LUCRAREA DE DIPLOMĂ:

ORGANIZARE, ETAPE ÎN
ELABORARE, SUSŢINERE
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ: ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE, SUSŢINERE

I. ORGANIZARE
- stabilirea temei în funcţie de disciplina de interes şi/sau
coordonatorul ştiinţific
- stabilirea obiectivelor
- stabilirea planului: capitole cuprinse în partea generală (în
funcţie de temă), capitole cuprinse în partea personală
(exemplu: Obiectivul şi motivaţia studiului, Material şi
metodă, Rezultate, Discuţii, Concluzii, Bibliografie)

- partea personală – contribuţia efectivă

 LUCRAREA DE DIPLOMĂ: ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE, SUSŢINERE

II. ETAPE URMATE ÎN ELABORARE

- documentarea
- cercetarea propriu-zisă (experimentală, specifică
disciplinelor preclinice/clinice) concretizată prin:
• alegerea materialului şi metodei de lucru
• derularea studiului - obţinerea rezultatelor
• centralizarea şi interpretarea rezultatelor
• discutarea şi evaluarea rezultatelor, în raport cu alte studii
similare
• formularea concluziilor
- redactarea – în conformitate cu regulile de realizare a unui
material scris
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE

PARTEA GENERALĂ

- prezentarea informaţiilor existente în literatura de

specialitate în legătură cu subiectul abordat: stadiul actual
al cunoştinţelor în domeniu
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE

PARTEA GENERALĂ

- organizare:
- aspectul general al subiectului –permite înţelegerea fondului;
conotaţii pedagogice
- aspectul particular al problemei care a fost abordat
- scopul studiului – clarificarea unui aspect controversat,
acoperirea unor lacune în cunoştinţele existente, testarea unei
ipoteze

- toate afirmaţiile, chiar şi cele unanim admise, trebuie

dublate de referinţe bibliografice – pertinente, recente şi
accesibile, selectate în ordinea importanţei
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE : REDACTARE, SUSŢINERE

PARTEA PERSONALĂ
MATERIAL ŞI METODĂ
- indică:
materialul studiat
elemente testate
criteriile de evaluare
- date precise, astfel încât cititorul să le poată reproduce
sau verifica
- de evitat:
• introducerea de comentarii personale
• introducerea de descrieri lungi şi obositoare
• introducerea unor rezultate
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE

MATERIALUL
- populaţia luată în analiză, modalitatea de selecţionare,
eşantionul, descriere
- bolnavi: serie consecutivă/neconsecutivă, studiu
retrospectiv sau prospectiv, studiu randomizat sau
nerandomizat, studiu deschis sau orb, studiu caz-martor,
studiu pe serii scurte
- animale de experienţă: specie, origine, durata observaţiei,
condiţii de creştere
- suşe celulare: modalitatea de obţinere şi conservare –
mediu de cultură, pH, temperatură, adiţia unor substanţe
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORAR : REDACTARE, SUSŢINERE

ELEMENTE TESTATE – METODA

- acţiunea unui medicament – doza zilnică, modul de

administrare, orarul de administrare
- rezultatele unei intervenţii chirurgicale – descriere
- valoarea unui examen radiologic/anatomopatologic/
biologic
- modificarea constantelor într-un model experimental
- se specifică:
denumirea chimică şi fabricantul pentru reactivi, substanţe
tipul, originea şi fabricantul pentru aparate
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE

CRITERIILE DE EVALUARE A ELEMENTELOR TESTATE

- utilizate pentru aprecierea rezultatelor
- exemple:
complicaţii
supravieţuire
variaţii ale parametrilor biologici
- se specifică şi se descriu detaliat metodele folosite (teste
statistice de analiză şi validare)
- se precizează referinţele bibliografice, în cazul preluării
parţiale/integrale a unei metode sau procedeu
- se respectă terminologia biomedicală internaţională
(pentru medicamente, bacterii, viruşi, elemente anatomice)
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE

PARTEA PERSONALĂ
REZULTATE

- exprimă finalizarea scopului cercetării

- constituie baza pentru discuţii
- redactare obiectivă, impersonală, neutră
- concordanţă în prezentarea informaţiilor numerice (text,
figuri, tabele)
- trebuie prezentate în evoluţie cronologică (rezultate
imediate, rezultate tardive)
- permite cititorului să-şi formuleze propriile concluzii,
înainte de a le confrunta cu cele ale autorului
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE

