Observarea curentă

- Aduce profesorului informaţii privind interesul elevilor, calitatea răspunsului;

- Observaţiile pot fi notate într-un caiet, fişă sau grilă.
Condiții de aplicare: -Să fie obiectivă; -Să fie echilibrată pe obiective; -Să fie corelată cu alte metode; -Datele observate
să fie consemnate.

Chestionarea orală (ascultarea curentă)

- Este o formă specială a conversaţiei (didactice);
- Este foarte întâlnită, mai ales în verificarea orală a cunoştinţelor anterioare, la început de activitate, prin interogarea a 3-
5 elevi /individuală / frontală
Condiții de aplicare:
-Întrebările să fie formulate corect;
-Să fie antrenat grupul/clasa în completarea răspunsurilor;
-Să existe o congruenţă între tipurile de comunicare (V, NV, PR);
-Să se asigure o atmosferă deschisă, comunicativă;
-Profesorul să ofere elevilor puncte de sprijin pentru stimulare.

Verificarea scrisă
- este realizată cu ajutorul probelor scrise de evaluare;
- forme: verificarea curentă (probe scrise curente/ lucrări de control); lucrări scrise semestriale (tezele); testele şi testele
docimologice;
Condiții de aplicare:
-Temele să fie formulate corect şi să nu depăşească tematica;
-Să fie comunicate baremele de corectare şi apreciere;
-Să fie analizate lucrările în faţa clasei;
-Să fie comunicate şi argumentate notele.

Verificarea practică
- Presupune utilizarea unor probe practice, pentru a verifica abilităţile, priceperile, deprinderile formate;
- Se utilizează în cazul disciplinelor care presupun activităţi de laborator (fizică, chimie, biologie) sau în cadrul unor
discipline care se bazează pe activităţi practice.
Condiții de aplicare:
-Să fie reactualizată baza teoretică necesară realizării activităţilor practice;
să fie comunicate criteriile de evaluare, baremele de notare;
- Să fie urmărit nivelul formării deprinderilor, abilităţilor, capacităţilor;

Referatul
Descriere: Este o construcţie, o lucrare elaborată de elevi (individual sau în grup), cu referinţe bibliografice. Poate trata o
temă / problematică specifică, din programa unei discipline. Necesită documentarea prealabilă.
Structura
a) Partea introductivǎ – cuprinde:
- formularea ideii de bază, esenţiale, care urmează a fi dezvoltate în cuprinsul lucrării, aceasta fiind concordantă cu
tema/titlul referatului;
- importanţa şi actualitatea temei abordate.
b) Cuprinsul
- dezvoltarea ideii, a temei, a problemei abordate, prin prezentarea unor aspecte, idei, teorii aparţinând unor
autori/specialişti recunoscuţi în domeniu, cu precizarea corectă şi completă a surselor;
- realizarea unor comentarii, analize critice a ideilor prezentate, oferirea unui punct de vedere propriu, prin
exemplificări, prin argumentări, contraargumentări;

c) Încheierea – presupune:
- formularea unor concluzii, a unor aprecieri privind tema abordată;
- formularea unor întrebări, ca deschideri pentru alte probleme sau dezvoltări ulterioare.
Exigenţe care trebuie respectate în elaborarea unui referat:
- tema aleasă să fie adecvată problematicii disciplinei/domeniului;
- titlul să fie astfel formulat astfel încât să trezească interesul, să structureze şi să esenţializeze conţinutul;
- stilul abordat, care trebuie să fie ştiinţific, riguros, dar şi interogativ, bazat pe formularea de întrebări, reflecţii,
comentarii proprii, analize critice;
- precizia, rigoarea limbajului;
- corectitudinea formulării argumentelor şi contraargumentelor;
- concordanţă între temă – titlu – conţinutul lucrării;
- citarea corectă şi completă a surselor.
 Eseul
Descriere: Este o construcţie originală, proprie a elevului. Pune accent pe capacitatea de creaţie a elevului, pe
inventivitate, originalitate. Se axează în jurul unei teme / problematici.
Structura eseului:
a) Partea introductivǎ – cuprinde:
- formularea ideii de bază, esenţiale, care urmează a fi dezvoltate în cuprinsul lucrării, aceasta fiind concordantă cu
tema/titlul eseului;
- motivarea alegerii temei (de ce am ales această tema; importanţă, actualitate)
b) Cuprinsul
- dezvoltarea ideii, a temei, a problemei abordate, prin intermediul unui stil retoric, interogativ, prin formularea de
idei, opinii, comentarii, analize critice, prin exemplificări, prin oferirea de argumente, contraargumente;
- anticiparea obiecţiilor posibile şi o contra-argumentare a acestora, printr-o nouă argumentaţie.
c) Încheierea – presupune:
- formularea unor concluzii, a unor aprecieri, a unor reflecţii personale;
- formularea unor întrebări, ca deschideri pentru alte probleme sau dezvoltări ulterioare.
Exigenţe care trebuie respectate în elaborarea unui eseu pedagogic:
- tema aleasă să fie adecvată pentru o abordare eseistică;
- titlul să fie astfel formulat astfel încât să trezească interesul, să structureze şi să esenţializeze conţinutul;
- stilul abordat, care trebuie să fie interogativ, ipotetic, bazat pe formularea de întrebări, ipoteze, reflecţii,
comentarii proprii, analize critice;
- abordarea din perspectivă ştiinţifică a temei/problemei şi nu din perspectivă empirică;
- expresivitatea limbajului;
- corectitudinea formulării argumentelor şi contraargumentelor, a exemplelor;
- concordanţă între temă – titlu – conţinutul lucrării;
- abordare creativă a temei sau problemei;
- fără referinţe bibliografice.

