfecta asepsie
d.umplerea picaturilor cu sange
364)In cursul evaluarii parametrilor fizici a unui copil intereseaza:
a.greutatea
b.igiena
c.inaltimea
d.circumferintele
e.alimentatia
365)Recomandarile necesare la externarea unui copil includ:
a.restrictii cu privire la alimentatie
b.respectarea iginei
c.prezentarea la controale optional
d.durata tratamentului la domiciuliu
e.urmarirea aparitiei semnelor de boala
366)In cursul pregatirii copilului pentru internare se tine seama de:
a.varsta
b.personalitate
c.inteligenta
52

d.reactia parintilor
367)Factorii care influenteaza cresterea si dezvoltarea includ:
a.factorii genetici
b.relatii intrafamiliale
c.factori de mediu
368)Complianta reperezinta:
a.reactie pozitiva fata de boala
b.stabilirea unor scopuri realiste
c.dispozitia de a actiona in conformitate cu anumite reguli si astepatari
NURSING IN URGENTE MEDICO-CHIRUGICALE pag. 46
369)Hemoragiile arteriale pot fi recunoscutedupa:
a.culoarea sangelui sim presiune de curgere a acestuia
b.cantitatea de sange pierdut
c.starea general a pacientuluui
370)Compresiunea ca metoda de hemostaza provizorie se face:
a.prin compresiune la distanta manuala sau digitala
b.direct pe plaga prin pansament compresiv
c.cu garoul pe traiectul vasului
d.prin ligatura vasului
371)Manifestariel de dependenta prezentate de pacientul cu hemoragie interna sunt:
a.starea de lipotimie
b.tahicardie,tegumente reci,palide,hipotensiune arteriala
c.hipertensiune arteriala,bradicardie
272)Melene reprezinta hemoragia interna exteriozata prin:
a.scaun acoperit cu sange rosu
b.scuan negru lucios ca pacura
c.prin varsatura
373)Faceti corespondenta datelor intre rpima si a doua coloana:
4-a.melena
1.varsatura
1-b.hematemeza 2.sputa
2-c.hemoptizie
3.urina
3-d.hematurie
4.scaun

374)Asezati semnele urmatoare pe doua coloane(semnde de certitudine si semne de probabilitae ale


fracurii):
a.mobilitate anormala
e.deformarea regiunii
b.crepitatii osoase
f.intreruperea continuitatii osului
c.impotenta functionala
g.durere
53

d.netrasmibilitatea miscarii
R: I abdf

h.tumefactia regiunii

375)Tratamentul de urgenta in cazul unei fracturi de coasta vizeaza:


a.imobilitatea cat mai solida a fracturii
b.trasnportul accidentatului in pozitie sezand ca sa-i favorizeze respiratia
c.calamarea durerii
376)In fracturile costale cu volet costal se intervine astfel:
a.pansament strans in jurul toracelui
b.asezarea pacientului in decubit lateral pe partea bolnava
c.nu se face imobilizare,se aseaza pacientul in semisezand
377)Transportul unui accidentat cu fractura de coloana vertrebala se face:
a.pe targa rigida in decubit dorsal
b.in decubit ventral pe o targa obisnuita
c.semisezand cu spatele sprijinit
378)Manifestarile de dependenta ce caracterieaza stopul cardiorespirator sunt urmataorele cu
exceptia:
a.midriaza,oprirea respiratiei si circulatiei
b.relaxarea sfincteriana,paliditate,cianoza,pierderea cunostintei
c.hipotensiune arteriala,tahicardie
379)Manevrele necesare pentru resuscitarea cardio-respiratorie sunt in ordine (notatii cu cifre
alaturi de litere):
3-a.luxatia mandibulei
1-b.hiperextensia capului
4-c.pensarea nasului
2-d.elibereara cailor respiratorii
5-e.efectuarea masajului cardiac extern
380) Intubatia oro-traheala se poate face:
a. pe bolnavul constient
b. pe bolnavul cu anestezie locala
c. pe bolnavul adormit si curarizat
d. pe bolnavul comatos
381)Prima manevra necesara pentru efectuarea respiratiei artificiale consta in:
a.introducerea pipei Gueddel
b.hiperrextensia capului
c.eliberaraea cailor respiratorii

382)Pentru masajul cardiac extern pacientul este asezat:


a.in decubit lateral stang
b.in decubit dorsal pe un plan dur
c.in pozitie Trendelenburg
54

383)Compresiunea steernului cu podul palmeni pentru masajul cardiac extern se face:


a.in 1/3 medie a sternului
b.in 1/3 superioara a sternului
c.20-25 respiratii/minut
384)In stopul respirator respiratia artificiala gura la gura se face intr-un ritm de:
a.60-80 respiratii/minut
b.14-16 respiratii minut
c.20-25 respiratii/minut
385)Indicati ordinea corecta a timpilor de traatre a unei plagi recente(notati cu cifre alaturi de litere)
3-a.dezinfectia plagii
2-b.dezineftia tegumentelor din jurul plagii
6-c.calmarea durerii
4-d.acoperirea plagii
5-e.fixarea pansamentului
1-f.spalarea tegumentelor din jururl plagii
386)Un bun pansamnet este acela care:
a.este executat in conditii de asepsie ????????????
b.foloseste pentru tratarea plagii solutii de antibiotice
c.protejeaza plaga de agenti termici,mecanici,microbieni.
387)Pentru aseptizarea unei plagi se pot folosi ca solurtii antiseptice:
a.H2O2,Rivanol 1
b.Tinctura de iod,alcool 70
c.Cloramina 1-2g%
388)Care din urmatoarele manevre nu se executa in acordarea primului ajutor in cazul plagilor:
a.explorarea plagilor
b.asezarea regiunii interesate in repaus
c.scoaterea corpilor straini din plaga
d.vaccinarea antitetanica.
389)Toaleta chirurgicala primara a arsurii are drept scop:
a.indepartarea zonelor arse si a corpilor
b.aplicarea solutiilor antibiotice
c.prevenirea infectiilor.
390)Parametrii de apreciere a gravitatii unei arsuri sunt:
a.suprafata arsa,cauza arsurii
b.gradul de alterare a functiilor vitale
c.suprafata arsa si profunzimea arsurii.

391)Pentru profilaxia degeraturilor e necesar:


a.mentinerea caldurii corpului
b.mentinerea miscarii
c.ambele.
55

392)Pacinetul care a ingerat soda caustica in urma cu trei ore i se acorda primul ajutor care consta
in:
a.spalatura gastrica cu apa acidulata
b.provocare de varsaturi
c.administrare de analgezice.
393)Pentru epurarea toxicului ingerat voluntar sau accidental se procedeaza astfel:
a,se provoaca varsatura
b.se adminstreaza antidoturi specifice
c.se efectueaza spalatura gastrica in primele ore
d.se adminstreaza antidoturi generale.
394)Pacientul cu hemoragie acuta se transporta in pozitie:
a.sezand,cu spatele sprijinit
b.decubit lateral
c.Trendelenburg.
395)Faceti asocieri intre prima si a doua coloana privind traumatismul si pozitia accidentatului pe
targa:
2-a.traumatism cranian
1.sezand,spate sprijinit
1-b.traumatism toracic
2.decubit dorsal,capul intr-o parte
3-c.traumatism al coloanei vertebrale
3.decubit dorsal pe plan dur
4-d.traumatism al fetei
4.sezand cu capul aplecat in fata
5-e.traumatism abdominal
5.decubit dorsal cu genunchii flectati
396)Care sunt functiile vitale principale care se urmaresc in urgente:
a.functia hepatica
b.functia cardio-circulatorie
c.functia respiratorie
d.functia renala.
397)Care sunt semnele insuficientei respiratorii:
a.paloare,transpiratii,pierderea constientei
b.cianoza,tahipnee,incarcare traheo-bronsica
c.senzatia lipsei de aer,agitatie motorie.
398)care din urmatoarele solutii sunt considerate izotone:
a.Nacl 0,9%
b.sol.Ringer
c.NaCl 58%
d.sol.Glucoza 5%.
399)Simptomatologia deshidratarii celulare este:
a.sete
b.agitatie
c.oligurie.
400)care sunt valorile TA la care exista o perfuzie suficienta la nivelul organelor vitale:
a.40-50mmHg
b.50-60mmHg
c.60-70mmHg.
56

401)Care din combinatiile urmatoare ofera conditii optime tehnicii de resuscitare cardio-respiratorie:
a.puls 48batai/min. si 12 resp./min.
b.puls 60batai/min. si 14resp./min.
c.puls 80batai/min. si 16resp./min.
402)Socul reprezinta:
a.stare grava in care se produc tulburari la nivel celular ca anoxie si acumularea produsilor de catabolism
b.tulburarea constientei
c.un dezechilibru intre capacitatea vaselor si masa de sange circulant.
403)Pacientul cu tulburari de constienta care nu comunica verbal reactioneaza la:
a.mangaiere afectiva
b.stimuli durerosi
c.ambele.
404)Explorarile paraclinice preoperatorii efectuate sistematic in cazul interventiilor de urgenta sunt:
a.glicemia,VSH,hemoleucograma,uree
b.timp de sangerare,timp de coagulare,grup sanguin,Rh
c.reactie Tymol,uree,Timp Howel,hemoleucograma.
405)Observarea semnelor de durere inlude;
a.miscarile pacientului,faciesul
b.puls,frecventa respiratorie,TA
c.agitatie psiho-motorie,hipotermie,TA,puls.
406)In preziua interventiei chirurgicale pe tubul digestiv alimentatia trebuie sa fie:
a.vegetariana
b.hidrica
c.hiposodata.
407)Functia normala de absorbtie a intestinului este afectata cand pacientul prezinta:
a.hipovolemie,hiponatremie
b.hipocloremie,acidoza,hipovolemie
c.hipovolemie,hiponatremie,hipocloremie,acidoza.

408)Pregatirea unui pacient in dimineata interventiei chirurgicale cuprinde:


a.indepartarea protezei,bijuterii,lacului de pe unghii
b.golirea vezicii urinare
c.administrarea medicatiei preanestezice.
409)Pregatirea preoperatorie se face in functie de:
a.felul interventiei si timpul disponibil
b.starea fiziologica a pacientului
c.bolile insotitoare.
410)Pregatirea preoperatorie consta in:
a.pregatirea generala
b.pregatirea locala
c.ambele.
57

411)Pregatirea generala din preziua interventiei chirurgicale are ca scop realizarea urmatoarelor
obiective,cu exceptia:
a.asigurarii repausului si a alimentatiei necesare
b.asigurarea igienii corporale si evacuarea intestinala
c.pregatirea campului operator.
412)Pregatirea locala din preziua interventiei chirurgicale consta in:
a.pregatirea campului operator prin spalarea tegumentelor
b.raderea pilozitatii,degresarea si dezinfectarea tegumentelor
c.acoperirea campului operator
413)In dimineata interventiei chirurgicale,se are in vedere;
a.intreruperea alimentatiei cu cel putin 12 ore inainte
b.indepartarea protezelor,bijutreriilor si a lacului de unghii
c.golirea vezicii urinare si administrarea medicamentelor preanestezice.
414)Pacientul cu stenoza pilorica pentru interventia chirurgicala,pe langa pregatirile generale
operatorii,necesita:
a.spalatura gastrica cu 1-2 zile inaintea interventiei
b.reechilibrare hidroelectrolitica
c.dezinfectia cailor respiratorii.
415)Pregatirea specifica pentru interventiile chirurgicale pe intestin are drept scop:
a.dezinfectia intestinului prin chimioterapie ai antibioterapie
b.prevenirea complicatiilor
c.golirea intestinului prin dieta hidrica si clisma inalta.
416)Ingrijirile postoperatorii se acorda in functie de:
a.natura interventiei
b.complicatiile survenite intraoperator
c.felul anesteziei si starea generala a pacientului.
417)Ingrijirile postoperatorii au drept scop:
a.restabilirea functiilor organismului
b.asigurarea cicatrizarii normale a plagii
c.prevenirea complicatiilor.
418)In vederea instalarii pacientului in pat,asistenta pregateste:
a.salonul si patul
b.materiale pt. reanimarea postoperatorie si supravegherea pacientului
c;nu sunt necesare pregatiri speciale.
419)Pacientul operat cu anestezie generala se aseaza la pat pana la trezire in pozitia:
a.decubit dorsal
b.decubit lateral
c.semisezand.
420)Ingrijirile immediate constau in;
a.supravegherea faciesului si a comportamentului
b.supravegherea functiilor vitale
c.supravegherea pansamentului,evacuarea vezicii.
58

421)ingrijirile acordate in primele doua zile dupa interventia chirurgicala constau in:
a.supravegherea functiilor vitale si vegetative pentru prevenirea complicatiilor (soc,hemoragii)
b.asigurarea igienei si alimentatiei
c.urmarirea reluarii tranzitului intestinal (eventual clisma evacuatorie).
422)Dupa reluarea tranzitului intestinal,in ziua a treia bolnavul va fi alimentat cu:
a.piureuri,iaurt
b.carne,legume,paine
c.alimentele preferate.
423)Firele de sutura se scot in functie de locul interventiei.Dupa apendicectomie se scot in:
a.ziua a treia
b.ziua a sasea
c.ziua a saptea.
424)Pacientul operat prin rahianestezie cu solutii izotone va fi instalat la pat in pozitie:
a.decubit dorsal,fara perna
b.decubit lateral
c.procliva.
425)Dupa rahianestezie pulsul poate fi:
a.usor bradicardic
b.tahicardic
c.in limite normale.
426)Revenirea sensibilitatii dupa rahianestezie la membrele inferioare se face:
a.de la haluce spre radacina coapsei
b.de la radacina coapsei spre haluce
c.nu are un traiect anume.
427)La externarea din spital pacientul care prezinta colostomie va fie educat pentru a se autoingriji:
a.sa-si schimbe aparatul collector
b.sa-si protejeze tegumentele din jurul stomei
c.sa-si mentina igiena generala.
428)Regimul alimentar al pacientului cu colostoma este:
a.bogat in proteine si grasimi
b.bogat in hidrati de carbon si proteine
c.sarac in lipide si celuloza.
429)Alimentatia pe cale naturala in perioada postoperatorie se reia in functie de natura interventiei
cu cantitati mici de lichide astfel:
a.in interventiile pe esofag,la doua zile dupa operatie
b.in interventiile pe stomac,din ziua a treia dupa operatie
c.in interventiile pe intestinal gros,in prima saptamana dupa operatie dieta hidrica.
430)Tranzitul intestinal se reia in prima ziua postoperator.In caz de meteorism abdominal se
intervine:
a.introducerea tubului de gaze
b.administrarea solutiei de clorura de potasiu
c.ambele.
59

431)Pacientul cu colecistectomie prezinta tuburi de dren,rolul asistentei medicale este de a


supraveghea:
a.cantitatea zilnica de secretie
b.ca drenul san nu se cudeze
c.aspectul secretiilor.
432)Varsaturile postoperatorii cauzate de staza gastrica se combat prin:
a.administrarea antivomitivelor
b.nu se combat,sunt normale postoperator
c.introducerea sondei nazo-gastrice pentru drenarea secretiei,urmata de spalatura gastrica.
433)Efectuarea clismelor in scop evacuator se face pentu:
a.evacuarea continutului intestinului gros
b.pregatirea pentru interventii chirurgicale asupra rectului
c.pregatirea pacientului pentru alimentare sau hidratare.

NURSING IN OBSTETRICA GINECOLOGIE pag. 52

434)In timpul sarcinii apar modificari morfofunctionale pe care asistenta trebuie sa le cunosca:
a.modificari generale ale oransmului
b.modificari locale la nielulu aparautylui genital feminn
c.ambele
435)Semnele subiective din timpul sarcinii sunt:
a.data ultimei menstruatii,amenoreea la femeile sanatoase cu ciclul regulat
b.tulburari digestive:greturi,varsaturi.balonare,constipatie
c.abdomen marit de volum cu linia alba pigmentata
d.cresterea sanilor
436)Semnele obiectiva in sarcina sunt:
a.abdomen marit de volum
b.pigmentatie buna
c.greturi,varsaturi,inapetenta
d.la palpare se evidentiaza crestrea uterului
437)Prima consultatie prenatala curpinde numai:
a.verificarea diagnosticului de sarcina si a starii aparatului genital
b.stabilirea bilantului de sanatate
c.cunoasterea condiitiilor de peristaz:sarcina dorita,conditii economico-sociale
d.toate raspunsurile sunt corecte
438)Analize obligatorii in sarcina sunt:
a.hemoleucograma,Hb,Ht,grup sanguine ,Rh inclusiv al sotului,VDRL,examen de urina,examne
stomatologic
b.grup sanguine si Rh al mamei,examen de urina
c.hemoleucograma VDRL,examen de urina
60

439)Examenul radiologic:
a.nu este indicat in timpul sarcitnii
b.nu creste riscul de mutatii genetice,decu nu e periculos
c.ofera informatii asupra fatului si bazinului osos al mamei.
440)Metabolismul se modifica in timpul sarcinii astfel:
a.creste
b.scade
c.se mentine constant.
441)Modificarile de la nivelul aparatului cardiovascular din timpul sarcinii sunt:
a.creste ritmul cardiac
b.scade volumul sanguin
c.creste presiunea venoasa in membrele inferioare,creste coagulabilitatea sangelui.predispunand la
tromboza.
442)La nivelul aparatului excretor apar urmatoarele modificari in sarcina:
a.oligurie,polakurie
b.polakurie
c.poliurie,polakurie.
443)la nivelul glandei mamare in timpul sarcinii se produc;
a.cresteri de volum ale sanilor
b.apare secretia lactat
c.apare secretia de colostru.
444)Sarcina fiziologica cuprinde intervalul dintre fecundatie si nastere avand calendaristic:
a. 270 zile
b. 40-42 saptamani
c. 9 luni.
445)Produsul de conceptie se numeste fat incepand cu:
a.luna a IX-a
b.6 luni
c.3 luni.
446)In timpul unei sarcini normale gravida castiga in greutate:
a.8-10 kg
b.10-12 kg
c.12-14 kg
447)Timpii principali ai nasterii sunt:
a.angajarea,flexia,rotatia
b.angajarea,coborarea,degajarea
c.flexia,rotatia,degajarea.
448)Contractiile uterine dureroase insotite de modificari ale colului uterin,arata:
a.progresiunile fatului
b.modul cum va decurge nasterea
c.inceputul nasterii
449)Cerclageul reprezinta o metoda de:
61

a.investigare a capacitatii uterului


b.tratament al inflamatiei colului uterin
c.tratament al beanei de col uterin in sarcina
450)Consultatia prenatala monitorizeaza urmatoarele functii vitale:
a.TA
b.AV
c.respiratia.
NURSING IN CHIRURGIE pag. 53
451)Interventia chirurgicala poate fi amanita de:
a.febra
b.infectii ale pielii
c.infectii ORL si pulmonare
452)Cheia unei bune comunicari intre asistenta medicala si pacient consta in:
a.continut si intelegere
b.expresia verbala
c.comunicare non-verbala.
453)In cazul traumatismului cranio-cerebral deschis la locul accidentului este interzis sa se:
a.indeparteze eschilele osoase care nu sunt libere
b.mobilizeze victima
c.faca pansament de protectie.
454)Transportul unei persoane cu suspiciunea de traumatism la nivelul coloanei cervicale se face in:
a.decubit dorsal pe un plan dur fixat cu benzi transversale
b.decubit dorsal pe plan dur
c.decubit dorsal pe plan dur fixat pe brancarda cu extremitatea cefalica in hiperextensie si tractiune
455)Scara Glasgow se foloseste pentru:
a.evaluarea reactiilor oculare
b.examinarea raspunsului verbal
c.aprecierea starii de constienta.
456)Ingrijirile pacinetului dupa punctie rahidiana constau in:
a.decubit dorsal 24 ore,fara perna;alimentatie dupa 6 ore,supravegherea semnelor vitale
b.repausul regiunii si pansament compresiv
c.decubit dorsal cu supravegherea semnelor vitale.

457)Apa totala din organism reprezinta:


a.15% din greutatea corporala
b.40% din greutatea corborala
c.60% din greutatea corporala.

62

458)Sodiul este elemental principal al spatiului:


a.intracelular
b.exctracelular
c.intra- si extracelular.
459)Cantitatea de apa necesara in 24 de ore este:
a.1500 ml
b.2000 ml
c.2500 ml.
460)Eliminarea apei din orgabism se face pe cale:
a.cutanta
b.pulmonara
c.renala.
461)Pierderile insensibile de apa sunt de:
a.500 ml
b.1000 ml
c.300 ml.
462)Care este duratade timp pe parcursul careia se efectueaza manevrele de resuscitare in cazul
stopului cardiac:
a.cel putin 2 ore
b.cel putin 45 minute
c.cel putin 20 minute.
463)Care sunt semnele de eficienta ale masajului cardiac extern:
a.aparitia pulsului la arterele mari
b.reducerea midriazei
c.colorarea si incalzirea tegumetnelor
d.aparitia starii de constienta la bolnavul care nu se afla sub anestezie generala.
464)Laringoscopul se tine:
a.in mana dreapta
b.cu amandoua mainile
c.in mana stanga.
465)Reflexele vitale ale bolnavilor comatosi sunt:
a.normale
b.diminuate sau abolite
c.exagerate.

466)Un bolnav comatos se aseaza in pozitie:


a.sezand
b.in decubit dorsal
c.in decubit ventral
d.in decubit lateral.
63

467)Schimbarea pozitiei unui pacient comatos se face:


a.zilnic
b.la 12 ore
c.din ora in ora.
468)Care sunt solutiile cu administrare intravenoasa:
a.solutii pentru refacerea echilibrului hidroelectrolitic
b.solutii pentru refacere volemica
c.solutii pentru alimentatia parenterala
d.sange integral si diferite preparate de sange.
469)Procentul de apa la un organism de varsta si greutate medie este:
a. 40-50%
b. 60-75%
c. 60-80%.
470)Care din urmatorii electroliti sunt considerati cationi:
a.Na+
b.K+
c.Cld.bicarbonatii
e.acizii.
471)care este atitudinea in cazul administrarii paravenoase a unei solutii cunoscute ca fiind
necrozanta:
a.sistarea administrarii solutiei respective si administrarea de xilina 1%
b.sistarea administrarii solutiei respective si adminstrarea de NaCl 0,9%
c.nu necesita nicio interventie.
472)Care este inaltimea pana la care trebuie umplut picuratorul trusei de perfuzie:
a.1/2
b.1/3
c.2/3.
473)Intervalul de timp maxim in care trebuie administrate solutiile din flacoanele intepate este de:
a.5-6 ore
b.3-4 ore
c.1-2 ore.
474)Arsurile necesita un tratament:
a.local active si eficient
b.simptomatic
c.chirurgical.

475)In functie de agentul traumatic,arsurile se clasifica in:


a.termice
b.chimice
c.electrice
d.degeraturi.
64

476)Dupa profunzimeaq arsurii arsurile pot fi:


a. grad I si grad II
b.grad I-II-III
c.grad I-II-II si IV.
477)Flictena rosie cu continut sangvinolent este prezenta in arsurile de grad:
a.II
b.III
c.IV.
478)Flictena alba este prezenta in rasurile de grad:
a.I
b.II
c.III
479)Continutul flictenei albe este:
a.Serocitrin,limpede,transparent
b.Sangvinolent,tulbure
c.Serocitrin,tulbure.
480)Eritemul,edemul,hipertermia si usturimea sunt semen specifice pentru arsurile de grad:
a.I
b.II
c.III.
481)In arsurile de grad IV apare;
a.flictena alba
b.flictena rosie
c.escara dermica totala cu peiderm si derm distruse in totalitate.
482)Procedeul de calcul a suprafetei arse a lui A.B.Wallace este:
a.regula lui 2
b.regula lui 6
c.regula lui 9.
483)Ce procent reprezinta fiecare membru superior in procedeul de calcul a suprafetei arse lui
A.B.Wallace:
a.1%
b.9%
c.18%.
484)Ce procent reprezinta palma in procedeul de calcul a suprafeti arse a lui A.B.Wallace:
a.9%
b.1%
c.2%.
485)Ce procent reprezinta fiecare membru inferior in procedeul de calcul a suprafetei arse al lui
A.B.Wallace:
a.9%
b.18%
c.36%.
65

486)Ce procent reprezinta trunchiul in procedeul de calcul a suprafeti arse al lui A.B.Wallace:
a.95
b.18%
c.36%.
487)Arsurile sunt generatoare de soc daca depasesc;
a.15%
b.20%
c.35%.
488)Perioada socului combustional este de:
a.3 zile
b.10 zile
c.21 zile.
489)Indexul prognostic se calculeaza in functie de:
a.suprafata arsa
b.localizare
c.gradul de profunzime.
490)Cand se apreciaza gravitatea unei arsuri se tine seama de:
a.intinderea arsurii
b.gradul de profunzime a acesteia
c.starea generala a pacientului.
491)Etapele vindecarii unei plagi arse sunt;
a.Inflamatia
b.Granulatia
c.Epitelizarea
d.Maturarea.
492)Principiile de tratament in plaga arsa sunt:
a.tratament conservator
b.tratament chirurgical
c.tratament mixt
d.tratament simptomatic.
493)Durerea se combate prin administrarea de:
a.antipiretice
b.analgezice
c.antiinflamatorii.
494) pentru mentinerea unei cai aeriene adecvate in cazul pacientului cu arsuri este necesara:
a.administrarea de oxygen umidificat
b.observarea respiratiei
c.dezobstruarea cailor nazo-faringiene.
495)toaleta plagii arse se face cu:
a.ser fiziologic
b.apa oxigenata
c.rivanol.
66

496)Ca solutie cicatrizanta se foloseste:


a.mercurocrom 2%
b.betadine
c.rivanol.
497)Dezinfectia plagii arse se face cu:
a.alcool 70-90%
b.tinctura de iod
c.rivanol 1%
498)Dupa efectuarea toaletei plagii arse pentru prevenirea infectiilor se aplica;
a.unguent antibacterian
b.pansament steril
c.tratament injectabil cu antibiotice.
499Iin arsurile faciale se prefera:
a.tratament deschis cu reaplicarea unguentului ori de cate ori este nevoie
b.bandajarea regiunii lezate
c.tratament alternative 2-3 zile cu pansament si 2-3 zile fara pansament.
500)Schimbarea pansamentelor se face:
a.zilnic
b.la 2-3 zile
c.o data pe saptamana.
501)Tegumentul poate tolera temperature de:
a.40
b.>40
c.<40.
502)Grefarea definitive se face cu:
a.autogrefa
b.homogrefa
c.xerogrefe.
503)In arsurile chimice irigarea masiva a plagii cu apa se face:
a.10 minute
b.20-30 minute
c.35-45 minute.
NURSING MEDICINA COMUNITARA pag. 58
504)Care sunt principiile funadamentale specifice:
a.al realizarii.al demnitatii umane
b.al independentei ,al stimei.al calitatii experientei
c.al universitatii ,al solidaritatii sociale,al subsidialitatii
505)Ce reprezinta echitatea:
a.egalitatea in fata legii (lipsa de discriminare de orice fel)
b.egalitatea din punct de vedere al drepturilor si in mod special al drepturilor fundamentale
c.egalitatea din punct de vedere al asigurarilor unor conditii de viata elemenetare
67

506)Care sunt drepturile beneficiarilor de servicii:


a.de a ramane in propria casa si de a-si pastra propriul stil de viata
b.de a fi bine informat si de a fi activ in procesul de ingrijire
c.de a primi ingrijiri adecvate propriilor nevoi
507)Care din exemplele enumerate de mai jos reprezinta nevoile fiziologice:
a.nevoia de hrana,aer,apa,imbracaminter,de odihna
b.nevoia de securrittate emotionala,de securitate contra pericolelor
c.nevoia de apartenenta,de adeziune,de a fi membrul unei familii
508)Ce reprezinta o plangere:
a.actul adresat unei autoritati prin care se exprima o nemultumire
b.actul care curpinde date despre sitatia socio-economica a clientului
c.o petitie prin care se cere ceva sau se aduce anumite invinuiri cuiva
509)Echipa interdisciplinara reprezinta:
a.echipa formata din mai multi specialisti din mai multe domenii care desfasoara acitvitati cu obiective
commune
b.ecipa formata numai din asistenti sociali care acorsa consiliere familiara
c.echipa de personae cara acorda ajutor dar care nu sunt specialisti
510)In cadrul comunicarii in echipa gasim urmatorii jucatori conform teoriei jocului:
a.maximizatori(interesati de avanatajele lor)
b.cooperanti (interesati pentru avantajele proprii dar si pentru parteneri)
c.retrasi(cei dezinteresati)
511)Indicatorii ce definesc calitatea vietii:
a.starea functiilor psihologice,starea psihologica,preocuparile spirituale
b.securitatea mediului,starea locuintei,situatia financiara
c.ancheta medico-sociala
512)Functiile standardelor in evaluarea muncii sunt:
a.eficienta,perfomanta,echitabilitate
b.cirterii obiecive si subiective
c.cirterii cantitavie si calitative
513)Principiile de colaborare in grup sunt:
a.recunoasterea expertizei diferite si a altor abordari
b.toate informatiile sa fie imparatsite cu toti membrii echipei
c.libertare de exprimare a opiniilor diferit

