APROB

Comandant batalion 21 infanterie mecanizată

maior Fiodor ANDRONATIEV
« ____ » martie 2019

PLAN – CONSPECT
al desfăşurării şedinţei la pregătirea medico-militară
cu efectivul companiei 211 infanterie mecanizată

Tema 3. Primul ajutor medical în caz de rănire şi hemoragii. Primul ajutor medical în caz de fracturi, luxaţii
şi contuzii. Primul ajutor medical în caz de arsuri şi degerări.
Şedinţa 1.Noţiune despre rană (plagă). Aplicarea pansamentelor la diferite răniri: la cap, cutia toracică,
abdomen, extremităţi. Tipurile de hemoragii. Metodele de oprire a hemoragiilor. Folosirea mijloacelor din
înzestrare şi improvizate pentru oprirea hemoragiilor şi respectarea regulilor la aplicarea lor. Însuşirea
practică a normativelor la aplicarea pansamentelor şi garoului. Fracturi, luxaţii şi contuzii: noţiune,
simptoame, reguli generale de acordare a primului ajutor. Folosirea mijloacelor improvizate pe câmpul de
luptă pentru imobilizarea fracturilor. Acordarea primului ajutor în caz de fracturi ale oaselor tubulare.
Şedinţa 2.Regulile generale de evacuare a răniţilor, cărora li s-au aplicat atele de transport. Particularităţile
de acordare a primului ajutor în caz de fracturi pe câmpul de luptă, iarna. Antrenarea la efectuarea
mobilizării diferitor regiuni ale membrelor. Arsurile, cauzele lor, simptoamele, clasificarea. Profilaxia şi
primul ajutor în arsuri. Antrenamentele la stingerea îmbrăcămintei arzînde şi aplicarea pansamentelor.
Degerările, suprarăciri, degerări cronice: motivele apariţiei, simptoame, clasificarea. Profilaxia şi primul
ajutor în caz de degerări şi îngheţări.

SCOPUL: A face cunoştinţă cu metodele de acordare a primului ajutor în caz de rănire şi

hemoragii.

ÎNTREBĂRI DE STUDIU:
1. Noţiune despre rană.
2. Tipurile de hemoragii.
3. Metodele de oprire a hemoragiilor, folosirea mijloacelor de tabel şi improvizate pentru
oprirea hemoragiilor.
4. Aplicarea pansamentelor în caz de rănire la cap, torace, abdomen şi extremităţi.
5. Însuşirea practică a normativelor la aplicarea pansamentelor şi garoului.

