Aspectele fundamentale clinico-

diagnostice şi de stabilizare în
abordarea pacientului cu
politraumatisme

Khamyk Liudmyla

Medic-resident anul IV

Catedra Chirurgie 2
 CUPRINS
 Examinarea primară a politraumatizatului conform algoritmului ABCDE

 Aprecierea clinică a leziunii dominante (starea de conştienţă , respiraţia,

hemodinamica).

 Triajul medical.

 Evaluarea secundară a traumatizatului cu traumatism abdominal: sindrom

peritoneal, hemoragic, mixt, abdomen „asimptomatic”, abdomenul acut
traumatic fals.

2
 Evaluarea primara a politraumatizatului
conform algoritmului ABCDE

A – airway with C-spine control (calea

aerienă cu controlul coloanei cervicale)

B – breathing (respiraţia)

C – circulation + hemorrhage control

(circulaţia şi controlul hemoragiei)

D – disability (deficitele neurologice)

E – exposure (expunerea corpului în

întregime pentru evaluarea completă a
leziunilor)

https://www.neurochirurgie4.ro/images/pdf/carti/nc_online.pdf
3
 Evaluarea primara a politraumatizatului
conform algoritmului ABCDE

https://www.academia.edu/34214948/CARTE_ATI_pdf
4
 Airway

Posibile cauze de obstructie a cailor aeriene:

-că derea bazei limbii cu obstrucția hipofaringelui

-că derea epiglotei care obstrueaza laringele
-vomismente, singe
-prezenta corpilor straini, dinți
-hematoame sau abcese în regiunea antero sau latero-cervicală
- bronhospasm
- laringospasm
- arsuri ale feței care determina macroglosie sau laringospasm
- edem pulmonar cardiogen
- traumatisme cranio-faciale cu afectarea pă rților moi, oaselor și articulațiilor
feței

https://urgenteprespital.blogspot.com
5
Airway (Eliberarea si protezarea cailor aeriene)

Dubla Manevră Esmarch-Heiberg

- Subluxaţia anterioară a
mandibulei
- Revizia cavită ţii bucale, aspirarea
şi înlă turarea corpurilor stră ine

Tripla manevră Safar

- Hiperextensia capului;
- Subluxaţia anterioară a mandibulei
- Revizia cavită ţii bucale, aspirarea (toaleta
cavitatii bucale) şi înlă turarea corpurilor
stră ine

6
 Breathing

Evaluarea dacă ventilaţia este adecvată se face prin:

• expunerea toracelui si gitului ;

• observarea ratei şi profunzimii respiraţiilor;
• inspectarea şi palparea toracelui (se pot decela: traumatopnee, plă gi
penetrante, abraziuni, contuzii, volete costale, distensia venelor jugulare,
devierea traheii, fracturi costale, emfizem subcutanat);
• auscultaţie (murmur vezicular diminuat sau abolit, sugerâ nd un revă rsat
pleural)

Angelescu_Tratat_de_Patologie_Chirurgical
 Breathing

RESPIRAŢIA ADECVATĂ

Frecvenţele Normale:
• Adult -12-20 resp. pe minut.
• Copil -15-30 resp/ min.
• Sugar - 25 la 40 resp. pe minut.
• Nou-nă scut – 40-60 respiraţii pe minut.
Ritmul: Regulat.
Calitatea: Sunetele respiratiei-prezente şi egale bilateral

https://urgente.usmf.md/
8
 Breathing

Traumatisme toracice Rapid letale

1. Obstrucția că ii aeriene

2. Pneumotorace sufocant (Toracocenteza sp II intercostal linia

medioclaviculară )

3. Pneumotorece deschis (Pansament ocluziv )

4. Voalet costal( Stabilizare cu leucoplast lat )

5. Tamponada cardiacă ( Pericardiocenteza )

6. Hemotorace masiv ( Repleție volemică , Drenaj toracic )

https://chirurgie1.usmf.md/sites/default/files/inline-files/Trauma%20toracica.pdf 9
 Circulation

