BOLI INTERNE SI NURSING IN BOLI INTERNE recaapitulare

1)Hemocultura reprezinta:
a.decelarea prezentei anticorpilor in serul pacientului
b.insamantarea sangelui pe un mediu de cultura pentru examinarea bacteriologica
c.recoltarea sangelui in scopul stabilirii grupului sanguin

2)Recoltarea hemoculturii se face in scop:

a.terapeutic
b.evacuator
c.explorator

3)Insamantarea pe un mediu de cultura a sangelui recoltat se face:

a.in primele 24 de ore
b.in primele 2 ore
c.imediat dupa recoltare.

4)Punctia pericardica reprezinta:

a.toracocentaza
b.paracenteza
c.patrunderea cu un ac in cavitatea pericardica.

5)Punctia pericardica de efectueaza in:

a.cardiomiopatii dilatative
b.infarcte miocardice subendocarice
c.pericardite.

6)Pozitia pacientului in punctia pericardica:

a.decubit ventral
b.decubit lateral
c.decubit dorsal.

7)Infarctul miocardic se caracterizeaza prin:

a.leziuni valvulare
b.malformatii coronariene congenitale
c.necroza miocardica determinata de obstructie coronariana.

8)Factori de risc in afectiunile cardiovasculare sunt:

a.dislipidemiile
b.traumatismele toracice
c.pneumoniile atipice.

9)Probleme nursing la un pacient cu infarct miocardic sunt:

a.prevenirea complicatiilor imediate si tardive
b.disconfort si anxietate create de durere
c.limitarea extinderii necrozei.

10)Obiective nursing la un pacient cu IMA:

a.prevenirea complicatiilor imediate si tardive
b.disconfort si anxietate create de durere
c.tratamentul complicatiilor.

11)Obiective nursing la un pacient cu IMA:

a.sedarea
b.tratamentul aritmiilor ventriculare
c.limitarea extinderii necrozei.

12)Probleme nursing la un pacient cu infarct miocardic acut sunt:

a.combaterea durerii
b.deficit de autoingrijire-intoleranta la efort
c.combaterea anxietatii.

13)Probleme nursing la un pacient cu infarct miocardic acut sunt:

a.alterarea perfuziei tisulare-prezenta zonelor de necroza
b.limitarea extinderii necrozei
c.recuperarea socio-profesionala.

14)Obiective nursing la un pacient cu IMA:

a.durerea anginoasa intensa
b.recuperarea socio-profesionala
c.transportul pacientuluila spital.

15)Interventii nursing la un pacient cu infarct miocardic forma acuta,sunt;

a.limitarea extinderii necrozei
b.recuperarea socio-profesionala
c.transportul pacientului la spital.

16)Interventii nursing la un pacient cu infarct miocardic acut sunt:

a.prevenirea aritmiilor ventriculare si a complicatiilor
b.aletarea perfuziei tisulare-prezenta zonelor de necroza
c.potential de comnplicatii.

17)Interventii nursing la un pacient cu infarct miocardic acut sunt:

a.recuperarea socio-profesionala
b.oxigenoterapie si monitorizarea functiilor vitale
c.tratamentul balnear.

18)In infarctul miocardic acut,imobilizarea:

a.este facultativa,in functie de extinderea necrozei
b.ne este necesara,daca pacientul are o toleranta buna la efort
c.este obligatorie in primele zile de boala.

19)In infarctul miocardic acut,valorile transaminazelor sunt:

a. crescute peste valorile normale
b.cu valori normale
c.scazute sub valorile normale.

20)In infarctul miocardic,mobilizarea pacientului:

a.nu este necesara
b.se va face progresiv conform indicatiilor medicale
c.se va face conform nevoilor si dorintei pacientului.

21)Complicatiile endocarditei infectioase sunt:

a.embolii septice
b.hipomagnezemie
c.febra.

22)Probleme nursing la pacient cu endocardita infectioasa:

a.potential de complicatii –migrarea vegetatiilor
b.combaterea infectiei
c.administrarea tratamentului antibiotic.