514)Grila completa de stabilire a dependentei cuprinde date evaluative(1,2,3)despre urmatoarele


dimensiuni:
a.sarcini domestice,spalatul,comunicarea
b.frecventa utlizarilor mijloacelor de ntrasnport
c.sarcini domestice,functiile mentale,mobilitate,comunicare,activitatile vietii cotidiene
515)Evaluarea initiala presupune culegerea de date despre;
68

a.situatia complexa familiala a beneficiarului


b.beneficiar despre cel ce face solicitarea,despre personanele care pot fi contactate in legatura cu
cazul,tipul de solicitare,diagnostic,provenienta solicitarii
c.ancheta medico-sociala
516)Sistemul de sanatate de tip Bismark se carcaterizeaza prin;
a.asigurari publice obligatorii
b.asigurari private voluntare
c.finantat de la bugetul de stat si controlat de stat
517)Serviciile de ingrijire la domiciuliu pot fi furnizate de:
a.rude,prieteni,vecini(retea informala)
b.ingrijitori la domicliu de anagajati ai unei organizatii(retea formala)
c.medici in spitale,laboranti,alti specialistit
518)Beneficiarii serviciilor de ingrijire la domiciuliu pot fi:
a.toate categoriile (copii,adulti,batarni)de personae dependente
b.persoane cu o situatie materiala precara
c.familiile cu mai multi copii
519)A face un plan de ingrijiri inseamna:
a.a identifica cele mai bune cai pentru a atinge obiectivele stabilite in urma evaluarii nevoilor si definirea
servicilor necesare pentru rezolvarea acestor nevoi
b.aprecierea (evaluarea intiala)a starii de sanatate
c.informarea populatiei despre gama de servicii,in cat timp se poate primi servicuul si care ste procedeul
prin care se poate obtine
520)Care dintre urmatoarele puncte prezentate mai jos sunt considerate ingrijiri de baza:
a.prevenirea si ingrijiresa escarelor
b.mobilizarea activa si pasiva
c.gimnastica recuperatorie
d.mentinerea tonusului psihic
e.consulatitii si administraea tratamentului prescris de medic
521)Etapele principale ale proceuslui de ingrijire sunt:
a.aprecierea(evaliuarea intiala)
b.planificarea
c.implementarea
d.evaluarea
e.stabiliarea problemei
f.discutii in cadrul echipei

522)Cine face evaluarea nevoilor si formuleaza planul de ingrjire:


a.ingrijitorul la domiciuliu\
b.coordonatorul de caz
c.kinetoterapeutul
d.medicul
69

523)Monitorizarea se face prin:


a.implemenatrea planului de ingrjire
b.oferirea serviciilor de ingrijire de o maniera prin care sa ofere un support minim necesar pentru a asigura
clioentilor un grad cat mai redus de dependenta
c.vizite la dominciliu
d.telefoane/scrisori
e.consulaii intre agentii/organizatii
524)Cea mai completa formulare a diagnosticului de nursing trebuie sa curpinda:
a.cauza si manifestarile
b.problema si manifestarile
c.problema,cauza,semn si simptome
d.probleme si antecedentele pacientului
525)Cauza(sursa de dificultate)poate fi legata de:
a.factori de ordin fizic
c.factori de ordin psihologic
c.facotir sociali si spirituali
d.insuficienta de cunastere
526)Problema conexa este o problema reala sau potentiala de sanatata a pacientului care o poate
rezolva:
a.medicul si pacientul
b.asistenta si pacientul
c.pacientul
d.asistenta impreuna cu medicul si pacientul
527)Interventiile asistentei medicale pentru rezolvarea problemelor pacientului trebuie sa tina seama
de:
a.dorintele pacientului
b.de gradul de dependentea al pacientului
c.de echipament
528)Interventiile asistentei medicale pot fi:
a.tehnice,propriu-zise
b.de supraveghere si aplicare
c.relationale,comportamentale
d.de comnunicare

529)Stresul,durerea.doliul se pot interpreta ca pe:


a.o problema de dependenta
b.sursa de dificulatte
c.nici un rapsuns nu este correct
530)Diagnosticele de ingrijire pot fi:
a.diagnostic actual
b.diagnoctic potential
70

c.diagnostic posibil
531)Obiectivul de ingrijire poate fi elaborat:
a.pe termen scurt
b,pe ntermen mediu
c.pe termen lung
d.nu este obligatoriu de specificat timpul
532)Care sunt sursele secundare de informatie pe care le consulta asistenta medicala in culegerea
datelor:
a.familia si anturajul pacientului
b.pacientul
c.membrii echipei de ingrijire
d.dosarul actual,anterior,scheme de referinta
NURSING IN AFECTIUNI ENDOCRINE SI HEMATOLOGICE pag. 61
533)Forma primara a bolii Addison:
a.poate avea etiologie autoimuna,infectii fungice ale glandelor suprarenale,TBC,metastaze,hemoragii.etc
b.apare in cazul afectiunilor glandei hipofize
c.are nivelul ACHT-ului in limite normale
c.necesita tratament cu hormoni steroidieni toata viata
534)Probleme nursing posibile in boala Addison sunt:
a.alterarea nutritiei
b.deficit de volum lichidian
c.alterarea imaginii coprorale
d.alterarea activitatii cardiace prin scaderea randamentului cardiac
535)Interventii nursing in alterarea nutritiei prin deficit in boala Addison pot fi:
a.monitorizarea greutatii corporale
b.urmarirea tolerantei alimentare
c.administrarea alimentelor bogate in proteine de calitate superioara ,carbohidrati si hiposodate
d.informarea privind necesitatea repausului postalimentar
536)Factorii care pot contribui la alterearea nutritiei in boala Addison pot fi urmatorii,cu exceptia:
a.intoleranta la alimentatia orala datorita scaderii enzimelor digestive
b.scaderea aciditatii gastrice
c.greata si varsaturile
d.constipatia
537)Interventiile terapeutice in cazul defictului lichidian din boala Addison constau in:
a.incurajarea administrarii orale a lichidelor daca pacientul tolereaza
b.evitarea mediului supraincalzit si cu umiditate crescuta
c.administrarea parenterala a fluidelor in toate cazurile
d.administarea parenterala a fluidelor doar in criza addisoniana
538)Interventiile terapeutice in cazul scaderii randamentului cardiac in boala Addison constau in:
a.reducerea situatiilor stresante
71

b.administrarea rapid ape cale inravenoasa a fluidelor in cazul hipotensiunii arteriale severe
c.monitorizarea semnelor vitale
d.cresterea activitatii fizice zilnice
539)Sindromul Cushing reprezinta:
a.excesul de corticosteroizi,in special mineralocorticoizi
b.excesul de corticoizi.in special glucocortoicoizi
c.deficitul de hormoni corticosteroizi
d.insufiianta cronica a glandelor suprarenale
540)Probelemele nursing in sindromul Cushing sunt urmatorele,mai putin unul:
a.deficit de cunsotinte
b.alterarea imaginii corporale
c.exces de volum lichidian
d.alteraraea mobilitatii fizice
541)Interventiile nursing in defcitiul de cunostine din sindrmul Cushing includ:
a.informarea cauzelor bolii,tratamentului si efectelor asteptate
b.recunoasterea de catre pacient a semnelor si simptoemlor unei eventuale infectii si informarea propmta a
asistentei medicale
c.necesitatea modificarii dietei (hipercalorica,hipoproteica,saraca in calciu)
d.informarea privind masuri de autoprotectia la domiciliu
542)In alterarea imaginii corporale din sindormul Cushing intevin:
a.tendinta la crestere in greutate,cu distributia anormala a grasimii
b.aparitia hirsutismului
c.diminuarea maselor musculare(topirea musculara)
d..aparitai acneei
543)Interventii nursing in alterarea imaginii coprorale in sindromul Cushing sunt:
a.sustinerea metodelor de incurajare a pacientului (ex.folosirea imbracamintii adecvate)
b.urmarirea schimbarilor survenite in aspectul paceintului
c.asstarea pacientului in discutiile cu ceilalti
d.creara unei atmosphere de acceptare a noii situatii
544)Riscul de exces lichidian in sindromul Cushing necesita interventii precum:
a.monitorizarea ritmului cardiac,TA,respiratiei
b.urmarirea aparitiei semnelor de deshidratare
c.cantarirea pacientului
d.administrarea dietetic hipercalorice si hipersodate

545)In diabetul insipid pot apara urmatoarele manifestari


a.poliurie
b.crestere brsuca in greutate
c.polidipsie
d.densitatea urinara peste 1005
546)Probleme nursing posibilie in diabetul insispid sunt:
a.deficitul de volum lichidian
72

b.aleterarea integritatii tegumentelor


c.aletrarea imaginii corporale
d.constipatie
547)Evaluarea alterarii integritatii tegumentelor la paceintii cu diabetul insispid necesita:
a.asigurarea accesibilitatii la toaleta
b.utilizarea materialelor protectoare pentru tegument
c.mentinerea lenjeriei de pat curate,uscata,bine intinsa
d.toate raspunsurile sunt core
548)Diabetul zaharat de tip1:
a.se intalneste la aproimativ 90%din populatie
b.este insulino-dependent
c.cel mai frecvent debutul bolii este insidios
d.afecteaza in special tinerii
549)Diabetul zaharat de tip2:
a.apare la aproximativ 10% din populatie
b.este insulino-independent
c.afecteaza adeseea pesoanele peste 40 de ani
d.apare mai frecvent la personae obeze
550)Probleme nursing posibile in diabetul zaharat pot fi:
a.aletarera nutritiei
b.ineficienta tratamentului
c.deficit de cunostinte
d.insomnie
551)Principalele semnse si simptome in diabetul zaharat de tip1 sunt:
a.oligurie
b.polifagie
c.poliurie
d.polidipsie
552)Insulina:
a.este o enzima digestive
b.este un hormone secretat de ceululele beta pancreatice
c.are tol catabolic
d.favorizeaza sinteza si depozitarea de glycogen,grasimi si proteine

553)Interventii nursing in alteraraea nutritiei in diabetul zaharat sunt:


a.urmarirea greutatii corporale actuale si anterioare
b.monitorizarea lipidelor serice
c.monitoirzarea glicemiei si glicozuriei
d.pregatirea paceintului pentru examinarea radiological a tubului digestiv
554)Injectarea subcutatanata a insulinei se face in urmatrele regiuni:
a.abdomen(subombilicali si putin lateral)
73

b.partea infero-interna a copaselor


c.cadranul infero-extenr fesier
d.partile eterne ale bratelor
555)Alimenattia pacientilor cu diabet zaharata de tip:
a.va fi indivizualizata in functie de vasrat,sex,acitivitate fizica
b.se evita zaharul si alimentele care contin zahar
c.mesele vor fi mai dese(3 mese principale si 3 gustari)
d.nu se coreleaza cu schema de insulinoterapie
556)In tratamentul diabetului zaharat rolul asistentei medicale este sa:
a.instruiasca pacientul privind necesitatea schimbarii locului de injectare a insulinei
b.intruiasa paceintul privind folosirea unei diete hipercalorice in diabetul zaharat de tip2 si hipocalorice in
diabetul zaharat de tip1
c.instruiasca paceintul privind notarea in fisa de evidenta a fiecarei iinjectii effectuate dozelor
corespuzatoare si nivelul glicemiei (glicotest,la domiciliu
d.includa exzerctiliie fizice in activitatile zilnice
557)Ineficienta egimului therapeutic la un diabetic poate avea cause:
a.lipsa resurselor
b.pereptia mai redusa a bolii
c.inbilitatea cunoaserii responsabilitatilor necesare mentinerii starii de sanatate
d.sexul pacientului
558)Hipoglicemia se poate manifesta prin:
a.foame intense
b.transpiratii
c.polidipsie
d.parestezii
559)Manifestarile hiperglicemiei include urmatoarele,mai putin:
a.poligafie
b.tremuraturi si parestezii
c.poliurie
d.transpiratii profunde
560)Coma cetoacidotica:
a.este o forma cuta,grava a diabetului zaharat
b.este mai ptuin frecventa in diabetul zaharat de tip1
c.necesita administrarea antidiabeticelor orale
d. necesita administrarea intravenoasa a insulinei

561)Probleme nursing posibile in coma ceto-acidotica pot fi:


a.deficit de voum lichidian
b.afectarea iontegritatii teumentelor
c.aleterarea nutritiei
d.ineficienta tratamentului
562)Fasctorii implicate in producerea cetoacidozei:
a.varsatuirle massive
74

b.respiratia Cheyne-Stockes
c.constipatia
d.aparitia corpilor cetonici in sange si urina
563)Semnele clinice ale cetoaicozei pot fi:
a.polidipsie
b.poliurie
c.anorexie
d.letargie
564)Interventii nursing in cetoacidoza sunt:
a.monitorizarea semnelor vitale
b.bilantul ingesta-excreta pe 24 ore
c.urmarirea stari clinice
d.efectuarea testelor de laborator specifice,la indicatia medicului
565)Intevrentii terapeutice in cetoacidoza severa includ:
a.administarea fluidelor hipertone
b.neadministrarea solutiilor hipetone
c.administrarea medicatiei prescrise pentru calmarea durerilor abdominale si reducerea varsaturilor
d.administrraea insulinei subcutanat de la inceputul tratamentului
566)Sindromul secretiei inadecvate de hormone antidiuretic(ADH)consta in:
a.secretia si eliberarea continua a ADH-ului
b.deshidratarea rin eliminare masiva de apa si sodiu
c.retentie hidrosalina
d.scaderea brusca in greutate
567)Probleme nursing posibile in sindromul secretiei inadecvate de hormone antidiuretic (ADH) pot
fi:
a.alterarea mobilitaii
b.anxietate
c.exces de volum lichidian
d.aletearraea sari de constienta
568)Excesul de volum lichidian in sindromul secretiei inadecvate de hormon antidiuretic (ADH) se
manifesta rpin:
a.crestere brusca in greutate
b.edeme periferice
c.hiponatremie(<130 mEq/1)
d.hipoosmlaritate urinara
569)Interventiile nursing in excesul de colum lichidian in sindromul secretei inadecvate de hormone
antidiuretic (ADH)includ:
a.masurarea zilinica a greutatii corporale
b.urmarirea aparitiei semnelor hiponatremiei(confuzie,greata,varsaturi,anorexie,crampe musculare)
c.monitoirzarea bilantului ingesta-excreta
d.monitorizarea nivelului sodiului seric,urinar si a osmolaritatii serice si urinare
570)Interventii terapeutice in sindromul secretiei inadecvate de hormon antidiuretic(ADH)include:
a.restrictia ingestiei hidrice(800-1000 ml/zi)
75

b.administrarea diureticelor
c.administarea solutiilor hiptone de sodium
d.schimbarea periodica a pozitiei pacientului
571)Alterarea starii de constienta in sindromul secretiei inadecvate de hromon antidiuretic (ADH) se
datoreaza:
a.hipopotasemiei severe
b.traumatisermlor cerebrale
c.hiponatremiei severe
d.hipernatremiei severe
572)Probleme nursing posibile la o pacienta tiroidectomizata sunt:
a.altearrea respiratiei
b.hipercalcemia
c.alterarea starii de confort(durere)
d.deficit de cunostinte
573)Durerea postoperatorie la o pacienta tiroidectomizata se poate datora:
a.hematomului local
b.suprainfectiei
c.pozitiei inadecvate a gatului
d.paraliziei corzilor vocale
574)Interventii nursing in cazul respiratiei infeciente posttiroidectomie nu includ decat:
a.monitorizarea temperaturii
b.urmarirea starii de hidratare
c.oxigenoterapie la nevoie
d.examinarea cavitsatii bucale
575)Interventii nursing in cazul hipocalcemiei posttiroidectomie sunt:
a.monitorizarea calcemiei
b.urmairrea prezentei paresteziilor periorale si periferice,a tremuraturilor
c.administrarea calciului gluconic chair la valori normale ale calecemiei
d.administrarea unei dite hipercalorice
576)Semnele si simptomele unei paciente cu hipertioidism include
a.palpitatii
b.crestre in greutate
c.transpiratii abudente
d.insomnie

577)Probleme nursing posibile in hipertiroidism sunt:


a.alterarea starii de nutritie
b.alterarea eliminarii intestinale
c.anxietate
d.alterarea capacitatii de comunicare
578)Interventii nursing in hipertirodie include si:
a.monitorizarea greutatii corporale
b.monitorizarea ritmului cardiac
76

c.administrarea medicatiei prescrise


d.asigurara unui climat de liniste si odihna
579)Probleme nursing posibile in hipotiroidism sunt:
a.altearrea nutritie
b.altearera temperaurii corporale
c.alterearea imaginii corporale
d.alterearea mobilitatii
580)Semnele si simptomele unei paciente cu hipotiroidie sunt:
a.tegumenete infiltrate si impastate
b.vocea ingrosata
c.diaree
d.tahicardie
581)Prioritatile nursing in inlaturarea anxieatii la un pacient cu hipertiroidism ca va fi operat sunt;
a.asigurarea unui climat linistit
b.monitorizarea functiilor vitale
c.masurarea temperaturii corporale
d.efectuarea bilantului ingesto-excreta
582)Prioritatile nursing la un pacient cu hipotiroidism sunt:
a.asigurarea ca pacientul a inteles mtivlee tratamentului si regularitate controului meical
b.verificarea respectarii tratamentului
c.repetarea examneului de rutina
d.inlaturarea factorilor stresanti
583)Probleme nursing porsibile in anemie sunt:
a.alterarea capacitatii d odihna
b.dificultati in respiratie
c.alteraraea integritatii tegumentelor
d.alerera capacitatii ed comunicare
584) Prioritatile nursing in anemia severa datorata deficentei de fier sunt:
a.trasnfuzia sangina
b.eduacarea pacientului in intelegerea naturii afectiunii sale
c.informatii asupra necesitatii alimentaie sarace in ier
d.informarrea privind necesitatea controalelor medicale periodice

585)Rolurile asistentei medicale in pregatirea pacientului pentru punctia steranala sunt:


a.informarea paceintului privind necesitatii efectuarii tehnicii
b.refucerea anxietatii
c.asigurarea pozitiei corepsunzatoare
d.mobilizarea pacientului imediat dupa punctie
586)Probleme nursing in hemofilie suunt:
a.deficit de cunostinte
b.risc de alterare a mobilitatii fizice
77

c.durere
d.alterarea elimiarii intestinale
587)Strategii nursing la pacienmtul cu hemofilie sunt:
a.prevenirea traumatismelor
b.educatia pacientului privind recunasoterea consecintelor unui traumatism sau interventii stomatologice
c.necesitatea controalelor periodice
d.regatirea pacientului pentru punctia sternala
588)Tratamentul substittiv specific in hemofilie consta in administrara intravenoasa de
a.factor X
b.factor VIII si IX
c.factor II
d.sange integral
589)Startegiile nursing la apcientul ce va fi transfuzat sunt:
a.verificarea aspectului sangelui
b.masurararea TA la interval de 30 minute in prima ora
c.masurarea temperaturii corporale
d.verificarea ritmului transfuziei
590)Fierul se administreaza in anemia feripriva:
a.numa oral
b.numai ijectabil(i.m)
c.poate fi administrara i.m si i.v
d.nu este necesara
591)Interventii nursing in cazul existentei rezistentei scauzte la infectii in anemie sunt:
a.folosirea tehnicilor aseptice
b.igiena orala
c.dieta bogata in fibre
d.controlul periodic al hemoglobinei.,hemqatocritului,numarului de hematii
592)Probleme nursing la un apcient cu leucemie sunt:
a.anxietate
b.risc de infectie
c.alterarea capacitatii de eliminare
d.insomnie

593)Printre semnele clinice din leucemie exista si:


a.anemia
b.scaderea ponderala
c.hipotermie
d.teninta la fracture osoase
594)Interventiile nursing la pacientul cu leucemie care prezinta greturi si varsaturi sunt:
a.administrarea antiemeticelor
b.administrarea analgezicelor
78

c.recunoasterea semnelor de deshidratare


d.servicii de consiliere pentru pacient si familie
NURSING IN AFECTIUNI OSTEO-MUSCULARE pag. 67
595)Probleme pacientului cu afectiune osteo-musculara sunt:
a.durere
b.deficit de autoingrijire
c.perturbarae imaginii de sine
d.pertubarea imaginii corporale
e.toate raspunsurile sunt corecte
596)Interventii nursing in cazul unui pacient care a suferit un traumatism sunt:
a.asigurarea unui mediu de siguranta
b.efectuarea unui bilant lezional
c.suport psihologic al pacientului si familiei
d.schimbarea periodica a pozitiei pacientului
e. toate raspunsurile sunt corecte
597)Interventii nursing la un pacinet imobilizat in aparat gipsat sunt:
a.urmarirea miscarilor segementelor distale
b.observarea culorii tegumentelor din jjurul aparatului gipsat
c.monitorizarea functiilor vitale
d.ajutarea pacientului in satifacerea nevoilor fundamentale
e. toate raspunsurile sunt corecte
598) Interventii nursing la un pacinet cu aparat de extensie sunt:
a.veriicare frecventa a dispozitivului de tractiune
b.verificarea pozitiei membrelor in functie de tractiune
c.urmarirea culorii si temperaturii mebrului afectat
d.monitorizarea TA
e.administarea de antibiotice
599) Interventii nursing la un pacinet cu amputatie sunt:
a.suport psihic al pacientului
b.incurajarea pacientului sa-si prieasca botnul de amputatie
c.administrarea de heparina la indicastia medicului
e.toate raspunsurile sunt corecte

600) Interventii nursing la un un pacient cu ruptura musculara sunt:


a.imobilizarea regiunii in poztiei relaxanta
b.schimbarea periodica a pozitiei pacientului
c.monitoirzarea numarlui de respiratii
d.administrarea de heparina la indicatia medicului
e.administrarea tratamentului symptomatic presris de medic
601)Interventii nursing la o pacienta cu osteoporoza sunt:
a.educatia pacientei sa consume alimente bogate in cacliu
79

b.administarrea taratamentului symptomatic prescris de medic


c.monitorizarea TA
d.nici un raspuns nu este correct
e. toate raspunsurile sunt corecte
602) Interventii nursing la un un pacient cu tuberculoza osteoarticulara sunt:
a.efectuarea de miscari passive
b.pozitionarea corecta in pat
c.aplicarea masurilor de prevenire a efectelor imobilizarii
d.administarear de antibiotice la indicatia medicului
e.nici un raspuns nu este correct
603) Interventii nursing la un un pacient cu tendinita sunt:
a.repasulul mebrului afectat
b.administrarea tartamentului simptomatic prescris de medic
c.educarea pacientului sa evite activitatile care exacerbeaza procesul inflamator
d.schimbarea periodica a membrului afectat
e.toate raspunsurile sunt corecte
604)Interventii nursing la un pacient cu osteopatie deformata sunt:
a.incurajarea pacientului sa efectueze exercitii pentru prevenirea atrofiilor musculare
b.administrarea taratmetnului simptomate prescris de medic
c.efectuarea de clisme evacuatorii
d.monitorizarea TA
e.monitorizarea numarului de respiratii
605)Efectele imobilitatii sunt:
a.atrofii musculare
b.deformari articulare
c.constipatie
d.tromboze venoase profunde
e.toate raspunsurile sunt corecte
606)Interventii nursing pentru prevenirea efectelor imobilitatii sunt:
a.efectuarea de msicari passive
b.pozitionarea corecta a ebrului afectat
c.mentinerea membrului afectat intr-o pozitie functionala
d.cresterea continutului de fibre vegetale din alimentatie
e.toate raspunsurile sunt corecte

607)Probleme posibile la un pacient cu fractra de femur cu deplasare sunt:


a.durere
b.scaderea mobilitatii
c.ris de complicatii ale tractiunii
d.anxietate
e.nici un raspuns nu este correct
608)Probleme posibile la un paciet cu amputatie sunt:
a.alterarea integritatii tegumentare
80

b.modificarea imaginii corporale


c.scaderea mobilitatii
d.durere
e.toae raspunsurile suntcorecte
609) Interventii nursing in cazul durerii la un pacient cu amputatie sunt
a.adinistrarea antialgicelor prescrise de medic
b.evaluarea caracteristicilor durerii
c.monitorizarea numarului de respiratii
d.informarea pacientului asupramebrului fantoma
e.incurajarea pacientului sa participle la rpocesul d eingrijire
610)Probleme posibile la un pacient cu artrita reumatoida sunt:
a.deficit de cunostinte
b.dureri articulare
c.scaderea mobilitatii
d.nici un raspuns nu este correct
e.toate raspunsurile sun corecte
611)Probleme posibile la un paciet cu osteoartrita sunt:
a.durere
b.scaderea mobilitatii
c.risc de defict de volum lichidian
d.risc de hemoragie
e.toate raspunsurile sunt corecte
612)Probleme posbile la un pacient cu osteomielita sunt:
a.durere
b.risc de alterarea a perfuziei tisulare
c.infectia
d.scaderea mobilitatii
e.toate raspunsurile sunt corecte
613)Interventii nursing la un pacienrt cu proteza de sold sunt:
a.administrarea tratamentului antialgic prescris de medic
b.evalaurea caracteristicilor durerii
c.evaluarea semnelor unei eventuale disloaria ai protezei
d.evitarea pozitiei pricior peste picior
e.tate raspunsurile sunt corecte

614)Interventii nursing la un apcient cu proteza de umar sunt:


a.schibarea pozitiei pacientului in pat la fiecare 2 ore
b.monitorizarea semnelor cara arata alterarea perfuzie tisulare
c.administrarea de heparina la indicatia medicului
d.efectuarea de exerciti active si passive de flexie-extensie
e.nici un raspuns nu este correct
PRINCIPII FUNDAMENTALE IN NURSING pag.70
81

615)Care dintre urmatoarele definitii date nursei est cea mai completa:
a.persoana care a parcurs un program de formare complet si a trecut cu success examnele stabilite de
consiliul asitentilor medicali
b.persoana care este autorizata sa ingrijeasca persoana sanatoasa sau bolnava
c.persona car a urmat un program de baza,de formare in general in nursing si care e autorizata sa practice
aceasta profesiune in tara sa
d.este persoana de competenta psiho-socio-antropologica (rezultata din instructie ,exercitiu si
experienta)apta sa gaseasca masura si calea spre unom care are nevoie de altul evitand formationalismul
si indiscretia ,crearea dependentei
616)Care este pregatirea unei nurse generaliste:
a.o pregatire pluridisciplinara-sociala,tenica,practica
b.sa aibe cunostinte de psihologie
c.sa aiba preocuparea de a intelege ceea ce simt ceilalti(empatie)
d.sa aibe cunsotinte de specialiate,management si farmocologie
617)Ce este pregatita si autorizata sa faca nursa;
a.sa desfasoare educatia pentru santatesa paticipe ca mebru al echipei de ingrijire,sa formeze asistente
medicale,sa fie implicate in cercetare
b.sa ingrijeasca personae bolnave si sanatoase
c.sa supravegheze si sa formeze asistente medicale si cadre auxiliare
618)Care este cea mai completa definitie a nursingului:
a.nursingul face parte din sistemul de sanatate si presupune ingrijirea bolnavilor
b.nursingul face parte in sitemul de sanantate si curpinde promovarea sanatatii,prevenirea bolii si
ingrijirea persoanelor bolnav fizic,psihic si cu handicap
c.nursingul presupune ingrijirea persoanelor bolnav psihic,fiic ,mental,si cu handicap in toate formele de
asistenta sociala
619)Functiile nursei sunt de natura:
a.independenta
b.dependeneta
c.interdependenta,independenta si dependenta
620)Care sunt in ordine cele cinci cateogrii de nevoi umane,ierarhizate in ordinea prioritatilor de catre
Abraham Maslow:
a.nevoia de realizare,de recunoastere,de apartenenta,de securitate,nevoi fiziologice
b.nevoia de recunoastere sociala,de realizare,nevoi fiziologice,de securitate,de apartenenta
c.nevoi fiziologice,de realizare,de recunoastere,de securiatte,de apartenta
d.nevoi fiziologice,de securiatte ,nevoia de apartenenta ,de recunoastere sociala si de realizare

621)Enumerati in rodine cele cinci etape ale proceuslui de ingrijire


a.analiza si interpreatrea datelor,culegerea de date,realizarea iterventiei ,evaluarea
b.culegerea de date,analiza si intepretarea lor,planificarea ingrijirilor,realizaraea interventiilor,evaluarea
rezultatelor
c.culegerea de date,planificarea inrgrijirilor,realizarea interventiei,evaluarea rezultatelor
622)Ce este diagnosticul de nursing:
a.este o forma simpla si precisa care descrie raspunsul persoanei la o probelma de sanatate
b.releva rolul autonom al asistentei
82

c.este un enunt concis,actual sau potential al manifestarilor de dependenta ale persoanei ingrijite
d.o problem a de sanatate reala sau potential ape care nursele pe baza pregatirii si experientei lor sunt
capabile sa acorde ingrijiri
623)Ce intelegeti prin obiective de ingrijire
a.descrierea unui comportament pe care il asteptam de la pacient
b.un rezultat pe care dorim sa-l obtinem in urma interventiilor
c.obiectivul de ingrijire vizeaza atitudinea ,comportamentul sau actiunea pacientului

