Centrul de Instruire în Medicină de Urgenţă şi Calamităţi

SEMNELE VITALE
DE BAZĂ

04/06/20 1
  Identificarea semnelor vitale de
bază
 Evaluarea semnelor vitale de bază

 Valoarea determinării semnelor

vitale de bază
 Importanţa obţinerii unei anamneze
simple

04/06/20 2
 Semne vitale de bază
 Sunt expresia exterioară a
proceselor ce au loc în
organism
 Semnele vitale de bază sunt:
Respiraţia
Pulsul
Pielea
Pupilele
Tensiunea Arterială
04/06/20 3
 Respiraţia
 Evaluarea
respiraţiei se
efectuiază prin
observarea
excursiei cutiei
toracice.
 Analizăm:

 Frecvenţa

 Caracterul

04/06/20 4
Frecvenţa respiratorie
Vîrsta Frecvenţa
(pe minut)

Nou – născuţi 15 – 50
sugari

Copii 15 – 30

Maturi 12 – 20
 Caracterul respiraţiei
 Respiraţie normală – mişcarea medie a
peretelui toracelui, fără utilizarea
muşchilor suplimentari. Ritmul este
regulat şi egal.
 Respiraţia superficială pacientul inspiră
doar volume mici de aer în plămâni.
Chiar şi în cazul unei frecvenţei medii
de respiraţii (12 – 20 respiraţii pe minut)
pacientul cu respiraţie superficială
poate să nu recepţioneze suficient
oxigen pentru a susţine necesităţile
organismului.
04/06/20 6
Caracterul respiraţiei
 Respiraţia dificilă este caracterizată
prin implicarea muşchilor auxiliari în
efortul de respiraţie (pacientul trebuie
să depună efort pentru a respira).
Weesingul este sunetul creat atunci
când pacientul expiră forţat. Stridorul
indică o obstrucţie a căilor aeriene
superioare
La copii şi sugari se observă lărgirea
foselor nazale în timpul inspirării,
retracţii supraclaviculare şi
intercostale.
Caracterul respiraţiei
 Respiraţia zgomotoasă este atunci când
sunetul respirator se aude de la
distanţă. Ea poate include respiraţia
stertoroasă, sacadată sau intermitentă,
respiraţie şuierătoare şi stertoroasă.
Respiraţia stertoroasă este semn că
pacientul nu-şi poate păstra căile
aeriene complet libere. Limba este de
obicei motivul blocării parţiale a căilor
aeriene superioare. Un pacient cu o
astfel de respiraţie are nevoie să i se
deschidă căile aeriene.
 Pulsul
 Este unda pulsatilă
apărută în
rezultatul
contracţiei
cardiace
 Evaluăm două
caracteristici:
– frecvenţa
– calitatea
La sugari se
apreciază pulsul
brahial

04/06/20 9
 Frecvenţa pulsului
Vîrsta Frecvenţa
 Дайте обзор идей
(pe minut)
 Проголосуйте за

Nou – născuţi
лучшие и обобщите их 120 – 140
 Проверьте
sugari
выполнение
Copii и
требований 100 – 120
ограничений
 Оставьте в списке

Maturi
лучшие 5-10 идей 60 – 100

04/06/20 1
 Calitatea pulsului
Amplitudinea:

– puternică
– slabă
Ritmul:

– regulat
– neregulat
 Pielea
 Culoarea pielii (roză, cianotică,
palidă, hiperemiată, icterică)
 Temperatura tegumentelor (caldă,
uscată, rece, umedă, fierbinte,
extrem de uscată)
 Reumplerea capilară (norma – 2
sec)
Culoarea pielii
Temperatura tegumentelor
Puls capilar
 Pupilele
Mărimea şi reactivitatea pupilelor
 Midriază sau Mioză ( 2-4 mm norma)
 Simetrice sau Asimetrice

 Reactive sau Areactive

 Egal sau Inegal Reactive

Pupilele
 Presiunea arterială
 Este o presiune pe care o exercită sîngele
la parcurgerea prin artere în timpul sistolei
şi diastolei
 Depinde de:

- volumul de sînge circulant

- rezistenţa periferică
- funcţia de pompă a cordului
 Presiunea arterială
 Ce reprezintă tensiunea arterială
sistolică ?
 Dar diastolică ?