Proiectul
Descriere: Este o lucrare scrisă care are la bază o cercetare teoretică sau teoretico-practică amplă şi de durată. Elaborarea
lui durează de la câteva zile la câteva săptămâni sau luni. Forma finală (sau rezultatele lui) a acestuia este prezentată
public în faţa colegilor / clasei.
Elaborarea proiectelor presupune parcurgerea unor etape:
1. Alegerea subiectului/temei şi comunicarea sarcinii de lucru (Dulamă, 2002).
2. Discutarea obiectivelor proiectului
3. Constituirea grupelor de lucru
4. Programarea etapelor de lucru şi distribuirea responsabilităţilor
5. Realizarea proiectului şi monitorizarea procesului
6. Evaluarea rezultatelor
Structura unui proiect (după Stoica, 2001)
 Pagină de titlu
 Cuprins
 Introducere
 Dezvoltarea elementelor de conţinut
 Concluzii
 Bibliografie
 Anexe
 Portofoliul
Descriere:
Portofoliul este un instrument complex de evaluare fiind „cartea de vizită” (Stoica, 2001) a activității elevului /
studentului și poate cuprinde un ansamblu de documente elaborate de către el, cu alte cuvinte, produse personale:
probleme, eseuri, lucrări pe care elevul le face individual sau în grup, articole, conspecte, rezumate, referate, comunicări,
fișe individuale, proiecte și experimente, teme, fotografii, bibliografii, aprecieri ale profesorilor,altele, contribuţii mai
mult sau mai puţin reuşite. Aceste materiale sunt structurate și organizate într-o manieră proprie.
Tipuri de portofolii:
După conţinut (Oprea, 2007):
 portofolii de prezentare (poate cuprinde lucrări reprezentative pentru cel evaluat)
 portofoliu de progres ( poate cuprinde lucrări desfășurate pe parcursul unei activități)
 portofoliul de evaluare ( poate cuprinde obiective, resurse, modul de desfășurare a activității, instrumente de
evaluare, rezultate, concluzii )
După modalitatea de realizare:
 -individuale;
 -de grup.
Structura portofoliului individual:
-coperta
-lista conţinuturlui/sumarul/opisul (include titlul fiecărei lucrări şi pagina)
-argumentarea, motivarea selecţiei lucrărilor incluse în portofoliu
-lucrările obligatorii, elaborate individual şi/sau în grup
-alte lucrări sau materiale opţionale
-comentarii, reflecţii ale elevului, concluzii, evaluări ale profesorului
-direcţii viitoare de acţiune
Categorii/tipuri de lucrări incluse în portofoliu
 eseuri, referate, proiecte, lucrări practice, experimente, rezumate, conspecte, articole, fişe individuale de studiu,
recenzii, probleme rezolvate, teme, studii de caz
 teste, lucrări semestriale
 chestionare completate
 fotografii, decupaje din reviste, reproduceri de pe Internet, înregistrări audio-video
 liste bibliografice şi comentarii ale unor cărţi
 autoevaluări sau interevaluări

Portofoliul de grup
Reprezintă o colecţie organizată de lucrări realizate într-o perioadă de timp determinată, atât în comun de membrii
grupului (prin activităţi de cooperare, colaborare), cât şi în mod individual de către oricare dintre membrii grupului.
Structura unui portofoliu de grup (Oprea, 2007, p. 252)
 Coperta, care trebuie să reflecte creativ personalitatea grupului
 Cuprinsul
 Prezentarea grupului şi a membrilor săi
 Introducerea şi argumentaţia privind lucrările alese
 Lucrări realizate în grup
 Observaţii ale membrilor grupului privind modul de interacţiune în timpul activităţii în comun

Investigaţia
Descriere: este, deopotrivă, metodă de învăţare şi de evaluare, care constă în rezolvarea unei situaţii/probleme teoretice
sau în realizarea unei activităţi practice, pentru care elevul este nevoit să întreprindă o investigaţie (documentare,
observarea unor fenomene, experimentare etc.).
Se poate realiza fie individual, fie în grup.
Exemplu de grilă de evaluare a investigaţiei de grup
Etape parcurse în realizarea unei investigaţii:
 comunicarea şi înţelegerea sarcinii de lucru;
 identificarea procedeelor pentru obţinerea informaţiilor;
 colectarea şi organizarea informaţiilor;
 formularea unor ipoteze de lucru;
 alcătuirea unui plan de lucru;
 modificarea pe parcurs a planului de lucru (dacă este necesar)
 colectarea unor informaţii suplimentare;
 motivarea opţiunii pentru anumite metode ale investigaţiei;
 scrierea / prezentarea unui raport conţinând rezultatele investigaţiei.
 Testele
Reprezintă instrumente de evaluare scrisă, prin intermediul cărora se pot obţine date privind performanţele elevilor.
Tipuri de teste (după Radu, 2005)
a) După conţinutul evaluat:
-psihologice
-de randament (docimologice)
b) După metodologia aplicării:
-standardizate
-elaborate de profesor
c) După modul de manifestare a comportamentului:
-orale
-scrise
-practice
d) După momentul aplicării:
-iniţiale
-de progres
-finale
Itemii sunt elementele componente de bază ale instrumentelor de evaluare, care se concretizează într-o întrebare, o
problemă, o sarcină, o solicitare, o temă etc.
Tipuri de itemi

Categorii de itemi Subcategorii

Obiectivi -cu alegere duală
-cu alegere multiplă/cu răspunsuri la alegere
-de tip pereche/asociere
Semiobiectivi -cu răspuns scurt
-de completare
-întrebări structurate
Subiectivi -de tip rezolvare de probleme sau situaţii-problemă
-de tip eseu structurat sau nestructurat