23)Interventii nursing la pacient cu endocardita infectioasa:

a.alterarea starii de nutritie
b.prevenirea complicatiilor
c.administrarea tratamentului antibiotic .

24)Analize de laborator specifice recoltate la un pacient cu endocardita infectioasa sunt:

a.TGO,TGP
b.hemoculturi
c.sideremie.

25)Obiective nursing la pacient cu endocardita infectioasa:

a.deficit de autoingrijire.
b.combaterea infectiei-febrei si frisonului
c.educarea pacientului privind profilaxia recidivelor.

26)Interventii nursing la pacient cu endocardita infectioasa :

a.deficit de autoingrijire
b.combaterea infectiei –febrei si frisonului
c.educarea pacientului privind profilaxia recidivelor.

27)Tabloul clinic al endocarditei infectioase se caracterizeaza prin prezenta:

a.dispnee la eforturi medii,precordialgii de repaus
b.tuse seaca,sughit,durere retrosternala nelegata de efort
c.febra,frison,astenie marcata,scadere ponderala,splenomegalie,paloare.

28)Intre cauzele pericarditei acute se numara:

a.edem pulmonar acut in antecedente
b.infectii si boli reumatismale
c.afectiuni litiazice.

29)Obiective nursing la un pacient cu pericardita;

a.combaterea infectiei si prevenirea complicatiilor
b.asistarea medicului la efectuarea punctiei pericardice
c.pregatirea pacientului pentru investigatii radiologice.
30)Interventii nursing la un pacient cu pericardita:
a.combaterea infectiei si prevenirea complicatiilor
b.asistarea medicului la efectuarea punctiei pericardice
c.alterarea volumului lichidian.

31)Probleme nursing la un pacient cu hipertensiune arteriala:

a.potential de complicatii –accident vascular cerebral
b.scaderea valorii TA
c.combaterea factorilor de risc.

32)Probleme nursing la un pacient cu hipertensiune arteriala:

a.durere retrosternala nelegata de efort
b.diminuarea tolerantei la efort
c.monitorizarea valorilor TA.

33)Interventii nursing la un pacient cu hipertensiune arteriala:

a.asistarea medicului la efectuarea punctiei pericardice
b.administrarea tratamentului pentru scaderea valorilor TA pana in limite normale si
prevenirea complicatiilor
c.imobilizare la pat.

34)Interventii nursing la un pacient cu hipertensiune arteriala:

a.regim hipoproteic
b.educarea pacientului pentru combaterea factorilor de risc
c.monitorizarea respiratiei.

35)valorile normale ale TA sistolice sunt intre;

a.80-140 mmHg
b.90-160 mmHg
c.100-139 mmHg

36)Valorile normale ale TA diastolice sunt:

a.60-89 mmHg
b.50-100 mmHg
c.40-80 mmHg.

37)Probleme nursing la un pacient cu arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare:

a.potential de accident-tulburari de vedere
b.alterarea perfuziei tisulare la nivel periferic
c.dispnee de efort.

38)Probleme nursing la un pacient cu arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare:

a.potential de comnplicatii-migrarea trombului
b.combaterea stazei venoase
c.intoleranta la mers-claudicatie.

39)Obiective nursing la un pacient cu arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare:

a.imbunatatirea circulatiei arteriale periferice
b.tratament precoce al infectiilor si micozelor
c.educarea pacientului-suprimarea fumatului si evitarea leziunilor tegumentare la nivelul
piciorului.

40)interventii nursing la un pacient cu arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare:

a.imbunatatirea circulatiei arteriale periferice
b. combaterea stazei venoase
c.educarea pacientului –suprimarea fumatului si evitarea leziunilor tegumentare la nivelul
piciorului.

41)Interventii nursing la un pacient cu arteropatie obliteranta a membrelor inferioare:

a.administrarea tratamentului vasodilatator indicat
b.alterarea perfuziei tisulare la nivel periferic
c.regim hipoproteic.

42)Probleme nursing la un pacient cu tromboflebita femuro-poplitee:

a.alterarea perfuziei tisulare la nivel periferic-inflamarea peretilor venosi
b.imobilizare prelungita in aparat ghipsat
c.combaterea stazei venoase.

