SUPORT AJUTĂTOR PENTRU EXAMEN CCP

ÎNTREBĂRI STRUCTURATE
2024

1. SEMNE DE CERTITUDINE ȘI PROBABILITATE ÎN FRACTURI

(Chirurgie și specialități înrudite – Vasile D. pag. 67);
Semnele locale din fracturi se împart în:
a) Semne locale de probabilitate reprezentate de:
- durerea spontană în punct fix exacerbată de palpare sau
mobilizare,
- impotență funcțională a segmentului afectat,
- deformarea și scurtarea regiunii,
- echimoze tardive (uneori la distanță de focarul de fractură),
- tumefacție,
- edem,
- creșterea temperaturii locale.
b) Semne locale de certitudine:
- mobilitate anormală în focar,
- perceperea palpatorie de crepitații osoase,
- netransmisibilitatea mișcărilor,
- întreruperea evidentă (la inspecție sau palpare) a continuității
osoase,
- angulația diafizară a osului lung.

2. FACTORI DETERMINANȚI ȘI PREDISPOZANȚI ÎN CRIZA DE ASTM

BRONȘIC (Urgente medico- chirurgicale, L.Titircă pag.25);
 Factori alergici (astmul extrinsec sau alergic). Cele mai obișnuite
alergene
sunt: praful de casă, polenul, pulberile, părul de animale, alergenele
alimentare (carne, albuș de ou, lapte, pește), unele medicamente (penicilina,
analgetice), detergenți, coloranți.
 Factori nealergici (astmul intrinsec): rolul cel mai important îl au
factorii
infecțioși (bronșite cronice, sinuzite, etc.).
Apariția crizelor poate fi favorizată de expuneri la frig, ceață, umezeală,
trecerea bruscă de la aer cald la aer rece, precum și factori emoționali.

3. ENUMERAȚI CALITĂȚILE FUNDAMENTALE ALE PULSULUI

(Tratat de nursing – C. Marcean pag.143);

1
 - Frecvența;
- Ritmul;
- Amplitudinea.
- viteza sau Celeritatea;
4. SEMNELE STOPULUI CARDIO-RESPIRATOR (Urgente medico-
chirurgicale,
L.Titircă pag.52);
 oprirea mişcărilor respiratorii, toracice şi abdominale;
 încetarea bătăilor inimii (bătăile inimii se cercetează prin auscultare,
în partea stângă a toracelui, sub mamelon);
 absenţa pulsului la artera carotidă;
 paloarea extremă (sau cianoza) tegumentului,
 midriază, cu globii oculari imobili;
 pierderea cunoştinţei;
 relaxarea completă a musculaturii, inclusiv a sfincterelor, ceea ce
duce la
pierderi necontrolate de urină şi materii fecale.

5. OBIECTIVELE MĂSURĂRII TA (Proceduri Ex Ponto 2008 pag. 97);

 determinarea presiunii sistolice și diastolice la internare pentru a
compara
starea curentă cu valorile normale;
 evaluarea stării pacientului în ce privește volumul de sânge,
randamentul
inimii și sistemul vascular;
 aprecierea răspunsului pacientului la tratamentul cu fluide sau/și
medicamente.

6. ARSURA TERMICĂ: CLASIFICARE DUPĂ PROFUNZIME ȘI

ÎNTINDERE
(Urgente medico - chirurgicale, L.Titircă pag. 373 - 374);
Din punct de vedere al profunzimii, arsurile se clasifică în:
- gradul I – eritem, edem, hiperterime, usturime;
- gradul II – flictenă „albă” cu continut serocitrin, limpede, transparent,
eritem accentuat, edem;
- gradul III – flictenă „roşie” cu continut sanghinolent tulbure;
- gradul IV – escară dermică totală, cu epiderm şi derm distruse în
totalitate, carbonizând musculatura şi chiar vasele.
Clasificarea arsurilor în funcţie de întinderea lor în suprafaţă.

2
 Un procedeu mai exact, este “regula lui 9” (A.B. Walace), care se
bazează pe faptul că toate părţile corpului pot fi evaluate prin cifra 9 sau
multiplii ai acestuia.
Astfel:
- capul şi gâtul însumează circa 9%;
- fiecare membru toracic circa 9%;
- fiecare membru pelvin circa 18%;
- trunchi anterior circa 18%;
- trunchi posterior circa 18%;
- organe genitale externe circa 1%.