NURSING IN AFECTIUNI NEURO-PSIHIATRICE pag. 71


624)Diagnosticele nursing correlate cu tulburarile de comportament sunt:
a.alterarea mobilitatii fizice prin incapacitatea de a rezxolva conflicetele
b.alterarea comunicarii verbale datorate incapacitatii de exrpimare a sentimntelor
c.tulburarea stimei de sine datorate sentimentului de ura impotriva autoritatilor si legii
d.izolarea sociala cauzata de incapacitat4a de a mentine si dezvolta relatiile de prietenie
e.izolare sociala cauzata de egocentrism
625)Alterarea proceselor familiare la pacientii cu tulburari de comportament pot fi correlate cu:
a.esecul de a respecta legile
b.comportament manipulativ
c.esec scolar
d.comportament sexual precoce
626)Obiectivele de ingrijire la pacientii cu tulburari de comportament sunt
a.mentinerea unei nutritii adecvate
b.sa discute despre realizarea prezenta
c.realizarea unui mediu securizant
d.sa elimine comportamentul agresiv
e.sa participle la programul de tratament
627)Interventiile nursing la pacientii cu tulburarile de comportament se refera la
a.eliminarea comporatamentului suicidal
b.imbunatatirea autocontrolului comportamental
c.promovaea abilitatii de a face decizii acceptabile
d.facilitarea unor relatii de prietenie corespunzatoare
e.eliminarea halucinatiilor
628)Facilitatea adaptarii pacientului cu tulburari de comportament la un mediu mai putin restrcitiv
se poate realiza prin:
a.determinarea etiologiei simptomelor
b.prin rezolvarea conflictelor cu care se confirma pacientul
c.promovarea hidratarii si eliminarii adecvate
d.includerea parintilor pacientului in discutiile despre senimente,comportamene si progress ori de cate ori
e posibil
e.educarea pacientului in legatura cu prevenirea trasnmiterii inectiei HIV

83

629)Includerea patinrilor sau a celora care ingrijesc pacientul cu tulburari de comportament in


planul nursing are urmatorul randament:
a.orice persoana din mediul ambient al apcierntului este afectata de comportamentul sau
b.progresul comportamentului pacientului nu pot fi mentinute daca circumstantele familiare raman
neschimbate
c.relatiile de prietenie se imbunatatesc cand apcientul devine capabil sa interactioneze cu alte persoane
d.pacientii trebuie sa cunoasca modalitati de trasmitere HIV
630)Diagnosticile in nursing correlate cu tulburarile de adaptare ale adolescentilor sunt:
a.tulburarea stimei de sine determinate de sentimente de suspiciune
b.tulburarea stimei de sine determinate de imaginea de sine negativa
c.tulburarea stimei de ine determinate de inacceptarea de catre grupul de pritenei
d.tulburarea stimei de sine determinate de comportamentul agresiv
631)Alterarea relatiilor sociale la adolescentul cu tulburari de adaptare se datoreaza:
a.lipsa aptitudienllor sociale
b.iamginea de sine negative
c.dificultati c autoritatile locale
d.abuz de droguri
632)Obiectivele de ingrijire ale adolescentilor cu tulburari comportamentale sunt:
a.indetificarea pierderilor
b.identificarea consecintelor comportamentului maladaptaiv
c.identificarea sentimetelor de suspiciune si nesiguranta
d.scaderea riscului de autolezare si alezarii altora
633)Interventiile nursing la apcientii cu tulburari comportamentale sunt:
a.scaderea anxietatiii
b.promovarea expriamrii sentmetelor
c.eliminarea comportamentului suicidal
d. cresterea bagajului de cunostinte a pacientilor
634) interventiile nursing la un pacient cu tulburari de adaptare sunt :
a.facilitarea comunicarii inter-familiare si a independentei pacientilor
b.promovarea aptitudinilor de comunicare si dezvoltarea relatiilor de prietenie
c. promovarea stimei de sine
d.exprimarea sentimentului de fustrare

635)Facilitatea comunicarii inter-fsamiliare la pacientul cu tulburari de adpatare se poate realiza


prin:
a.organizarea unros intalniri familiare in care sa se discute sentimente inrgijorari si planuri
b.asistarea pacientului pentru a face corelatia dintre mediatie si simptomele psihiatrice
c.oferirea unui feed-back pozitiv la marturisiri sincere
d.discuta cu pacinetul modalitatile in care el se poate confirma cu modificarile care apar in viitor
636)Diagnosticele nursing la pacientul cu halucinatii pot fi:
a.alterari senzoriale sau de perceptie(vizuale,auditive,olfactive,gustative sau tactile)cauzate de
dezichlibrul elecrolitic
84

b.alterari senzoriale sau de perceptie(vizuale,auditive,olfactive,gustative sau tactile)cauzate de abuz de


alcool si droguri
c.alteraraea proceslui de gandirii corelata cu schizofrenie
d.tulurari de somn asocitate cu sentimente de insecuritate
637)Culegerea de date la pacientul cu halucinatii poate obtine urmatoarele:
a.agresiune fata de altii
b.deficit de atentie
c.sentimente de vinovatie
d.refuz de a manca
638)Culegerea de date la apcientul cu halucinatii poate obtine urmatoarele
a.agresiune fata de altii
b.comportament autodistructiv
c.lipsa de incredere sau suspiciune
d.dificultate de alimentatie
639)Interventiile nursing la pacientul cu halucinatii sunt:
a.incurajarea contacutlui pacientului cu oameni reali in cadrul unei activitati
b.prevenirea autoelezarii sau a lezarii altora
c.inreruperea cauzelor halucinatiilor
d.scaderea anxietatii si agitatiei
640)Ajutorul acordat pacientului cu halucinatii de asi exprima anxietatea si alte sentimente se poate
realize prin:
a.promovarea homeostaziei
b.incurajarea pacientului de a identifca si practica modalitati de a se elibera de anxietate
c.ajutarea pacientului de a se pregati pentru eternare
d.ajuatarea pacientului de a trai cu sentimentul de vinovatie
641)Diagnosticile de nursing correlate cu psihoze sunt:
a.deficit de autoingrijire determinat de efecele subtsantelor toxice
b.comportament bizar anxietate si agitatie determinate de incapacitatea de discriminare intre sine si mediul
extern
c.tulburari de identitate personala datorat halucinatiilor
d.pericol potential de traumatisme datorat halucinatiilor
642)Diagnosticile de nursing correlate cu psihoze sunt:
a.lipsa de complianta la tratament datorata frici
b.tulburari de somn correlate cu agitatie
c.alterarae senzoriala datorata efectelor medicatiei
d.tulburarea stimei de sine datorate lipsei de igiena personala
643)Interventiile nursing aplicate pacientului cu psihoze sunt
a.asigura un mediu securizant pentru pacient si pentru altii
b.promovarea echilibrului intre odihns somn si activitate
c.promovarea unei hidratari ,nutritii si eliminari adecvate
d.obtine informatii despre medicamente
644)Culegerea de date la bolnavi cu dementa obtine:
a.deficit de atentie
b.dezorienatare
85

c.incapacitate de concentrare
d.comportament social necorespunzator
645)Culegerea de date la bolnavii cu dementa obinte:
a.tulburari de memorie mai ales la evenimentelor recente
b.sentimente de lipsa de speranta
c.incapacitatea de a intelege gandirea abstarcta
d.dezinteres pentru mediul incrjurator
646)Diagnosticele de nursing la pacientii cu dementa pot fi formultae astefl:
a.alterarea starii de sanatate prin ingestie inadecvata cu alimente si lichide
b.tulburari de somn datorate cconfuziei nocturne accentuate
c.risc de vioneta prin suspiciune
d.tulburari de autoingrijire datorita deficitelor senzoriale si motorii
647) Interventii nursing aplicate pacientilor cu dementa sunt:
a.mentinerea homeostaziei prin incurajarea pacientului de a ingera cantitati mici de alimente
b.mentinerea homeostaziei prin realizarea unui mediu lipsit de stimuli in timpul orelor de masa
c.implicarea apcientului in propiria ingrijire
d.obtinerea acceptului pentru ingrijire din partea pacientului
648)Scaderea agitatiei si halucinatiilor la pacientii cu dementa se realizeaza prin:
a.izolarea pacientului
b.interzicerea vizitelor
c.interzicerea obiectelor personale in salonul pacientului
d.acealeasi nurse vor ingriji pacientul orin de cate ori este poisibil
649)Cresterea capacitatii de concentrare si scaderea sentimentului de lipsa de speranta la pacientul
cu dementa se pot realize prin:
a.abordarea pacientului cu atitudine calma si pozitiva
b.incepe cu activitati mici pe termen scurt
c.incurajeaza activitatile in grupuri mici
d.introduce activitati in timpul zilei cand pacientul pare sa fie capabil de a se concentra si participa
650)Culegerea de date la apcientii cu delir obtine:
a.vorbire incorenta
b.acivitae psihomotorie crescuta sau scazuta
c.tulburari de perceptie
d.tulburari cognitive

651)Culegerea de date la apcientii cu sindrom afectiv organic obtine:


a.lipsa controlului personal
b.recunoasterea pierderii unor capacitati
c.dispozitie labila
d.anxietate
652)Diagnosticele nursing la apcientii cu sindroame mentale organice pot fi formulate astfel
a.afectarea interactiunilor sociale correlate cu deficit de atentie si vorbire incoerenta
b.alterarea nutritiei prin ingestie redusa datorata varsaturilor
c.altereara nutritie prin ingestie crescuta datorata bulimiei nervoase
86

d.scaderea stimei de sine prin sentimente de inutilitate


653)Diagnosticele nursing la pacientii cu sindorame mentale organice pot fi formulate astefl:
a.izolare sociala datorata deficitelor de memorie
b.izolare sociala datorata apatiei
c.izolare sociala daorata iritabilitatii
d.izolare sociala datorata comportamentului bizar
654)Interventiile nursing aplicate pacientului cu sindrom mental organic sunt
a.stabilirea unei relatii de incredere si realizarea unui mediu securizant pentru pacient
b.imbunatatirea memoriei paceintului si mpromovarea stimei de sine a independentei si a abilitatii de a
trai cu simptomele bolii
c.reducerea comportamentului ostil al pacientului
d.pregatirea pacientului pentru externare
655)Facilitatea exprimarii sentimetelor la apcientul cu sinrom mental organic se realizaeaza prin;
a.invata pe apcient aptitudinile sociale utilizand tehnicile comportamentale
b.furnizeaza pacientului un feed-back pozitiv ori de cate ori el este capabil sa identifice domeniile care
sunt dificile
c.solicita apcientului sa clarifice orice sentemnte pe care el le exrpiam vag
d.incurajeaza pacientul sa fie specific in exprimare
656)Culegerea de date la apcientii cu bolile neurologice obtine:
a.drepesie
b.labilitate emotional
c.ostiilitate
d.comportament agresiv sau combative
657)Diagnosticele nursing correlate cu traumatismele craniene pot fi formulate astfel:
a.alterarea exercitatii rolului determinate de limitarea fizica
b.alterarea proceselor familiare datorata modificarii de roluri in familie
c.lipsa de complianta la tratament datorata lipsei de control personal
d.scaderea stimei de sine datorata lispei de aptitudini sociale
658)Interventii nursing aplicate pacientilor cu traumatisme craniene sunt:
a.alterarea proceselor de gandire datorate disconcordantei affective
b.pertubarea stimei de sine datorate lipse de success in domeniile majore ale vietii
c.reducerea omportamentului social nerecorespunzator
d.imbunatatirea memoriei pacienului

659)Interventile nursing aplicate pacientilor cu traumatisme craniene sunt:


a.promovarea interesului pacientului pentru evenimentele externe
b.reducerea negativismului
c.reducerea manipularii
d.cresterea eficitnetei terapiei
660)Promovarea exrpimarii sentimentelor de catre pacientul cu traumatism cranio-cerebral se
realzaeaza prin:
a.incurajeaza exprimarea de catre pacient a maniei si a resentimentelor
b.asigura support specific pacientului care a suferit o pierdere
87

c.incurajaeaza pacientul sasi exprime senteimentele in mod deschis


d.furnizeaza informatii de edcuatie pentru sanatate
661)Culegerea de date la apcientii care prezinta o mahnire adnaca unei pierderi importante obitne
urmatoarele:
a.dificultatea de a accepta pierderea
b.negarea pierderii
c.negarea sentimentelor
d.incapacitatea de a exrpiam sentimentele
662)Culegerea de date la pacientii care preinta o mahnire adanca datrita unei pierderi importante
obtine urmatoarele:
a.comportament depresiv
b.pierderea interesului pentru activitati zilnice
c.agitatie
d.somnolenta
663)Diagnosticele nursing la apcientii care rezinta o mahnire adnaca datorita unei pierderi
importante pot fi formulate astefel:
a.manire anticipative ddatorata unei boli terminale
b.tulburari de comunicare verbala cauzzate de sentimente de vinovatie
c.rraspuns post-tarumatic datorat unei experinete traumatizante
d.lipsa de complianmta la tratament cazata de afectarea personalitatii
664)Diagnosticele nursing la apcientii care prezinta bo mahnire adanca datorita unei pierderi
importante pot fi formulate astfel;
a.alterarea starii de sanatate prin lipsa apetitului
b.tulburari ale interactiunilor sociale datorite lipsei de interes pt activitatile sociale
c.tulburari ale odihnei prin insomnie
d.tulburarea relatiilor nsociale cauzate de sentimente de vinovatie
665)Incurajarea identificarii pierderii la apcientul care prezinta o mahnire adnaca datorata unei
pierderi importate s poate realize prin:
a.incurajarea exprimarii sentimentului prin modalitati care sunt la indemana paceintului scriind
b.accepatarea sentimetnelor paceintului
c.incurajeaza apcientul sa identifice orice problema particulara sau situatie in viata care precipita spitalizare
d.ajuta apcientul sa recunoasca cand se simte plictisit si sa identifice activitatile care dimnueaza acest
sentiment

666)O modificare a imaginii corporale este mult mai trauamtica cand:


a.este externa si evidenta
b.afecteaza fata organele genitale sau sanul
c.este durerroasa
d.este neprevazuta
667)O modificare a imaginii corporale este mult mai traumatica cand:
a.este vizibila
b.este necontrolata
c.este nedorita
88

d.este neprevazuta
668)Culegerea de date personale cu alterarea imaginii corporale obtine:
a.resentiment
b.vinovatie
c.confuzie
d.senteimetn depresiv
669)Diagnosticele nursing la pacientii care prezinta alterarea imaginii corporale pot fi formulate
astfel:
a.alterarea imaginii corporale datoirta unei operatii chirurgicale
b.alterarea comunicarii verbale prin scaderea sentimentelor
c.izolare sociala cauzata de scaderea stimei fata de sine
d.lipsa de speranta datorita pierderii
670)Diagnosticele nursing la pacientii care prezinta alterarea imaginii corporale pot fi formulate
astfel:
a.anxietatee datorata reducerii abilitatilor de autoingrijire
b.disfunctie sexuala datorita pierderii
c.afectarea interactiunilor sociale datorata ideilor bizare
d.potential risc de violenta determinat de sentimente de taradare
671)Persoana care experimenteaza alterarea imaginii corporale poate prezenta urmatorele
sentimente:
a.neajutorare
b.repulsie fata de sine
c.vinovatie
d.invidie fata de persoanele sanatoase
672)La pacientii cu alterarea imaginii corporale,promovarea stimei de sine si identificarea fortelor
proprii se pot realiza prin:
a.promovarea unei nutritii adecvate
b.promovarea unui echilibru adecvat intre odihna si activitate
c.oferirea unui feedback pozitivi si incurajarea apcietului cand acesta isi demonstreaza capacitatile
d.ajuatrea apcientului in identificarea acelor abilitati care nu sunt afectate de modificarile fizice

673)Educarea apcientului cu alterarea imaginii corporale in legatura cu schimbarea si integraraea


noilor aptitudini se realizeaza astfel:
a.informeaza pacientul despre modificarile fizice survenite
b.informeaza pacientul in legatura cu aptitudinile necesare pentru autoingrijire,autoadministrarea de
medicamente
c.permite si incurajeaza pacientul sa practice noile aptitudini sis a le impartaseasca si altora
d.romoveaza o hidratare adecvata
674)Reducerea hiperreactivitatii si agitatiei la pacientii cu comportament maniac se realizeaza prin:
a.realizarea unor relatii de incredere
b.incurajarea unei diete nutritionale
89

c.furnizarea unui sport emotional


d.reducerea stimulilor de mediu ori de cate ori este posibil
675)Reactiile adverse ale terapiei cu litiu lichid
a.gust metallic
b.tremur intermittent al mainii
c.sete,ingestie crescuta de lichide
d.stare de voma interminenta
676)Semnele care indica un nivel toxic sanguine al litiului include:
a.diaree consistenta
b.hipercontractilitate musculara
c.agitatie
d.varsatura persistenta
677)Comportamentul depresiv poate aparea in urmatoarele situatii;
a.depresie postpartum
b.sindrom premenstrual
c.mahnire adanca ca urmare a unei pierderi importante
d.discordanta afectiva
678)Diagnosticele nursing correlate cu comportamentul depresiv sunt:
a.alterarea comunicarii verbale datorita reducerii capacitatii de exrpimare a sentimentelor
b.alterarea starii de sanatate cauzata de sentimente de autodistrugere
c.constipatie datorata imobilitatii fizice
d.raspuns portraumatic datorat unui istoric de viol sau incest
679)Interventiile nursing aplicate persoanelor cu symbol depresiv sunt:
a.promovarea unei nutritii hidratari si eliminari adecvate
b.reducerea dezorientarii
c.promovarea sentimentului de incredere proprie
d.promovarea tratamentului pentru probleme associate depresiei
680)Riscul de suicid este crescut cand:
a.este formulat un plan
b.exista antecedente de tentative suicide
c.tentativele suicidale devin mai dureroase si mai violente
d.pacientul locuieste cu familia

681)Protejarea pacientului cu comportament suicidal cu tendinte autodisctructive se realizeaza prin:


a.salonul pacientului trebuie situate central
b.evalueaza potentialul suicidar al pacientului
c.reduceresa sentimentelor de depresie
d.incurajarea comunicarii
682)Diagnosticle nursing la apcientii care prezinta refuz de a se alimenta pot fi formulate astefel:
a.alterarea nutritiei;ingestie scazuta datorata anorexiei nervoase
b.tulburarea deglutitiei datorata reactiilor adverse medicamentoase
c.deficit de autoalimentatie prin psihoza acuta
d.constipatie datorata scaderii activitatii fizice
90

683)La pacientul internat pentru dezalcolizare se aplica urmatoarele interventii nursing:


a.ajuta pacientul sa stabileasca relatii supportive cu alte personae
b.incurajarea exprimarii sentimentelor personale
c.promovarea homeostaziei si reducerea simptomelor de abstinenta
d.furnizeaza un mediu securizant

NURSING COMUNITAR pag. 83


1.Zonelecheie in care nursingul comunitar isi poate dovedi eficacitatea sunt:
a.cancerul
b.afectiunile cardiace si AVC
c.bpoc
d.accidentele
e.boli infectioase
2.In functie de situatiile particulare ale fiecarui pacient,stabiliti solutiile care se impun:
3-a. nu pune probleme de ingrijire
1.prevenire secundara
1-b. probleme la care face fata singur
2.prevenire tertiara
4-c. probleme d ingrijire de durata,complicatii
3.reevaluare
5-d. posibile probleme,in prezenta unor factori de risc
4.reevaluare,acordarea suportului
2-e. pacientul nu se descurc singur si necesita interventii de ingrijire
5.prevenire primara
3)Stabiliti corespondenta corecta intre problemele de ingrijire identificate si varsta la care apar;
3-a. imunizari,accidente,nevoi speciale,mediul familia
1) 15-24 ani
5-b. accidente,cresterea copiilor,autonomie economica
2) >75 ani
4-c. morbiditate complexa,dementa,pierderea independentei,izolare 3) 1-4 ani
1-d. obiceiuri nocive,toxice(alcool,cafea,droguri),activitate sexuala
4) < 1 an
planning familial,conditii economice
2-e. mediulextern,mediul familial,imunizarile,supravegherea
5) 24-44 ani
dezvoltarii fizice si psihomotorii,obiceiuri familiale.

4)Instilarea solutiilor oftalmice se face respectand urmatoarele reguli:


a.pacientul se pozitioneaza sezand,cu spatele si capul fixe
b.secretiile se sterg cu tampoane sterile,imbibate in cloramina
c.instilarea se face in jumatatea externa a sacului conjuctival
d.pacientul trebuie sa priveasca in sus pentru instilarea in sacul conjuctival inferior
e.pleaoapa superioara se curata cu pacientul privind in sus.
5)Evaluarea igienei cavitatii bucale a pacientilor,include.
a.statusul nutritional
b.medicatia
c.evaluarea functiilor vitale
91

d.abilitatea pacientului de a-si efectua igiena cavitatii bucale


e.starea psihica.
6)Caracteristicile gingivitei sunt:
a.dintii se misca
b.periajul frecvent nu este suportat
c.cauza aparitiei reprezentata de placa dentara
d.complicatia cea mai frecventa a radio- si chimioterapia.
7)Hipoglicemia are urmatoarele manifestari clinice:
a.tremuraturi
b.foame
c.poliurie
d.transpiratii
e.polidipsie
8)Diabetul zaharat tip II:
a.apare in copilarie
b.nu necesita neaparat insulina
c.apare dupa 40 de ani la obezi
d.necesita obligatoriu regim alimentar
e.raspunsurile b,c,d sunt corecte.
9)In coma diabetica se administreaza:
a.insulina rapida IV
b.insulina rapida SC
c.ser fiziologic
d.lichide per osin prima oara
e.insulina semilenta in primele minute.
10)Principalele grupe de nutrienti includ:
a.lipide
b.hidratii de carbon
c.antibiotice
d.apa
e.vitaminele.

11)Caracteristicile statusului nutritional la persoanele peste 75 de ani sunt:


a.sunt necesare alimente cu valoare nutritionala crescuta
b.scade metabolismul bazal
c.cresc nevoile energice
d.sunt necesare alimente cu valoare energica scazuta
e.trebuie crescut aportul de apa si sare.
12)Printre afectiunile care se asociaza cu obezitatea sunt:
a.diabetul zaharat
b.HTA
c.osteoartrite
92

d.cancerul
e.gingivita
13)Nutritia enterala la pacientii care nu se pot alimenta normal per os se face prin:
a.cateter venos central
b.sonda nazo-gastrica
c.gastrostoma
d.sonda vezicala
e.jejunostoma
14)Cauzele aparitiei incontinentei vezicale sunt;
a.vezica atona
b.factori psihologici
c.febra
d.infectii urinare
e.pozitia ortostatica prelungita.
15)Interventii pentru restabilirea continentei urinare:
a.reducerea planseului pelvin
b.tratamentul constipatiei
c.hidratare corecta
d.sondajul vezical peramnent
e.toate raspunsurile anterioare.sunt corecte.
16)Vindecarea plagilor se realizeaza trecand prin urmatoarele faze;
a.lezionala
b.inflamatorie
c.exudativa
d.poliferativa
e.maturare si remodelare.
17)In ingrijirea plagilor se urmaresc urmatoarele obiective;
a.indepartarea exudatului fara a usca excesiv plaga
b.nu se indeparteaza tesuturile necrotice
c.mentinerea temperaturii la nivelul plagii
d.managementul eficient al durerii
e.se aplica obligatoriu pansamente umede.

18)Complicatiile plagilor includ:


a.dehiscenta
b.infectia
c.fistulele
d.exudatul
e.inflamatia.
19)Stadiile vindecarile ulcerului de gramba sunt:
a.faza exudativa
b.faza de granulatie
c.faza de proliferare
93

d.faza de remodelare
e.toate raspunsurile sunt corecte.
20)Caracteristicile durerii cronice sunt:
a.este continua,cu intensificari
b.are o semnificatie precisa
c.semnele de disconfort se reduc,desi durerea persista
d.nu e insotita de reactii vegetative
e.are evolutie favorabila in timp.
21)Managementul durerii respecta urmatoarele principii:
a.doza de medicament se stabileste individual
b.administrarea se face la nevoie
c.la domiciliu se utilizeaza preferential amestecuri de analgezice
d.reducerea durerii depinde de doza si de ritmicitatea administrarii
e.pacientii care au inceput tratamentul cu opioide necesita administrarea de laxative.
22)Variatiile debitului expirator maxim-peack flow- sunt utile in evaluarea evolutiei astmului bronsic
astfel:
a.scaderea valorii PF reflecta un control insuficient al AB,in absenta semnelor clinice
b.variatii ale PF pe parcursul zilei reflecta un control insuficient al AB,in absenta semnelor clinice
pacientului
c.raportarea PF se face cel mai corect la valorile standard,masurate la sportivi
d.scaderea PF la 75% din valorile proprii maximate,reprezinta un semn de alarma
e.reducerea valorii PF la un pacient sub tratament,semnifica evolutie favorabila.
23)Tuberculoza poate fi suspicionata clinic pe baza urmatoarelor simptome:
a.dispnee
b.sufebrilitati,febra
c.hemoptizii
d.hemoragii conjuctivale
e.deficit ponderal sub 10%.
24)In etiologia BPOC sunt implicati:
a.fumatul
b.poluarea
c.infectiile
d.obezitatea.

25)HTA secundara poate aparea in contextul urmatoarelor afectiuni:


a.coarctatia de aorta
b.constipatia
c.afectiuni renale
d.BPOC
e.tumori craniene.
26)Masurarea corecta a TA presupune:
a.conditii de confort fizic si termic
b.bratul se pozitioneaza orizontal la nifvelul spatiului IV ic.stang
c.masuarera se face la ambele maini,diferentele peste 20mmHg se noteaza
94

d.manseta se umfla la o presiune ce depaseste cu 20mmHg TA sistolica


e.toate raspunsurile sunt corecte.
27)Interventii nefarmacologice pentru reducerea TA:
a.reducerea stresului
b.reducerea alimentelor bogate in glucide si vitamine
c.reducerea greutatii
d.reducerea exercitiului fizic
e.reducerea sodului din alimentatie.
28)Pacientii varstnici se confrunta cu urmatoarele probleme de sanatate:
a.1 din 3 varstnici prezinta deficiente de auz
b.osteoporoza este mai frecventa la barbati
c.alterarea statusului nutritional e asociat cu afectiuni fizice,alterare mentala si nu cu varsta in sine
d.reducerea functiei cognitive debuteaza dupa 50 de ani
e.dementa apare la 1 din 5 varstnici peste 85 de ani.
29)La pacientii cu disfagie trebuie respectate urmatoarele reguli de alimentare:
a.pacientul se pozitioneaza in sezut,cu trunchiul si capul sustinute
b.pacientul se pozitioneaza in decubit dorsal imediat dupa alimentare
c.se administreaza cantitati mici la o inghititura
d.se administreaza orice fel de alimente,taiate in bucati mici.
e) la sfarsit se controleaza cavitatea bucala pt eliminarea resturilor alimentare
30)Echipa multidisciplinara de ingrijire a pacientilor cu AVC include:
a.preot
b.nurse
c.logoped
d.fizioterapeuti
e.stomatolog.
31)Caile de transmisie a virusul HIV sunt:
a.sexuala
b.perinatala
c.aeriana
d.inseminare artificiala
e.contact cu vesela contaminata.