43)Probleme nursing la un pacient cu tromboflebita femuro-poplitee:

a.educarea pacientului-suprimarea fumatului
b.potential de complicatii-migrarea trombului
c.corectare tulburarilor biologice favorizante.

44)Obiective nursing la un pacient cu tromboflebita a membrelor inferioare:

a.administrarea tratamentului vasodilatator indicat
b.imobilizare prelungita in aparat ghipsat
c.combaterea stazei venoase.

45)Interventii nursing la un pacient cu tromboflebita a membrelor inferioare:

a.imbunatatirea circulatiei arteriale periferice
b.educarea pacientului in scopul combaterii stazei venoase –purtarea de ciorap
elastic,masajul membrului inferior afectat
c.tratament precoce al infectiilor si micozelor.

46)Interventii nursing la un pacient cu tromboflebita a membrelor inferioare:

a.potential de complicatii-migrarea trombului
b.imobilizare prelungita la pat
c.observarea precoce a complicatiilor-semne renale=hematuria,embolia pulmonara.

47)Interventii nursing la un pacient cu insuficienta circulatorie venoasa:

a.educarea pacientului pentru evitarea ortostatismului prelungit si alternarea perioadelor de
activitate cu perioade de repaus cu membrele inferioare ridicate
b.imobilizarea pacientului la pat
c.ajutarea pacientului sa-si satisfaca nevoile fundamentale.

48)Oscilometria reprezinta:
a.masurarea presiunii venoase cu ajutorul oscilometrului
b.masuarera pulsului la nivelul membrelor inferioare
c.masurarea presiunii arteriale cu ajutorul oscilometrului.

49)Durerea cardiaca:
a.poate fi localizata precordial si retrosternal
b.are caracter de intepatura
c.isi modifica intensitatea la schimbarile de pozitie.

50)Durerea cardiaca:
a.se accentueaza la miscarile respiratorii
b.este legata strict de efort
c.se diminueaza sau dispare la administrare de Nitroglicerina sublingual.

51)EKG de efort consta in:

a.efectuarea EKG-ului in timpul efectuarii de catre pacient a unui efort standardizat
b.efectuarea EKG-ului unui pacient dupa adminsitrarea de medicamente vasoconstrictoare
c.efectuarea EKG-ului unui pacient care a efectuat timp de o luna un antrenament sustinut
pentru recuperarea fizica.

52)Edemul apare in:

a.infarctul miocardic acut
b.stenoza congenitala coronariana
c.insuficienta cardiaca.

53)In functie de cauza determinata,HTA se clasifica:

a.HTA medie-inalta
b.HTA esentiala sau secundara
c.HTA beninga.

54)In stadiul al II-lea,HTA se caracterizeaza prin:

a.complicatii vasculare
b.complicatii pulmonare
c.complicatii abdominale.

55)Cardiopatia ischemica reprezinta:

a.boala de nod sinusal
b.boala arterelor coronare
c.sindromul ischemic.

56)Cardiopatia ischemica este cunoscuta si sub forma:

a.endocardita bacteriana
b.ischemie periferica
c.ischemie miocardica.

57)Clasificarea cardiopatiei ischemice recomandate de OMS este:

a.forma dureroasa si nedureroasa
b.forma ischemica si neischemica
c.forma acuta si cronica.

58)Formele nedureroase de Cardipatie ischemica reprezinta:

a.modificarile EKG
b.manifestari simptomatice
c.crize de angina pectorala.

59)Forma dureroasa de angina pectorala cuprinde:

a.insuficienta cardiaca stanga
b.angina pectorala de efort
c.sindrom de ischemie acuta periferica.

60)Cardipatia ischemica are ca substrat lezional si alte cauze in afara asterosclerozei:

a.anginele pectorale si dislipidemiile
b.infarctul miocardic
c.coronaritele,amboliile si anomaliile congenitale ale arterelor coronare.

61)Cardiopatia ischemica afecteaza mult mai frecvent barbatii decat femeile,cu maxim
de incidenta intre:
a.45-50 ani
b.50-55 ani
c.45-66 ani.