7. ENUMERAȚI TIPURILE DE PANSAMENTE ( Proceduri Ex Ponto

2008 pag.
108 - 109);
 pansamentul protector
 pansamentul absorbant
 pansamentul ocluziv
 pansamentul compresiv
 pansamentul umed

9. OBIECTIVUL PUNCȚIEI VENOASE (Proceduri Ex Ponto 2008 pag.

179)
Crearea accesului la o venă pentru:
- recoltare de sânge în siguranță pentru examene de laborator
(biochimice, hematologice, serologice, bacteriologice),
- extragerea unei cantități de sânge;
- introducerea medicamentelor în circulația venoasă.

10. TIPURI DE FEBRĂ ÎN FUNCȚIE DE VALOAREA TEMPERATURII

(Tratat de nursing – C.Marcean pag.173);
 Subfebrilitate – intervalul 37-38°C;
 Febră moderată – intervalul 38-39°C;
 Febră ridicată – intervalul 39-40°C;
 Hiperpirexie – peste 40°C.

11. ENUMERAȚI PERIOADELE NAȘTERII (Obstetrică -V. Ancăr

pag.106);
 Perioada I - dilatația colului;
 Perioada a II-a – expulzia fătului;
3
  Perioada a III-a –expulzia placentei și anexelor;
 Perioada a IV-a – de consolidarea hemostazei.

12. ENUMERAȚI ȘI DEFINIȚI TULBURĂRILE DE DIUREZĂ (Tratat de

nursing – C.Marcean pag.237 - 238);
 Poliurie – diureză peste 2000 ml urină/24h.
 Oliguria – scăderea cantității de urină sub 800 ml de urină/24h;
 Anuria – se definește ca o imposibilitate a rinichiului de a forma
urina.

13. DEFINIȚI ȘI CLASIFICAȚI AVORTUL ÎN FUNCȚIE DE MODALITATEA

DE PRODUCERE (Urgente medico- chirurgicale, L.Titircă pag.191);
Avortul reprezintă întreruperea intempestivă a cursului normal al sarcinii
în primele 27 de săptămâni de gestaţie, cu eliminarea unui produs de
concepţie mort, mai mic de 1 000 g.
În funcţie de modalitatea de producere, avorturile se împart în :
 avortul spontan ;
 avortul provocat (ilegal);
 întreruperea autorizată a cursului normal al sarcinii (terapeutic sau
cu indicaţii sociale).

14. DEFINIȚI ȘI CLASIFICAȚI PLACENTA PRAEVIA ÎN FUNCȚIE DE

ORIFICIUL INTERN AL COLULUI UTERIN (Urgente medico- chirurgicale,
L.Titircă pag.209);
Placenta praevia este inserţia placentei în totalitate sau în parte în
segmentul inferior al uterului, spre deosebire de placenta normal inserată, ce
se găseste în segmentul superior.
În raport cu orificiul intern al colului uterin, placenta praevia poate fi:
 laterală,
 marginală,
 centrală (care poate fi parţial centrală)

15. CLASIFICAȚI HEMORAGIILE ÎN FUNCȚIE DE FELUL VASULUI

CARE SÂNGEREAZĂ (Urgente medico- chirurgicale, L.Titircă pag.322);
În funcţie de felul vasului care sângerează, hemoragiile pot fi:
 hemoragii arteriale, cele mai periculoase, deoarece sângele se
evacuează în timp scurt în cantitate mare. Sângele care provine din artere are

4
următoarele caracteristici: ţâşneşte din rană în jeturi întrerupte (sincron cu
sistola cardiacă) şi are culoare roşie aprinsa;
 hemoragii venoase: sângele iese în jet continuu şi are o culoare
închisă;
 hemoragii capilare: sângerarea este difuză, clinic apar echimoze
sau hematoame ;
 hemoragii mixte: arterio-veno-capilare; apar în cazul unui
traumatism, când se rup dintr-o dată atât vene, cât şi artere, sau capilare.

16. CLASIFICAȚI DISGRAVIDIA PRECOCE DIN PUNCT DE VEDERE

CLINIC (Obstetrică -V. Ancăr pag. 245);
Din punct de vedere clinic, în disgravidia precoce există 2 forme
clinice:
a) ptialismul – în care hipersecreția salivară este abundentă și
reprezintă simptomul principal, putând determina dezechilibrări
hidroelectrolitice.
b) disgravidia emetizantă – caracterizată prin: grețuri, vărsături, care
apar după ingestia de alimente, dar și pe stomacul gol, sialoree; uneori aceste
vărsături pot deveni incoercibile, fiind însoțite de intoleranță gastrică.