PARTEA PERSONALĂ
REZULTATE

- prezentare completă:
• rezultate pozitive
• rezultate negative – informaţie posibil utilă într-o cercetare
diagnostică, prognostică, sau pentru a evita un tratament
ineficace

- de evitat:
•“pierderea” unui rezultat, în acest capitol, şi “regăsirea” sa în
capitolul Discuţii
• prezentarea rezultatelor marginale, care nu sunt legate de
scopul cercetării
• efectuarea de comentarii personale
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE

PARTEA PERSONALĂ
DISCUŢII

- scop: interpretarea cercetării realizate

- comentarii personale, spre deosebire de celelalte capitole

care utilizează un stil impersonal

- reflectă cultura ştiinţifică, inteligenţa autorilor şi gradul de

elaborare al lucrării
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE
PARTEA PERSONALĂ
DISCUŢII

- obiective (ordine obligatorie):

• precizează dacă scopul cercetării a fost atins sau nu (prin
prezentarea sintetică a principalelor rezultate legate direct de scop),
subliniază aportul adus de cercetare în progresul cunoştinţelor în
domeniu

• judecă calitatea şi validitatea rezultatelor – discuţie critică şi

obiectivă asupra materialului utilizat, metodelor folosite, interpretării
rezultatelor

• compară rezultatele personale cu cele ale altor autori (facilitare

prin figuri şi tabele comparative, care permit evitarea repetărilor, şi prin
comentarea referativă, fără a enunţa detaliat ce conţin graficele/figurile
respective) şi explică diferenţele apărute (datorate particularităţilor
materialului şi metodei)
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE

PARTEA PERSONALĂ
DISCUŢII

- uneori, poate exista o concluzie finală

- de evitat:
• depăşirea obiectivelor fixate
• discutarea subiectului în ansamblu, şi nu a lucrării (tendinţe
pedagogice)
• citări inexacte – rezultate incorecte, idei incorect preluate
• lipsa referinţelor bibliografice
• utilizarea unui stil literar (expresii emoţionale)
• lungimea excesivă
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

- scop: justificarea tuturor faptelor/datelor enunţate –

principiu fundamental într-un demers ştiinţific
- permit trimiterea cititorului la: articole, tratate, monografii,
documente oficiale, baze de date, alte forme de publicaţii
- excesul nu reflectă întotdeauna multitudinea de
cunoştinţe, ci, mai degrabă, absenţa spiritului critic; unele
reviste limitează numărul referinţelor bibliografice pentru
toate tipurile de articole, exceptând trecerile în revistă
- se citează numai documente publicate, citite şi alese
pentru valoarea lor
- citarea unei referinţe poate fi repetată de mai multe ori
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

- localizare în text:
• după enunţarea faptului/informaţiei respective – în interiorul
sau la sfârşitul unei fraze
• în capitolele Introducere, Material şi metodă, Discuţii
• în tabele, grafice, figuri

- alegerea referinţelor:
• autorul selecţionează şi reţine acele documente pe care le
consideră cele mai pertinente şi mai accesibile pentru cititor
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

- erori posibile:
• greşeli în transcrierea referinţei – dificultăţi în găsirea
articolului

• greşeli în citarea conţinutului referinţei – inadvertenţă între

faptul enunţat şi articolul citat
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

- se evită a face referiri la:

• articole greu accesibile
• teze de doctorat
• rezumate ale lucrărilor prezentate la congrese, publicate în
periodice
• scrisori către redacţie
• articole acceptate pentru publicare (in press, to appear)

- nu se fac referiri la:

• rezumate ale lucrărilor prezentate la congrese, nepublicate în
periodice
• articole trimise pentru publicare (submitted)
• comunicări orale
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