32)Progresia infectiei HIV pana la AIDS trece prin urmatoarele faze:


a.perioada asimptomatica
b.perioada stabila
c.sindrom de imunodeficienta-initial
d.sindrom de imunodeficienta-compensat
e.AIDS.
33)In abordarea practica a pacientilor cu HIV trebuie sa cunoastem:
a.prevenirea primara presupune identificarea persoanelor cu risc si educatia privind reducerea riscului de
contaminare
b.activitatea sexuala protejata -cu prezervativ- nu prezinta risc de contaminare
95

c.prevenirea secundara se refera la mentinerea starii fizice si psihice la pacientii contaminati


d.oferirea de informatii privind caile de a preveni transmiterea virusului,la un pacient purtator,reprezinta
prevenirea secundara
e.prevenirea tertiara se refera la ingrijirea pacientilor cu infectii asociate infectiei HIV.
34)Simptomele initiale ale infectiei HIV includ:
a.adenopatie generalizata
b.febra,subfebrilitati
c.tuse persistenta
d.transpiratii nocturne
e.diaree prelungita,casexie secundara.
TESTE NURSING DIVERSE pag. 89
1.Activitatea asistentului medical se poate desfasura in urmatoarele conditii:
a.absolut independent
b.individual conform indicatiilor medicului
c.in cadrul unei echipe medicale in functie de natura activitatii
2.Independenta in satisfacerea nevoilor fundamentale e reprezentata de:
a.satisfacerea nei nevoi fundamentale prin actiuni proprii
b.satisfacerea nevoii fundamentale cu ajutorul altei persoane
c.satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale prin actiuni proprii in functie de gradul de crestere
si dezvoltare al persoanei
3.Problema de dependenta este definita ca:
a.semn observabil defavorabil in starea pacientului
b.schimbare defavorabila de ordin biopsihosocial in satisfacerea unei nevoi fundamentale care se
manifesta prin semne observabile
c.nesatisfacerea unei nevoi fundamentale prin actiuni proprii
4.Manifestarea de dependenta consta in:
a.semn observabil care permite indentificarea starii de dependenta
b.incapacitatea persoanei de a-si satisface una din nevoile fundamentale
c.lipsa de cunostinte a persoanei asupra modului in care sa-si satisfaca nevoile fundamentale
5.Diagnosticul de ingrijire curpinde:
a.descrierea procesului patologic
b.enuntul problemei de dependenta,a sursei de dificultate si a manifestarii de dependenta
c.enuntul manifestarii de dependenta
6.Obiectivul de ingrijire poate fi definit astefl:
a.descrierea comportamentului pe care il asteptam de la pacient
b.acivitatea pe care asistenta isi propune sa o indeplineasca
c.ambele
7.Procesul de ingrijire reprezinta
a.metoda care permite acordarea de ingrijiri
b.un mod stiintific de rezolvare a problemelor pacientului pentru a raspunde nevoilor sale psihice,fizice si
sociale
c.un mod de asigurare in serie a ingrijirilor acordate pacientului
96

8.Acordarea ingrijirilo holistice presupune recunoasterea ca:


a.fiinta umana este tot unitar,alcatuit din cor,minte ,suflet
b.omul nu poate fi separat de mediul sau
c.indiferent de individ,boala are aceeasi manifestari
9.Nursingul,ca parte integranta a sistemelor de sanatate curpinde:
a.promovarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor
b.ingrijirea persoanelor bolnave si sanatoase
c.promovarea sanatatii,prevenirea imbolnavirilor,ingrijirea persoanelor bolnave,fizic si psihic
10.Dupa definitia OMS ce este starea de sanatate:
a.absenta oricarei boli
b.bunastarea fizica,psihica si sociala
c.functionarea corecta a tuturor aparatelor si sistemelor
11.Persoana care isi satisface nevoia de comunicare prezinta:
a.debit verbal lent
b.percepere inadecvata de sine
c.capacitatea de a angaja si mentine o relatie stabila cu semenii
12.Manifestarile de independenta privind comunicarea pacientului sunt:
a.vorbire incoerenta
b.functionarea normala a organelor de simt
c.reactiile afective in exces
13.Urmatoarele manifestari de dependenta reprezinta tulburari de emisie urinara,cu exceptia:
a.polakiuria
b.oliguria
c.anuria
14.Pacientul cu miopie prezinta ca manifestare de dependenta:
a.departarea obiectelor de ochi pentru a le vedea
b.apropierea obiectelor de ochi pentru a le vedea
c.tinerea obiectelor la 30 cm de ochi ptr. a le vedea.
15)In afectiunile urechii externe (corpi straini) pacientul prezinta urmatoarele manifestari de
dependenta cu exceptia:
a.hipocauzei,ameteli,disconfort auricular
b.secretii purulente
c.tulburari de echilibru.
16)Manifetsari de dependenta ale imobilitatii sunt:
a.anchiloza,crampa,atrofia musculara
b.miscari necoordonate
c.tremuraturi.
17)Luarea deciziei in alegerea vestimentatiei adecvate poate avea ca sursa de dificultate,cu exceptia:
a.fractura la nivelul membrului superior
b.tulburari de gandire,durerea
c.pierderea imaginii de sine,tulburarea de gandire
97

18)Culpabilitatea reprezinta un sentiment dureros,prin care pacientul isi manifesta:


a.pierderea imaginii si a respectului
b.impacarea cu gandul ca boala reprezinta o pedeapsa divina
c.ansamblul de credinte si rugaciuni care reflecta dorinte si meditatii.
19)Monitorizarea clinica reprezinta:
a.supravegherea unor constante clinice:functii vitale,culoarea tegumentelor,durere,dupa un orar stabilit
b.recoltarea unor produse pentru examene de laborator dupa un orar stabilit
c.supravegherea mobilizarii pacientului.
20)Pentru masurarea corecta a tensiunii arteriale,asistenta medicala are in vedere:
a.pregatirea psihica a pacientului
b.inistirea pacientului,folosirea aceluasi aparat
c.informarea pacientului,plasarea manometrului la nivelul arterei la care se face masurarea,folosirea
aceluasi aparat.
21)Pentru calcularea nevoilor calorice ale organismului asistenta medicala ia in considerare:
a.varsta pacientului
b.greutatea corporala
c.activitatea desfasurata de individ,varsta si greutatea corporala.
22)Evaluarea riscului de producere a escarei se face la internarea pacientului in spital,evaluandu-se
urmatoarele criterii:
a.starea generala,de nutritie,psihica,a pacientului
b.mobilizarea,continenta,starea pielii
c.ambele.
23)Circuitele functionale in unitatile sanitare respecta urmatoarele elemente:
a.circuitul aseptic indica sensul de circulatie pentru protectia impotriva infectiilor
b.circuitul aseptic asigura conditii de protectie impotriva infectiilor
c.intre circuitul septic si cel aseptic fucntioneaza principiul nesepararii circuitelor.
24)Pentru urmarirea bilantului lichidian asistenta masoara zilnic:
a.eliminarile prin urina,scaun,varsaturi,drenaje
b.temperatura corporala
c.ambele.

25)Echilibrul dintre termogeneza si termoliza-homeotermia se realizeaza prin mecanisme fizice:


a.evaporarea,radiatia,conductia,convectia
b.vasodilatatia,vasoconstrictia
c.reducerea proceselor metabolice din organism.
26)Accidentele injectiei intravenoasa sunt urmatoarele cu excteptia:
a.flebalgie,datorita injectarii prea rapide a unor substante iritante
b.hematomul prin strapungerea venei
c.paralizie prin lezarea nervului sciatic.
27)Pe baza epicrizei se intocmeste:
98

a.foaia zilnica de miscare a bolnavilor


b.regimul alimentar
c.biletul de iesire al bolnavului din spital.
28)Ce inseamna scaderea in liza a temperaturii:
a.scaderea lenta progresiva
b.scaderea brusca
c.scaderea usoara urmata de scensiune si in final scaderea definitiva a temperaturii.
29)Care trebuie sa fie criteriile de amplasare a unui bolnav in salon:
a.locurile libere existente in sectie
b.bolnavii neoperati sa fie amplasati in saloane cu bolnavi operati in vederea ajutarii acestora
c.bolnavii din aceeasi categorie,cu evolutie normala,cu preocupari asemanatoare.
30)Care sunt factorii predispozanti in aparitia escarei;
a.tegumentele situate direct pe un plan osos dur
b.starea buna de nutritie si circualtie
c.infirmitatile care permit mobilizarea,insa mai greoiae.
31)Ce leziuni evolutive premerg producerea unei escare:
a.edem si roseata regiunii
b.constituirea escarei
c.faza de cicatrizare.
32)Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezice,cum va fi asezat bolnavul pe pat:
a.in decubit dorsal,cu capul ridicat pe perne
b.in pozitie Trendelenburg
c.in decubit dorsal,fara perna,cu capul flectat spre dreapta,cu tavita renala alaturi si interzicerea ridicarii
capului.
33)Mobilizarea precoce a bolnavului urmareste:
a.preintampinarea stazei venoase si producerea bolii tromboembolice
b.combaterea durerii
c.combaterea tulburarilor hidroelectrolitice.
34)Care este mijlocul cel mai simplu pentru favorizarea mictiunii spontane,reluarea tranzitului si
inlaturarea factorilor predispozanti la aparitia tulburarilor neurotrofice:
a.sedarea durerii
b.corectarea cat mai buna a pierderilor hidroelectrolitice
c.mobilizarea precoce a bolnavului.
35)La ce se intrebuinteaza acele cu bizou taiat scurt:
a.injectii intramusculare
b.injectii subcutante
c.injectii intradermice.
36)In ce situatii poate aparea flebita dupa folosirea venelor pentru introducerea de substante
terapeutice:
a.dupa injectarea de solutii macromoleculare
b.dupa cateterizare indelungata a venei cu tub de polietilena
c.dupa administrarea de ser fiziologic.
99

37)care din elementele de mai jos fac parte din anamneza:


a.examenul general al bolnavului
b.examenul obiectiv de aparare
c.antecedentele personale si heredo-colaterale.
38)Ce efecte poate avea oxigenoterapia in concentratie mare la bolnavii cu insuficienta respiratorie
cronica:
a.cresterea ritmului respirator
b.imbunatatirea circulatiei sanguine
c.stop respirator din cauza scaderii CO2 sanguin.
39)cu cat timp inaintea operatiei se rad regiunile paroase:
a.in seara dinaintea operatiei
b.cu 1-2 ore inaintea operatiei
c.pe masa de operatie.
40)Anticoagulantul utilizat la recoltarea VSH-ului este:
a.florura de sodiu
b.oxalatul de potasiu.
c.citratul de sodiu.
41)Locul cel mai frecvent folosit pentru efectuarea punctiei osoase este:
a.sternul
b.tibia
c.calcaneul.
42)Nu sunt accidente ale punctiei vezicii urinare:
a.hemoragia intravezicala
b.punctia pozitiva
c.astuparea acului.
43)Recoltarea materiilor fecale pentru examenul parazitologic permite descoperire;
a.tulburarilor in secretia fermentilor digestivi
b.oualor de paraziti
c.prezentei microscopice a sangelui.
44)Locurile de lectie ale injectiei subcutante sunt:
a.plica cotului
b.fata exterioara a bratului
c.fata interioara a antebratului.
45)Locurile de electie ale injectiei intramusculare sunt:
a.regiunea subclaviculara
b.regiunea supraspinoasa a omoplatului
c.regiunea deltoidiana.
46)Nu pot fi accidente ale injectiei intramusculare:
a.flebalgia
b.paralizia prin lezarea nervului sciatic
c.embolia uleioasa.
47)La ce bolnavi trebuie sa fim atenti pentru a evita hiperhidratarea:
100

a.tineri si copii
b.hipertensivi,cardiaci
c.bolnavi cu diabet insipid.
48)Ce accidente se pot produce cand evacuam rapid cantitati mari de lichid prin punctie:
a.hemoragie ex vacuo
b.greturi,varsaturi
c.hipertensiune arteriala.
49)Pentru desprinderea din plaga a compreselor,atunci cand acestea sunt foarte aderente,folosim:
a.neofalina
b.eter
c.apa oxigenata
50)Punctele fixe ale infasarii,ca si modul prin care se termina fasa se vor plasa:
a.la distanta de plaga si nu in zona delicva
b.la nivelul plagii
c.nu exista o legatura privind modul lor de plasare.

TESTE PE SPECIALITATI MEDICALE


BOLI INTERNE SI NURSING IN BOLI INTERNE pag. 95
1)Hemocultura reprezinta:
a.decelarea prezentei anticorpilor in serul pacientului
b.insamantarea sangelui pe un mediu de cultura pentru examinarea bacteriologica
c.recoltarea sangelui in scopul stabilirii grupului sanguin
2)Recoltarea hemoculturii se face in scop:
a.terapeutic
b.evacuator
c.explorator
3)Insamantarea pe un mediu de cultura a sangelui recoltat se face:
a.in primele 24 de ore
b.in primele 2 ore
c.imediat dupa recoltare.
4)Punctia pericardica reprezinta:
a.toracocentaza
b.paracenteza
c.patrunderea cu un ac in cavitatea pericardica.
5)Punctia pericardica de efectueaza in:
a.cardiomiopatii dilatative
b.infarcte miocardice subendocarice
c.pericardite.
101

6)Pozitia pacientului in punctia pericardica:


a.decubit ventral
b.decubit lateral
c.decubit dorsal.
7)Infarctul miocardic se caracterizeaza prin:
a.leziuni valvulare
b.malformatii coronariene congenitale
c.necroza miocardica determinata de obstructie coronariana.
8)Factori de risc in afectiunile cardiovasculare sunt:
a.dislipidemiile
b.traumatismele toracice
c.pneumoniile atipice.
9)Probleme nursing la un pacient cu infarct miocardic sunt:
a.prevenirea complicatiilor imediate si tardive
b.disconfort si anxietate create de durere
c.limitarea extinderii necrozei.
10)Obiective nursing la un pacient cu IMA:
a.prevenirea complicatiilor imediate si tardive
b.disconfort si anxietate create de durere
c.tratamentul complicatiilor.
11)Obiective nursing la un pacient cu IMA:
a.sedarea
b.tratamentul aritmiilor ventriculare
c.limitarea extinderii necrozei.
12)Probleme nursing la un pacient cu infarct miocardic acut sunt:
a.combaterea durerii
b.deficit de autoingrijire-intoleranta la efort
c.combaterea anxietatii.
13)Probleme nursing la un pacient cu infarct miocardic acut sunt:
a.alterarea perfuziei tisulare-prezenta zonelor de necroza
b.limitarea extinderii necrozei
c.recuperarea socio-profesionala.
14)Obiective nursing la un pacient cu IMA:
a.durerea anginoasa intensa
b.recuperarea socio-profesionala
c.transportul pacientuluila spital.
15)Interventii nursing la un pacient cu infarct miocardic forma acuta,sunt;
a.limitarea extinderii necrozei
b.recuperarea socio-profesionala
c.transportul pacientului la spital.
16)Interventii nursing la un pacient cu infarct miocardic acut sunt:
102

a.prevenirea aritmiilor ventriculare si a complicatiilor


b.aletarea perfuziei tisulare-prezenta zonelor de necroza
c.potential de comnplicatii.
17)Interventii nursing la un pacient cu infarct miocardic acut sunt:
a.recuperarea socio-profesionala
b.oxigenoterapie si monitorizarea functiilor vitale
c.tratamentul balnear.
18)In infarctul miocardic acut,imobilizarea:
a.este facultativa,in functie de extinderea necrozei
b.ne este necesara,daca pacientul are o toleranta buna la efort
c.este obligatorie in primele zile de boala.
19)In infarctul miocardic acut,valorile transaminazelor sunt:
a. crescute peste valorile normale
b.cu valori normale
c.scazute sub valorile normale.
20)In infarctul miocardic,mobilizarea pacientului:
a.nu este necesara
b.se va face progresiv conform indicatiilor medicale
c.se va face conform nevoilor si dorintei pacientului.
21)Complicatiile endocarditei infectioase sunt:
a.embolii septice
b.hipomagnezemie
c.febra.
22)Probleme nursing la pacient cu endocardita infectioasa:
a.potential de complicatii migrarea vegetatiilor
b.combaterea infectiei
c.administrarea tratamentului antibiotic.
23)Interventii nursing la pacient cu endocardita infectioasa:
a.alterarea starii de nutritie
b.prevenirea complicatiilor
c.administrarea tratamentului antibiotic .

24)Analize de laborator specifice recoltate la un pacient cu endocardita infectioasa sunt:


a.TGO,TGP
b.hemoculturi
c.sideremie.
25)Obiective nursing la pacient cu endocardita infectioasa:
a.deficit de autoingrijire.
b.combaterea infectiei-febrei si frisonului
c.educarea pacientului privind profilaxia recidivelor.
26)Interventii nursing la pacient cu endocardita infectioasa :
103

a.deficit de autoingrijire
b.combaterea infectiei febrei si frisonului
c.educarea pacientului privind profilaxia recidivelor.
27)Tabloul clinic al endocarditei infectioase se caracterizeaza prin prezenta:
a.dispnee la eforturi medii,precordialgii de repaus
b.tuse seaca,sughit,durere retrosternala nelegata de efort
c.febra,frison,astenie marcata,scadere ponderala,splenomegalie,paloare.
28)Intre cauzele pericarditei acute se numara:
a.edem pulmonar acut in antecedente
b.infectii si boli reumatismale
c.afectiuni litiazice.
29)Obiective nursing la un pacient cu pericardita;
a.combaterea infectiei si prevenirea complicatiilor
b.asistarea medicului la efectuarea punctiei pericardice
c.pregatirea pacientului pentru investigatii radiologice.
30)Interventii nursing la un pacient cu pericardita:
a.combaterea infectiei si prevenirea complicatiilor
b.asistarea medicului la efectuarea punctiei pericardice
c.alterarea volumului lichidian.
31)Probleme nursing la un pacient cu hipertensiune arteriala:
a.potential de complicatii accident vascular cerebral
b.scaderea valorii TA
c.combaterea factorilor de risc.
32)Probleme nursing la un pacient cu hipertensiune arteriala:
a.durere retrosternala nelegata de efort
b.diminuarea tolerantei la efort
c.monitorizarea valorilor TA.
33)Interventii nursing la un pacient cu hipertensiune arteriala:
a.asistarea medicului la efectuarea punctiei pericardice
b.administrarea tratamentului pentru scaderea valorilor TA pana in limite normale si prevenirea
complicatiilor
c.imobilizare la pat.
34)Interventii nursing la un pacient cu hipertensiune arteriala:
a.regim hipoproteic
b.educarea pacientului pentru combaterea factorilor de risc
c.monitorizarea respiratiei.
35)valorile normale ale TA sistolice sunt intre;
a.80-140 mmHg
b.90-160 mmHg
c.100-139 mmHg
36)Valorile normale ale TA diastolice sunt:
104

a.60-89 mmHg
b.50-100 mmHg
c.40-80 mmHg.
37)Probleme nursing la un pacient cu arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare:
a.potential de accident-tulburari de vedere
b.alterarea perfuziei tisulare la nivel periferic
c.dispnee de efort.
38)Probleme nursing la un pacient cu arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare:
a.potential de comnplicatii-migrarea trombului
b.combaterea stazei venoase
c.intoleranta la mers-claudicatie.
39)Obiective nursing la un pacient cu arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare:
a.imbunatatirea circulatiei arteriale periferice
b.tratament precoce al infectiilor si micozelor
c.educarea pacientului-suprimarea fumatului si evitarea leziunilor tegumentare la nivelul piciorului.
40)interventii nursing la un pacient cu arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare:
a.imbunatatirea circulatiei arteriale periferice
b. combaterea stazei venoase
c.educarea pacientului suprimarea fumatului si evitarea leziunilor tegumentare la nivelul piciorului.
41)Interventii nursing la un pacient cu arteropatie obliteranta a membrelor inferioare:
a.administrarea tratamentului vasodilatator indicat
b.alterarea perfuziei tisulare la nivel periferic
c.regim hipoproteic.
42)Probleme nursing la un pacient cu tromboflebita femuro-poplitee:
a.alterarea perfuziei tisulare la nivel periferic-inflamarea peretilor venosi
b.imobilizare prelungita in aparat ghipsat
c.combaterea stazei venoase.
43)Probleme nursing la un pacient cu tromboflebita femuro-poplitee:
a.educarea pacientului-suprimarea fumatului
b.potential de complicatii-migrarea trombului
c.corectare tulburarilor biologice favorizante.

44)Obiective nursing la un pacient cu tromboflebita a membrelor inferioare:


a.administrarea tratamentului vasodilatator indicat
b.imobilizare prelungita in aparat ghipsat
c.combaterea stazei venoase.
45)Interventii nursing la un pacient cu tromboflebita a membrelor inferioare:
a.imbunatatirea circulatiei arteriale periferice
b.educarea pacientului in scopul combaterii stazei venoase purtarea de ciorap elastic,masajul membrului
inferior afectat
c.tratament precoce al infectiilor si micozelor.
105

46)Interventii nursing la un pacient cu tromboflebita a membrelor inferioare:


a.potential de complicatii-migrarea trombului
b.imobilizare prelungita la pat
c.observarea precoce a complicatiilor-semne renale=hematuria,embolia pulmonara.
47)Interventii nursing la un pacient cu insuficienta circulatorie venoasa:
a.educarea pacientului pentru evitarea ortostatismului prelungit si alternarea perioadelor de activitate cu
perioade de repaus cu membrele inferioare ridicate
b.imobilizarea pacientului la pat
c.ajutarea pacientului sa-si satisfaca nevoile fundamentale.
48)Oscilometria reprezinta:
a.masurarea presiunii venoase cu ajutorul oscilometrului
b.masuarera pulsului la nivelul membrelor inferioare
c.masurarea presiunii arteriale cu ajutorul oscilometrului.
49)Durerea cardiaca:
a.poate fi localizata precordial si retrosternal
b.are caracter de intepatura
c.isi modifica intensitatea la schimbarile de pozitie.
50)Durerea cardiaca:
a.se accentueaza la miscarile respiratorii
b.este legata strict de efort
c.se diminueaza sau dispare la administrare de Nitroglicerina sublingual.
51)EKG de efort consta in:
a.efectuarea EKG-ului in timpul efectuarii de catre pacient a unui efort standardizat
b.efectuarea EKG-ului unui pacient dupa adminsitrarea de medicamente vasoconstrictoare
c.efectuarea EKG-ului unui pacient care a efectuat timp de o luna un antrenament sustinut pentru
recuperarea fizica.
52)Edemul apare in:
a.infarctul miocardic acut
b.stenoza congenitala coronariana
c.insuficienta cardiaca.
53)In functie de cauza determinata,HTA se clasifica:
a.HTA medie-inalta
b.HTA esentiala sau secundara
c.HTA beninga.
54)In stadiul al II-lea,HTA se caracterizeaza prin:
a.complicatii vasculare
b.complicatii pulmonare
c.complicatii abdominale.
55)Cardiopatia ischemica reprezinta:
a.boala de nod sinusal
b.boala arterelor coronare
c.sindromul ischemic.
106

56)Cardiopatia ischemica este cunoscuta si sub forma:


a.endocardita bacteriana
b.ischemie periferica
c.ischemie miocardica.
57)Clasificarea cardiopatiei ischemice recomandate de OMS este:
a.forma dureroasa si nedureroasa
b.forma ischemica si neischemica
c.forma acuta si cronica.
58)Formele nedureroase de Cardipatie ischemica reprezinta:
a.modificarile EKG
b.manifestari simptomatice
c.crize de angina pectorala.
59)Forma dureroasa de angina pectorala cuprinde:
a.insuficienta cardiaca stanga
b.angina pectorala de efort
c.sindrom de ischemie acuta periferica.
60)Cardipatia ischemica are ca substrat lezional si alte cauze in afara asterosclerozei:
a.anginele pectorale si dislipidemiile
b.infarctul miocardic
c.coronaritele,amboliile si anomaliile congenitale ale arterelor coronare.
61)Cardiopatia ischemica afecteaza mult mai frecvent barbatii decat femeile,cu maxim de incidenta
intre:
a.45-50 ani
b.50-55 ani
c.45-66 ani.
62)Manifestarile clinice ale cardiopatiei ischemice apar si in cazul unor coronare normale prin;
a.scaderea TA
b.scaderea debitului cardiac
c.scaderea AV.
63)Infarctul miocardic este provocat de;
a.necroza ischemica a unei portiuni din miocard,prin obstruarea brusca a unei artere coronare
b.necroza ischemica a unei portiuni din miocard,prin obstruarea brusca a unei vene coronare
c.dislipidemie cu hipercolesterolemie.
64)principala cauza a infarctului miocardic este:
a.hipercolesterolemia
b.AVC ischemic
c.ateroscleroza.
65)Angorul pectoral apare fondul unei insuficiente coronariene cronice datorita:
a.valvulopatiilor
b.coronarelor stenozate
c.edemelor pulmonare repetate.

107

66)In spital se vor elucida problemele de diagnostic diferential si diagnostic etiologic in cazul
angorului pectoral prin:
a.EKG si transaminaze,glicemie,leucocite,VSH
b.EKG si radiografie pulmonara
c.EKG si ecocardiografie.
67)Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza:
a.cantitatea de aer primita si de a mentine un debit sanguin corespunzator nevoilor organismului
b.intreaga cantitate de sange primita si de a mentine un debit sanguin corespunzator nevoilor
organismului,in conditiile unei umpleri venoase satisfacatoare
c.intreaga cantitate de sange primita si de a mentine un debit sanguin corespunzator nevoilor
organismului,in conditiile unei umpleri arteriale satisfacatoare.
68)Scaderea debitului cardiac in insuficienta cardiaca duce la:
a.lipsa sangelui in organe si tesuturi
b.existenta in exces a sanglui in organe si tesuturi
c.lipsa oxigenului in tesuturi si organe.
69)Clasificarea insuficientei cardiace dupa locarizare este:
a.insuficienta cardiaca stanga,dreapta si globala
b. insuficienta cardiaca globala si unilaterala
c.insuficienta cardiaca bilaterala si globala.
70)Insuficienta cardiaca are:
a.III stadii
b.IV stadii
c.V stadii.
71)factorii precipitanti in insuficienta cardiaca sunt:
a.aportul mare e lichide
b.repaus prelungit in exces
c.aportul mare de sodiu si efortul fizic.
72)Principala consecinta a scaderii fortei de contractie in insuficienta cardiaca este:
a.scaderea debitului cardiac
b.scaderea volemiei
c.scaderea debitului de umplere venoasa.
73)Insuficienta cardiaca este decompensata cand semnele clinice apar:
a.la efort
b.in timpul unui efort de intensitate mica
c.la solicitari obisnuite si chiar in repaus.
74)Insuficiera cardiaca este compensata cand;
a.inima nu este capabila sa faca fata solicitarilor obisnuite
b.inima este capabila sa faca fata solicitarilor obisnuite
c.inima este capabila sa faca fata la eforturi mari.
75)Simptomele functionale in insuficienta cardiaca stanga sunt:
a.dispnee si tuse
b.durere si transpiratii
c.oligurie.
108

76)In cazul unui stop respirator fara oprirea inimii,reanimarea respiratorie poate avea succes in
urmatorul interval de timp:
a.1-5 minute
b.2-7 minute
c.3-10 minute.
77)Etapele stopului cardio-respirator au urmatoarea succesiune;
a.stopul respirator este inevitabil urmat de stopul cardiac in urmatoarele 20-30 de secunde
b.stopul cardiac este inevitabil urmat de stopul respirator in urmatoarele 20-30 de secunde
c.stopul respirator si topul cardiac apar in acelasi timp.
78)Moartea biologica se caracterizeaza prin:
a.oprirea reversibila a respiratiei
b.leziuni ireversibile la nivelul creierului si in alte organe
c.oprirea reversibila a cordului.
79)Urmatoarele semne clinice nu se intalnesc in stopul cardio-respirator:
a.oprirea miscarilor respiratorii toracice si abdominale
b.incetarea batailor inimii,absenta pulsului periferic
c.mioza cu globi oculari mobili.
80)Eliberarea cailor aeriene este suficienta pentru ca victima sa-si reia respiratia:
a.uneori
b.intotdeauna
c.niciodata.
81)Urmatoarele semne clinice nu sunt semne ale obstruarii cailor aeriene:
a.absenta miscarilor respiratorii normale,dispnee zgomotoasa
b.torace si abdomen instabile
c.lipsa curentului de aer la nas sau gura.
82)In cadrul manevrelor de resuscitare a stopuilui cardio-respirator pipele orofaringiene cat si cele
nazofaringiene se pot introduce:
a.numai la bolnavii constienti
b.numai la bolnavii inconstienti
c.indiferent de starea de constienta a bolnavului.
83)Introducerea pipelor oro- si nazofaringiene pot declansa la bolnavii constienti:
a.reflexe periculoase de tuse
b.dispnee
c.balans intre torace si abdomen.
84)Compresiunea in masaj cardiac extern se face:
a.pe 1/3 inferioara a sternului
b.spre apendicele xifoid
c.pe coaste in stanga sternului.
85)Frecventa compresiunilor in masajul cardiac extern este de;
a.60-70/minut
b.80-90/minut
c.40-60/minut.
109

86)Eficienta respiratiei artificiale si a masajului cardiac extern este apreciata prin:


a.disparitia miozei
b.aparitia midriazei
c.apiritia pulsului la vasele mari si disparitia midriazei.
87)Care din afectiunile de mai jos nu reprezinta contraindicatii ale masajului cardiac extern:
a.leziuni grave ale peretelui toracic cu embolie gazoasa
b.malformatii ale oaselor cutiei toracice
c.hemoragie masiva intrapericardica si tamponada cardiaca.
88.Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor:
a.de transudat sanguinolent necoagulabil prin presiuni aleveolocapilare
b.datorata ruperii capilarelor pulmonare
c.datorata ruperii alveolelor pulmonare
89. EPA se clasifica dupa etiologie:
a.de natura anafilactica
b.de natura emboligena
c.de natura cardiogena
90.EPA este declansat de
a.insuficienta ventriculara stanga
b.preinfarctul miocardic
c.aterosceloroza coronariana
91.Care din semnele clinice de ai jos nu se incadreaza in taboul clinic al edemului [pulmonar:
a.dispnee intensa severa,brusca
b.expir greu zgomotos
c.respiratie polipneica zgomotoasa
92.Conduita de urgenta a EPA cuprinde:
a.eliberarea cailor resiratori si administrare de oxigen
b.administrarea de perfuzii in scop de hidratare
c.oxigenoterapie intermitenta pe sonda endotraheala
93.In tratamentul EPA cu valori TA crescute este contraindicata administrarea de:
a.digitalice
b.diuretice
c.dopamina
94.Tratamentul EPA la inecati cu apa de mare consta in administrare de:
a.sangerare 300-500 ml;
b.dextran 70 si oxigenoterapie
c.antibiotice si tonicardiace
95.Tratamentul EPA neurologic consta in:
a.sangerare 300-500 ml;
b. antibiotice si tonicardiace
c. dextran 70 si oxigenoterapie
110

