Sunteți pe pagina 1din 11

TESTE PREGĂTIRE EXAMEN

CCP
I. ITEMI CU ALEGERE MULTIPLĂ
Alegeți varianta corectă

1. Un pacient cu arsură de gradul III pe o suprafaţă de 20% are index prognostic de:
a. 20;
b. 40;
c. 60;
d. 80.
1 ↔ C L.Titircă – Urgențe medico - chirurgicale pag.374

2. În funcţie de tipul vasului care sângerează hemoragiile pot fi:


a. arteriale, venoase, mixte ;
b. arteriale, venoase, capilare şi mixte;
c. exteriorizate;
d. arteriale şi venoase.
2 ↔ B L.Titircă – Urgențe medico - chirurgicale pag.322

3. Recoltarea VSH-ului se face:


a. prin puncţie venoasă cu stază (1,6 ml sânge + 0,4 ml citrat de sodiu 3,8%);
b. prin puncţie venoasă fără stază (1,6 ml sânge + 0,4 ml citrat de sodiu 3,8%).
c. prin puncţie arterială cu stază (0,6 ml sânge + 0,4 ml citrat de sodiu);
d. prin puncţie arterială fără stază (0,6 ml sânge + 0,4 ml citrat de sodiu);
3 ↔ B Tehnici de evaluare și acordate de asistenţii medicali , pag. 79

4. Opacifierea cărei structuri a ochiului determină cataracta:


a. mucoasa conjunctivală;
b. cristalinul;
c. corneea;
d. retina
4 ↔ B Daşchievici S., Mihãilescu M., „Chirurgie - Manual pentru pentru
cadre
medii și școli sanitare posticeale”,

5. În astmul bronșic se produce:


a. reducere generalizată, variabilă și reversibilă a calibrului bronhiilor;
b. dilatație generalizată, variabilă și reversibilă a calibrului bronhiilor
c. dispnee inspiratorie cu bradipnee;
d. febra de tip septic.
5 ↔ A C. Borundel – Manual de medicină internă pentru cadre medii, pag.286

6. În hemoptizie sângele este:


a. de culoare roșu, cu cheaguri și eventual amestecat cu resturi alimentare;
b. de culoare brun închis, aerat, spumos, amestecat cu un conținut mucos sau muco-
purulent;
c. de culoare roșu aprins, aerat, spumos;
d. de culoare brun închis, asemănător drojdiei de cafea.
6 ↔ C L.Titircă – Urgențe medico - chirurgicale pag.29

7. Proba Addis-Hamburger este un studiu cantitativ pentru:


a. determinarea cantitativă a albuminei în urină;
b. determinarea cantitativă a glucozei în urină;
c. determinarea cantitativă a elementelor figurate și cilindrilor în urină;
d. determinarea cantitativă a bilirubinei în urină.
7 ↔ C L.Titircă – Explorări funcționale și îngrijiri speciale acordate bolnavului
pag.38
8. În caz de fractură a unui os lung, imobilizarea se va face în așa fel încât atelele să
depășească:
a. articulația de deasupra zonei fracturate;
b. articulatia de dedesubtul zonei fracturate;
c. articulația de deasupra și de dedesubtul zonei fracturate;
d. toate articulațiile mari ale membrului afectat de fractură.
8 ↔ C L.Titircă – Urgențe medico - chirurgicale pag.350

9. Pentru care din aglutinogenele de pe hematii nu există în ser aglutinine naturale:


a. aglutinogen O;
b. aglutinogen A;
c. aglutinogen B;
d. aglutinogen Rh.
9 ↔ D Tehnici de evaluare și acordate de asistenţii medicali , pag. 176

10. Hemoragia digestivă superioară se exteriorizeaza prin:


a. hematemeza, hemoptizie;
b. hematemeza, melena;
c. hematemeza, hematurie;
d.hemoptizie, vomica.
10 ↔ B L.Titircă – Urgențe medico - chirurgicale pag.95

11. În poliartrita reumatoidă sunt afectate mai frecvent:


a. articulaţiile genunchiului şi cotului;
b. articulaţiile interfalagiene distale;
c. articulaţiile interfalagiene proximale;
d. articulaţiile coxo-femurale.
11 ↔ C C. Borundel – Manual de medicină internă pentru cadre medii, pag.678