• Conștiența  Puls la artera radială - T/A sist. > 90

Mm. Hg
• Puls (calitate, rată , - la artera femurală > 80 Mm. Hg.
regularitate); - la a. carotidă > 70 Mm. Hg
• Culoarea
 Tegumente palide , pamintii – pierderea
tegumentelor; 30% VSC )
• Reumplere capilară ;
• Presiune arterială ;  Reumplere mai mult de 2 sec-
dereglarea microcirculatiei

https://chirurgie1.usmf.md/sites/default/files/inline-files/Trauma%20toracica.pdf
10
 Circulation

https://urgente.usmf.md/wp-content/blogs.dir/96/files/sites/96/2018/06/socul-hipovolemic.pdf 11
 Circulation

Cauze de hipotensiune-şoc, atâ t ca topografie a sâ ngeră rii câ t şi ca

leziuni asociate sau diagnostic diferenţial

1. hipovolemia - surse de sâ ngerare:

- toracică (în torace se pot pierde pâ nă la 3 l sâ nge);
- peritoneală ;
- fracturi ale extremită ţilor (în fracturile de femur se pot acumula 1-1,5
l sâ nge);
- retroperitoneu;
- externă .
2. şocul mediastinal;
3. ischemia miocardică acută (embolie gazoasă coronariană la pacienţi cu plă gi
toracice penetrante intubaţi şi ventilaţi cu presiune pozitivă );
4. hipotermia;
5. cvadriplegia, leziunile cerebrale terminal

Angelescu_Tratat_de_Patologie_Chirurgical
 Circulation- Management

• Monitorizare ECG
• Transport rapid în sala de operaţie
• Controlul sâ ngeră rii prin presiune directă
• Acces 2 aborduri venoase periferice
• Recoltare de sâ nge pentru analize şi grup sangvin
• Perfuzii, transfuzii în funcţie de necesită ţi

Angelescu_Tratat_de_Patologie_Chirurgical
13
Disability- Examinare neurologica

14
 Exposure

 Dezbracarea completa
 Intoarcere cu examinare
 Incalzire

15
 Particularită ţile RCR (Resuscitarea cardio-respiratorie)
la pacient politraumatizat

- Stabilizarea manuală a coloanei cervicale este indicată în cursul descarceră rii,

mobiliză rii şi poziţionă rii victimei precum şi în cursul manevrelor de eliberare a
că ii aeriene.
- Cură ţarea gurii de sâ nge, secreţii şi vă rsă tură este esenţială la victima inconştientă .
- Subluxaţia anterioară a mandibulei este manevra recomandată pentru eliberarea
că ilor aeriene. Se face combinat cu stabilizarea manuală a coloanei cervicale. Dacă
(şi numai dacă ) subluxaţia anterioară a mandibulei nu deschide eficient calea
aeriană , este indicată hiperextensia capului şi ridicarea mandibulei.
- Dacă există hemoragii externe este indicată oprirea acestora prin compresiune
externă sau garou.
- Defibrilarea externă automată poate fi indicată . La pacientul politraumatizat
rareori fibrilaţia ventriculară /tahicardia ventriculară fă ră puls sunt efectul traumei,
mai curâ nd pot fi însă şi cauza traumatismului (traumatismul este secundar
pierderii de conştienţă prin oprire cardiacă ).
- Îndepă rtarea hainelor permite evaluarea leziunilor traumatice. Ulterior evaluă rii
victima trebuie învelită pentru combaterea hipotermiei.

www.academia.edu/34214948/CARTE_ATI_pdf
 Mă suri adiționale

- Monitorizare ECG
- Rata ventilatorie
- Gazometria
- TA
- Cateter urinar (ajută la monitorizarea debitul urinar şi evaluarea
hematuriei)
- Sonda oro-gastrica (ajută la ameliorarea destensiei şi evaluarea
prezenţei hemoragiei)

17
 După ce este descoperită o leziune amenință toare
de viață si tratată corespunză tor, trebuie reluat tot
algoritmul de evaluare primara in vederea
identificarii de noi leziuni cu potențial letal.

https://www.atitimisoara.ro/content/ghiduri/2007/Conferinte%20Crisis%20Management/
13%20Pacientul%20politraumatizat.pdf
18
 Triajul medical

• Triajul presupune sortarea pacienţilor, bazată pe necesitatea

acestora în tratament şi resursele disponibile pentru al acorda

• Alţi factori care pot influenţa triajul şi prioritatea în acordarea

tratamentului sunt severitatea traumei, probabilitatea salvă rii
pacientului, şi resursele disponibile