62)Manifestarile clinice ale cardiopatiei ischemice apar si in cazul unor coronare

normale prin;
a.scaderea TA
b.scaderea debitului cardiac
c.scaderea AV.

63)Infarctul miocardic este provocat de;

a.necroza ischemica a unei portiuni din miocard,prin obstruarea brusca a unei artere
coronare
b.necroza ischemica a unei portiuni din miocard,prin obstruarea brusca a unei vene coronare
c.dislipidemie cu hipercolesterolemie.

64)principala cauza a infarctului miocardic este:

a.hipercolesterolemia
b.AVC ischemic
c.ateroscleroza.

65)Angorul pectoral apare fondul unei insuficiente coronariene cronice datorita:

a.valvulopatiilor
b.coronarelor stenozate
c.edemelor pulmonare repetate.

66)In spital se vor elucida problemele de diagnostic diferential si diagnostic etiologic in

cazul angorului pectoral prin:
a.EKG si transaminaze,glicemie,leucocite,VSH
b.EKG si radiografie pulmonara
c.EKG si ecocardiografie.

67)Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a

expulza:
a.cantitatea de aer primita si de a mentine un debit sanguin corespunzator nevoilor
organismului
b.intreaga cantitate de sange primita si de a mentine un debit sanguin corespunzator nevoilor
organismului,in conditiile unei umpleri venoase satisfacatoare
c.intreaga cantitate de sange primita si de a mentine un debit sanguin corespunzator nevoilor
organismului,in conditiile unei umpleri arteriale satisfacatoare.

68)Scaderea debitului cardiac in insuficienta cardiaca duce la:

a.lipsa sangelui in organe si tesuturi
b.existenta in exces a sanglui in organe si tesuturi
c.lipsa oxigenului in tesuturi si organe.

69)Clasificarea insuficientei cardiace dupa locarizare este:

a.insuficienta cardiaca stanga,dreapta si globala
b. insuficienta cardiaca globala si unilaterala
c.insuficienta cardiaca bilaterala si globala.

70)Insuficienta cardiaca are:

a.III stadii
b.IV stadii
c.V stadii.

71)factorii precipitanti in insuficienta cardiaca sunt:

a.aportul mare e lichide
b.repaus prelungit in exces
c.aportul mare de sodiu si efortul fizic.

72)Principala consecinta a scaderii fortei de contractie in insuficienta cardiaca este:

a.scaderea debitului cardiac
b.scaderea volemiei
c.scaderea debitului de umplere venoasa.

73)Insuficienta cardiaca este decompensata cand semnele clinice apar:

a.la efort
b.in timpul unui efort de intensitate mica
c.la solicitari obisnuite si chiar in repaus.

74)Insuficiera cardiaca este compensata cand;

a.inima nu este capabila sa faca fata solicitarilor obisnuite
b.inima este capabila sa faca fata solicitarilor obisnuite
c.inima este capabila sa faca fata la eforturi mari.

75)Simptomele functionale in insuficienta cardiaca stanga sunt:

a.dispnee si tuse
b.durere si transpiratii
c.oligurie.

76)In cazul unui stop respirator fara oprirea inimii,reanimarea respiratorie poate avea
succes in urmatorul interval de timp:
a.1-5 minute
b.2-7 minute
c.3-10 minute.

77)Etapele stopului cardio-respirator au urmatoarea succesiune;

a.stopul respirator este inevitabil urmat de stopul cardiac in urmatoarele 20-30 de secunde
b.stopul cardiac este inevitabil urmat de stopul respirator in urmatoarele 20-30 de secunde
c.stopul respirator si topul cardiac apar in acelasi timp.

78)Moartea biologica se caracterizeaza prin:

a.oprirea reversibila a respiratiei
b.leziuni ireversibile la nivelul creierului si in alte organe
c.oprirea reversibila a cordului.

79)Urmatoarele semne clinice nu se intalnesc in stopul cardio-respirator:

a.oprirea miscarilor respiratorii toracice si abdominale
b.incetarea batailor inimii,absenta pulsului periferic
c.mioza cu globi oculari mobili.