- sistemul de referinţe:

a) sistemul “autor-dată” (“autor-an”) – Harvard

b) sistemul numeric secvenţial – Vancouver

c) sistemul alfabetic numeric

 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE

a) sistemul “autor-dată” (“autor-an”) – Harvard

În text

- în cazul a 1 sau 2 autori se citează primul autor, respectiv

ambii autori, şi anul de publicaţie
- mai mult de doi autori – se citează primul autor, urmat de
“et coll.” sau “et al”
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE

a) sistemul “autor-dată” (“autor-an”) – Harvard

În lista de referinţe

- clasificare fără număr de ordine, alfabetic, de la prima literă a

numelui primului autor al articolului
- mai multe referinţe ale aceluiaşi prim autor – clasificate după ordinea
alfabetică a primei litere a celui de-al doilea autor, etc.
- mai multe referinţe ale aceloraşi autori – clasificate după anul de
publicaţie, începând cu data cea mai îndepărtată
- mai multe referinţe ale aceloraşi autori, cu acelaşi an de publicaţie –
se adaugă “a, b, c, d,…” după anul de publicaţie şi se clasează în
această ordine (la citarea în text, se includ “a, b, c, d,…”)
- numele ultimului autor este precedat de “and”, “et” sau “şi”
- îngreunează citirea textului
- facil pentru autor, care poate introduce uşor o referinţă nouă
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE

b) sistemul numeric secvenţial

În text

- referinţele sunt numerotate cu cifre arabe, în ordinea

apariţiei, în paranteze
- dacă o referinţă este citată de mai multe ori, se păstrează
numărul atribuit prima dată
- într-o paranteză, referinţele sunt clasificate în ordine
crescătoare şi separate prin virgule
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE

b) sistemul numeric secvenţial

În lista de referinţe

- clasificarea se face prin numărul de ordine corespunzător

în text, fără criteriu alfabetic
- facilitează lectura, neîncărcând articolul cu nume de autori
- dificil pentru autor, care dacă introduce o nouă referinţă
trebuie să renumeroteze toate referinţele următoare,
existând riscul de eroare
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE

c)sistemul alfabetic numeric

În text

- referinţele sunt citate printr-un număr de ordine, indicat în

paranteze, care are corespondent în lista de referinţe
(ordonată alfabetic, şi nu în ordinea citării)

În lista de referinţe

- clasificarea se face alfabetic, de la prima literă a numelui

primului autor
- fiecare referire din lista rezultată primeşte un numărul de
ordine în secvenţa naturală, număr care se citează în text
- obligatoriu, se respectă indicaţiile de redactare ale revistei
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE

MODALITĂŢI DE ILUSTRARE
FIGURI ŞI TABELE

- specifice pentru capitolul Rezultate

- maximum de informaţii într-un minimum de spaţiu, într-o
formă sintetică şi clară
- uneori, este util să concepem figurile şi tabelele înainte de
a redacta textul
- autonomie informaţională – prin titlu, legendă, note de
subsol
- exprimă clar ceea ce este dificil de redactat şi obositor de
citit
- referire în text, numerotarea fiind în ordinea referirii
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE

MODALITĂŢI DE ILUSTRARE
FIGURI ŞI TABELE

- tabelul: informaţii numerice

- figura: informaţii grafice – desene, curbe, diagrame,
fotografii
- reproducerea dintr-o altă publicaţie necesită autorizaţia
titularului (drept de autor, copyright)
- de evitat: exprimarea sub formă de tabel a unor informaţii
care pot fi enunţate clar în text
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE

FIGURILE

- numerotate cu cifre arabe – numerotarea corespunde

ordinii de apariţie în text, fiind obligatorie minimum o
referire
- legendă subiacentă, conţinând toate elementele
necesare înţelegerii figurii: explicaţia simbolurilor,
abrevieri, scală
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE

TABELELE

- titlu: situat deasupra, informează asupra conţinutului

- număr coloane > dublu număr rânduri – inversare
- semnificaţii uzuale:
• capetele de coloane – variabile măsurate sau explicate
(unităţi de măsură)
• capetele de rânduri – variabile controlate sau explicative
(unităţi de măsură)
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE

ILUSTRAŢIILE

- prezentate sub formă de fotografii sau imagini digitizate,

alb-negru/color
- exemple: radiografii, preparate microscopice, EKG, EEG
- suplimentar, legenda ilustraţiilor conţine informaţii
specifice despre scala de referinţă, ordinul de mărire,
coloraţiile histologice
- pentru ilustraţiile ce conţin chipuri umane se recomandă
acoperirea ochilor, în scopul păstrării anonimatului
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE

TIPURI DE REPREZENTĂRI GRAFICE

- diagrame cu sectoare de cerc (“camembert”, “pie”) –

recomandată pentru prezentarea procentajelor (< 7
sectoare)
- diagrame cu coloane verticale sau orizontale
(histograme) – recomandate pentru compararea statică a
diferitelor cifre, poate indica deviaţia standard (< 7 zone)
- traiectorii (curbe de distribuţie) – x (abscisa – variabila
independentă) este variabila de control sau explicativă, y
(ordonata – variabila dependentă) este variabila de
măsurat sau explicată; graficul reprezintă în manieră
dinamică evoluţia variabilei y în funcţie de x
 Distribuţia infecţiilor Hib
Finlanda Marea Britanie SUA

46% 56% 60%

Meningite
Pneumonii
Epiglotite
Altele

Cazuri Hib înainte de vaccinare în Europa / SUA

Peltola et al. Ped Infect Dis J, 1998; 17 (9): S126-32 Granoff DM, Basden M. J Infect Dis. 1980;141:40-46.
 Meningitele bacteriene în Europa de Est şi Rusia
Etiologia meningitelor bacteriene la copiii < 5 ani

Hib S. pneumo N. meningitis

100%

75%

50%

25%

0%
Moscow St Petersburg Russia (all) Slovakia

Novakova, Eur J Clin Micro Inf Dis, 1999 18: 409-413 Diomina, Eur J Ped, 1999; 158: 85
Incidenţa pe vârstă şi localizare geografică

Total boli Hib Epiglotite Vârstă medie

1000 30
(Incidenţa per 100 000)

25

(vârsta in luni)
100
20
10 15
10
1
5
0,1 0
Eskimos Gambia Rochester Finland
Navajos Denver (NY) Australia Sweden

(localizare geografică)

Clements DA. Pharmacoeconomics, 1994;6(5):442-452.

 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE

TIPURI DE REPREZENTĂRI GRAFICE

- reprezentări prin puncte (“scattergram”, “nuages de

points”) – recomandate pentru concretizarea datelor
individuale (distribuţia lor) sau pentru concretizarea
existenţei/absenţei unei corelaţii între variabila x şi y;
punctele trebuie să fie suficient de mari pentru a fi uşor
identificate; se pot adăuga: coeficientul de corelaţie “r”,
gradul de libertate, curba de regresie, semnificaţia
statistică “P”
 LUCRAREA DE DIPLOMĂ:
ORGANIZARE, ETAPE ÎN ELABORARE: REDACTARE, SUSŢINERE

III. SUSŢINERE
- pregătirea materialului pentru susţinere şi susţinerea
propriu-zisă se realizează în conformitate cu cele enunţate
pentru expunerea orală a unei lucrări, timpul acordat fiind
de 10-15 minute
- evaluarea de către comisia examinatoare urmăreşte
următoarele elemente:
• semnificaţia şi actualitatea subiectului ales
• seriozitatea documentării ştiinţifice, reflectată prin referinţele
bibliografice şi modul de citare a acestora
• dezvoltarea argumentaţiei logice pentru derularea cercetării
• pertinenţa concluziilor
• calitatea iconografiei
• calitatea expunerii orale şi modul de susţinere, în discuţiile
ulterioare, a punctelor de vedere ilustrate de lucrare
(“presentation and defense of a thesis”)
BIBLIOGRAFIE
Andronescu Ş., Tehnica scrierii academice, Editura Fundaţiei România de
mâine, Bucureşti, 1997.
Dudley H., The presentation of original work in medicine and biology,
Churchill-Livingstone, Edinburgh, 1977.
Huguier M., Maisonneuve H., Benhamou C. L., De Calan L., Grenier B., Franco
D., Galmiche J. P., Lorette G., La redaction medicale, Doin Editeurs, Paris,
1990.
Landrivon G., Delahaye F. (eds), Cercetarea clinică. De la idee la publicare, ed.
Dan, 2001.
Phillips E. M., Pugh D. D., How to get a PhD, 2nd edition, Open University
Press, Buckingham Philadelphia, 1994.