96. Tratamentul EPA de etiologie infectioasa consta in:


a.sangerare 300-500 ml
b. antibiotice si tonicardiace
c. dextran 70 si oxigenoterapie
97.EPA de etiologie infectioasa paare in:
a.gripa si infectii plmonare;
b.SIDA
c.meningite
98.Precizati care din afirmatiile de mai jos nu este adevarata:
a.oxigenoterapia in EPA este contrainidcata deoarece creste presiunea in aleveole
b. oxigenoterapia in EPA se poate practica pe respiratie asistata
c. oxigenoterapia in EPA se administreaza numai dupa umidificare
99.EPA de etiologie toxica est rpovocat de:
a.intoxicatiile de alcool etilic
b.intoxicatiile cu plumb
c.intoxicatiile cu organofosferice si CO
100.In tratamentul EPA cu valori TA scazute este indicata administrarea de:
a.morfina
b.dopamina
c.hipotensoare
PEDIATRIE pag. 104
1.In legatura cu necesarul in principii nutritive la sugar,urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate;
A.necesarul de proteine este de 1,5 g/kgc/24 ore
B.necesarul de proteine este mai mare in alimentatia artificiala
C.necesarul de glucide este de 6g/kgc/24 ore
D.necesarl de lipide este de 6g/kgc/24 ore
E.aportul de acizi grasi saturati este preponderent
2.Contraindicatiile absolute ale alaptarii sunt:
A.tireotoxicoza materna
B.fenilcetonuria
C.palatoschizis
D.icterul prin inhibitori
E.ragadele mamelonare
3.Compozitia laptelui de mama difera de laptele de vaca prin;
A.continut mai mare de glucide
B.cntinut mai mic de glucide
C.continut mai mare de proteine
D.continut mai mic de proteine
E.continu asemanator de lipide
4.Referitor la aportul de glucide ,urmatoarele afirmatii sunt false,cu exceptia:
111

A.glucoza se absoarbe pasiv,dependent de pompa de sodiu


B.aportul este exogen,in exclusivitate
C.lactoza este un dizaharid format din doua molecule de glucoza
D.este princiapala sursa de energie
E.necesarul minim ete de 3g/kgc/24 ore
5.Necesarul zilnic de vitamina D este de:
A.500 ui
B.1000 ui
C.crescut daca expunerea la soare este crescuta
D.scauzt daca expunerea la soare este scauzta
E.scazut daca expunerea la soare este crescuta
6.Aspectele fiziopatologice legate de detresa respiratorie idiopatica se refera la:
A.hipoperfuzie pulmonara
B.tulburari de ventilatie
C.deficit de surfactant
D.complianta pulmonara crescuta
E.zone intinse de emfizem pulmonar
7.in asfixia alba etapele de tratament include:
A.aspiratia faringelui/stomacului
B.masaj caridac extern
C.intubatie oro-traheala
D.bicarbonat de Na,4,2%pe vena ombilicala
E.totul se rezuma la stimularea nou-nascutului si administrarea de oxigen
8.Pneumonia cu Pneumocystis carinii se caracterzeaza rpin;
A.frecventa crescuta la sugarii mici
B.este rara la distrofici
C.aspect radiologic de geam mat
D.tratament cu biseptol,7-8 mg/kgc/24 ore
E.tratament cu biseptol,20 mg/kgc/24 ore
9.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste bronsiolita acuta:
A.este o infectie virala
B.este o infectie bacteriana
C.virusul sincitial respirator este cel mai frecvent implicat
D.frecventa la copilul mare

10.Criteriile de internare pentru bronsiolita acuta sunt:


A.raspuns mediocur la bronhodilatoare
B.SaO2<95%
C.rata respiratorie>70/min
D.varsta<3 luni
E.SaO2 este obiectivul predictiv unic util pentru internare
11.Datele clinice in pneumonia la copilul mic sunt urmatoarele:
A.prezenta varsaturilor
112

B.prezenta diareei
C.tusea in reprize
D.junghiul toracic
E.durerile abdominale
12.Opacitatile nodulare radiologice pot fi intalnite in:
A.pneumonia stafilococica
B.pneumonia cu Mycoplasma
C.pneumonia cu Piocianic
D.pneumonia cu Klebsiella
E.pneumonia cu Pneumocystis carinii
13.Criteriile de internare entru pneumonia acuta sunt urmatoarele:
A.varsta
B.distrofia
C.febra
D.greturile
E.tusea
14.Forma severa de amigdalita acuta corespunde;
A.epiglotei
B.anginei de etiologie virala
C.Abcesului periamigdalian
D.Abcesului retrofarinfian
E.anginei streptococice
15.Otita supurata manifesta este caracterizata de:
A.simptomatologie zgomotoasa
B.febra prelungita
C.frecventa crescuta la distrofici
D.prezenta varsaturilor si a scaunelor diareice
E.fenomene toxice generale
16.Enterocolitele virale sunt caracterizate prin,cu exceptia:
A.debut brusc,febra ,scuane apoase
B.perioada de stare de 4-6 zile
C.gravitate usoara pana la grava
D.semne clinice de impregnare virala
E.nu afecteaza activitatea dizaharidazica

17.Referitor la Sindromul acut de desidratare din Boala diareica acuta sunt adevarate urmatoarele
cu exceptia:
A.pliul cutanat este lenes/persistent
B.uscaciunea mucoaselor survine mai ales in Sindromul acut de deshidratare hipoton
C.diureza este neafectata
D.tensiunea arteriala este scazuta
E.fontanela anterioara este deprimata
18.Dieta hidrica in Boala diareica acuta include:
A.aport de Na,K,Cl
113

B.aport de NaHCO3
C.aport precoce de glucoca
D.o duarat de 12-24 ore
E.posologie pana la 200 ml/kgc/24 ore
19.Dieta de tranzitie se poate face cu urmatoarele,exceptand:
A.supa de morcov 5%
B.supa de morcov 3%
C.decoct de orez 3 si 5 %
D.mucilagiu de orez 3 si 5 %
E.ceratonia,aorobon
20.Factorii favorizanti generali ai Infectiei de tract urinar sunt nurmatorii,cu exceptia:
A.refluxul vezico-ureteral
B.anomalia de implantare vezicala a ureterului
C.defcitele imunologice congenitale
D.deficitele imunologice dobandite
E.diabetul zaharat
21.Principiile tratamentului etiologic in infectia de tract urinar sunt urmatoarele ,cu exceptia:
A.Diagnostic corect de Infectie de tract urinar
B.Identificarea germenului si testarea sensibilitatii lui
C.Antibioticul ales sa realizeze concentratie sanguina inalata
D. Antibioticul ales sa realizeze concentratie renala inalta
E.antibioticul ales sa elimine preponderent prin bila pentru a nu afecta rinichiul bolnav
22.Cu privire la patogenia Infectiei de tract urinar sunt nimplicate urmatoarele,cu exceptia:
A.Punctul de plecare al infectiei este de obicei periuretral
B.Calea de propagare este de obicei ascendenta
C.Punct de plecare posibil focar septic extrarenal
D.calea de propagare a infectiei descendenta ,hematogena,este cea mai frecventa
E.Propagarea ascendenta a infectiei depinde decisiv si de factorii locali
23.Diagnosticul Infectiei de tract urinar necesita parcurgerea urmatoarelor etape:
A.motivarea diagnosticului de infectie urinara
B.relevarea diagnosticului etiologic,bacteriurie semnificativa
C.precizarea sediului infectiei
D.precizarea factorilor favrizanti locali si generali
E.aprecierea functionalitatii renale

24.Glomerulonefrita acuta difuza poststreptococica nu este definita de:


A.sindroamele edematos ,urinar,retentie azotata
B.sindromul hipertensiv si de supraincarcare cardio-vasculara
C.titrul ASLO crescut
D.complement seric normal
E.glomerulita difuza endo si extracapilara
25.Referitor la taboloul clinic din Glomerulonefrita acuta difuza poststreptococica in perioada de
stare sunt adevarate urmatoarele:
A.edemele sunt albe,moi,pufoase
114

B.Urina are aspect de spalatura de carne


C.diureza este redusa.oligurie
D.proteinuria este intre 2,5-3 g/24 ore
E.densitatea urinara este normala sau usor scazuta
26.Monitorizarea clinica si de laborator a bolnavului cu Sindrom nefrotic presupune:
a.ingesta,diureza zilnic
b.greutate,TA zilnic
c.examen completat de urina bisaptamanal
d.proteinurie calitativa lunar
e.VSH,Glicemie saptamanal.
27)Sindroamele nefrotice primare sunt definite de urmatoarele,cu exceptia:
a.retentia azotata este neobligatorie si tranzitorie
b.complementul seric este scazut
c.95% din nefrozele lipoide sunt corticosensibile
d.raspunsul la corticoterapie este nesatisfacator
e.leziunile glomerulare sunt minime,de scleroza glomerulara focala.
28)Referitor la feroterapie sunt adevarate urmatoarele,cuexceptia:
a.absorbtia fierului adinistrat oral este de 10-30%
b.sugarul nu tolereaza mai mult de 50 mg/kgc/doza de fier elemental
c.administrarea p.o a preparatelor de fier se face intr-o singura doza zilnica
d.feroterapia trebuie sa vizeze si saturarea depozitelor
e.feroterapia injectabila la sugar este de 50 mgkgc/24 ore.
29)Profilaxia anemiei feriprive se realizeaza prin:
a.administrarea de fier la gravide
b.ligaturarea precoce a cordonului ombilical
c.promovarea alimentatiei naturale
d.suplimentrarea aportului de fier la sugarul normal cu 4,5-6 mg/kgc/zi
e.la sugarul normal suplimentrarea se face de la varsta de 2 luni.
30)Circumstantele fiziologice ale anemiei feriprive sunt;
a.aport inadecvat necesarului
b.crestere rapida
c.alimentatie predominent lactata
d.cantitatea totala de fier la nou-nascut
e.necesarul crescut la varsta de 6 luni.

31)Diagnosticul de anemie hipocroma hiposideremica se sprijina pe urmatoarele:


a.paloare cutaneo-mucoasa
b.VEM <70-80
c.hipocromie
d.HEM<27 g si CHEM>30%
e.sideremie <80 %
32)Referitor la ratamentul convulsiilor,precizati care din optiunile urmatoare sunt corecte la un
sugar cu G=10 kg:
a.in criza,diazepam 0,25-0,30 mg/kgc/doza,intravenuos
115

b.in criza,diazepam 0,5-0,6 ml din fiola/doza,intravenuos


c.in profilaxia crizelor,fenobarbital 3-5 mg/kgc/zi,intramuscular sau p.o
d.in profilaxia crizelor,fenobarbital 10% 0,5 ml/zi,intramuscular
e. in profilaxia crizelor,fenobarbital 0,015 g,3 tablete/zi,p.o.
33)Definitia convulsiilor febrile la sugar si copilul mic cuprinde urmatoarele aspecte,cu exceptia:
a.frecventa la grupa de varsta 3 luni- 5 ani
b.durata crizei peste 15 minute
c.durata crizei sub 15 minute
d.criza se poate repeta in 24 de ore
e.criza nerepetitiva in 24 de ore.
34)Diagnosticul de Convulsie febrile presupune:
a.absenta febrei in timpul crizei
b.absenta recurentelor afebrile
c.prezenta recurentelor afebrile
d.absenta semnelor de infectie a sistemului nervos central
e.absenta infectiei virale la debutul crizei.
35)Poliartrita din Reumatismul articular acut este definit de urmatoarele,cu exceptia:
a.intereseaza preferential articulatiile mari
b.preferate sunt soldul si umarul
c.simetrica,migratorie si autolimitata
d.asimetrica,migratorie si autolimitata
e.vindecabila cu schele.
36)Selectati din datele de mai jos pe cele necesare pentru sustinerea diagnosticului de Reumatism
articular acut:
a.articulatiile genunchi drept si cot stang tumefiate,calde si dureroase
b.febra
c.VSH,fibrogen intens modificate
d.ASLO 333 u
e.artralgii la nivelul acelorasi articulatii.
37)Artrita cronica juvenila forma sistemica se manifesta prin:
a.febra de tip septicemic in pusee zilnice minimum 2 saptamani
b.asocierea febrei cu rash macular
c.Rash-ul include leziuni lineare sau circulare
d.hepato-spleno-adenomegalie
e.serozita.
38)Referitor la tratamentul Artritei cronice juvenile sunt adevarate urmatoarele,cu exceptia:
a.Terapia se initiaza cu cel mai putin toxic medicament
b.Se continua cu hidroxiclorochina,apoi metotrexat
c.ulterior se pot incerca imunosupresivele si apoi medicatia experimentala
d.Sarurile de aur sunt frecvent utilizatre
e.Corticoterapia este rezervata pentru boala sistemica.
39)Efectele toxice ale oxigenoterapiei sunt urmatoarele:
a.Astenie
b.Edem pulmonar
116

c.Fibroplazie retrolentala
d.Varsaturi
e.Diaree.
40)In insuficienta cardiaca,ca si tratament fiziopatologic in pneumonii,se iau urmatoarele masuri
terapeutice:
a.Administrarea de tonicardiac
b.Doza de intretinere pentru tonicardiac reprezinta din doza totala de digitalizare
c. Doza de intretinere pentru tonicardiac reprezinta 1/3 din doza totala de digitalizare
d.Administrare de diuretic
e.Administrare de furosemid.
OBSTETRICA-GINECOLOGIE pag. 110

1.Semnele prezumtive de diagnostic al sarcinii sunt:


a.hipermenoreea
b.amenoreea
c.modificarile sanilor:crestere in volum,hiperpigmentarea mamelonului,reteaua venoasa Haller
d.aparitia miscarilor fetale
e.tulburarile neurovegetative:greturi,varsaturi,sialoree.
2.Semnele clinice de probabilitate pentru sarcina sunt:
a.modificarile de forma,consistenta,marime a uterului
b.tulburarile neurovegetative:greturi,varsaturi,sialoree
c.modificarile colului uterin:coloratie violacee,reducerea consistentei,colul moale si catifelat
d.perceperea de catre gravida a miscarilor fetale
e.amenoreea.
3.Semnele clinice de certitudine pentru sarcina sunt:
a.modificarile de forma,consistenta,marime a uterului
b.palparea elementelor fetale caracteristice
c.modificarile colului uterin:coloratie violacee,reducerea consistentei,colul moale si catifelat
d.perceperea de catre gravida a miscarilor fetale
e.perceperea de catre examinator a miscarilor active fetale.

4.Reactiile biologige de sarcina au ca principiu:


a.urmarirea efectelor biologice ale estrogenilor din urina femeii gravide asupra organelor genitale ale unor
animale de experienta
b. urmarirea efectelor biologice ale estrogenilor din urina femeii gravide asupra organelor genitale ale unor
animale de experienta
c. urmarirea efectelor biologice ale progesteronului din urina femeii gravide asupra organelor genitale ale
unor animale de experienta
d.urmarirea efectelor biologice ale somatotropinei corionice din urina femeii gravide asupra organelor
genitale ale unor animale de experienta.
117

5.Ecografia bidimensionala poate evidentia prezenta sacului ovular dupa:


a.2 saptamani de amenoree
b.5 saptamani de amenoree
c.3 saptamani de la fecundatie
d.1 saptamana de la fecundatie
e.1 luna de la fecundatie.
6.In timpul sarcinii cresterea ponderala trebuie sa fie de cel putin:
a.1 kg
b.2 kg
c.3 kg
d.4 kg
e.5 kg.
7.Dintre investigatiile de laborator minime care se fac la gravida in primul trimestru de sarcina fac
parte:
a.determinarea grupului de sange si Rh
b.dozarea fibrinogenului
c.WDRL si testare HIV
d.hemoglobina,hematocrit
e.probe hepatice.
8.Masurarea mecanica sau electrica a contractiilor uterine se numeste:
a.ecografie
b.dinamometrie
c.electromiografie
d.nici una din cele de mai sus.
9.Parametrii activitatii contractile uterine sunt:
a.amplitudinea complexelor QRS
b.intensitatea contractiei
c.aplitudinea undelor (alfa)
d.tonusul bazal
e.frecventa si ritmicitatea.
10.Timpii biomecanici ai nasterii sunt:
a.angajarea
b.penetrarea
c.coborarea
d.detasarea
e.degajarea.
11.Travaliul se defineste ca declansat daca:
a.daca exista contractii uterine
b.daca contractilitatea uterina este ritmica si intensa si are gradient crescator de frecventa durata si
intensitate
c.daca s-a eliminat glera cervicala
d.daca colul este sters si dilatat cel putin 2 cm
e.daca membranele sunt rupte.
12.Punctul de reper pt. stabilirea varietatii de pozitie in prezentatia craniana occipitala este:
a.fruntea
118

b.nasul
c.mentonul
d.occiputul
e.creasta sacrata.
13.Punctul de reper pt. stabilirea varietatii de pozitie in prezentatia faciala este:
a.fruntea
b.nasul
c.mentonul
d.occiputul
e.creasta sacrata.
14)Punctul de reper pt. stabilirea varietatii de pozitie in prezentatia frontala este:
a.fruntea
b.nasul
c.mentonul
d.occiputul
e.creasta sacrata.
15.Punctul de reper pt. stabilirea varietatii de pozitie in prezentatia bregmatica este:
a.fruntea
b.nasul
c.mentonul
d.occiputul
e.creasta sacrata.
16.Punctul de reper pt.stabilirea varietatii de pozitie in prezentatia pelviana este:
a.fruntea
b.nasul
c.mentonul
d.occiputul
e.creasta sacrata.
17.Fenomenul angajarii consta in:
a.planul de angajare al prezentatiei traverseaza stramtoarea superioara
b.planul de angajare al prezentatiei parcurge bazinul obstetrical de la stramtoarea superioara la cea
inferioara
c.planul de angajare al prezentatiei traverseaza stramtoarea mijlocie
d.panul de angajare al prezentatiei travereseaza stramtoarea inferioara
e.flexiunea capului la stramtoarea superioara.
18.Pentru dirijarea farmacodinamica a travaliului se pot utiliza:
a.antibiotice
b.spasmolitice
c.medicatia dinamicii uterine
d.cumarinice
e.anticumarinice.
19.Medicatia dinamicii uterine consta in:
a.ocitocice in perfuzie
b.ocitocice pe cale orala
119

c.antiprostaglandinice
d.prostaglandine
e.betasimpatomimetice.
20.Dintre metodele obstetricale de dirijare a travaliului fac parte:
a.spasmoliticele
b.ruperea artificiala a membranelor
c.instilatii de solutii saline
d.decolarea polului inferior
e.amniocenteza.
21.Dirijarea chirurgicala a travaliului se refera la:
a.inciziile perineului
b.aplicatia de forceps
c.versiunea interna cu mare extractie
d.operatia cezariana
e.incizia membranelor.
22.Urmatoarele afirmatii cu privire la prezentatia pelviana sunt adevarate:
a.este o prezentatie longitudinala
b.partea fetala in contact cu stramtoarea superioara este pelvisul fetal
c.partea fetala in contact cu stramtoarea superioara este craniul fetal
d.este o prezentatie transversala
e.frecventa este de 10%.
23.Factorii etiologici ai prezentatiei pelviene sunt:
a.hipertensiunea arteriala indusa de sarcina
b.iminenta de avort
c.hidrocefalia
d.polihidramniosul
e.oligoamniosul.
24.Explorarile paraclinice utilizate pentru diagnosticul diferential al prezentatiei pelviene sunt:
a.tomografie computerizata
b.ecografia
c.radiografia sarcinii
d.termografia
e.examenul Doppler.

25.Indicatiile operatiei cezariene in prezentatia pelviana sunt:


a.prezentatia pelviana este indicatie absoluta de operatie cezariana
b.viciatiile de bazin
c.greutate fetala estimata peste 3000 grame
d.greutate fetala estimata peste 4000 grame
e.greutate fetala estimata peste 2500 grame.
26.Indicatiile operatiei cezariene in prezentatia pelviana sunt:
a.prezentatia pelviana este indicatie absoluta de operatie cezariana
b.uterul cicatricial
120

c.greutate fatala estimata peste 3000 grame


d.sarcina dupa tratament pentru sterilitate
e.greutate fetala estimata peste 2500 grame.
27.Prezentatia transversala este o prezentatie distocica.In prezentatia transversala nasterea nu se
poate desfasura pe cale naturala decat in mod exceptional.
a.ambele propozitii sunt adevarate si se afla in relatie cauza-efect
b.ambele propozitii sunt adevarate dar nu sunt in relatie cauza-efect
c.prima propozitie este adevarata si a doua falsa
d.prima propozitie este falsa si a doua adevarata
e.ambele propozitii sunt false.
28)Factorii etiologici ai prezentatiei transversale sunt:
a.multiparitatea
b.malformatiile uterine
c.hipertensiunea arteriala indusa de sarcina
d.pelvimetria
e.macrosomia fetala.
29.In prezentatia traversala,in timpul sarcinii,la palparea segmentului inferior se descopera:
a.pelvisul fetal
b.craniul fetal
c.spatele fetal
d.nu se palpeaza prezentatie
e.nici un raspuns nu este corect.
30.Indicatiile operatiei cezariene in prezentatia transversala sunt:
a.prezentatia transversala este indicatie de operatie cezariana
b.uterul cicatricial
c.greutate fetala estimata peste 3000 de grame
d.sarcina dupa tratament pentru sterilitate
e.greutate fetala estimata peste 2500 grame.
31.Urmatoarele afirmatii cu privire la sarcina gemelara sunt adevarate:
a.este o exceptie la specia umana
b.este o sarcina cu risc obstetrical crescut
c.incidenta este cea mai ridicata in Africa
d.utilizarea inductorilor de ovulatie a redus mult incidenta sarcinii gemelare.

32.Urmatoarele afirmatiicu privire la sarcina gemelara sunt adevarate,cu exceptia:


a.este o exceptie la specia umana
b.este o sarcina cu risc obstetrical crescut
c.incidenta este cea mai ridicata in Extremul Orient
d.incidenta este cea mai ridicata in Africa\
e.utilizarea inductorilor de ovulatie a redus mult incidenta sarcinii gemelare.
33.Pentru prevenirea nasterii premature la sarcina gemelara se pot folosi:
a.repausul la pat intre 30 si 36 saptamani
b.administrarea de calciu si ocitocice minore
121

c.administrarea de tocolitice
d.cerclajul colului uterin.
34.Lauzia dureaza:
a.4-5 saptamani postpartum
b.5-6 saptamani postpartum
c.6-7 saptamani postpartum
d.6-8 saptamani postpartum
e.8-9 saptamani postpartum.
35.Parametrii urmariti in evolutia clinica a lauziei sunt urmatorii,cu exceptia:
a.cantitatea de sange pierduta
b.involutia uterina
c.cantitatea si apectul lohiilor
d.involutia sanilor
e.temperatura.
36.In mod normal mirosul lohiilor este:
a.acid
b.fetid
c.alcalin
d.fad
e.intepator.
37.Administrarea imunoglobulinei anti-D se face:
a.in pimele 4 zile
b.in primele 5 zile
c.inainte de debutul travaliului
d.in timpul travaliului
e.in primele 72 de ore dupa nastere
38.Urmatoarele afirmatii cu privire la disgravidia precoce sunt adevarate:
a.este o boala proprie,gestatiei,indusa de aceasta
b.este o boala care apare in diferite situatii patologice,nefiind o boala proprie gestatiei
c.cel mai frecvent greturile apar dimineata dar pot persista pe parcursul zilei
d.cel mai frecvent greturile apar seara dar pot fi prezente si pe parcursul zilei
e.se mai numeste si disgravidie de ultim trimestru

39.Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii avortul poate fi definit ca intreruperea intempestiva a


cursului saricnii pentru feti cu greutate mai mica de:
a.900 grame
b.600 grame
c.500 grame
d.1000 grame
e.550 grame
40.Procentul de sarcini diagnosticate care se soldeaza cu avort spontan este:
a.10%
b.15-20%
122

c.25-30%
d.35-40%
e.80%
41.Cauzele ovulare,embriofetale si anexiale de avort spontan sunt:
a.starile toxice materne
b.sinechiile uterine
c.infectiile virale materne
d.placenta jos inserata
e.anomaliile embrionare
42.Cauzele materne generale de avort spontan sunt:
a.starile toxice materne
b.sincehiile uterine
c.infectiile virale materne
d.placenta jos inserata
e.anomaliile embrionare
43.Cauzele materne locale de avort spontan sunt:
a.starile toxice materne
b.sinechiile uterine
c.infectiile virale materne
d.placenta jos inserata
e.anomaliile embrionare
44.Avorturile endocrine prin insuficienta corpului galben se produc:
a.in primul trimestru de sarcina
b.in al doilea trimestru de sarcina
c.in al treilea trimestru de sarcna
d.pe toata durata sarcinii
e.insuficienta coprului galben de sarcina nu este cauza de avort spontan
45.Avortul menstrual se produce:
a.in trimestrul II de sarcina
b.la data presupusa a menstruatiei
c.in primele 3-5 saptamani de sarcina
d.in primele 14 saptamani de sarcina
e.dupa 14 saptamani de sarcina

46.Avortul ovular se produce:


a.in trimestrul II de sarcina
b.la data presupusa a menstruatiei
c.in primele 3-5 saptamani de sarcina
d.in primele 14 saptamani de sarcina
e.dupa 14 saptamani de sarcina
47.Avortul embrionar se produce:
a.in trimestrul II de sarcina
b.la data presupusa a menstruatiei
c.in primele 3-5 saptamani de sarcina
123

d.in primele 14 saptamani de sarcina


e.dupa 14 saptamani de sarcina
48.Avortul tardiv se produce:
a.in trimestrul II de sarcina
b.la data presupusa a menstruatiei
c.in primele 3-5 saptamani de sarcina
d.in primele 14 saptamani de sarcina
e.dupa 14 saptamani de sarcina
49.Urmatoarele simptome pot fi caracteristic pentru avortul spontan:
a.cefalea
b.valorile mari ale tensiunii arteriale
c.durerile lombo-abdominale
d.metroragia abudenta
e.leucoreea abudenta
50.In iminenta de avort si in amenintarea de avort pt fi intalnite urmatoarele posibilitati evolutive:
a.sarcina evlueaza intotdeauna spre avort
b.sarcina evolueaza intotdeauna spre nastere
c.contractilitatea uterina si sangerarea poate sista cu evolutia in continuare a sarcinii
d. contractilitatea uterina si sangerarea se poate accentua cu evolutia spre avort
e.nici una dintre variantele de mai sus nu este corecta
51.Principalele mijloace terapeutice folosite in amenintarea de avort sunt:
a,antialgicele majore
b.tratamentul hormonal cu progesteron
c.antispaticele
d.repausul la pat
e.prostaglandinele
52.Principalele mijloace terapeutice folosite in amenintarea de avort sunt;
a.antiprostaglandinicee si antiocitocicele
b.tratamentul hormonal cu progesteron
c.antispaticele
d.tocoliticele
e.prostaglandinele

