ÎNTREBĂRI STRUCTURATE

1. Semne de certitudine și probabilitate în fracturi (Chirurgie și specialități înrudite –

Vasile D. pag. 67);
Semnele locale din fracturi se împart în:
a) Semne locale de probabilitate reprezentate de:
- durerea spontană în punct fix exacerbată de palpare sau mobilizare,
- impotență funcțională a segmentului afectat,
- deformarea și scurtarea regiunii,
- echimoze tardive (uneori la distanță de focarul de fractură),
- tumefacție,
- edem,
- creșterea temperaturii locale. (7 liniuțe la probabilitate)
b) Semne locale de certitudine:
- mobilitate anormală în focar,
- perceperea palpatorie de crepitații osoase,
- netransmisibilitatea mișcărilor,
- întreruperea evidentă (la inspecție sau palpare) a continuității osoase,
- angulația diafizară a osului lung. (5 liniuțe la certitudine)
Examenul radiografic de față și profil este absolut indispensabil pentru certificarea
diagnosticului de fractură, precum și pentru precizarea tipului acesteia.

2. Factori determinanți și predispozanți în criza de astm bronșic (Urgente medico-

chirurgicale, L.Titircă pag.25);
 Factori alergici (astmul extrinsec sau alergic). Cele mai obișnuite alergene
sunt:praful de casă, polenul, pulberile, părul de animale, alergenele alimentare
(carne, albuș de ou, lapte, pește), detergenți, coloranți.
 Factori nealergici (astmul intrinsec): rolul cel mai important îl au factorii infecțioși
(bronșite cronice, sinuzite, etc.).
Apariția crizelor poate fi favorizată de expuneri la frig, ceață, umezeală, trecerea bruscă
de la aer cald la aer rece, precum și factori emoționali.

1
 3. Enumerați tipurile de pansamente ( Proceduri Ex Ponto 2008 pag. 108 - 109);
Se apreciază în mod subiectiv prin palpare, sau în mod obiectiv prin analiza
sfigmogramei. În mod usual, în practica medical, palpatoriu aceste calități fundamentale sunt:
- Frecvența;
- Ritmul;
- Amplitudinea.
- viteza sau Celeritatea;
Calitățile pulsului depind de frecvența și ritmul cardiac, debitul sistolic, elasticitatea
arterelor și presiunea arterial, viteza și vâscozitatea sângelui, etc. și au importanță diagnostic.

4. Semnele stopului cardio-respirator (Urgente medico- chirurgicale, L.Titircă pag.52);

SEMNELE STOPULUI CARDIO – RESPIRATOR

 oprirea mişcărilor respiratorii, toracice şi abdominale;

 încetarea bătăilor inimii (bătăile inimii se cercetează prin auscultare, în partea stângă a
toracelui, sub mamelon);
 absenţa pulsului la artera carotidă;
 paloarea extremă (sau cianoza) tegumentului,
 midriază, cu globii oculari imobili;
 pierderea cunoştinţei;
 relaxarea completă a musculaturii, inclusiv a sfincterelor, ceea ce duce la
pierderi necontrolate de urină şi materii fecale.
Salvatorul se va asigura că nu este vorba de oprire cardiacă, prin: controlul pulsațiilor cardiace;
controlul respirației; controlul reflexului pupilar.

5. Obiectivele măsurării TA (Proceduri Ex Ponto 2008 pag. 97);

 Determinarea presiunii sistolice și diastolice la internare pentru a compara starea curentă
cu valorile normale;
 Evaluarea stării pacientului în ce privește volumul de sânge, randamentul inimii și
sistemul vascular;
 Aprecierea răspunsului pacientului la tratamentul cu fluide sau/și medicamente.

2
 6. Arsura termică: clasificare după profunzime și întindere (Urgente medico-
chirurgicale, L.Titircă pag.373 -374);
ARSURA TERMICĂ ÎN FUNCȚIE DE PROFUNZIME ȘI ÎNTINDERE

Din punct de vedere al profunzimii, arsurile se clasifică în:

- gradul I – eritem, edem, hiperterime, usturime;
- gradul II – flictenă „albă” cu continut serocitrin, limpede, transparent, eritem accentuat, edem;
- gradul III – flictenă „roşie” cu continut sanghinolent tulbure;
- gradul IV – escară dermică totală, cu epiderm şi derm distruse în totalitate, carbonizând
musculatura şi chiar vasele.

Clasificarea arsurilor în funcţie de întinderea lor în suprafaţă.