 Şi ce ne facem dacă nu
avem tonometru ?
 Presiunea arterială
 Presiunea arterială optimală
PA sistolică 120 ⁄ 80 diastolică mm Hg
 Presiunea arterială normală

PA sistolică 120 - 129 ⁄ 80 – 84 mm Hg

 Presiunea arterială normală înaltă

PA sistolică 130 – 139 ⁄ 85 – 89 mm Hg

Măsurarea Presiunii Arteriale
 Auscultaţia – metoda de ascultare a
sunetelor sistolice şi diastolice
 Palpator – se măsoară tensiunea sistolică
prin simţirea pulsului odată cu deflaţia
mangetei.

Cazurile de utilizare a
acestor metode ?
 Reevaluarea
semnelor vitale
Pacient stabil – fiecare 15
minute

Pacient instabil – fiecare 5

minute
Etapele examenului
primar
A– nivelul conştiinţei,
permeabilitatea căilor respiratorii.
 B – prezenţa respiraţiei
 C – prezenţa circulaţiei
Moartea celulelor creierului
 Stopul cardiac
 Oprirea funcţiei pompei cardiace
poate apărea prin mecanisme:
 Aritmice (fibrilaţie ventriculară, tahicardie
ventriculară 200 – 220 ⁄ min, asistolie
ventriculară, ritm ventricular agonal)
 Nonaritmice ( disociaţia electomecanică
în: tamponada cardiacă, ruperea unui
vas magistral, obstrucţia mecanică a
fluxului sanguin)

04/06/20 2
Mecanisme aritmice
Mecanisme aritmice
Mecanisme aritmice
Mecanisme aritmice
 Suport Vital Bazal
 Cercetările efectuate la etapa
prespital au arătat că eficacitatea
măsurilor de RCR şi C ajung la 60% şi
mai mult în cazul efectuării măsurilor
de reanimare de primul respondent
(trecător, poliţist, salvator)
Deaceea stopul cardiac trebuie
privit ca un proces reversibil !

04/06/20 3
 Arterele Coronariene

Artera coronară
dreaptă
Artera coronară
stîngă

Ramura Anterioară
Descendentă
 Înainte de a începe RCR C
•Dacă locul accidentului este în
siguranţă?
•Dacă căile respiratorii sînt
permiabile?
•Dacă pacientul respiră?
•Dacă pacientul are puls?
 Raporturi
Vîrsta Raportul Compresiu Ventilări
ni sternale

1 – 28 zile 3:1 100 – 120 20 – 30 min

min

Copii 15 : 2 100 min 12 – 20 min

(1l – 15 ani) 30 : 2

Adulţi 30 : 2 100 min 10 min

(16 ani ↑)
Aprecierea pulsului brahial la sugar
Compresiile toracice la sugar
Copii
Examenul primar
şi secundar

Pacient politraumat
Examenul primar şi măsurile de resuscitare în politraumatisme