12. Tahipneea reprezintă:


a. respirație superficială sau profundă;
b. pătrunderea unei cantiăți mari de aer în plămâni;
c. creșterea frecvenței respirației peste valorile normale;
d. volumul de aer care pătrunde și se elimină din plămân.
12 ↔ C L.Titircă – Ghid de nursing pag.84

13. Abducția reprezintă:


a. mișcarea de departarea unui segment de corp de linia mediană;
b. mișcarea de apropiere a unui segment de linia mediană;
c. mișcarea de rotație a mâinii cu fața palmară în sus;
d. mișcarea de rotație a mâinii cu fața palmară în jos.
13 ↔ A L.Titircă – Ghid de nursing pag.124

14. Care din următoarele poziții sunt pozitii patognomonice:


a. opistotonus, “cocoș de pușcă”, ”spate de pisică”;
b. pleurostotonus, ”spate de pisică”, trendelenburg;
c. opistotonus, “cocoș de pușcă”, pleurostotonus;
d. opistotonus, “cocoș de pușcă”, decubit dorsal.
14 ↔ C L.Titircă – Ghid de nursing pag.157

15. Hipoxemia reprezintă:


a. diminuarea cantității de oxigen din țesuturi;
b. scăderea cantității de oxigen din sânge;
c. creșterea cantității de oxigen din sânge;
d. creșterea cantității de oxigen din țesuturi.
15 ↔ B L.Titircă – Ghid de nursing pag.108

16. Hiperpirexia se defineste ca temperatura corporală cuprinsă:


a. între 38 - 39°C;
b. între 39 - 40°C;
c. peste 40°C;
d. între 37 - 39°C.
16 ↔ C L.Titircă – Ghid de nursing pag.183

17. Reprezentarea grafică a pulsului în F.T. se face :


a. socotind pentru fiecare linie orizontală a foii de temperatura câte 1 pulsaţie;
b. socotind pentru fiecare linie orizontală a foii de temperatura câte 4 pulsaţii;
c. socotind pentru fiecare linie orizontală a foii de temperatura câte 2 pulsaţii;
d. socotind pentru fiecare linie orizontală a foii de temperatura câte 3 pulsaţii.
17 ↔ B F.Udma Proceduri de nursing Ex ponto, Constanţa – 2008

18. Respiraţia Kussmaul, durerile abdominale şi halena acetonemică se întâlnesc în:


a. coma hepatică;
b. coma hipoglicemică;
c. coma diabetică;
d. coma uremică.
18 ↔ C C. Borundel – Manual de medicină internă pentru cadre medii, pag.714

19. Disgravidia precoce:


a. se manifestă clinic sub forma de ptialism şi disgravidie emetizantă;
b. se manifestă prin hipertensiune arterială şi convulsii;
c. apare la toate gravidele în primele 3 luni de sarcină;
d. se manifestă clinic sub formă de preeclampsie şi eclampsie.
19 ↔ A V. Ancăr, Obstetrică 245

20. Semnele locale de certitudine într-o fractura sunt:


a. durere, echimoză, deformarea regiunii;
b. mobilitate anormală, crepitaţii osoase, întreruperea continuităţii osului;
c. impotenţă funcţională;
d. pierderea contactului între suprafeţele articulare.
20 ↔ B L.Titircă – Urgențe medico - chirurgicale pag.314

21. Instilaţia reprezintă:


a. admistrarea unei soluţii medicamentoase în ochi, ureche, nas;
b. întinderea unei soluţii medicamentoase pe mucoasa bucală;
c. aplicarea de unguente în fundul de sac conjunctival;
d. admistrarea unei soluţii medicamentoase pe tegumente.
21 ↔ A Tehnici de evaluare și acordate de asistenţii medicali , pag. 145

22. Plăgile împuşcate se caracterizează prin:


a. tegumente distruse neregulat, ţesuturi sfacelate, devitalizate;
b. margini regulate cu distrugeri tisulare profunde;
c. prezenţa unuia sau a doua orificii;
d. margini neregulate cu distrugeri tisulare limitate.
22 ↔ C D. Vasile, Chirurgie și specialități înrudite – Manual pentru școli postliceale 56