80)Eliberarea cailor aeriene este suficienta pentru ca victima sa-si reia respiratia:
a.uneori
b.intotdeauna
c.niciodata.

81)Urmatoarele semne clinice nu sunt semne ale obstruarii cailor aeriene:

a.absenta miscarilor respiratorii normale,dispnee zgomotoasa
b.torace si abdomen instabile
c.lipsa curentului de aer la nas sau gura.

82)In cadrul manevrelor de resuscitare a stopuilui cardio-respirator pipele

orofaringiene cat si cele nazofaringiene se pot introduce:
a.numai la bolnavii constienti
b.numai la bolnavii inconstienti
c.indiferent de starea de constienta a bolnavului.

83)Introducerea pipelor oro- si nazofaringiene pot declansa la bolnavii constienti:

a.reflexe periculoase de tuse
b.dispnee
c.balans intre torace si abdomen.

84)Compresiunea in masaj cardiac extern se face:

a.pe 1/3 inferioara a sternului
b.spre apendicele xifoid
c.pe coaste in stanga sternului.

85)Frecventa compresiunilor in masajul cardiac extern este de;

a.60-70/minut
b.80-90/minut
c.40-60/minut.

86)Eficienta respiratiei artificiale si a masajului cardiac extern este apreciata prin:

a.disparitia miozei
b.aparitia midriazei
c.apiritia pulsului la vasele mari si disparitia midriazei.

87)Care din afectiunile de mai jos nu reprezinta contraindicatii ale masajului cardiac
extern:
a.leziuni grave ale peretelui toracic cu embolie gazoasa
b.malformatii ale oaselor cutiei toracice
c.hemoragie masiva intrapericardica si tamponada cardiaca.

88.Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor:

a.de transudat sanguinolent necoagulabil prin presiuni aleveolocapilare
b.datorata ruperii capilarelor pulmonare
c.datorata ruperii alveolelor pulmonare

89. EPA se clasifica dupa etiologie:

a.de natura anafilactica
b.de natura emboligena
c.de natura cardiogena

90.EPA este declansat de

a.insuficienta ventriculara stanga
b.preinfarctul miocardic
c.aterosceloroza coronariana

91.Care din semnele clinice de ai jos nu se incadreaza in taboul clinic al edemului

[pulmonar:
a.dispnee intensa severa,brusca
b.expir greu zgomotos
c.respiratie polipneica zgomotoasa

92.Conduita de urgenta a EPA cuprinde:

a.eliberarea cailor resiratori si administrare de oxigen
b.administrarea de perfuzii in scop de hidratare
c.oxigenoterapie intermitenta pe sonda endotraheala

93.In tratamentul EPA cu valori TA crescute este contraindicata administrarea de:

a.digitalice
b.diuretice
c.dopamina

94.Tratamentul EPA la inecati cu apa de mare consta in administrare de:

a.sangerare 300-500 ml;
b.dextran 70 si oxigenoterapie
c.antibiotice si tonicardiace

95.Tratamentul EPA neurologic consta in:

a.sangerare 300-500 ml;
b. antibiotice si tonicardiace
c. dextran 70 si oxigenoterapie

96. Tratamentul EPA de etiologie infectioasa consta in:

a.sangerare 300-500 ml
b. antibiotice si tonicardiace
c. dextran 70 si oxigenoterapie

97.EPA de etiologie infectioasa paare in:

a.gripa si infectii plmonare;
b.SIDA
c.meningite

98.Precizati care din afirmatiile de mai jos nu este adevarata:

a.oxigenoterapia in EPA este contrainidcata deoarece creste presiunea in aleveole
b. oxigenoterapia in EPA se poate practica pe respiratie asistata
c. oxigenoterapia in EPA se administreaza numai dupa umidificare

99.EPA de etiologie toxica est rpovocat de:

a.intoxicatiile de alcool etilic
b.intoxicatiile cu plumb
c.intoxicatiile cu organofosferice si CO

100.In tratamentul EPA cu valori TA scazute este indicata administrarea de:

a.morfina
b.dopamina
c.hipotensoare