A.Căi aeriene şi stabilizarea manuală a regiunii

cervicale
1. Evaluare
2. Management : asigurarea permeabilităţii căilor aeriene şi
stabilizarea manuală a regiunii cervicale a coloanei vertebrale
a. luxarea anterioară a mandibulei (manevra Esmarh)
b. revizia cavităţii bucale şi îndepărtarea corpurilor străini
c. intubaţie orofaringiană, nasofaringiană
d. intubaţie orotraheală, nasotraheală
e. cricotireotomie sau cricotireostomie pe ac.
3. Fixarea şi imobilizarea manuală a regiunii cervicale în poziţie
neutră în timpul examenului şi restabilirii permeabilităţii
căilor aeriene.
B.Respiraţia. Ventilaţie şi oxigenare optimă
1. Evaluare
a. dezgolirea gâtului şi cutiei toracice
b. determinarea frecvenţei şi amplitudinei mişcărilor
respiratorii
c. inspecţia şi palparea pentru depistarea devierii de
trahee, mişcărilor respiratorii, participarea musculaturii
accesorii şi a altor semne de traumatism toracic
d. percuţia şi identificarea zonelor de matitate şi
hipersonoritate
e. dacă frecvenţa respiratorie este <10 sau >30, sau
pacient inconştient argumentaţi intubaţia endotraheală
f. auscultarea bilaterală
g. ventilare optimă
h. pulsoximetrie
2. Management
a. oxigenoterapie
b. decompresia cavităţii pleurale în
pneumotoraxul sufocant (cu supapă) şi
hemotoraxul masiv
c. imobilizarea voletului
d. aplicarea pansamentului ocluziv în
pneumotoraxul deschis
e. ventilaţie optimă cu balonul portabil Ambu
C.Circulaţia şi controlul hemoragiei
1. Evaluare
a. identificarea hemoragiei externe
b. puls - calitatea, frecvenţa
c. coloraţia tegumentelor şi mucoaselor
d. pulsul capilar
e. monitorizarea TA
2. Management
a. hemostaza provizorie (pansamente compresive, garouri,
pensări a vaselor în plagă)
b. cateterizarea a două vene periferice sau a unei vene
centrale
c. colectarea probelor de sânge pentru analize
d. montarea unei perfuzii cu soluţie SN, Ringer-Lactat 3:1
e. pericardiocenteză în caz de indicaţii clinice
f. compensări volemice cu preparate macromoleculare 1 : 1
g. masă eritrocitară 1 : 1
h. argumentaţi utilizarea pantalonilor antişoc
i. monitorizare ECG
j. cateterizarea vezicii urinare şi nasogastrică
k. protecţia termică
3. Aplicarea gulerului de imobilizare a regiunii cervicale - preventiv
determinând devierea traheei, dilatarea şi turgescenţa venelor
jugulare, prezenţa emfizemului subcutan.
 D. Examenul minineurologic
1. Evaluarea stării de conştiinţă
a. alert
b. reacţionează la stimul verbal
c. reacţionează la stimul dureros
d. nu reacţionează, inconştient
e. Starea pupilelor - dimensiuni, formă,
simetrie şi reacţia fotomotorie
f. Deficit motor lateralizat

E. Dezbrăcarea completă a bolnavului şi asigurarea protecţiei

termice
II. Semnele Vitale - Reevaluare ABCD şi argumentează
necesităţile de transport ale pacientului.
a. Pulsul - frecvenţă, ritm, plenitudine
b. Respiraţie - frecvenţă, amplitudă, zgomote
respiratorii
c. TA
d. Temperatură
e. Pupile - simetrie, dimensiuni, reacţie fotomotorie
III. Examenul secundar şi managementul
A. Date generale despre pacient şi mecanismul
traumei
B. Craniul cerebral şi maxilofacial
1. Evaluare
a. inspecţie, palpare - pentru identificarea
traumatismelor închise şi deschise craniene şi
maxilofaciale a ţesuturilor moi şi osoase
b. reevaluarea pupilelor
c. reevaluarea stării de conştienţă
d. examenul globilor oculari la prezenţa traumelor,
dislocarea lentilelor, acuitatea văzului şi prezenţa
lentilelor de contact
e. evaluarea nervilor cranieni
f. inspecţia cavităţii nazale şi a urechilor pentru
depistarea scurgerilor de sânge şi lichid
cerebrospinal
g. inspecţia cavităţii bucale la prezenţa hemoragiilor şi
2. Management
a. menţinerea permeabilităţii căilor aeriene,
asigurarea ventilaţiei şi oxigenoterapiei
b. controlul hemoragiei
c. profilaxia leziunilor cerebrale secundare
d. înlăturarea lentilelor de contact
C. Coloana cervicală şi gâtul
1. Evaluare
a. inspecţie - evidenţierea traumatismelor, a deviaţiei
de trahee şi a participării în respiraţie a
musculaturii accesorii
b. palpare - depistarea contracturilor, deformaţiilor,
emfizemului subcutan şi deviaţiei de trahee
c. ascultarea arterelor carotide