23. Polakiuria este definita ca:


a. mictiuni frecvente in cantitati mici;
b. cresterea diurezei peste 3000 ml;
c. imposibilitatea de a urina;
d. mictiuni involuntare nocturne.
23 ↔ A L.Titircă – Ghid de nursing pag.128

24. Examenul paraclinic care poate stabili etiologia BDA este:


a. ex. coproparazitologic;
b. coprocultura;
c. urocultura;
d. testul Adler.
24 ↔ B M. Vasile, Puericultură și pediatrie pentru asistenții medicali 221

25. Prima manevră de îngrijire acordată nou- născutului imediat după naștere este:
a. secționarea și ligaturarea cordonului ombilical;
b. dezobstruarea căilor aeriene superioare;
c. aprecierea scorului Apgar;
d. spălarea tegumentelor.
25 ↔ B M. Vasile, Puericultură și pediatrie pentru asistenții medicali 43

26. Profilaxia oftalmiei gonococice se face după naștere, instilând în sacul


conjunctival 1 - 2 picături de:
a. nitrat de Ag 1%;
b. colir;
c. nitrat de argint 5%;
d. bromocet 1%.
26 ↔ A M. Vasile, Puericultură și pediatrie pentru asistenții medicali 44

27. Locul de pătrundere al curentului electric în organism poartă numele de:


a. poarta de intrare;
b. izvor de intrare;
c. marca de intrare;
d. nici un răspuns corect.
27 ↔ C L.Titircă – Urgențe medico - chirurgicale pag.380

28. Sputa perlată se întâlneşte în:


a. astmul bronşic;
b. laringospasm;
c. edemul pulmonar acut;
d. inhalarea unui corp străin.
28 ↔ A C. Borundel – Manual de medicină internă pentru cadre medii, pag.287

29. Măsurarea temperaturii la nivelul cavităților închise arată valori mai mari decât
temperatura cutanată cu:
a. 0,8 - 1°C;
b. 0,5 - 0,8 °C;
c. 0,4- 0,5°C;
d. 0,1 – 0,2°C.
29 ↔ C L. Titircă Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenţii medicali , pag. 114

30. În infarctul miocardic acut:


a. durata durerii este de 1-3 minute, ra 10-15 minute;
b. hipotensiunea arterială se întâlnește frecvent ;
c. Nitroglicerina și repausul calmează durerea;
d. examenele de laborator arată leucopenia și creșterea transaminazelor .
30 ↔ B L.Titircă – Urgențe medico - chirurgicale pag.43

II. ITEMI CU ALEGERE DUALĂ


Notați cu A (adevărat) sau F (fals):