53.Complicatiile septice ale avortului provocat pot fi localizate,generalizate,pana la soc toxicoseptic.Complicatiile septice sunt cele mai frecvente si mai grave complicatii ale avortului provocat.
a.ambele propozitii sunt adevarate si se afla in relatie cauza-efect
b. ambele propozitii sunt adevarate dar nu sunt in relatie cauza-efect
c.prima propozitie este adevarat si a doua falsa
d.prima propozitie este falsa si a doua adevarata
e/ambele propozitii sunt false
54.In etiologia avortului infectat pot fi implicati:
a.germeni gram negativi
b.virusul herpetic
124

c.virusul papiloma
d.germeni gram pozitivi
e.germeni anaerobi si aerobi
55.Nasterea spontana prematura se defineste ca intreruperea intempestiva a cursului sarcinii la o
varsta gestationala cuprinsa intre;
a.26 si 40 de saptamani
b.29 si 38 de saptamni
c.29 si 36 de saptamani
d.30 si 36 de saptamani
e.26 si 42 de saptamani
56.La exemenul clinic obstetrical in sindromul de preruptura uterina se constata:
a.uter hiperton,retractat pe fat
b.ligamentele rotunde se palpeaza in tensiune
c.modificari plastice marcate ale perezentatiei(bose voluminoase)
d.sangerare vaginala redusa
e.sangerare vaginala abundenta
57.Diagnosticul rupturii uterine se face:
a.prin examen radiologic
b.prn examen ecografic
c.prin tuseu vaginal care evidentiaza extinderea unei leziuni cervicale
d.prin control manual al cavitatii uterine
e.prin tomografie computerizata
58.Tratamentul rupturii uterine consta in:
a.masaj energic al uterului si administrarea de stiptice
b.punga de gheata pe abdomen si administrarea de stiptce
c.tratament chirugical dupa stabilizarea hemodinamica a bolnavei
d.tratament chirugical de urgenta fara a se mai astepta stabilizarea hemodinamica
e.pe cat posibil tratament medical si daca sangerarea nu se opreste tratament chirurgical
59.Tratamentul rupturilor perineale consta in:
a.tratament medical cu antialgice si simptomatice
b.tratament local cu antiseptice si pansament steril
c.sutura chirurgicala a leziunilor
d.antibiotice in doza mare datorita zonei cu potential septic
e.nici una din cele de mai sus
60.Infectiile puerperale se definesc ca:
a.totalitatea starilor infectioase cu poarta de intrare genitala
b.totalitatea starilor infectioase ce apar in lauzie
c.totalitatea starilor patologice ce apar in lauzie
d.totalitatea starilor infectioase cu poarta de intrare genitala ,aparute in lauzie
e.nici una din cele de mai sus
61.Incidenta medic a infectiilor puerperale este de:
a.1%
b2%
c.10%
125

d.25%
e.30%
62.Caile de propagare ale infectiei in infectiile puerperale pot fi
a.calea directa prin insamantarea germenilor in caile genitale
b.calea canaliculara ascendenta
c.calea limfatica
d.calea sanghina
e.nici una din cele de mai sus
63.Urmatoarele afirmatii cu privire la infectiile perineale sunt adevarate cu exceptia:
a.se manifesta prin fenomene inflamatorii locale
b.se manifesta prin semne generale,febra,stare generala alterata,etc
c.tratamentul este in general local
d.tratamentul este general cu atibiotice in doze mari,administrat parenteral
e.netratata,afectiunea poate evolua spre propagare locoregionala
64.Urmatoarele simptome si semne sunt sugestive pentru endometrita puerperala:
a.febra
b.starea generala alterata in raport cu gravitatea infectiei
c.sangerarea vaginala abundenta
d.paloarea marcata a tegumentelor
e.uterul sub-involuat
65.Galactocelul consta in:
a.aparitia fenomenelor inflamatorii la nivelul sanului pe traseul unui canal limfatic
b.formatiuni tumorale solide la nivelul sanului secundare lactatiei
c.aparitia secretiei lactate pe un san cu mastoza chistica
d.aparitia unor cavitati chistice la nivelul sanului prin obstruarea cailor secretrii si acumularea laptelui in
canalele galactfore
e/nici una din cele de mai sus
66.Limfangita sanului in lactatie se trateaza prin;
a.suprimarea alaptarii din sanul bolnav
b.evacuarea artificiala a laptelui
c.incizia chirugicala a leziunii
d.ablactere
e.antiinflamatoare

67.Mastita acuta nesupurata se trateaza prin


a.suprimarea alaptarii
b.antibiotice
c.incizia chirugicala a lleziunii
d.punctie biopsie in leziune
e.antiinflamatore
68.Sindromul premenstrual se defineste ca:
a.criza dureroasa pelviana,insotita adeseori de o mica metroragie,si care apare la jumatatea ciclului
menstrual
126

b.ansamblul tulburarilor functionale care apar inaintea menstruatiei la unele femei si dispar odata cu
terminarea ei
c.un ansamblu de dureri pelviene si lombare care apar in timpul menstruatiei
d.absenta menstruatiei
e.sangerari anormale ale endometrului ca o consecinta a dereglarii mecanismului fiziologic al ciclului
menstrual
69.Sindromul intermenstrual se defineste ca:
a.criza dureroasa pelviana,insotita adeseori de o mica metroragie,si care apare la jumatatea ciclului
menstrual
b.ansamblul tulburarilor functionale care apar inaintea menstruatiei la unele femei si dispar odata cu
terminarea ei
c.un ansamblu de dureri pelviene si lombare care apar in timpul menstruatiei
d.absenta menstruatiei
e.sangerari anormale ale endometrului ca o consecinta a dereglarii mecanismului fiziologic al ciclului
menstrual
70.Dismenoreea se defineste ca:
a.criza dureroasa pelviana,insotita adeseori de o mica metroragie,si care apare la jumatatea ciclului
menstrual
b.ansamblul tulburarilor functionale care apar inaintea menstruatiei la unele femei si dispar odata cu
terminarea ei
c.un ansamblu de dureri pelviene si lombare care apar in timpul menstruatiei
d.absenta menstruatiei
e.sangerari anormale ale endometrului ca o consecinta a dereglarii mecanismului fiziologic al ciclului
menstrual
71.Amenoreea se defineste ca:
a.criza dureroasa pelviana,insotita adeseori de o mica metroragie,si care apare la jumatatea ciclului
menstrual
b.ansamblul tulburarilor functionale care apar inaintea menstruatiei la unele femei si dispar odata cu
terminarea ei
c.un ansamblu de dureri pelviene si lombare care apar in timpul menstruatiei sau insotesc menstruatia
d.absenta menstruatiei
e.sangerari anormale ale endometrului ca o consecinta a dereglarii mecanismului fiziologic al ciclului
menstrual

72.Hemoragiile uterine disfunctionale se definesc ca:


a.criza dureroasa pelviana,insotita adeseori de o mica metroragie,si care apare la jumatatea ciclului
menstrual
b.ansamblul tulburarilor functionale care apar inaintea menstruatiei la unele femei si dispar odata cu
terminarea ei
c.un ansamblu de dureri pelviene si lombare care apar in timpul menstruatiei sau insotesc menstruatia
d.absenta menstruatiei
e.sangerari anormale ale endometrului ca o consecinta a dereglarii mecanismului fiziologic al ciclului
menstrual
127

CHIRURGIE pag. 120


1.Supravegherea primara implica:
a.evaluarea functiilor vitale
b.identificarea problemelor amenintatoare de viata
c.evaluarea sistematica a pacientului
d.initierea simulta na a masurilor de resuscitare
e.identificarea tuturor problemelor de ingrijire
2.In cadrul supravegherii primare urmarim:
a.diureza
b.circulatia si controlul hemoragiilor
c.statusul psihologic
d.mentinerea libera a cailor respiratorii
e.expunerea pacientului
3.Cauze ale obstructiei cailor respiratorii:
a.pacienti comatosi cu reflexe diminuate sau abolite
b.traumatisme toraco-abdominale
c.spanzurarea
d.edem Quincke
e.pneumotoracele
4.Obstructia completa a cailor respiratorii se mainfesta prin;
a.bradipnee
b.retractia musculaturii intercostale
c.cianoza
d.tuse productiva
e.stridor
5.Interventii de reducere a obstructiei cailor respiratorii:
a.pozitionarea pacientului in decubit lateral
b.luxatia anterioara a manibulei
c.aspiratia
d.oxigenoterapia
e.plasarea unei sonde orofaringiene

6.Pneumotoracele in tensiune se carcaterizeaza prin:


a.este potential letal
b.aerul patrunde in inspir in spatiul pleural si nu se poate evacua in expir
c.se insoteste obligatoriu de o plaga penetranta toracica
d.se poate vindeca spontan,de aceea nu se initiaza imediat interventiile terapeutice
e.dispnee,tahicardie.devierea traheei,estomparea zgomotelor cardiace,jugulare turgescente,etc
7.Interventii de ingrijire la pacientii cu volet costal:
a.plasarea pacientului in decubit ventral
b.asigurarea oxigenarii adecvate
128

c.reducerea anxietatii
d.plasarea pacientului pe partea afectata
e.efectuarea de exercitii respiratorii
8.Tamponada cardiaca este sugerata de urmatoarele semne clinice:
a.distensia jugularelor
b.cresterea TA
c.accentuarea zgomotelor cardiace
d.cianoza
e.reducerea TA
9.Examinarea neurologica primara urmareste:
a.starea de constiinta
b.reflexele osteo-tendinoase
c.dimensiunea pupilelor
d.tonusul muscular
e.reactivitate ala stimuli
10.Supravegherea secundara se caracterizeaza rpin;
a.include masuri de resuscitare
b.examinaea completa a pacientului
c.include culegerea datelor
d.incepe dupa stabilizarea leziunilor amenintatoare de viata
e.incepe odata cu masurile de resucitare
11.Dupa modul de producere,plagile se clasifica astfel:
a.taiate
b.profunde
c.recente
d.intepate
e.contuze
12.Boala generala a arsilor include urmatoarele stadii:
a.socul combustional,perioada postagresionala
b.perioada metaagresionala dismetabolica
c.perioada chirurgicala,catabolic-anabolica
d.perioada de soc traumatic
e.perioada subclinica

13.Clasificarea arsurilor in functie de profunzime se face astfel:


a.gradul I-epidermul partial
b.gradul II-epiderm si derm
c.gradul III-flictena hemoragica
d.gradul IV-toata grosimea tegumentului,cu escare de grad IV
e.toate raspunsurile anterioare sunt corecte
14.Efectuarea corecta a unui pansament trebuie sa respecte urmatoarele rpincipii:
a.sa asigure absorbita secretiilor
b.sa asigure otemperatura de minim 38 grade C la nivelul plagii
129

c.sa se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunzatoare studiului ei de evolutie


d.sa se lucreze in conditii de asepsie perfecta
e.sa se asigure mobilizarea regiunii lezate,pentru grabirea vindecarii
15.Factorii-cheie implicati in accelerarea vindecarii sunt:
a.reducerea aportului de lichide
b.suportul nutritional
c.prevenirea si tratarea infectiei
d.hipoxia
e.suportul psihologic
16.In evaluarea si descrierea unei plagi trebuie prezicate:
a.ora ultimei schimbari a pansamentului
b.persoana carea aschimbat ultima data pansamentul
c.descrierea zonei din jurul plagii
d.aspectul lichidului drenat din plaga
e.diureza
17.Motivele pentru a deranjao plaga sunt:
a.pentru a urmari evolutia pe termen scurt
b.pentru a indeparta exudatul in exces
c.pentru a indeparta tesutul necrozat
d.pentru a indeparta tuburile de dren sau suturile
e.pentru a o lasa deschisa,favorizand oxigenarea
18.Pregatirea preoperatorie are ca scop:
a.prevenirea infectiilor postoperatorii
b.amanarea interventiei chirurgicale
c.prelungirea perioadei de spitalizare
d.pevenirea complicatiilor intraoperatori
e.neutralizarea susrselor de infectie cu originea la nievlul tegumentului
19.Bilantul clinic general urmareste:
a.inaltimea si greutatea
b.varsta aparenta si reala
c.starea psihica
d.antecedentele familiale
e.diureza

20.Examinarile de la laborator de rutina includ:


a.HLG
b.urocultura
c.glicemia
d.ureea
e.VSH
21.Interventii pentru reducerea senzatiei de greata si a varsaturilor in perioada postoperatorie:
a.administrarea de ceaiuri de citrice
b.administrarea medicatiei parenteral
130

c.sondaj nazogastric
d.evitarea antiemeticelor
e.pozitionarea pacientilor in decubit lateral
22.Interventii pentru profilaxia ileusului si reluarea alimentatiei portoperator:
a.imobilizarea pacientului
b.in perioada de atonie gastrointestianala,pacientul nu v aprimi alimente pe gura
c.montarea unui tub de gaze la pacientii meteorizati
d.administrarea de laxative la indicatia medicului
e.se vor evita clismele la pacientii cu inteverventii pe tubul digestiv superior
23.Profilaxia tromboeomboliilor se realizeaza prin
a.masaj pt stimularea circulatiei
b.imobilizarea extremitatilor
c.folosirea ciorapilor si a faselor elastice
d.administrarea de heparina la pacientii cu risc
e.pozitionarea pacientului in decubit lateral stang
24/Simptomatologia localal a fracturilor consta in;
a.deformarea regiunii
b.escoriatii si plagi in zona fracturii
c.crepitatii osoase
d.eschimoze,hematon
e.stari lipotimice,datorate durerii
25.Principiile unei imobilizari corecte a fracturilor sunt:
a.asigurarea functiilor vitale are prioritate daca imobilizarea unei fracutri nu permite efectuarea masurilor
de resuscitare
b.sa fie adaptata reliefului anatomic al regiunii accidentate
c.sa cuprinda obligatoriu articulatiile situate deasupra focarului de fractura
d.sa fie realizata in asa fel incat indepartarea ei sa fie cat mai facila
e.sa nu exercite compresiune asupra circulatiei sanguine a membrului
26.Indicatiile sondajului vezical sunt:
a.efectuarea examneului sumar de urina
b.monitorizarea debitului urinar
c.intraoperator in interventii de lunga durata
d.controlul incontinentei de urina
e.examinarea prostatei

27.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


a.crsterea TA favorizeaza cresterea diurezei
b.corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice se incepe imediat,prin administrarea de lihice per os
c.se evita fortarea diurezei prin administrarea excesiva de lichide
d.nu se administreaza diuretic inainte de corectarea volemiei
e.diureza nu se poate monitoriza prin catetersim vezical
TESTE CHIRURGIE CONTINUARE pag.123 din carte
131

1.Pentru pregatirea instrumentarului chirurgical se utilizeaza:


a.mijloace mecanice
b.mijloace termice
c.mijloace chimice
2.Caldura uscata sterilizanta este reprezentata de:
a.falmbare
b.fierul de calcat
c.etuva cu aer pupinet
3.Flambarea vizeaza:
a.sterilizarea obisnuita in chirurgie
b.sterilizarea de urgenta
c.sterilizarea uzuala in bacteriologie
4.temperatura si durata expunerii la pupinel (etuva):
a.180-40 min
b.180-30 min
c.180-80 min
5.Intervalul de timp cat instrumentele pupinelizate sunt considerate sterile:
a.48 h
b.24 h
c.10 h
6.Caldura umeda sterilizanta presupune:
a.apa calda
b.apa fierbinte
c.fierbere
d.expunere la vapori
e.vapori sub presiune
7.Antiseprice cu degajare de O2 sunt:
a.perhidrol
b.apa oxigenata
c.oxicianura de mercur
8.Materialul cauciucat se sterilizeaza in:
a.pupinel
b.autoclav
c.baie alcoolica
9.Autoclavarea presupune:
a.expunerea la vapori
b.utilizarea de vapori sub presiune
c.utilizarea de vapori de etilenoxid
10.Complicatiile ulcerului sunt:
a.hemoragia
b.perforatia
c.stenoza
132

d.penetratia
e.malignizarea
11.Vagotomia presupune:
a.extirparea nervului vag
b.sectionarea nervului vag
c.sutura nervului vag
12.Sindromul de ansa aferenta este caracteristic:
a.gastroduodenoanstomozei
b.gastrojejunoanastomozei
c.piloroplastiei
13.Colecistectomia semnifica:
a.incizia colecistului
b.extragerea calculilor
c.extirparea colecistului
14.Hemoragie interna inseamna:
a.hemoperitoneu
b.hemopericard
c.hemotorax
15.plaga penetranta semnifica:
a.plaga abdominala
b.plaga parietala cu interesarea peritoneului
c.plaga pancreatica
16.Sindromul de strivire reprezinta:
a.patologie nervoasa
b.patologie musculara si circulatorie
c.insuficienta renala cronica
17.Arsurile se clasifica in:
a.trei grade
b.doua grade
c.patru grade
18.Indicele pronostic se refera la:
a.operatiile anterioare ale bolnavului
b.produsul-suprafata arsa X profunzimea
c.localizarea arsurii
19.Regula lui Wallace reprezinra:
a.multiplu de 1
b.multiplu de 9
c.multiplu de 3
20.Suprafata palmei bolnavului reprezinta:
a.2 %
b.3 %
c.1 %
133

21.Prelucrarea primara in arsuri reprezinta:


a.decapare
b.evacuare
c.tratament chirurgical local,epilare,profilaxia AT
22.Socul postcombustional apare la:
a.ip<40
b.ip=40-100
c.ip>160
23.Degeratura reprezinta:
a.hipotermie generala
b.congelare locala
c.gangrena la arteritici
24.Degeratura prezinta:
a.trei stadii
b.doua stadii
c.patru stadii
25.Piciorul de transee semnifica:
a.gangrena
b.edem cu tulburari trofice si vastomotorii
c.micoza antepicior
26.Tratamentul degeraturii presupune:
a.reancalzire rapida
b.reancalzire treptata
c.tonicardiace
27.Pentru peritonita este caracteristic:
a.semnul valului
b.contractura musculara abdominala
c.semnul Rowsing
28.Peritonita chimica este caracteristica:
a.perforatiei gastrice
b.perforatiei duodenala
c.perforatiei apendiculare
29.Perforatia colecistului determina:
a.coleperitoneu
b.peritonita biliara
c.peritonita stercorala
30.Peritonita apendiculara poate fi:
a.generalizata
b.localizata
c.in doi timpi
134

31.Peritonita poate apare:


a.in perforatie de organ digestiv luminal
b.postoperator
c.prin perforatie diastatica
32.Reactia peritoneala este definita de semnele:
a.rezonatorului (Mandel)
b.decompresiunii bruste Blumberg
c.apararea musculara
33.Peritonita poate fi diagnosticata prin:
a.leucocitoza
b.punctie abdominala
c.pneumoperitoneu
34.Abdomenul acut chirurgical include:
a.colica biliara
b.peritonita acuta generalizata
c.pancreratita acuta
d.hemoperitoneu
e.infarct intestinal
35.In ocluzie se practica:
a.examenul baritat gastrointestinal
b.clisma baritata
c.clisma evacuatorie
36.In suspiciune de ulcer perforat se interzice:
a.examenul baritat gastric
b.punctia abdominala
c.clisma terapeutica
37.In stadiul cronic al empiemelor pleurale apar urmatoarele modificari:
a.pungi pleurale delimitate de simfize
b.ingrosari pleurale
c.calcifieri pleurale
d.fistule bronho-pleuro-cutanate
e.colectie serocitrina,tulbure,abudenta in marea cavitate pleurala

38.Obiectivele tratamentului local in pleureziile purulente sunt:


a.evacuarea puroiului
b.dezinfectia pleurei
c.aparitia pahipleuritei
d.prevenirea constituirii cloazonarilor
e.prevenirea pahipleuritei
39.care din urmatoarele conditii patologice pot cauza un sindrom de ischemie acuta prin embolie:
a.fibrilatia atriala
b.mixomul atrial stang
135

c.endocarditele
d.anevrismele arteriale
e.tromboflebita superficiala
40.Forma tipica a sindromului de ischemie acuta se caracterizeaza prin urmatoarea simptomatologie cu
exceptia:
a.durere
b.edem al membrului
c.paloarea extremitatii
d.absenta pulsului
e.parestezie
41.Datorita careia dintre proprietatile seroasei peritoneale organismului reuseste sa localizeze
procesele supurative intraperitoneale:
a.secretorie
b.rezorbtiva
c.plastica
d.imunologica
e.secretorie si imunologica
42.Care din urmatoarele afirmatii este cunoscuta sub denumirea de legea lui Stokes:
a.orice seroasa iritata produce paralizia musculaturii netede subiacente
b.orice seroasa iritata determina aparitia unui exudat
c.orice seroasa inflamata determina aparitia unui transudat
d.ileusul dinamic duce la inflamatia seroasei supraiacente
e.iritatia seroasei peritoneale nu determina neaparat paralizia musculaturii netede subiacente
43.Care din urmatoarele semne sunt semne de iritatie peritoneala:
a.semnul Blumberg
b.semnul clopotelului
c.apararea musculara
d.contractura musculara
e.clapotajul
44.Care din urmatoarele afirmatii legate de pneumoperitoneu sunt false:
a.este un semn ecografic
b.e caracteristic ocluziilor intestinale
c.se evidentiaza prin decompresiunea brusca a peretelui abdominal
d.este semn radiologic caracteristic perforatiilor jejuno-ileale
e.este semn radiologic care poate fi pus in evidenta in perforatiile gastrice,duodenale,colice,rectale si ale
esofagului
45.Urmatoarele conditii patologice determina ocluzie intestinala prin obstructie de cauza
endolumentala,cu exceptia:
a.tricobezoar
b.bride
c.fitobezoar
d.ghem de scarizi
e.calcul biliar
46.Care din urmatoarele semne radiologice este patognomonic pentru ocluzia intestinala:
a.pneumoperitoneul
136

b.aeroenteria
c.nivelele hidroaerice
d.pneumobilia
e.abdomenul opac
47.Care din urmatoarele semne si simptome nu fac parte din tetrada diagnosticata a ocluziilor
intestinale:
a.durerea abdominala
b.varsaturile
c.apararea musculara
d.meteorismul
e.suprimarea tranzitului intestinal.
48.Notiunea de ileus dinamic este sinonima cu:
a.ocluzia mecanica
b.peritonita generalizata
c.ocluzia prin strangulare
d.ocluzia intestinala functionala
e.ocluzia prin obstructie
49.caracterul de colica intermitenta al durerii abdominale este caracteristic pentru:
a.peritonita acuta generalizata
b.infarctul enteromezenteric
c.volvulusul intestinal
d.ocluzia mecanica prin obstructie
e.ocluzia mecanica prin stranglare.

TESTE LICENTA
SANATATE PUBLICA SI NURSING COMUNITAR pag. 129

1.Cum sunt definite serviciile de sanatate:


a.un sistem de institutii care sunt recunoscute oficial si care sunt organizate pe intreg teritoriul unui stat
b.un sistem de institutii care au ca obiectiv de activitate satisfacerea diverselor necesitatii si cerinte de
sanatate ale populatiei acelui stat
c.un sistem de institutii care sunt recunoscute oficial,sunt organizate pe intreg teritoriul unui stat,si au ca
obiectiv de activitate satisfacerea diverselor necesitatii si cerinte de sanatate ale populatiei acelui stat
2.Serviciile de sanatate asigura ingrijiri de sanatate:
a.indivizilor si familiilor
b.familiilor si comunitatilor
c.indivizilor,familiilor si comunitatilor.
3.Serviciile de sanatate de baza constau din:
a.o retea de institutii administrate de guvern,ca parte a sistemului administrativ national care furnizeaza
un anumit nivel de asistenta de urgenta si servicii preventive
137

b.o retea de institutii administrate de comunitate,ca parte a sistemului administrativ local care furnizeaza un
anumit nivel de asistenta de urgenta si servicii preventive
c.o retea de institutii ale carei servicii sunt asigurate de perosnal de specialitate si auxiliare care este
selectionat cu consultarea prealabila a comunitatii.
4.Serviciile de sanatate de baza sunt asigurate de:
a.personal de specialitate si auxiliar selectionat cu o consultare prealabila a comunitatii pe care o deserveste
b.personal de specialitate si auxiliar selectionat fara o consultare prealabila a comunitatii pe care o
deserveste
c.profesionistii de sanatate preocupati de aspectele socio-economice ale sanatatii
5.Serviciile de sanatate de baza sun asigurate:
a.fara o implicare obligatorie a comunitatii in actiunile menite rdicarii standardului ei de sanatate
b.cu o implicare obligatorie a comunitatii in actiunile menite ridicarii standardului ei de sanatate
c.nici unul din raspunsuri nu este corect.
6.De obicei serviciile de sanatate de baza actioneaza:
a.de la centru spre periferie
b.de la periferie spre centru
c.ambele raspunsuri sunt corecte
7.Serviciile de sanatate de baza:
a.incearca sa identifice si sa utilizeze o tehnologie medicala adecvata
b.nu incearca in mod necesar sa identifice si sa utilizeze o tehnologie medicala adecvata
c.sunt preocupate de aspectele socio-economice ale sanatatii sau de activitatile interdisciplinare.
8.Serviciile de sanatate de baza:
a.nu sunt preocupate de aspectele socio-economice ale sanatatii sau de activitatile interdisciplinare
b.sunt preocupate de aspectele socio-economice ale santatii
c.sunt preocupate de activitatile interdisciplinare.
9.Cei trei factori principali implicati in serviciile de sanatate sunt:
a.consumatorii de servicii de sanatate,profesionistii de sanatate si casele de asigurari de sanatate
b.furnizorii de servicii de snatate,consumatorii de servicii de sanatate si administratia de sanatate
c.furnizorii de servicii de sanatate,comunitatea si directiile de sanatate publica.
10.Cele trei niveluri ale ingrijirilor sunt:
a.ingrijirile primare de sanatate,ingrijirile curative si recuperarea
b.ingrijirile primare de sanatate,ingrijirile secundare de sanatate si ingrijirile tertiare de sanatate
c.ingrijirile preventive,educatia pentru sanatate si recuperarea.

11.Ingrijirile primare de sanatate:


a.sunt acele ingrijiri esentiale de sanatate acordate la nivelul spitalului de catre profesionisti care lucreaza in
echipa colaborand intre ei
b.sunt acele ingrijiri esentiale de sanatate acordate la nivelul institutii specializate in recuperarea
persoanelor,de catre profesionisti care lucreaza in echipa colaborand intre ei
c.sunt acele ingrijiri esentiale de sanatate acordate la nivel comunitar in cadrul asistentei medicale
primare si a nursingului comunitar de catre profesionisti care lucreaza in echipa colaborand intre ei,cu
membrii comunitatii si cu alte categorii de profesionisti comunitari.
138

12.Ingrijirile primare de sanatate:


a.sunt centrate pe familie,comunitate si membrii acesteia
b.sunt centrate pe individ
c.ambele raspunsuri sunt corecte.
13.Lucratorii de sanatate din comunitate (furnizorii de servicii de sanatate) sunt acei profesionisti
care:
a.isi desfasoara activitatea intr-un spital,colaboreaza cu membrii comunitatii si lucreaza impreuna cu alti
membri intr-o echipa
b.traiesc in cadrul comunitatii si lucreaza impreuna cu alti membri intr-o echipa
c.traiesc in cadrul comunitatii si lucreaza independent de alti profesionisti de sanatate.
14.Tipul lucratorilor de sanatate din comunitate:
a.variaza intre tari si comunitati in funtie de necesitati si de resursele disponibile pentru satisfacerea
nevoilor lor
b.nu variaza intre tari si comunitati in functie de necesitati si de resursele disponibile pt. satisfacerea
nevoilor lor
c.variaza intre tari si comunitati dar nu depind de resursele disponibile.
15.Membrii echipei de sanatate din comunitate:
a.asigura de obicei al doilea contact intre individ si sistemul de sanatate
b.asigura de obicei primul contact intre individ si sitemul de sanatate,adica asigura punctul de intrare in
sistem
c.nu asigura contactul intre individ si sitemul de sanatate.
16.Ingrijirile secundare de sanatate:
a.sunt acele ingrijiri acordate la nivel de spital de catre personal specializat
b.sunt acele ingrijiri esetntiale de sanatate acordate la nivelul in institutii specializate in recuperarea
persoanelor,de catre profesionisti care lucreaza in echipa colaborand intre ei
c.sunt acele ingrijiri esentiale de sanatate acordate la nivel comunitar in cadrul asistentei medicale primare
si a nursingului comunitar de catre profesionisti care lucreaza in echipa colaborand intre ei,cu membrii
comunitatii si cu alte categorii de profesionisti comunitari.
17.Ingrijirile secundare de sanatate:
a.sunt centrate pe individ (pacient/pacienta)
b.sunt centrate pe familie
c.sunt centrate pe comunitate si membrii acesteia.

18.Ingrijile tertiare de sanatate sunt:


a.sunt acele ingrijiri acordate la nivel de sptital de catre personal specializat
b.sunt acele ingrijri esentiale de sanatate acordate la nivel comunitar in cadrul asistentei medicale primare
si a nursingului comunitar de catre profesionisti care lucreaza in echipa colaborand intre ei,cu membrii
comunitatii si cu alte categorii de profesionisti comunitari
c.sunt acele ingrijiri de sanatate,acordate in institutii specializate in recuperarea persoanelor cu infirmitati
sau cu un handicap.