d. radiografia regiunii cervicale în 2 proiecţii

2. Management : Menţinerea în poziţie adecvată

de imobilizare a coloanei cervicale şi
protecţia ei.
D. Cutia toracică
1. Evaluare
a. inspecţia regiunii anterioare, laterale şi posterioare
pentru identificarea semnelor de traumatism închis
şi deschis, de includere a musculaturii accesorii şi
a excursiilor respiratorii bilaterale.
b. ascultarea anterioară şi posterioară a respiraţiei şi
a zgomotelor cardiace
c. palpare - depistarea contracturilor, semnelor de
traumatism închis şi deschis, de emfizem subcutan
şi crepitatie
d. percuţie - evidenţierea zonelor de matitate sau
hipersonoritate
e. radiografia cutiei toracice
2. Management
a. decompresie pleurală
b. toracocenteză
c. pericardiocenteza
d. toracostomie minimă şi drenarea cavităţii
pleurale
e. revizia şi corecţia pansamentului oclusiv
f. prelucrarea prim chirurgicală a plăgii
penetrante şi drenarea cavităţii pleurale
E. Abdomenul
1. Evaluare
a. inspecţia regiunii anterioare şi posterioare la prezenţa
semnelor de traumatism închis şi deschis şi a
hemoragiei interne
b. auscultare - prezenţa s-au lipsa zgomotelor intestinale
c. percusie, depistarea zonelor de matitate deplasabile
d. palpare - evidenţierea contracturii şi durerii
e. radiografia oaselor bazinului

f. lavajul peritoneal în scop diagnostic

2. Management
a. transferul bolnavului în sala de operaţie
b. aplicarea pantalonilor antişoc în prezenţa
indicaţiilor
F. Perineul / Rectul / Organele genitale externe
1. Evaluare
a. contuzii şi laceraţii, hematoame
b. hemoragii uretrale
c. hematoame şi hemoragii din
organele genitale externe
d. tonusul sfincterului anal
e. peretele rectului şi poziţia prostatei
G. Spinarea
1. Evaluare
a. deformaţii osoase
b. semne de traumatisme închise şi
deschise
2. Management
a. mobilizare pe scândură lungă în caz de
suspecţie a traumei regiunii toracice
sau lombare de coloană
H. Extremităţi
1. Evaluare
a. inspecţia membrelor superioare şi inferioare la
prezenţa traumatismelor închise şi deschise
b. palparea membrelor superioare şi inferioare la
prezenţa contracturii, deformaţiilor, crepitaţiei,
mobilităţii anormale, evaluarea, sensibilitatea
c. palparea şi determinarea prezenţei pulsului la arterele
periferice la toate extremităţile
d. palparea oaselor bazinului şi determinarea fracturilor
şi hemoragiei

e. radiografia în caz de suspecţie a fracturilor

2. Management
a. aplicarea şi / sau verificarea corectitudinii
imobilizării provizorii, anterior efectuate;
b. menţinerea imobilizării în fracturile
vertebromedulare;
c. aplicarea pantalonilor antişoc, în prezenţa
indicaţiilor;
d. administrarea vaccinii antitetanos;
e. administrarea de antidolorante.
I. Neurologie
1. Evaluare
a. reevaluarea pupilelor şi a nivelului
cunoştinţei
b. determinarea scorului Glasgow
c. evaluarea răspunsului motor şi
sensibilităţii în membrele superioare şi
inferioare
d. prezenţei parezelor şi paraliziilor
2. Management
a. continuarea ventilaţiei asistate şi
oxigenoterapiei
b. controlul şi menţinerea imobilizării
adecvate a pacientului
IV. Reevaluarea funcţiilor vitale ale pacientului.
Documentarea tuturor schimbărilor survenite în
starea pacientului în actele statistice de însoţire ale
bolnavului. Monitorizarea funcţiilor vitale şi a
diurezei.

V. Asistenţa definitivă. Stabilizarea şi transportul

pacientului spre centrele specializate în recepţionarea
pacienţilor politraumatizaţi critici
Mulţumim pentru atenţie !