17. DEFINIȚI LĂUZIA FIZIOLOGICĂ ȘI ENUMERAȚI PERIOADELE

ACESTEIA (Obstetrică -V. Ancăr pag. 143);
Lăuzia fiziologică este perioada care urmează nașterii fătului și care
începe o dată cu terminarea perioadei a IV-a a nașterii și durează 6
săptămâni.
Are 3 perioade:
 Lăuzia imediată – primele 24 de ore de la naștere;
 Lăuzia secundară – primele 10-12 zile de la naștere;
 Lăuzia tardivă – până la 6 săptămâni.

18. CLASIFICAȚI GRUPELE DE SÂNGE (Tehnici de evaluare și

îngrijiri acordate de asistenții medicali pag. 171);
CLASIFICAȚI GRUPELE DE SÂNGE
Sistemul sanguin OAB cuprinde patru grupa de sânge:
- grupa O I: nu conţine aglutinogen pe hematii şi în ser conţine
aglutininele α şi β;
- grupa A II: conţine aglutinogen A pe hematii şi în ser conţine
aglutinine β;
- grupa B III: conţine aglutinogen B pe hematii şi în ser conţine
aglutinine α;
5
 - grupa AB IV: conţine aglutinogen A şi B pe hematii şi în ser nu
conţine aglutinine;
(Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali pag. 171)

19. SCOPUL PREGĂTIRII PREOPERATORII (Tehnici de evaluare și

îngrijiri acordate de asistenții medicali pag. 185);
Scop
- pregătirea pacientului înaintea intervenţiei chirurgicale este un
element major de prevenire a infecţiilor postoperatorii. de ea depinde reuşita
operaţiei şi evoluţia postoperatorie;
- neutralizarea surselor de suprainfecţie care au originea: la
nivelul pielii (incizie), la distanţă (naso-faringian şi vezică urinară);
- reducerea posibilităţilor de contaminare a pielii, prin utilizarea de
antiseptic;
- depistarea şi semnalarea unor leziuni cutanate, infecţii ORL sau
urinare recente ori vindecate, paraziţi externi, posibilităţi de alergie.

20. LOCURI DE MĂSURARE A PULSULUI (L.Titircă – Ghid de

nursing pag 93);
Orice arteră accesibilă palpării și care poate fi comprimată pe un plan
osos: arterele radială, femurală, humerală, carotidă, temporală, superficială,
pediosă.

21. ENUMERAȚI MIJLOACELE DE PREVENIRE A ESCARELOR

(L.Tititrcă - Ghid de nursing pag. 268-269)
 schimbarea de poziţie;
 asigurarea confortului şi menţinerea bolnavului într-o stare de igienă
perfectă;
 folosirea materialelor complementare, necesare pentru prevenirea
escarelor;
 alimentaţie şi hidratare echilibrată;
 favorizarea vascularizaţiei în zonele comprimate.

22. ENUMERAȚI REGIUNILE EXPUSE ESCARELOR (L.Tititrcă - Ghid

de nursing pag. 266)
Regiuni expuse escarelor
Decubit dorsal: regiunea occipitală, omoplaţi/scapula , coate,
regiunea sacrococcigiană, călcâie;

6
 Decubit lateral: umăr, regiunea trohanteriană, feţele laterale ale
genunchilor, maleole;
Decubit ventral: tâmple, umeri, creasta iliacă, genunchi, degetele
picioarelor.

23. SCOPUL TERAPEUTIC AL SPĂLĂTURII VAGINALE (Tehnici de

evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali pag. 129).
Scop terapeutic :
- îndepărtarea conţinutului vaginal (produse normale sau patologice),
- dezlipirea exsudatelor patologice de pe mucoasă;
- dezinfecţia locală înaintea intervenţiilor chirurgicale;
- calmarea durerilor;
- reducerea proceselor inflamatoare.

24. INDICAȚIILE SPĂLĂTURII GASTRICE (Tehnici de evaluare și

îngrijiri acordate de asistenții medicali pag. 125).
-intoxicaţii alimentare sau cu substanţe toxice;
-stază gastrică însoţită de procese fermentative;
-pregătirea preoperatorie în intervenţiile de urgenţă sau pe stomac;
-pregătirea pentru examen gastroscopic.