139

19.Sistemele de sanatate din Europa au metode de finantare si de operare diferite de la tara la tara
dar sunt puse sa faca fata acelorasi cerinte care sunt in conflict:
a.presiunea politica constanta de a asigura persoanelor cu venituri mari accesul la cele mai bune ingrijiri de
sanatate cerinta imperativa de a creste pretul de cost al ingrijirilor de sanatate
b.presiunea politica constanta de a asigura fiecarui cetatean accesul la cele mai bune ingrijiri de sanatate
si cerinta imperativa de a scadea pretul de cost al acestor ingrijiri
c.presiune politica constanta de a asigura persoanelor cu venituri mari accesul la cele mai bune ingrijiri de
sanatate cerinta imperativa de a scadea pretul de cost al acestor ingrijiri.
20.Tendinta in serviciile de sanatate este:
a.de a asigura servicii din ce in ce mai specializate care,cu costuri mari,sa concentreze tehnici tot mai
elaborate pentru diagnosticarea bolii
b.de a introduce echipamente foarte scumpe care,utilizand cele mai avansate tehnologii medicale,sa fie
folosite pentru a prelungi viata noi-nascutilor sau a persoanelor in varsta care in trecut nu ar fi
supravietuit
c.de a acorda o atentie deosebita,din nou,modelului de ingrijire a sanatatii bazat pe ingrijirile comunitare.
21.Metoda de furnizare a ingrijirilor de sanatate care a fost descrisa ca ,,modelul bazat pe ingrijirea
bolii, ,,modelul bazat pe ingrijirea de spital sau ,,modelul bazat pe ingrijirea medicala,asigura:
a.cel mai inalt ,,bine la cel mai ridicat pret de cost si pentru o foarte mica parte din populatie
b.cel mai inalt ,,bine la cel mai scazut pret de cost si pentru o foarte mica parte din populatie
c.cel mai inalt ,,bine la cel mai ridicat pret de cost si pentru o mare parte din populatie
22.Conform conceputlui O.M.S.,ingrijirile primare de sanatate sunt acele ingrijiri prin care:
a.se poate atinge cel mai scazut standard de sanatate cu cel mai scazut pret de cost si pentru cel mai mare
numar de oameni
b. se poate atinge cel mai ridicat standard de sanatate cu cel mai scazut pret de cost si pentru cel mai mare
numar de oameni
c. se poate atinge cel mai ridicat standard de sanatate cu cel mai ridicat pret de cost si pentru cel mai mare
numar de oameni.
23.Unul din elementele cheie sugerate de catre conceptul O.M.S privind ingrijirile primare de
sanatate este:
a.promovarea ingrijirilor paliative
b.promovarea unei nutritii sanatoase si asigurarea consumului de apa potabila
c.promovarea modelului bazat pe ingrijirea bolii.
24.Unul din elementele cheie sugerate de catre conceptul O.M.S privind ingrijirile primare de
sanatate este:
a.promovarea ingrijirilor de recuperare
b.masuri ptr o igiena de baza
c.promovarea modelului bazat pe ingrijirea medicala.
25.Unul din elementele cheie sugerate de catre conceptul O.M.S privind ingrijirile primare de
sanatate este:
a.ingrijirea mamei si copilului,inclusiv planificarea familiala
b.promovarea ingrijirilor paliative
c.ingrijirea in spital.
26.unul din elementele cheie sugerate de catre conceptul O.M.S privind ingrijirile primare de
sanatate este:
140

a.promovarea ingrijirilor paliative


b.promovarea modelului bazat pe ingrijirea bolii
c.imunizarea impotriva majoritatii bolilor infecto-contagioase
27.unul din elementele cheie sugerate de catre conceptul O.M.S privind ingrijirile primare de
sanatate este:
a.prevenirea si controlul imbolnavirilor edemice locale
b.promovarea ingrijirilor de recuperare
c.promovarea modelului bazat pe ingrijirea bolii.
28.Unul din elementele cheie sugerate de catre conceptul O.M.S privind ingrijirile primare de
sanatate este:
a.promovarea ingrijilor de recuperare
b.educatie privind recunoasterea problemelor de sanatate si cunoasterea ,etodelor de a le preveni si
controla
c.promovarea modelului bazat pe ingrijirea bolii.
29.Unul din elementele cheie sugerate de catre conceptul O.M.S privind ingrijirile primare de
sanatate este:
a.promovarea ingrijirilor paliative
b.tratament adecvat pentru imbolnavirile comune si vatamari
c.promovarea modelului bazat pe ingrijirea medicala.
30.Standardul este:
a.o exprimare a unui nivel nedefinit de calitate sau de competenta care este asteptat in anumite conditii date
b.o exprimare a unui nivel definit de calitate sau de competenta care este asteptat in anumite conditii date
c.o exprimare a unui nivel definit de calitate sau de competenta care nu este asteptat in anumite conditii
date.
31.In domeniul nursingului,standardele:
a.identifica si definesc criteriile care influenteaza calitatea sau competenta serviciului de nursing si in
fiecare caz spun care sunt asteptarile
b.identifica si definesc criteriile care influenteaza calitatea sau competenta servicului medical si in fiecare
caz spun care sunt asteptarile
c.identifica si definesc criteriile care influenteaza calitatea sau competenta serviciului de nursing dar nu
spun care sunt asteptarile.
32.Standardele pot si grupate in trei categorii principale:
a.aprecierea,procesul,rezultatul
b.struictura,procesul,rezultatul
c.structura,evaluarea,implementarea.

33.Standardele practicii de nursing reprezinta:


a.nivelul dezirabil de performanta in raport cu care se compara practica actuala efectiva
b.nivelul dezirabil si realizabil de performanta in raport cu care se compara practica actuala efectiva
c.nivelul realizabil de perfrmanta in raport cu care se compara practica actuala efectiva.
34.Standardele nursingului comunitar tintesc mai degraba:
a.practica astfel incat profesionistul are cunsotinte sistematice in practica nursing in aria
aprecierii,planificarii,implementarii si evaluarii
141

b.teoria astfel incat profesionistul are cunostinte sistematica in practica nursing in aria
aprecierii,planificarii,implementarii si evaluarii
c.nici un raspuns nu este corect
35.O definitie a filozofiei din punctul de vedere al teoreticienilor din domeniul managementului in
nursing este:
a.filozofia este declararea valorilor ce indruma comportamentul in asa fel incat sa se duca la telul dorit
b.filozofia articuleaza o viziune si dezvolta un scop al credintelor si al valorilor ce indruma fiecare
profesionist in practica sa
c.filozofia trebuie scrisa si verificata pentru ca,de multe ori,poate fi depasita
36.Filozofia din punctul de vedere al teoreticienilor din domeniul managementului in nursing :
a.nu trebuie scrisa si verificata pentru ca nu poate fi depasita
b.trebuie scrisa si verificata pentru ca,de multe ori,poate fi depasita
c.nici unul din raspunsuri nu este corect
37. Filozofia din punctul de vedere al teoreticienilor din domeniul managementului in nursing :
a.este cuprinsa in standardele de calitate ale fiecarui proces de nursing
b.nu este curpinsa inn standardele de calitate porcesului de nursing
c.nici unul din raspunsuti nu este corect
38. Filozofia din punctul de vedere al teoretiienilor din domeniul managementului in nursing :
a.nu este in relatie de interdependenta cu scopurile si obiectivele nursingului
b.este in relatie de independenta cu scopurile si obiectivle nursingului
c.este in relatie de dependenta cu telurile nursingului
39.Scopul este:
a.un final pe care o persoana se straduieste sa-l obtina;tinta,obiectiv
b.o evaluare a starii de sanatate
c.o propunere de aplicare a planului de ingrijire
40.Scopurile trebuie sa fie;
a.sufiecint de importante si atractive pentru a prezenta o provocare pentru indivizi sau organizatii
b.deosebit de importnate incat sa devina intagibile pentru indivizi
c.foarte indraznete incat sa intimideze organizatiile
41.Scopurile nursingului;
a.sunt metode de apreciere a starii de sanatate
b.sunt metode de aplicare a planului de ingrijire
c.sunt programe de dezvoltare continua a caliataii acutlui de nursing ca rezultat al dezxvoltarii
tehnologiilor

42.Obiectivul este:
a.o evaluare a starii de santate
b.rezultatul final pe care un program incearca sa-l obtina
c.o propunere de aplicare a planului de ingrijire
43.Care din afirmatiile de mai jos este corecta;
a.obiectivle nusringului sunt parti ale scopurilor
b.scopurile nursingului sunt parti ale obiectivleor
142

c.obiectivele si scopurile nursingului sunt independente de filozfia nursingului


44.Care din afirmatiile de mai jos este corecta;
a.scopurile si obiectivele actioneaa sinergic in sensul propus de filozofie pentu indeplinirea telurilor
b.scopurile si obiectivele actioneaza independent pentru indeplinirea telurilor
c.obiectivlee actioneaa sinergic in sensl propus de scopuri
45.Preceptul 1 al nursingului comunitar:
a.nursingul comunitar nu este o activitate stabilita p baza recunoasterii nevoilor ci functioneaza conform
planului general de sanatate
b.nursingul comunitar este o activitate stabilita pe baza recunoasterii nevoilor si functioneaza conform
planului general de sanatate
c.nursingul comunitar este o activitate stabilita pe baza recunoasterii nevoilor si functioneaza independent
de planul general de sanatate\
46.Perceptul 3 al nursingului comunitar scoate in relief faptul ca:
a.asa cum nursa trebuie sa lucreze pentru client si familie mai curand decat cu ei
b.nursingul comunitar va trebuie sa planifice programele de sanatate cu membrii comunitatii mai degraba
decat pentru acestia
c.nursingul comunitarva trebui sa panifice programele de sanatate pt membrii comunitatii mai degraba
decat pentru acestia
47.Perceptul 13 al nursingului comunitar sustine ca:
a.nursa comuniitara nu trebuie sa furnizeze ajutor material ci trebuie sa dirijeze clientul si familia catre
resursele comunitare disponibile pt asistenta financiara si sociala
b.nursa comunitara trebuie sa furnizeze ajutor material si sa sa dirijeze clientul si familia catre
resursele comunitare disponibile pt asistenta financiara si sociala
c. nursa comunitara trebuie sa furnizeze ajutor material si sa nu dirijeze clientul si familia catre
resursele comunitare disponibile pt asistenta financiara si sociala
48.Perceptul 16 al nursingului comunitar sustine ca ;
a.nursa comunitara nu are nevoie sa-si dezvolte calitataile sale profesionale si cunostintele generale
b.autoritatile locale au responsabilitatea de a planifica obiective pe teren scurt pt dezvoltarea calitatilor
profesionale si a cunosintelor generale ale nurselor comunitare
c.nursa comunitara are responsabilitatea de a-si planifica obiective pe termen scurt si pe termen lung pt
dezvoltarea calitatilor profesionale si a cunostintelor generale
49.care din afirmatiile de mai jos este corecta:
a.batranetea este o boala si nu se trateaza
b.ingrijirile geriastrice au ca scop vindecarea de batranete
c.ingrijirile geriatrice au ca scop cresterea calitatii vietii si atingerea independentei in satisfacerea
nevoilor
50.Care din urmatoarele demersuri este cel mai uman;
a.abandonul muribundului in spital care ste similar cu eutanasia pasiva
b.inversunarea terapeutica care inseamnaa face totul pana in utlima clipa
c.demersul paliativ
PSIHOLOGIE NURSING pag. 136
143

1.Personalitatea se defineste ca fiind:


a.stare emotionala placuta sau pozitiva rezultata din experienta muncii
b.stare emotionala necesara pentru a face fata unui viitor apropiat pe baza unei atitudini creatoare
plurivalente
c.ansalmblu de trasaturi morale si intelectuale,de insusiri si aptitudini sau defecte care caracterizeaza
modul propriu de a fi al unei persoane ,individualitatea ei comparativ cu alte persoane
2.Caracteristicele fundamentale al personalitatii sunt:
a.interes si cointerese ,grad de permanenta,structura ,dinamica,predispozitii ereditare
b.convingeri si valori,structura,grad de permanenta,aspect afectiv,predispozitii ereditare
c.dinamica,structura,grad de permanenta,aspect afectiv,predispozitii ereditare
3.Temperamentul ca substructura a personalitatii reprezinta:
a.dinamica generala a individului,data de mobilitatea,tenacitatea si echilibrul proceselor de excitatie si
inhibitie si la nivelul SNC
b.firea omului legata de constitutia corporala sau de particularitati anatomo-fiziologice
c.dinamica generala a inividului data de SNC,care asigura coordonarea integrala a tuturor proceselor
organice si mediaza comportamentul in virtutea activitatilor neuropsihice ale creierului
4.Componenta de realizare efectiva a personalitatii este reprezentata de:
a.interese,preferinte,aspiratii
b.totalitatea capacitatilor,aptitudinelor si actiunilor realizate
c.totalitatea capacitatilor care asigura lucrul in echipa conducand la realizarea scopurilor individului
5.Sheldon(1940),folosind o nomeclantura embriologica,considera ca exista trei itpuri temperamentale
,astfel:
a.tipul endomorf(visceroton),tipul mezoforf(somatoton),tipul ectomorf(cerebroton)
b.tipul longilil(leptosom,astenic),tipul endomorph(viscerotonn),tipl picnic
c.tipul picnic,tipul longilin,tipul athletic
6.Clasificarea celor patru tipuri temperamentale date de proportia anumitorumoriin organismul
uman a fos realizata de :
a.maslow
b.hipocrate
c.kretschemer
7.H.J. Eysenck a stabilit o tipologie a personalitatii,utilizand doua variante de baza:
a.variabila stenic-astenic,variabila hipertimic-hipotimic
b.variabila incordat-relaxat,variabila stabilitateinstabilitate psihologica
c.variabila introversiune extraversiune,variabila stabilitate-instabilitate psihologica

8.Exista trei mari cicluri ale vietii;


a.ciclul prenatal(primele 9 luni),ciclul adult(20-65 ani),ciclul de regresie(peste 65 ani)
b.copilaria(1-14 ani),tineretea(15-50 ani),batranetea (50-90 ani)
c.ciclul de crestere si dezvoltare(primi 20 de ani),ciclul de adult(20-65ani),ciclul de regresie (peste 65 ani)
9.Ciclul adult curpinde;
a.adolescenta prelungita(20-24 ani)
tinerete(23-34 ani)
144

varsta adulta mijlocie(34-55ani)


varsta adulta tardiva(55-65ani
b.tineretrea (25-34 ani)
vartsa adulta precoce(35-44ani)
varsta adulta mijlocie(45-55ani)
varsta adulta tardiva(55-65ani)
c.adolescenta prelungita(20-24 ani)
tinerete tardiva(25-35 ani)
varsta adulta(35-55 ani)
varsta aulta tardiva (55-65 ani)
10.Adolescenta se caracterizeaza rpin;
a.conflictul dependenta-autonomie care poate genera tulburari comportamentale de diverse grade si chiar
nevroze
b.aparitia frecventa a sentimentului de singuratate
c.stare de irascibilitate si hipersenzivitate
11.Caracterul este;
a.reprezentat ca sistem operational eficient ce investeste in activitate si se apreciaza dupa rezultatele
obtinute
b.reprezentat ca o fizionomie sipirtuala individuala in care poate exista o disconcordanta intre sensurile si
nivelurile atitudinale si aptiduinilale
c.reprezentat prin relatiile persoanei,atitudinele sale constatnte faat de ceilalti,fata de sine,fata e normele
sociale si de valorile morlae ale societatii
12.La hipertensivi exista:
a.stare de tesniune psihologica cronica sim o agresivitate inhibata neexteriozata
b.un conflict intre nevoile de dependenta,interese nesatisfacute si nevoia de independenta
c.stare de iritabilitate ce duce la stari depresive si uneori la frustrare
13.Trasaturile anxioase de personalitate predispun la
a.tulburare amnestica
b.sindrom depresiv acut
c.afectiuni coronariene
14.Trasaturile anxioase de personalitate predispun la
a.adaptarea la locul de munca al personalului medical
b.atat in evolutia bolii cat si apairtia altor boli ,datorita unor predispozitii psiho-afective
c.starea de sipirt al bolnavilor din salonul in care este internat pacientul

15.Asistentul medical preocupat de perfectionare reuseste:


a.sa comunice mai bine cu pacientii
sa fie mai buni confidenti pentru pacienti
sa fie mai bine integrati la locul de munca
b.sa se adapteze la cerintele pacientilor
sa dovedeasca abilitate in comunicarea cu personalul de serviciu
sa comunice mai bine cu pacientii
c.sa aiba idei creatoare plurivalente
145

sa educe rezultate bune apartinatorii


sa fie mai bine integrati la locul de munca
16.Persoanele agresive,iritabile,usor frustrabile,pot dezvolta in general;
a.neoplasme
b.boli coronariene
c.ast bronsic
17.Personalitatea individului;
a.poate influenta evolutia bolii
b.influenteaza adaptarea la locul de munca
c.nu poate influenta aparitia unor boli
18.Asistentii medicali care se instruiesc continuu;
a.prezinta nivele crescute ale burnout-ului ,datorita efortului in plus pe care il depun
b.reusesc sa comunice mai bine cu pacientii
c.se integreaza mai bn la locul de munca
19.Pentru a profesa ca asisten medical:
a.este importata cunoasterea propriei personalitati
b.sunt suficiente calitatile intelectuale
c.sunt mai importante calitatile morale
20.Persoanele cu calitati intelectuale deosebite,dar cu abilitati de comunicare mai scazute:
a.nu pot profesa ca asistenti medicali
b.pot profesa ca asistenti medicali ,dar este necesara dezvoltarea abilitatilor de comunicare
c.pot profesa ca asistenti medicali ,fara sa isi mai dezvolte aceste abilitati,fiindu-le suficiente capacitaile
intelectuale
21.Cele mai importante calitati ale asistentului medical sunt:
a.capacitati intelectuale deosebite
b.o buna abilitate de adaptare la cerintele pacientului
c.o buna abilitate de comunicare
22.Sinele prezent,ca si componenta a conceptului de sine,se refera la:
a.modul in care ar vrea persoana sa se vada pe ea insasi
b.modul in care persoana isi percepe imaginea corporala
c.modul in care persoana crede ca este vazuta(perceputa) de ceilalti
23.Conceptul de sine;
a.se dezvolta incepand din copilarie
b.se poate schimba rapid la aparitia unui eveniment negativ,indiferent de intensitatea acestuia
c.se caracteriezeaza printr-o relativa stabilitate
24.Daca conceptul de sine este amenintat sau chiar scindat;
a.comportamentul persoanei este anxios,defensiv,aparand chair retragerea sociala
b.nu apar modificari in comportamentul individului
c.evaluarea atenta poate fi o conditiei esentiala in rezolvarea unor probleme pe care persoana le are
25.Activarea sistemului nervos vegetativ simpatic,in cadrul raspunsului la stres,poate fi sesizata prin;
a.masurarea pulsului,tensiunii arteriale,respiratorie
b.efectuarea unui test de inteligenta
146

c.nu poate fi sesizata


26.Indicatorii ai unui nivel scazut al stimei de sine sunt:
a.ezitarea cererii de ajutor
b.pesimismului
c.optimismul
27.Indicatorii ai unui nivel scazut al stimei de sine sunt:
a.neagreerea celor care sunt intr-o stare (fizica/psihica)buna
b.efectuarea multor confidente altei persoane sau intr-un grup
c.exprimarea unui sentiment de supraevaluare asupra propriei persoane
28.Sunt indicatori ai unui nivel, scazut al stimei de sine pentru un individ care:
a.simte ca ar trebui laudat
b.nu ezita sa ceara ajutor
c.se simte nefolositor
29.Indicatorii ai unui nivel al stimei de sine scazut sunt:
a.exprimarea a avea putine inzestrari/realizari
b.individul se simte superior.se compara rar cu altii
c.individul se simte ineficient
30.Indicatorii ai unui nivel al stimei de sine scazut sunt:
a.se simte important
b.se simte incopetent
c.este incapabil sa stabileasca obiective
31.Relatiile sociale se produc atunci cand doi sau mai multi oameni comunica.Aceste relatii se pot
clasifica in;
a.relatii verticale(parinti-copii)
b.relatii oblice
c.relatii orizontale(sot-sotie;prieteni)
32.Relatiile pot fi influentate de cultura societatii in care se formeaza ,asfel sunt corecte urmatoarele
afirmatii:
a.intre sot si sotie exista relatii vertiale in anumite societati
b.relatia parinte copil trebui sa ramana orizonatala
c.relatia printre copil poate evolua de la o relatie verticala la una orizontala
33.Teoria economica a relationarii sustine ca:
a.oamenii vad relatiile in termenii ,,contractului social al costului si beneficiului
b.rasplata pe care o vom obtine de la celalalt sa fie pe masura investitiei pe care am facut-o in aceatsa
relatie
c.acest mod de a vedea lucrurile sunt considerate a fi cele mai stabile pe termen lung.
34.Teoria echitatii sustine ca relatiile trbuie sa fie echilibrate pentru a supravietui pe termen
lung.Intre principiile care sustin aceasta teorie fac parte urmatoarele:
a.oamenii trebuie sa incerce sa minimizeze rasplata si sa maximizeze experientele neplacute intr-o relatie
b.raplata (recompensa) poate fi impartita in diferite moduri in functie de propriul sistem al grupului sau al
cuplului
c.relatie inechitabila produce stres celui aflat in pierdere.
147

35.Teoria echitatii sustine ca re;atii;e trebuie sa fie echilibrate pentru a supravietui pe termen
lung.Intre principiile care sustin aceasta teorie fac parte urmatoarele afirmatii:
a.rasplata(recompensa) poate fi impartita in diferite moduri in functie de propriul sistem al grupului sau al
cuplului
b.relatie inechitabila produce stres celui aflat in pierdere
c.daca o persoana aflata intr-o relatie inechitabila incearca sa repuna relatia intr-o stare de echilibru efortul
ei va fi cu atat mai mare cu cat gradul inechitatii este mai mare.
36.Procesul patologic implica:
a.tulburarea unitatii fortelor din organism
b.tulburarea dintre otganism si mediu
c.tulburarea unitatii fortelor din organism si a organismului cu mediul.
37.Tulburarile de conduita apar frecvent:
a.la pubertate
b.la adolescenta
c.la maturitate.
38.Tipurile de personalitate cu predispozitie la stres psihic sunt:
a.indivizii cu tipul A sunt mai reactivi decat cei cu tipul B
b.indivizii cu tipul B sunt mai reactivi decat cei cu tipul A
c.atat indivizii cu tip A cat si cei cu tip B.
39.Consecintele comportamentului de tip A sunt urmatoarele cu exceptia:
a.anxietatea
b.depresia
c.otpimism.
40.Prevalenta schizofreniei si a alor boli psihice precum si a tulburarilor anxioase creste in:
a.clasele sociale cu statut socio-economic scazut
b.clasele sociale cu statut socio-economic ridicata
c.nu are implicatie statututl socio-economic.
41.Dupa Wunn atentia se clasifica in trei categorii cu exceptia:
a.atentia involuntara
b.atentia voluntara
c.atentia distributiva.
42.Stimulii care sunt capabili sa determine atentia se numesc:
a.stimuli prosexigeni
b.stimuli vizuali
c.stimuli olfactivi.
43.Caracteristicile stimulilor prosexigeni sunt:
a.mobilitatea,variatia
b.mobilitatea,repetitia
c.mobilitatea,variatia si repetitia.
44.Comportamentul psihotic apare in urmatoarele afectiuni cu exceptia:
a.tulburarilor afective bipolare
b.schizofreniei
148

c.depresiei.
45.Consecintele comportamentului de tip A sunt urmatoarele cu exceptia:
a.frustrare
b.lipsa de liniste sufleteasca
c.reactivitate minima la stres.
46.Influentele culturale sunt vizibile in:
a.stilul de viata
b.lipsa de interpretare a simptomelor
c.felul in care este interpretata durerea.
47.Majoritatea bolilor somatice sau psihice sunt:
a.fenomene biologice
b.fenomene psihocomportamentale
c.fenomene economico-financiare.
48.Observatia este:
a.un proces activ de concentrare a atentiei asupra stimulilor
b.un proces empatic de a colecta date despre starea clinica a pacientului
c.principala metoda de a colecta date despre starea clinica a pacientului.
49.Atentia este:
a.un proces de selectare psihica activa
b.o conditie necesara reflectarii optime a realitatii
c.un proces de selectare psihica su fizica activ-participativ.
50.Atentia se clasifica in:
a.atentia involuntara
b.atentia voluntara
c.atentia post voluntara.
51.Stimulii capabili sa trezeasca atentia sunt:
a.stimuli prosexigeni
b.stimuli psihogeni
c.stimuli exogeni.
52.Atentia poate scadea datorita:
a.existentei unor stimuli monotoni
b.existentei atentiei distributive
c.lipsei de interes din partea subiectului.

53.Caracteristicile atentiei sunt:


a.volumul
b.campul
c.inflexibilitatea.
54.Atitudinea anticipativa reprezinta:
a.pregatirea fizica de a vedea
b.pregatirea psihica de a percepe
149

c.pregatirea psihica de a reactiona.


55.Starea de vigilenta nu scade,datorita:
a.oboselii
b.neglijentei
c.atentiei.
56.Factorii de care depinde spiritul de observatie sunt:
a.motivatia ulterioara
b.experienta anterioara a acelui ce observa
c.buna functionare a analizatorului vizual.
57.Spiritul de observatie este diminuat de:
a.rutina
b.experienta
c.pasivitate.
58.Caracteristicile unei bune observari in nursing sunt:
a.observatia este imediata
b.observatia este utila
c.observatia este obiectiva.
59.Factorii de care depinde spiritul de observatie sunt:
a.atitudinea participativa a asistentei medicale
b.motivatia ulterioara
c.perceptia empatica a starii psihice a pacientului.
60.Interviul nursing este:
a.o interactiune verbala intentionata intre sistenta medicala si pacient
b.o interactiune non verbala intre asistenta medicala si pacient
c.o interactiune non verbala intre asietmta medicala si apartinatori.
61.Obiectivele interviului nursing :
a.confirmarea starii de boala
b.confirmarea starii de sanatate
c.promovarea starii de sanatate.
62.Fazele interviului nursing sunt:
a.faza premergatoare
b.faza introductiva
c.faza de lucru.

63.Obiectivele fazei introductive sunt:


a.stabilirea raportului asistent medical-apartinatori
b.stabilirea raportului asistent medical-pacient
c.asigurarea unui cadru confortabil.
64.Respectul mutual asistent medical-pacient poate fi exprimat atunci cand:
a.asistentul medical sta fata in fata cu pacientul
b.asistentul medical sta in picioare in fata pacientului
150

c.asistentul medical sta la un nivel mai inalt decat pacientul.


65.Interviul trebuie sa se desfasoare:
a.intr-un loc izolat
b.intr-un loc ferit de lumina puternica
c.intr-un loc lispsit de caldura excesiva.
66.Interviul are rol primordial in:
a.stabilirea planului de ingrijire
b.stabilirea regimului alimentar
c.stabilirea conduitei terapeutice.
67.Comunicarea terapeutica implica:
a.comunicarea verbala
b.comunicarea non-verbala
c.relatia cu membrii familiei.
68.Factorii care influenteaza procesul comunicarii sunt:
a.tipul relatiei existente intre persoane
b.orientarea temporo-spatiala
c.calitatea mesajelor.
69.Stresul inseamna:
a.incordare,tensiune,constrangere
b.tensiune,apatie
c.efort,manie.
70.Obiectivele fazei ,,de lucru sunt:
a.colectarea de date biografice,semnificative pentru starea pacientului,identificand nevoile lui
b.colectarea de date care exprima gandurile pacientului
c.identificarea nevoilor de lucru.
71.In faza finala a comunicarii asistenta realizeaza:
a.un rezumat al interviului cu pacientul
b.analiza starii de sanatate
c.trierea mesajelor.
72.Tehnicile utilizate in comunicarea terapeutica:
a.variaza de la medic la pacient
b.variaza de la o persoana la alta
c.depinde de abilitatile intervievatorului.

73.Ascultarea activa este:


a.un mod de informare
b.o tehnica de comunicare terapeutica
c.o metoda interactiva.
74.Pot fi bariere in comunicarea terapeutica:
a.tacerea
b.minimalizarea sentimentelor pacientului
151

c.oferirea unei indicatii personale.


75.Un mesaj non-verbal:
a.poate trece neobservat daca e transmis concomitent cu mesajul verbal
b.poate schimba relatia cu sistemul
c.poate fi influentata socio-cultural.
76.In cadrul comunicarii asistenta trebuie sa evite:
a.schimbarea abrupta a subiectului
b.confruntarea contradictiilor
c.repetarea cuvintelor pacientului.
77.Stresori psihologici:
a.emotii negative
b.procese infectioase
c.lipsa motivatiei.
78.Stresori fiziologici:
a.interventii chirurgicale
b.oboseala
c.poluarea.
79.Stresori de mediu:
a.urbanizarea
b.schimbarea locuintei
c.oboseala.
80.Ce este coping-ul?
a.capacitatea organismului de raspuns imun adecvat
b.capacitatea persoanei de a face fata la stresori
c.capacitatea de adaptare la efort.
81.Coping-ul,ca proces de scadere a distresului,poate conduce la:
a.scaderea tensiunii
b.rezolvarea problemei
c.stres cronic.
82.Metode negative de distragere a atentiei de la stresori:
a.supraalimentare
b.psihoterapie
c.consumul excesiv de alcool.