TIMPUL :1 oră.
LOCUL : clasă.
METODĂ : prelegere, lectie practică
LITERATURA: „Pregătirea medico - militară” pag. 20 - 25
ASIGURAREA MATERIALĂ : a) materiale didactice;
b) planşe, materiale de pansament, garouri, mijloace
improvizate.
 P A R T E A I N I Ţ I A L Ă (5 min.):
- primirea raportului de la militarul de serviciu despre gătinţa către şedinţă;
- salutarea cu efectivul instruit, controlul prezenţei şi gradului de pregătire către şedinţă;
- anunţarea temei, scopurilor şi întrebărilor de învăţămînt ale şedinţei;
- anunţarea părţii introductive a materialului şedinţei.
P A R T E A D E B A Z Ă (100 min.)
1. Noţiune despre rană.
Anunţînd tema, scopul şi întrebările de studiu conducătorul explică că rana este o leziune a integrităţii
ţesuturilor (pielii, mucoaselor, muşchilor şi oaselor).
Complicaţiile rănirii sînt:
a) hemoragia cu dezvoltarea anemiei acute;
b) şocul, asociat de dereglarea funcţiilor organelor de importanţa vitală;
c) dezvoltarea infecţiei;
d) posibilitatea dereglării integrităţii şi funcţiei organelor de importanţa vitală.
Tabloul clinic al rănilor se compune din simptome locale şi generale. La simptomele locale se referă
durerea, hemoragia, la cele generale - simptomele caracteristice pentru unele complicaţii ( anemia acută,
şocul, infecţia etc.)
Ranile prin arme de foc ( provocate de gloanţe, schije) pot fi rupte, contuze ori zdrobite, şi traumează
puternic ţesuturile. Adesea glontele ori schija, nimerînd în oaselor scheletului le mărunţeşte, iar fragmentele
acestora traumează ţesuturile moi.
Dacă la rănirea cu arma de foc pe corp sînt orificii de intrare şi ieşire-rănile se numesc străpunse
(perforante), iar dacă glontele sau schija se opreşte în tesuturi –se numeşte rană oarbă. În cazul rănirii oarbe
există numai orificiul de intrare. Glontele sau schija, pot trauma pielea şi tesuturile situate sub ea,fără ca să
se adîncească. Aceste răni se numesc tangentiale, n-au canal şi de obicei, sînt întrebeschise. În cazurile cînd
glontele sau schija la rănire nimeresc întro cavitate oarecare a corpului –plăgile (rana) se numesc
penetrante,iar cînd nu pătrund – nepementante.
Plăgile penetrante ale craniului, pieptului şi abdomenului sînt periculoase pentru viaţa rănitului.
La rănirea în acelaşi timp cu două ori cîteva gloanţe, schije, rănirea se numeşte multiplă, şi dacă în acest
caz se lezează simultan cîteva organe - se numesc răniri combinate.
Pe tegument, îmbrăcăminte, în mediul înconjurător, persistă microbi, care, nimerînd în rană împreună
diverse complicaţii şi încetinînd vindecarea. Pătrunderea microbilor în plagă (rană) în momentul lezării se
numeşte infectare primară, iar pe parcursul tratamentului - infectare secundară.
Profilaxia infecţiei primare a plăgii constă în pansarea la timp cu un bandaj pe cîmpul de luptă, care
apără rana de pătrunderea microbilor, opreşte hemoragia.
În timpul aplicării pansamentului pe cîmpul de luptă o necesar de respectat următoarele reguli;
- plaga nu trebuie spălată;
- plaga nu trebuie atinsă cu mîinele, se înterzice extragerea din ea a schijelor, bucăţilor de
îmbrăcăminte şi altor corpuri străine.
Conducătorul lecţiei accentuează, că acordarea în termen a primului ajutor pe cîmpul de luptă deseori
scapă răniţii gravi de la moarte, iar la rănri uşoare permit reîntoarcerea lor în formaţiune.
2. Tipurile de hemoragii.
Hemoragia apare la orice lezare a organismului şi se manifeastă prin acurgerea sîngelui din vasele
sangvine în tesuturi şi cavităţi. După clasificare disting următoarele tipuri de hemoragii: arterială, venoasă şi
capilară ,care se deosebesc una de altă prin tabloul clinic particularităţile metodei de acordarea a primului
ajutor.
Hemoragie arterială duce la pierderi mare, aproape momentale de sînge şi este cea mai periculosă ,fiindcă
sîngele din artera traumată(de culoare roşie-aprinsă) se scurge pulsînd, sub presiune.De aceea ,primul ajutor
trebue de acordat urgent.
La hemoragiile venoase sîngele (de culoare roşie –intunicată) se acurge neîmtrerupt din plagă (vasele
traumate).
În caz de hemoragie capilară sîngele se prelinge din plagă ca din burete, cu picătură.
Oprirea hemoragiilor (hemostază) este misiunea cea mai importanţa a primului ajutor în caz de rănire.
Hemostază provizorie se realizează prin aplicarea pansamentului compresiv în poziţia ridicată a membrului,
comprimarea digitală ,aplicarea garoului.
 Oprirea hemoragiilor arterială se face prim comprimarea digitală a vaselor mari la os,mai sus de locul
rănirii. Artera este apăsată pentru un timp scurt, pînă la aplicarea turnichetului, garoului, pansamentului
compresiv. La hemoragiile abundente ale plagilor feţei se vor comprima arterele: carotide ,temporale,
mandibulare.
Artera carotide este comprimată lateral de larihge cu degetul mare spre coloană vertebrală.
Artera subclaviculară se comprimă în caz de hemoragie din plagile treimei superioare a braţului, cu
degetul apăsînd în regiunea fosei subclaviculare în jos, spre prima coastă.
Artera brahială se comprimă în caz de hemoragii ale plăgilor treimii medii şi inferioare a
braţului,antebraţului şi mîinii. Artera se apasă spre osul brahial şi fisura internă între muşchii biceps şi
triceps.
Artera femurală se comprimă în caz de hemoragii ale plăgilor membrului inferior. Cu degetele ambelor
mîinii sau cu pumnul se comprimă artera în regiunea ănghinală spre osului pubis.
3. Metodele de oprire a hemoragiilor, folosirea
mijloacelor de tabel şi improvizate pentru
oprirea hemoragiilor.
APLICAREA GAROULUI
Pentru oprirea hemoragiei se foloseşte garoul şi diferite mijloace la îndemînă ( bucăţi de stofă rupte din
echipament, frînghii, curele etc.). La aplicarea garoului se respectă următoarele reguli:

- garoul se aplică mai sus ( proximal ) de plagă şi cît mai aproape de ea, deasupra echipamentului sau
a unui strat de material;
- garoul se strînge pînă încetează hemoragie în rană, urmărînd ca fiecare cerc al lui săse suprapună
parţial pe cel precedent;
- se fixează capetele garoului de nădejde cu cîrligul şi lănţişorul sau se leagă capetele prin nod;
- sub garou se fixează o fişă de însoţire sau o bucată de muşama albă, unde se indică timpul cînd
acesta a fost aplicat;
- aplicarea pansamentului pe plagă şi imobilizarea membrului în aşa fel, ca pansamentul şi atelele să
nu acopere garoul.
Oprirea hemoragiei începe cu comprimarea vasului în locul respectiv. Întinzînd garoul, se face un cerc
în jurul membrului . Slăbind apăsarea cu degetul şi convingîndu-ne că hemoragia din plagă a încetat, facem
atent încă 1-2 cercuri şi fixăm garoul.
În caz de hemoragie la segmentele proximale ale membrilor ,garoul se aplică sub formă de opt;mijlocul
lui se întinde pe membru, iar capatele se incrucişeasă îprejurul pieptului sau bazinului şi se fixează.
Pentru oprirea hemoragiei cu mijloace improvizate se procedează ca şi în cazul aplicării garoului. Cu
ajutorul turnichetei se suceşte garoul improvizat pînă ce se opreşte hemoragia. Turnichetul se leagă de
membru ca să nu slăbească garoul.
Aplicarea garoului mai mult de 2 ore este strict interzisă, de aceea, rănitul trebuie transportat urgent în
instituţiile medicale.
Luînd în consideraţie cele expuse, conducătorul lecţiei atrage atenţia militarilor, că garoul se va aplica
după indicaţii şi se vor lua măsuri urgente pentru o hemostază definitivă cu ajutorul medicului specialist.
4. Aplicarea pansamentelor în caz de rănire la cap,
torace, abdomen şi extremităţi.
APLICAREA PANSAMENTELOR ÎN CAZ RĂNIRE
LA CAP, TORACE, ABDOMEN ŞI EXTRĂMITĂŢI
La aplicarea pansamentului e necesar de respectat următoarele reguli:
1. Pentru comoditatea pansării şi evitarea durerii suplimentare, partea traumată a corpului trebuie ridicată.
La rănirea toracelui rănitul va fi aşezat şi rezemat cu spatele de un obiect oarecare. La rănirea
abdomenului rănitului sub osul sacrat i se pune un rulon de haine. La pansarea capului rănitului trebuie
să ţină gura deschisă.
2. Pansamentul, de obicei, se ţine în mîina dreapta, iar cu atînga se îndreapta faşa. Desfăşurarea faşei se
face de la stîngă la dreaptă fără a o deaprinde de suprafaţa corpului. Fiecare mişcare următoare a feşei
trebuie s-o acopere pe cea precedentă.
3. Membrele se pansează începînd de la periferie spre centru. Vîrful degetelor intacte trebuie lăsate fără
pansement, pentru controlul pulsului.
4. În timpului pansementului se controlează, că el să nu fie prea străna (ori prea slab) să nu alunece, să nu
se desfăşoare.
PANSAMENTELE LA CAP.
Cel mai trainic pansament aplicat pe cap e bandajul “praştie”. După mişcarea de fiecare în jurul capului
faşa merge oblic pe ceafă pe partea dreaptă a gîtului şi sub bărbie, apoi se fac cîteva mişcări verticale pînă se
va acoperi creştatul sau bărbia. După aceea faşa se aplică pe ceafă şi se fişează cu o mişcare în jurul capului.
După mişcare de fixare în jurul capului faşa se aplică oblic în regiuea cefei pe suprafaţa gîtului şi se fac
mişcări orizontale în jurul bărbiei, apoi iarăşi se trece la mişcări verticale şi faşa se fisează du o mişcare
circulară în jurul capului.