1. Pentru puncţia rahidiană lombară bolnavul este aşezat în poziţie Trendelenburg


F ↔ Tehnici de evaluare și acordate de asistenţii medicali – Ghid de nursing, pag. 114
2. Tactul vaginal este contraindicat în timpul sarcinii la gravidele cu placentă praevia
A↔ L.Titircă – Urgențe medico - chirurgicale pag.211
3. Criza dureroasă din angina pectorală cedează la administrarea de Miofilin
F↔ L.Titircă – Urgențe medico - chirurgicale pag.82
4. Hematemeza este expectoraţie cu sânge;
F↔ L.Titircă – Urgențe medico - chirurgicale pag.95
5. În colica biliară durerea are sediul în hipocondrul drept şi iradiază în umărul drept;
A↔ C. Borundel – Manual de medicină internă pentru cadre medii, pag.556
6. Polakiuria reprezinta micţiuni frecvente cu cantităţi mici de urină.
A↔ A L.Titircă – Ghid de nursing pag.128
7. Exoftalmia este un simptom important în boala Basedow.
A↔ Borundel – Manual de medicină internă pentru cadre medii, pag.804
8. Voletul costal reprezintă o zonă desolidarizată a cutiei toracice produsă printr-o singură
fractură costală.
F↔ L.Titircă – Urgențe medico - chirurgicale pag.298
9. Pentru puncţia rahidiană lombară bolnavul se aşează în poziţia “ spate de pisică”.A
A↔ Tehnici de evaluare și acordate de asistenţii medicali – Ghid de nursing, pag. 61
10. Vomica este varsatura alimentara.
F↔ L.Titircă, Ghid de nursing pag.159
11. Proba Oelecker este probă de compatibilitate ”in vivo”.
A↔ Tehnici de evaluare și acordate de asistenţii medicali – Ghid de nursing, pag. 178
12. Polifagia este nevoia exagerată de a mânca cu absența sentimentului de sațietate.
A↔ L.Titircă – Ghid de nursing pag.117
13. Spalatura gastrica este indicata in intoxicatiile cu substante caustice
F↔ Tehnici de evaluare și acordate de asistenţii medicali – Ghid de nursing, pag. 126
14. Anuria reprezintă imposibilitatea vezicii urinare de a-şi elimina conţinutul;
F↔ L.Titircă – Ghid de nursing pag.128
15. În hiperpirexie temperatura corporală crește peste 40ºC.
A↔ L.Titircă – Ghid de nursing pag.183
16. Apariţia menstrei la intervale lungi, neregulate se numeşte oligomenoree.
A↔ L.Titircă – Ghid de nursing pag.141
17. Obiectivul procedurii perfuziei intravenoase este introducerea i.v. a unei soluţii
perfuzabile prescrise pentru hidratare, alimentare, menţinerea legăturii cu circulaţia venoasă.
A↔ L. F.Udma Proceduri de nursing Ex ponto, Constanţa – 2008
18. Recoltarea urinei se poate face numai pentru determinarea densităţii, pH-ului,
glucozei,albuminei, urobilinogenului.
F↔ F.Udma Proceduri de nursing Ex ponto, Constanţa – 2008
19. Indivizii cu grup sanguin A (II) au pe hematii aglutinogen β și în plasmă aglutinine A.
F↔ Tehnici de evaluare și acordate de asistenţii medicali – Ghid de nursing, pag. 171
20. Reacția Rivalta este utilizată pentru a diferenția exudatul de transsudatul pleural.
A↔ Tehnici de evaluare și acordate de asistenţii medicali – Ghid de nursing, pag. 52
21. Recoltarea exsudatului faringian in scop explorator se face pentru
depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni patogeni.
A ↔ Tehnici de evaluare și acordate de asistenţii medicali – Ghid de nursing, pag. 89
22. Scopul explorator al punctiei venoase este recoltarea sangelui in vederea transfuzarii
sale.
F↔ Tehnici de evaluare și acordate de asistenţii medicali – Ghid de nursing, pag. 180
23. Plagile considerate neinfectate sunt cele care nu depășesc 6-8 ore de la accident.
A↔ D. Vasile, Chirurgie și specialități înrudite – Manual pentru școli postliceale pag.55
24. Râsul sardonic apare în hipertiroidism.
F↔ L.Titircă – Ghid de nursing pag.151
25. Prin gastrostomă se poate asigura alimentarea pasivă a pacienților.
F↔ L. Titircă Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenţii medicali , pag. 48
26. În fracturi închise semnul de certitudine este deformarea şi scurtarea regiunii.
F ↔ L.Titircă – Urgențe medico - chirurgicale pag.313
27. Subfebrilitatea este temperatura cuprinsă între 37º- 38ºC.
A↔ L.Titircă – Ghid de nursing pag.183
28. Escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse între două planuri dure;
A↔ L. Titircă Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenţii medicali , pag. 124
29. Sputa perlata este patognomonica pentru EPA
F ↔ C. Borundel – Manual de medicină internă pentru cadre medii, pag.287
30. În astmul bronsic, bronhospasmul se datorează edemului mucoasei bronșice și
hipersecreției bronșice.
A↔ L.Titircă – Urgențe medico - chirurgicale pag.25
I. ITEMI DE TIP PERECHE

Asociați cifrele cu literele corespunzătoare


1. opistotonus a. meningită
2. cocoş de puşcă b. tetanos
3. torticolis c. puncţie rahidiană
4. spate de pisică d. contractura musculaturii gâtului
e. trendelenburg.