Pentru a putea face calculul suprafeţei arse, există tabele de calcul, în care se specifică pentru
fiecare segment de corp procentul acestuia faţă de suprafaţa totală a corpului. Cunoscând că
suprafaţa unei palme reprezintă 1% pot fi calculate din ochi, cu aproximaţie, proporţiile leziunii. Un
procedeu mai exact, este “regula lui 9” (A.B. Walace), care se bazează pe faptul că toate părţile
corpului pot fi evaluate prin cifra 9 sau multiplii ai acestuia. Astfel:
- capul şi gâtul însumează circa 9%;
- fiecare membru toracic circa 9%;
- fiecare membru pelvin circa 18%;
- trunchi anterior circa 18%;
- trunchi posterior circa 18%;
- organe genitale externe circa 1%.

7.Enumerați tipurile de pansamente ( Proceduri Ex Ponto 2008 pag. 108 - 109);

TIPURILE DE PANSAMENT SUNT:
 PANSAMENTUL PROTECTOR
 PANSAMENTUL ABSORBANT
 PANSAMENTUL OCLUZIV
 PANSAMENTUL COMPRESIV
 PANSAMENTUL UMED

3
8. Reguli de efectuare a imobilizării provizorii (C. Marcean Manual de nursing pentru elevii
din anul II pag. 253)
- inițial se execută imobilizarea manual a zonei lezate, cu ambele mâini introduce simultan de-o
parte și de alta a fracturii; apoi, accidentatul este așezat în poziție optimă.
- totdeauna se imobilizează și cele două articulații “de siguranță”: cea distală și cea proximală față de
focarul de fractură;
- montarea atelelor se face după ce se capitonează cu vată sau alte materiale moi;
- prima se așează atela care menține greutatea segmentului lezat;
- toate spațiile goale dintre segmentele corporale și atelă se capitonează cu vată sau alte materiale
moi (fulare, prosoape, etc.);
- dacă există o deformare angulară a osului fracturat, prima se așează atela de partea concavă (spațiul
gol fiind umplut cu un rulou), iar a doua atelă se poziționează pe partea lateral a segmentului lezat;
- se încearcă obținerea unei axări relative a segmentului fracturat, prin tracțiune atraumatică și
progresivă în ax (manevra de axare nu se execută în fracturile deschise);
- fixarea atelelor printr-o tehnică de bandajare începe totdeauna de la focarul de fractură, apoi merge
spre proximal și în final spre distal;
- atelele trebuie să depășească cu minim 4-5 cm cele două articulații “de siguranță”.

9. Obiectivul puncției venoase (Proceduri Ex Ponto 2008 pag. 179)

Crearea accesului la o venă pentru:
- recoltare de sânge în siguranță pentru examene de laborator (biochimice, hematologice, serologice,
bacteriologice),
- extragerea unei cantități de sânge în vederea transfuzării sale sau sângerare/ venesecție 300-500
ml în EPA;
- introducerea medicamentelor în circulația venoasă i prin I.V. sau PEV.

10. Tipuri de febră în funcție de valoarea temperaturii (Tratat de nursing – C.Marcean

pag.173);
1. Subfebrilitate – intervalul 37-38°C;
2. Febră moderată – intervalul 38-39°C;
3. Febră ridicată – intervalul 39-40°C;
4. Hiperpirexie – peste 40°C.

4
11. Enumerați perioadele nașterii (Obstetrică -V. Ancăr pag.77);
Perioada I - ștergerea și dilatarea colului;
Perioada a II-a – expulzia fătului;
Perioada a III-a – separarea și expulzia placentei sau perioada de delivrență;
Perioada a IV-a – perioada marilor hemoragii sau consolidarea hemostazei (perioada postpartum).

12. Enumerați și definiți tulburările de diureză (Tratat de nursing – C.Marcean pag.237 -

238);

Diureza reprezintă volumul de urină secretată de rinichi într-o perioadă de timp dată.
Volumul normal al urinii în 24 de ore este cuprins între 800-2000 ml.
Tulburările de diureză sunt reprezentate de modificări cantitative sub sau peste aceste valori.
Tulburările de diureză sunt:
Anuria – se definește ca o imposibilitate a rinichiului de a forma urina. (lipsa urinei din vezica
urinară sau cel mult 50 ml de urină);
Oliguria – scăderea cantității de urină sub 800 ml de urină;
Poliurie – diureză peste 2000 ml urină.
Oligoanurie – diureză sub 500 ml urină;

13. Definiți și clasificați avortul în funcție de modalitatea de producere (Urgente medico-

chirurgicale, L.Titircă pag.191);
Avortul reprezintă întreruperea intempestivă a cursului normal al sarcinii în primele 27
de săptămâni de gestaţie, cu eliminarea unui produs de concepţie mort, mai mic de 1 000 g. După
acest termen (din luna a VIl-a) expulzia produsului de concepţie poartă denumirea de naştere
prematură.
In funcţie de modalitatea de producere, avorturile se împart în :
 avortul spontan ;
 avortul provocat (ilegal) şi
 întreruperea autorizată a cursului normal al sarcinii (terapeutic sau cu indicaţii sociale).