Bandajul spiralat al toracelui. Se desfăşoară aproximativ 1m de faşă şi se lasă să atîrne oblic pe piept şi
regiunea umărului stîng. De pe umărul stîng faşă se îndreaptă pe spate şi se pansează pieptul cu mişcări
spiralate începînd de jos. Capătul iniţial al faşei se trece peste umărul drept şi se
leagă din urmă cu alt capăt.
Bandajul spiralat pe rigiunea abdomenului se aplică pe partea lui de sus prin mişcări spiralate circulare,
pansînd de sus în jos.
Bandajul “spic” se aplică pe partea de jos a abdomenului, partea superioară a coapsei şi regiunea fesieră.
Făcînd mişcarea de fixare în jurul abdomenului, faşa se duce din urmă înainte pe suprafaţa anterioară a ei şi
regiunea inghinală, intersectează mişcarea preoedentă, înconjurînd torsul. Cu aceste mişcări se acoperă
regiunea lezată şi capătul faşei se fixează cu mişcări circulare în jurul abdomenului.
Bandajul membrelor superioare. Bandajul spiralat pe deget începe cu mişcarea circulară de la încheietură
mîinii, pe urmă faşă se duce oblic pe partea dorsală a palmei spre vîrful degetului. Se termină pansamentul
cu mişcări oblice pe partea dorsală a palmei, la încheietură mîinii, unde se fixează.
Bandajul spiralat se poate aplica pe fiecare deget sub formă de mănuşă. În acest caz pansarea mîinii stîngi
începe de la degetul mic, iar a celei drepte – de la degetul mare.
Pe braţ şi antebraţ ,de asemenea ,se aplică bandaje spiralate.
Bandajul pe cot e format din mişcări de alternare în jurul braţului şi antebraţului întretăierea pe
articulaţie.
Bandajul pe articulaţia umărului. Prima mişcare se efectuează de la regiunea axilară sănătoasă, pe piept şi
suprafaţă externă a braţului traumat, întorcîndu – se în regiunea axilară. De aici faşă se aplică în jurul
braţului pe spate în regiunea axilară sănătoasă, totul se repetă pînă la acoperirea articulaţiei.
Bandajul membrelor inferioare. Bandajul regiunii călcîiului începe cu mişcarea faşei pe proieminenţa
osoasă a lui, iar următoarele mişcări se fac mai sus şi mai jos de prima mişcare. Pentru consolidare se fac
mişcări oblice şi sub formă de opt.
Bandajul sub formă de opt pe articulaţia piciorului începe cu mişcarea circulară de asupra merişorilor, a
două - pe partea anterioară coboară în jos pe talpă şi în jurul piciorului, mişcarea a patra se ridică pe partea
anterioară a piciorului şi înconjoară maleolele din urmă. Aceste mişcări se repetă pînă la închiderea
completă a regiunii articulaţiei.
5. Însuşirea practică a normativelor la aplicarea
pansamentelor şi garoului.
După însuşirea teoretică a aplicării pansamentelor şi garoului conducătorul lecţiei organizează
susţinerea normativelor de acordare a primului ajutor. Normativele sînt prezentate în anexă.
P A R T E A F I N A L Ă (5 min.)
- primirea raportului de la militarul de serviciu despre timpul expirat al şedinţei;
- reamintirea temei, scopurilor şi întrebărilor de învăţămînt ale şedinţei;
- controlul însuşirii de efectivului instruit a întrebărilor de învăţămînt ale şedinţei;
- evidenţierea fruntaşilor şi codaşilor, enumerarea momentelor pozitive şi a celor negative;
- darea misiunilor pentru pregătirea de sinestătător şi controlul bazei materiale;
- răspunsul la întrebările parvenite pe parcursul însuşirii de către efectiv a materialului şedinţei;
- anunţarea sfîrşitului şedinţei.

CONDUCĂTORUL ŞEDINŢEI: ______________________________