1. ↔ B L. Titircă – Ghid de nursing, pag..157


2. ↔ A L. Titircă – Ghid de nursing, pag..157
3. ↔ D L. Titircă – Ghid de nursing, pag..157
4. ↔ C L. Titircă – Tenici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali, pag. 61

1. tiraj a. temperatură cuprinsă între 38 – 39ºC


2. cristale Charcot - Leyden b. scăderea cantiății de oxigen din țesuturi
3. dispnee Biot c. astm bronșic
4. hipoxie d. cicluri de respirații normale întrerupte de apnee de 5 – 20
sec.
e. deprimarea părților moi ale cutiei toracice în inspir.

1↔E L. Titircă – Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali, pag.102


2↔C C. Borundel – Medicină internă pentru cadre medii, pag. 285
3↔D C. Borundel – Medicină internă pentru cadre medii, pag. 257
4↔B L. Titircă – Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali, pag.108

1.apendicită acută a. oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale și gaze


2. ulcer gastro-duodenal perforat b. durere în fosa iliacă dreaptă
3.ocluzie intestinală c. durere violentă în „lovitură de pumnal”
4. pancreatită acută d. durere cu debut brutal, „în bară”
e. durere în hipocondru drept cu iradiere în umărul drept

1↔B L. Titircă – Urgențele medico – chirurgicale, pag. 101


2↔C L. Titircă – Urgențele medico – chirurgicale, pag. 101
3↔A L. Titircă – Urgențele medico – chirurgicale, pag. 94
4↔D L. Titircă – Urgențele medico – chirurgicale, pag. 89

1. entorsă a. întreruperea totală a continuităţii unui os


2. luxaţie b. deplasarea capetelor osoase articulare cu pierderea
contactului permanent între suprafeţele articulare
3. volet costal c. leziune capsulo-ligamentară dată de o mişcare forţată
4. fractură. d. zona desolidarizată a cutiei toracice produsă prin fracturi
costale duble sau multiple
e. leziune traumatică caracterizată prin întreruperea continuității
tegumentelor.

1. - C
2. - B
3. - D
4. - A L. Titircă – Urgenţele medico – chirurgicale, pag. 298, 299, 312, 317, 319.
1. Disurie a. scăderea cantităţii de urină în 24 ore.
2. Retenţie de urină b. micțiuni frecvente, în cantitate redusă
3. Polakiurie c. dificultate sau durere la micţiune
4. Oligurie d. incapacitatea vezicii urinare de a-şi evacua conţinutul
e. lipsa urinei în vezica urinară

1↔C
2↔D
3↔B
4↔A
L. Titircă – Ghid de nursing, pag. 111- 112

1. arsură gradul I a. se distruge întreg epidermul şi o parte din derm


2. arsură gradul II b. este distrusă toată grosimea tegumentului
3. arsură gradul III c. se distrug straturile superficiale ale epidermului
4. arsură gradul IV d. se distrug toate straturile epidermului
e. soluție de continuitate a osului
1↔C
2↔D
3↔A
4↔B
D. Vasile, Chirurgie și specialități înrudite, pag. 58 – 59

1. Plaga contuză a. prezintă margini regulate și distrugeri tisulare limitate


2. Plaga tăiată b. poate prezenta un traiect profund penetrant sau perforat
3. Plaga înţepată c. prezintă unul sau două orificii
4. Plaga împuşcată d. se suprainfectează cu regularitate
e. prezintă tegumente distruse neregulat și țesuturi profunde
sfacelate
1↔E
2↔A
3↔B
4↔C
D. Vasile - Chirurgie și specialități înrudite, manual pentru școlile postliceale saniatre, pag 55 - 56

1. proba Jeanbreau a. se utilizează eritrocite standard din sistemul OAB


2. proba Oelecker b. se utilizează seruri anti A, anti B, anti AB
3. proba Beth - Vincent c. proba “in vivo” de compatibilitate biologică
4. proba Simonin d. se utilizează ser anti - D
e. proba “in vitro” de compatibilitate directă.