14. Definiți și clasificați placenta praevia în funcție de orificiul intern al colului uterin (Urgente
medico- chirurgicale, L.Titircă pag.209);
Placenta praevia este inserţia placentei în totalitate sau în parte în segmentul inferior al
uterului, spre deosebire de placenta normal inserată, ce se găseste în segmentul superior.

5
 In raport cu orificiul intern al colului uterin, placenta praevia poate fi:
 laterală,
 marginală,
 centrală (care poate fi parţial centrală)

15. Clasificați hemoragiile în funcție de felul vasului care sângerează (Urgente medico-
chirurgicale, L.Titircă pag.322);
în funcţie de felul vasului care sângerează, hemoragiile pot fi:
 hemoragii arteriale, cele mai periculoase, deoarece sângele se evacuează în timp scurt în
cantitate mare. Sângele care provine din artere are următoarele caracteristici : ţâşneşte din
rană în jeturi întrerupte (sincron cu sistola cardiacă) şi are culoare roşie aprinsa .
 hemoragii venoase: sângele iese în jet continuu şi are o culoare închisă, o
 hemoragii capilare: sângefarea este difuză, clinic apar echimoze sau hematoame ;
 hemoragii mixte: arterio-veno-capilare; apar în cazul unui traumatism, când se rup dinţr-o
dată atât vene, cât şi artere, sau capilare.

16. Clasificați disgravidia precoce din punct de vedere clinic (Obstetrică -V. Ancăr pag. 245);
Disgravidia precoce este o afecțiune ce apare în primul trimestru de sarcină, generată de
perturbări apărute în organismul femeii datorită stării de gestație.
Din punct de vedere clinic, în disgravidia precoce există 2 forme clinice:
a) ptialismul – în care hipersecreția salivară este abundentă și reprezintă simptomul principal,
putând determina dexechilibrări hidroelectrolitice.
b) disgravidia emetizantă – caracterizată prin: grețuri, vărsături, care apar după ingestia de
alimente, dar și pe stomacul gol, sialoree; uneori aceste vărsături pot deveni incoercibile, fiind
însoțite de intoleranță gastrică.

17. Definiți lăuzia fiziologică și enumerați perioadele acesteia (Obstetrică -V. Ancăr pag. 243);
Lăuzia fiziologică este perioada care urmează nașterii fătului și care începe o dată cu
terminarea perioadei a IV-a a nașterii și durează 6 săptămâni.
Are 3 perioade:
 Lăuzia imediată – primele 24 de ore de la naștere;
 Lăuzia secundară – primele 10-12 zile de la naștere;
 Lăuzia tardivă – până la 6 săptămâni.

6
18. Clasificați grupele de sânge (Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali
pag. 171);
CLASIFICAȚI GRUPELE DE SÂNGE
Grupele sanguine din sistemul O.A.B. a fostdescoperitîn 1901 de Karl Landsteiner.
Aglutinogenuleste un antigen natural care se aflăfixatpeeritrocit. Sunt 2 aglutinogene: A şi B.
Aglutininelesuntanticorpinaturalişi se găsescînserulsanguin. Suntdouăaglutinine: α şi β.
Coexistenţaunuiaglutinogen cuaglutininacorespunzătoare (Aα şi Bβ) la aceeaşipersoană nu
estecompatibilă cu viaţa, deoareceprezențaaglutinogenuluișiaglutinineiomoloage produce
aglutinareaglobulelorroșii.
Sistemulsanguin OAB cuprindepatrugrupa de sânge:
- grupaO I: nu conţineaglutinogenpehematiişiînserconţineaglutininele α şi β;
- grupaA II: conţineaglutinogen A pehematiişiînserconţineaglutinine β;
- grupa B III: conţineaglutinogen B pehematiişiînserconţineaglutinine α;
- grupaAB IV: conţineaglutinogen A şi B pehematiişiînser nu conţineaglutinine;
(Tehnici de evaluareși îngrijiri acordate de asistenții medicali pag. 171);

19. Scopul pregătirii preoperatorii (Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții

medicali pag. 185);
Scop
- Pregătirea pacientului înaintea intervenţiei chirurgicale este un element major de prevenire a
infecţiilor postoperatorii. De ea depinde reuşita operaţiei şi evoluţia postoperatorie;
- Neutralizarea surselor de suprainfecţie care au originea: la nivelul pielii (incizie): la distanţă
(naso-faringian şi vezică urinară);
- Reducerea posibilităţilor de contaminare a pielii, prin utilizarea de antiseptic;
- Depistarea şi semnalarea unor leziuni cutanate, infecţii ORL sau urinare recente ori vindecate
paraziţi externi, posibilităţi de alergie.