• Triajul include, de asemenea, alegerea pacienţilor după

posibilitatea transportă rii acestora că tre cea mai apropiată unitate
medical

ATLS Manualul studentului

19
 Triajul medical
CAZURILE MULTIPLE
- În accidentele cu cazuri multiple,
deşi există mai mult decâ t un singur
pacient, numă rul acestora nu
depă şeşte capacitatea unită ţii
medicale. În aşa situaţii, pacienţii cu
risc vital sau cei cu traumatisme
asociate beneficiază , în primul râ nd,
de ajutor medical.
ATLS Manualul studentului
CAZURI ÎN MASĂ
- În situaţiile cu cazuri în masă ,
numă rul pacienţilor şi severitatea
leziunilor acestora depă şesc
capacitatea de acordare a ajutorului
medical al personalului şi a unită ţii
medicale în sine. În asemenea situaţii,
prioritate în beneficierea de ajutor
medical o au pacienţii cu cea mai
mare şansă de supravieţuire, şi care
necesită cele mai puţine resurse
medicale umane, materiale şi de timp
20
 Evaluarea secundara

- Evaluarea secundară nu începe pâ nă câ nd evaluarea primară (ABCDE-ul) nu este

completată , mă surile de resuscitare finalizate, iar normalizarea funcţiilor vitale
nu este demonstrate.

- Evaluarea secundară este o evaluare din cap pâ nă în picioare a pacientului

politraumatizat, adică , o anamneză şi examinare fizică completă , inclusiv
reevaluarea tuturor parametrilor vitali.

- În timpul evaluă rii secundare, se efectuează examenul neurologic complet,

inclusiv o se evaluează repetat scorului GCS. Examinarea radiologică şi testele de
laborator, de asemenea, sunt efectuate la această etapă .

ATLS Manualul studentului 21

 Anamneza AMPLE

 Alergii
 Medicamente curent utilizate
 Past illnesses/Pregnancy (boli asociate/sarcina)
 Last meal (ultima alimentaţie)
 Events/Environment related to the injury
(Mediu/Circumstanţele producerii traumatismului)

ATLS Manualul studentului

22
 Evaluarea secundara – Abdomen

• Că utați prezența : echimoze, hematoame, escoriații, plă gi, hemoragie

externă , plă gi penetrante sau eviscerație (exteriorizarea prin plagă a
conținutului cavită ții peritoneale, ex. intestin subțire sau colon, epiplon).
Dacă avem o plagă abdominală vom folosi pansament pe care de această
dată îl vom fixa pe toate cele patru laturi. Dacă plaga este complicată cu
eviscerația (ieșirea organelor abdominale în exterior) vom folosi un
pansament steril, umed.

• Flancul, scrotul şi zona perianală trebuie inspectate rapid pentru depistarea

hemoragiei din meatul uretral; tumefacţiilor sau echimozelor; sau
laceraţiilor de perineu, vagin, rect, sau fese, care sunt sugestive pentru o
fractură pelvină deschisă .

ATLS Manualul studentului

https://urgente.usmf.md/sites/default/files/inline-files/EVALUAREA.pdf 23
 Evaluarea secundara – Abdomen

 Sindrom peritoneal – Durere, contractură musculară , lipsa peristaltismului ,

semne peritoniale .

 Sindrom hemoragic – Tahicardie , hipotonie , durere abdominală , matitate

deplasabil , anemie .

 Mixt – Asocierea ambelor sindroame.

 Abdomen asimptomatic ( Lipsa sdr . peritonial la prezenta leziunilor viscerale )

- șoc sever , comă posttraumatică , leziuni medulare , etilism acut , narcomanie,
cașexie la batrini .

 Abdomen acut traumatic fals – Sdr . Reily ( Rupturi incomplete de muschi

abdominali cu iritatie peritoniala , fracturi de coaste inferioare cu revarsat
intrapleural , traumatisme vertebro-medulare , TCC.

https://chirurgie1.usmf.md/sites/default/files/inline-files/Traumatism%20abdominal.pdf 24
 Evaluarea secundara – Abdomen

Atunci câ nd se suspectează o leziune

intraabdominală , o serie de investigaţii pot furniza
informaţii utile. Cu toate acestea, aceste studii nu
trebuie să întâ rzie transferul pacientului spre
tratamentul definitiv.

25
26