1↔E
2↔C
3↔B
4↔A
L. Titircă, Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali – pag. 273-279.
1. incizie a. metodă de refacere anatomică a straturilor unei plăgi
operatorii sau accidentale
2. sutură b. metodă chirurgicală prin care se urmăreşte distrugerea
prin mijloace fizice sau chimice a anumitor ţesuturi
3. drenaj c. metodă chirurgicală prin care se secţionează ţesuturile

4. cauterizare d. metodă chirurgicală prin care se evacuează la exterior lichide


patologice prin cavităţi naturale sau neoformate

e. metodă chirurgicală de extirpare a unui organ sau tesut

1 ↔ C;
2 ↔ A;
3 ↔ D;
4 ↔ B.
S. Dașchievici, Chirurgie, pag. 212, 215, 217, 220

1. carenţa de vitamina D a. anemie carenţială feriprivă


2. carenţa de fier b. scorbut
3. carenţa de vitamina C c. anemie megaloblastică Biermer
4. carenţa de vitamina B12 d. rahitism carenţial comun
e. anemie hemolitică.

1. ↔ D
2. ↔ A
3. ↔ B
4. ↔ C Borundel - Manual de medicină internă pentru cadre medii, pag.80-81

1. injecţie subcutanată; a. rezorbția medicamentului este instantanee


2. injecţie intradermică; b. rezorbția medicamentului începe imediat după
administrare
3. injecţie intramusculară; c. rezorbția medicamentului începe la 5-10minute de la
administrare
4. injecţie intravenoasă; d. rezorbția medicamentului este foarte lentă
e. rezorbția medicamentului începe la 10 – 25 minute de la
administrare

1. ↔ C
2. ↔ D
3. ↔ B
4. ↔ A
L. Titircă Tehnici de evaluare și acordate de asistenţii medicali – Ghid de nursing, pag. 150

1. puncţie abdominală a. spaţiul VII-VIII intercostal, pe linia medioclaviculară;


2. puncţie lombară b. D12 – L1;
3. puncţie osoasă c. stern;
4. puncţie pleurală d. linia Monroe Richter.
e. spaţiul V-VII intercostal, pe linia medioclaviculară;

1. ↔ D
2. ↔ B
3. ↔ C
4. ↔ A
L. Titircă Tehnici de evaluare și acordate de asistenţii medicali – Ghid de nursing, pag. 49, 54,
60, 66-67
1. Arsură gradul I a. flictenă „albă” cu conţinut serocitrin, limpede, transparent,
eritem accentuat, edem;
2. Arsură gradul II b. eritem, edem, hipertermie, usturime;
3. Arsură gradul III c. escară dermică totală; sunt distruse epidermul şi dermul în
totalitate, carbonizând musculatura şi chiar vasele
4. Arsură gradul IV d. flictenă „roşie” cu conţinut sanguinolent tulbure;
e. eritem, hipotermie, flictenă „albă” cu conţinut serocitrin.

1. ↔ B
2. ↔ A
3. ↔ D
4. ↔ C

L. Titircă – Urgenţele medico – chirurgicale, pag 373

1. aglutinogen B şi aglutinine alfa; a. Grupa sanguină AB (IV);


2. aglutinogen A şi aglutinine beta; b. Grupa sanguină A (II);
3. aglutinine alfa şi beta; c. Grupa sanguină B (III);
4. aglutinogen A si B. d. Grupa sanguină 0 (I).
e. Rh

1. ↔ C
2. ↔ B
3. ↔ D
4. ↔ A

L. Titircă Tehnici de evaluare și acordate de asistenţii medicali – Ghid de nursing, pag.171

1. Hemartroză a. prezenţa sângelui în cavitatea articulară


2. Hemocultură b. prezenţa sângelui în cavitatea pleurală
3. Hemotorax c. însămânţarea sângelui pe medii de cultură
4. Hemofilie d. incapacitatea sângelui de a se coagula
e. însămânţarea urinei pe medii de cultură

1. ↔ A L. Titircă – Urgenţele medico – chirurgicale, pag 318


2. ↔ C L. Titircă Tehnici de evaluare și acordate de asistenţii medicali – Ghid de
nursing, pag.83
3. ↔ B L. Titircă – Urgenţele medico – chirurgicale, pag 302
4. ↔ D Borundel - Manual de medicină internă pentru cadre medii, pag.667

S-ar putea să vă placă și