PLAN-CONSPECT

DE DESFAŞURARE A OREI DE EVOCARE CU EFECTIVUL

COMPANIEI 211 INFANTERIE MECANIZATĂ
LA DATA DE 08.07.2020.

TEMA : “6 iulie 1949, Ziua comemorării victimelor

stalinismului”.

SCOPUL - de a aduce la cunoștință militarilor semnificația zilei

ŞEDINŢEI: internaționale a trupelor ONU de Menținere a Păcii.
METODA/LOCUL Teorie/clasă de studiu.
DESFAȘURĂRII:

TIMPUL: 50 minute.

ASIGURAREA - plan conspect – 1 buc;

MATERIALĂ: -
BIBLIOGRAFIE: - Surse informative.

DESFAŞURAREA ŞEDINŢEI:
Nr. Denumirea și conținutul activității Timp Acţiunile Acţiunile Indicaţii
conducătorului instruiţilor organizat
şedinţei or-
metodice
1. PARTEA ÎNTRODUCTIVĂ 5I -Verific prezența și -Se
- Verificarea prezenței și gătinței pentru gătința pentru prezintă,
 ședinţă; ședinţă; ulterior
- Anunțul temei, scopurilor, obiectivelor -Anunț tema, ascultă şi
ședinței și criteriilor de evaluare scopurile, reţin tema,
obiectivele ședinței scopurile,
și criteriile de obiectivele
evaluare ședinței și
criteriile de
evaluare
2. PARTEA FUNDAMENTALĂ 40I -ADUC LA - Ascultă şi Ședința se
Dispoziţii generale CUNOŞTINŢĂ reţin desfășoară
MATERIALUL conţinutul teoretic și
Republica Moldova îşi aduce aminte DIDACTIC materialului practic pe
astăzi de victimele stalinismului. În didactic. platoul
toate localităţile republicii drapelele unității.
de stat sunt coborâte în bernă şi se
păstrează momente de reculegere.
Stalinismul a scris unele dintre cele
mai tragice pagini din istoria
Moldovei, pagini marcate de
represiuni, deportări şi exterminări
în masă.

Ziua victimelor stalinismului (6 iulie)

a fost institită prin Hotărârea
Parlamentului nr.116-XVI din 22 mai
2008, anunță Președinția Moldovei,
într-un comunicat de presă.

Regiunile Basarabia, Bucovina de

Nord şi ţinutul Herţa aveau în
momentul ocupației sovietice o
populație totală de 3,776,309 de
locuitori. Conform statisticilor
oficiale, populaţia era formată din
români (53,49%), ucraineni și ruteni
(15,3%), ruși (10,34%), evrei (7,27%),
bulgari (4,91%), germani ( 3,31%),
alte naţionalităţi. (5,12%).

În timpul preluării sovietice din

1940, germanii basarabeni (82,000)
și germanii bucovineni (40,000-
45,000) au fost repatriați în
Germania (sau trimişi în Polonia), la
cererea guvernului lui Hitler.
Peste 70.000 de oameni au fugit din
Basarabia și nordul Bucovinei în
România la 28 iunie 1940 și în zilele
următoare, dar cei mai mulţi au
revenit după 1941.

Deportările sovietice din Basarabia

și Bucovina de Nord

Stalinismul a început să îşi arate

adevărata faţă imediat după
ocuparea teritoriilor. Deportările
localnicilor pe motive de
apartenență la clasa intelectualilor
sau culacilor (proprietarilor de
pământ) sau pe motive de convingeri
socio-politice (idei naționaliste anti-
sovietice) au avut loc aproape zilnic
în anii 1940-1941 și 1944-1950 și (cu
o frecvență mai mică) în 1950-1956.
Aceste deportări au atins toate
grupurile etnice locale: români,
ucraineni, ruși, evrei, bulgari,
găgăuzi. Deportarea cea mai masivă
a avut loc la 13 iunie 1949 când
29,839 de persoane au fost
deportate în Siberia. Se estimează că
numai în primul an de ocupaţie
sovietică, peste 90.000 de oameni au
suferit represalii politice, au fost
arestaţi sau deportaţi. Cei mai mulţi
oameni (peste 50.000) au fost
obligaţi să presteze serviciul militar
obligatoriu de muncă forţată în
întreaga Uniune Sovietică.

Pe baza statisticilor de după război,

istoricul Igor Cașu a arătat că
moldovenii/românii au constituit
aproximativ 50%din deportații, restul
fiind evrei, ruși, ucraineni, găgăuzi,
bulgari și romi. Luând în considerare
alcătuirea etnică a regiunii, acest
istoric ajunge la concluzia că
represiunea pre- și post-război nu a
fost îndreptată către un anumit grup
etnic sau național, ci poate fi
 caracterizată drept "genocid" sau
"crimă împotriva umanității".

Cei deportaţi în 1941 au fost

catalogaţi ca fiind "elemente anti-
sovietice" și au fost foști
reprezentanți ai administrației
(polițiști, jandarmi, gardieni,
funcționari), proprietari de terenuri
mari, meseriași, foști ofițeri români,
polonezi și ai armatei țariste. Culacii
au devenit principalele ținte ale
represiunii, în perioada de după
război. Profesorul Rudolph Rummel
a estimat între 1940 și 1941, 200.000
până la 300.000 de basarabeni au fost
persecutați, încorporati lagăre de
muncă forțată sau deportați cu
întreaga familie, dintre care 18.000
până la 57.000 au fost ar fi omorâţi.
După instalarea administrației
sovietice, viața religioasă din
Basarabia și Bucovina de Nord a
suferit o persecuție similară cu cea
din Rusia, între cele două războaie
mondiale. NKVD, poliția politică
sovietică, s-a folosit de localnici
simpatizanţi cu puterea sovietică
pentru a găsi și aresta numeroși
preoți. Mulţi preoți au fost arestați și
interogați de către NKVD-ul sovietic
şi apoi deportaţi în interiorul URSS-
ului și ucişi. Din 2007, Biserica
Creștină Ortodoxă a acordat martiriul
pentru 50 de clerici care au murit în
primul an de guvernare sovietică
(1940-1941).
3. PARTEA FINALĂ 5I -Reamintesc tema, -Ascultă
- Reamintirea temei, scopurilor și scopurile și repetat
obiectivelor ședinței; obiectivele tema,
- Verificarea cunoştinţelor acumulate în ședinței; scopurile și
timpul şedinţei; -Dau întrebări de obiectivele
- Desfășurarea bilanțului ședinței. control; ședinței;
-Desfășor bilanțul -Răspund la
ședinței. întrebările
de control
propuse;
-Ascultă
bilanțul
 ședinței.

Conducătorul şedinţei: _____________________________________