83.Eficienta mecanismelor de coping poate fi influentata de urmatorii factori:


a.numarul stresorilor cu care se confrunta persoana
b.durata de actiune a stresorului
c.personalitate.
84.Raspunsurile fiziologice la stres la nivelul diferitelor aparate si sisteme sunt reprezentate de:
a.coping-ul comportamental
b.coping-ul cognitiv
152

c.coping-ul neuro-biologic.
85.Mecanisme de coping in functie de orientare:
a.coping cognitiv
b.coping orientat spre confruntare
c.coping orientat spre evitare.
86.Reactii psihologice la boala:
a.negarea
b.proiectia
c.rationalizarea
d.depresia.
87.Sunt factori stersori prin schimbare de viata conform scalei de stres a lui Homels si Rahe:
a.divortul,decesul unui membru apropiat al familiei
b.sarcina,pierderea serviciului
c.vindecarea,reusita in afaceri.
88.Stimulii fizici care pot initia raspunsul la stres:
a.spitalizarea
b.caldura sau frigul excesive
c.oboseala,insomnia.
89.Raspunsuri fiziologice la stres,la nivelul aparatului respirator:
a.tahicardie
b.tahipnee
c.palpitatii.
90.Raspunsurile comportamentale si afective la stres sunt:
a.cresterea tonuslui muscular
b.anxietatea
c.frustrarea.
91.Cel mai mare risc suicidar il au urmatoarele grupe:
a.alcoolicii
b.adolescentii
c.copii.
92.Sunt tehnici de evaluare a potentialului suicidar:
a.psihoterapia
b.interviul persoanei
c.ascultarea persoanei.
93.Urmatoarele afirmatii atrag atentia asupra riscvului suicidar:
a.,,sunt o povara pentru ceilalti
b.,,imi rezolv singur problemele
c.,,nu merit sa mai traiesc.
94.Urmatoarea manifestare de dependenta poate fi legata de toleranta la stres:
a.anorexia
b.anxietatea
153

c.anoxia.
95.Pentru o persoana supusa stresului,se stabilesc urmatoarele obiective in evaluare:
a.identificarea cauzelor stresului
b.determinarea perceptiei persoanei asupra stresului
c.ascultarea persoanei.
96.Pe parcursul spitalizarii sunt predominanti urmatorii stresori:
a.psihologici
b.socio-culturali
c.fiziologici.
97.Sunt considerati stresori la pacientii hemodializati:
a.viitorul incert
b.restrictia alimentara
c.purtarea unei canule intracardiace.
98.Leziunea miocardica si gradul ei de extindere se incadreaza la stresorii:
a.socio-culturali
b.psihologici
c.fiziologici.
99.Persoanele varstince se simt amenintate de:
a.teama de handicap
b.teama de moarte
c.mentinerea relatiilor sociale.
100.Mecanismele de ,,coping si de toleranta la stres se focalizeaza asupra:
a.problemelor cu care se confrunta persoana evaluata
b.perceptia persoanei asupra stresorului
c.raspunsul persoanei la actiunea stresorului.
101.Asistentul medical poate sa reduca stresul psihic la locul de munca prin:
a.luarea deciziilor pe plan individual
b.colaborarea in cadrul echipei de ingrijire
c.comunicare autoritara.
102.Relatia asistent medical-pacient este:
a.o conditie a profesiei de asistent medical
b.o relatie interpersonala
c.o relatie non-terapeutica.

103.Mentine regresia afectiv-comportamentala a pacientului constient de prognosticul rezervat:


a.siguranta in luarea deciziilor terapeutice
b.restrangerea orizontului preocuparilor
c.starea de conflictualitate intrapsihica.
104.Complianta terapeutica se defineste ca:
a.o adeziune a pacientului la indicatiile medicale
b.o alianata terapeutica
154

c.o automedicatie.
105.Factorii implicati in non-complianta sunt:
a.factori legati de tipul tratamentului prescris
b.factori legati de anturajul pacientului
c.factori socio-culturali.
106.Complianta scade in urmatoarele situatii:
a.tratament de lunga durata
b.numarul mic si frecventa redusa a medicamentelor
c.prezenta unor efecte adverse.
107.Sunt trasaturi definitorii ale unui asistent medical:
a.empatia
b.promptitudinea si curajul in intereventiile sale
c.neintegrarea in echipa medicala.
108.Psihoterapia este aplicata de catre:
a.asistenti medicali
b.medici
c.psihoterapeuti calificati.
109.psihoterapia suportiva consta in:
a.utilizarea unor sugestii negative
b.corectarea atitudinilor pozitive ale pacientului
c.incurajarea pacientului.
110.Asistentul medical in psihiatrie trebuie sa evite:
a.tendinta de a nu lua in serios pacientul
b.tendinta de a ,,rationaliza simptomele
c.tendinta de a considera pacientul ca pe o persoana cu inteligenta diminuata.
111.Asistentul medical trebuie sa-si dezvolte urmatoarele atitudini psihoterapeutice fata de pacien:
a.abordarea unor ,,dulcegarii necesare in comunicare
b.intelegerea nevoilor reale ale pacientului
c.cunoasterea propriilor probleme psihologice.
112.La noi in tara dezvaluirea prognosticului grav pacientului este comunicat de catre:
a.medic
b.asistenta medicala
c.medic,in faza initiala a bolii.

113.Conform lui Kastenbaum si Morris,factorii capabili sa diminueze suferinta muribundului sunt:


a.sentimentele religioase ale apartinatorilor
b.prezenta prietenilor
c.centrare asupra realizarilor din timpul vietii.
114.Asistenta medicala are urmatoarele obligatii fata de persoana ingrijita:
a.respectarea fiintei umane ca entitate bio-psiho-sociala
b.acordarea de ingrijiri in limitele competentei sale
155

c.acordarea de ingrijiri indiferent de calificarea sa.


115.Respectarea fiintei umane presupune:
a.acordarea de ingrijiri individualizate
b.insistarea aplicarii tratamentului chiar daca pacientul refuza terapia
c.abuz asupra slabiciunilor pacientului.
116.Pentru reusita actului medical este necesara:
a.mentinerea unei relatii non-terapeutice intre asistent si pacient
b.interaciunea profesionala si afectiva a asitentei medicale cu pacientul sau
c.respectarea normelor impuse de codul de etica profesionala.
ALTE TESTE
NURSING-AFECTIUNI OFTAMOLOGICE pag. 150
1.Care dintre urmatoarele masuri de prevenire nu fac parte din profilaxia primara a bolilor oculare:
a.educarea pacientilor cu defectiuni de vedere sa nu desfasoare activitati care sa suprasolicite vederea
b.spalarea cu apa curata zilnic si frecvent
c.reomandarea unui regim alimentar bogat in proteine si vitaminele A,C,B
2.Masurile de profilaxie secundara a bolilor oculare sunt:
a.educarea apocientului car necesita corectarea vederii cu ochelari,sa-i poarte conform prescripitiei
b.spalarea cu apa mzilnic si frecvent
c. reomandarea unui regim alimentar bogat in proteine si vitaminele A,C,B
3.Masurile de profilaxie tertiara a bolilor oculare sunt:
a.reintgrarea sociala si profesionala a ambliopilor prin indrumarea catre profesii adecvate(ex.maseur)
b.folosirea obiectelor individuale de toaleta a femeii
c.persoanele care lucreaza la sudura vor purta ochelari de protectie
4.Determinarea acuitatii vizuale consta in:
a.evidentierea coprilor straini intraoculari
b.examinarea in camera obscura
c.examinarea vederii centrale cu ajutorul optotipului
5.Determinarea campului vizual consta in:
a.evidentierea coprilor straini intraoculari
b.examinarea vederii periferice cu ajutorul perimetrului Forstek
c.masurarea tensiuni intraoculare

6.Problemele nursing la pacientii cu afectiuni ale ochiului prin vicii de refractie sunt:
a.comunicarea infecienta la nivel senzorial si vizual
b.disconfort creat de durere
c.scurgere de secretii oculare purulente
7.Probleme nursing la pacientii cu afectiuni inflamatorii si infectii ale ochiului sunt:
a.prezenta secretiei oculare
b.inapetenta-prezenta greturilor
156

c.strabism
8.Obiective nursing la pacientii cu afectiuni inflamaorii si infectii ale ochiului sunt:
a.pacientul sa-si imbunatateasca acuitatea zilnica vizuala prin corectarea viciului de refractie
b.descoperirea precoce a strabismului
c.pacientul sa afirme stare de bine fizic
9.Interventii nursing la pacientii cu afectiuni inflamatorii si infectii ale ochiului sunt;
a.cresterea acuitatii vizuale
b.pregatirea instrumentului si asistarea medicului pentru efectuarea inciziei-drenajului
c.pregatirea instrumentarului in scopul extragerii corpilor straini intraoculari
10.Probleme nursing la apcientii cu glaucon acut sunt:
a.prezenta durerii cu caracter acut ocular si periocular
b.secretie oculara purulenta
c.regim alimentar hiposodat
11.Interventii nursing la pacientii cu glaucon acut sunt:
a.asistenta medicala participa la examinarea pacientului si pregateste instrumentarul necesar masurarii
tensiunii intraoculare
b.comunicaare ineficienta la nivel senzorial
c.pregatirea instrumentarului pentru efectuarea inciziei-drenajului
12.Interventii nursing la pacientii cu galucon cronic sunt:
a.educarea pacientului sa urmeze la domiciliu tratamentul indicat de catre medic
b.educarea pacientului pentru respectarea regimului alimentar de crutare
c.pacientul sa afirme stare bine de fizic
13.Probleme nursing la pacientii cu traumatisem ale ochiului sunt:
a.pacientul sa afirme stare de bine fizic
b.prezenta dureri cu carcter acut
c.efectuarea pansamentului protector
14.Obiective nursing la pacientii cu traumatisme ale ochiului sunt:
a.vindecarea leziuniilor existente
b.prezenta durerii cu caracter acut
c.risc de complicatii infectii locale
15.Interventii nursing la pacientii cu traumatisme ale ochiului sunt:
a.educarea pacientului pentru respectarea regimului dietic
b.efectuarea panasamentului protector la ochiul lezat
c.administrarea tratamentului constand in instilati cu pilocarpina,diuretice si laxative
16.Interventii nursing la pacientii cu arsuri chimice oculare sunt:
a.pacientul sa afirme stare de bine fizic
b.vindecarea leziunilor existente
c.administrarea de antialgice pentru calmarea durerii
17.Interventii nursing la pacientii cu arsuri fizice oculare sunt:
a.scoaterea victimei de sub actiunea agentului agresor
b.pacientul sa afirme stare bine de fizic
c.educarea pacientului pentru respectarea regimului dietetic
157

18.Infectiile oftamologice care necesita ex.bacteriologic al secretiei oculare sunt:


a.blefaritele
b.otitele
c.rinitele alergice
19.Spalatura oculara reprezinta:
a.recoltarea secretiei oculare din sacul conjunctival
b.introducerea unui jet de lichid in sacul conjunctival
c.administrraea de soluti medicamentoase pe mucoasa conjunctivala
20.Instilatia reprezinta
a.spalatura unei mucoase su a unui organ cavitar
b.recoltarea de probe biologice de pe mucoasa sau un organ cavitar
c.administrarea de solutii medicamentoase pe o mucoasa sau un organ cavitar
21.Interventii nursing in instilatie:
a.schimbarea periodica a compresei
b.punerea in evidenta a cavitatii in care urmeaza sa se efectueze instilatia
c.acoperirea reginii cu comprese mari de tifon
NURSING-AFECTIUNI O.R.L. pag. 153
1.Masuri de profilaxie primara in afectiuni O.R.L. sunt:
a.protezarea pacientului cu surditate
b.umectarea aerului din incaperi si mentinerea unor temperaturi constante(16-18 grade C)
c.examen periodic pentru aprecierea evolutiei surditatii si a schimbarii protezei
2.Masuri de profilaxie secundara in afectiuni O.R.L sunt:
a.proterzarea pacientului cu surditate
b.umectarea aerului din incaperi si mentinerea unor temperaturi constante(16-18 grade C)
c.depistarea la timp a imbolnavirilor acute si tratarea corecta a acestora pentru evitarea cronicizarii si
infirmatilor
3. Masuri de profilaxie secundara in afectiuni O.R.L sunt:
a. a.proterzarea pacientului cu surditate
b.umectarea aerului din incaperi si mentinerea unor temperaturi constante(16-18 grade C)
c.depistarea la timp a imbolnavirilor acute si tratarea corecta a acestora pentru evitarea cronicizarii si
infirmatilor

4.Otoscopia consta in:


a.examinarea audiometrica
b.examinarea pavilionului urechii si a conductului auditiv extern
c.examinarea narinelor si a cavitatilor nazale
5.Examinari de laborator care se efctueaza in scopul evaluarii morfofunctionale a organelor O.R.L.
sunt;
a.laringoscopia
b.secretia otica-ex.bacteriologic
158

c.ex.L.C.R.
6.Epistaxisul reprezinta
a.hemoragie la nivelul fozelor nazale
b.hemoragie la nivelul conductului auditiv extern
c.infectie rino-sinuzala
7.Probleme nursing la pacientii cu afectiuni ale urechii externe:
a.disonfort datorat durerii sau senzatiilor auditive violente(in cazul corpilor straini animati in conductul
auditiv)
b.cicatrizarea leziunilor fara complicatii
c.educarea pacientului sa se prezinte in serviciul de specialitate pentru schimbarea pansamentului,pana la
vindecare
8.Obiective nursing la pacientii cu afectiuni ale urechii externe:
a.disconfort daorat durerii sau senzatiilor auditice violente(in cazul corpilor straini animati in conductul
auditiv)
b.cicatrizarea leziunilor fara complicatii
c.educarea pacientului sa se prezinte in serviciul de specialitate pentru schimbarea pansamentului,pana la
vindecare
9.Interventii nursing la pacientii cu afectiuni ale urechi externe:
a.educarea pacientului sa se prezinte in serviciul de specialitate pentru schimbarea pansamentului,pana la
vindecare
b.disconfort datorat durerii sau senzatiilor auditive violente (in cazul corpilor straini animati in conductul
auditiv)
c. cicatrizarea leziunilor fara complicatii
10.Probleme nursing la pacientii cu otita:
a.durere
b.monitorizarea temperaturii si pulsului
c.asigurarea repauslui la pat
11.Obiective nursing la pacientii cu otita:
a.monitoirzarea temperaturii si pulsului
b. asigurarea repauslui la pat
c.vindecare fara complicatii
12.Interventii nursing la pacientii cu otita:
a. vindecare fara complicatii
b.administrarea tratamentului antibiotic si simptomatic presris
c.pacientul sa afirme stare bine de fizic
13.Problemele nursing la pacientii cu sindrom Meniere:
a.deficit de mentinere in ortostatism si de deplasare
b.vindecarea fara coplicatii
c.monitorizarea temperaturii si pulsului.
14.Probleme nursing la pacientii cu infectii O.R.L.:
a.risc de complicatii cronicizare
b.comunicare verbala facila
c.asigurarea repausului vocal.
159

15.Interventii nursing la pacientii cu infectii O.R.L.:


a.vindecarea fara complicatii
b.educarea pacientului pentru evitarea substantelor iritante (fumat,alcool,vapori iritanti)
c.risc crescut de complicatii.
16.Intereventii nursing la pacientii cu amigdalita:
a.administrarea tratamentului simptomatic si antibiotic prescris
b.risc de complicatii cronicizare
c.vindecarea fara complicatii.
17.Interventii nursing in pregatirea pacientului pentru amigdalectomie:
a.asigurarea repausului vocal
b.vindecarea fara complicatii
c.recoltarea analizelor de laborator TS,TC,hemoleucograma,etc.
18.Interventii nursing in ingrijirea postoperatorie a pacientilor cu amigdalectomie:
a.risc crescut de complicatii
b.recoltarea analizelor de laborator TS,TC,hemoleucograma,etc.
c.supravegherea permanenta a pacientului in primele 7-8 ore.
19.Ce reprezinta exudatul faringian:
a.lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian
b.lichid rezultat in urma unei varsaturi
c.lichid rezultat in urma unei expectoratii muco-purulente.
20.Recoltarea exudatului faringian se face in scop:
a.terapeutic
b.evacuator
c.explorator.
21.Recoltarea exudatului faringian se face:
a.postprandial
b.pacientul efectueaza inainte gargara cu solutie antiseptica
c.dimineata,pacientul nu are voie sa manance,sa bea,sau sa efectueze instilatii nazale cu solutii
dezinfectante.
22.In cazul recotarii exudatului faringian se va evita:
a.purtarea mastii de protectie de catre asistenta medicala care efectueaza interventia
b.dezlipirea falselor membrane de pe faringe si amigdalite
c.imbibarea tamponului cu saliva.
23.Recoltarea secretiei otice se face:
a.in scop evacuator
b.din conductul auditiv extern,cu tampon steril,sub control vizual
c.cu tampon imbibat in solutii antiseptice.

160

Dermatologie- pag. 156


1.Dermatomicozele sunt produse de:
a.microbi
b.virusi
c.fungi.
2.Agentul incriminat in producerea erizipelului este:
a.stafilococul
b.pneumococul
c.streptococ grupul A.
3.Papiloamele virale sunt localizate mai ales la nivelul:
a.abdomenului
b.membrelor superioare
c.gatului.
4.Interventii nursing in cazul prezentei flictenelor la un pacient cu erizipel:
a.golirea continutului leziunilor buloase
b.oxigenoterapia
c.imobilizarea regiunii afectate
d.monitorizarea TA
e.tratamentul cicatrizant al ulceratiilor postbuloase.
5.Probleme nursing la pacienti cu boli dermatologice:
a.dispnee
b.alterarea integritatii pielii
c.anxietate
d.potential de suprainfectie aeruptiei
e.risc de hipoxia.
6.Interventii nursing la un pacient cu boala varicoasa:
a.evitarea ortostatismului si a pozitiei picior peste picior
b.evitarea expunerii la vant
c.purtarea de ciorapi elastici
d.hidratare corespunzatoare
e.refacerea echilibrului acido-bazic.
7.Factori predispozanti ai bolii varicoase:
a.sexul apare mai frecvent la barbati
b.sarcina
c.varsta mai ales la tineri
d.ocupatia la cei cu ortostatism prelungit
e.reactivitate crescuta la alergeni.
8.Prioritati nursing la un pacient cu scabie:
a.alterarea integritatii tegumentului
161

b.prurit intens nocturn


c.elemente eruptive de tip bulos
d.leziuni la nivelul fetei
e.durere.
9.Interventii nursing la un pacient cu scabie:
a.aplicati de soluti scabicide o data pe zi 3 zile la rand
b.dieta bogata in fibre
c.dezinfectia prin fierbere a lenjeriei de corp
d.monitorizarea temperaturii
e.evitarea expunerii la soare.
10.Gonoreea la femei simptomatologe:
a.disurie
b.leucoree
c.durere
d.urina inchisa la culoare
e.eritem local.
11.Sancru sifilitic:
a.apare la 21 zile de la infectie
b.este dureros
c.apare la 6 luni de la infectie.
12.Adenopatia luetica are urmatoarele caracteristici:
a.este dureroasa
b.are consistenta dura
c.imobila pe planurile profunde
d.dispusa in grup ganglionar sub forma de: closca cu pui
e.adenopatie retroperitoneala.
13.Testul screening pentru depistarea sifilisului este:
a.VSH
b.VDRL
c.ELISA.
14.Tratamentul de electie in sifilis este:
a.Pencilina G sau Moldamin
b.Ampicilina
c.Oxacilina.

15.In sifilisul secundar apar urmatoarele manifestari:


a.leziuni veziculoase intens pruriginoase
b.macule eritematose roz pal ca floarea de piersic
c.micropoliadenopatie generalizata
d.HTA
e.ganglioni durerosi.
16.Manifestari ale socului alergic la Penicilina:
a.angioedem,edem laringian
162

b.febra
c.macule hiperpigmentare.
17.Interventii nursing in cazul socului la Penicilina:
a.administrarea de antialgice
b.administrarea de plasma
c.administrarea de Andrenalina.
18.Probleme nursing la un pacient cu ulcer varicos:
a.aparitia suprainfectiei la nivelul plagi
b.respiratie ineficace legata de durere
c.deficit nutritional legat de aport inadecvat.
19.Pentru indepartarea secretiilor purulente la nivelul ulcerului varios se folosesc solutiile:
a.Betadine
b.alcool iodat
c.Rivanol
d.ser fiziologic
e.violet Gentiana.
20.Furunculul este determinat de:
a.streptococ
b.pneumococ
c.stafilococ.
21.Poarta de intrare a germenilor ce produc erizipelul este:
a.micoza plantara???????
b.zone de contuzie
c.excoriatii.!!!!!
22.Tabloul clinic in erizipel este:
a.debut brusc,frisoane
b.febra neregulata
c.HTA
d.brabicardie
e.placard inflamator intens eritematos.
23.Micoza plantara este localizata mai ales:
a.fata plantara a piciorului
b.spatiile interdigitale
c.fata dorsala a piciorului.
24.Pitiririazisul verzicolor este localizat mai ales:
a.torace anterior si posterior
b.membre inferioare
c.abdomen.
25.Criteriile de diagnostic pentru scabie sunt:
a.leziuni de tip bulos
b.pustule palmoplantare la adulti
c.prurit generalizat sever
163

d.prurit exacerbat nocturn


e.eruptie faciala.
26.Tratamentul in scabie se face cu:
a.Scobutil
b.Scabex
c.Clotrimazol.
27.Manifestarile vulvovaginitei candidozice:
a.poliurie
b.leucoree abundenta grunjoasa
c.sangerare vaginala.
28.Probleme nursing posibile la un pacient cu zona zoster:
a.potential de complicatii cutanate,ulceratii
b.prurit
c.durere pe traiectul unui nerv
d.febra
c.alterarea nutritiei.
29.Interventii nursing la un pacient cu zona zoster:
a.efectuarea zilnica a bilantului hidric
b.toaleta leziunilor cutanate in conditii de asepsie
c.regim alimentar bogat in vitamine
d.monitorizarea temperaturii
e.regim hipoproteic.
30.Herpesul se caracterizeaza clinic prin:
a.scuame pruriginoase
b.eruptie veziculoasa pruriginoasa
c.eritem.
31.Interventii nursing in cazul flebedemului la un pacient cu ulcer varicos:
a.tratament cu diuretice la indicatia medicului
b.monitorizarea diurezei
c.dieta hipercalorica
d.monitorizarea zilnica a greutatii
e.contentie elastica.

32.Acneea vulgara se caracterizeaza clinic:


a.eruptie veziculoasa
b.papule si pustule
c.cruste.
33.Leziunile de acnee sunt localizate in special:
a.membre superioare
b.zona toracica sperioara
c.abdomen
164

d.la nivelul fruntii si obrajilor


e.membre inferioare.
34.Melanomul malign se localizeaza ai frecvent:
a.torace
b.abdomen
c.fata.
35.Tratamentul melanonului malign:
a.electrocoagulare
b.excizia formatiunii cu margine de siguranta
c.aplicatii de solutii caustice.
36.Tabloul clinic in lupus eritematos:
a.eruptie la nivelul fetei aspect de fluture
b.scuama subtire
c.eruptie veziculoasa
37.Tratamentul in lupusul eritematos:
a.expunere la radiatia solara
b.fotoprotectie externa prin creme cu factor de protectie mare
c.unguente cu antibiotice local
38.Verucile vulgare sunt localizate mai frecvent la nivelul:
a.toracelui
b.miinilor
c.fetei
39.In tratamentul verucilor vulgare se aplicatii de:
a.unguente antiinflamatoare
b.substante caustice chimice
c.unguente cu anibiotice
40.Carcinomul spinocelular se localizeaza mai frecvent;
a.la nivelul buzei inferioare
b.la nivelul palmelor
c.la nivelul fruntii

41.Factori favorizanti in aparitia carcinoamelor spinocelulare:


a.mai frecvent la tinerii
b.expunere prelungita la radiatii solare
c.fumatul
d.tratament cu antibiotice
e.mai ales la rasa neagra
42.Carcinomul bazocelular epitelial se caracterizeaza:
a.nu metastazeaza niciodata
165

b.se localizeaza la nivelul mucoaselor


c.invadare rapida a planurilor subiacente
43.Psoriazis semne clinice:
a.eruptie veziculoasa
b.scauma abudenta alb-sidefie
c.eritem difuz.
44.Psoriazisul postulos se localizeaza mai frecvent la nivelul:
a.fetei
b.palmo-plantar
c.coatelor.
45.Eczema dishidrotica palmo-plantara se caracterizeaza prin:
a.vezicule insostite de prurit
b.apare mai frecvent iarna
c.scuame fine.
46.Inerventii nursing la un pacient cu psoriazis:
a.educatia privind efectuarea tratamentului local cu unguente keratolitice
b.administrararea de antialgice
c.monitorizarea CA.
47.Dermatita atopica a sugarului e localizata in special la nivelul:
a.abdomenului
b.obrajilor
c.palmelor.
48.Tratamentul local in dermatita atopica:
a.unguent cu antibiotice
b.unguent antimicotic
c.unguent cu dermatocrticoizi.
49.Interventii nursing la un pacient cu lupus eritematos cu ulceratii bucale:
a.alimentatie bogata in fibre vegetale
b.gargara cu solutii antiseptice
c.administrarea de antibiotice.

50.Probleme nursing posibile la un pacient cu psoriazis artropatic:


a.scaderea mobilitatii
b.dureri articulare
c.alterarea nutritiei
d.alterarea respiratiei
e.insomnie.

166

Diabetul zaharat pag. 163


1.Diabetul zaharat de tip 2 caracateristici:
a.este insulino-dependent
b.afecteaza persoanele peste 40 de ani
c.debut insidios
d.greutatea corpului subnormala
e.anorexie.
2.Diabetul zaharat de tip 1 caracateristici:
a.apare la persoane obeze
b.debut brusc al bolii
c.este insulino-independent.
3.Semne si simptome in diabetul zaharat tip 1:
a.scaderea in greutate
b.anorexie
c.HTA
d.constipatie
e.prezenta corpilor cetonici in urina.
4.Interventii nursing la un pacient cu cetoacidoza:
a.monitorizarea semnelor vitale
b.dieta hiperproteica
c.administrarea de heparina
d.efectuarea testelor de laborator specifice.
5.Cauzele hipoglicemiei:
a.consum crescut de glucide
b.doza prea mare de insulina
c.eforturi fizice reduse.
6.Rehidratarea pacientilor in coma diabetica va incepe cu administrarea de:
a.Manitol 20% in perfuzie lenta
b.ser fiziologic 1000 ml perfuzie rapida
c.ser glucozat 5%.
7.Insulina trebuie pastrata:
a.la temperatura camerei
b.la frigider la +2 grade
c.ambele variante.
8.Mijloacele de tratament in diabetul zaharat sunt:
a.tratament medicamentos
b.dieta
c.educatie.
9.Coma diabetica poate fi declansata de:
a.efort fizic prelungit
b.oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina
c.consum de alcool.
167

10.Semne majore in coma diabetica:


a.respiratie Kussmaul,deshidratare globala
b.agitatie psihomotorie
c.cefalee.
11.Pacientul cu coma diabetica prezinta urmatoarele simptome:
a.astenie somnolenta,coma
b.convulsii tonico-clonice
c.pierderea monoculara a vederii.
12.Primul gest terapeutic atunci cand diferentierea dintre coma diabetica si coma hipoglicemica este
greu de consta in:
a.administrarea de 20-30 ml glucoza hipertona
b.recoltarea probelor de laborator
c.administrarea iv a 20 ui insulina rapida.
13.factori implicati in producerea cetoacidozei:
a.varsaturi repetate
b.respiratie Cheyne-Stockes
c.constipatie
d.aparitia corpilor cetonici in urina
e.alterarea integritatii tegumentelor.
14.Hipoglicemia se poate maifesta prin:
a.foame intensa
b.transpiratii
c.polifagie
d.polidipsie
e.parastezii.
15.Interventii nursing in alterarea nutritiei in diabetul zaharat:
a.monitorizarea glicemiei si glicozuriei
b.monitorizarea TA
c.urmarirea starii de hidratare.
16.Tratamentul de electie in diabetul zaharat este:
a.interferon
b.insulina
c.glucoza.

17.Care este intervalul de timp intre o injectie de insulina intermediara si masa:


a.5 minute
b.45 minute
c.2 ore.
18.Probleme nursing in diabetul zaharat:
a.alterarea mobilitatii
b.durere
c.alterarea nutritiei
168

d.alterarea eliminarii intestinale


e.deficit de cunostinte.
19.Alimentatia pacientilor cu diabet zaharat va fi:
a.se coreleaza cu schema de insulinoterapie
b.va contine dulciuri
c.numarul meselor este mai mare 5-6/zi
d.hiperlipidica
e.hiperproteica.
20.Rolul asistentilor in tratamentul diabetul zaharat:
a.educatia pacientului pt. efectuarea corecta a injectiilor de insulina
b.incurajarea pacientului sa consume alcool
c.instruirea pacientului pt. folosirea unei diete hipercalorice la diabetul zaharat tip 2.
21.La un diabetic alimentele interzise sunt:
a.iaurtul
b.dulceata
c.caisele.
22.La un diabetic alimenetele interzise sunt:
a.ciocolata
b.mamaliga
d.ciuperci.
23.la un diabetic alimentele interzise sunt:
a.orez fiert
b.cozonacul
c.sunca.
24.La un diabetic alimentele interzise sunt:
a.margarina
b.struguri
c.siropuri.
25.La un diabetic alimente ce pot fi consumate fara restrictie sunt:
a.rosii
b.capsuni
c.alune.

26.Alimente ce pot fi consumate fara restrictie de un diabetic sunt:


a.biscuiti
b.sfecla
c.peste.
27.Alimente ce pot fi consumate fara restrictie de un diabetic sunt:
a.brinza telemea
b.nuci
c.cartofi.
169

28.Alimente ce trebuie cantarite de catre un diabetic sunt:


a.conopida
b.fasole boabe
c.halvaua.
29.Alimente ce trebuie cantarite de un diabetic sunt:
a.painea graham
b.cascavalul
c.inghetata.
30.Alimente ce trebuie cantarite de catre un diabetic sunt:
a.carne de vitel
b.lapte proaspat
c.mamaliga.

Multumesc fiicelor mele Diana i Denisa pentru ca


si-au dedicat o parte din timpul vacantei lor pentru a
transcrie aceasta carte.

Romeo Zaharia
P.S.
Rog frumos pe toi colegii i colegele care vor folosi acest text transcris s nu tearg
,, mulumirile,, si sa fie ingaduitori cu greelile de dactilografie pe care le vor ntlni n text.
Acesta este preul pentru care v dau acest fiier.Sper s nu m nele nimeni i fiecare s-l plteasc.
31.August.2011

170