20. Rolul asistentului medical în asigurarea igienei bolnavilor spitalizați (Tratat de nursing –
C.Marcean pag.317 - 318);
Asigurarea igienei pacienților este una din funcțiile autonome ale asistentului medical.
Sub indicativul “ori de câte ori este nevoie”, dar nu mai rar decât se stabilește prin protocoale și
standard de calitate, măsurile de igienă constituie o prioritate în îngrijirea pacienților (nursing).
Asistentul medical este responsabil pentru:

7
- igiena secției (coridoare, saloane, săli de tratamente și pansamente, grupuri sanitare);
- igiena patului bolnavilor;
- igiena lenjeriei de corp;
- igiena personală a pacientului.
Asistentul medical îndeplinește următoarele sarcini:
- schimbă zilnic (cel puțin) lenjeria de pat;
- schimbă lenjeria de corp a pacientului;
- asigură materialele necesare aplicării intervențiilor (săpun, prosop, pieptene, etc.)
- execută/supraveghează (după caz) toaleta parțială (toaleta cavității bucale, toaleta pe regiuni);
- execută/supraveghează baia generală a pacientului (sau dușul zilnic);
- execută/supraveghează anumite manevre igienice necesare, precum pieptănatul, tăierea unghiilor,
etc.;
- învață pacientul anumite reguli de igienă.
Igiena secției înseamnă aplicarea măsurilor de asepsie (curățenie, dezinfecție,
dezinsecție, deratizare). Asistentul medical trebuie să cunoască regulile de igienă, chiar dacă nu el
execută cea mai mare parte a acestor sarcini, ci numai le deleagă.

21. Enumerați mijloacele de prevenire a escarelor (Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de

asistenții medicali pag. 127-128).
Escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse între 2 planuri dure (os şi pat).
Mijloacele de prevenire a escarelor sunt:
 Schimbarea de poziţie
 Asigurarea confortului şi menţinerea bolnavului într-o stare de igienă perfectă
 Folosirea materialelor complementare, necesare pentru prevenirea escarelor
 Alimentaţie şi hidratare echilibrată
 Favorizarea vascularizaţiei în zonele comprimate

22. Enumerați regiunile expuse escarelor (Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții
medicali pag. 124 - 125)
Regiuni expuse escarelor

Decubit dorsal: Regiunea occipitală, Omoplaţi/scapula , Coate, Regiunea sacrococcigiană,

Călcâie, coloana vertebrală, cotul, ischionul(regiunea fesieră), tendonul lui Ahile

Decubit lateral: Umăr, Regiunea trohanteriană, Feţele laterale ale genunchilor, Maleole, ureche,
coapsa, porțiunea lateral a tălpii

Decubit ventral: Tâmple, Umeri, Creasta iliacă, Genunchi, Degetele picioarelor.

8
 Riscurile sunt determinate de: starea generală, starea nutriţională, starea psihică, capacitatea
de mobilizare, incontinenţa, starea pielii. Evaluarea riscului la escare se face la internarea
bolnavului în spital şi la fiecare 8-10 zile, în funcţie de evoluţie.

23. Scopul terapeutic al spălăturii vaginale (Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de

asistenții medicali pag. 129).

SCOPUL TERAPEUTIC AL SPĂLĂTURII VAGINALE

Spălătura vaginală = introducerea unui curent de lichid (apă sau oluţii medicamentoase) în
vagin, care după ce spală pereţiiv aginali, se evacuează pe lângă canulă.
Scop
terapeutic : - îndepărtarea conţinutului vaginal (produse normale sau patologice), dezlipirea
exsudatelor patologice de pe mucoasă;
- dezinfecţia locală înaintea intervenţiilor chirurgicale;
- calmarea durerilor;
- reducerea proceselor inflamatoare.

(Tehnici de evaluareșiîngrijiriacordate de asistențiimedicalipag. 129).

24. Indicațiile spălăturii gastrice (Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali
pag. 125).

INDICAȚIILE SPĂLĂTURII GASTRICE

Def. Prin spălătură gastrică înţelegem evacuarea conţinutului stomacal şi curăţirea mucoasei
de exsudate şi substanţe străine.
Indicaţii
- intoxicaţii alimentare sau cu substanţe toxice;
- stază gastrică însoţită de procese fermentative;
- pregătirea preoperatorie în intervenţiile de urgenţă sau pe stomac;
- pregătirea pentru examen gastroscopic.
(Tehnici de evaluareși îngrijiri acordate de asistenții medicali pag. 12

9
10